Issuu on Google+

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 343

Cronica Vãii Jiului Vineri, 5 Aprilie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 12 pagini z 1 LEU

Au dat „merele” pe „portocale”

Huila româneascã, refuzatã la poarta Complexului Energetic Hunedoara din cauza cãrbunelui importat

Disperare printre funcþionarii Primãriei Petroºani

A

ngajaþii municipalitãþii vor primi salarii mai mici cu 25 la sutã de la 1 mai a.c., dupã ce au pierdut procesul cu Curtea de Conturi. Instituþia de control a stabilit cã funcþionarii au încasat un spor care nu li se cuvenea. >>> PAGINA PAGINA A 5-A

Green Forum – Energia verde: soluþie sau problemã?

”Adevãratul duºman al nostru este tot cãrbunele, huila de import”

n timp ce energia pe bazã Îîn Uniunea de cãrbune este preferatã Europeanã ºi în

lume în aceastã perioadã de crizã, în România abia de o lunã în urmã a început sã se vadã reorientarea propriu-zisã. >>> PAGINILE PAGINILE 6-7

Aninoasa, cartier al municipiului Vulcan sau Petroºani

O

raºul Aninoasa ar putea deveni un cartier al municipiului Vulcan sau Petroºani. Declaraþia îi aparþine preºedintelui Consiliului Judeþean, Mircea Ioan Moloþ. >>> PAGINILE PAGINILE 8-9

Zãpadã proaspãtã de peste 50 de centimetri depusã în Straja

D

upã ce vechea conducere a umplut, la finele anului trecut, silozurile cu huilã adusã din afara þãrii, reprezentanþii Complexului Energetic Hunedoara s-au trezit acum cã nu mai au nevoie de cãrbunele de Valea Jiului. Doar o decizie politicã, luatã în ultima clipã de Guvern a deblocat, pentru moment, situaþia. >>> PAGINA A 3-A

P

loaia s-a transformat în ninsoare la munte, iar zãpada de pe pârtii nou depusã depãºeºte 50 de centimetri. >>> PAGINA PAGINA 12


2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 5 Aprilie 2013

ApaServ Informeazã Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe: Miercuri: 13 - 15: · ªef Departament

Vr e m e a î n Va l e a J i u l u i

Producþie – Cristian IONICÃ · ªef Serviciu Comercial – Alina PAVEL Joi 10 – 12 · DIRECTOR GENERAL - Costel AVRAM · ªef Departament Exploatare - Florin DONISA · ªef Serviciu Juridic – Adriana DÃIAN

Petrila

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Director General, Costel AVRAM

Vu l c a n

Lupeni

Noaptea

Noaptea

Dimineaþa

Dimineaþa

Ziua

Ziua

Seara

Seara

Cronica Vãii Jiului z Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? z Vrei sã te dezvolþi? z Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? z Vrei sã faci bani? zzz

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani zzz

Cronica Vãii Jiului

Telefon

Website: www.cronicavj.ro

0374.906.687 zzz

E-mail: cronicavj@gmail.com

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 11:10 În gura presei 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator

17:00 19:00 20:00 20:30 23:00

Acces Direct Observator Observator special Justiþiarul România danseazã

National TV 9:45 Suflete pereche (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii

12:00 12:30 13:30 13:45 15:00 16:40 17:30 18:30 19:15 20:15 21:15

Pastila Vouã (r) Aventurile lui Sinbad Pastila Vouã (r) Hoþul fantomã (r) Copii contra pãrinþi (r) Aventurile lui Sinbad Dragoste dulce-amarã ªtiri Naþional TV Destine împlinite Suflete pereche Hoþul fantomã

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 La suprafaþã (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Ishtar 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Românii au talent 0:00 Adevãrul ºi numai adevãrul

Prima TV 9:30 Noaptea lupului 11:30 Teleshopping 11:45 Frumoasa Ceci 13:00 Teleshopping 13:30 Sport, dietã ºi o vedetã (r) 14:00 Levintza prezintã (r) 14:30 Teleshopping 15:00 Dragul de Raymond 15:30 Totul despre mame 16:00 Cu lumea-n cap (r)

16:30 Efectul WOW (r) 17:00 Mondenii (r) 18:00 Focus 18

TVR 1 9:40 Legendele palatului: negustorul Lim Sang-ok 10:20 Ora de business (r) 11:10 Legendele palatului: Luna îmbrãþiºeazã Soarele 11:50 Legendele palatului: Luna îmbrãþiºeazã Soarele 12:30 Tribuna partidelor parlamentare 13:00 Europa mea (r) 13:30 M.A.I. aproape de tine 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 17:00 Finanþe ºi afaceri 17:30 Lumea modei 17:40 Legendele palatului

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE


Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 5 aprilie 2013

Au dat „merele” pe „portocale”

Huila româneascã, refuzatã la poarta Complexului Energetic Hunedoara din cauza cãrbunelui importat

D

upã ce vechea conducere a umplut, la finele anului trecut, silozurile cu huilã adusã din afara þãrii, reprezentanþii Complexului Energetic Hunedoara s-au trezit acum cã nu mai au nevoie de cãrbunele de Valea Jiului. Doar o decizie politicã, luatã în ultima clipã de Guvern a deblocat, pentru moment, situaþia. Huila de Valea Jiului a devenit, dintr-o datã, total neinteresantã pentru reprezentanþii Complexului Energetic Hunedoara, care nu mai aveau unde sã o depoziteze. Precum un veritabil hârciog, fosta conducere a CEH a umplut cãmãrile la finele anului trecut, de teama unei ierni geroase, iar o bunã parte din stocuri era de fapt cãrbune adus din import. Numai cã iarna a fost mult mai blândã decât se aºteptau, comenzile de energie au fost net inferioare celor prognozate, aºa cã ºi huila arsã în cuptoarele celor douã termocentrale care compun CEH – Paroºeni ºi Mintia – a fost mai puþinã. ªi cum silozurile au fost pline,

minerii din Valea Jiului s-au trezit peste noapte fãrã piaþã de desfacere. Cei mai afectaþi au fost cei de al Societatea Naþionalã de Închideri de Mine Valea Jiului, care are în componenþã minele Petrila, Paroºeni ºi Uricani, acre douã zile a lucrat pe stoc. ªi nici premisele pentru cele 4 mine care compun Societatea Naþionalã a Huilei nu erau mai favorabile, aºa cã s-a cerut ajutor guvernamental, cu atât mai mult cu cât nici CEH nu avea reglementatã cantitatea de energie pe care sã o vândã pe piaþã.

O

comisie ministerialã a venit în Hunedoara

Într-adevãr, alaltãieri în silozurile Complexului Energetic erau 455.000 de tone”, a declarat prefectul de Hunedoara, Sorin Vasilescu. Oficialul a recunoscut cã o parte din cãrbunele aflat pe stoc provenea din import ºi spune cã, din punctul sãu de vedere, situaþia nu este normalã. „Sunt multe elemente de discutat, nu mã bag în toate detaliile tehnice. Dar, atunci când ai un preþ reglementat, sã imporþi huilã nu mi se pare normal, decât dacã ar fi fost

o situaþie specialã, o situaþie de urgenþã”, a mai spus prefectul de Hunedoara. De precizat cã politica internã a CEH nu putea fi aplicatã decât cu acordul ministerului de resort, aºa încât nu puþini sunt cei care se întreabã în acest context dacã mai este sau nu nevoie de cãrbunele de Valea Jiului.

C

u cãrbunele în curte

Aºa cum spuneam, cel mai mult au avut de suferit, în ultima perioadã

Iar în judeþul Hunedoara a venit o comisie ministerialã, care sã vadã care este problema realã. „M-am întâlnit la Mintia inclusiv cu membrii comisiei ºi, din câte am înþeles, situaþia s-a reglementat. Ieri s-a aprobat cantitatea reglementatã de energie pentru CEH pe perioada 15 aprilie 2013 – 1 iulie 2015.

În douã sãptãmâni,

Vor demara angajãrile la Mina Lupeni

Î

n cel mult douã sãptãmâni se vor face angajãri la Mina Lupeni. Reprezentanþii Societãþii Naþionale a Huilei Petroºani au primit rãspuns de la Ministerul Economiei vizavi de angajãrile ce urmeazã a fi fãcute la Mina Lupeni. ”Cu angajãrile am primit un rãspuns de la OPSPI de la Ministerul Economiei ºi în aceste zile facem o

minele considerate neviavile, aflate sub coordonarea SNIMVJ. Directorul societãþii, Petre Drãgoescu, s-a aflat ieri la Mintia ºi spune cã e bine cã, pânã ºa urmã, lucrurile au intrat pe un fãgaº normal, dupã reglementarea de cãtre guvern a energiei vândute de CEH. Cât priveºte stocurile de cãrbune din import, Drãgoescu s-a mulþumit sã declare cã „nu am de unde sã cunosc strategia lor internã. Nu deþin elementele pe care ar trebui sã le comentez”. De precizat cã Guvernul a reglementat, miercuri, cantitatea de energie pe care o va vinde Complexul Energetic Hunedoara

corespondenþã cu dânºii pentru a da drumul la angajãri, dar s-ar putea sã mai dureze o sãptãmânã douã”, a declarat Nicolae Drãgoi, directorul general al Societãþii Naþionale a Huilei Petroºani. Selecþia viitorilor mineri se va realiza pe baza cererilor depuse în cursul anului trecut la fosta Companie Naþionalã a Huilei. Alte cereri nu se mai primesc.

pânã în anul 2015. Astfel, conform Hotãrârii de Guvern aprobatã miercuri, entitatea va vinde între un minim de 200 ºi un maxim de 400 Mwatth în perioada 15 aprilie 2013 - 1 iulie 2015. Înfiinþat la 1 noiembrie 2012, Complexul Energetic Hunedoara a fost condus pânã de curând de Costel Alic, cel care a fost numit iniþial, în mai 2012, director al Electrocentrale Deva. Ulterior, dupã fuziunea dintre Termnocentralele Mintia ºi Paroºeniprin ordin de ministru, Alic a fost numit în fruntea Complexului Energetic Hunedoara, ordinul de numire fiind adus la cunoºtinþa AGA ºi CA. Costel Alic este unul dintre cei mai controversaþi politicieni hunedoreni, de numele sãu fiind legatã strâns afacerea dezastrului din cariera de curaþ de la ªiglãu – Uricani, un scandal financiar în care apare ºi numele omului de afaceri Sorin Ovidiu Vântu. Car men COSMAN

”Nu am mai primit alte cereri, deoarece am primit vreo 1700 de cereri. Este acum în primã fazã, doar la Mina Lupeni, dar nevoie de personal pentru angajãri ar fi ºi la Vulcan ºi la Lonea”, a mai declarat sursa citatã. Potrivit reprezentanþilor SNH este nevoie deîntinerirea forþei de muncã la toate exploatãrile miniere viabile, însã deocamdatã totul este la stadiul de discuþii. ”Nu ºtiu de câte persoane e enevoie, dar urmeazã cu conducerile sã facem o analizã de efectiv ºi sã vedem de ce personal vom avea nevoie”, a mai precizat Drãgoi. La Mina Lupeni ar urma sã fie angajate 60 de persoane. Monika BACIU


4 Actualitate

H

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 5 Aprilie 2013

Dacã preþul va fi stabilit,

SNH va demara investiþiile la minele viabile

uila s-ar putea vinde cu 95 de lei pe gigacalorie. În urma ºedinþei de Guvern din aceastã sãptãmânã, responsabilii Societãþii Naþionale a Huilei Petroºani au primit veºti bune în ceea ce priveºte preþul cãrbunelui extras din minele din Valea Jiului. ”Nu sunt probleme în momentul de faþã. Noi am avut un preþ mic pe gigacaloria de cãrbune acum pe luna aprilie suntem în faza de a semna un nou contract de cãrbune, vedem ºi în funcþie de hotãrârea de Guvern care a ieºit ieri unde vom ajunge cu preþul. Sperãm sã ajungem la un preþ mai bun ar însemna 90-95 de lei pe gigacalorie”, a declarat Nicolae Drãgoi, directorul Societãþii Naþionale a Huilei Petroºani. Reprezentanþii SNH sperã ca acest preþ sã fie unul reglementat pentru materia primã extrasã din mãruntaiele Vãii

I

Jiului. ”Premisele ºi discuþia este la o zi dupã ce Guvernul României a aprobat acea hotãrâre prin care CEH primeºte o cantitate de energie pe perioada 15 aprilie 2013 1 iulie 2015 ºi în aceste condiþii veºtile sunt îmbucurãtoare pentru perioada urmãtoare”, a mai precizat sursa citatã.

D

Potrivit directorului general, o parte din aceste datorii au fost deja achitate. ”Datoriile nu sunt mari care s-au acumulat pe aceastã perioadã, noi ca SNH am plãtit datoriile la stat toate ºi vom încerca pânã la finele anului sã reglãm acest buget pe anul 2013”, a mai precizat Drãgoi.

nvestiþii posibile

În cazul în care Societatea Naþionalã a Huilei va vinde gigacaloria de cãrbune cu sume cuprinse între 90 ºi 95 de lei, existã posibilitatea ca în cadrul minelor viabile sã se realizeze ºi investiþii. ”În acest preþ putem demara ºi programul investiþional la care ne-am gândit pentru perioada 2013-2015. În mare parte ar fi instalaþiile de sortare la unitãþile miniere, combine de

înaintare, avem un program investiþional, un complex mecanizat la Livezeni, important este ca acest Complex sã funcþioneze ºi sã îºi gãseascã loc pe piaþa de energie. În aceste condiþii putem vorbi despre investiþii”, a mai declarat directorul general al SNH. La iniþiatiava Federaþiei Sindicatelor Libere ºi Independente „Energetica” – la care este afiliatã Liga Sindicatelor Miniere Valea Jiului -, preºedinte Ion Pisc, a iniþiat o hotãrâre de guvern ce poate fi consideratã centura de sigurantã în funcþionarea Complexului Energetic Hunedoara, HG care este consideratã singura sansã la vieþuire. Hotãrârea se referã la cele douã entitãþi energetice din Hunedoara ºi Oltenia. La respectiva HG au lucrat reprezentanþii complexului energetic, deputatul Gheorghe Chiriþã, energetician cu vechi state ºi fost lider de sindicat ºi alþi specialiºti capacitãþi în iniþiativa legislativã. Monika BACIU

Stâlp de curent rupt de bolovanii de pe stânci

atorii plãtite

Reprezentanþii SNH au acumulat în douã luni datorii în valoare de 8 milioane de lei.

Subvenþia pentru SNÎMVJ, publicatã în Monitorul Oficial

H

otãrârea privind subvenþia pentru Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului a fost publicatã în Monitorul Oficial.

nr. 143/2012. “Se aprobã acordarea ajutorului de stat pentru facilitarea închiderii minelor de cãrbune necompetitive din cadrul Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului S.A. Petroºani, pentru anul 2013, potrivit Deciziei 2010/787/UE a luminatul public a fost intrerupt joi Consiliului din 10 decembrie dimineaþã în Lupeni ºi Uricani din 2010 privind ajutorul de stat pentru facilitarea închiderii cauza bolovanilor care au cãzut de pe minelor de cãrbune versanþi. De vinã sunt torenþii de ape, necompetitive”, se aratã care au fãcut sã fie posibile cãderi de în document. stânci direct pe carosabil, iar un stâlp a Ajutorul de stat în sumã totalã de 163.000 mii lei pen- fost dãrâmat la pãmânt. tru anul 2013, suportat integral de la bugetul de stat, prin Un stâlp de curent doar mici pagube bugetul Ministerului a fost smuls din materiale. Totul s-a Economiei, se acordã potrivit pãmânt ºi a cãzut întâmplat din cauza aprobãrii Comisiei Europene peste o þeavã de gaz ploilor torenþiale care nr. C (2012) 1.020/2. sumele metan. au mãturat Valea se repartizeazã pentru proDin fericire au fost Jiului în noaptea de dusul huilã energeticã livrat de Societatea Naþionalã de Închideri unitãþile intrate în proces de Mine Valea Jiului - S.A. Petroºani a închidere definitivã se acordã ajutor condiþiilor prevãzute prin Decizia de stat în sumã de 131.048 mii lei, Comisiei Europene nr. C (2012) destinat acoperirii pierderilor 1.020/2, precum ºi a oricãror aferente producþiei curente, potrivit obligaþii asumate în vederea obþinerii anexei care face parte integrantã ajutorului de stat pentru facilitatea din prezenta hotãrâre ºi pentru închiderii minelor de cãrbune unitãþile intrate în proces de închidere definitivã, în anul 2013 se necompetitive determinã aplicarea de cãtre Ministerul Economiei a acordã ajutor de stat pentru suportarea costurilor excepþionale în mãsurilor necesare în vederea sumã de 31.952 mii lei, costuri care recuperãrii ajutoarelor de stat, în nu sunt legate de producþia curentã. condiþiile legii. Monika BACIU Nerespectarea de cãtre

I

Având în vedere prevederile Deciziei 2010/787/UE a Consiliului din 10 decembrie 2010 privind ajutorul de stat pentru facilitarea închiderii minelor de cãrbune necompetitive ºi a Deciziei Comisiei Europene nr. C (2012) 1.020/2 referitoare la compatibilitatea ajutorului de stat, precum ºi înfiinþarea Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului - S.A. Petroºani începând cu data de 1 noiembrie 2012 potrivit reglementãrilor Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 119/2011 privind preluarea de cãtre Agenþia Naþionalã de Administrare Fiscalã a unor creanþe deþinute de cãtre Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului ºi pentru reglementarea unor dispoziþii referitoare la înfiinþarea unei societãþi comerciale, aprobatã cu modificãri ºi completãri prin Legea

miercuri spre joi ºi numai o minune a fãcut ca vreo maºinã sã treacã prin zonã. Altfel ar fi fost nenorocire. Asta cu atât mai mult cu cât incidentul s-a petrecut dimineaþa la prima orã, când toate mijloacele de transport în comun tranziteazã zona. „La ieºirea spre Uricani au cãzut douã stânci mai mari. S-a

rupt un stâlp de iuminat public ºi au dãrâmat conducta de gaz de pe suporþi. Noi am trimis acolo un echipaj de la primãrie, care sã se ocupe sã remedieze situaþia”, a declarat Cornel Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. La faþa locului au ajuns imediat ºi cei de la reþeaua de Internet, care a fost ºi ea afectatã din acelaºi motiv. Din fericire, traficul rutier nu a fost întrerupt între Lupeni ºi Uricani, dar nu este exclus ca astfel de fenomene sã se mai petrecã în zonã. Acolo a ploat mult, solul s-a înmuiat ºi bolovanii pot oricând sã plece spre partea circulatã a carosabilului. Asta cu atât mai mult cu cât singura susþinere a versantului se realizeazã cu ajutorul unor arbori, care ºi ei au fost rupþi în cãdere. Diana MITRACHE


Cronica Vãii Jiului | Vineri, 5 aprilie 2013

Disperare printre funcþionarii Primãriei Petroºani A

ngajaþii municipalitãþii vor primi salarii mai mici cu 25 la sutã de la 1 mai a.c., dupã ce au pierdut procesul cu Curtea de Conturi. Instituþia de control a stabilit cã funcþionarii au încasat un spor care nu li se cuvenea. O altã instanþã obliga municipalitatea sã-l acorde. Oamenii vor fi obligaþi sã returneze banii încasaþi în baza sporului de dispozitiv începând cu anul 2011. Unii funcþionari rãmaºi cu salarii mizere ar putea pleca din administraþia publicã localã. Vestea ºocantã pentru cei circa 300 de angajaþi ai Primãriei Petroºani care beneficiau de sporul de dispozitiv, în cuantum de

25 la sutã, a venit miercuri seara, când magistraþii de la Curtea de Apel Alba au dat dreptate Curþii de Conturi. Inspectorii, în urma unui control, au stabilit cã sporul de dispozitiv primit de angajaþii municipalitãþii este acordat ilegal. Raportul a fost atacat la Tribunalul Hunedoara care a dat câºtig Curþii de Conturi. Culmea este cã aceeaºi instanþã a stabilit anterior printr-o decizie irevocabilã cã sporul trebuie acordat. „Abia asearã

(n.r. miercuri) am aflat, a fost recurs la Alba Iulia ºi am pierdut. O sã luãm o hotãrâre împreunã cu sindicatul ºi putem încerca o cale extraordinarã de atac deºi este puþin probabil sã fie câºtigãtoare. Cert este cã va trebui sã sistãm acordarea sporului ºi sã vedem ce se mai întâmplã. Nu s-a luat încã o hotãrâre dar, probabil, cu data de 1 mai nu se va mai acorda. Va trebui restituit sporul de dispozitiv pe anul 2011 ºi

2012”, a declarat, Adrian Negoe, secretarul Primãriei Petroºani.

D

ecizii care se bat cap în cap

„Acest spor se acorda tuturor angajaþilor ºi a fost dat în baza unei decizii judecãtoreºti emisã de Tribunalul Hunedoara. A venit Curtea de Conturi ºi a spus cã este ilegal ºi cã nu mai trebuia acordat de la 1 ianuarie 2011. Acum, eu îmi pun întrebarea, când au judecat

corect? Atunci când au spus cã trebuie acordate aceste sporuri, sau acum, când spun cã nu mai trebuie. Acelaºi tribunal a

Apa le-a luat casa

F

amilia unei bãtrâne de 73 de ani va rãmâne sub cerul liber, dupã ce torenþii au mãturat la Aninoasa fundaþia unei case. Cei trei oameni care locuiesc acolo spun cã niciodatã ploile nu au fãcut atât prãpãd, iar acum nu mai pot intra în casa care stã sã se dãrâme. În Aninoasa, câteva gospodãrii sunt inundate, iar torenþii scurºi de pe versanþi au mãturat fundaþia unei case din deal. Oamenii care locuiesc acolo spun cã niciodatã ploile nu le-au fãcut atât de mult rãu,iar acum toatã casa crãpatã. Cel mai probabil, torenþii

scurºi de pe munte s-au infiltrat ºi au mãturat fundaþia casei, care încet, încet a crãpat. „Toatã noaptea am auzit cum trosneau pereþii. Am stat afarã ºi ne-am rugat”, spune ginerele bãtrânei. s-a întâmplat ºi de când m-a Oamenii au petrecut fãcut mama, acum 73 de ani noaptea sub cerul liber la care nu a fost aºa. A mai plouat dar s-au rugat sã nu mai plouã. numai acum la bãtrâneþe sã Acum, însã, nu vor mai putea trãiesc cu frica de a rãmâne sã intre în casa care stã sã se sub cer”, spune Marioara dãrâme. Pentru prima datã, Stoica, proprietara casei. oamenii se simt neputincioºi ºi nu ºtiu încotro sã apuce. „A fost ouã femei au alunecare de teren pus degeaba pe ºi ne-a spart casa, drumuri un echipaj grajdul, cãmãrile. de prim ajutor ºi Nu mai putem sta unul de pompieri aici. Niciodatã nu

Aninoasa a fost locul în care miercuri noaptea s-a întrunit comandamentul de inundaþii. Primarul spune cã a cãutat soluþii pentru toate problemele ºi i-a sfãtuit pe cei care locuiesc în acel imobil din deal

Actualitate 5 judecat cauzele”, spune un reprezentant al angajaþilor. Sumele care vor trebui restituite de cãtre angajaþii care au primit sporul începând cu anul 2011 pleacã de la circa 2000 de lei ºi ajung chiar ºi la 20 de mii de lei. Cei mai mulþi au salarii cuprinse între 700 ºi 1.000 de lei lunar, iar fãrã spor mulþi oameni vor ajunge sã primeascã o leafã mai micã decât cea sub economie. „Cine va mai rãmâne sã lucreze opt ore sau 10, pe un salariu de mizerie? ªi aºa, nu avem suficienþi angajaþi ºi nici voie sã ocupãm posturile libere. Este absurd sã se judece cu jumãtãþi de mãsurã”, spune sindicaliºtii din Primãria Petroºani. Angajaþii au însã o micã consolare, ei nu vor trebui sã returneze sporul de dispozitiv primit între anii 2008 ºi 2011. Maximilian GÂNJU

sã nu mai intre înãuntru. Abia apoi îi va putea ajuta. „Cred cã au nevoie de o nouã susþinere. Am mers la faþa locului ºi am vãzut cum stau lucrurile. Vom vedea cum putem sã îi ajutãm sã consolideze casa”, a declarat primarul oraºului Aninoasa, Nicolae Dunca. Oamenii au fost sfãtuiþi sã plece la rude, pentru cã îºi pun în pericol viaþa, iar edilii locali au promis cã îi vor ajuta sã-ºi consolideze locuinþa. Diana MITRACHE

Pompieri alertaþi pentru un bãtrân dispãrut

D

dupã ce au crezut cã o rudã a lor, un bãrbat de 79 de ani, a murit în casã.

Pompierii din cadrul Detaºamentului Petroºani au primit alerta ieri dimineaþã, în jurul orei 8, ºi imediat un echipaj de descarcerare a plecat spre cartierul Aeroport. Salvatorii au fost anunþaþi de douã femei cã la o garsonierã în care locuieºte un bãrbat de 79 de ani nu rãspunde nimeni ºi este posibil ca omul sã fi murit în casã. Pompierii, dupã ce au bãtut la uºã ºi au vãzut cã nu este nici o miºcare, au reuºit sã intre în locuinþã pe un geam ºi au constatat cã au fost puþi pe drumuri degeaba. În casã nu era nimeni.

„Este unchiul meu ºi de duminicã îl cãutãm ºi nu-l putem gãsi. Am venit sã spargem uºa pentru cã nu ºtim nimic de el. Era cam bolnav duminicã, mai bea cate un rachiu, dar duminicã se simþea rãu când a vorbit cu fratele lui. Avea 79 de ani ºi stãtea singur aici. Copiii lui sunt în Anglia ºi vor sã vinã acasã dar sã vedem ce se întâmplat cu el, ca sã nu vinã degeaba pânã aici”, a spus una dintre femeile care au dat alarma. Pompierii spun cã bãtrânul a plecat de

acasã ºi a închis uºile pe dinafarã. „Am fost solicitaþi sã intervenim pentru o persoanã blocatã în casã. Familia nu a mai putut sã ia legãtura cu respecti-

va persoana de câteva zile. Ne-am deplasat cu o autospecialã de descarcerare ºi una de prim ajutor. Am intrat pe geamul de la baie ºi am constata cã în interior nu era nici o persoanã”, a declarat Bogdan Stancu, locþiitorul comandantului Detaºamentului de Pompieri Petroºani. Familia bãtrânului l-a dat dispãrut ºi împreunã cu poliþiºtii încearcã sã dea de urma bãtrânului. Maximilian GÂNJU


6 Actualitate

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 5 Aprilie 2013

Green Forum – Energia verde: soluþie sau problemã?

”Adevãratul duºman al nostru este tot cãrbunele, huila de import” ”D

e data aceasta nu am luat cuvântul pentru cã am considerat cã nu era cazul, pentru cã au exitat poziþii pro minerit. Cei doi miniºtri, Constantin Niþã ºi Rovana Plumb, au acþionat ca o echipã, (...) în susþinerea energiei convenþionale, pe cãrbuni în special”- cercetãtor Valeriu Pleºea, membru Comitetului Naþional Român al Consiliului Modial al Energiei.

În timp ce energia pe bazã de cãrbune este preferatã în Uniunea Europeanã ºi în lume în aceastã perioadã de crizã, în România abia de o lunã în urmã a început sã se vadã reorientarea propriu-zisã. ªi asta pentru cã preþul Gigacaloriei a scãzut considerabil, chiar pânã la 45 lei în UE. Astfel minele de cãrbuni s-au revigorat, iar cererea este mulþumitoare. La noi, totul a început cu sesizarea Agenþiei Naþionale de Reglementare Energeticã, a cãrei conducere a semnalat faptul cã energia verde a fost, în anul 2012,

N

supracompensatã ceea ce impune o reglare a acestor compensãri care se reflectã în preþul la consumator, printr-o curãþenie în legislaþia româneascã. Aºa a luat naºtere proiectul Ordonanþei de Urgenþã care modificã legea 220/2008, lege care stabileºte sistemul de promovare a producerii energiei verzi. Ordonanþa se aflã în dezbatere publicã ºi prevede reducea numãrului certificatelor verzi timp de trei ani, iar pentru cele care se vor acorda, drept stimulare, producãtorul trebuie sã îndeplineascã anumite condiþii. În paralel, a fost adoptatã o Hotãrâre de Guvern care susþine energia pe cãrbuni. Toate acestea s-au clarificat în aceastã sãptãmânã. La Geen Forum –”Energia verde: soluþie sau problemã?”, Forum ce a avut loc marþi, la

Palatul Parlamentului, s-a concluzionat cã energia verde este o problemã ”scumpã” care are o soluþie, dar ºi cã Guvernul s-a armonizat în susþinerea energiei pe combustibi inferiori din surse interne, pentru a þine în echilibru preþurile. Acest lucru a fost spus de ministrul Energiei, Constantin Niþã, ºi de ministrul Mediului, Rovana Plumb, care a precizat cã existã fonduri UE suficiente pentru combaterea gazelor cu efect de serã, asta pentru a combate mult criticata poluare a termocentralelor. Prezent la acest Forum, ca membru al Comitetului Naþional Român al Consiliului Mondial al Energiei, cercetãtorul Valeriu

Pleºea, din Petroºani, a precizat cã apreciazã atitudinea pe care ministrul Niþã a avut-o în faþa audienþei. De precizat cã la dezbateri, de fapt la clarificãri privind noile mãsuri guvernamentale, au participat doi miniºtri, preºedintele Camerei Deputaþilor, marii investitori, directori generali ºi manageri din energia verde, directorii ANRE, Consiliului Concurenþei, preºedintele Comisiei pentru Industrii din Camera Deputaþilor, dar ºi factori de decizie din sistemul industrial, bancar etc. Din minerit, nu a fost nici un reprezentant la asemenea nivel, dar nici ceilalþi membri ai Comitetului Naþional

Noapte albã pe Jiul de Vest

Ileana FIRÞULESCU

Arde! Devanasarea aplicãrii HG, în ajutorul lichidãrii stocurilor de huilã

oaptea de miercuri spre joi a fost una albã pentru autoritãþile locale, judeþene ºi specialiºtii de la Apele Române. Cotele de atenþie ale Jiului de Vest au fost depãºite cu 10 cm, iar alerta de inundaþii a fost în vigoare toatã noaptea. Drumul care duce la Schitul de la Valea Ungurului, aproape a fost luat de ape aºa cum s-a întâmplat ºi acum circa douã sãptãmâni. Pârâul de aici a ieºit din matcã, iar în mijlocul drumul, în câteva zeci de minute, doar, s-a format

al Energiei - ºi nu sunt puþini cei din Valea Jiului, conform www.cnr-cme.ro. ”De data aceasta nu am luat cuvântul pentru cã am considerat cã nu era cazul, pentru cã au exitat poziþii pro minerit. Cei doi miniºtri, Constantin Niþã ºi Rovana Plumb, au acþionat ca o echipã, ceea ce înseamnã cã Guvernul are în lucru diminuarea/ amânarea pe o perioadã a compesãrii energiei verzi ºi susþinerea energiei convenþionale, pe cãrbuni în special. Continuarea susþinerii dezvoltãrii energiei verzi, prin certificate, a fost condiþionatã de achiziþia de echipamente, tehnologii sau componente, fabricate în România. S-a sugerat cã astfel toate pãrþile au de câºtigat. În plus, de câþiva ani pare sã nu fi fãcut investiþii noi, iar cele vechi au fost amortizate, or certificatele verzi au ca scop dezvoltarea ºi reducerea preþului pe MW, produs de eoliene. Plata certificatelor verzi de pânã acum, care apare ºi pe facturã, a adãugat la preþul de vânzare depãºind preþul energiei termo. Ministrul Niþã a punctat faptul cã producãtorii de energie verde nu-ºi transportã produsul

ºi a constatat cã nici pentru viitorul apropiat CEZ nu are în vedere acest lucru. A mai spus apãsat cã guvernul nu poate, ca atunci când nu bate vântul, sã trimitã oamenii de la termo acasã, apoi sã-i cheme când este nevoie de energie. În sprijiul spuselor ministrului Niþã, de fapt ca o completare, a venit ministrul Mediului, Rovana Plumb. Aceasta a arãtat indirect continuitatea mineritului prin prezentarea situaþiei ministerului sãu, precizând cã existã fonduri UE consistente pentru cercetare ºi elaborarea unor proiecte cu soluþii în diminuarea gazelor cu efect de serã, respectiv a CO2, provenite de la termo. Cã lucreazã ca o echipã s-a vãzut, inclusiv în declaraþiile ministrului Muncii, la Deva. Pentru cã s-a tot vorbit de strategii energetice pe termen lung, unde eu am spus cã nu poate exista aºa ceva, ministrul Niþã a spus în cadrul Forumului acelaºi lucru precãzând cã cine cere asta, este un analfabet în domeniu” – a declarat cercetãtor dr.ing. Valeriu Pleºea, membru CNRCME. Pleºea a subliniat cã nu energia verde este duºmanul nostru, a celor din Valea Jiului, pentru cã acesta este reglementatã, þinutã sub control. ”Adevãratul duºman al nostru este tot cãrbunele, huila de import” – a spus cercetãtorul din Petroºani.

”S

un crater imens, plin cu apã. Însã, cel mai mare pericol s-a înregistrat pe Jiul de Vest, aici unde apele creºteau ameninþãtor de la o orã la alta. Specialiºtii de la Apele

Române au mãsurat toatã noaptea nivelul apelor, iar în jurul orei 0:00, situaþia era aproape criticã. “Avem peste 70 de litri pe metru pãtrat, aºa cum preconizam, iar pe Jiul de Vest s-a depãºit cota de atenþie cu 10 cm. În continuare plouã, iar noi suntem în teren cu tot personalul ºi utilajele pentru a preveni inundaþiile”, a declarat Sorin Corici, ºef SH Petroºani – Apele Române. Pe Defileul Jiului, furia apelor s-a vãzut ºi mai bine. Barãcile firmei

Hidroconstrucþia au fost la un pas de a fi luate de viiturã. Apele mai aveau circa doi metri pânã sã ajungã la organizarea de ºantier a firmei. Puþin dupã ora 1 noaptea, prefectul judeþului Hunedoara, Sorin Vasilescu, a venit în Valea Jiului pentru a monitoriza situaþia. La sediul Sistemului Hidrotehnic, unde a fost instituit un comandament permanent de alertã, a avut loc o ºedinþã de urgenþã cu factorii de decizie ºi intervenþie. “ Din pãcate, de aproape 24 de ore plouã încontinuu ºi sunt precipi-

tocurile de huilã fiind foarte mari, trebuia deblocatã situaþia având în vedere asigurarea veniturilor celor de la CEH ºi de la minele din Valea Jiului. Prin devansarea aplicãrii acestei HG se asigurã ºi funcþionarea minelor ºi producerea energiei reglementate” – Zoltan Lakataº, preºedinte LSMVJ.

taþii de peste 70 de de litri pe metri pãtraþi. Am depãºit cota de atenþie pe Jiul de Vest la Iscroni. Suntem pregãtiþi sã intervenim cu oameni, pompieri, jandarmi ºi cei din comitetele locale, dacã este cazul. Sper sã nu fie nevoie sã folosim ºi sacii de nisip ”, a declarat Sorin Vasilescu, prefectul

judeþului Hunedoara. Noapte albã au fãcut ºi pompierii petroºeneni, care au fost în alertã în permananþã. Aproape de ora 2 noapte, la munte a început sã ningã, ceea ce a fãcut ca nivelul Jiului sã stagneze, iar apele sã se mai retragã. Luiza ANDRONACHE

”Cronica Vãii Jiului” relata, ieri, cã Hotãrârea de Guvern care vine în sprijinul Complexului Energetic Hunedoara prin asigurarea unei producþii minime de energie, garantatã de guvern, a fost adoptatã miercuri în ºedinþa de Guvern. Iniþiatorul HG,

Federaþia Sindicalã ”Energetica”, prin preºedinte Ioan Pisc, împreunã cu colaboratorii de la CEH ºi din parlament, reuºiserã sã obþinã aplicabilitatea acestei hotãrâri doar începând din data de 1 iulie 2013. Datoritã situaþiei din Valea Jiului, când exploatãrile miniere lucreazã pe stoc, aplicarea actului a devenit urgenþã. Astfel, art. 6 al proiectului, în care se scria negru pe alb cã ”Mãsurile prevãzute în prezenta

hotãrâre se aplicã în perioada 1 iulie 2012 – 31 decembrie 2014”, s-a modificat, perioada de aplicabilitate fiind 15 aprilie 2013 – 1 iulie 2015. ”Noi am cerut insistent ca aceastã hotãrâre sã fie adop-

tatã ceva mai repede ºi sã fie aplicatã începând cu data de 1 aprilie 2013, dar iniþial nu s-a cãzut de acord. Pãrerea mea este cã am avut dreptate, pentru cã miercuri, Guvernul a fãcut o analizã a necesarului cantitãþii de energie ºi a situaþiei existente la minele din Vale ºi a devansat acest termen. ªi pentru cã nu putea sã aplice hotãrârea imediat de a doua zi, s-a stabilit data de 15 aprilie. Stocurile de

huilã fiind foarte mari, trebuia deblocatã situaþia având în vedere asigurarea veniturilor celor din CEH ºi implicit de la minele din Valea Jiului. Astfel, se asigurã ºi funcþionarea minelor ºi producerea energiei reglementate. ªi mã refer la toate minele pentru cã sunt prinse în sistemul producerii acestei energii. Despre preþ ºi cum vor negocia acest lucru în interiorul CEH, este treaba administraþiei. Oricum HG se referã la combustibili inferiori din surse interne. Aceastã devansare, în opinia mea, este foarte bine venitã” – a declarat Zoltan Lakataº, preºedintele LSMVJ, Ligã afiliatã la Federaþia ”Energetica” iniþiatorul hotãrârii de guvern. Gurile rele spun cã atitudinea ”protejaþilor” din energia regenerabilã/verde a fost încã un motiv de a grãbi aplicarea actului normativ în cauzã. Ileana FIRÞULESCU


6 Actualitate

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 5 Aprilie 2013

Green Forum – Energia verde: soluþie sau problemã?

”Adevãratul duºman al nostru este tot cãrbunele, huila de import” ”D

e data aceasta nu am luat cuvântul pentru cã am considerat cã nu era cazul, pentru cã au exitat poziþii pro minerit. Cei doi miniºtri, Constantin Niþã ºi Rovana Plumb, au acþionat ca o echipã, (...) în susþinerea energiei convenþionale, pe cãrbuni în special”- cercetãtor Valeriu Pleºea, membru Comitetului Naþional Român al Consiliului Modial al Energiei.

În timp ce energia pe bazã de cãrbune este preferatã în Uniunea Europeanã ºi în lume în aceastã perioadã de crizã, în România abia de o lunã în urmã a început sã se vadã reorientarea propriu-zisã. ªi asta pentru cã preþul Gigacaloriei a scãzut considerabil, chiar pânã la 45 lei în UE. Astfel minele de cãrbuni s-au revigorat, iar cererea este mulþumitoare. La noi, totul a început cu sesizarea Agenþiei Naþionale de Reglementare Energeticã, a cãrei conducere a semnalat faptul cã energia verde a fost, în anul 2012,

N

supracompensatã ceea ce impune o reglare a acestor compensãri care se reflectã în preþul la consumator, printr-o curãþenie în legislaþia româneascã. Aºa a luat naºtere proiectul Ordonanþei de Urgenþã care modificã legea 220/2008, lege care stabileºte sistemul de promovare a producerii energiei verzi. Ordonanþa se aflã în dezbatere publicã ºi prevede reducea numãrului certificatelor verzi timp de trei ani, iar pentru cele care se vor acorda, drept stimulare, producãtorul trebuie sã îndeplineascã anumite condiþii. În paralel, a fost adoptatã o Hotãrâre de Guvern care susþine energia pe cãrbuni. Toate acestea s-au clarificat în aceastã sãptãmânã. La Geen Forum –”Energia verde: soluþie sau problemã?”, Forum ce a avut loc marþi, la

Palatul Parlamentului, s-a concluzionat cã energia verde este o problemã ”scumpã” care are o soluþie, dar ºi cã Guvernul s-a armonizat în susþinerea energiei pe combustibi inferiori din surse interne, pentru a þine în echilibru preþurile. Acest lucru a fost spus de ministrul Energiei, Constantin Niþã, ºi de ministrul Mediului, Rovana Plumb, care a precizat cã existã fonduri UE suficiente pentru combaterea gazelor cu efect de serã, asta pentru a combate mult criticata poluare a termocentralelor. Prezent la acest Forum, ca membru al Comitetului Naþional Român al Consiliului Mondial al Energiei, cercetãtorul Valeriu

Pleºea, din Petroºani, a precizat cã apreciazã atitudinea pe care ministrul Niþã a avut-o în faþa audienþei. De precizat cã la dezbateri, de fapt la clarificãri privind noile mãsuri guvernamentale, au participat doi miniºtri, preºedintele Camerei Deputaþilor, marii investitori, directori generali ºi manageri din energia verde, directorii ANRE, Consiliului Concurenþei, preºedintele Comisiei pentru Industrii din Camera Deputaþilor, dar ºi factori de decizie din sistemul industrial, bancar etc. Din minerit, nu a fost nici un reprezentant la asemenea nivel, dar nici ceilalþi membri ai Comitetului Naþional

Noapte albã pe Jiul de Vest

Ileana FIRÞULESCU

Arde! Devanasarea aplicãrii HG, în ajutorul lichidãrii stocurilor de huilã

oaptea de miercuri spre joi a fost una albã pentru autoritãþile locale, judeþene ºi specialiºtii de la Apele Române. Cotele de atenþie ale Jiului de Vest au fost depãºite cu 10 cm, iar alerta de inundaþii a fost în vigoare toatã noaptea. Drumul care duce la Schitul de la Valea Ungurului, aproape a fost luat de ape aºa cum s-a întâmplat ºi acum circa douã sãptãmâni. Pârâul de aici a ieºit din matcã, iar în mijlocul drumul, în câteva zeci de minute, doar, s-a format

al Energiei - ºi nu sunt puþini cei din Valea Jiului, conform www.cnr-cme.ro. ”De data aceasta nu am luat cuvântul pentru cã am considerat cã nu era cazul, pentru cã au exitat poziþii pro minerit. Cei doi miniºtri, Constantin Niþã ºi Rovana Plumb, au acþionat ca o echipã, ceea ce înseamnã cã Guvernul are în lucru diminuarea/ amânarea pe o perioadã a compesãrii energiei verzi ºi susþinerea energiei convenþionale, pe cãrbuni în special. Continuarea susþinerii dezvoltãrii energiei verzi, prin certificate, a fost condiþionatã de achiziþia de echipamente, tehnologii sau componente, fabricate în România. S-a sugerat cã astfel toate pãrþile au de câºtigat. În plus, de câþiva ani pare sã nu fi fãcut investiþii noi, iar cele vechi au fost amortizate, or certificatele verzi au ca scop dezvoltarea ºi reducerea preþului pe MW, produs de eoliene. Plata certificatelor verzi de pânã acum, care apare ºi pe facturã, a adãugat la preþul de vânzare depãºind preþul energiei termo. Ministrul Niþã a punctat faptul cã producãtorii de energie verde nu-ºi transportã produsul

ºi a constatat cã nici pentru viitorul apropiat CEZ nu are în vedere acest lucru. A mai spus apãsat cã guvernul nu poate, ca atunci când nu bate vântul, sã trimitã oamenii de la termo acasã, apoi sã-i cheme când este nevoie de energie. În sprijiul spuselor ministrului Niþã, de fapt ca o completare, a venit ministrul Mediului, Rovana Plumb. Aceasta a arãtat indirect continuitatea mineritului prin prezentarea situaþiei ministerului sãu, precizând cã existã fonduri UE consistente pentru cercetare ºi elaborarea unor proiecte cu soluþii în diminuarea gazelor cu efect de serã, respectiv a CO2, provenite de la termo. Cã lucreazã ca o echipã s-a vãzut, inclusiv în declaraþiile ministrului Muncii, la Deva. Pentru cã s-a tot vorbit de strategii energetice pe termen lung, unde eu am spus cã nu poate exista aºa ceva, ministrul Niþã a spus în cadrul Forumului acelaºi lucru precãzând cã cine cere asta, este un analfabet în domeniu” – a declarat cercetãtor dr.ing. Valeriu Pleºea, membru CNRCME. Pleºea a subliniat cã nu energia verde este duºmanul nostru, a celor din Valea Jiului, pentru cã acesta este reglementatã, þinutã sub control. ”Adevãratul duºman al nostru este tot cãrbunele, huila de import” – a spus cercetãtorul din Petroºani.

”S

un crater imens, plin cu apã. Însã, cel mai mare pericol s-a înregistrat pe Jiul de Vest, aici unde apele creºteau ameninþãtor de la o orã la alta. Specialiºtii de la Apele

Române au mãsurat toatã noaptea nivelul apelor, iar în jurul orei 0:00, situaþia era aproape criticã. “Avem peste 70 de litri pe metru pãtrat, aºa cum preconizam, iar pe Jiul de Vest s-a depãºit cota de atenþie cu 10 cm. În continuare plouã, iar noi suntem în teren cu tot personalul ºi utilajele pentru a preveni inundaþiile”, a declarat Sorin Corici, ºef SH Petroºani – Apele Române. Pe Defileul Jiului, furia apelor s-a vãzut ºi mai bine. Barãcile firmei

Hidroconstrucþia au fost la un pas de a fi luate de viiturã. Apele mai aveau circa doi metri pânã sã ajungã la organizarea de ºantier a firmei. Puþin dupã ora 1 noaptea, prefectul judeþului Hunedoara, Sorin Vasilescu, a venit în Valea Jiului pentru a monitoriza situaþia. La sediul Sistemului Hidrotehnic, unde a fost instituit un comandament permanent de alertã, a avut loc o ºedinþã de urgenþã cu factorii de decizie ºi intervenþie. “ Din pãcate, de aproape 24 de ore plouã încontinuu ºi sunt precipi-

tocurile de huilã fiind foarte mari, trebuia deblocatã situaþia având în vedere asigurarea veniturilor celor de la CEH ºi de la minele din Valea Jiului. Prin devansarea aplicãrii acestei HG se asigurã ºi funcþionarea minelor ºi producerea energiei reglementate” – Zoltan Lakataº, preºedinte LSMVJ.

taþii de peste 70 de de litri pe metri pãtraþi. Am depãºit cota de atenþie pe Jiul de Vest la Iscroni. Suntem pregãtiþi sã intervenim cu oameni, pompieri, jandarmi ºi cei din comitetele locale, dacã este cazul. Sper sã nu fie nevoie sã folosim ºi sacii de nisip ”, a declarat Sorin Vasilescu, prefectul

judeþului Hunedoara. Noapte albã au fãcut ºi pompierii petroºeneni, care au fost în alertã în permananþã. Aproape de ora 2 noapte, la munte a început sã ningã, ceea ce a fãcut ca nivelul Jiului sã stagneze, iar apele sã se mai retragã. Luiza ANDRONACHE

”Cronica Vãii Jiului” relata, ieri, cã Hotãrârea de Guvern care vine în sprijinul Complexului Energetic Hunedoara prin asigurarea unei producþii minime de energie, garantatã de guvern, a fost adoptatã miercuri în ºedinþa de Guvern. Iniþiatorul HG,

Federaþia Sindicalã ”Energetica”, prin preºedinte Ioan Pisc, împreunã cu colaboratorii de la CEH ºi din parlament, reuºiserã sã obþinã aplicabilitatea acestei hotãrâri doar începând din data de 1 iulie 2013. Datoritã situaþiei din Valea Jiului, când exploatãrile miniere lucreazã pe stoc, aplicarea actului a devenit urgenþã. Astfel, art. 6 al proiectului, în care se scria negru pe alb cã ”Mãsurile prevãzute în prezenta

hotãrâre se aplicã în perioada 1 iulie 2012 – 31 decembrie 2014”, s-a modificat, perioada de aplicabilitate fiind 15 aprilie 2013 – 1 iulie 2015. ”Noi am cerut insistent ca aceastã hotãrâre sã fie adop-

tatã ceva mai repede ºi sã fie aplicatã începând cu data de 1 aprilie 2013, dar iniþial nu s-a cãzut de acord. Pãrerea mea este cã am avut dreptate, pentru cã miercuri, Guvernul a fãcut o analizã a necesarului cantitãþii de energie ºi a situaþiei existente la minele din Vale ºi a devansat acest termen. ªi pentru cã nu putea sã aplice hotãrârea imediat de a doua zi, s-a stabilit data de 15 aprilie. Stocurile de

huilã fiind foarte mari, trebuia deblocatã situaþia având în vedere asigurarea veniturilor celor din CEH ºi implicit de la minele din Valea Jiului. Astfel, se asigurã ºi funcþionarea minelor ºi producerea energiei reglementate. ªi mã refer la toate minele pentru cã sunt prinse în sistemul producerii acestei energii. Despre preþ ºi cum vor negocia acest lucru în interiorul CEH, este treaba administraþiei. Oricum HG se referã la combustibili inferiori din surse interne. Aceastã devansare, în opinia mea, este foarte bine venitã” – a declarat Zoltan Lakataº, preºedintele LSMVJ, Ligã afiliatã la Federaþia ”Energetica” iniþiatorul hotãrârii de guvern. Gurile rele spun cã atitudinea ”protejaþilor” din energia regenerabilã/verde a fost încã un motiv de a grãbi aplicarea actului normativ în cauzã. Ileana FIRÞULESCU


8 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 5 Aprilie 2013 Primarul de la Aninoasa trebuie sã achite vreo 80 ºi ceva de miliarde pe care le are datorie ceea ce este enorm pentru o primãrie ca ºi Aninoasa. Eu înþeleg sã ai datorii dar mãcar sã se vadã ceva dar atâta timp cât altceva nu faci decât sã-þi plângi de milã, cum e Aninoasa, chiar nu ºtiu ce s-a întâmplat”, a mai precizat Moloþ.

Aninoasa, cartier al municipiului Vulcan sau Petroºani

O

raºul Aninoasa ar putea deveni un cartier al municipiului Vulcan sau Petroºani. Declaraþia îi aparþine preºedintelui Consiliului Judeþean, Mircea Ioan Moloþ. Existã primãrii care se vor desfiinþa din cauza datoriilor foarte mari pe care le au la creditori. Mai mult, Moloþ este de pãrere cã administraþiile locale cu datorii trebuie sã se descurce, pentru cã aceste arierate au fost fãcute de consiliile locale. Monika BACIU O soluþie salvatoare pentru aceste administraþii este alipirea de o altã localitate. ”Sã fie sãnãtoase, nu le-am fãcut eu, le-a fãcut prostul management care la avut atât din partea primarului cât ºi al consiliului

local ºi vor trebui sã realizeze cã vom avea ºi primarii falimentare care se vor închide ºi care va trebui sã-ºi schimbe orientarea cetãþenii ºi sã se lipeascã de o altã localitate. Este o atitudine pe care pânã la urmã va trebui sã o ia societatea civilã”, a declarat

preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ. În ceea ce priveºte desfiinþarea unor primãrii ºi alipirea lor de o altã administraþie localã este o decizie ce trebuie luatã în interesul cetãþeanului. În ceea ce priveºte datoriile, administraþiile locale nu au nicio scuzã, iar exemplul cel mai elocvent dat de preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara este faptul cã multe unitãþi s-au închis, însã judeþul Hunedoara nu este unul falimentar. ”Vorbim de orice primãrie, la nivelul judeþului s-au închis mine, combinate siderurgice asta nu înseamnã cã Consiliul Judeþean este în faliment,

7 deponeuri ecologice în judeþul Hunedoara

A

demarat licitaþia pentru închiderea depozitelor de deºeuri neconforme din judeþul Hunedoara. 7 depozite de deºeuri din judeþul Hunedoara îºi vor înceta activitatea în anii ce urmeazã. În acest sens deja au fost demarate procedurile de licitare. Monika BACIU ”Ieri sau azi s-au ridicat în SEAP cele ºapte deponeuri ºi pentru construcþia unei staþii de stocare, sortare la Petroºani. Valea Jiului beneficiazã de o bunã parte din fondurile pe care le-am atras de la Comunitatea Europeanã pentru managementul deºeurilor”, a declarat preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ. Potrivit sursei citate, judeþul Hunedoara beneficiazã de o sumã importantã de bani pentru închiderea acestor gropi de gunoi. ”Pe deºeuri avem 70 de milioane de euro, gropile conforme se vor închide ºi vor beneficia aici ºi locali-

tãþile din Valea Jiului. Ca sã dovedim cã nu avem nimic cu cetãþenii din Valea Jiului ºi în mod deosebit cu cei din Petrila este inclusã pe lista celor ºapte deponeuri care vor fi scoase la licitaþie pentru

ecologizarea lor ºi Petrila are una dintre sumele mari alocate. Nu trebuie sã confundãm prostia unor politicieni cu bunã credinþã a cetãþenilor care alcãtuiesc o obºte”, a mai spus Ioan Mircea Moloþ. Este vorba de depozitele

urbane neconforme de la Aninioasa, Petrila, Lupeni, Hateg, Cãlan, Hunedoara, Uroi-Rapoltu Mare, Orãstie. Principalele conditii financiare si modalitãti de platã si/sau trimitere la dispozitiile relevante provin de la Fondul European de Dezvoltare Regionalã (FEDR) buget de stat buget local. Valoarea proiecului pentru inchiderea acestor gropi de gunoi este de 17.520.870,00 EUR. Groapa de gunoi de la Petrila funcþioneazã deºi a fost închisã. Groapa de gunoi de la Petrila, ce în acte figureazã ca fiind închisã încã din anul 2007, continuã sã ardã, semn cã aici s-a continuat cu depozitarea deºeurilor ºi nu cu acoperirea acestora cu pãmânt. Repezentanþi ai societãþii de salubritate din oraºul Petrila susþin faptul cã la groapa de gunoi se duc doar rabe de pãmânt. Groapa de gunoi nu mai are autorizaþie din 2007, iar aceasta ar fi trebuit ecologizatã. Nu s-a întâmplat însã nimic, asta pentru

chiar ne-am dezvoltat serios ºi am avut numeroase investiþii care au fost în folosul cetãþenilor dar asta nu înseamnã cã primãriile trebuie sã se hazardeze la cheltuieli inutile care an de an duc la mãrirea deficitului bugetar ºi se ajunge la faliment.

cã autoritãþile au invocat lipsa banilor. Mai mult, petrilenii spun cã în continuare gunoiul este incendiat. “Arde zi si noapte gunoiul la groapã. Deºi stãm la o distanþã considerabilã tot mirosul ne intrã în case. Nu putem sã lãsãm geamurile deschise”, spune un petrilean. Reprezentantii administraþiei locale infirma faptul ca groapa de gunoi este încã funcþionalã. Teoretic aceasta a fost închisã în 2007, dar ºi în prezent este funcþionalã. Chiar ºi în aceste condiþii, consilierii locali au refuzat construcþia unui deponeu ecologic pe raza localitãþii. Ei preferã sã functioneze ilegal, fãrã a-i interesa cã peste câþiva ani vom plãti preþul gunoiului de 27 de ori mai mare.

A oraº

ninoasa nu trebuia sã devinã

Oraºul cu cele mai mari datorii din Valea Jiului, ºi anume Aninoasa nu ar fi trebuit sã fie ridicat la acest rang. Declaraþia îi aparþine lui Mircea Moloþ, care considerã cã oraºele mici ar trebui transformate în regiuni pentru ca accesarea fondurilor europene sã fie realizatã cu o mai

mare uºurinþã. ”Eu nu aº fi transformat Aninoasa într-un oraº aºa cum nu aº fi transformat nici Geoagiu, suntem judeþul cu cele mai multe oraºe dar cu cele mai mici din România, de la Petroºani ºi pânã la Uricani oraºele din Valea Jiului sunt despãrþite doar de tablele care marcheazã oraºele. Ar trebui regândite pentru cã Comunitatea Europeanã pune aceent pe oraºele mari, de aceea se fac asotiatii între oraºe ºi primarii, nu se pot obþine fonduri dacã nu sunt comunitãþi mari. Ar fi foarte bine dacã Valea Jiului ar avea un singur oraº, este o forþã ºi pentru Comunitatea Europeanã ºi pentru judeþul Hunedoara ºi pentru România dar din pãcate va mai trece ceva timp pânã atunci. Vor fi mai puþini primari ºi consilieri locali dar pânã la urmã nu te bani pentru scaunul tãu de primar, te baþi pentru comunitatea pe care o reprezinþi”, a mai spus Moloþ. În cazul desfiinþãrii unor localitãþi prin alipirea acestora la alte unitãþi administrativ teritoriale mai mari existã ºi bãtãlii ºi orgolii politice. Nu toþi primarii sunt de acord cu desfiinþarea unei localitãþi, lucru care duce la pierderea mandatului.

Actualitate 9

Minele închise, teatrele furturilor

D

oi bãrbaþi, suspecþi de furt calificat ºi distrugere în formã continuatã, au fost prinºi în flagrant de poliþiºtii hunedoreni în timp ce dãdeau atacul la o fostã minã, închisã.

SNH livreazã cãrbune la CEH

Î

n timp ce Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului a avut probleme la livrearea huilei la Mintia, Societatea Naþionalã a Huilei nu întâmpinã astfel de probleme. Cel puþin asta declarã director general al Societãþii. ”În acest moment nu avem probleme cu stocul de cãrbune ºi contractul se deruleazã normal cu Complexul Energetic Hunedoara, respectiv livrãm cãrbune la Complexul Energetic Hunedoara. Noi am avut producþia planificatã pentru anul 2012 ºi o avem ºi pentru anul 2013 pe care trebuie sã o livrãm dânºilor. Noi respectãm aceastã producþie”, a declarat Nicolae Drãgoi, directorul general al SNH.

Cei de la Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului au rãmas cu materia primã în depozite, iar dacã situaþia nu se reglementeazã existã posibilitatea ca producþia de la minele viabile sã fie opritã. Acest lucru nu se va întâmpla la SNH. ”Nu cred cã se ajunge acolo, cred cã se va da drumul la producþia de energie ºi respectiv la consumul de cãrbune”, a mai precizat sursa citatã. Reprezentanþii Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului s-au deplasat în cursul acestei zile la Mintia pentru a purta discuþii cu reprezentanþii Complexului Energetic Hunedoara, în speranþa cã situaþia va reveni la normal. În urma discuþiilor purtate de cei de la SNÎMVJ cu cei de la Complex situaþia s-a remediat Monika BACIU

Î

Monika BACIU Deºi termenul legal de 30 de zile pentru ca ministrul sã ofere un rãspuns a trecut, deputatul nu are nicio veste legatã de cele douã întrebãri. Ambele obiective de investiþii mai au nevoie de bani pentru ca lucrãrile sã fie finalizate. Însã în

cursul acestui an, niciuna dintre cele douã lucrãri nu a

Iuliu Winkler: Avem o politicã fiscalã haoticã

D

eputatul european Iuliu Winkler, liderul Organizaþiei Judeþene Hunedoara a UDMR, crede cã mãsurile care se iau în România în domeniul fiscal sunt haotice, nu au legãturã cu realitatea ºi au efect de bumerang în economie.

Parlamentarul european al UDMR a declarat, joi, la Deva, într-o conferinþã de presã, cã România nu ar mai trebui supusã unor experimente în domeniul fiscal, cum este ºi cel referitor la reducerea TVA la produsele de panificaþie de la 24 % la 9%. În opinia sa, acesta nu va duce la scãderea preþului pâinii, deci va avea efect zero în plan social, la fel ºi în privinþa fiscalizãrii activitãþilor pe lanþul de producþie ºi desfacere a acestora. Iuliu Winkler mai este de pãrere cã ºi dacã se va aplica aceastã mãsurã în 2013, anul viitor, se va ajunge la renunþarea la TVA de 9% la produsele de panificaþie. ”Reducerea TVA la pâine este o decizie politicã. De altfel, s-a ºi declarat acest lucru, vorbindu-se de promisiunile electorale. Eu zic cã mai bine se ocupau de alte promisiuni, cum ar fi finalizarea mãcar a uneia dintre autostrãzi. (...) ªtiu cã beneficiat de fonduri reducerea TVA la pâine este obsesia unuia dintre partidele de la Guvern. Piscina ºcolarã din aflate acum la guvernare, însã, din pãcate, aceastã decizie nu Petroºani este realizatã în proporþie de are nici o legãturã cu o politicã fiscalã coerentã. (...) 60 de procente, iar la grãdiniþã mai sunt Introducerea TVA de 9% la produsele de panificaþie ar fi un necesare sume lucru bun dacã s-ar traduce prin importante de bani pentru ca aceasta sã ieftinirea pânii, însã acest lucru fie finalizatã. Mai rãu nu se va întâmpla”, a declarat Iuliu Winkler. este faptul cã aici Deputatul european a expliºi-au fãcut adãpost cat cã pâinea reprezintã 6,73% câinii. din coºul de consum al unei familii, iar dacã, prin reducerea TVA, acest produs s-ar ºi ieftini,

Solicitãri fãrã rãspuns ntrebãri fãrã rãspuns. Deputatul PP-DD, Monica Iacob Ridzi a iniþiat douã interpelãri adresate ministrului Administraþiei, Liviu Dragnea. Una era referitoare la construcþia piscinei ºcolare din Petroºani, iar a doua fãcea referire la construcþia grãdiniþei IG Duca.

Cei doi, în vârstã de 29 de ani, respectiv 43 de ani, au fost prinºi de poliþiºtii Postului de Poliþie Comunalã Baia de Criº în zona unei fost exploatãri miniere situate pe raza satului Þebea. Când au dat poliþiºtii peste ei, bãrbaþii - ambii cu antecedente penale, din municipiul

Hunedoara - aveau asupra lor mai multe scule, respectiv un baros, un târnãcop, lopatã, un bomfaier, o pânzã de bomfaier de rezervã, o cheie francezã, chei fixe etc. „Poliþiºtii au stabilit cã suspecþii au spart baza unui stâlp cu intenþia de a sustrage barele de fier din structura de rezistenþã, pe care ulterior intenþionau sã le comercializeze la centrele de colectare a deºeurilor de fier. Totodatã, au mai stabilit cã cei doi suspecþi, în data de 02.04.2013, au fost în acelaºi loc, unde au tãiat ºi au sustras bare de fier de la un alt stâlp, pe care le-au comercializat la un centru de colectare, încasând suma de 310 de lei”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. În cauzã s-a întocmit dosar de cercetare penalã pentru comiterea infracþiunilor de furt calificat ºi distrugere în formã continuatã. Car men COSMAN

atunci acest lucru ar însemna o creºtere de 0,8% a puterii de cumpãrare, cu acelaºi procent urmând sã scadã ºi inflaþia. ”Preþul de vânzare al pânii nu va scãdea, lucru care a fost admis atât de producãtorii din industria de panificaþie, cât ºi de responsabilii din Ministerul Agriculturii”, a arãtat Iuliu Winkler, care ºi-a exprimat îndoiala în ceea ce priveºte aºteptãrile guvernanþilor în privinþa ”conformãrii voluntare” a actorilor din aceastã industrie, care, datoritã scãderii TVA la 9%, ar renunþa sã mai þinã contabilitãþi paralele ºi ºi-ar plãti integral contribuþiile cãtre stat. Deputatul european al UDMR a mai spus cã, la ora actualã, fiscalizarea în sectorul panificaþiei este de doar 30%, ceea ce înseamnã cã 2 pâini din 3 sunt valorificate în economia neagrã. În acealaºi context, Iuliu Winkler a vorbit despre controversele cu privire la mãsura care prevede plata TVA la încasarea facturii pentru firmele care au o cifrã de afaceri de 2,25 de milioane de lei. ”Prin acest sistem, care prevede cã aceste firme datoreazã TVA la încasarea facturii sau în cel mult 90 de zile de la emiterea facturii, mediul de afaceri s-a rupt în douã: firmele mici ºi cele mari. O mãsurã menitã sã sprijine IMMurile nu a fãcut altceva decât sã determine marile firme sã nu mai facã afaceri cu cele dintâi.

S-a ajuns în situaþia în care, de exemplu, micii furnizori români sã fie refuzaþi de marii retaileri. (...) Acum, aflãm cã acest sistem se va modifica”, a declarat deputatul european. El a adãugat cã a primit semnale din partea mediului de afaceri din judeþ, potrvit cãrora, din cauza introducerii acestei mãsuri, în cadrul firmelor mici a crescut de 3 ori timpul necesar realizãrii evi-

denþelor ºi raportãrilor contabile lunare. Decizia de a impune încasarea TVA la facturare a lovit chiar în firmele pe care, conform intenþiei formulate de guvernanþi, ar fi trebuit sã le sprijine, a subliniat Iuliu Winkler. Deputatul european a mai spus cã ar trebui sã se revinã, de la 1 ianuarie 2014, la TVA de 19% ºi sã se accelereze procesul de informatizare a ANAF ºi interconectarea în reþea a tuturor instituþiilor publice locale ºi centrale. În opinia sa, aceste douã mãsuri ar duce la creºterea gradului de colectare a contribuþiilor cãtre bugetele locale ºi cãtre bugetul de stat. ”Dupã majorarea TVA de la 19% la 24%, în România a scãzut ºi gradul de colectare de la 56% în 2009 la 54% în 2012. Dacã am reveni la TVA de 19% ºi am aplica în mod consecvent mãsurile menite sã reducã evaziunea fiscalã am avea ºanse mai mari de ajunge la gradul de colectare de 64% care a fost în 2008”, a afirmat Iuliu Winkler.


8 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 5 Aprilie 2013 Primarul de la Aninoasa trebuie sã achite vreo 80 ºi ceva de miliarde pe care le are datorie ceea ce este enorm pentru o primãrie ca ºi Aninoasa. Eu înþeleg sã ai datorii dar mãcar sã se vadã ceva dar atâta timp cât altceva nu faci decât sã-þi plângi de milã, cum e Aninoasa, chiar nu ºtiu ce s-a întâmplat”, a mai precizat Moloþ.

Aninoasa, cartier al municipiului Vulcan sau Petroºani

O

raºul Aninoasa ar putea deveni un cartier al municipiului Vulcan sau Petroºani. Declaraþia îi aparþine preºedintelui Consiliului Judeþean, Mircea Ioan Moloþ. Existã primãrii care se vor desfiinþa din cauza datoriilor foarte mari pe care le au la creditori. Mai mult, Moloþ este de pãrere cã administraþiile locale cu datorii trebuie sã se descurce, pentru cã aceste arierate au fost fãcute de consiliile locale. Monika BACIU O soluþie salvatoare pentru aceste administraþii este alipirea de o altã localitate. ”Sã fie sãnãtoase, nu le-am fãcut eu, le-a fãcut prostul management care la avut atât din partea primarului cât ºi al consiliului

local ºi vor trebui sã realizeze cã vom avea ºi primarii falimentare care se vor închide ºi care va trebui sã-ºi schimbe orientarea cetãþenii ºi sã se lipeascã de o altã localitate. Este o atitudine pe care pânã la urmã va trebui sã o ia societatea civilã”, a declarat

preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ. În ceea ce priveºte desfiinþarea unor primãrii ºi alipirea lor de o altã administraþie localã este o decizie ce trebuie luatã în interesul cetãþeanului. În ceea ce priveºte datoriile, administraþiile locale nu au nicio scuzã, iar exemplul cel mai elocvent dat de preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara este faptul cã multe unitãþi s-au închis, însã judeþul Hunedoara nu este unul falimentar. ”Vorbim de orice primãrie, la nivelul judeþului s-au închis mine, combinate siderurgice asta nu înseamnã cã Consiliul Judeþean este în faliment,

7 deponeuri ecologice în judeþul Hunedoara

A

demarat licitaþia pentru închiderea depozitelor de deºeuri neconforme din judeþul Hunedoara. 7 depozite de deºeuri din judeþul Hunedoara îºi vor înceta activitatea în anii ce urmeazã. În acest sens deja au fost demarate procedurile de licitare. Monika BACIU ”Ieri sau azi s-au ridicat în SEAP cele ºapte deponeuri ºi pentru construcþia unei staþii de stocare, sortare la Petroºani. Valea Jiului beneficiazã de o bunã parte din fondurile pe care le-am atras de la Comunitatea Europeanã pentru managementul deºeurilor”, a declarat preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ. Potrivit sursei citate, judeþul Hunedoara beneficiazã de o sumã importantã de bani pentru închiderea acestor gropi de gunoi. ”Pe deºeuri avem 70 de milioane de euro, gropile conforme se vor închide ºi vor beneficia aici ºi locali-

tãþile din Valea Jiului. Ca sã dovedim cã nu avem nimic cu cetãþenii din Valea Jiului ºi în mod deosebit cu cei din Petrila este inclusã pe lista celor ºapte deponeuri care vor fi scoase la licitaþie pentru

ecologizarea lor ºi Petrila are una dintre sumele mari alocate. Nu trebuie sã confundãm prostia unor politicieni cu bunã credinþã a cetãþenilor care alcãtuiesc o obºte”, a mai spus Ioan Mircea Moloþ. Este vorba de depozitele

urbane neconforme de la Aninioasa, Petrila, Lupeni, Hateg, Cãlan, Hunedoara, Uroi-Rapoltu Mare, Orãstie. Principalele conditii financiare si modalitãti de platã si/sau trimitere la dispozitiile relevante provin de la Fondul European de Dezvoltare Regionalã (FEDR) buget de stat buget local. Valoarea proiecului pentru inchiderea acestor gropi de gunoi este de 17.520.870,00 EUR. Groapa de gunoi de la Petrila funcþioneazã deºi a fost închisã. Groapa de gunoi de la Petrila, ce în acte figureazã ca fiind închisã încã din anul 2007, continuã sã ardã, semn cã aici s-a continuat cu depozitarea deºeurilor ºi nu cu acoperirea acestora cu pãmânt. Repezentanþi ai societãþii de salubritate din oraºul Petrila susþin faptul cã la groapa de gunoi se duc doar rabe de pãmânt. Groapa de gunoi nu mai are autorizaþie din 2007, iar aceasta ar fi trebuit ecologizatã. Nu s-a întâmplat însã nimic, asta pentru

chiar ne-am dezvoltat serios ºi am avut numeroase investiþii care au fost în folosul cetãþenilor dar asta nu înseamnã cã primãriile trebuie sã se hazardeze la cheltuieli inutile care an de an duc la mãrirea deficitului bugetar ºi se ajunge la faliment.

cã autoritãþile au invocat lipsa banilor. Mai mult, petrilenii spun cã în continuare gunoiul este incendiat. “Arde zi si noapte gunoiul la groapã. Deºi stãm la o distanþã considerabilã tot mirosul ne intrã în case. Nu putem sã lãsãm geamurile deschise”, spune un petrilean. Reprezentantii administraþiei locale infirma faptul ca groapa de gunoi este încã funcþionalã. Teoretic aceasta a fost închisã în 2007, dar ºi în prezent este funcþionalã. Chiar ºi în aceste condiþii, consilierii locali au refuzat construcþia unui deponeu ecologic pe raza localitãþii. Ei preferã sã functioneze ilegal, fãrã a-i interesa cã peste câþiva ani vom plãti preþul gunoiului de 27 de ori mai mare.

A oraº

ninoasa nu trebuia sã devinã

Oraºul cu cele mai mari datorii din Valea Jiului, ºi anume Aninoasa nu ar fi trebuit sã fie ridicat la acest rang. Declaraþia îi aparþine lui Mircea Moloþ, care considerã cã oraºele mici ar trebui transformate în regiuni pentru ca accesarea fondurilor europene sã fie realizatã cu o mai

mare uºurinþã. ”Eu nu aº fi transformat Aninoasa într-un oraº aºa cum nu aº fi transformat nici Geoagiu, suntem judeþul cu cele mai multe oraºe dar cu cele mai mici din România, de la Petroºani ºi pânã la Uricani oraºele din Valea Jiului sunt despãrþite doar de tablele care marcheazã oraºele. Ar trebui regândite pentru cã Comunitatea Europeanã pune aceent pe oraºele mari, de aceea se fac asotiatii între oraºe ºi primarii, nu se pot obþine fonduri dacã nu sunt comunitãþi mari. Ar fi foarte bine dacã Valea Jiului ar avea un singur oraº, este o forþã ºi pentru Comunitatea Europeanã ºi pentru judeþul Hunedoara ºi pentru România dar din pãcate va mai trece ceva timp pânã atunci. Vor fi mai puþini primari ºi consilieri locali dar pânã la urmã nu te bani pentru scaunul tãu de primar, te baþi pentru comunitatea pe care o reprezinþi”, a mai spus Moloþ. În cazul desfiinþãrii unor localitãþi prin alipirea acestora la alte unitãþi administrativ teritoriale mai mari existã ºi bãtãlii ºi orgolii politice. Nu toþi primarii sunt de acord cu desfiinþarea unei localitãþi, lucru care duce la pierderea mandatului.

Actualitate 9

Minele închise, teatrele furturilor

D

oi bãrbaþi, suspecþi de furt calificat ºi distrugere în formã continuatã, au fost prinºi în flagrant de poliþiºtii hunedoreni în timp ce dãdeau atacul la o fostã minã, închisã.

SNH livreazã cãrbune la CEH

Î

n timp ce Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului a avut probleme la livrearea huilei la Mintia, Societatea Naþionalã a Huilei nu întâmpinã astfel de probleme. Cel puþin asta declarã director general al Societãþii. ”În acest moment nu avem probleme cu stocul de cãrbune ºi contractul se deruleazã normal cu Complexul Energetic Hunedoara, respectiv livrãm cãrbune la Complexul Energetic Hunedoara. Noi am avut producþia planificatã pentru anul 2012 ºi o avem ºi pentru anul 2013 pe care trebuie sã o livrãm dânºilor. Noi respectãm aceastã producþie”, a declarat Nicolae Drãgoi, directorul general al SNH.

Cei de la Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului au rãmas cu materia primã în depozite, iar dacã situaþia nu se reglementeazã existã posibilitatea ca producþia de la minele viabile sã fie opritã. Acest lucru nu se va întâmpla la SNH. ”Nu cred cã se ajunge acolo, cred cã se va da drumul la producþia de energie ºi respectiv la consumul de cãrbune”, a mai precizat sursa citatã. Reprezentanþii Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului s-au deplasat în cursul acestei zile la Mintia pentru a purta discuþii cu reprezentanþii Complexului Energetic Hunedoara, în speranþa cã situaþia va reveni la normal. În urma discuþiilor purtate de cei de la SNÎMVJ cu cei de la Complex situaþia s-a remediat Monika BACIU

Î

Monika BACIU Deºi termenul legal de 30 de zile pentru ca ministrul sã ofere un rãspuns a trecut, deputatul nu are nicio veste legatã de cele douã întrebãri. Ambele obiective de investiþii mai au nevoie de bani pentru ca lucrãrile sã fie finalizate. Însã în

cursul acestui an, niciuna dintre cele douã lucrãri nu a

Iuliu Winkler: Avem o politicã fiscalã haoticã

D

eputatul european Iuliu Winkler, liderul Organizaþiei Judeþene Hunedoara a UDMR, crede cã mãsurile care se iau în România în domeniul fiscal sunt haotice, nu au legãturã cu realitatea ºi au efect de bumerang în economie.

Parlamentarul european al UDMR a declarat, joi, la Deva, într-o conferinþã de presã, cã România nu ar mai trebui supusã unor experimente în domeniul fiscal, cum este ºi cel referitor la reducerea TVA la produsele de panificaþie de la 24 % la 9%. În opinia sa, acesta nu va duce la scãderea preþului pâinii, deci va avea efect zero în plan social, la fel ºi în privinþa fiscalizãrii activitãþilor pe lanþul de producþie ºi desfacere a acestora. Iuliu Winkler mai este de pãrere cã ºi dacã se va aplica aceastã mãsurã în 2013, anul viitor, se va ajunge la renunþarea la TVA de 9% la produsele de panificaþie. ”Reducerea TVA la pâine este o decizie politicã. De altfel, s-a ºi declarat acest lucru, vorbindu-se de promisiunile electorale. Eu zic cã mai bine se ocupau de alte promisiuni, cum ar fi finalizarea mãcar a uneia dintre autostrãzi. (...) ªtiu cã beneficiat de fonduri reducerea TVA la pâine este obsesia unuia dintre partidele de la Guvern. Piscina ºcolarã din aflate acum la guvernare, însã, din pãcate, aceastã decizie nu Petroºani este realizatã în proporþie de are nici o legãturã cu o politicã fiscalã coerentã. (...) 60 de procente, iar la grãdiniþã mai sunt Introducerea TVA de 9% la produsele de panificaþie ar fi un necesare sume lucru bun dacã s-ar traduce prin importante de bani pentru ca aceasta sã ieftinirea pânii, însã acest lucru fie finalizatã. Mai rãu nu se va întâmpla”, a declarat Iuliu Winkler. este faptul cã aici Deputatul european a expliºi-au fãcut adãpost cat cã pâinea reprezintã 6,73% câinii. din coºul de consum al unei familii, iar dacã, prin reducerea TVA, acest produs s-ar ºi ieftini,

Solicitãri fãrã rãspuns ntrebãri fãrã rãspuns. Deputatul PP-DD, Monica Iacob Ridzi a iniþiat douã interpelãri adresate ministrului Administraþiei, Liviu Dragnea. Una era referitoare la construcþia piscinei ºcolare din Petroºani, iar a doua fãcea referire la construcþia grãdiniþei IG Duca.

Cei doi, în vârstã de 29 de ani, respectiv 43 de ani, au fost prinºi de poliþiºtii Postului de Poliþie Comunalã Baia de Criº în zona unei fost exploatãri miniere situate pe raza satului Þebea. Când au dat poliþiºtii peste ei, bãrbaþii - ambii cu antecedente penale, din municipiul

Hunedoara - aveau asupra lor mai multe scule, respectiv un baros, un târnãcop, lopatã, un bomfaier, o pânzã de bomfaier de rezervã, o cheie francezã, chei fixe etc. „Poliþiºtii au stabilit cã suspecþii au spart baza unui stâlp cu intenþia de a sustrage barele de fier din structura de rezistenþã, pe care ulterior intenþionau sã le comercializeze la centrele de colectare a deºeurilor de fier. Totodatã, au mai stabilit cã cei doi suspecþi, în data de 02.04.2013, au fost în acelaºi loc, unde au tãiat ºi au sustras bare de fier de la un alt stâlp, pe care le-au comercializat la un centru de colectare, încasând suma de 310 de lei”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. În cauzã s-a întocmit dosar de cercetare penalã pentru comiterea infracþiunilor de furt calificat ºi distrugere în formã continuatã. Car men COSMAN

atunci acest lucru ar însemna o creºtere de 0,8% a puterii de cumpãrare, cu acelaºi procent urmând sã scadã ºi inflaþia. ”Preþul de vânzare al pânii nu va scãdea, lucru care a fost admis atât de producãtorii din industria de panificaþie, cât ºi de responsabilii din Ministerul Agriculturii”, a arãtat Iuliu Winkler, care ºi-a exprimat îndoiala în ceea ce priveºte aºteptãrile guvernanþilor în privinþa ”conformãrii voluntare” a actorilor din aceastã industrie, care, datoritã scãderii TVA la 9%, ar renunþa sã mai þinã contabilitãþi paralele ºi ºi-ar plãti integral contribuþiile cãtre stat. Deputatul european al UDMR a mai spus cã, la ora actualã, fiscalizarea în sectorul panificaþiei este de doar 30%, ceea ce înseamnã cã 2 pâini din 3 sunt valorificate în economia neagrã. În acealaºi context, Iuliu Winkler a vorbit despre controversele cu privire la mãsura care prevede plata TVA la încasarea facturii pentru firmele care au o cifrã de afaceri de 2,25 de milioane de lei. ”Prin acest sistem, care prevede cã aceste firme datoreazã TVA la încasarea facturii sau în cel mult 90 de zile de la emiterea facturii, mediul de afaceri s-a rupt în douã: firmele mici ºi cele mari. O mãsurã menitã sã sprijine IMMurile nu a fãcut altceva decât sã determine marile firme sã nu mai facã afaceri cu cele dintâi.

S-a ajuns în situaþia în care, de exemplu, micii furnizori români sã fie refuzaþi de marii retaileri. (...) Acum, aflãm cã acest sistem se va modifica”, a declarat deputatul european. El a adãugat cã a primit semnale din partea mediului de afaceri din judeþ, potrvit cãrora, din cauza introducerii acestei mãsuri, în cadrul firmelor mici a crescut de 3 ori timpul necesar realizãrii evi-

denþelor ºi raportãrilor contabile lunare. Decizia de a impune încasarea TVA la facturare a lovit chiar în firmele pe care, conform intenþiei formulate de guvernanþi, ar fi trebuit sã le sprijine, a subliniat Iuliu Winkler. Deputatul european a mai spus cã ar trebui sã se revinã, de la 1 ianuarie 2014, la TVA de 19% ºi sã se accelereze procesul de informatizare a ANAF ºi interconectarea în reþea a tuturor instituþiilor publice locale ºi centrale. În opinia sa, aceste douã mãsuri ar duce la creºterea gradului de colectare a contribuþiilor cãtre bugetele locale ºi cãtre bugetul de stat. ”Dupã majorarea TVA de la 19% la 24%, în România a scãzut ºi gradul de colectare de la 56% în 2009 la 54% în 2012. Dacã am reveni la TVA de 19% ºi am aplica în mod consecvent mãsurile menite sã reducã evaziunea fiscalã am avea ºanse mai mari de ajunge la gradul de colectare de 64% care a fost în 2008”, a afirmat Iuliu Winkler.


10 Diverse

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 5 Aprilie 2013

Elev medaliat cu bronz la Olimpiada Naþionalã de Matematicã

”D

iscipolul” lui Pitagora. Un elev al Colegiului Tehnic Mihai Viteazu din Vulcan a obþinut medalia de bronz la Olimpiada Naþionalã de Matematicã. În perioda 1-5 aprilie se desfãºoarã etapa naþionalã a Olimpiadei Naþionale de Matematicã, pentru clasele V-VI la Sighiºoara, respectiv clasele VII-XII la Braºov, subiectele, baremele pro-

puse ºi rezultatele finale sunt cuprinse în fiºierele ataºate. Elevul Fetoiu Cãtãlin din clasa a X-a de la Colegiul Naþional ”Iancu de Hunedoara” Hunedoara, îndrumat de cãtre domnul profesor dr. Dan ªtefan Marinescu, a obþinut menþiune MEN ºi medalia de aur SSMR cu un punctaj de 23, de asemenea va participa la proba de baraj. Elevul Tutunaru Dragoº Ioan de la Colegiul Tehnic ”Mihai Viteazu” Vulcan, îndrumat de

cãtre domnul profesor Colie Mircea a obþinut medalie de bronz SSMR cu un punctaj de 8,5. Judeþul Hunedoara a fost reprezentat de 11 elevi la Olimpiada Naþionalã de Matematicã. Aceºtia au fost Popovici Andreea Alisia, elevã în clasa a V-a la Colegiul Naþional „Decebal” din Deva, iar din clasa a VI-a, petrileanul Mitrofan Mãdãlin Gabriel, de la ªcoala Gimnazialã „I.D.Sîrbu”. La Braºov, la

Vânzãri Vând scaun de masa DHS 801 - 80 lei ºi cãrucior copii ABC Design Pramy Luxe - 150 lei. Tel.: 0763.633.423

clasa a VII-a Hunedoara a fost reprezentatã în finalã prin Eliza Cotocea, elevã la ªcoala Gimnazialã „Horea, Cloºca ºi Criºan” din Brad ºi la clasa a VIIIa de Daria Dimitriu Iovãnescu, de la ªcoala

<

Gimnazialã Cãlan. În ceea ce priveºte elevii de liceu care au participat la Olimpiada Naþionalã de Matematicã aceºtia sunt Nicolae Octavian Pîtea, elev în clasa a IX-a la Colegiul Naþional „Decebal” din Deva, de Cãtãlin Fetoiu ºi Alexandru Orzan elevi în clasa a X-a la Colegiul Naþional „Iancu de Hunedoara” dar ºi de

Împãrtãºim durerea profundã alãturi de familie la plecarea dintre noi a omului cu suflet

mare ING. APOSTU VICTOR Sincere condoleanþe! Dumnezeu sã-l ierte! Familia Iacob-Ridzi.

Miruna Cojocaru, elevã în clasa a X-a la Colegiul Naþional „Decebal” din Deva. Clasa a XI-a va fi reprezentatã de Alexandru Dan Duna de la Colegiul Naþional „I.C.Brãtianu” din Haþeg ºi de Dragoº Ioan Tutunaru, care a ºi câºtigat medalia de bronz la aceastã competiþie, de la Colegiul Tehnic „Mihai Viteazu” din Vulcan. Proba pentru clasa a XIIa a fost susþinutã de Nicoleta ªtefan, eleva Colegiului Naþional „Avram Iancu” din Brad. Monika BACIU

<

Colectivul cotidianului Cronica Vãii Jiului este alãturi de familia îndureratã la trecerea în nefiinþã a celui care a fost ING. APOSTU VICTOR Sincere condoleanþe! Dumnezeu sã-l odihneascã în pace!

Anunþ Radare 4.04.2013

DN 76 Luncoiu de Jos – Brad * DN 74 Brad – Criºcior * DN 76 Brad - Baia de

Criº * DN 76 Baia de criº Târnava de Criº * DN7 Mintia – Veþel * DN7

Veþel – Leºnic * DN7 Leºnic – Sãcãmaº * DN7 Ilia – Gurasada * DN7 Gurasada – Burjuc * DN7 Burjuc-Zam * Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 ªoimuº – Bejan * Bãniþa , DN 66

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 073558077

Consiliul Judeþean Hunedoara z Program Petroºani Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00

Joi - Audienþe de la 11:00 Preºedinte CJ Vineri 10:00 - 14:00

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter 0254.560.987 Email: contact@veritascom.ro În magazinul VERITAS PRIMÃVARA 2013, vã aºteaptã cu promoþii de PÂNÃ LA - 25% la produsele selectate. În limita stocului disponibil.

HOROSCOP Aveþi tendinþa de a deveni prea insistent cu cei din jur ºi chiar sâcâitor. Neînþelegerile cu un prieten apropiat vã pun pe gânduri. Întrebaþi-vã dacã nu cumva exageraþi! Fiþi calm ºi prudent.

Din cauza oboselii, este posibil sã fiþi din cale afarã de nervos ºi sã vã controlaþi cu mare greutate. Nu este exclus sã vã certaþi cu cei din jur. Stãpâniþi-vã agresivitatea, ca sã nu vã faceþi duºmani.

Un prieten vã redã buna dispoziþie ºi optimismul propunându-vã o colaborare. Terminaþi ce aþi început ºi nu neglijaþi problemele familiale. Ascultaþi cu rãbdare propunerile partenerului.

Se pare cã astãzi aveþi un spirit critic ieºit din comun ºi aveþi tendinþa sã faceþi o tragedie din orice mãrunþiº. Dupã-amiazã începeþi sã vã pregãtiþi pentru o cãlãtorie în interes personal.

Se pare cã acordaþi prea multã importanþã unor probleme mãrunte ºi cã sunteþi tentat sã exageraþi. Încercaþi sã vã detaºaþi! Grijile nejustificate ar putea sã vã afecteze sãnãtatea.

Aveþi tendinþa sã vã enervaþi fãrã motiv, ceea ce vã poate pune în situaþii neplãcute. Evitaþi activitãþile sociale ºi afacerile, pentru cã aveþi prea puþine ºanse de reuºitã. Pãstraþi-vã calmul!

Dimineaþa sunteþi predispus la exagerãri. O discuþie banalã cu un coleg de serviciu poate sã degenereze într-o ceartã serioasã. Puteþi evita divergenþele dacã nu încercaþi sã vã impuneþi.

Dimineaþa se pare cã reuºiþi sã vã dezamãgiþi un prieten apropiat. Sunteþi predispus la gafe. Nu îi cãutaþi nod în papurã partenerului de viaþã. Ar fi bine sã ascultaþi o persoanã mai în vârstã.

Faceþi câteva drumuri scurte, în care reuºiþi sã îmbinaþi interesele profesionale cu cele personale. S-ar putea, însã, ca partenerul de viaþã sã nu fie de acord sã cumpãraþi un obiect de valoare.

Se pare cã aveþi dificultãþi de concentrare. Nu vã ocupaþi de mai multe lucruri în acelaºi timp, pentru cã riscaþi sã aveþi surprize neplãcute. Limitaþi-vã la activitãþi de rutinã.

Se pare cã sunteþi nemulþumit de tot ce se petrece în jur ºi vã ieºiþi usor din fire. Nu exageraþi ºi controlaþi-vã reacþiile. Evitaþi discuþiile aprinse cu persoana iubitã

S-ar putea sã fiþi neliniºtit din cauza unor probleme financiare minore. Nu este cazul sã vã faceþi probleme. Dupãamiazã, o rudã apropiatã vã împrumutã o sumã importantã de bani.


Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 5 Aprilie 2013

SUP este dezavantajat de contractul cadru Americanii interesaþi de privatizarea

C

ontractul cadru din sãnãtate nu aduce beneficii Spitalului de Urgenþã Petroºani. Contractul cadru din sistemul sanitar pentru anul 2013-2014 a intrat în vigoare, însã potrivit reprezentanþilor spitalului acesta nu va fi unul care sã avantajeze unitatea medicalã. Monika BACIU ”Noutãþi deosebite nu ºtiu dacã va mai aduce, pentru Valea Jiului va aduce în mod cert o scãdere a tarifurilor la cazurile rezolvabile deci mai puþini bani, singurul spital care va beneficia de o creºtere este cel de la Deva pentru cã este încadrat la categoria de suport deºi suntem încadraþi în aceeaºi categorie de spital ºi câte odatã noi rezolvãm anumite probleme din punct de vedere chirurgical”, a declarat managerul SUP, medicul Alin Vasilescu. Mai mult, decât atþt, managerul Spitalului de Urgenþã considerã cã reprezentanþii Ministerului Sãnãtãþii nu vor accepta ca într-un judeþ sã fie douã spitale de urgenþã. Acest lucru ar duce la desfiinþarea aces-

tei titulaturi a spitalului din Petroºani. ”Aceste lucruri sunt precizate din ordin de ministru 1085/2012 listã a fost realizatã de cei de la Bucureºti ºi nu cuprinde nici mãcar toate spitalele de urgenþã judeþene din þarã, doar 20 dintre ele, ca atare îmi este greu sã cred cã într-un judeþ vor accepta douã spitale”, a mai spus Vasilescu. Contractul Cadru prevede în acest an o creºtere cu 10% a finanþãrii pentru medicina de familie, astfel încât acest sector sã poatã juca rolul de “poartã de intrare” în sistemul medical. Tot în ceea ce priveºte medicina primarã, este prevãzutã reducerea numãrului minim de pacienþi de pe

lista medicilor de familie de la 1000, la 800, astfel încât medicii sã aibã mai

mult timp pentru cosultul de specialitate al pacienþilor, iar medicii tineri de familie sã reuºeascã sã gãseascã loc pe piaþã atunci când finalizeazã rezidenþiatul. De asemenea, conform Contractului Cadru de anul acesta s-a

mai hotãrât creºterea finanþãrii pentru unele componente din sistem, dupã cum urmeazã: creºterea cu 51% a finanþãrii pentru medicina de ambulator, creºterea cu 40, 5% a finanþãrii pentru centrele

multifuncþionale, creºterea cu 64% a finanþãrii pentru îngrijirile medicale la domiciliu astfel încât pacienþii sã poatã beneficia ºi la domiciliu de o parte din îngrijirile de care beneficiazã în unitãþile spitaliceºti.

Complexului Energetic Hunedoara

O

societate comercialã din Statele Unite ale Americii este interesatã sã investeascã în industria energeticã din judeþul Hunedoara, mai exact ºi-a manifestat intenþia de a participa la privatizarea Complexului Energetic Hunedoara. Marius MITRACHE Potrivit deputatului de Valea Jiului, Cristian Resmeriþã în data de 2 aprilie a primit o scrisoare de intenþie din partea societãþii Green Peak din SUA, prin care partea americanã îºi manifesta intenþia de a negocia cu Guvernul României o posibilã privatizare a complexului. Sãptãmâna viitoare urmeazã ca reprezentanþii societãþii americane sã se întâlneascã cu partea românã pentru a avea loc un prim

contact. “Rolul meu este acela de informare, iar în zilele urmãtoare reprezentanþii societãþii americane vor veni în

Valea Jiului pentru a se documenta. Pot sã vã spun cã vom avea niºte condiþii pe care le vom pune referitoare la pãstrarea locurilor de muncã, pãstrarea unitãþilor miniere ºi eventual deschiderea unor noi capacitãþi de producþie”, a declarat Cristian Resmeriþã. În altã ordine de idei, deputatul Cristian Resmeriþã considerã cã s-a fãcut un prim pas spre o normalitate în mineritul din Valea Jiului prin apariþia Hotãrârii de Guvern de miercuri ce stabileºte o cantitate cuprinsã între 200 ºi 400 de megawatti pe care Complexul Energetic Hunedoara o are de livrat în sistemul energetic naþional.

Cadrele medicale, plãtite în funcþie de performanþe

S

alarizarea personalului medical în funcþie de performanþe. Asta îºi doresc reprezentanþii Ministerului sãnãtãþii. Ministerul Sãnãtãþii sprijinã Campania lansatã de cãtre Consiliul Investitorilor Strãini sub titlul “De profesie: medic în România”, în cadrul cãreia ministrul Sãnãtãþii a anunþat ca institutia pe care o conduce va promova o lege a salarizãrii personalului medical în funcþie de performanþã. Monika BACIU

“În urmã cu o lunã ºi jumãtate am avut o întâlnire cu reprezentanþii conducerii Consiliului Investitorilor Strãini ºi, printre temele abordate s-a aflat ºi aceasta. Dovadã cã astãzi se lanseazã campania pe care o salut”, a declarat ministrul Eugen Nicolãescu, în deschiderea

prezentãrilor. Ministrul Sãnãtãþii a înmânat ºi insigna campaniei, ca simbol, primului medic al þãrii, preºedintele Colegiului Medicilor din România. Eugen Nicolãescu a declarat cã, existã trei probleme majore cu care se confruntã în prezent sistemul românesc. Una dintre acestea se referã la percepþia pe care o au cetãþenii despre sistemul sanitar ºi profesia de medic, iar Consiliul Investitorilor are elaborate proiecte în acest sens. Un alt punct discutat deschis de cãtre ministrul Eugen Nicolãescu în

cadrul acestei campanii lansate astãzi a fost problema salarizãrii cadrelor medicale. “Faptul cã medicii ºi asistenþii medicali sunt prost plãtiþi ºi subevaluaþi îl ºtim cu toþii. Eu sunt primul care a recunoscut”, a declarat Eugen Nicolãescu. Ministrul a subliniat cã în aceste zile Ministerul Sãnãtãþii împreunã cu Colegiul Medicilor din România elaboreazã un proiect de lege care vizeazã plata personalului medical în funcþie de competenþã ºi nivel profesional. “Avem un grup de lucru format din medici ai ministerului ºi reprezentanþi ai Colegiului care deja a avansat un proiect de lege

pe care o sã îl discutãm cu medicii, în primul rând, ºi apoi îl vom pune în dezbatere publicã”, a declarat ministrul Eugen Nicolãescu. Ministrul Sãnãtãþii a vorbit ºi despre modalitãþile în care sistemul trebuie sã se perfecþioneze ºi sã se schimbe din interior pentru îmbunãtãþirea relaþiei medic –pacient, dar ºi despre parteneriatul strâns dintre Ministerul Sãnãtãþii ºi asociaþiile de pacienþi care sunt invitate în permanenþã la masa de lucru a noilor proiecte. La finalul întâlnirii ministrul Eugen Nicolãescu a declarat cã îºi doreºte ca medicul român sã înþeleagã cã cel mai bun loc pentru a profesa este în þara sa.


12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 5 Aprilie 2013

Zãpadã proaspãtã de peste 50 de centimetri depusã în Straja

P

loaia s-a transformat în ninsoare la munte, iar zãpada de pe pârtii nou depusã depãºeºte 50 de centimetri. În Straja pârtiile sunt impecabile, iar zãpada este mai bunã decât era în luna decembrie. În plus, turiºtii care îºi petrec sfârºitul de sãptãmânã aici au parte de reduceri substanþiale la cazare ºi la transportul pe instalaþiile de schi. Diana MITRACHE Pe de altã parte joi trei autocare de turiºti au fost blocate în staþiunea de

munte Straja, dupã ce acolo a nins abundent încã de la primele ore ale dimineþii. Oamenii din munte au cerut ajutor

autoritãþilor locale, deoarece telegondola nu mai funcþioneazã, pentru cã, spune primarul din Lupeni, nu poate merge în pierdere. „Telegondola o pornim doar dacã avem acþiuni în Straja, fiindcã trebuie sã facem în aºa fel încât telegondola sã meargã pe profit”, a declarat Cornel Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. ªi calea rutierã a fost inaccesibilã din staþiune, din cauza stratului de zãpadã care s-a depus.

Se pune lacãt pe primãria Aninoasa

A

ngajaþii primãriei Aninoasa trebuie sã se gândeascã pânã luni dacã mai vor sã lucreze la primãrie sau nu. Primarul Nicolae Dunca le-a spus cã anul acesta nu mai are bani de salarii. Nu mai este mult pânã când se va pune lacãt pe uºile primãriei Aninoasa.

exprimat dorinþa sã plece în ºomaj, iar alþii se mai gândesc ce sã facã. Pânã luni au termen sã spunã ce soluþii sã adoptãm, ori merg în concediu

Drumul a fost blocat, iar la data de 31 martie a expirat ºi contractul încheiat de primãrie cu cei care aveau misiunea de a deszãpezi drumul de acces în staþiune. Cornel Resmeriþã, primarul din Lupeni, spune, însã, cã a trimis maºinile primãriei sã degajeze carosabilul acoperit cu zãpadã. „Ploile s-au transformat în ninsori la munte ºi s-a întâmplat acest lucru. Au rãmas blocate 3 autocare în Straja, dar angajaþii primãriei au fost toatã

P

otrivit noului proiect de lege referitor la modificarea Codului Rutier, ºoferii care nu respectã regulile de circulaþie ar putea încasa amenzi mult mai mari decât în prezent. Mircea NISTOR

asigura salariile câteva luni bune de acum încolo ”, a declarat joi dimineaþã, Nicolae Dunca, primarul Oraºului Aninoasa. Luni, la primãrie va avea loc o ºedinþã în care se va decide soarta localitãþii.

10 ani de “pas cu pas”

ª

coala Generalã “Avram Stanca” din Petroºani este singura unitate de învãþãmânt din localitate care deruleazã programul “Step by step”. Conform acestuia, copiii înscriºi în respectivul program beneficiazã de ore suplimentare de pregãtire dar ºi de servirea unei mese calde. Mircea NISTOR

Pentru anul ºcolar 2013 – 2014, conducãtorii ºcolii au obþinut avizele necesare pentru funcþionarea clasei I cu acest tip de program. Prin urmare, aceasta va ajunge la cel de-al 10-lea an de funcþionare, nonstop. “Am primit deja aprobarea din partea Inspectoratului ªcolar Judeþean Hunedoara ºi aceasta este cuprinsã în programa de ºcolarizare

pentru viitorul an ºcolar. “Step by step” reprezintã o alternativã educaþionalã cu un mare avantaj pentru pãrinþi dar ºi pentru

copii. Astfel, copiii îºi petrec peste 9 ore la ºcoalã, timp în care sunt îndrumaþi ºi consiliaþi de cãtre profesori, merg la

Campionatele naþionale de schi iar pe pârtiile de schi de aici s-au întrecut 180 de sportivi veniþi din toatã þara.

Amenzi mai mari pentru ºoferi

fãrã platã, ori ºomaj. Ceva trebuie sã facem, pentru cã nu mai putem

Luiza ANDRONACHE Administraþia localã are conturile blocate ºi nu mai poate funcþiona. Angajaþii primãriei trebuie sã se gândeascã pânã sãptãmâna viitoare dacã mai vor sau pot sã lucreze în condiþiile actuale, în care primãria nu mai poate asigura salariile în acest an. “Chiar astãzi la ora 9, am avut o ºedinþã cu angajaþii ºi unii ºi-au

noaptea acolo, ca sã degajeze accesul”, a mai adãugat Cornel Resmeriþã. În Straja, în aceastã sãptãmânã, au avut loc

masã, iar pãrinþii lor se pot baza pe faptul cã sunt bine îngrijiþi”, a precizat Robert Hummel, director ªcoala Generalã “Avram Stanca” Petroºani. În cazul în care pãrinþii doresc sã-ºi înscrie copiii în clasa I la “Step by step” aceºtia trebuie sã þinã cont de faptul cã au de plãtit 150 de lei, în fiecare lunã, pentru fiecare copil înscris în acest program.

Acestea ar putea ajunge pânã la 7.500 de lei, în cazul în care comit abateri precum o alcoolemie de sub 0,8 grame / litru, nu acordã prioritate pietonilor care se angajeazã regulamentar în travesare sau depãºesc limita de vitezã. În funcþie de abateri, suma din procesul verbal ar urma sã fie stabilitã de cãtre agenþii constatatori, acesteia urmând a i se adãuga ºi o suspendare a permisului pe timp de 4 luni. Noul Cod Rutier va fi

supus dezbaterii publice în urmãtoarele 10 zile ºi prevede ºi noi termene referitoare la suspendarea dreptului de conducere a unui autovehicul. Astfel, dacã fapta ºoferului este urmãritã ca infracþiune dar s-a dispus aplicarea unei sancþiuni administrative, perioada de suspendare a permisului este de 120 de zile. În schimb, în cazul unui accident de circulaþie urmat de decesul unei persoane sau de o vãtãmare corporalã, suspendarea va fi de 180 de zile.


CVJ, Nr. 343, Vineri 5 aprilie 2013