CVJ, Nr. 368 vineri 17 mai 2013

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 368

Cronica Vãii Jiului Vineri, 17 Mai 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Familia Ridzi aºteaptã al doilea copil

Complexul Energetic Hunedoara, SNÎM ºi SNH în programul dur de disponibilizãri de personal

1

0.500 de salariaþi care lucreazã la ora actualã în companii energetice de stat ar urma sã fie concediaþi pânã în 2018.

>>> PAGINA PAGINA A 3-A

Ei cerºesc din poartã-n poartã, faima Pãducel o poartã!!

Î

ºi plãtesc gazul din chetã publicã, internetul este suportat de firma furnizoare, iar partenerii, cu contract, de la primãrie invocã mereu cã nu au bani...

>>> PAGINILE PAGINILE 8-9

Vulcan: A murit din cauza unui lemn

ª

eful de lucrãri care ºi-a pierdut viaþa în accidentul din ºantierul de la Vulcan a vrut sã scoatã din groapã un lemn.

>>> PAGINA PAGINA 12

Bijuterii arhitecturale refãcute sau distruse

C

uplul Iacob - Ridzi vor deveni pentru a doua oarã pãrinþi, Monica fiind însãrcinatã. Examenele medicale de pânã acum aratã cã vor avea o fetiþã.

Informaþia a fost confirmatã chiar de soþul deputatului, primarul Petroºaniului, Tiberiu Iacob Ridzi. >>> PAGINA A 5-A

C

lãdiri istorice reprezentative pentru municipiul Petroºani au fost abandonate de proprietari sau înstrãinate, iar acum s-a ales praful de ele.

>>> PAGINA PAGINA 13

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 17 mai 2013

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?

Vrei sã te dezvolþi?

Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?

Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Judeþul Hunedoara DN 7 Deva Sântuhalm –Simeria * DJ 687 Cristur – Hunedoara * DJ 687 Hunedoara – Hãºdat * DN 66 Cãlan – Bãcia * DN7 Mintia – Veþel * DN7 Veþel – Leºnic * DN7 Leºnic – Sãcãmaº

* DN7 Ilia – Gurasada * DN7 Gurasada – Burjuc * DN7 Burjuc-Zam * Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 Cãinelul de Jos – Bejan * Uricani pe DN 66A, str. Muncii

SC DRUPO SRL, cu sediul in Calan, str. Furnalistului, nr.

14, tel. 0734.779.423, fax.

0254541720, produce si comercializeaza la Baza de Productie din Petrosani (fost CONPET ), str. Fabricii, nr.

11 urmatoarele produse: pavele, borduri carosabile si de trotuar; rigole carosabile; dale pentru rigole carosabile; betoane diferite clase, la preturi avantajoase.

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

APASERV INFORMEAZÃ Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.

Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.

Rigips, gresie, faianþã, parchet.

Preþ avantajos.

Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 17 Mai 2013

Complexul Energetic Hunedoara, SNÎM ºi SNH în programul dur de disponibilizãri de personal

1

0.500 de salariaþi care lucreazã la ora actualã în companii energetice de stat ar urma sã fie concediaþi pânã în 2018. Cel mai mare val de disponibilizãri se va înregistra anul acesta, mai exact 2.539 de persoane. Pe lista Guvernului se aflã ºi Complexul Energetic Hunedoara, Societatea Naþionalã de Închideri ºi Conservare Mine Valea Jiului ºi Societatea naþionalã a Huilei Valea Jiului.

Pânã în 2018, Guvernul vrea sã eficientizeze activitatea societãþilor energetice de stat, care au acumulat doar în 2011 datorii de 3,9 miliarde euro (echivalentul a 2,8% din PIB-ul României din acel an), pentru a respecta angajamentele asumate prin acordul semnat cu Fondul Monetar Internaþional ºi cu Uniunea Europeanã.

Ca sã atingã acest obiectiv, aproximativ 10.500 de salariaþi care lucreazã la ora actualã în companii de stat ar urma sã fie concediaþi. Iniþial, pe lista Guvernului figurau 15 societãþi, însã în forma finalã a Ordonanþei de Urgenþã privind protejarea persoanelor disponibilizate sunt date drept exemplu doar patru dintre acestea, mai exact SC Complexul Energetic Oltenia SA, RAAN, SC Complexul Energetic Hunedoara SA ºi SC Electrica SA, spune gandul.info ºi zf.ro.

Cel mai mare val de disponibilizãri se va înregistra anul acesta, mai exact 2.539

de persoane. În anul 2013, 2.539 de salariaþi ai companiilor controlate de Ministerul Economiei îºi vor pierde locurile de muncã, pentru aceºtia urmând sã se aloce de la bugetul asigãririlor pentru ºomaj suma de 37,44 milioane de lei (circa 8,4 milioane de euro, la un curs mediu de 4,445 lei/euro).

Acesta va fi cel mai mare numãr de angajaþi care vor fi daþi afarã din companiile energetice de stat pe parcursul a ºase ani.

Anul 2014 va veni cu un nou val de disponibilizãri, dar cu un numãr mai mic de ºomeri. Astfel, anul viitor vor fi concediate din companiile ºi din regiile de stat cu aproape 600 de persoane mai puþin decât în 2013, mai exact 1.941 de angajaþi, pentru care se vor aloca 82,63 milioane de lei (18,5 milioane de euro), conform gandul.info. În anul 2015, vor fi concediate alte 2.130 de persoane, pentru care se vor

scoate din bugetul asigurãrilor pentru ºomaj 83,26 milioane de lei (18,6 milioane de euro), urmând ca un an mai târziu alte 1.312 persoane sã îºi piardã locul de muncã. Pentru plata acestora din urmã se vor aloca 70,87 milioane de lei (15,9 milioane de euro). În 2017 vor fi concediate 1.221 persoane din companiile de stat al cãror acþionar majoritar este

euro). În total, companiile vizate aveau la finele anului 2012 peste 48.700 de angajaþi, cei mai mulþi dintre ei fiind salariaþii Complexului Energetic Oltenia, înfiinþat prin fuziunea complexelor Rovinari, Turceni ºi Craiova.

Pe locul doi se aflã Societatea Naþionalã a Huilei, cu un efectiv de salariaþi de 7.450 de persoane, potrivit notei de funda-

mentare a bugetului pentru anul trecut.

Companiile care figurau în urmã cu o lunã pe lista societãþilor la care urmeazã sã fie fãcute disponibilizãri pentru eficientizarea activitãþii au derulat afaceri de 3,9 miliarde de euro în 2011, potrivit celor mai recente date ale Ministerului Finanþelor Publice (MFP).

Ileana FIRÞULESCU

Lista companiilor vizate, din tabelul alãturat cuprinde date INFOGRAFIC, iar sursa datelor o reprezintã bugetele aprobate pe 2012 ºi cifrele Ministerului Finanþelor Publice (MFP).

Ministerul Economiei, care vor fi plãtite cu suma de 57,04 milioane de lei (12,8 milioane de euro), iar în anul 2018 vor rãmâne fãrã locurile de muncã 1.156 de români, pentru plata cãrora se vor aloca 48,96 milioane de lei (10,9 milioane de

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter 0254.560.987 Email: contact@veritascom.ro În magazinul VERITAS PRIMÃVARA 2013, vã aºteaptã cu promoþii de PÂNÃ LA - 25% la produsele selectate. În limita stocului disponibil.

4 Comunitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 17 mai 2013

Contestaþii analizate, lucrãri demarate L

a Petroºani vor începe în cel mai scurt timp ample lucrãri de canalizare. Asta dupã ce acestea au fost tãrãgãnate mai mult timp din cauza contestaþiilor care au fost depuse de diferite firme. Reprezentanþii societãþii de apã din Valea Jiului spun cã au primit o decizie favorabilã de la Curtea de Apel Alba Iulia, drept pentru care deja au demarat lucrãrile. ”Dupã decizia Curþii de Apel Alba Iulia putem spune cã au început lucrãrile ºi în Petroºani.

Contractul de lucrãri privind extinderea, reabilitarea reþelelor de apã ºi canalizare a fost semnat ºi a ºi început pentru cã în datã de 18 aprilie s-a dat începerea lucrãrilor.

Este un contract frumos pentru cã

Petroºaniul va fi reabilitat, vor benefia de extindere 10 strãzi din Petroºani iar la canal 56 de strãzi.

La apã se vor face 9,6 km de extindere iar la canalizare aproximativ 24 de km”, a declarat Costel Avram, directorul general al SC ApaServ Valea Jiului.

Este vorba despre proiectul “Extinderea

ºi reabilitarea infrastructurii de apã ºi apã uzatã în judeþul Hunedoara”, proiect finanþat din fonduri europene.Contestaþia pentru proiectul din Petroºani a început în ianuarie 2012, iar lucrãrile vor începe în aprilie 2013. În plus, încã 69 de milioane de euro vor veni în Valea Jiului, tot din fonduri europene pentru con-

PROGRAM TV - MIERCURI 15 mai 2013 16.00 17.30

LA ZI - cu Adina Risipitu

invitaþi: Rodica Pascal - dir. Colegiul Economic Hermes Petroºani Gilbert Danciu - dir. Colegiul naþional “Mihai Eminescu”

ªtirile Mondo Tv cu Adina Risipitu

tinuarea ºi extinderea proiectului deja implementat. Banii vor fi folosiþi pentru reabilitarea reþelelor de

canalizare, extindere reþele canalizare, reabilitare captãri, aducþiuni, staþii de tratare, asta pentru cã

prima tranºã de finanþare a putut fi utilizatã doar pentru extinderea acestora.

Monika BACIU

Majorãrile salariale ºi banii puþini de la CJAS îngreuneazã funcþionarea spitalelor

S

pitalele hunedorene sunt greu încercate din cauza sumelor alocate de Casa Judeþeanã de Asigurãri de Sãnãtate. Pentru acest an, majoritatea unitãþilor sanitare au primit mai puþini bani de la Casa Judeþeanã de Asigurãri de Sãnãtate în timp ce banii alocaþi pentru salarii ºi servicii sunt mai mari faþã de anul precedent.

Sumele alocate spitalelor hunedorene îi nemulþumesc pe parlamentari. Deputatul din Valea Jiului, Cristian Resmeriþã este nemulþumit de suma alocatã de Casa Judeþeanã de Asigurãri de Sãnãtate Spitalului municipal din Lupeni.

Banii alocaþi în acest an unitãþii medicale din vestul Vãii Jiului sunt mai mici faþã de anul precedent.

Situaþia este identicã la toate cele trei uinitãþi sanitare din zonã.

Deputatul a trimis o interpelare Ministrului Sãnãtãþii Eugen Nicolãescu prin care îi explicã situaþia de la spitalul municipal din Lupeni, ”Comparativ cu lunile ianuarie – aprilie 2012 – ianuarie – aprilie 2013, veniturile pentru serviciile spitaliceºti au scãzut cu 176.000 lei, cheltuielile cu salariile au crescut cu 479.743 lei, iar cheltuielile cu bunuri ºi servicii au crescut cu 54.000 lei. În acest moment suma minimã contractatã de cãtre SM lupeni cu CJAS Hunedoara este de aproximativ 810.000 lei lunar, dar cheltuielile cu salariile sunt de aproximativ 670.000 lei lunar ºi cheltuielile cu bunurile ºi serviciile sunt de aproximativ

280.000 lei lunar”, spune deputatul PSD, Cristian Resmeriþã.

De menþionat este cã majorarea cheltuielilor cu salariile se datorezã mã=surilor luate de reîntregirea salariilor în anul 2012, fãrã ca aceste cheltuieli suplimentare sã fie compensate cu majorarea corespunzãtoare a contractului cu CJAS Hunedoara. Cele mai afectate spitale de contractul cu Casa Judeþeanã de Asigurãri de Sãnãtate sunt Vulcan, Haþeg, Orãºtie ºi Brad.

Parlamentarii au ºi soluþii pe care i le prezintã ministrului Sãnãtãþii.

Astfel, printr-un proiect de ordin al ministrului sãnãtãþii ºi preºedintelui Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate ce dateazã din luna mai a anului 2011, spitalele pot solicita majorarea plafonului contractat de la Casele de Asigurãri de Sãnãtate cu 25 de procente pentru serviciile de spitalizare continuã pentru pacienþii acuþi.

Monika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 17 Mai 2013

Familia Ridzi aºteaptã al doilea copil C uplul Iacob - Ridzi vor deveni pentru a doua oarã pãrinþi, Monica fiind însãrcinatã. Examenele medicale de pânã acum aratã cã vor avea o fetiþã.

Informaþia a fost confirmatã chiar de soþul deputatului, primarul Petroºaniului, Tiberiu Iacob Ridzi.

Deputatul PP-DD din Valea Jiului, Monica Iacob Ridzi, este din nou însãrcinatã ºi va avea o fetiþã dupã cum aratã controalele medicilor. Chiar dacã este o chestiune ce priveºte strict familia, informaþia a fost confirmatã de soþul parla-

D

irectorul general al Apa Serv Valea Jiului a luat decizia de a-ºi afiºa pe site-ul instituþiei leafa pe care o primeºte lunar de la societate.

Actualitate 5

mentarului, primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. „Este adevãrat, vom avea o fetiþã iar soþia mea este în patru luni ºi jumãtate de sarcinã”, s-a rezumat sã spunã Iacob Ridzi. Familia Ridzi mai are un bãieþel, Andrei Carol în vârstã de trei ani.

Cei doi politicieni îºi doresc doar ca micuþa sã fie sãnãtoasã. Primul copil a avut câteva probleme de sãnãtate la naºtere, dar a reuºit sã

treacã cu bine peste ele. Pe 22 aprilie 2010, la Viena, Monica ºi Tiberiu Iacob-Ridzi au devenit pentru prima datã pãrinþi ºi ºi-au botezat bãieþelul dupã numele Sfântului Andrei, protectorul neamului românesc, iar Carol, în memoria tatãlui Monicãi IacobRidzi, pe care aceasta l-a iubit foarte mult.

Maximilian GÂNJU

Director cu salariul la vedere

Scandalul declanºat la nivel naþional privind lefurile exagerat de mari ale unor directori de societãþi de stat ºi regii l-a determinat pe Costel Avram, directorul societãþii de apã ºi canal, societate patronatã de primãriile din Valea Jiului ºi Consiliul Judeþean, sã-ºi facã public salariul lunar primit pentru funcþia de conducere.

Avram spune cã nu are nimic de ascuns ºi astfel evitã speculaþiile cu privire la cât câºtigã. “De ce sã ascund, mi-am pus salariul pe site-ul Apa Serv sã poatã vedea ºi consumatorii dar ºi subordonaþii cât câºtig. Sunt ambele salarii acolo ºi cel de la încadrarea pe funcþie dar ºi cel pe care-l primesc în prezent dupã ce am decis reducerea tuturor salariilor

celor cu funcþii de conducere. ªi mie mi-am redus salariul cu 100 de lei, ca ºi lor ºi recunosc cã sunt angajaþi care au leafã mai mare decât mine pentru cã beneficiazã de anumite drepturi de care eu nu pot beneficia pentru cã nu permite legea”, a declarat Avram. Acesta a fãcut referire la

tichetele de masã pe care le primesc angajaþii dar ºi de o cantitate lunarã de apã pe

care o primesc subordonaþii cu lefuri mai mari, în conformitate cu Contractul Colectiv de muncã, bonificaþii de care directorii societãþilor nu pot beneficia.

Astfel, potrivit fiºei de salariu, directorul general al Apa Serv Valea Jiului are un salariu brut de 4900 lei ºi dupã reþinerea impozitelor primeºte în mânã 3436 lei.

Maximilian GÂNJU

6 Actualitate

C

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 17 mai 2013

Doi traficanþi de droguri au fost condamnaþi la închisoare

Înalta Curte judecã recursul formulat de gruparea lui Litera

ele cinci persoane arestate preventiv pentru 29 de zile în dosarul fostului body-guard al lui Alin Simota, Cristian Litera, aflã vineri dacã vor fi cercetate în stare de libertate, ori rãmân în arest.

Cristian Litera, soþia lui Mirela Litera, Mihai Ciobanu, Florin Micluta ºi Cãtãlin Penciuc vor da din nou ochii cu judecãtorii, de data aceasta la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie. Instanþa supremã judecã recursurile formulate de cei cinci împotriva mãsurii arestãrii preventive în dosarul de cãmãtãrie ºi ºantaj instrumentat de procurorii DIICOT. Cei cinci sunt arestaþi preventiv, ca urmare a deciziei pronunþate de Curtea de Apel Alba Iulia, dar sentinþa a fost atacatã cu recurs. De precizat cã dosarul a fost soluþionat pe fond de Curtea de Apel Alba Iulia dat fiind faptul cã printre persoanele faþã de care se fac cercetãri în acest caz se

D

oi dintre inculpaþii în dosarul drogurilor olandeze au fost condamnaþi la închisoare. Magistraþii Tribunalului Hunedoara au decis condamnarea a doi dintre cei patru inclupaþi din municipiul Vulcan care sunt acuzaþi de trafic internaþional de droguri.

aflã ºi un ofiþer de poliþie judiciarã din judeþul Hunedoara.

Reamintim cã sãptãmâna trecutã procurorii Direcþiei de Investigare a Infracþiunilor de Criminalitate Organizatã ºi Terorism – Serviciul Teritorial Alba Iulia, împre-

unã cu ofiþeri de poliþie judiciarã din cadrul IPJ Alba, au reuºit destructurarea unui grup infracþional organizat, constituit din 9 persoane, specializat în sãvârºirea de infracþiuni de violenþã cãmãtãrie, ºantaj, înºelãciune cu consecinþe deosebit de grave ºi trafic de persoane.

Procurorii D.I.I.C.O.T. au efectuat 7 percheziþii domiciliare la locuinþele învinuiþilor. Potrivit procurorilor de la Crima Organizatã, liderul grupãrii infracþionale era Constantin Cristian Litera, de 36 de ani, din municipiul Deva, iar prejudiciul cauzat a fost calculat la peste 800.000 de euro.

Car men COSMAN

”În data 16.05.2013 instanþa i-a condamnat pe inculpaþii T. M. la pedeapsa rezultantã de 4 ani ºi 6 luni închisoare ºi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a ºi lit. b C.pen. ºi confiscarea sumei de 300 euro echivalent lei ºi pe D. G.V. la pedeapsa de 4 ani închisoare ºi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a ºi lit. b C.pen”, se aratã în comunicatul Tribunalului Hunedoara.

Instanþa a menþinut mãsura arestãrii preventive a inculpaþilor ºi a obligat pe fiecare inculpat la plata sumei de 1450 lei reprezentând cheltuieli judiciare cãtre stat. Împotriva hotãrârii

Tribunalului Hunedoara se poate declara apel în termen de 10 zile de la comunicare.

George Valentin Dãnescu, Mircea Tivda ºi fraþii Lucian ºi Marius Lãcãtuº sunt acuzaþi de trafic internaþional de droguri, aceºtia aducând din Olanda droguri ce mai apoi erau comercializate de alte persoane cãtre consumatorii din oraºele Vãii Jiului.

Potrivit anchetatorilor, în perioada octombriedecembrie 2012, gruparea din Vulcan a adus în þarã mai multe grame de droguri de risc, acestea ajungând la consumatorii din Valea Jiului.

Aceeaºi grupare este suspectatã cã pe teritoriul Olandei a comis mai multe infracþiuni de furt.

Monika BACIU

Urmeazã o noapte albã la Muzeul Mineritului

M

uzeul Mineritului din Petroºani îºi deschide porþile în noaptea de 18 spre 19 mai, pentru a sãrbãtori Noaptea Muzeelor, o campanie europeanã.

Vizitatorii vor putea vedea expoziþiile de aici pânã dupã miezul nopþii, iar intrarea va fi gratuitã. În noaptea de 18 spre 19 mai, Muzeul Mineritului din Petroºani va fi deschis vizitatorilor care vor putea vedea exponatele de aici fãrã sã plãteascã niciun leu.

Campania europeanã numitã Noaptea Muzeelor, iniþiatã în urmã cu câþiva ani, face ca la aceastã datã, cele mai importante muzee din Europa sã îºi deschidã porþile

gratuit. „ ªi acum, la fel ca ºi în ceilalþi ani, vom organiza Noaptea Muzeelor. Avem o tematicã legatã de zonã ºi folclorul nostru, iar atunci vom face o expoziþie legatã de aceastã tematicã.

Muzeul va fi deschis de la ora 16 pânã la ora 1 noaptea, dar daca sunt vizitatori, vom sta ºi dupã aceastã

orã”, ne-a declarat Erica Muºa, administrator Muzeul Mineritului. În Noaptea albã a muzeelor, cei de la muzeul petroºenean sunt pregãtiþi sã le vorbeascã vizitatorilor despre istoria mineritului, trecutul acestei zone, dar ºi despre prezent.

Luiza ANDRONACHE

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 17 Mai 2013

Spitalul din Vulcan nu mai este executat silit

pitalul municipal din Vulcan S a scãpat de exe-

cutarea silitã. Dacã pânã acum o lunã, spitalul din Vulcan era executat silit de Direcþia Generalã a Finanþelor Publice Hunedoara, la sfârºitul lunii aprilie, unitatea medicalã a fost înlãturatã de pe lista ”neagrã” a DGFP Hunedoara.

La sfârºitul lunii martie, când s-a mai realizat o centralizare a datorinicilor la nivelul Direcþiei Generale a Finanþelor Publice Hunedoara spitalul din Vulcan era clasat pe poziþia cu numãrul 58 în topul celor 100 de datornici ai judeþului.

Datoriile unitãþii medicale au fost la momentul respectiv în

valoare de 278.863 de lei, conform datelor de la Direcþia Generalã a Finanþelor Publice Hunedoara. Mai mult, pentru aceastã unitate medicalã au fost demarate procedurile de executare silitã.

Celelalte trei unitãþi sanitare din judeþul Hunedoara, respectiv Brad, Orãºtie ºi Haþeg rãmân pe lista celor 100 de datornici la

bugetul de stat. Sumele restante sunt din ce în ce mai mari.

Spitalul orãºenesc din Haþeg este executat silit pentru neplata datoriilor. Unitatea medicalã de aici are datorii la bugetul de stat în valoare de 279.077 de lei faþã de 273.208 de lei cât era la finele lunii martie.

Conform datelor furnizate de Direcþia

În curând, licitaþii pentru Pasul Vâlcan

P

e dã drumul la licitaþii în Pasul Vâlcan.

Primãria din localitate a primit toate avizele pentru a parcela terenul din staþiune.

anul acesta va începe lucrãrile.

Avem programat sã realizãm un plan de 3 km de drum anul acesta”, a mai spus Gheorghe Ile. Dar, deºi fondurile pentru dezvoltarea proiectului de unire a celor doua staþiuni din vestul Vãii Jiului, Pasul Vâlcan ºi Straja, sunt stopate, edilul vulcãnean se aratã totuºi optimist.

“Ele ve vor fi trecute în proiectul pentru anul viitor pentru dezvoltarea Vãii Jiului ºi unirea celor douã staþiuni, Pasul Vulcan ºi Straja”, a mai spus primarul Vulcanului.

Luiza ANDRONACHE

370.000 de lei reprezintã arierate, facturi neplãtite de peste 90 de zile.

Dacã la finele lunii martie spitalul din Brad nu era executat silit, la o lunã diferenþã, Direcþia Generalã a Finanþelor Publice Hunedoara a declanºat procedura recuperare a datoriilor. Spitalul din Brad are restanþe în valoare de 241.088 lei, faþã de 169.480 de lei cât avea în luna martie.

Monika BACIU

Mii de hunedoreni suferã de hipertensiune

este 3000 de hunedoreni au fost diagnosticaþi cu hipertensiune arterialã.

S

“Înainte de Paºte am primit aprobarea la parcelarea ºi împãrþirea terenurilor în Pasul Vâlcan ºi în curând vom dezbate aceste spaþii ºi costurile pe metru pãtrat. ªi sigur, în acest an vom face ºi licitaþia propriu-zisã pentru construcþia cabanelor”, a declarat Gheorghe Ile, primarul Municipiului Vulcan.

Astfel, în circa un an de zile, în staþiunea Pasul Vâlcan lucrurile s-ar putea schimba radical. Adicã, viitorii proprietari de terenuri trebuie sã se apuce de construcþie. “ Din momentul în care am fãcut licitaþia, proprietarii sunt obligaþi ca în maxim un an ºi jumãtate sã înceapã construcþiile, altfel pierd terenul. Totodatã, trebuie sã remarc ºi faptul cã s-a fãcut ºi licitaþia pentru repararea drumului. A câºtigat o firmã din Deva, care a venit la faþa locului, a fãcut mãsurãtorile, iar

Generalã a Finanþelor Publice Hunedoara, unitatea medicalã din

Orãºtie are datorii în valoare de 269.704 de lei.

La sfârºitul primului trimestru al acestui an, datoriile unitãþii medicale din Orãºtie erau de 211.589 de lei.

Pentru unitatea medicalã s-a declanºat procedura de executare silitã. Spitalul Municipal din Orãºtie are datorii neachitate la furnizori de aproape un milion de lei, fiind somatã cu blocarea conturilor.

Din totalul datoriilor,

În fiecare an, 17 mai este dedicatã Zilei Mondiale de Lupta Impotriva Hipertensiunii arteriale (WorldHypertension Day). Ac easta este o iniþiativã a Ligii Mondiale de HTA (World Hypertension League) , secþiune afiliatã ISH (Societatea Internationala de Hipertensiune). În acest sens, la nivelul Direcþiei de sãnãtate Publicã Hunedoara vor avea loc mai multe discuþii pe aceastã temã.

Promovarea depistãrii active, a controlului ºi prevenirii

HTA în rândul populaþiei, conºtientizarea populaþiei asupra rolului fiecãruia în promovarea ºi pãstrarea propriei sãnãtãþi sunt câteva dintre obiectivele unui program iniþiat de Direcþia de Sãnãtate Publicã Hunedoara.

La nivel global 1,5 miliarde persoane prezintã valori ridicate ale tensiunii arteriale sau sunt diagnosticate cu hipertensiune arterialã. In Romania 1 din 3 adulti are hipertensiunearteriala. La nivelul judeþului Hunedoara peste 3000 de persoane suferã de hipertensiune arterialã, 1962 au fost diagnosticaþi cu boli ischemice, 1752 de persoane au diabet, iar 1481 de persoane sunt obeze.

Monika BACIU

8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 17 mai 2013

Ei cerºesc din poartã-n poartã, faima Pãducel o poartã!!

Î

ambii profesori fiind cetãþeni ai oraºului Petrila ºi membri ai asociaþiei.

ºi plãtesc gazul din chetã publicã, internetul este suportat de firma furnizoare, iar partenerii, cu contract, de la primãrie invocã mereu cã nu au bani, deºi Asociaþia culturalã face ca Petrila sã strãluceascã în Europa, prin muncã titanicã. Respectiva asociaþie funcþioneazã în sãrãcie lucie, copiii ºi profesorii membri ºi voluntari fiind primiþi cu braþele deschise de Franþa.

Conform hotãrârilor de Consiliu Local, din luna martie a anului 2012, prin care Primãria Petrila se obliga, printr-un contract de parteneriat sã aloce Asociaþiei Culturale les Anis de la France suma de 700 lei lunar ºi susþinerea cheltuielilor mai ales pe timp de iarnã, funcþie de posibilitãþi, ascestea existã, dar lipsesc cu desãvârºire. Deºi Asociaþia are rezultate de excepþie, în anul 2013 nu au vãzut

nici mãcar un leu de la Primãria Petrila. Ca urmare, vãzând rezultatele de excepþie, dar ºi cu datorii mari, firma furnizoare de internet Ambavi Telecom, ”a donat” Asociaþiei un abonament, constientã fiind cã legãtura cu lumea a celor din asociaþie, în special cu Franþa ºi respectiv Bruxelles, nu poate fi tãiatã. Mai mult, E.ON Gaz, a anunþat preºedintele Asociaþiei Les Amis de la

France cã dacã nu-ºi plãteºte ºi eºaloneazã datoriile la gaz, vestita instituþie de culturã riscã sã ajungã în instanþã.

Suma nu este mare, pentru cã oamenii ºi copiii/tinerii care duc faima Petrilei, Vãii ºi a României în lumea largã, sunt extremi de economi.

Pe douã decade (anotimpuri reci), au consumat pentru încãlzire în valoare de vreo 1400 lei. ªi cum sãrãcia umileºte ºi poate discredita o muncã rarã, câþiva ziariºti au apelat la preºedinta PNL Petrila, Doiniþa Bãlãnesc, sã facã o chetã în rândul membrelor organizaþiei sale pentru prima ratã necesarã unei eºalonãri a datoriei. Apoi, bunãvoinþa celor de la E.ON Petroºani de a le oferi alternative de eºalonare, i-a scãpat de ruºine… Între timp, ieri, Asociaþia Les Amis de la France, a invitat Comisia

Aceastã activitate poate fi consideratã, de fapt, ºi un prim demers practic, iniþiat de asociaþie, pentru înfrãþirea oraºului Petrila cu oraºul Cognac. În aceste împrejurãri, ieri, a fost lansatã o invitaþie la sediul asociaþiei, la

de culturã a Consiliului Local Petrila, pe primarul Ilie Pãducel ºi pe viceprimarul Vasilicã Jurca, la o întâlnire amiabilã pentru… a obþine poziþia oficialã a Petrilei pentru Franþa, respectiv Cognac, care s-a arãtat dispusã sã se înfrãþeascã cu Petrila dar dupã un ciclu de schimburi culturale ºi de tineri… drept pentru care Asociaþia ”forþeazã mâna” edililor din Petrila sã intre în rând cu lumea civilizatã.

Invitaþia fãcutã autoritãþilor locale de Ionel Zmãu, preºedintele Asociaþiei este atent argumentatã. ” În cadrul Programului

european „Tineret în Acþiune”, Asociaþia Culturalã „Les Amis de la France” - Petrila, în parteneriat cu Asociaþia ADIF - Cognac, Franþa, va organiza un schimb de tineri, cu tematica „Face a la crise, les jeunes s’organisent” / „În faþa crizei, tinerii se organizeazã”.

Acest eveniment internaþional, la care va participa ºi un grup de tineri din partea unei asociaþii din

un dialog amiabil.

“Dorim sã gãsim posibilitãþi reale de colaborare, soluþii comune pentru continuarea activitãþilor asociaþiei, sã aflãm dacã doriþi sã transmiteþi vreun mesaj oficial societãþii civile ºi autoritãþilor publice din oraºul Cognac” se spune în adresa înaintatã Comisiei de Culturã a Consiliului Local Petrila”.

Între timp, dupã Bruxelles, Asociaþia din Petrila a mai primit o propunere de colaborare din Belgia…

Tot ieri, la sediul Asociaþiei Culturale Les Amis de la France a avut loc întâlnirea tinerilor, pãrinþilor ºi a profesorilor pentru a pune la punct plecarea celor 10 reprezentanþi care vor participa la evenimentul internaþional din Franþa.

Ileana FIRÞULESCU

Spania, va avea loc în localitatea Cognac, Franþa, în perioada 20 - 27 mai 2013.

Elevi ºi studenþi

15 RON

Asociaþia Culturalã „Les Amis de la France” va fi reprezentatã de opt tineri voluntari ºi de profesorii Radu Dacian Chinþa (Clubul Copiilor ºi Elevilor - Petrila) ºi Manuela Luminiþa Mihoc (Colegiul Naþional „Mihai Eminescu” - Petroºani),

Dupã americanii care vor sã investeascã în minerit, dar care nu mai apar, acum vin chinezii

Speranþa moare ultima!

V

alea Jiului primeºte zilnic speranþe care se nãruiesc dupã un timp, asta pânã când aleºii noºtrii vin cu alte ºi alte promisiuni. În realitate, însã, multe se vorbesc, dar puþine se fac. În data de 4 aprilie 2013, deputatul PSD din Colegiul de Vest, Valea Jiului, Cristian Resmeriþã, a organizat o conferinþã de presã la Petroºani, unde a vorbit, printre altele, de interesul unei firmei americane pentru Complexul Energetic Hunedoara.

La acea datã, înflorea o nouã speranþã pentru minerit. „Avem o scrisoare de intenþie de la o societate din Statele Unite care doreºte sã negocieze cu Guvernul României pentru a privatiza Complexul Energetic Hunedoara. La discuþiile mai mult sau mai puþin oficiale, prima condiþie pe care eu am pus-o ºi pe care o va pune ºi Guvernul României, nu la dorinþa expresã a mea, ci a celor care lucreazã în industria minierã, este sã pãstrãm locurile de muncã indiferent de ceea ce se va întâmplã ºi la fel ºi unitãþile miniere deschise.

Adicã, sã nu rãmâne cu una cu douã, ci cu toate deschise, sã mãrim chiar ºi capacitãþile de producþie ºi sã oferim energie în piaþã, pentru care ne-am tot bãtut ”, a declarat Cristian Resmeriþã la data de 4 aprilie, atunci când mai spunea ºi cã prima întâlnire cu americanii trebuia sã aibã loc peste circa o sãptãmâna, adica în jurul datei de 10 aprilie.

Dar, astãzi dupã mai bine o lunã de zile, minerii din Valea Jiului au protestat din cauza nesiguranþei locurilor de muncã, iar viitorul mineritului este la fel de sumbru.

Cât despre americanii interesaþi sã investeascã la noi, nici urmã, deocamdatã. “Aveþi perfectã dreptate, dar dorinþa mea era sã se întâmple ºi mâine. Aici sunt niºte negocieri foarte dure ºi foarte importante, iar în ciuda a ceea ce a apãrut ºi la noi în massmedia, cei care vin sã negocize vin din Statele Unite ºi au nevoie de avioane ºi tot felul de date ºi legãturi, sã fie conexiune între ei ºi cei de la minister. Ministrul Niþã a discutat ºi cu alþi colegi de-ai mei ºi a spus cã vrea sã se întâl-

neascã personal cu aceºti oameni.

Este, totuºi, destul de greu ca douã pãrþi atât de importante ºi aflate la atât de mare distanþã, sã se întâlneascã. Dar, pânã la urmã se va concretiza acest lucru ”, a declarat acum Cristian Resmeriþã. ªi, dacã nu sunt americanii, poate sunt chinezii… “Sã ºtiþi cã nu trebuie sã ne punem speranþe doar în aceastã scrisoare de intenþie pe care am primit-o, ci chiar în aceastã perioadã, ministru Niþã împreunã cu factori de decizie de la Complexul Energetic Hunedoara sunt în China unde negociazã cu niºte posibili investitori, aºa cã nu putem spune cã stãm pe loc sau pierdem timpul”, a mai adougat deputatul Resmeriþã.

Luiza ANDRONACHE

8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 17 mai 2013

Ei cerºesc din poartã-n poartã, faima Pãducel o poartã!!

Î

ambii profesori fiind cetãþeni ai oraºului Petrila ºi membri ai asociaþiei.

ºi plãtesc gazul din chetã publicã, internetul este suportat de firma furnizoare, iar partenerii, cu contract, de la primãrie invocã mereu cã nu au bani, deºi Asociaþia culturalã face ca Petrila sã strãluceascã în Europa, prin muncã titanicã. Respectiva asociaþie funcþioneazã în sãrãcie lucie, copiii ºi profesorii membri ºi voluntari fiind primiþi cu braþele deschise de Franþa.

Conform hotãrârilor de Consiliu Local, din luna martie a anului 2012, prin care Primãria Petrila se obliga, printr-un contract de parteneriat sã aloce Asociaþiei Culturale les Anis de la France suma de 700 lei lunar ºi susþinerea cheltuielilor mai ales pe timp de iarnã, funcþie de posibilitãþi, ascestea existã, dar lipsesc cu desãvârºire. Deºi Asociaþia are rezultate de excepþie, în anul 2013 nu au vãzut

nici mãcar un leu de la Primãria Petrila. Ca urmare, vãzând rezultatele de excepþie, dar ºi cu datorii mari, firma furnizoare de internet Ambavi Telecom, ”a donat” Asociaþiei un abonament, constientã fiind cã legãtura cu lumea a celor din asociaþie, în special cu Franþa ºi respectiv Bruxelles, nu poate fi tãiatã. Mai mult, E.ON Gaz, a anunþat preºedintele Asociaþiei Les Amis de la

France cã dacã nu-ºi plãteºte ºi eºaloneazã datoriile la gaz, vestita instituþie de culturã riscã sã ajungã în instanþã.

Suma nu este mare, pentru cã oamenii ºi copiii/tinerii care duc faima Petrilei, Vãii ºi a României în lumea largã, sunt extremi de economi.

Pe douã decade (anotimpuri reci), au consumat pentru încãlzire în valoare de vreo 1400 lei. ªi cum sãrãcia umileºte ºi poate discredita o muncã rarã, câþiva ziariºti au apelat la preºedinta PNL Petrila, Doiniþa Bãlãnesc, sã facã o chetã în rândul membrelor organizaþiei sale pentru prima ratã necesarã unei eºalonãri a datoriei. Apoi, bunãvoinþa celor de la E.ON Petroºani de a le oferi alternative de eºalonare, i-a scãpat de ruºine… Între timp, ieri, Asociaþia Les Amis de la France, a invitat Comisia

Aceastã activitate poate fi consideratã, de fapt, ºi un prim demers practic, iniþiat de asociaþie, pentru înfrãþirea oraºului Petrila cu oraºul Cognac. În aceste împrejurãri, ieri, a fost lansatã o invitaþie la sediul asociaþiei, la

de culturã a Consiliului Local Petrila, pe primarul Ilie Pãducel ºi pe viceprimarul Vasilicã Jurca, la o întâlnire amiabilã pentru… a obþine poziþia oficialã a Petrilei pentru Franþa, respectiv Cognac, care s-a arãtat dispusã sã se înfrãþeascã cu Petrila dar dupã un ciclu de schimburi culturale ºi de tineri… drept pentru care Asociaþia ”forþeazã mâna” edililor din Petrila sã intre în rând cu lumea civilizatã.

Invitaþia fãcutã autoritãþilor locale de Ionel Zmãu, preºedintele Asociaþiei este atent argumentatã. ” În cadrul Programului

european „Tineret în Acþiune”, Asociaþia Culturalã „Les Amis de la France” - Petrila, în parteneriat cu Asociaþia ADIF - Cognac, Franþa, va organiza un schimb de tineri, cu tematica „Face a la crise, les jeunes s’organisent” / „În faþa crizei, tinerii se organizeazã”.

Acest eveniment internaþional, la care va participa ºi un grup de tineri din partea unei asociaþii din

un dialog amiabil.

“Dorim sã gãsim posibilitãþi reale de colaborare, soluþii comune pentru continuarea activitãþilor asociaþiei, sã aflãm dacã doriþi sã transmiteþi vreun mesaj oficial societãþii civile ºi autoritãþilor publice din oraºul Cognac” se spune în adresa înaintatã Comisiei de Culturã a Consiliului Local Petrila”.

Între timp, dupã Bruxelles, Asociaþia din Petrila a mai primit o propunere de colaborare din Belgia…

Tot ieri, la sediul Asociaþiei Culturale Les Amis de la France a avut loc întâlnirea tinerilor, pãrinþilor ºi a profesorilor pentru a pune la punct plecarea celor 10 reprezentanþi care vor participa la evenimentul internaþional din Franþa.

Ileana FIRÞULESCU

Spania, va avea loc în localitatea Cognac, Franþa, în perioada 20 - 27 mai 2013.

Elevi ºi studenþi

15 RON

Asociaþia Culturalã „Les Amis de la France” va fi reprezentatã de opt tineri voluntari ºi de profesorii Radu Dacian Chinþa (Clubul Copiilor ºi Elevilor - Petrila) ºi Manuela Luminiþa Mihoc (Colegiul Naþional „Mihai Eminescu” - Petroºani),

Dupã americanii care vor sã investeascã în minerit, dar care nu mai apar, acum vin chinezii

Speranþa moare ultima!

V

alea Jiului primeºte zilnic speranþe care se nãruiesc dupã un timp, asta pânã când aleºii noºtrii vin cu alte ºi alte promisiuni. În realitate, însã, multe se vorbesc, dar puþine se fac. În data de 4 aprilie 2013, deputatul PSD din Colegiul de Vest, Valea Jiului, Cristian Resmeriþã, a organizat o conferinþã de presã la Petroºani, unde a vorbit, printre altele, de interesul unei firmei americane pentru Complexul Energetic Hunedoara.

La acea datã, înflorea o nouã speranþã pentru minerit. „Avem o scrisoare de intenþie de la o societate din Statele Unite care doreºte sã negocieze cu Guvernul României pentru a privatiza Complexul Energetic Hunedoara. La discuþiile mai mult sau mai puþin oficiale, prima condiþie pe care eu am pus-o ºi pe care o va pune ºi Guvernul României, nu la dorinþa expresã a mea, ci a celor care lucreazã în industria minierã, este sã pãstrãm locurile de muncã indiferent de ceea ce se va întâmplã ºi la fel ºi unitãþile miniere deschise.

Adicã, sã nu rãmâne cu una cu douã, ci cu toate deschise, sã mãrim chiar ºi capacitãþile de producþie ºi sã oferim energie în piaþã, pentru care ne-am tot bãtut ”, a declarat Cristian Resmeriþã la data de 4 aprilie, atunci când mai spunea ºi cã prima întâlnire cu americanii trebuia sã aibã loc peste circa o sãptãmâna, adica în jurul datei de 10 aprilie.

Dar, astãzi dupã mai bine o lunã de zile, minerii din Valea Jiului au protestat din cauza nesiguranþei locurilor de muncã, iar viitorul mineritului este la fel de sumbru.

Cât despre americanii interesaþi sã investeascã la noi, nici urmã, deocamdatã. “Aveþi perfectã dreptate, dar dorinþa mea era sã se întâmple ºi mâine. Aici sunt niºte negocieri foarte dure ºi foarte importante, iar în ciuda a ceea ce a apãrut ºi la noi în massmedia, cei care vin sã negocize vin din Statele Unite ºi au nevoie de avioane ºi tot felul de date ºi legãturi, sã fie conexiune între ei ºi cei de la minister. Ministrul Niþã a discutat ºi cu alþi colegi de-ai mei ºi a spus cã vrea sã se întâl-

neascã personal cu aceºti oameni.

Este, totuºi, destul de greu ca douã pãrþi atât de importante ºi aflate la atât de mare distanþã, sã se întâlneascã. Dar, pânã la urmã se va concretiza acest lucru ”, a declarat acum Cristian Resmeriþã. ªi, dacã nu sunt americanii, poate sunt chinezii… “Sã ºtiþi cã nu trebuie sã ne punem speranþe doar în aceastã scrisoare de intenþie pe care am primit-o, ci chiar în aceastã perioadã, ministru Niþã împreunã cu factori de decizie de la Complexul Energetic Hunedoara sunt în China unde negociazã cu niºte posibili investitori, aºa cã nu putem spune cã stãm pe loc sau pierdem timpul”, a mai adougat deputatul Resmeriþã.

Luiza ANDRONACHE

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 17 mai 2013

Zeci de mii de lei atraºi la bugetul statului din controalele inspectorilor fiscali hunedoreni

I

nspectorii fiscali din cadrul Direcþiei Generale a Finanþelor Publice a judeþului Hunedoara, au reuºit anul acesta sã recupereze aproape 48.000 de mii de lei la bugetul statului, în urma controalelor efectuate atât la agenþii economici, cât ºi la persoanele fizice.

Marius MITRACHE

Potrivit purtãtorului de cuvânt al instituþiei, Iozefa Rusu, de la începutul anului, structurile cu atribuþii de inspecþie fiscalã din cadrul ºi subordinea Direcþiei Generale a Finanþelor Publice a judeþului Hunedoara au efectuat un numãr total de 333 acþiuni de control la persoane

juridice, ºi alte 114 la persoanele fizice. “ În cadrul inspecþiilor fiscale efectuate s-a avut în vedere respectarea de cãtre contribuabili a reglementãrilor legale privind stabilirea, evidenþierea declararea ºi plata impozitelor, taxelor, contribuþiilor datorate bugetului general consolidat. De asemenea, s-a urmãrit realitatea ºi legalitatea operaþiunilor pentru

Copii cu copii

N

umãrul minorelor care devin mame este din ce în ce mai mare în ultimii ani în aproape toatã þara, însã în Valea Jiului, media generalã este depãºitã.

care agenþii economici au solicitat rambursarea taxei pe valoarea adãugatã. La nivelul judeþului, rezultatele înregistrate urmare verificãrilor efectuate la persoane juridice se concretizeazã în atragerea la bugetul de stat a unor venituri suplimentare în sumã totalã de 45.940 mii lei reprezentând, diferenþe de impozite ºi taxe, 30.261 mii lei,

fete, acestea de cele mai multe ori nu vãd nimic rãu în a face copii atât de tinere.

“Decât sã umblu aiurea mai bine mam mãritat ºi dacã am rãmas gravidã ce era sã fac?!”, a

Luiza ANDRONACHE Cele care devin responsabile de viaþa micuþilor lor înainte de vreme, provin din familii dezorganizate, iar cu timpul, faptul cã nasc copii peste copii, le aduce chiar ºi un oarecare beneficiu, prin faptul cã trãiesc doar din alocaþii.

Medicii de la Maternitãþile din Valea Jiului se confruntã periodic cu astfel de cazuri în care mama este minorã ºi cu totul

nepregãtitã pentru ceea ce o aºteaptã mai târziu.

Cât le priveºte pe

afirmat o tânãrã sub protecþia anonimatului. În Valea Jiului, lunar, o mama de 14-15 ani aduce pe lume un copil, iar saptãmânal se nasc copii cu mame minore de circa 1617 ani. Pentru stoparea acestui fenomen este

accesorii 14.754 mii lei, amenzi contravenþionale aplicate 25 mii lei, confiscãri 900 mii lei. La contribuabili persoane fizice, rezultatele acestor acþiuni au fost concretizate în stabilirea unor venituri suplimentare în sumã totalã de 1.341 mii lei, reprezentând diferenþe de impozite ºi taxe, accesorii ºi amenzi”, aratã Iozefa Rusu.

nevoie, în primul rând, de îmbunãtãþirea comunicãrii la nivelul familiei, spun specialistii. De asemenea, atât medicii de familie cât ºi cei din învãþãmânt ar trebui sã aibã un cuvânt de spus.

Implicit, este nevoie de educatie sexuala, care trebuie sã se facã la toate nivelele, începând cu familia ºi continuând cu ºcoala.

Nu este de ignorat nici informarea în ceea ce priveste metodele contraceptive, pentru cã în multe cazuri, mamele minore nu stiu nimic despre acestea. Un alt aspect important este lipsa de educaþie ºi lipsa studiilor. Un numar apreciabil de mame minore nu au mers nici macar o singurã zi la scoalã.

Pe de altã parte, tot în aceastã perioada, inspectorii fiscali au soluþionat un numãr de 111 solicitãri de ram-

bursare/restituire a taxei pe valoare adãugatã. Din suma solicitatã la rambursare/restituire în valoare de 9.338 mii lei, s-a admis la rambursare/restituire suma de 7.783 mii lei ºi s-a respins suma de 1.555 mii lei.

Bani pentru angajaþii Spitalului Vulcan

A

ngajaþii Spitalului Municipal Vulcan ºiau primit ieri salariile, dup ce luna trecutã s-a iscat un adevãrat scandal pe tema banilor. Reamintim faptul cã ei au protestat mai multe zile la rând în curtea unitãþii, dupã ce înainte de Paºte au primit doar jumãtate din salariul de pe luna martie.

Luiza ANDRONACHE De altfel, un alt motiv de protest, în afarã de înjumãtãþirea lefurilor chiar înainte de sãrbãtori, a fost acela cã ºi sporurile au fost diminuate, ceea ce a fãcut ca medicii ºi personalul medical sã se revolte. “Salariile nu au fost micºorate, ci o lunã de zile s-a dat doar 50 % din salariu pentru cã nu au fost bani ºi trebuiau plãtite arieratele, iar banii de la Casa de Asigurãri de Sãnãte nu ajungeau.

Dar, au primit salariile în aceastã lunã plus restanþa din luna martie”, a afirmat

Gheorghe Ile, primarul Municipiului Vulcan.

Mai mult decât atât, tot edilul a mai afirmat cã personalul medical a încasat nu doar restanþa de pe luna martie, ci ºi salariul aferent lunii aprilie, adicã un salariu ºi jumãtate.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 17 Mai 2013

VMG-iºtii se „îmbogãþesc” minim garantat, în douã etape, ºi a alocaþiei pentru susþinerea familiei a fost avizatã în ºedinþa de miercuri a guvernului.

Conform deciziei, alocaþia va creºte în medie cu 30% de la 1 iulie, respectiv de

N

ivelul lunar al venitului minim garantat va fi majorat cu aproximativ 13%, în douã tranºe, conform unui proiect de act normativ aprobat recent de guvernanþi. Decizia a fost luatã ºi premierul a declarat cã autoritãþile au capacitatea financiarã de a majora ajutoarele sociale pentru a compensa creºterea preþurilor la energie.

Diana MITRACHE Numai în Petroºani sunt peste 500 de oameni care vor primi mai mulþi bani, în timp ce la nivelul judeþului Hunedoara sunt în jur de 6.000 de oameni. „La Petroºani sunt 298 de oameni care iau ajutor social de la primãrie, în timp ce 237 de familii primesc alocaþie de sprijin. Întreg efortul bugetar a fost, spre exemplu, în luna aprilie de 54.500 de lei, iar ulterior va fi majorat”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtor de cuvânt al Primãriei Petroºani.

Creºterea cuantumului venitului

la 60 la 80 de lei pentru o familie cu doi copii, iar venitul minim garantat va fi majorat cu 8,5% de la 1 iulie ºi cu 4,5% începând cu anul viitor, respectiv în medie de la 191 de lei la 217 lei.

Actul normativ adoptat recent stabileºte, de asemenea, cã venitul minim va creºte ºi în cazul familiilor, dupã cum urmeazã: · 244 lei pentru familiile formate din 2 persoane (faþã de 225 lei, cât e în prezent) · 342 lei pentru familiile formate din 3 persoane (faþã de 315 lei, cât e în prezent) · 423 lei pentru familiile formate din 4 persoane (faþã de 390 lei, cât e în prezent) · 504,5 lei pentru familiile formate din 5 persoane (faþã de 465 lei, cât e în prezent)

Începand cu anul viitor, venitul va fi ºi mai mare, astfel: · 255 lei pentru familiile formate din 2 persoane; · 357 lei pentru familiile formate din 3 persoane; · 443,5 lei pentru familiile formate din 4 persoane; · 527 lei pentru familiile formate din 5 persoane; Trebuie menþionat cã nu va creºte doar nivelul venitului minim garantat, ci ºi numãrul beneficiarilor.

Astfel, dacã în prezent sunt 214.000 de familii de beneficiari, în urma ordonanþei adoptate recent de guvernanþi numãrul lor va creºte la 279.000 de la 1 iulie ºi la 307.000 la 1 ianuarie.

Facturi plãtite din împrumut

P

rimãria de la Aninoasa mizeazã pe un împrumut din Trezorerie pentru achitarea datoriilor la utilitãþile care au fost sistate sau sunt pe cale sã fie de cãtre furnizori. Reamintim cã în cursul dimineþii de marþi, instituþia a fost debranºatã de la apa potabilã pentru o datorie de peste 42.000 de lei, iar în scurt timp, dacã nu va achita facturile restante, riscã sã rãmânã ºi fãrã curent electric.

Luiza ANDRONACHE “La împrumutul care l-am fãcut din Trezorerie avem prinsã ºi plata datoriei cãtre Apa Serv de 420 milioane lei vechi. Am trimis actele la Bucureºti spre aprobare, sperãm sã vinã sãptãmâna viitoare ºi împrumutul, sã plãtim ºi la Apa Serv ºi sã ne mai deblocãm „, a declarat Nicolae Dunca, primarul Oraºului Aninoasa. Însã, acest împrumut nu repre-

zintã soluþia salvatoare pentru oraº, pentru cã arieratele nu pot fi plãtite. “ Pânã la achitarea arieratelor, conturile vor fi blocate

în continuare. Din ce bani facem, în afarã de salariile ºi arierate, nu putem plãti niciun leu în altã parte ”, a mai spus Dunca. În privinþa lefurilor, angajaþii sunt în urmã cu o lunã de zile, dar primarul promite cã pe data de 21 mai le va achita pentru a ajunge la zi.

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 17 mai 2013

Vulcan: A murit din cauza unui lemn

ª

eful de lucrãri care ºi-a pierdut viaþa în accidentul din ºantierul de la Vulcan a vrut sã scoatã din groapã un lemn. Medicii legiºti nu s-au pronunþat deocamdatã cu privire la cauza morþii muncitorului, dar inspectorii ITM spun cã omul instrase în ºanþul adânc ºi îngust ca sã scoatã un lemn care obtura o þeavã.

Diana MITRACHE

Totul s-a petrecut dupã pauza de masã, când în ºanþ s-a acumulat o cantitate de apã ce a antrenat peste muncitorul aflat în groapã malul de pãmânt. „Din primele audieri, nu putem trage concluzii, dar putem spune cã în acea sãpãturã urma sã fie montat un cãmin.

Ultimul din acea canalizare. Era deja fãcutã sãpãtura ºi conducta era la o cotã

superioarã ºi, pe timpul cât a fost pauza de masã, ca sã nu intre în conducta respectivã material din ºanþ, a fost blindatã cu o scândurã. Dupã pauza de masã, ºeful de lucrãri a intrat în ºanþ, acolo unde pe timpul pauzei de lucru s-a acumulat apã, iar victima a coborât practic sã ridice acel lemn.

Atunci s-a produs cãderea malului, iar noi considerãm cã e era clar cã nu avea ce sã caute în acea sãpãturã, muncitorul. Omul

O

raº cu puþin peste 5000 de locuitori. Oraºul Aninoasa eeste una din cele mai sãrace localitãþi din Valea Jiului. Dupã închiderea unitãþii miniere din localitate aici a început declinul.

Acum, îºi mai duc traiul în localitate puþin peste 5000 de locuitori, însã o parte dintre aceºtia au pãrãsit domiciliile în cãutarea unui viitor mai bun. Viitor care pentru mulþi cetãþeni din Valea Jiului este într-o þarã adoptivã.

Monika BACIU

”Dupã ultimul recensãmânt care nu s-a fãcut încã public sunt aproximativ 5016 locuitori. Dintre aceºtia cam 600 sunt plecaþi în strãinãtate.

Pensionarii sunt mare

parte din populaþia oraºului care sunt ºi majoritari restul sunt mulþi care lucreazã la mine dar în curând vor ieºi la pensie ºi ei”, a declarat Nicolae Dunca, primarul oraºului Aninoasa.

Declinul orasului

a vrut sã deblocheze conducta ca apa acumulatã sã se scurgã ºi sã poatã sã monteze cãminul”, a declarat Ilieana Bodea, ºefa SSM din ITM Valea Jiului.

Din primele date rezultã cã muncitorul avea câteva probleme de sãnãtate care i-ar fi putut agrava starea

în momentul accidentului. Asta chiar dacã bãrbatul de 45 de ani a fost prins sub pãmânt doar de la brâu în jos ºi chiar a fost o bunã perioadã conºtient, dupã ce a ajuns la spitalul din Vulcan. „Deºi pãrea un accident cu urmãri

Declinul unui oraº Aninoasa s-a accentuat o data cu inchiderea Exploatarii Miniere Aninoasa, in urma cu apoximativ ºapte ani, cand Executivul a decis ca nu mai este profitabila.

Daca in 1990 Aninoasa avea 7.200 de locuitori, dintre care 3.500 lucrau la unitatea extractiva, acum mai sunt putin peste 5.000 de suflete, dintre care 2.600 sunt copii si pensionari, iar aproape 280 de persoane traiesc din venitul minim garantat.

Primarul orasului, care a lucrat ani de zile in

industria miniera, priveste cu regret inapoi, mai ales ca o data cu sistarea activitatii extractive s-a diminuat mult si contributia la bugetul local: “Ne-a afectat mult inchiderea minei.

Ni s-a dus plamanul.

Timp de 130 de ani, in jurul exploatarii miniere a gravitat toata comunitatea si de fapt acesta a fost motivul pentru care Aninoasa a fost declarata oras.

nu prea grave, din pãcate, ulterior s-a constatat cã avem un accident mortal. Va fi foarte important ca medicii legiºti sã stabileascã mai întâi cauza morþii.

Din primele informaþii se pare cã avea ºi diabet. Nu ºtim cauza morþii ºi nici dacã s-a produs în urma leziunilor produse desurparea malurilor, ori pe fon-

dul unor afecþiuni din cauza stresului postaccidentare”, a mai adãugat Ileana Bodea.

Acesta este cel de al doilea accident mortal ce are loc la firma Hidroconstrucþia, care executã lucrãrile de introducere a canalizãrii în municipiul Vulcan. În 12 martie, alþi doi angajaþi ai firmei au pierit în condiþii similare.

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 17 Mai 2013

Bijuterii arhitecturale refãcute sau distruse

C

lãdiri istorice reprezentative pentru municipiul Petroºani au fost abandonate de proprietari sau înstrãinate, iar acum s-a ales praful de ele. Existã ºi cazuri fericite când monumentele au fost readuse la faima de odinioarã, cum este cazul Cazinoului Muncitoresc.

Maximilian GÂNJU Cazinoul Muncitoresc ºi Baia Publicã din Petroºani ar fi împlinit zilele acestea 88 de ani de existenþã. Între timp însã Baia a dispãrut cu totul. Cazinoul a fost la un pas sã aibã aceeaºi soartã, însã norocul a fãcut ca un cunoscãtor sã vadã în clãdirea falnicã mai mult decât o con-

strucþie ce meritã pusã la pãmânt. Astfel, a refãcut întregul „palat” ºi chiar dacã investiþia n-a fost deloc una de neglijat, fostul cazinou al minerilor, pe lângã cã ºi-a pãstrat aerul boem este ºi un loc apreciat de mulþi vizitatori ºu localnici.

Amplasatã în colonia de jos a Petroºaniului, clãdirea fostului Cazinou Muncitoresc a început sã fie construitã în anul 1923,

COLÞUL LUI DENIS

având în dotare o salã de spectacole cu 500 de locuri, o bibliotecã cu 1.400 de volume, un restaurant ºi o sufragerie. Dupã o reprezentaþie de probã, cu o proiecþie cinematograficã derulatã în ziua de 25 octombrie 1925, Cazinoul a intrat în uz o zi mai târziu, cu un mare bal la care au fost prezenþi ºi reprezentanþii Societãþii Miniere

„Petroºani”. În anul 1938 în clãdirea Cazinoului funcþiona cel mai performant cinematograf din provincie, acesta fiind dotat cu un aparat de proiecþie pentru film sonor, marca „Thorderson L. M. Chicago”, al doilea din þarã dupã cel de la Cinematograful “ARO” din Bucureºti. Dupã cel de-al doilea rãzboi mondial, Cazinoul Muncitoresc a fost desfiinþat, clãdirea fiind repartizatã Teatrului de Stat „Valea Jiului”. În timp ce clãdirea

fostului cazino a rezistat peste timp, cea a fostei bãi comunale a dispãrut din cauza hoþilor de materiale.

Amplasatã vis-a-vis de Cazino, în acelaºi parc, Baia Publicã (Bãile Societãþii Miniere „Petroºani”) avea 46 de duºuri, baie de aburi, baie de aer fierbinte, hidroterapie, 6 bãi cu cadã,

terase de odihnã, toate fiind destinate sã asigure servicii gratuite minerilor ºi familiilor acestora. În anul 1925, când au fost finalizate cele douã clãdiri, Societatea Minierã „Petroºani” investise deja în ele peste 28 de milioane de lei, bani cu adevãrat „grei” pentru acei ani.

Sediul CEH la Petroºani, lucru benefic

P

rimarul municipiului Tiberiu Iacob Ridzi considerã cã stabilirea sediului Complexului Energetic Hunedoara la Petroºani este un lucru bun, însã acesta încã nu cunoaºte toate aspectele legate de acest lucru.

Monika BACIU ”Atunci când s-a luat decizia de a se infinta Complexul Energetic Hunedoara aºa s-a hotãrât cã sediul sã fie la Petroºani dar mai departe nu ºtiu ce se va întâmpla. Cu siguranþã ar fi benefic cã sediul sã fie la Petroºani dar ºtiu cã biroul când s-a infintat a fost la Paroseni pentru cã acolo era

spaþiul ºi logistica necesarã”, a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi.

Miercuri, în urma unei ºedinþe comune a consiliilor de administraþie de la SNH ºi CEH s-a stabilit fuziunea dintre cele douã entitãþi. Sediul acesteia ar urma sã fie la Petroºani, la sediul fostului CNH.

14 Program & Horoscop

9:40 Legendele palatului: concubina regelui 10:20 Ora de business (r) 11:10 Legendele palatului: Tãrâmul dintre vânturi (r) 11:50 Legendele palatului: Tãrâmul dintre vânturi (r) 12:30 Tribuna partidelor parlamentare 13:00 Europa mea (r) 13:30 M.A.I. aproape de tine 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 16:00 Parlamentul României 17:00 Finanþe ºi afaceri 17:30 Lumea modei 17:40 Legendele palatului: Tãrâmul dintre vânturi 18:20 Legendele palatului: Tãrâmul dintre vânturi

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 11:10 În gura presei 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Ucenicul vrãjitor 23:00 România danseazã (r)

9:30 Boss Lear, regele din Texas 11:30 Teleshopping 11:45 Frumoasa Ceci 13:00 Teleshopping 13:30 Sport, dietã ºi o vedetã 14:00 Levintza prezintã (r) 14:30 Teleshopping 15:00 Focus 15:30 Totul despre mame 16:00 Cu lumea-n cap (r) 16:30 Efectul WOW (r) 17:00 Mondenii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Capcan TV 22:00 George ºi dragonul 0:00 Ziua zero

9:45 Suflete pereche (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Destinul regelui 13:15 Pastila Vouã (r) 13:45 Profetul (r) 15:00 Copii contra pãrinþi (r) 16:40 Aventurile lui Sinbad 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Destine împlinite 20:15 Suflete pereche

7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Talk B1 12:00 ªtirile B1 13:00 ªtirile B1 14:00 Butonul de panicã 15:00 ªtirile B1 16:00 Talk B1 17:00 ªtirile B1 18:00 ªtirile B1 18:30 Aktualitatea B1 20:00 ªtirile B1 21:00 Interviurile lui Ion Cristoiu 22:00 Discuþia sãptãmânii

9:45 Que bonito amor (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Intrigi ºi seducþie (r) 12:00 Teleshopping 12:30 Doamne de poveste 12:35 Rosa Diamante (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Inimã de þigan (r) 15:15 Reþeta de Acasã 15:25 Doamne de poveste 15:30 Eva Luna 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Que bonito amor 18:30 Intrigi ºi seducþie 19:30 Rosa Diamante 20:30 Inimã de þigan 22:00 Îþi ordon sã mã iubeºti!

23:00 Teresa 0:00 Doamne de poveste 0:05 Poveºtiri adevãrate (r)

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 17 mai 2013 21 martie *** 20 aprilie

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Misterul din Caraibe (r) aEste momentul sã puneþi în practicã planurile în legãturã cu o 13:00 ªtirile Pro TV afacere foarte promiþãtoare.

14:00 Tânãr ºi neliniºtit Relaþiile cu partenerul de viaþã 15:00 Micul geniu pot avea de suferit din cauzã cã 17:00 ªtirile Pro TV neglijaþi rezolvarea unor prob17:30 Happy Hour leme familiale care depind exclu19:00 ªtirile Pro TV siv de dumneavoastrã.

20:30 Fiecare vede altceva 22:30 Harold ºi Kumar evadeazã din Guantanamo 22 Bay

9:00 Digi Sport Expres 9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 Moto GP 12:45 Campionii Digi Sport 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Campionii Digi Sport 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Moto GP 17:00 Avanpremierã Liga 1 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Handbal masculin: HCM Constanþa - Pandurii Tg. Jiu 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Fotbal: Oþelul Galaþi Ceahlãul 20:45 ªtirile Digi Sport 21:00 Fotbal: Oþelul Galaþi Ceahlãul 21:45 Fotbal European 22:30 Fotbal: Real Madrid Atletico Madrid

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai Preocupat de problemele personale, aveþi tendinþa sã neglijaþi cãminul. Pentru rezolvarea problemelor importante, vã puteþi baza pe intuiþie, dar ºi pe sfaturile partenerului de viaþã.

Dupã-amiazã, un prieten vã solicitã ajutorul într-o problemã financiarã.

22

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Talentul creativ este la cote ridicate ºi vã poate ajuta sã rezolvaþi problemele profesionale într-un mod original. Relaþiile sentimentale sunt în general bune, dar aveþi tendinþa de a-i face reproºuri nejustificate persoanei iubite.

9:15 Teleshopping 10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 14:45 Teleshopping 15:30 Dragoste ºi pedeapsã 16:45 Drept la þintã 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Roata norocului 22:00 Pe banii pãrinþilor 23:30 Cicatricea

21

23 iulie *** 22 august

În prima parte a zilei, este posibil sã aveþi mici dificultãþi în cãmin. Cu o vorbã bunã sau un mic cadou, puteþi dezamorsa o situaþie tensionatã. O vizitã la prieteni, în cursul serii, readuce armonia ºi buna dispoziþie în relaþiile parteneriale.

23 august *** 22 septembrie

Zi favorabilã studiului ºi comunicãrii. Puteþi obþine câºtiguri importante din tranzacþii financiare. În partea a doua a zilei, sunteþi anunþat cã trebuie sã plecaþi într-o cãlãtorie în interes de afaceri, iar partenerul de viaþã este nemulþumit.

Nervozitate vã poate pune într-o situaþie neplãcutã în cãmin.

Pãstraþi-vã calmul ºi dedicaþi-vã unor activitãþi de rutinã. N-ar strica sã fiþi mai tandru cu partenerul de viaþã.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Puteþi obþine cu uºurinþã mici câºtiguri financiare, însã fiþi prudent ºi evitaþi speculaþiile de orice fel. În partea a doua a zilei, reuºiþi sã tensionaþi relaþia cu partenerul de viaþã. Se pare cã aveþi o idee fixã.

Aveþi ocazia sã rezolvaþi o problemã mai veche a familiei. În cursul dimineþii, descoperiþi o ofertã avantajoasã pentru cumpãrarea unei case sau pentru un schimb de locuinþã.

23 noiembrie *** 20 decembrie S-ar putea sã plecaþi într-o deplasare neaºteptatã. Nu este cazul sã regretaþi schimbarea programului: aceastã cãlãtorie poate reprezenta pentru dumneavoastrã un nou început.

21 ianuarie *** 20 februarie

Reuºiþi sã faceþi schimbãri majore în viaþa dumneavoastrã, mai ales pe plan profesional ºi în privinþa relaþiilor sentimentale.

Azi sunt favorizate întâlnirile cu persoane importante, relaþiile de parteneriat ºi cãlãtoriile.

21 decembrie *** 20 ianuarie Sunteþi în formã, iar relaþiile cu anturajul sunt excelente. Ziua de astãzi este favorabilã investiþiilor, demarãrii unei afaceri ºi cãlãtoriilor în interes personal.

21 februarie *** 20 martie În cursul dimineþii sunteþi anuþat cã aþi moºtenit o sumã mare de bani. Sunteþi nevoit sã faceþi mai multe drumuri scurte, iar seara vã pregãtiþi pentru o cãlãtorie, împreunã cu partenerul de viaþã.

Diverse 15

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 17 Mai 2013

Investiþii sortite eºecului

P

rimul bazin de înot didactic din judeþul Hunedoara aºteaptã finanþare de la bugetul de stat.

Finalizarea lucrãrilor la bazinul de înot didactic de pe raza municipiului Petroºani ar fi trebuit sã aibã loc în luna decembrie a anului 2012, însã din lipsã de fonduri totul stã pe loc.

Monika BACIU

Restricþii apã Vineri 17 mai 2013

Petroºani între orele 8:00 - 13:00.

Zona afectatã str. Maleia.

Motivul restricþiei - executare branºamente la reþeaua de distribuþie publicã.

Mulþumim pentru înþelegere Conducerea S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani

Anunþ Societatea Naþionalã a HuileiSA, cu sediul în Petroºani, str.

Timiºoarei nr.2, anunþã organizarea concursului pentru ocuparea a 60 de posturi de muncitor necalificat pentru abatajele frontale ºi lucrãrile de pregãtire aferente acestora, de la EH Lupeni, pe o perioadã determinatã de 6 (ºase) luni, cu o perioadã de probã de 30 (treizeci) de zile.

I. Condiþii de participare: - Vârsta minimã 18 ani; - Sã fie apt, din punct de vedere al sãnãtãþii, pentru muncã - în baza adeverinþei medicale eliberate de medicul de familie; - Studii – minim 8 clase; - Fãrã antecedente penale.

II. Acte necesare participãrii la selecþie. Depunerea dosarului În vederea participãrii la selecþie, fiecare candidat va prezenta un dosar plic, ce va conþine urmãtoarele documente: 1. Cerere tip de participare la selecþie, adresatã Directorului general al SNH SA; 2. Copie act de identitate; 3. Copie documente de studii; 4. Adeverinþã medicalã eliberatã de medicul de familie, din care sã rezulte cã este apt de muncã pentru efort susþinut.

5. Declaraþie pe propria rãspundere cã nu a suferit condamnãri penale.

Dosarul cu documentele necesare selectiei, se va depune la sediul EH Lupeni, din Lupeni, str. Vitoº Gavrilã, nr.1, la secretariatul comisiei de selecþie, în perioada 24,27 ºi 28 mai 2013, între orele 8.00-14.00.

III. Concursul Concursul se va desfãºura începând cu data de 29 mai 2013, la sediul E.H. Lupeni, din municipiul Lupeni, str. Vitoº Gavrilã, nr.1. ºi va consta în: - Analiza dosarelor, - Proba practicã o încãrcare materiale, prin lopãtare, peste un obstacol cu înãlþimea de 1,5 m.

Participanþii se vor prezenta la proba practicã în þinutã sport ºi vor avea asupra lor buletinul/cartea de identitate.

IV. Validarea rezultatelor.

Afiºarea rezultatelor Nota finalã a concursului are la bazã douã elemente, care se vor nota de la 1 la 10, dupã cum urmeazã: 1. Analiza dosarului 50% în nota finalã; 2. Proba practicã, cu pondere de 50% în nota finalã; Ocuparea posturilor se va face în ordinea descrescãtoare a notelor finale obþinute, nota minimã fiind 6 (ºase), calculatã cu douã zecimale.

Contestaþiile asupra rezultatelor validate, cu privire la notarea candidaþilor, se pot depune în termen de 3 zile de la data afiºãrii.

Regulamentul de desfãºurare a concursului va fi fãcut public prin afiºare la sediul E.H. Lupeni, din municipiul Lupeni, str. Vitoº Gavrilã, nr.1, pagina SNH-SA: www.snh.ro ºi la sediul SNHSA Relaþii suplimentare la SNH SA – Direcþia Resurse Umane – Servicul Resurse Umane, telefon 0254/541461 interior 710, 720, EH Lupeni, Serviciul Resurse Umane, telefon 0254/561500.

Reprezentanþii administraþiei locale de la Petroºani îºi pun speranþa în rectificarea bugetarã care va avea loc la jumãtatea anului. ”Din pãcate nu ne-

a fost alocat niciun ban anul acesta poate dupã rectificarea din iunie dacã ministerul va aloca bani va fi foarte bine.

Ne mai trebuie în jur de 16 miliarde de lei vechi care nu se pot suporta de cãtre bugetul local”, a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi.

Investiþia este realizatã

în proporþie de 60 la sutã, asta în condiþiile în care lucrãrile trebuiau finalizate la 1 decembrie anul trecut.

Construcþia bazinului de înot didactic a început în luna decembrie a anului 2011. Potrivit datelor proiectului, lucrãrile trebuiau finalizate anul trecut ºi au costat aproximativ 30 de miliarde de lei vechi, investiþia fiind realizatã prin fonduri de la bugetul de stat, prin Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului (MDRT).

Hainy te învaþã sã gãteºti

Salatã de primãvarã Ingrediente: 150 gr roºii cherry 1 avogado 250 gr brânzã 100 gr salatã 1/2 lãmâie Pentru dressing 4 linguri ulei de mãsline 1 linguriþã oþet balsamic Sare-piper Mod de preparare: Se spalã roºiile ºi se taie în patru bucãþi. Se curãþã de coajã avogado, se taie cubuleþe ºi se stropesc imediat cu zeamã de lãmâie. Tãiaþi brânza cubuleþe. Se

spalã bine salata ºi se rupe în bucãþi.

Amestecaþi toate aceste ingrediente într-un vas.

Pentru dressing se pun într-un castron uleiul de mãsline, sare, piper, oþetul balsamic ºi se amesteca bine cu

telul.

Se asezoneazã salata cu dressingul obþinut ºi se decoreazã.

Poftã bunã!

Chef de cuisine Restaurant 3D Aqua Hainalka Miclea

16 Turism

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 17 mai 2013

ªcoala de Biodiversitate

Pãsãri, fluturi ºi flori rare la poalele Retezatului

P

este 100 de elevi de la ºcolile generale din Sãlaºu de Sus ºi Sântãmãria Orlea, dar ºi iubitorii de naturã, au ocazia sã înveþe despre importanþa speciilor protejate de florã ºi faunã din zonã, în cadrul unui proiect ce va demara la sfârºitul acestei sãptãmâni, la Sãlaºul de Sus, cu ocazia Festivalului Narciselor. Este vorba despre proiectul educaþional ”ªcoala de Biodiversitate.

Pãsãri, fluturi ºi flori rare la poalele Retezatului”, proiect finanþat de Mol România în colaborare cu Fundaþia pentru parteneriat.

Adina Popa, coordonatorul proiectului spune cã acest proiect este parte a Programului ”Spaþii verzi”, componenta ”Arii naturale protejate” ºi va fi desfãºurat

de Asociaþia pentru ªoimãrit ºi Protecþia Pãsãrilor de Pradã „Peregrinus” în parteneriat cu Geoparcul Dinozaurilor Þara Haþegului, Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva, Primãria Sãlaºu de Sus, ªcoala Primarã Sãlaºu de Sus ºi ªcoala Gimnazialã

Sântãmãria Orlea.

“Timp de 5 sãptãmâni, grupe de câte 20 de elevi de la cele douã ºcoli vor participa la lecþii teoretice ºi practice în aer liber, pe parcursul cãrora vor descoperi detalii interesante despre geografia zonei ºi a ariilor protejate, modalitãþi de cunoaºtere, observare ºi protejare a plantelor, fluturilor ºi pãsãrilor ºi vor asista la demonstraþii de zbor cu pãsãri de pradã deþinute legal de Asociaþia „Peregrinus”. De asemenea, elevii vor avea posibilitatea sã îºi structureze cât mai bine informaþiile acumulate prin intermediul jocurilor ºi activitãþilor interactive, dar ºi sã participe la activitãþi de ecologizare”, spune Adina Popa.

Dupã finalizarea seriei de cinci cursuri, 10 dintre elevii care vor dovedi cel mai mare interes faþã de temele puse în discuþie vor benefi-

cia de sesiuni de training pentru a deveni ghizi juniori pentru biodiversitate. În colaborare cu punctul de informare Sãlaºu de Sus, ghizii juniori pentru biodiversitate le vor putea asigura ghidaj profesionist tuturor turiºtilor interesaþi sã afle mai multe despre cele douã arii protejate.

Cei 100 de elevi participanþi vor avea posibilitatea sã participe ºi la un concurs derulat pe patru secþiuni: desen, fotografie, text scris ºi promovarea celor douã

arii protejate pe reþelele de socializare. ”ªcoala de Biodiversitate.

Pãsãri, fluturi ºi flori rare la poalele Retezatului” se adreseazã totodatã comunitãþiilor locale, turiºtilor, dar ºi tuturor iubitorilor de naturã care doresc sã afle informaþii inedite despre cele douã arii protejate ºi cum pot fi ele ocrotite astfel încât de frumuseþea lor sã se bucure ºi generaþiile viitoare.

Marius MITRACHE