Issuu on Google+

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 360

Cronica Vãii Jiului Marti, 30 Aprilie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 12 pagini z 1 LEU

Spital la Petrila pentru bolnavii în ultima fazã

ªi ºicanat, ºi cercetat de ANI

V

iaþã grea are liderul Sindicatului Liber al EM Petrila, Ion Temneanu, de când s-a înfiinþat noul sindicat ”Orizonturi noi”, de la aceeaºi minã. Pe lângã ºicanele pe care trebuie sã le suporte de la minerii care au trecut în ”tabãra” cealaltã, Ion Temneanu este cercetat ºi de Agenþia Naþionalã de Integritate - ANI. >>> PAGINA A 5-A Obiceiuri populare în Sãptãmâna Patimilor:

“Crãciunul este sãtul iar Paºtele este fudul”

P

ostul Paºtelui se încheie cu Sãptãmâna Mare, a patimilor lui Hristos. In Sãptãmâna Mare se face curãþenie generalã în gospodãrii. Curþile sunt mãturate, ºurile sunt curãþate de gunoaie, gardurile sunt reparate, ºanþurile sunt curãþate de nãmol ºi adâncite. >>> PAGINILE 6-7

De Paºti ca’n Valea Jiului

M

ondo TV continuã seria evenimentelor speciale, care au devenit emblematice pentru acest post de televiziune. >>> PAGINILE 6-7 Alternativã la minerit

Edilii din Petrila, cu ochii pe turismul de iarnã ºi de varã

Î

S

pitalul din Petrila se va redeschide, dar ca secþie externã a Spitalului de Urgenþã din Petroºani, unicã în Hunedoara, ºi cu precãdere pentru bolnavii aflaþi în faze terminale. Totul va fi posibil din iunie, când la Petrila vor funcþiona douã secþii cu 60 de paturi. >>> PAGINILE 8-9

n timp ce activitatea minierã se tot restrânge, iar viitorul industriei extractive nu e tocmai roz, edilii din Petrila vor sã dezvolte turismul. >>> PAGINA 12


2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Marti, 30 Aprilie 2013

ApaServ Informeazã Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe: Miercuri: 13 - 15: · ªef Departament

Vr e m e a î n Va l e a J i u l u i

Producþie – Cristian IONICÃ · ªef Serviciu Comercial – Alina PAVEL Joi 10 – 12 · DIRECTOR GENERAL - Costel AVRAM · ªef Departament Exploatare - Florin DONISA · ªef Serviciu Juridic – Adriana DÃIAN

Petrila

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Director General, Costel AVRAM

Vu l c a n

Lupeni

Noaptea

Noaptea

Dimineaþa

Dimineaþa

Ziua

Ziua

Seara

Seara

Cronica Vãii Jiului z Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? z Vrei sã te dezvolþi? z Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? z Vrei sã faci bani? zzz

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani zzz 0374.906.687 zzz

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

Radare

Anunþ

Telefon

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos.

www.cronicavj.ro

Contact 0735580774

DN 66 Haþeg - Baru Mare * DN 68 Haþeg – Toteºti * DN 68 Toteºti – Zeicani * DN 66 Haþeg – Cãlan * DN7 Mintia – Veþel * DN7 Veþel – Leºnic * DN7 Leºnic – Sãcãmaº * DN7 Ilia – Gurasada * DN7 Gurasada – Burjuc * DN7 Burjuc-Zam * Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 ªoimuº – Bejan * Bãniþa , DN 66

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 11:10 În gura presei 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator

17:00 19:00 20:00 20:30 22:30 23:30

National TV

PRO TV

9:45 Aventurile lui Sinbad (r) 7:00 ªtirile Pro TV 10:45 Teleshopping 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Culoarea fericirii 11:00 Clica (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Parfumul dragostei 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 MasterChef 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 Dexter 0:00 Spitalul de demenþã

12:00 Destinul regelui 13:15 Aventurile lui Sinbad 14:15 Baronii (r) 15:15 Sã v-amintiþi Duminica... (r) Acces Direct 18:30 ªtiri Naþional TV Observator 19:15 Destine împlinite Observator special 20:15 Suflete pereche Cãlãtorie periculoasã 21:15 Profetul Biblia 22:30 Novocainã ºi dureri de Biblia cap

Prima TV 9:30 Poveºti sã mori de râs (r) 10:30 Dupã faptã ºi rãsplatã (r) 11:30 Teleshopping 11:45 Frumoasa Ceci 13:00 Teleshopping 13:30 Iubiri secrete (r) 14:30 Teleshopping 15:00 Dragul de Raymond 15:30 Totul despre mame

16:00 Cireaºa de pe tort (r) 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18

TVR 1 9:40 Legendele palatului: negustorul Lim Sang-ok 10:20 Ora de business (r) 11:10 Legendele palatului: Luna îmbrãþiºeazã Soarele 11:50 Legendele palatului: Luna îmbrãþiºeazã Soarele 12:30 Tribuna partidelor parlamentare 13:00 Împreunã în Europa 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 16:55 Iepuraºul vine ºi la tine - Campanie 17:00 Interes general 17:30 Predanii (r) 17:40 Legendele palatului

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE


Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Marti, 30 Aprilie 2013

O

Razie în Piaþa Centralã Petroºani

acþiune derulatã de cãtre mai multe instituþii de control s-a lãsat cu amenzi ºi avertismente pentru comercianþii din Petroºani. Inspectorii de la DSV Hunedoara, cei de la Protecþia Consumatorilor ºi de la Poliþia Petroºani au vizat în cadrul raziei derulate în Piaþa Centralã Petroºani, evaziunea fiscalã dar ºi calitatea alimentelor aflate la comercializare. Controlul s-a axat în principal pe produsele din carne, lapte ouã, brânzeturi ºi nu doar pieþele au fost în vizorul inspectorilor ci ºi restul unitãþilor de alimentaþie publicã din Valea Jiului. „A fost o acþiune comunã la care au participat DSVSA Hunedoara, Protecþia Consumatorilor, Poliþia Petroºani ºi s-a verificat cu atenþie modul de depozitare, de manipulare, igiena celor care

vând precum ºi alte aspecte. Au fost acordate opt amenzi contravenþional doar în Piaþa Centralã Petroºani ºi patru avertismente scrise. Valoarea amenzilor se ridicã la 4800 de lei, însã aici vorbim doar de sancþiunile acordate de cãtre inspectorii de la DSVSA Hunedoara. Amenzile s-au dat în principal pentru modul de depozitare necorespunzãtor”, au precizat reprezentanþii Direcþiei

Sanitar Veterinare ºi pentru Siguranþa Alimentelor Hunedoara.

A

tenþie la „super ofertele” la carne de miel Preþul cãrnii de miel bate orice record în acest an, însã în ciuda faptului cã majoritatea crescãtorilor vând cu 20-25 de lei kilogramul, existã ºi oferte la jumãtate de preþ

Câine sau miel? Cum ºtim ce cumpãrãm

A

tenþie de unde cumpãraþi mielul de Paºti, pentru cã v-aþi putea trezi cu un câine în farfurie. Între cele douã animale existã destule deosebiri, dar cel mai sigur este sã achiziþionaþi mielul doar din pieþe sau locurile special amenajate. Criza îi þine pe mulþi oameni departe de galantarele cu carne de miel. Mulþi sunt sãrãciþi de recesiunea economicã îndelungatã, iar ciobanii spun cã preþurile nu sunt neapãrat mari, dar nu are lumea bani. Iar în aceste condiþii, este posibil sã aparã „oferte de nerefuzat”, dar în loc de miel

D

s-ar putea sã vã treziþi cu Grivei sau Azorel pe masa de Paºti. Medicii veterinari atrag atenþia asupra unor deosebiri majore de care trebuie sã þinem seama atunci când decidem sã cumpãrãm mielul. Reprezentanþii Direcþiei Sanitar- Veterinarã ºi pentru Siguranþa Alimentelor îi monitorizeazã în permanenþã pe cei care comercializeazã carne de miel, ºi nu numai, în pieþe, magazine alimentare sau supermarketuri. În petroºani nu a fost niciodatã o situaþie în care carnea de miel sã fie substituitã cu carcasã de câine, dar asta dacã mielul a fost cumpãrat din locurile special amenajate. Oricum, trebuie sã fim atenþi la culoare, care la miel trebuie

sã fie alb pal ori roºiaticã, în timp ce la câine este roºu închis, ºi la miros, care la carcasa de câine este puternic înþepãtor, specific rasei canine, iar la miel este acel miros specific. Deosebiri sunt ºi la cap sau, mai ales la dentiþie, dar ºi la partea de jos a piciorului, care la miel se terminã cu copitã ºi se vinde cu aceastã bucatã. În plus, câinele are configuraþia corpului ºi musculatura mai lungi ºi mai subþiri, pe când carcasa de oaie este mai scurtã. Oricum, cel mai bine este sã evitaþi sã cumpãraþi miel de pe marginea drumului, cum se spune. Reprezentanþii DSV spun cã, dacã animalul se cumpãrã de pe marginea drumului, aºa cum se spune, atunci riscul este mare ºi pot exista ºi comercianþi care au abilitãþi deosebite în a înºela oamenii. Aºa cã se recomandã ca mielul pentru masa de Paºte ºi, în general, toate produsele necesare, sã fie achiziþionate numai din locurile autorizate. Car men COSMAN

La braconat de pãstrãv

efileu Jiului, de la ieºirea din municipiul Petroºani ºi pânã în zona de la Mânãstirea Lainici este asaltat în aceastã perioadã de pescari dornici de a captura pãstrãvul cel mare din Jiu.

Ce nu ºtiu mulþi dintre ei este cã sunt braconieri cu „acte în regulã”, dat fiind faptul cã este interdicþie. Ordinul Ministerului Mediului ºi Schimbãrilor Climatice privind stabilirea perioadelor ºi zonelor de prohibiþie a pescuitului, precum ºi a zonelor de protecþie a resurselor acvatice vii în anul 2013 prevede

sau chiar mai mic. Este drept cã nu în pieþe ci la colþ de stradã dar, în loc de miel s-ar putea ca în farfurie sã ajungã carne periculoasã pentru sãnãtatea consumatorilor. Situaþii de acest gen au mai fost întâlnite cu mulþi ani în urmã ºi ele s-ar putea repeta acum. Medicii veterinari atrag atenþia cumpãrãtorilor care sunt totuºi dispuºi sã riºte, cã între carnea de miel ºi cea de câine existã deosebiri. „Noi îi monitorizãm în permanenþã pe cei care comercializeazã carne de miel, ºi nu numai, în pieþe, magazine alimentare sau supermarketuri ºi, din statistica celorlalþi ani, putem sã-i asigurãm pe cetãþeni cã nu a fost niciodatã o situaþie în care carnea de miel sã fie substituitã cu carcasã de câine”, au precizat medicii. ªi totuºi, la mijlocul anilor 90, în

clar perioada în care se interzice pescuitul în scop comercial, recreativ /sportiv. Astfel pânã în iunie a.c., pe Jiu nu se poate pescui. ªi totuºi, Râul Jiu, habitatul ideal pentru speciile de peºti amintite, este zilnic luat cu asalt de zeci de pescari amatori, care încearcã sã captureze pãstrãv dar ºi alte

specii de peºti, profitând de faptul cã zone este greu accesibilã, iar controalele nu foarte riguroase. Dacã sunt prinºi, pescarii riscã amenzi drastice ºi chiar dosar penal pentru braconaj. În plus, pescuitul la pãstrãv este reglementat strict, pentru cã anumite specii din aceastã categorie sunt în plin proces de reproducere. M. GÂNJU

pieþele din Vale s-a vândut carne de câine în loc de miel ºi chiar dacã impostorii au fost prinºi atunci, posibilitatea ca unii sã facã bani prin înºelãciune nu este exclusã. Consumatorii trebuie sã ºtie cã mielul are o carne de culoare alb pal ori roºiaticã, iar a câinelui este roºu închis ºi cu un miros puternic înþepãtor. Deosebiri sunt ºi la cap sau la dentiþie dar ºi la partea de jos a

piciorului, care la miel se terminã cu copitã ºi se vinde cu aceastã bucatã. „Dacã se cumpãrã de pe marginea drumului, aºa cum se spune, atunci riscul este mare ºi sunt convins cã pot exista ºi comercianþi care au abilitãþi deosebite în a înºela oamenii. Aº recomanda ca mielul pentru masa de paºte ºi, în general, toate produsele pe care le achiziþioneazã numai din locurile autorizate”, spun ºi reprezentanþii Administraþiei Pieþelor Petroºani. Maximilian GÂNJU

Carne vândutã „la negru” în Piaþa Petroºani

C

arne vândutã „la negru”. Asta au descoperit inspectorii de muncã, în urma unei acþiuni de control care a avut loc în Piaþa Agroalimentarã din Petroºani. Verificarea a avut loc la punctul de lucru din Piaþa Agroalimentarã Petroºani al unei societãþi comerciale cu profil de activitate comerþ cu amãnuntul al cãrnii ºi produselor din carne. Aici a fost descoperitã o persoanã ce lucra fãrã forme de angajare. Potrivit datelor oficiale, inspectorii de muncã au identificat persoana cu ajutorul unei fiºe de identificare pe care au solicitat sã

o completeze, din care a reieºit faptul cã încã din data de 20 aprilie lucra în folosul ºi sub autoritatea acestui angajator. „S-a dispus mãsura încheierii retroactive a contractului de muncã începând cu data primei zile de lucru, plata contribuþiilor aferente acestei perioade ºi totodatã societatea a fost sancþionatã cu amendã contravenþionalã de 10.000 lei”, a declarat Sorin Istrate, consilier PR în cadrul ITM Hunedoara. Car men COSMAN


4 Actualitate

U

Cronica Vãii Jiului | Marti, 30 Aprilie 2013

Cantinã socialã pentru copiii strãzii

n imobil vechi din Lupeni, care acum nu mai are nicio funcþionalitate, va fi transformat în cantinã socialã pentru micii cerºetori.

Clãdirea a fost donatã de omul ed afaceri Emil Pãrãu, cel care a înfiinþat Asociaþia Sfânta Filofteia, cãreia i-a pus la dispoziþie imobilul. Blocul se aflã pe Strada Viscoza ºi, cu multã vreme în urmã, adãpostea un hotel. Acum acesta nu mai are funcþionalitate, dar clãdirea a fost donatã ºi urmeazã sã fie transformatã de cantinã socialã. Beneficiari vor fi micii cerºetori de care ne lovim zi de zi pe strãzile Vãii Jiului. Costurile de refacere

vor învãþa sã scrie, sã citeascã ºi îi vor antrena în diverse acþiuni de voluntariat, încercând sã-i integreze cât mai bine în societate. Din asociaþie poate face parte oricine. Cotizaþia este de minim 40 de lei pe an, dar poate fi plãtitã ºi în ore de muncã voluntarã. „De fapt, noi avem nevoie în aceastã asociaþie nu atât de bani, cât de oameni de bine. Vrem sã facem ceva pentru Valea Jiului”, a mai spus iniþiatorul acestei acþiuni. Car men COSMAN

a imobilului sunt mari, de peste un milion de lei, dar încet – încet lucrurile se miºcã, iar pânã acum au fost procurate toate materialele necesare pentru refacerea acoperiºului. „Cam 10%

Nu mai sunt vaccinuri antitetanos la Petroºani

S

e descurcã cumpot ºi mai ales de unde pot. Asta fac acum medicii de la Spitalul de Urgenþã din Petroºani, din cauzã cã e crizã de vaccin antitetanos. Stocul a fost epuizat de o lunã,iar de atunci s-au tot împrumutat pe la spitalele care aveau. Situaþia a devenit stânjenitoare, iar medicii spun cã existã, de la Minister, doar promisiuni pentru întreaga þarã. „Avem crizã la vaccin de vreo 6 luni, în sistemul sanitar. Noi am reuºit sã ne descurcãm pânã acum o lunã, dar avem speranþe ºi, prin înþelegere cu alte spitale, ne descurcãm în caz de urgenþe. De la Ministerul Sãnãtãþii existã promisiunea cã vom primi un numãr de 90.000 de fiole pentru toatã þara,iar pe plan local, cererea am onorat-o de fiecare datã”, a declarat dr. Alin Vasilescu, managerul Spitalului de Urgenþã din Petroºani. În tot acest timp, oamenii ajung la urgenþã cu diferite plãgi care ar necesita astfel de vaccinãri. Situaþia exactã o ºtiu doar medicii, iar managerul spitalului ne explicã cum stau lucrurile: „Au existat perioade ºi perioade ºi excese vis a vis de administrarea vaccinului. Nu neapãrat în defavoarea cuiva, ci efectiv s-au fãcut vaccinãri mai multe decât poate era nevoie pentru o siguranþã mai mare pentru pacienþi. Necesarul în spitalar fi între 300 ºi 500 de fiole lunar”, a adãugat dr. Vasilescu, managerul SUP. Diana MITRACHE

putem spune cã avem ce ne trebuie ºi, încet – încet continuãm. Sunt foarte mulþi investitori, oameni de bine, care aºteptau doar un impuls ºi sunt convins cã fiecare va veni cu ceva, cu o contribuþie ºi vom realiza ce ne-a propus”, a declarat Emil Pãrãu. Beneficiarii nu numai cã vor mânca aici, dar vor primi ºi educaþie. Profesorii voluntari de al Asociaþia Sfânta Filofteia îi

Concurs pentru postul de city-manager la Petrila

A

lba-neagra cu postul de city-manager al oraºului Petrila. Dupã ce anul trecut, dupã alegerile locale, primarul oralului Petrila a desfiinþat postul de city-manager al localitãþii, sãptãmâna trecutã acesta a fost reînfiinþat. Urmeazã cã în sãptãmâniile viitoare sã se organizeze concurs pentru ocuparea acestui post. ”În ºedinþa consiliului local s-a aprobat reînfiinþarea postului de administrator public la primãria Petrila ºi în perioada urmãtoare vom face demersurile pentru organizarea concursului pentru acest post”, a declarat primarul oraºului Petrila, Ilie Pãducel. Primarul petrilean considerã cã acest post este o necesitate pentru locuitorii oraºului. ”Am considerat cã este necesar pentru cã oraºul Petrila este foarte întins, problemele sunt multe ºi este necesar sã avem ºi administrator public”, a mai spus sursa citatã. În Valea Jiului, în momentul de faþã doar douã administraþii locale au prevãzut în organigramã post de city-manager. Este vorba de municipiul Petroºani unde city-manager este Marian Popescu, iar la municipiul Lupeni este condus din postura de city-manager de Gabriel Lungu. În urma hotãrârii de consiliu acest post de administrator public a fost reînfiinþat ºi la Petrila. Monika BACIU

Privatizarea CEH, cu ajutorul unui consultant specializat

C

onsultant specializat pentru privatizarea Complexului Energetic Hunedoara. Reprezentanþii Ministerului Economiei au în vedere privatizarea Complexului Energetic Hunedoara. Pentru acest lucru se va selecta un consultat de privatizare. ”Urmare a aprobãrii de cãtre Guvernul României a Hotãrârii nr. 83/2013 pentru aprobarea strategiei de privatizare prin metoda majorãrii capitalului social prin aport de capital privat a SC Complexul Energetic

Hunedoara SA, prin atragerea unui investitor strategic ºi dobândirea de cãtre acesta a unui pachet de acþiuni reprezentând 51% din capitalul social al Societãþii Comericiale Complexul Energetic Hunedoara SA

urmeazã sã fie selectat un consultant de privatizare. Acesta va asigura consultanþa sociatãþii comerciale pentru implementarea ºi finalizarea cu succes a procesului de privatizare”, se aratã în documentele Ministerului Energiei. Consultantul de privatizare va participa atât în procesul de elaborare a documentaþiei de privatizare, cât ºi în procesul de selecþie a investitorului strategic. Prin proiectul de contract de privatizare pe care îl va elabora, consultantul specializat va propune obligaþii ale investitorului precum ºi mãsuri de monitorizare ºi sancþionare a modului de îndeplinire a obligaþiilor postprivatizare, dar fãrã a se intra sub incidenþa ajutorului de stat ºi fãrã a încãlca principiile liberei circula?ii a mãrfurilor ?i capitalurilor. Monika BACIU


Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti, 30 Aprilie 2013

Romstrade a ”încurcat” iþele pentru reabilitarea drumului spre Voineasa

S

top ºi de la zero. Contractul pentru reabilitarea drumului care facel legãtura între Valea Jiului ºi judeþul Vâlcea pe ruta Voineasa a fost stopat. Este vroba de drumul naþional 7A, drum pe care condiþiile de circulaþie sunt mult îngreunate din cauza infrastructurii rutiere aflate într-o stare avansatã de degradare.

21.12.2012. în momentul rezilierii, procentul de execuþie al lucrãrilor era de 71%”, se aratã în documentele Departamentului pentru Infrastructurã ºi Investiþii Strãine, document semnat de Dan ªova. În acest context, reprezentanþii

docuemntaþia de avizare a lucrãrilor de intervenþii. Abia dupã aceastã etapã va fi demaratã procedura de achiziþie pentru execuþia lucrãrilor. ”În ceea ce priveºte obiectivul consolidare ºi amenajare DN 7Am km 86+601 – km 105+120, a fost semnat acordul

Monika BACIU Reprezentanþii Departamentului pentru Infrastructurã ºi Investiþii Strãine precizeazã faptul cã vechiul contract pentru reabilitarea acestui tronson a fost sistat. ”În cadrul proiectului de eliminare a efectelor inundaþiilor ºi mãsuri de prevenire a lor, pe DN 7A sunt cuprinse urmãtoarele douã obiective: consolidare ºi protecþie versanþi DN 7A, km 63+200 – km 86+601 ºi consolidare ºi amenajare DN 7A, km 86+601 – km 105+120. Pentru realizarea obiectivului consolidare ºi proiecþie versanþi DN 7A, km 63+200 – km 86+601 a fost semnat contractul de

lucrãri nr. 519/10.01.2008, executant fiind SC Romstrade SRL. Ca urmare a neîndeplinirii obligaþiilor asumate prin contract, acesta a fost reziliat în data de

Departamentului au fost nevoiþi sã reia procedurile de atribuire a contractulu pentru elaborarea serviciilor de întocmire a documentaþiilor tehnice, faza de expertizã tehnicã ºi

ªi ºicanat, ºi cercetat de ANI

V

iaþã grea are liderul Sindicatului Liber al EM Petrila, Ion Temneanu, de când s-a înfiinþat noul sindicat ”Orizonturi noi”, de la aceeaºi minã. Pe lângã ºicanele pe care trebuie sã le suporte de la minerii care au trecut în ”tabãra” cealaltã, Ion Temneanu este cercetat ºi de Agenþia Naþionalã de Integritate - ANI. Sesizarea de incompatibilitate a fost fãcutã de noul sindicat al minei Petrila ºi câte un exemplar al acesteia a fost înaintat Primãriei Petrila, Prefecturii Hunedoara ºi unul direct Agenþia Naþionalã de Integritate - ANI. Conducerea Sindicatului ”Orizonturi noi” considerã cã ar exista o problemã, de incompatibilitate, conform Legii Dialogului social, în care se spune cã o organizaþie sindicalã nu trebuie sã fie implicatã în politicã. Aceeaºi conducere spune cã Sindicatul Liber prezidat de Ion Temneanu cunoscut politician, chiar cu funcþii de conducere la nivel de organizaþii de partid, ºi consilier local, dar ºi prim-vicepreºedinte la Sindicatul Huila al

Societãþii de Închideri Mine – este ”târât” chiar prin liderul sindical în jocuri ºi activitãþi politice. ªi dacã este sã ne luãm dupã logica partidelor de a acapara lideri de sindicat pentru cã au în spate oameni/voturi, pare fireascã sesizarea cãtre ANI. Pe de altã parte legea nu interzice liderilor sã facã politicã ºi nici nu le interzice dreptul de a fi aleºi. Legea 62/2011, scrie la Cap. I, Art.2, spune clar cã: Organizaþiile sindicale sunt independente faþã de autoritãþile publice, de partidele politice ºi de organizaþiile patronale. (2) Organizaþiile sindicale nu pot desfãºura activitãþi cu caracter politic. Cum vor demostra cei de la ”Orizonturi noi” cã Ion Temneanu în calitate de consilier local a pus organizaþia sindicalã sub papucul

contractual nr. 891/27.03.2013 având ca obiect execuþia lucrãrilor ºi prestãri servicii de proiectare. În prezent pentru anul 2013 nu sunt alocate fonduri pentru

demararea execuþiei lucrãrilor”, se mai aratã în acelaºi document. Obiectivul de investiþii este finanþat de Banca Europeanã de Investiþii prin “Programul de eliminare a efectelor inundaþiilor ºi mãsuri de prevenire a lor”. Lucrãrile de execuþie incluse în cadrul proiectului sunt dimensionarea sistemului rutier, execuþie de poduri noi, consolidarea ºi amenajarea podurilor, scurgerea apelor ºi lucrãri de consolidare. Dacã ne referim la poduri sau la lucrãri de consolidare a versanþilor putem spune cã nu se vede absolut nimic în teritoriu. Unele poduri

stau sã pice, iar bolovanii care cad de pe versanþi reprezintã un pericol real pentru cei care tranziteazã zona. Drumul spre Voineasa este unul care se tot reabiliteazã, însã nu se vede nimic concret în teren. De nenumãrate ori s-a discutat despre acest aspect, însã totul pare a fi ca telefonul fãrã fir. Dacã e sã istorisim puþin despre acest tronson putem spune cã a trecut din administrarea celor de la Drumuri Naþionale Craiova la cei de la Timiºoara ºi invers. Totul se învârte într-un cerc, iar rezolvarea reprezintã de fapt stagnarea proiectului.

Primul maraton pe bandã din Valea Jiului

P

atru atleþi din Valea Jiului, Tomi Coconea, Daniel Hãlãstãuan, Adrian Mãrginean ºi Nicu Taºcã, vor alerga în primul maraton pe bandã organizat în Valea Jiului. Demersul are ca scop promovarea sportului în rândul locuitorilor Vãii Jiului, sub sloganul “Sport = Sãnãtate”, ºi va avea loc marþi, 30 aprilie 2013, la Sala de Sport “X-treme” din municipiul Vulcan, începând cu ora 10,00. Distanþa pe care sportivii o vor parcurge va fi de 42 KM. “Ne-am dorit sã organizãm acest maraton pe bandã pentru a promova sportul în rândul locuitorilor Vãii Jiului. De altfel, în ultimii ani, numãrul celor care autoritãþii locale ºi cum a practicã un sport a crescut foarte mult. Pentru mine implicat-o în politicã, vom vedea. este un atrenament util, pe care îl fac alãturi de colegii mei, având ca scop un rezultat cât mai bun la competiþia Cert este cã primãria Petrila X-alps, care va debuta pe 7 iulie”, a declarat Tomi ºi-a declinat competenþa ºi a trimis Coconea. Maratonul pe bandã este primul demers de ºi ea la rându-i sesizarea la ANI, la acest fel care este organizat în zona noastrã. fel ºi Prefectura Hunedoara. PR eveniment, Nicu Taºcã ”Da, este adevãrat, am avut o asemnea sesizare de incompatibilitate, dar nu este de competenþa mea ºi am trimis-o mai departe Agenþiei de Integritate, care are propriile interpretãri ale legii. În mod normal, legislaþia nu interzice ca un lider sã aibã opþiuni politice, doar organizaþia nu are voie sã desfãºoare activitãþi politice. Dar, cum spuneam, este de competenþa ANI” – a confirmat existenþa unei sesizãri de incompatibilitate prefectul judeþului Hunedoara, Sorin Vasilescu. Ileana FIRÞULESCU


6 Traditie

Cronica Vãii Jiului | Marti, 30 Aprilie 2013

Traditie 7

Obiceiuri populare în Sãptãmâna Patimilor:

“Crãciunul este sãtul iar Paºtele este fudul”

P

tantã coptura ritualã a Paºtelui, se face din fãina de grâu de cea mai bunã calitate, cernutã prin sita deasã, ºi are, cel mai adesea, forma rotundã. Aluatul dospit se pune în tãvi speciale pentru pascã, dupã care, de jur împrejur, se aseazã aluatul împletit din douã sau trei sucituri ºi se lasã totul la crescut.

ostul Paºtelui se încheie cu Sãptãmâna Mare, a patimilor lui Hristos. In Sãptãmâna Mare se face curãþenie generalã în gospodãrii. Curþile sunt mãturate, ºurile sunt curãþate de gunoaie, gardurile sunt reparate, ºanþurile sunt curãþate de nãmol ºi adâncite. Casele trebuie sa strãluceascã de curãþenie pentru cã ele “te blestemã dacã Paºtile le prind necurãþate”. În lunea Sãptãmânii Mari se scoate totul la aerisit, se lipesc ºi se vãruiesc casele iar mobilierul este spãlat ºi reparat. Pânã miercuri, inclusiv, sunt permise muncile în câmp. Dupã aceastã zi bãrbaþii trebãluiesc pe langã casã, ajutându-ºi nevestele la treburile gospodãreºti. În Joia Mare, data limitã slujbelor speciale dedicate morþilor, fiecare familie duce la bisericã colaci, prescuri, vin, miere de

albine ºi fructe pentru a fi sfinþite ºi împarþite, apoi, de sufletul morþilor, parte preotului, parte sãtenilor aflaþi la bisericã, în cimitir sau pe la casele lor, conform crestinortodox.ro. Pânã la Joia Mare, femeile se strãduiau sa termine torsul de frica Joimãritei care, în imaginarul popular era o femeie cu o înfãþisare fioroasã ce pedepsea aspru lenea nevestelor sau a fetelor de mãritat. Uneltele de torturã ale Joimariþei erau cãldura,

In mijlocul tãvii se aseazã, apoi, branza de vacã, pregatitã cu zahar, ouã, mirodenii ºi stafide. Peste branzã se face o cruce, din acelaºi aluat

oala cu jaratec, vãtraiul sau cârligul pentru foc. Aceastã fiinþã mitologicã folosea mijloace cumplite de torturã: ardea degetele ºi mâinile fetelor ºi femeilor leneºe, le pârlea pãrul ºi unghiile ºi incendia fuioarele de cânepã gãsite netoarse. De multe ori nici flãcãii lenesi, cei care nu terminau de reparat gardurile sau nu ingrijeau bine animalele pe timpul iernii, nu erau iertaþi de aceste pedepse. De fapt, Joimãriþa era, la origini, o zeitate a morþii care supraveghea focurile din Joia Mare ºi care, treptat, a devenit un personaj justitiar ce pedepsea lenea ºi nemunca. Conform tradiþiei, în noaptea ce premerge Joia Mare sau în dimineaþa acestei zile se deschid mormintele ºi sufletele

M

ondo TV continuã seria evenimentelor speciale, care au devenit emblematice pentru acest post de televiziune. La sfârºitul sãptãmânii trecute, la Câmpul lui Neag la poalele Masivului Retezat, au avut loc filmãrile pentru emisiunea care va fi difuzatã în ziua de Paºte.

morþilor se întorc la casele lor. Pentru întâmpinarea lor se aprindeau focuri prin curþi, în faþa casei sau în cimitire, crezându-se cã, astfel, ei aveau posibilitatea sã se încãlzeascã. Focurile de Joi-Mari erau ruguri funerare aprinse pentru fiecare mort în parte sau pentru toþi morþii din familie ºi reprezentau o replicã precreºtinã la înhumarea creºtina din Vinerea Mare. Aceste focuri se deosebesc de focurile ritualice de peste an - focurile de Mucenici, de Lãsatul Secului, de Sân - George sau de Sânziene. Ele se fãceau din plante considerate a avea virtuþi magice (alun, boz, tei) ce erau adunate de cãtre copii sau de cãtre tinerele necãsãtorite. Focurile se inconjurau cu tãmâie ºi agheasmã, în jurul lor se aºezau scaune “pentru morþii ce

urmau sã soseascã” ºi se dâdea de pomana copiilor, vecinilor ºi rudelor, purtând denumirea de “încãlzitul moºului” dar, de cele mai multe ori, semnificaþiile sale nu mai sunt cunoscute, el având mai ales caracter de divertisment. Joia Mare este ziua în care, de regulã, se prepara cele mai importante copturi pascale: pasca,cozonacii cu mac ºi nuca ºi babele coapte în forme speciale de ceramicã. Pasca cea mai impor-

împletit, împodobitã cu ornamente în forma de floare. Se unge totul cu ou ºi se coace în cuptorul încãlzit. Altã datã, cojile ouãlor folosite la pasca nu se aruncau ºi nici nu se

ardeau. Ele se strângeau cu multa grijã într-un vas special ºi se aruncau în Sâmbãta Paºtelui pe o apã curgãtoare crezându-se cã, astfel, gãinile ºi puii aveau sã fie pãziþi de uliu peste varã. Se mai credea cã, în felul acesta, se dãdea de ºtire Blajinilor - popor mitic care trãia sub pãmânt - cã se apropie cea mai mare sãrbãtoare a creºtinilor. Ultima vineri din Postul Mare este numitã Vinerea Paºtilor, Vinerea Patimilor, Vinerea Neagrã, Vinerea Seacã sau Vinerea Mare. Conform tradiþiei creºtine, este, ziua în care Iisus a fost rãstignit ºi a murit pe cruce pentru rãscumpãrarea neamului omenesc de sub jugul pactului strãmosesc. Din aceasta cauzã Vinerea Mare este zi de post negru. In Vinerea Mare este interzis a se face copturi. Existã credinþa cã dacã cineva se încumetã a coace în aceastã zi face mare pãcat iar coptura nu este mâncatã nici mãcar de peºti. In Vinerea Mare, dimineaþa, înainte de rãsãritul soarelui, oamenii alergau desculþi prin rouã sau se scãldau tainic în ape curgãtoare crezând cã, în felul acesta, vor fi sãnãtoºi pe tot parcursul anului. Seara, însã, întreaga suflare a satului mergea la bisericã

De Paºti ca’n Valea Jiului Tradiþiile, obiceiurile zonei ºi însemnãtatea spiritualã a celei mai mari sãrbãtori a creºtinãtãþii, acestea sunt valorile care contureazã fiecare ediþie a emisiunii “De Paºti ca’n Valea Jiului”. Nici acum, în 2013, Mondo

TV nu a fãcut rabat de la acestea, ba mai mult, parcã de la an la an, fiecare emisiune aduce un plus de frumuseþe ºi profunzime din ceea ce înseamnã datina momârlanilor din Valea Jiului. “Pentru un post de televiziune local este

important sã fii constant, an de an sã aduci telespectatorilor tãi lucruri din zona pe care o reprezinþi. Ne încãpãþânãm în fiecare an, suntem înverºunaþi în pãstrarea acestui obicei încã din 2008, din prima zi de emisie.

Dacã anul trecut, de Paºte am fost la poalele Parângului, la Rusu iatã cã anul acesta am venit la poalele Retezatului, o zonã superbã, unde am surprins momente care sunt sigur cã le vor trãi cu mare plãcere telespectatorii din întreaga

Valea Jiului ºi nu numai”, a declarat pentru Cronica Vãii Jiului, Ionuþ Drãgotesc, director general Mondo TV & Mondo FM. Cadrul de excepþie în care au fost fãcute filmãrile emisiunii „De Paºti ca’n Valea Jiului”, au dat o culoare aparate ediþiei din acest an. Gazda în acest an a fost familia Todea de la Câmpul lui Neag, care a primit toatã echipa de filmare în bãtãturã le-au pus celor de la Mondo TV la dispoziþie toate ingredientele unei emisiuni reuºite. Luiza ANDRONACHE

pentru a participa la slujba de scoatere a aerului ºi pentru a trece pe sub acesta, în scopuri terapeutice. Sâmbãta Mare este ultima zi de pregãtire a Paºtilor, când femeile trebuie sã pregãteascã marea majoritate a mâncãrilor, sã deretice prin încãperi ºi sã facã ultimele retuºuri la hainele noi pe care urmau sã le îmbrace în zilele de Paºti. De obicei, în Sâmbãta Mare are loc ºi sacrificiul mielului, din carnea cãruia se pregãtesc mâncãri tradiþionale: drobul, friptura ºi ciorba de miel. Spre deosebire de Crãciun, pentru Paºti nu se pregãtesc prea multe feluri de mâncare, de unde ºi zicerea: “Crãciunul este sãtul iar Paºtele este fudul”. Principala grijã a oamenilor, înaintea Paºtilor, este aceea de a-ºi primeni hainele, fiecare gospodinã trebuind sã aiba o cãmaºã nouã, cusutã în mod special, iar bãrbaþii mãcar o pãlãrie nouã. Sâmbãta seara fiecare gospodinã îºi pregãteºte cu grijã coºul ce urmeazã a fi dus la bisericã, pentru sfinþire. In el aºterne un ºtergar curat ºi aºeazã o lumânare albã, apoi ouã roºii, pascã, cozonac,ouã încondeiate, o bucatã de slãninã, muºchi de porc, suncã special preparatã, zahãr, fainã, salatã de hrean cu sfeclã roºie fiartã, sare, câþiva cãþei de usturoi, o ramurã de busuioc, un fir-douã de

breabãn (numit brebanoc sau barbanoc), cârnaþi, un miel din aluat copt într-o formã specialã etc. Totul se acoperã cu cel mai frumos ºtergar pe care îl are gospodina, semn de

preþuire a sãrbãtorii pascale dar ºi de mândrie personalã. Se ºtie cã la bisericã toþi creºtinii þin sã arate cât de gospodari sunt prin aceste coºuri de Paºti. Ileana FIRÞULESCU

COLÞUL LUI DENIS


6 Traditie

Cronica Vãii Jiului | Marti, 30 Aprilie 2013

Traditie 7

Obiceiuri populare în Sãptãmâna Patimilor:

“Crãciunul este sãtul iar Paºtele este fudul”

P

tantã coptura ritualã a Paºtelui, se face din fãina de grâu de cea mai bunã calitate, cernutã prin sita deasã, ºi are, cel mai adesea, forma rotundã. Aluatul dospit se pune în tãvi speciale pentru pascã, dupã care, de jur împrejur, se aseazã aluatul împletit din douã sau trei sucituri ºi se lasã totul la crescut.

ostul Paºtelui se încheie cu Sãptãmâna Mare, a patimilor lui Hristos. In Sãptãmâna Mare se face curãþenie generalã în gospodãrii. Curþile sunt mãturate, ºurile sunt curãþate de gunoaie, gardurile sunt reparate, ºanþurile sunt curãþate de nãmol ºi adâncite. Casele trebuie sa strãluceascã de curãþenie pentru cã ele “te blestemã dacã Paºtile le prind necurãþate”. În lunea Sãptãmânii Mari se scoate totul la aerisit, se lipesc ºi se vãruiesc casele iar mobilierul este spãlat ºi reparat. Pânã miercuri, inclusiv, sunt permise muncile în câmp. Dupã aceastã zi bãrbaþii trebãluiesc pe langã casã, ajutându-ºi nevestele la treburile gospodãreºti. În Joia Mare, data limitã slujbelor speciale dedicate morþilor, fiecare familie duce la bisericã colaci, prescuri, vin, miere de

albine ºi fructe pentru a fi sfinþite ºi împarþite, apoi, de sufletul morþilor, parte preotului, parte sãtenilor aflaþi la bisericã, în cimitir sau pe la casele lor, conform crestinortodox.ro. Pânã la Joia Mare, femeile se strãduiau sa termine torsul de frica Joimãritei care, în imaginarul popular era o femeie cu o înfãþisare fioroasã ce pedepsea aspru lenea nevestelor sau a fetelor de mãritat. Uneltele de torturã ale Joimariþei erau cãldura,

In mijlocul tãvii se aseazã, apoi, branza de vacã, pregatitã cu zahar, ouã, mirodenii ºi stafide. Peste branzã se face o cruce, din acelaºi aluat

oala cu jaratec, vãtraiul sau cârligul pentru foc. Aceastã fiinþã mitologicã folosea mijloace cumplite de torturã: ardea degetele ºi mâinile fetelor ºi femeilor leneºe, le pârlea pãrul ºi unghiile ºi incendia fuioarele de cânepã gãsite netoarse. De multe ori nici flãcãii lenesi, cei care nu terminau de reparat gardurile sau nu ingrijeau bine animalele pe timpul iernii, nu erau iertaþi de aceste pedepse. De fapt, Joimãriþa era, la origini, o zeitate a morþii care supraveghea focurile din Joia Mare ºi care, treptat, a devenit un personaj justitiar ce pedepsea lenea ºi nemunca. Conform tradiþiei, în noaptea ce premerge Joia Mare sau în dimineaþa acestei zile se deschid mormintele ºi sufletele

M

ondo TV continuã seria evenimentelor speciale, care au devenit emblematice pentru acest post de televiziune. La sfârºitul sãptãmânii trecute, la Câmpul lui Neag la poalele Masivului Retezat, au avut loc filmãrile pentru emisiunea care va fi difuzatã în ziua de Paºte.

morþilor se întorc la casele lor. Pentru întâmpinarea lor se aprindeau focuri prin curþi, în faþa casei sau în cimitire, crezându-se cã, astfel, ei aveau posibilitatea sã se încãlzeascã. Focurile de Joi-Mari erau ruguri funerare aprinse pentru fiecare mort în parte sau pentru toþi morþii din familie ºi reprezentau o replicã precreºtinã la înhumarea creºtina din Vinerea Mare. Aceste focuri se deosebesc de focurile ritualice de peste an - focurile de Mucenici, de Lãsatul Secului, de Sân - George sau de Sânziene. Ele se fãceau din plante considerate a avea virtuþi magice (alun, boz, tei) ce erau adunate de cãtre copii sau de cãtre tinerele necãsãtorite. Focurile se inconjurau cu tãmâie ºi agheasmã, în jurul lor se aºezau scaune “pentru morþii ce

urmau sã soseascã” ºi se dâdea de pomana copiilor, vecinilor ºi rudelor, purtând denumirea de “încãlzitul moºului” dar, de cele mai multe ori, semnificaþiile sale nu mai sunt cunoscute, el având mai ales caracter de divertisment. Joia Mare este ziua în care, de regulã, se prepara cele mai importante copturi pascale: pasca,cozonacii cu mac ºi nuca ºi babele coapte în forme speciale de ceramicã. Pasca cea mai impor-

împletit, împodobitã cu ornamente în forma de floare. Se unge totul cu ou ºi se coace în cuptorul încãlzit. Altã datã, cojile ouãlor folosite la pasca nu se aruncau ºi nici nu se

ardeau. Ele se strângeau cu multa grijã într-un vas special ºi se aruncau în Sâmbãta Paºtelui pe o apã curgãtoare crezându-se cã, astfel, gãinile ºi puii aveau sã fie pãziþi de uliu peste varã. Se mai credea cã, în felul acesta, se dãdea de ºtire Blajinilor - popor mitic care trãia sub pãmânt - cã se apropie cea mai mare sãrbãtoare a creºtinilor. Ultima vineri din Postul Mare este numitã Vinerea Paºtilor, Vinerea Patimilor, Vinerea Neagrã, Vinerea Seacã sau Vinerea Mare. Conform tradiþiei creºtine, este, ziua în care Iisus a fost rãstignit ºi a murit pe cruce pentru rãscumpãrarea neamului omenesc de sub jugul pactului strãmosesc. Din aceasta cauzã Vinerea Mare este zi de post negru. In Vinerea Mare este interzis a se face copturi. Existã credinþa cã dacã cineva se încumetã a coace în aceastã zi face mare pãcat iar coptura nu este mâncatã nici mãcar de peºti. In Vinerea Mare, dimineaþa, înainte de rãsãritul soarelui, oamenii alergau desculþi prin rouã sau se scãldau tainic în ape curgãtoare crezând cã, în felul acesta, vor fi sãnãtoºi pe tot parcursul anului. Seara, însã, întreaga suflare a satului mergea la bisericã

De Paºti ca’n Valea Jiului Tradiþiile, obiceiurile zonei ºi însemnãtatea spiritualã a celei mai mari sãrbãtori a creºtinãtãþii, acestea sunt valorile care contureazã fiecare ediþie a emisiunii “De Paºti ca’n Valea Jiului”. Nici acum, în 2013, Mondo

TV nu a fãcut rabat de la acestea, ba mai mult, parcã de la an la an, fiecare emisiune aduce un plus de frumuseþe ºi profunzime din ceea ce înseamnã datina momârlanilor din Valea Jiului. “Pentru un post de televiziune local este

important sã fii constant, an de an sã aduci telespectatorilor tãi lucruri din zona pe care o reprezinþi. Ne încãpãþânãm în fiecare an, suntem înverºunaþi în pãstrarea acestui obicei încã din 2008, din prima zi de emisie.

Dacã anul trecut, de Paºte am fost la poalele Parângului, la Rusu iatã cã anul acesta am venit la poalele Retezatului, o zonã superbã, unde am surprins momente care sunt sigur cã le vor trãi cu mare plãcere telespectatorii din întreaga

Valea Jiului ºi nu numai”, a declarat pentru Cronica Vãii Jiului, Ionuþ Drãgotesc, director general Mondo TV & Mondo FM. Cadrul de excepþie în care au fost fãcute filmãrile emisiunii „De Paºti ca’n Valea Jiului”, au dat o culoare aparate ediþiei din acest an. Gazda în acest an a fost familia Todea de la Câmpul lui Neag, care a primit toatã echipa de filmare în bãtãturã le-au pus celor de la Mondo TV la dispoziþie toate ingredientele unei emisiuni reuºite. Luiza ANDRONACHE

pentru a participa la slujba de scoatere a aerului ºi pentru a trece pe sub acesta, în scopuri terapeutice. Sâmbãta Mare este ultima zi de pregãtire a Paºtilor, când femeile trebuie sã pregãteascã marea majoritate a mâncãrilor, sã deretice prin încãperi ºi sã facã ultimele retuºuri la hainele noi pe care urmau sã le îmbrace în zilele de Paºti. De obicei, în Sâmbãta Mare are loc ºi sacrificiul mielului, din carnea cãruia se pregãtesc mâncãri tradiþionale: drobul, friptura ºi ciorba de miel. Spre deosebire de Crãciun, pentru Paºti nu se pregãtesc prea multe feluri de mâncare, de unde ºi zicerea: “Crãciunul este sãtul iar Paºtele este fudul”. Principala grijã a oamenilor, înaintea Paºtilor, este aceea de a-ºi primeni hainele, fiecare gospodinã trebuind sã aiba o cãmaºã nouã, cusutã în mod special, iar bãrbaþii mãcar o pãlãrie nouã. Sâmbãta seara fiecare gospodinã îºi pregãteºte cu grijã coºul ce urmeazã a fi dus la bisericã, pentru sfinþire. In el aºterne un ºtergar curat ºi aºeazã o lumânare albã, apoi ouã roºii, pascã, cozonac,ouã încondeiate, o bucatã de slãninã, muºchi de porc, suncã special preparatã, zahãr, fainã, salatã de hrean cu sfeclã roºie fiartã, sare, câþiva cãþei de usturoi, o ramurã de busuioc, un fir-douã de

breabãn (numit brebanoc sau barbanoc), cârnaþi, un miel din aluat copt într-o formã specialã etc. Totul se acoperã cu cel mai frumos ºtergar pe care îl are gospodina, semn de

preþuire a sãrbãtorii pascale dar ºi de mândrie personalã. Se ºtie cã la bisericã toþi creºtinii þin sã arate cât de gospodari sunt prin aceste coºuri de Paºti. Ileana FIRÞULESCU

COLÞUL LUI DENIS


8 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 30 Aprilie 2013

Spital la Petrila pentru bolnavii în ultima fazã

S

pitalul din Petrila se va redeschide, dar ca secþie externã a Spitalului de Urgenþã din Petroºani, unicã în Hunedoara, ºi cu precãdere pentru bolnavii aflaþi în faze terminale. Totul va fi posibil din iunie, când la Petrila vor funcþiona douã secþii cu 60 de paturi. Diana MITRACHE Carmen COSMAN Prezenþi la Petroºani în cadrul unei conferinþe de presã Monica Iacob Ridzi, Tiberiu Iacob Ridzi ºi Ilie Pãducel, alãturi de managerul Spitalului de Urgenþã din Petroºani, Alin Vasilescu, au dat asigurãri cã aceastã secþie va fi funcþionalã din 1 iunie ºi va fi destinatã îngrijirilor paletaive ºi bolilor interne.

„Din punct de vedere tehnic, aceasta e o relizare, o gurã de oxigen. Nu avem doar 30 de paturi în Petrila, ci un nou contract cu Casa Asigurãrilor de Sãnãtate mai mare ºi, poate cel mai important lucru, avem singura secþie din judeþ de îngrijiri paleative, destinate aºadar bolnavilor aflaþi în faze terminale, cu sunt cei de la oncologie, ceea ce degreveazã mult secþia de

terapie intensivã de la Petroºani”, a declarat mnanagerul Spitalului de Urgenþã din Petroºani, Alin Vasilescu. Ilie Pãducel, primarul

oraºului Petrila din Valea Jiului, spune cã aceasta este una dintre cele mai importante realizãri din ultima perioadã ºi cã administraþia localã se obligã la niºte cheltuieli, dar în favoarea oamenilor din zonã. „Acesta este unh sprijin pentru cei aproape 30.000 de locuitori ai oraºului Petrila ºi nu numai. Deocamdatã avem 30 de locuri cu internare continuã ºi noi ca ºi administraþie, avem oblig-

Bani mai puþini pentru sãnãtate

B

ani mai puþini de la Casa Judeþeanã de Asigurãri de Sãnãtate. Spitalul de Urgenþã din Petroºani a primit mai puþini bani de la Casa Judeþeanã de Asigurãri de Sãnãtate pentru acest an. Monika BACIU „În cursul sãptãmânii trecute am fost la Casa de Asigurãri împreunã cu domnul primar, pentru spitalizarea pentru

pacienþii cronici dar ºi pentru spitalizarea de zi. Din punct de vedere al spitalizãrii continue contractul este mai mic faþã de anul trecut dar aici intrã nicte formule incluse din contractul

aþia sã asigurãm condiþiile corespunzãtoare în aceastã secþie, plata utilitãþilor ºi întreþinerea clãdirii ºi o vom face. Nu a fost uºor ºi ne-am bucurat

de sprijinul Monicãi Iacob Ridzi, care ne-a ajutat sã ajungem la Ministerul Sãnãtãþii”, a precizat Ilie Pãducel. Monica Iacob Ridzi spune cã a stat ore înºir la uºa ministerului ºi cã aceasta a fost o realizare pentru Valea Jiului. „Este ceea ce ne-am dorit de foarte mult timp. În acest moment funcþioneazã acel compartiment la Petrila ºi erau foarte mulþi oameni nemulþumiþi din zona

cadru, în schimb pe partea de spitalizare de zi ºi de cronici am avut un câºtig faþã de anul trecut. Pe ansamblu va fi acceptabil poate va fi un miliard în minus pe lunã”, a declarat managerul SUP, medicul Alin Vasilescu. Managerul Spitalului de Urgenþã Petroºani, medicul Alin Vasilescu, subliniazã faptul cã nu se vor mai aplica scãderi salariale, pentru cã legea nu mai permite. ”Din punct de vedere legal la ora actualã nu prea mai avem posibilitatea de a tãia ceva din partea de cheltuieli de personal”, a mai precizat sursa citatã. În momentul de faþã, Spitalul de Urgenþã din Petroºani are 657 de paturi, dintre care doar

Petrila cã erau obligaþi sã plece la Petroºani pentru investigaþii. Ne-am unit forþele ºi am gãsit ºi deschidere la Ministerul Sãnãtãþii, important e rezultatul”, a adãugat Monica iacob Ridzi, deputat PPDD.

Cele 30 de paturi sunt împãrþite în douã secþii: interne ºi îngrijiri paleative, iar celmaiprobabil, acestea vor fi funcþionale alãturi de celelalte 627 de paturi cât are acum Spitalul de Urgenþã din Petroºani. Redeschiderea spitalului din Petrila a readus în actualitate ideea comasãrii spitalelor din Valea Jiului, iar cei de la Petrila sunt primii care, dupã doi ani de la data închiderii,au ajunsla concluzia cã aceas-

520 sunt în contract cu Casa de Asigurãri de Sãnãtate. În plus, aici s-au tãiat salariile cadrelor medicale, mãsurã în urma cãreia s-au economisit undeva la douã miliarde de lei vechi.

B

ani mai puþini ºi la Lupeni În urma consultãrilor care au avut loc sãptãmâna trecutã, la Deva, între

ta este singura soluþie.

P

rogram de redresare aplicat cu succes ªi spitalul din Petroºani se confruntã cu o problemã existentã pânã la urmã la nivel naþional ºi acre vizeazã decobturile fãcute de Casa de Asigurãri de Sãnãtate. „La Petroºani, anul trecut am avut 20. 170 de externãri, iar contractul decontatã de Casã a fost undeva la 17.000. Deci cam 3000 de pacienþi au fost trataþi cu eforturile ºi cheltuiala spitalului, dar fãrã feedback din partea Casei de Sãnãtate. Cu aceastã modificare de structurã, la ora actualã SUP are 657 de paturi, din care în contract cu Casa vor fi 520”,a explicat Alin Vasilescu. Instituþia medicalã deruleazã un program de redresare financiarã, astfel încât sã nu se ajungã la acumularea de arierate. Datele contabile aratã cã dacã la începutul acestui an cheltuielile de personal erau de 24,5 miliarde de lei vechi, acum acestea sau redus, în funcþie de lunã, la 22,5 – 23 de miliarde de lei vechi.

reprezentanþii Consiliului de Administraþie al spitalului din Lupeni ºi cei ai Casei Judeþene de Asigurãri de Sãnãtate, sumele alocate pentru unitatea spitaliceascã din vestul Vãii Jiului au scãzut cu 140 de mii de lei. În acest sens, cei din consiliul de administraþie cautã soluþiile optime pentru a se încadra în buget, însã aceºtia nu exclud varianta diminuãrii salariilor angajaþilor.

Actualitate 9

Regim militarizat – de sãrbãtori, lumina nu se stinge! ”N

u, nu avem sãrbãtori, nici Paºte, nici Crãciun. Cum spuneam, regimul nostru este unul militarizat, cu precizie de ceasornic. La acest birou fiecare dintre noi este specializat pe tronsonele producerii ºi vânzãrii energiei, sector care are condiþii stricte ºi reguli precise.” – Florin Ciucur, ºeful Biroului Energetic - Apa Serv Valea Jiului. Într-o intervenþie televizatã, ºeful Biroului Energetic Apa Serv Petroºani, Florin Ciucur, a scãpat o vorbã, atât cât a fost lãsat de moderator, cã regimul de lucru al acestui compartiment este unul militarizat, ca în tot sectorul energetic naþional. Adicã existã program non stop, iar când este cod portocaliu, birourile ºi casele lor sunt sus pe coclauri, pe aria microhidrocentralelor de la Valea de Peºti ºi Polatiºte, pentru intervenþii, remedieri, repuneri pe fãgaºul normal al instalaþiilor etc., altfel plãtesc.. De precizat cã SC Apa

Serv Valea Jiului este singura societate de gen din þarã care tranzacþioneazã energia produsã chiar de ea la bursã. Adicã, are douã microhidrocentrale prin care produce energie electricã, acreditat, ºi este beneficiarã de certificate verzi. Bãieþii cu adevãrat deºtepti de la Apa Serv se ocupã de energie de câþiva ani buni, de vreo 5-6, pentru consum propriu, doar cã anul acesta modificãrile din legislaþia energeticã le-a deschis o poartã importantã, iar energia produsã este tranzacþionatã pe piaþa de energie. Viaþa bãieþilor de la

Se începe distribuirea pachetelor pentru cele 1700 de familii în campania Zâmbete de Paºti ncepând de astãzi se va face disÎile nevoiaºe tribuirea pachetelor pentru familidin Valea Jiului. Asociaþia

Sfânta Filofteia a adunat alimente ºi bani din donaþii ºi sponsorizãri, cu care va pune mâncare pe masa de Paste pentru 1700 de familii. Luiza ANDRONACHE Din suflet pentru suflet, de la un om la altul, campania “Zâmbete de Paºti” merge înainte. Începând de astãzi se va începe distribuirea pachetelor pentru cele 1700 de familii nevoiaºe din toatã Valea Jiului, care practic nu au ce pune pe masã, chiar ºi în zi de sãrbãtoare. Oamenii, însã, încã vin sã doneze din puþinul lor, doar la gân-

dul bucuriei cã pot ajuta. “ Sunt tare supãrat. Am lacrimi în ochi pentru cã am probleme mari cu soþia. Este bolnavã tare ºi suferã, iar eu, pentru a

mã împãca cu mine ºi pentru a cere de la Dumnezeu sãnãtate pentru ea, am venit ºi am adus ºi eu ce am putut. Nu am mai mult decât un kg de ulei, unul de fãinã ºi unul de zahãr, dar sper sã ajungã la cineva care sã se

bucure”, ne-a declarat un bãtrân la centrul de donaþii din Lupeni. Ouãle comandate de Asociaþia Sfânta Filofteia au sosit ieri în depozitul de la Cinematograful din Lupeni, de unde au fost împãrþite pe centre ºi trimise în toatã Valea Jiului. Celelalte alimente care vor întregi pachetele vor veni ºi în cursul zilei de astãzi.

Biroul Energetic este una trãitã pe muchie de cuþit. Odatã intraþi pe piþã, contractele fiind ferme pe orã, zi, lunã, an, trebuie sã livreze energia parafatã. ªi cum aceasta nu poate fi stocatã atunci când condiþiile de mediu nu creeazã probleme, când natura este generoasã, trebuie sã se descurce când condiþiile le sunt potrivnice ºi sã livreze energia contactatã. Altfel, sunt buni de platã. ªi ce platã!

”Energia nu o putem stoca. Ca urmare, la fiecare orã trebuie sã ºtim cât producem, cantitatea depinzând de apã, de condiþiile meteo în general. La fiecare MHC (microhidrocentralã) este o echipã care lucreazã ºi suprevegheazã non stop. De exemplu iarna când apa îngheaþã, trebuie acþionat, curãþate grãtarele ºi multe atele. Toamna, la captãri, se adunã frunze,

sunt înnãmoliri, tot felul de aluviuni etc., situaþii ce pot bloca activitatea. Nu este permis aºa ceva. Când a fost cod portocaliu, s-a stat ºi trei zile non-stop pentru a reintra în normal. Acolo oamenii sunt specializaþi, ºtiu ce au de fãcut. Apoi pot apãrea probleme tehnice. Toate acestea nu trebuie sã afecteze producþia de energie, cantitatea produsului finit. De exemplu noi, astãzi, trebuie sã

Evitaþi deconectarea ºi costurile de reconectare prin achitarea la timp a facturilor!

A

nul trecut, numãrul consumatorilor din aria de responsabilitate a E.ON Energie România deconectaþi pentru restanþe la plata facturilor a fost de circa 58.000 din care 1.500 sunt consumatori din judeþul Hunedoara. • Conform legislaþiei actuale, pentru reluarea alimentãrii cu gaz, pe lângã plata facturilor restante ºi a penalitãþilor aferente, consumatorii trebuie sã achite în plus, în medie, circa 500 de lei. Sistarea serviciilor de furnizare a gazelor naturale este o mãsurã de ultimã instanþã pe care compania este nevoitã sã o aplice ºi care nu este nici în avantajul consumatorului, nici al furnizorului. În ceea ce priveºte consumatorul, pe lângã disconfortul generat de întreruperea acestor servicii, acesta este nevoit sã achite, în conformitate cu legislaþia în vigoare, atât contravaloarea facturilor, respectiv penalitãþile la întârziere, cât ºi taxele de reconectare, precum ºi contravaloarea unei garanþii. Astfel, costul mediu plãtit de consumatorii de gaze naturale numai pentru taxele de reconectare ºi garanþii ajunge la 500 de lei. Pentru reluarea serviciului de furnizare, clienþii se pot adresa Centrelor de Relaþii Clienþi (zilnic, de luni pânã vineri, între orele 8.30 ºi 17.30) sau la Centrul Servicii Clienþi

(între orele 08.00 ºi 20.00) telefonic, la numerele:0801 000 366 ºi 0265 200 366. Solicitãrile pentru reconectare pot fi transmise ºi prin e-mail, la adresa serviciiclienti@eon-romania.ro, prin fax, la numãrul: 0265 200 367 sau prin poºtã, la OP1, CP 10 Târgu Mureº. Reconectarea poate fi solicitatã de cãtre o altã persoanã decât titularul de contract doar în baza unei procuri notariale. Pentru reluarea serviciului de furnizare sistat pentru neplatã consumatorul are obligaþia legalã sã prezinte/trimitã urmãtoarele documente: •copie act identitate titular contract furnizare gaze naturale; •dovada achitãrii obligaþiilor de platã scadente;

anunþãm cât livrãm a doua zi, drept pentru care la fiecare orã trebuie sã ºtim cât producem ºi dacã este nevoie, sã intervenim. La acest birou fiecare dintre noi este specializat pe tronsonele producerii ºi vânzãrii energiei, sector care are condiþii stricte ºi reguli precise. Nu, nu avem sãrbãtori, nici Paºte, nici Crãciun. Cum spuneam, regimul nostru este unul militarizat, cu precizie de ceasornic” – ne-a povestit Florin Ciucur, ºeful Biroului Energetic Apa Serv, cu precizarea cã nu s-a vãzut în lume ”sã stingi lumina” de sãrbãtori ºi sã mergi acasã. O mânã de bãieþi tineri, profesioniºti ºi oameni adevãraþi, pot da lecþii în ce priveºte asumarea responsabilitãþii cu zâmbetul pe buze, cum se poate trãi ºi munci la ”înaltã tensiune”. Ileana FIRÞULESCU

•achitarea taxei de reconectare; •dovada constituirii garanþiei care este prevãzutã în Regulamentul privind accesul la sistemele de distribuþie a gazelor naturale, aprobate prin Hotãrârile de Guvern 1007, respectiv 1043 din 2004. Menþionãm faptul cã alimentarea cu gaze naturale se face în termenul legal doar dupã ce consumatorul va face dovada documentelor menþionate anterior. Anul trecut E.ON Energie România a fost nevoitã sã sisteze serviciile de furnizare pentru aproape 58.000 de consumatori care înregistrau datorii restante la plata facturilor, 1.500 dintre aceºtia fiind din judeþul Hunedoara. Pentru a evita toate cele de mai sus, consumatorul trebuie sã achite facturile de gaz în termen de maxim 45 de zile calendaristice de la data emiterii acestora. Creºterea nivelului creanþelor generatã de neplata la timp a facturilor poate pune în pericol securitatea furnizãrii gazelor naturale cãtre consumatori, asigurarea fluxului de încasãri fiind esenþialã pentru achiziþionarea la timp a gazelor naturale. Departament Comunicare Corporatistã E.ON România


8 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 30 Aprilie 2013

Spital la Petrila pentru bolnavii în ultima fazã

S

pitalul din Petrila se va redeschide, dar ca secþie externã a Spitalului de Urgenþã din Petroºani, unicã în Hunedoara, ºi cu precãdere pentru bolnavii aflaþi în faze terminale. Totul va fi posibil din iunie, când la Petrila vor funcþiona douã secþii cu 60 de paturi. Diana MITRACHE Carmen COSMAN Prezenþi la Petroºani în cadrul unei conferinþe de presã Monica Iacob Ridzi, Tiberiu Iacob Ridzi ºi Ilie Pãducel, alãturi de managerul Spitalului de Urgenþã din Petroºani, Alin Vasilescu, au dat asigurãri cã aceastã secþie va fi funcþionalã din 1 iunie ºi va fi destinatã îngrijirilor paletaive ºi bolilor interne.

„Din punct de vedere tehnic, aceasta e o relizare, o gurã de oxigen. Nu avem doar 30 de paturi în Petrila, ci un nou contract cu Casa Asigurãrilor de Sãnãtate mai mare ºi, poate cel mai important lucru, avem singura secþie din judeþ de îngrijiri paleative, destinate aºadar bolnavilor aflaþi în faze terminale, cu sunt cei de la oncologie, ceea ce degreveazã mult secþia de

terapie intensivã de la Petroºani”, a declarat mnanagerul Spitalului de Urgenþã din Petroºani, Alin Vasilescu. Ilie Pãducel, primarul

oraºului Petrila din Valea Jiului, spune cã aceasta este una dintre cele mai importante realizãri din ultima perioadã ºi cã administraþia localã se obligã la niºte cheltuieli, dar în favoarea oamenilor din zonã. „Acesta este unh sprijin pentru cei aproape 30.000 de locuitori ai oraºului Petrila ºi nu numai. Deocamdatã avem 30 de locuri cu internare continuã ºi noi ca ºi administraþie, avem oblig-

Bani mai puþini pentru sãnãtate

B

ani mai puþini de la Casa Judeþeanã de Asigurãri de Sãnãtate. Spitalul de Urgenþã din Petroºani a primit mai puþini bani de la Casa Judeþeanã de Asigurãri de Sãnãtate pentru acest an. Monika BACIU „În cursul sãptãmânii trecute am fost la Casa de Asigurãri împreunã cu domnul primar, pentru spitalizarea pentru

pacienþii cronici dar ºi pentru spitalizarea de zi. Din punct de vedere al spitalizãrii continue contractul este mai mic faþã de anul trecut dar aici intrã nicte formule incluse din contractul

aþia sã asigurãm condiþiile corespunzãtoare în aceastã secþie, plata utilitãþilor ºi întreþinerea clãdirii ºi o vom face. Nu a fost uºor ºi ne-am bucurat

de sprijinul Monicãi Iacob Ridzi, care ne-a ajutat sã ajungem la Ministerul Sãnãtãþii”, a precizat Ilie Pãducel. Monica Iacob Ridzi spune cã a stat ore înºir la uºa ministerului ºi cã aceasta a fost o realizare pentru Valea Jiului. „Este ceea ce ne-am dorit de foarte mult timp. În acest moment funcþioneazã acel compartiment la Petrila ºi erau foarte mulþi oameni nemulþumiþi din zona

cadru, în schimb pe partea de spitalizare de zi ºi de cronici am avut un câºtig faþã de anul trecut. Pe ansamblu va fi acceptabil poate va fi un miliard în minus pe lunã”, a declarat managerul SUP, medicul Alin Vasilescu. Managerul Spitalului de Urgenþã Petroºani, medicul Alin Vasilescu, subliniazã faptul cã nu se vor mai aplica scãderi salariale, pentru cã legea nu mai permite. ”Din punct de vedere legal la ora actualã nu prea mai avem posibilitatea de a tãia ceva din partea de cheltuieli de personal”, a mai precizat sursa citatã. În momentul de faþã, Spitalul de Urgenþã din Petroºani are 657 de paturi, dintre care doar

Petrila cã erau obligaþi sã plece la Petroºani pentru investigaþii. Ne-am unit forþele ºi am gãsit ºi deschidere la Ministerul Sãnãtãþii, important e rezultatul”, a adãugat Monica iacob Ridzi, deputat PPDD.

Cele 30 de paturi sunt împãrþite în douã secþii: interne ºi îngrijiri paleative, iar celmaiprobabil, acestea vor fi funcþionale alãturi de celelalte 627 de paturi cât are acum Spitalul de Urgenþã din Petroºani. Redeschiderea spitalului din Petrila a readus în actualitate ideea comasãrii spitalelor din Valea Jiului, iar cei de la Petrila sunt primii care, dupã doi ani de la data închiderii,au ajunsla concluzia cã aceas-

520 sunt în contract cu Casa de Asigurãri de Sãnãtate. În plus, aici s-au tãiat salariile cadrelor medicale, mãsurã în urma cãreia s-au economisit undeva la douã miliarde de lei vechi.

B

ani mai puþini ºi la Lupeni În urma consultãrilor care au avut loc sãptãmâna trecutã, la Deva, între

ta este singura soluþie.

P

rogram de redresare aplicat cu succes ªi spitalul din Petroºani se confruntã cu o problemã existentã pânã la urmã la nivel naþional ºi acre vizeazã decobturile fãcute de Casa de Asigurãri de Sãnãtate. „La Petroºani, anul trecut am avut 20. 170 de externãri, iar contractul decontatã de Casã a fost undeva la 17.000. Deci cam 3000 de pacienþi au fost trataþi cu eforturile ºi cheltuiala spitalului, dar fãrã feedback din partea Casei de Sãnãtate. Cu aceastã modificare de structurã, la ora actualã SUP are 657 de paturi, din care în contract cu Casa vor fi 520”,a explicat Alin Vasilescu. Instituþia medicalã deruleazã un program de redresare financiarã, astfel încât sã nu se ajungã la acumularea de arierate. Datele contabile aratã cã dacã la începutul acestui an cheltuielile de personal erau de 24,5 miliarde de lei vechi, acum acestea sau redus, în funcþie de lunã, la 22,5 – 23 de miliarde de lei vechi.

reprezentanþii Consiliului de Administraþie al spitalului din Lupeni ºi cei ai Casei Judeþene de Asigurãri de Sãnãtate, sumele alocate pentru unitatea spitaliceascã din vestul Vãii Jiului au scãzut cu 140 de mii de lei. În acest sens, cei din consiliul de administraþie cautã soluþiile optime pentru a se încadra în buget, însã aceºtia nu exclud varianta diminuãrii salariilor angajaþilor.

Actualitate 9

Regim militarizat – de sãrbãtori, lumina nu se stinge! ”N

u, nu avem sãrbãtori, nici Paºte, nici Crãciun. Cum spuneam, regimul nostru este unul militarizat, cu precizie de ceasornic. La acest birou fiecare dintre noi este specializat pe tronsonele producerii ºi vânzãrii energiei, sector care are condiþii stricte ºi reguli precise.” – Florin Ciucur, ºeful Biroului Energetic - Apa Serv Valea Jiului. Într-o intervenþie televizatã, ºeful Biroului Energetic Apa Serv Petroºani, Florin Ciucur, a scãpat o vorbã, atât cât a fost lãsat de moderator, cã regimul de lucru al acestui compartiment este unul militarizat, ca în tot sectorul energetic naþional. Adicã existã program non stop, iar când este cod portocaliu, birourile ºi casele lor sunt sus pe coclauri, pe aria microhidrocentralelor de la Valea de Peºti ºi Polatiºte, pentru intervenþii, remedieri, repuneri pe fãgaºul normal al instalaþiilor etc., altfel plãtesc.. De precizat cã SC Apa

Serv Valea Jiului este singura societate de gen din þarã care tranzacþioneazã energia produsã chiar de ea la bursã. Adicã, are douã microhidrocentrale prin care produce energie electricã, acreditat, ºi este beneficiarã de certificate verzi. Bãieþii cu adevãrat deºtepti de la Apa Serv se ocupã de energie de câþiva ani buni, de vreo 5-6, pentru consum propriu, doar cã anul acesta modificãrile din legislaþia energeticã le-a deschis o poartã importantã, iar energia produsã este tranzacþionatã pe piaþa de energie. Viaþa bãieþilor de la

Se începe distribuirea pachetelor pentru cele 1700 de familii în campania Zâmbete de Paºti ncepând de astãzi se va face disÎile nevoiaºe tribuirea pachetelor pentru familidin Valea Jiului. Asociaþia

Sfânta Filofteia a adunat alimente ºi bani din donaþii ºi sponsorizãri, cu care va pune mâncare pe masa de Paste pentru 1700 de familii. Luiza ANDRONACHE Din suflet pentru suflet, de la un om la altul, campania “Zâmbete de Paºti” merge înainte. Începând de astãzi se va începe distribuirea pachetelor pentru cele 1700 de familii nevoiaºe din toatã Valea Jiului, care practic nu au ce pune pe masã, chiar ºi în zi de sãrbãtoare. Oamenii, însã, încã vin sã doneze din puþinul lor, doar la gân-

dul bucuriei cã pot ajuta. “ Sunt tare supãrat. Am lacrimi în ochi pentru cã am probleme mari cu soþia. Este bolnavã tare ºi suferã, iar eu, pentru a

mã împãca cu mine ºi pentru a cere de la Dumnezeu sãnãtate pentru ea, am venit ºi am adus ºi eu ce am putut. Nu am mai mult decât un kg de ulei, unul de fãinã ºi unul de zahãr, dar sper sã ajungã la cineva care sã se

bucure”, ne-a declarat un bãtrân la centrul de donaþii din Lupeni. Ouãle comandate de Asociaþia Sfânta Filofteia au sosit ieri în depozitul de la Cinematograful din Lupeni, de unde au fost împãrþite pe centre ºi trimise în toatã Valea Jiului. Celelalte alimente care vor întregi pachetele vor veni ºi în cursul zilei de astãzi.

Biroul Energetic este una trãitã pe muchie de cuþit. Odatã intraþi pe piþã, contractele fiind ferme pe orã, zi, lunã, an, trebuie sã livreze energia parafatã. ªi cum aceasta nu poate fi stocatã atunci când condiþiile de mediu nu creeazã probleme, când natura este generoasã, trebuie sã se descurce când condiþiile le sunt potrivnice ºi sã livreze energia contactatã. Altfel, sunt buni de platã. ªi ce platã!

”Energia nu o putem stoca. Ca urmare, la fiecare orã trebuie sã ºtim cât producem, cantitatea depinzând de apã, de condiþiile meteo în general. La fiecare MHC (microhidrocentralã) este o echipã care lucreazã ºi suprevegheazã non stop. De exemplu iarna când apa îngheaþã, trebuie acþionat, curãþate grãtarele ºi multe atele. Toamna, la captãri, se adunã frunze,

sunt înnãmoliri, tot felul de aluviuni etc., situaþii ce pot bloca activitatea. Nu este permis aºa ceva. Când a fost cod portocaliu, s-a stat ºi trei zile non-stop pentru a reintra în normal. Acolo oamenii sunt specializaþi, ºtiu ce au de fãcut. Apoi pot apãrea probleme tehnice. Toate acestea nu trebuie sã afecteze producþia de energie, cantitatea produsului finit. De exemplu noi, astãzi, trebuie sã

Evitaþi deconectarea ºi costurile de reconectare prin achitarea la timp a facturilor!

A

nul trecut, numãrul consumatorilor din aria de responsabilitate a E.ON Energie România deconectaþi pentru restanþe la plata facturilor a fost de circa 58.000 din care 1.500 sunt consumatori din judeþul Hunedoara. • Conform legislaþiei actuale, pentru reluarea alimentãrii cu gaz, pe lângã plata facturilor restante ºi a penalitãþilor aferente, consumatorii trebuie sã achite în plus, în medie, circa 500 de lei. Sistarea serviciilor de furnizare a gazelor naturale este o mãsurã de ultimã instanþã pe care compania este nevoitã sã o aplice ºi care nu este nici în avantajul consumatorului, nici al furnizorului. În ceea ce priveºte consumatorul, pe lângã disconfortul generat de întreruperea acestor servicii, acesta este nevoit sã achite, în conformitate cu legislaþia în vigoare, atât contravaloarea facturilor, respectiv penalitãþile la întârziere, cât ºi taxele de reconectare, precum ºi contravaloarea unei garanþii. Astfel, costul mediu plãtit de consumatorii de gaze naturale numai pentru taxele de reconectare ºi garanþii ajunge la 500 de lei. Pentru reluarea serviciului de furnizare, clienþii se pot adresa Centrelor de Relaþii Clienþi (zilnic, de luni pânã vineri, între orele 8.30 ºi 17.30) sau la Centrul Servicii Clienþi

(între orele 08.00 ºi 20.00) telefonic, la numerele:0801 000 366 ºi 0265 200 366. Solicitãrile pentru reconectare pot fi transmise ºi prin e-mail, la adresa serviciiclienti@eon-romania.ro, prin fax, la numãrul: 0265 200 367 sau prin poºtã, la OP1, CP 10 Târgu Mureº. Reconectarea poate fi solicitatã de cãtre o altã persoanã decât titularul de contract doar în baza unei procuri notariale. Pentru reluarea serviciului de furnizare sistat pentru neplatã consumatorul are obligaþia legalã sã prezinte/trimitã urmãtoarele documente: •copie act identitate titular contract furnizare gaze naturale; •dovada achitãrii obligaþiilor de platã scadente;

anunþãm cât livrãm a doua zi, drept pentru care la fiecare orã trebuie sã ºtim cât producem ºi dacã este nevoie, sã intervenim. La acest birou fiecare dintre noi este specializat pe tronsonele producerii ºi vânzãrii energiei, sector care are condiþii stricte ºi reguli precise. Nu, nu avem sãrbãtori, nici Paºte, nici Crãciun. Cum spuneam, regimul nostru este unul militarizat, cu precizie de ceasornic” – ne-a povestit Florin Ciucur, ºeful Biroului Energetic Apa Serv, cu precizarea cã nu s-a vãzut în lume ”sã stingi lumina” de sãrbãtori ºi sã mergi acasã. O mânã de bãieþi tineri, profesioniºti ºi oameni adevãraþi, pot da lecþii în ce priveºte asumarea responsabilitãþii cu zâmbetul pe buze, cum se poate trãi ºi munci la ”înaltã tensiune”. Ileana FIRÞULESCU

•achitarea taxei de reconectare; •dovada constituirii garanþiei care este prevãzutã în Regulamentul privind accesul la sistemele de distribuþie a gazelor naturale, aprobate prin Hotãrârile de Guvern 1007, respectiv 1043 din 2004. Menþionãm faptul cã alimentarea cu gaze naturale se face în termenul legal doar dupã ce consumatorul va face dovada documentelor menþionate anterior. Anul trecut E.ON Energie România a fost nevoitã sã sisteze serviciile de furnizare pentru aproape 58.000 de consumatori care înregistrau datorii restante la plata facturilor, 1.500 dintre aceºtia fiind din judeþul Hunedoara. Pentru a evita toate cele de mai sus, consumatorul trebuie sã achite facturile de gaz în termen de maxim 45 de zile calendaristice de la data emiterii acestora. Creºterea nivelului creanþelor generatã de neplata la timp a facturilor poate pune în pericol securitatea furnizãrii gazelor naturale cãtre consumatori, asigurarea fluxului de încasãri fiind esenþialã pentru achiziþionarea la timp a gazelor naturale. Departament Comunicare Corporatistã E.ON România


10 Diverse

Cronica Vãii Jiului | Marti, 30 Aprilie 2013

Hainy te învaþã sã gãteºti de Paºti

Reparaþii capitale pe Defileul Jiului

D

upã sãrbãtorile Pascale, reprezentanþii Drumurilor NAþionale vor demara lucrãrile la Defileul Jiului. Defileul Jiului, principala cale de acces între judeþele Hunedoara ºi Gorj va intra în reparaþii capitale.

Coroniþã de miel Ingrediente: Coaste de miel 500gr Morcovi 350 gr Cartofi 250 gr Dovlecel 150 gr Roºii 60 gr Brocoli 100 gr Ceapã verde 1 leg 8 cãþei de usturoi 2 pahare de vin alb Ulei de mãsline 75 gr Sos de soia, oþet balsamic, busuioc, rozmarin, sare ºi piper. Mod de preparare: Cu o searã înainte sã se prepare mâncarea se pun la marinat costele împreunã cu un pahar de vin, sos de soia, oþet balsamic, busuioc ºi rozmarin.

Monika BACIU

Se secþioneazã costele ºi se aºeazã în formã de coroniþã în tavã, alãturi de legume. Se toarnã un pahar de vin ºi uleiul ºi se asezoneazã cu sare, piper, usturoi, busuioc ºi se acoperã cu o folie de alu-

miniu. Se lasã tava în cuptor 45 de minute. Poftã bunã! Chef de cuisine Restaurant 3D Aqua Hainalka Miclea

În urmãtoarele sãptãmâni vor demara lucrãrile de reabilitare a drumului european 79. Valoarea lucrãrilor este de aproximativ 150 de milioane de lei. Reprezentanþii Companiei Naþionale de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale România au þinut sã precizeze cã reabilitãrile pe acest tronson vor fi cu un grad de dificultate foarte ridicat din cauza serpentinelor ºi a stâncilor. Reprezentanþii Secþiei

de Drumuri Naþionale Hunedoara spun cã au predat toatã documentaþia pentru acest proiect la regionala de Drumuri Naþionale din Timiºoara. Colegii din judeþul vecin, respectiv din Gorj au precizat cã traficul rutier va fi întrerupt dupã sãrbãtorile pascale timp de 3 ore pe zi. În tot acest timp, conducãtorii auto care utilizau acest tronson de

Anunþ Consiliul Judeþean Hunedoara z Program Petroºani Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00

Joi - Audienþe de la 11:00 Preºedinte CJ Vineri 10:00 - 14:00

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter 0254.560.987 Email: contact@veritascom.ro În magazinul VERITAS PRIMÃVARA 2013, vã aºteaptã cu promoþii de PÂNÃ LA - 25% la produsele selectate. În limita stocului disponibil.

Municipiul Petroºani organizeazã concurs pentru ocuparea unor funcþii publice de conducere vacante de Biroul disciplinã în construcþii, protecþia mediului, control comercial, gr. II din cadrul aparatului de specialitate al Primarului municipiului PetroºaniServiciul Poliþie Localã. Concursul se va organiza la sediul Primãriei Municipiului Petroºani, str. 1 Decembrie 1918, nr. 93 ºi constã în proba scrisã (în data de 07 iunie 2013, ora 10) ºi interviu (în data de 10 iunie 2013). Condiþiile de participare la con-

drum vor ocoli pe Valea Oltului. Logistica pentru derularea lucrãrilor este stabilitã, în cursul sãptãmânii viitoare vor fi realizate lucrãri de plombare a gropilor, iar luna viitoare vor demara lucrãrile propriu-zise, acestea fiind împãrþite pe tronsoane. Acest tronson de drum nu a mai fost reabilitat niciodatã. Aici traficul se desfãºoarã cu greutate din cauza porþiunilor de drum care stau sã se surpe.

curs, bibliografia stabilitã vor fi afiºate la sediul instutuþiei ºi pe site-ul www.petrosani.ro. Relaþii suplimentare pot fi obþinute la sediul instituþiei, compartimentul resurse umane (cam 24) sau la telefon nr. 541221, interior 119. Primar, Florin Tiberiu Iacob-Ridzi

Vând cauciucuri Dimensiuni 205/55/R16, 21:43, 25/4, de varã Telefon: 0724541402

HOROSCOP Aveþi ºanse maxime sã obþineþi mici câºtiguri care vã redreseazã bugetul. Puteþi sã vã gândiþi la viitor ºi chiar sã faceþi investiþii pe termen lung. Menajaþi-vã sãnãtatea! Ar fi bine sã vã odihniþi mai mult. Evitaþi discuþiile în contradictoriu cu o femeie!

Problemele financiare nu vã dau pace, dar reuºiþi sã vã pãstraþi optimismul ºi sunteþi departe de a vã da bãtut. Dimineaþa vã merge excelent, dar nu lãsaþi garda jos ºi fiþi atent la hotãrârile importante. Pe plan social, aveþi satisfacþii neaºteptate.

Dimineaþa s-ar putea sã plecaþi într-o scurtã cãlãtorie în interes personal. Faceþi cunoºtinþã cu o persoanã cu care vã veþi asocia într-o afacere. Partenerul de viaþã se bucurã sã îi daþi veºti bune. Nu neglijaþi odihna!.

Dimineaþa, sunteþi stresat de o problemã de afaceri. Va trebui sã alergaþi în stânga ºi-n dreapta ca sã o rezolvaþi, dar eforturile vã vor fi rãsplãtite. Nu neglijaþi relaþiile sentimentale! Odihniþi-vã mai mult. Sunteþi în pragul epuizãrii, chiar dacã nu vreþi sã recunoaºteþi.

Începeþi o lucrare importantã, de pe urma cãreia puteþi câºtiga bine. Ca sã aveþi mai multe ºanse, temperaþi-vã spiritul critic. Este posibil sã aveþi un conflict cu un prieten sau cu partenerul de viaþã. Fiþi mai diplomat! Primiþi vizita unei rude.

Comunicaþi excelent cu cei din jur. Dacã vi se propune o afacere sau o colaborare, ar fi bine sã acceptaþi. Puteþi câºtiga bine. Dupã-amiazã ar fi bine sã rãmâneþi acasã. Nu neglijaþi problemele de familie, mai ales ale celor mici.

Aveþi succes în afaceri ºi reuºiþi sã câºtigaþi o sumã frumoasã. Mai mult, dupã-amiazã vi se propune o colaborare. Dacã trebuie sã cãlãtoriþi, puteþi fi optimist. Nu se întrevãd nici un fel de probleme. Vi se va da o veste bunã despre o cãlãtorie.

Deºi nu prea vã mai rãmâne timp liber, ambiþia de a termina ce aþi început nu poate sã vã aducã decât câºtiguri. Totuºi, ar fi bine sã vã organizaþi în aºa fel încât sã nu neglijaþi nici familia ºi nici relaþiile cu cei apropiaþi. Faceþi o ieºire cu prietenii.

O problemã de familie vã obligã sã faceþi mai multe drumuri. Deºi întâmpinaþi o serie de dificultãþi, vã descurcaþi foarte bine. Aveþi o zi bunã la capitolul comunicare ºi puteþi merge liniºtit la diferite tratative, la întâlniri cu persoane importante sau în cãlãtorii de afaceri.

Sunteþi bine dispus ºi atrageþi cu uºurinþã simpatia celor din jur. S-ar putea chiar sã fiþi iniþiatorul unei excursii sau a unei petreceri. Fiþi atent la bani ºi nu cheltuiþi mai mult decât vã puteþi permite. Ar fi bine sã terminaþi ce aþi început, mai ales în casã.

Sunteþi optimist ºi aveþi ºanse de reuºitã pe toate planurile. Relaþiile cu colaboratorii decurg foarte bine. Reuºiþi sã faceþi rost de bani pentru a rezolva o problemã a partenerului de viaþã. Nu vã pierdeþi rãbdarea ºi abþineþi-vã de la speculaþii.

Dupã o perioadã nefavorabilã pe plan social ºi sentimental, situaþia se schimbã complet. Bucuraþi-vã ºi nu vã mai puneþi atâtea întrebãri! Spre searã, aflaþi cã s-ar putea sã plecaþi într-o cãlãtorie în interes de familie. Trebuie sã vã mai gândiþi ºi la relaxare.


Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Marti, 30 Aprilie 2013

Casa Pollicino

Italienii ºtiu ce înseamnã sã activezi ca voluntar

O

nouã “serie” de voluntari italieni a sosit în Petroºani în vederea efectuãrii unor lucrãri la Casa Pollicino. Echipa alcãtuitã din 8 bãrbaþi, care ºi-au luat câteva zile de concediu de la locurile lor de muncã, au venit cu dorinþa de a-i ajuta pe micuþii din Valea Jiului care au probleme de sãnãtate sau familiale. Mircea NISTOR Demn de semnalat ar fi ºi faptul cã, nici de aceastã datã, voluntarii din Italia nu au venit cu mâna goalã. Mai exact, pe lângã unele ajutoare (jucãrii, obiecte de îmbrãcãminte sau încãlþãminte) aceºtia au adus ºi materialele de construcþie dar ºi utilajele necesare derulãrii activitãþii de modernizare a clãdirii. “În Italia, noi ºtim ce înseamnã ºi apreciem activitatea de voluntariat, acesta fiind motivul pentru care cei 8 bãrbaþi ºiau luat câteva zile de concediu, special, pentru a veni sã munceascã, gratis, în Petroºani. Pentru noi este o onoare sã lucrãm pentru a-i ajuta pe semenii noºtri aflaþi în suferinþã. Cu atât mai mult atunci când este vorba despre copii. În aceastã varã, vor mai sosi din Belluno ºi 15 elevi de la liceul din localitate pentru un nou stagiu de voluntariat dar ºi de

pregãtire. Glumind, aº putea spune cã au venit (sau vor veni) în Petroºani, ca voluntari, reprezentanþi ai tuturor categoriilor sociale. Este

vorba despre elevi, persoane active sau pensionari”, a declarat Enrico Collarin, coordonatorul italian al proiectului “Casa Pollicino”.

C

asa Pollicino model de solidaritate umanã Un proiect umanitar nãscut din suflet ºi solidaritate umanã a prins

viaþã în Petroºani dupã aproape 6 ani de muncã. Este vorba despre cel aparþinãtor unei fundaþii constituite în oraºul italian Ponte nelle Alpi, înfrãþit din anul 2002 cu municipiul Petroºani, respectiv Asociaþia Commitatto Pollicino. Actul final al acestui proiect, a fost parafat în toamna anului 2007, odatã cu punerea în folosinþã a unui adãpost pentru copiii proveniþi din familii dezorganizate sau

care prezintã deficienþele sindromului Down. Casa Pollicino este un aºezãmânt destinat copiilor aflaþi în situaþii speciale ºi care a fost ridicat prin eforturile materiale, financiare ºi umane ale membrilor Asociaþiei Commitatto Pollicino, înfiinþatã în oraºul italian Ponte nelle Alpi de cãtre câþiva inimoºi consilieri locali, în colaborare cu

Asociaþia “Bellunesi nell Mondo”, o asociaþie a imigranþilor italieni ajunºi în Valea Jiului. Pentru ridicarea construcþiei, la Petroºani au muncit voluntar peste 40 de persoane din Ponte nelle Alpi. Printre aceºtia s-au aflat ºi Fulvio de Pasqual primarul oraºului Ponte nelle Alpi, Gioachino Bratti - preºedintele asociaþiei familiei de imigranþi italieni în Valea Jiului “Bellunesi nell Mondo”, Morena Pavei preºedintele Asociaþiei Commitatto Pollicino, sau Enrico Collarin - coordonatorul proiectului “Casa Pollicino”. Pentru gestul lor de solidaritate umanã realizat prin edificarea proiectului destinat copiilor aflaþi în suferinþã, autoritãþile locale din Petroºani le-au oferit celor patru câte o diplomã de merit, o medalie omagialã, dar ºi titlul de „Cetãþean de Onoare” al localitãþii situate la poalele Masivului Parâng.

de isto23derie ani „comunã” Bazele relaþiilor dintre Petroºani ºi Ponte nelle Alpi au fost puse încã din anul 1990 ºi au continuat apoi prin implicarea consilierilor locali italieni Morena Pavei ºi Enrico Collarin, cei care, dupã o

Statut modificat la un drum din Valea Jiului

D

rumul Petrila – Auºelu, încadrat la nivel local. Consilierii judeþeni au încadrat drumul judeþean DJ 709K:Petrila-Cabana Lunca Florilor-Cabana Auºel-Limitã judeþ Alba într-unul de interes local. Drumul judeþean DJ 709K:Petrila-Cabana Lunca Florilor-Cabana Auºel-Limitã judeþ Alba, în lungime totalã de 26,00 km îºi modificã încadrarea din drum de interes judeþean în drum de interes comunal ºi se va avea denumirea, drumul comunal DC 68C: Petrila-Cabana Lunca Florilor-Cabana AuºelLimitã judeþ Alba. Drumul are originea în DJ 709H ºi îºi desfãºoarã traseul pe teritoriul administrativ al Oraºului Petrila iar între km 0+000 ºi km 2+000 se aflã în intravilanul Oraºului Petrila. Modificarea încadrãrii drumului judeþean DJ

709K:PetrilaCabana Lunca Florilor-Cabana Auºel-Limitã judeþ Alba, în lungime totalã de 26,00 km va fi comunicatã Guvernului României, în vederea actualizãrii anexelor la Hotãrârea Guvernului nr.540/2000, privind aprobarea încadrãrii în categoria funcþionalã a drumurilor publice ºi a drumurilor de utilitate privatã deschise circulaþiei publice.

D

rum ”tranformat” ºi de CL Petrila

Consiliul Local Petrila a aprobat, în ºedinþa de sãptãmâna trecutã, modificarea statutului tronsonului TaiaLunca Florii-Auºelu din drum

vizitã la spitalul de distrofici din Petroºani, efectuatã în urmã cu 13 ani, au decis sã înfiinþeze o asociaþie umanitarã pentru a veni în sprijinul minorilor cu probleme. De altfel, asociaþia înfi-

din Italia cãrora, deºi nu le-a fost uºor, au venit sã lucreze gratis aici, doar în ideea realizãrii unui scop atât de nobil. Cred cã ei trebuie sã fie ºi pentru noi un model în ceea ce priveºte solidaritatea

inþatã de cãtre aceºtia a stat ºi la baza încheierii raporturilor de înfrãþire dintre cele douã localitãþi, acþiune finalizatã în anul 2002. “Înfiinþarea Casei Pollicino reprezintã forma noastrã de recunoºtinþã pe care o putem da pentru comunitatea din Petroºani, o comunitate de care ne leagã o istorie veche de peste o sutã de ani, care a început sã fie scrisã odatã cu venirea în Valea Jiului a primilor imigranþi italieni din regiunea Belluno ºi a cãror comunitate dãinuieºte ºi în ziua de astãzi”, preciza, la momentul inaugurãrii aºezãmântului, Fulvio de Pasqual, primarul de atunci al oraºului Ponte nelle Alpi. “Vreau sã le mulþumesc voluntarilor

umanã. Trebuie de asemenea sã le mulþumesc ºi membrilor comunitãþii italiene din Valea Jiului pentru cã fãrã aportul dumnealor nu ar fi fost posibilã deschiderea acestui aºezãmânt. Nu în ultimul rând, le mulþumesc tuturor cetãþenilor din Ponte nelle Alpi pentru realizarea acestui obiectiv în Petroºani”, spunea, cu aceeaºi ocazie, ºi Tiberiu Iacob - Ridzi, primarul municipiului Petroºani. În prezent, la Casa Pollicino (în care au fost investiþi peste 1 milion de euro, de provenienþã 100% italianã) sunt îndrumaþi ºi ajutaþi câteva zeci de copii suferinzi de sindromul DOWN sau care provin din familii dezorganizate.

Elevii hunedoreni au rãmas fãrã bani de transport

R

iscã sã abandoneze ºcoala. Este vorba de elevii din judeþul Hunedoara, aproape 3000 la numãr, care nu ºi-au primit banii de navetã. Aceºtia merg la ºcoalã în fiecare zi pe banii lor, asta dupã ce Ministerul Educaþiei nu a alocat sumele necesare în vedere decontului transportului încã din luna septembrie a anului trecut. judeþean în drum comunal. Decontul abonamentului lunar Proiectul de reclasificare a se face integral de cãtre Ministerul venit ca urmare a faptului cã Educaþiei pentru elevii care în zona Taia se doreºte a fi parcurg zilnic aproximativ 50 de construitã o microhidrocenkilometri pânã la unitãþile de tralã. Proiectul pentru aceastã învãþãmânt. În schimb, pentru cei construcþie îi aparþine unui care parcurg distanþe mai mari, investitor italian iar pentru Ministerul Educaþiei suportã cona-ºi putea monteza travaloarea a 8 cãlãtorii pe semesconductele ar fi trebuit sã tru. Din aceste motive, elevii plãteascã „miliarde de lei hunedoreni riscã sã abanodeze vechi” cãtre Romsilva. cursurile, mai ales cã aceºtia Monika BACIU provin ºi din familii nevoiaºe. De

precizat este faptul cã majoritatea elevilor care fac naveta provin din mediul rural. Monika BACIU


12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 30 Aprilie 2013

Alternativã la minerit

Edilii din Petrila, cu ochii pe turismul de iarnã ºi de varã

Î

n timp ce activitatea minierã se tot restrânge, iar viitorul industriei extractive nu e tocmai roz, edilii din Petrila vor sã dezvolte turismul. Atât cel de iarnã, dar ºi cel de varã, pentru cã zona este mai mult decât ofertantã. O nouã staþiune de iarnã prinde contur, la Petrila, unde un investitor privat, care a dezvoltat deja o staþiune în ªureanu, pe partea judeþului Alba, vrea sã se extindã ºi pe versantul hunedorean. Edilii din Petrila sunt în discuþii avansate cu acest investitor, iar în luna mai vor organiza o dezbatere publicã pe acest subiect. „Eu consider cã este o problemã foarte importantã. Noi anul trecut am încheiat un contract de asociere cu investitorii care au realizat domeniul schiabil de la ªureanu. S-au demarat demersuri pentru modificarea ºi completarea Legii 526 pentru cuprinderea în anexe ºi a domeniului schiabil

spre Petrila, adicã partea spre ªureanu, ºi avem documentaþia depusã la minister, dar, din pãcate treburile merg foarte greoi. Am organizat aceastã dezbatere publicã pentru ca cetãþenii sã cunoascã ce prevede proiectul ºi pentru a-i consulta cu privire la acest lucru”, a declarat primarul oraºului Petrila, Ilie Pãducel. Solicitarea de asociere a venit chiar de la ei care au amenajat domeniul schiabil din Munþii ªureanu, care le-au propus edililor din Petrila sã devinã parteneri, în vederea extinderii domeniului schiabil. Contractul dintre pãrþi prevede amenajarea a patru pârtii de schi, montarea unui telescaun care este deja dus în Vârful ªureanu, iar la baza pârtiilor construirea unei locaþii hoteliere. În aceastã asociere, Primãria Petrila vine cu terenul aferent realizãrii pârtiilor de schi ºi se va ocupa de construcþia locaþiei hoteliere. De precizat cã în staþiunea situatã la 2000 de metri altitudine se va putea ajunge direct cu maºina. Existã un drum pietruit, de 18 kilo-

metrã lungime, ºi mai sunt 5 kilometri pânã la intrarea in domeniul schiabil, dar aceastã cale de acces va fi amenajatã de investitor, conform contractului. Noua staþiune, pe partea judeþului Hunedoara, se va întinde pe o suprafaþã de 27 de hectare pe care sã fie amenajate toate componentele

upã scandalurile care au D avut loc în ultimele

luni la Petroºani în ceea ce priveºte alimentarea cu apã potabilã a unitãþilor de cazare din staþiunea turisticã Parâng, cabanierii au demarat procedurile necesare pentru a intra în legalitate. Dupã sãrbãtorile Pascale în munte vor demara lucrãrile de refacere a infrastructurii de alimentare cu apã. ”Am avut o disucþie cu dumnealor încã o datã. Au demarat documentaþiilor pentru obþinerea autorizaþiilor de la Craiova, le-am asigurat partea tehnicã ºi cei de la ªcoala Sportivã, au venit ºi niºte cabanieri, unii dintre ei ºi-au gãsit surse noi de captare de izvor. Am avut o discuþie ºi cu Tiberiu Iacob Ridzi care a spus cã analizeazã o situaþie pentru alimentarea celor douã obiective adicã Telescaun ºi Salvamont. Se gândeºte la noi surse de înmagazinare ºi în

menþionate. Iar acest lucru va duce ºi la crearea de locuri de muncã.

T

urism de varã la Petrila

Nu numai sporturile de iarnã îi preocupã pe edili. Aceºtia se gândesc ºi la turismul de varã,

pentru cã zona este ofertantã. „S-ar putea dezvolta ºi turismul de varã. În zona Dobraia existã acel platou de peste 250 de hectare, sunt o mulþime de trasee turistice care pot fi vizitate, sunt Cheile Jieþului, Cheile Tãii, este zona spre Cimpa – Voievodu. Avem potenþial turistic foarte bun, dar, din pãcate lipsa fondurilor ne þine pe loc”,a precizat primarul Ilie Pãducel. El spune, încã, cã, din acets motiv, cei care doresc sã investeascã în dezvoltarea ºi promovarea zonei vor fi sprijiniþi de administraþia publicã. Car men COSMAN

Cabanierii din Parâng intrã în legalitate

perioada ce urmeazã se vor intensifica ºi lucrãrile. Eu am toatã încrederea cã se va rezolva”, a declarat Sorin Corici - ºef SH Apele Române Valea Jiului. În celelalte douã staþiuni montane din Valea Jiului situaþia este diferitã faþã de cea din Parâng. În Straja, cabanierii au realizat investiþii pe fonduri proprii, iar în Pasul Vâlcan cei care deþin unitãþi de cazare au trecut de faza avizelor de la Apele Române. ”În Straja problema este rezolvatã 80%, în sensul cã acolo existã o asociaþie a cabanier-

ilor, ei ºi-au fãcut pe banii lor investiþii, ºiau fãcut rezervoare, ºiau luat autorizaþia de la Apele Române, dar din câte ºtiu în zona Straja existã un proiect de amploare

privind canalizarea ºi alimentarea cu apã. În Pasul Vâlcan au gãsit un izvor, l-au monitorizat au luat

aviz de la Apele Române, urmeazã sã îºi facã lucrãrile de infrastructurã, sã îl capteze”, a mai spus sursa citatã. Nimeni nu are contract cu firma care distribuie apa în Valea Jiului, iar acolo fiecare ºi-a tras câte o conductã aºa cum a ºtiut mai bine. Totul a ieºit la ivealã dupã ce la Clubul ªcolar Sportiv s-au gãsit o serie de branºamente ce porneau de la ei spre alte cabane. Alþi cabanieri, însã, spun cã au contracte cu Apele Române Craiova. Monika BACIU


CVJ NR. 360, MARTI 30 APRILIE 2013