CVJ, Nr. 351, Miercuri 17 aprilie 2013

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 351

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 17 Aprilie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 12 pagini z 1 LEU

Hazardul decide pentru ei

Copii uciºi de indiferenþa autoritãþilor ºi de un sistem defect

Mascaþii au rãscolit Lupeniul în cãutarea unui interlop periculos

M

ai multe trupe de la Detaºamentul de Intervenþii Rapide Deva au luat cu asalt un bloc din Lupeni, unde locuieºte un individ deosebit de periculos.

Mascaþii au luat din locuinþa sa mai multe arme.

>>> PAGINA A 3-A

Contravenienþii obligaþi la muncã – fug din þarã omit infracþiuni, nu au bani sã achite amenzile C ºi judecãtorii îi obligã la

muncã în folosul comunitãþii.

Când trebuie sã înceapã lucrul nu mai sunt de gãsit.

>>> PAGINA A 3-A

Locuitorii din Vulcan au dreptul la informaþie!

T

ragedia de la Uricani, unde un copil de doar 4 ani a fost ucis de bunica lui, cunoscutã cu probleme psihice, scoate la ivealã un sistem defect, în care minorii sunt daþi în îngrijire, cu sau fãrã forme legale, iar mai apoi nimeni nu se mai intereseazã de ei. Micuþii sunt lãsaþi în voia sorþii ºi tot hazardul este cel care decide dacã trãiesc sau nu! >>> PAGINA A 5-A

În ediþia de marþi 16, aprilie, Cronica Vãii Jiului a publicat un amplu material intitulat “Atunci când un sãrman orb îl conduce pe un alt orb, mai devreme sau mai târziu vor cãdea amândoi în prãpastie… / Primarul Gheorghe Ile, consiliat personal de o fostã cursantã MISA “specialistã” în „trezirea energiei sexuale””. În urma apariþiei articolului, am fost sesizaþi de mai mulþi locuitori din Vulcan despre faptul cã, încã de la prima orã a dimineþii, persoane presupuse din cadrul Primãriei Vulcan au cumpãrat toate ziarele de la punctele de difuzare de pe raza localitãþii. Informaþia ne-a fost confirmatã de distribuitorii de ziare din zonã, iar în aceste condiþii, pentru a nu-i vãduvi pe locuitorii municipiului Vulcan de dreptul la informaþie am decis ca mâine sã reluãm integral materialul într-un tiraj mult mai mare.

Marius MITRACHE

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 17 Aprilie 2013

ApaServ Informeazã Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe: Miercuri: 13 - 15: · ªef Departament

Vr e m e a î n Va l e a J i u l u i

Producþie – Cristian IONICÃ · ªef Serviciu Comercial – Alina PAVEL Joi 10 – 12 · DIRECTOR GENERAL - Costel AVRAM · ªef Departament Exploatare - Florin DONISA · ªef Serviciu Juridic – Adriana DÃIAN

Petrila

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Director General, Costel AVRAM

Vu l c a n

Lupeni

Noaptea

Noaptea

Dimineaþa

Dimineaþa

Ziua

Ziua

Seara

Seara

Cronica Vãii Jiului z Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? z Vrei sã te dezvolþi? z Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? z Vrei sã faci bani? zzz

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani zzz 0374.906.687 zzz

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

Radare

Anunþ

Telefon

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.

Rigips, gresie, faianþã, parchet.

Preþ avantajos.

www.cronicavj.ro

Contact 073558077

DN 66 Haþeg - Baru Mare * DN 68 Haþeg – Toteºti * DN 68 Toteºti – Zeicani * DN 66 Haþeg – Cãlan * DN7 Mintia – Veþel * DN7 Veþel – Leºnic * DN7 Leºnic – Sãcãmaº * DN7 Ilia – Gurasada * DN7 Gurasada – Burjuc * DN7 Burjuc-Zam * Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 ªoimuº – Bejan * Bãniþa , DN 66

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 11:10 În gura presei 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator

17:00 19:00 20:00 20:30 22:30 23:00

Acces Direct Observator Observator special Românii au artiºti Un Show Pãcãtos Un Show Pãcãtos

National TV 9:45 Suflete pereche (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii

12:00 12:15 13:30 13:45 15:00 16:40 17:30 18:30 19:15 20:15 21:15

Pastila Vouã (r) Schimb de vieþi Pastila Vouã (r) Hoþul fantomã (r) Copii contra pãrinþi Aventurile lui Sinbad Dragoste dulce-amarã ªtiri Naþional TV Destine împlinite Suflete pereche Hoþul fantomã

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Incidentul din Long Island (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Asediaþi la domiciliu 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Serviciul Român de Comedie 21:30 Pariu cu viaþa 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 Dexter 0:00 Serviciul Român de Comedie (r)

Prima TV 9:30 Asasin în uniformã 11:30 Teleshopping 11:45 Frumoasa Ceci 13:00 Teleshopping 13:30 Iubiri secrete (r) 14:30 Teleshopping 15:00 Dragul de Raymond 15:30 Totul despre mame 16:00 Cireaºa de pe tort (r) 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18

19:00 Focus Sport 19:30 Iubiri secrete 20:30 Cronica Cârcotaºilor

TVR 1 9:40 Legendele palatului: negustorul Lim Sang-ok 10:20 Ora de business (r) 11:10 Legendele palatului: Luna îmbrãþiºeazã Soarele 11:50 Legendele palatului: Luna îmbrãþiºeazã Soarele 12:30 Zestrea românilor 13:00 Opre Roma 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Convieþuiri 17:00 Eco - Logica 17:30 Lumea modei 17:40 Legendele palatului: Luna îmbrãþiºeazã Soarele 18:20 Legendele palatului: Luna îmbrãþiºeazã Soarele

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 17 aprilie 2013

Mascaþii au rãscolit Lupeniul în cãutarea unui interlop periculos M

ai multe trupe de la Detaºamentul de Intervenþii Rapide Deva au luat cu asalt un bloc din Lupeni, unde locuieºte un individ deosebit de periculos. Mascaþii au luat din locuinþa sa mai multe arme.

Oamenii legii din Lupeni au cerut ajutor mascaþilor, tocmai pentru cã aveau informaþii cã omul se sustrage anchetei ºi are arme. Din locuinþa sa au fost ridicate mai multe bunuri, un televizor, un aspirator, dar ºi câteva arme albe ºi un pistol.

Bãnuiala anchetatorilor s-a confirmat ºi existã suspiciuni cã intrlopul are mai multe arme cu glonþ pe care le-ar fi putut folosi în acþiunile sale.

Surse din rândul ancheta-

torilor susþin cã bãrbatul, pe numele sãu Nicolae Bitang ar fi lucrat în Italia, dar de când era în þarã s-ar fi ocupat de mai multe tâlhãrii comise cu violenþã.

Rudele sale, însã, îl apãrã ºi, deºi recunosc cã avea o armã, aceºtia spun cã era „de jucãrie”. „Nu funcþiona arma aia. Un fel de pistol, cum s-ar spune. El a mai fãcut prostii, dar mai înainte,

iar de vreo 4 ani nu a mai fãcut nimic”, spune tatãl bãrbatului, care ºi el a fost cãlcat de mascaþi cu mandat de percheziþie.

Asta, în timp ce concubina acestuia ne lãmureºte cum stã treaba cu arma respectivã: „Ne-au þinut 5 ore nemâncatã cu copiii. Mi-au luat lucrurile mele pe care le-am adus de la sora mea din Italia. Arma aia e una de expoziþie, pe care a

cumpãrat-o de la un bãiat Doli. Aia nu e bunã”, spune concubina bãrbatului cãutat de mascaþi, care a fugit de acasã. ªi în ceea ce priveºte locaþia în care s-ar afla suspectul, rudele sale se contrazic. „Eu le-am zis poliþiºtilor cã bãiatul meu e la Timiºoara sã îºi caute de lucru, de câteva zile”, susþine tatãl acestuia,în timp ce concubina sa susþine altceva: „A plecat azi dimineaþã sã îºi caute de lucru, cã avem doi copii”, spune femeia.

Surse din rândul anchetatorilor au spus cã în Lupeni au avut loc trei percheziþii în mai multe apartamente, toate cu scopul de a gãsi probele. „Suspecþii ar putea deþine ilegal pistoale cu glonþ ºi muniþia aferentã, arme aduse ilegal din Italia. Noi am obþinut mandate pentru percheziþionarea

Urmãrit internaþional, prins la Hunedoara

U

n bãrbat cãutat de autoritãþile ungare pentru implicarea într-un accident rutier ºi fugã de la locul faptei, a fost prins de poliþiºtii hunedoreni.

Potrivit purtãtorului de cuvânt al IPJ Hunedoara, Bogdan Niþu, bãrbatul, în vârstã de 39 de ani era urmãrit internaþional, pe numele sãu fiind emis un mandat european de arestare. “În urma activitãþilor desfãºurate, poliþiºtii Biroului Investigaþii Criminale Hunedoara l-au depistat pe PETREA A., de 39 de ani, din Hunedoara, urmãrit internaþional, pe numele cãruia era emis de cãtre un tribunal din Ungaria mandat european de arestare, fiind condamnat la o pedeapsã privativã de libertate de 1 an ºi 4 luni pentru sãvârºirea infracþiunii de vãtãmare corporalã din culpã ºi pãrãsirea locului accidentului, faptã comisã pe teritoriul Ungariei în data de 09.08.2008”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara.

Minori – hoþi din garaje

D

oi tineri care încã nu au împlinit 18 ani din Vulcan sunt cercetaþi pentru tentativã de furt. Cei doi au dat spargeri într-un alt oraº al Vãii Jiului.

Tinerii, ambii de 17 ani au venit de la Vulcan la Aninoasa sã dea lovitura. Totul s-a petrecut noaptea, dar oamenii legii i-au depistat la timp.

Acum cei doi minori sunt cercetaþi pentru fapta lor. „Poliþiºtii din cadrul Poliþiei Oraºului Aninoasa

au depistat doi minori de 17 ani, din Vulcan, cu privire la care s-a stabilit cã, în cursul nopþii, au forþat lacãtele uºilor de acces în douã garaje situate pe raza localitãþii. Cei doi minori sunt cercetaþi sub aspectul comiterii infracþiunii de tentativã de furt”, spune Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara.

Numãrul minorilor cercetaþi în stare de liberate sau chiar arestaþi pentru diferite tâlhãrii a crescut în ultima vreme. În Hunedoara, nu este sãptãmânã în care minorii sã nu fie pãrtaºi la câte o astfel de acþiune antisocialã, iar ºcoala este lãsatã deoparte.

Diana MITRACHE

locuinþelor”, spun anchetatorii.

Nicolae Bitang este suspect în mai multe furturi ºi tâlhãrii comise cu violenþã, dar deocamdatã s-au fãcut doar percheziþii la domiciuliul sãu ºi al câtorva rude.

Diana MITRACHE

Amendaþi cã pescuiau în Jiu

D

oi bãrbaþi au fost amendaþi cã pescuiau în Jiul de Vest. Ei au fost prinºi în flagrant ºi au rãmas ºi fãrã permisele de pescuit.

Cei doi sunt localnici din Valea Jiului ºi au fost depistaþi la o razie. Ei au fost zãriþi de o patrulã a jandarmilor aflaþi în misiune ºi acum vor suporta rigorile legii. „Un echipaj din cadrul Jandarmeriei Hunedoara, care executa o misiune de prevenire a faptelor antisociale, a identificat doi bãrbaþi care pescuiau ilegal pe râul Jiul de Vest, în zona E.M. Paroºeni. Aceºtia pescuiau cu momealã naturalã în perioada de prohibiþie. Persoanele în cauzã au fost sancþionate contravenþional ºi le-au fost ridicate permisele de pescuit în vederea suspendãrii pe o perioadã de 90 de zile”, spune purtãtorul de cuvânt al IJJ Hunedoara.

Zeci de oameni cautã acum, în Valea Jiului sã supravieþuiascã, iar pescuitul este una dintre metode, chiar dacã vorbim despre perioada de prohibiþie. Cei doi, însã, aveau ºi permise pentru acest sport, dar se pare cã au ignorat asta. (Diana MITRACHE )

Contravenienþii obligaþi la muncã – fug din þarã

C

omit infracþiuni, nu au bani sã achite amenzile ºi judecãtorii îi obligã la muncã în folosul comunitãþii. Când trebuie sã înceapã lucrul nu mai sunt de gãsit. Zilnic în loc de o armatã de contravenienþi, doar doi – trei vin la Primãria Petroºani pentru a-ºi face pedeapsa.

Serviciul Public Administrarea Domeniului Public Privat din cadrul Primãriei Petroºani, dupã numãrul sentinþelor judecãtoreºti definitive, ar trebui sã se bazeze în fiecare zi mãcar pe câte zece persoane obligate la muncã în folosul comunitãþii. În realitate abia dacã au doi-trei contravenienþi care se prezintã sã-ºi facã pedeapsa. Inspectorii SPADPP Petroºani îi cautã acasã de multe ori cu Poliþia Petroºani, însã

fãrã ºase prea mari de izbândã. Cei mai mulþi au dispãrut din þarã imediat dupã ce au fost amendaþi pentru diferite abateri, astfel cã degeaba li s-a transformat amenda în zile de muncã. „Teoretic am avea foarte mulþi la muncã, sunt o mulþime de hârtii adunate la noi, însã de venit nu prea vin sã munceascã. Avem unul pe zi, doi sau poate trei dacã avem noroc.

Este o grãmadã de muncã pe care o facem noi pentru a-i gãsi ºi aduce la muncã dar nu reuºim sã dãm de ei.

Majoritatea sunt plecaþi

de la domiciliu ºi facem adrese cãtre poliþie pentru a da de urma lor. Cei mai mulþi au ºi plecat din þarã. În cazul acestora instanþa de judecatã

reconsiderã sancþiunea ºi o retransformã în amendã”, declarã, Aron Dumitresc, director SPADPP Petroºani. Pe de altã parte, municipalitatea nu prea are de câºtigat de pe urma muncii fãcute de contravenienþi. Cei obligaþi la muncã în folosul comunitãþii, cineva din serviciul de administrare al Petroºaniului, trebuie sã-i supravegheze, sã le facã instructaj, iar toate aceste lucruri costã. „Pe fiecare trebuie sã-l supraveghem. Nu-l putem lãsa de capul lui pentru cã dacã-l duc într-o magazie ºi-l las singur, risc sã mã trezesc cu ea goalã. Nu vin dintre cei mai buni”, mai spune oficialul.

Maximilian GÂNJU

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 17 Aprilie 2013

Viaþa trãitã pe Viitorului, dar ca acum 100 de ani Angajãri la Primãria Petroºani

R

eprezentanþii administraþiei locale de la Petroºani au publicat un anunþ privind organizarea unui concurs pentru ocuparea unei funcþii contractuale.

V

iitor trãit ca în Evul Mediu.

Locatarii care îºi au domiciliile pe strada Viitorului din minicipiul Lupeni trãiesc ca acum mii de ani. Condiþii greu de imaginat se regãsesc în aceste imobile. Blocuri care stau sã pice, geamuri înlocuite cu lemne. Asta este imaginea de pe atrada Viitorului dintr-un oraº din Uniunea Europeanã din secolul 21.

Monika BACIU Oamenii de aici trãiesc în condiþii mizerabile. Ei spun cã ºi dacã ar vrea nu pot sã îºi reabiliteze locuinþele, asta pentru cã acestea aparþin celor din administraþia localã.

“Nu avem ce sã facem aici. Nu sunt apartamentele noastre. Putinu sunt cei care ºi-au cumpãrat apartamentul ºi acolo se vãd îmbunãtãþiri.

Pe scara miºunã aobolanii care aratã ca niºte pisici aºa de mari sunt”, spune

Monika BACIU

locatara unui imobil amplasat pe strada Viitorului din munucipiul Lupeni.

S

ãrãcie lucie

În aceastã zânã saracua este un alt cuvânt care caracterizeazã condiþiile de viaþã. Fãrã loc de muncã aceºti oameni îºi câºtigã existenþa de pe o zi pe alta.

Fiecare cum poate.

Oamenii spun cã iarna au acþiuni de ciolectare ºi valoficare a fierului vechia, iar

Românii vor sã scrie Constituþia

L

a nivel naþional oamenii au inceput sã vinã cu tot felul de propuneri care mai de care mai ingenioase pentru modificarea Constituþie Romãniei.

Astfel mulþi doresc ca pe steagul þarii noastre sã aparã chipul marelui poet Mihai Eminescu, alþii doresc sã fie înlocuite icoanele existente din sãlile de curs ºi din instituþile publice cu cele 10 Porunci. Pe lângã cetãþenii de rând ºi feþele bisericeºþi propun mai

multe lucruri care ºi în trecut au fost dezbãtute dar au rãmas fãrã o rezolvare favorabilã lor.

Nici locuitorii Vãii Jiului nu au rãmas indiferenþi la aceste lucruri.

Mai mult decât atât oamenii de la noi vin cu tot felul de propuneri care i-ar surprinde ºi pe guvernanþi. Mulþi dintre aceºtia îºi doresc tot felul de poezii care nu au o aºa importanþa majorã în Constituþia þãrii noastre.

Pânã în momentul în care toate aceste propuneri vor fi acceptate va mai trece mult timp pentru cã o

varã se reprofileazã.

“Vara adunãm fructe de pãdure ºi ce ne mai oferã natura ºi iarna cãutam fier vechi pe care îl vindem. Trebuie sã facem ceva pentru cã avem copii de crescut”, spune o altã localnica.

Vorbind de copii în aceastã zonã sunt sute de copii. Micuþii au în faþã un viitor care este în mâinile lor. Un viitor care poate fi altul faþã de cel al pãrinþilor lor sau acesta poate fi un viitor ca ºi trecutul pãrinþilor lor. adicã un viitor trqit de la o zi la alta într-o sãrãcie lucie ºi o mizerie de nedescris.

constituþie a unei þãri nu poate fi schimbatã aºa uºor ºi mai mult decât atât dacã se vor adãuga lucruri noi sigur acestea vor fi bine

Î

nscrierile în clasa pregãtitoare ºi clasa I se aflã pe ultima sutã de metri. Prima etapã urmeazã a se încheia în data de 22 aprilie. Pânã acum, la ªcoala Generalã „I. G. Duca” din Petroºani, dintre cele 100 de locuri disponibile în clasa 0 au fost ocupate 74.

„În anul ºcolar 2013 – 2014 vom avea 4 clase, cu 100 de locuri, la clasa pregãtitoare, la fel ca ºi anul trecut.

Deocamdatã avem ocupate 74 de locuri dar dacã numãrul de solicitãri va fi mai mare, cu aprobarea Inspectoratului ªcolar, am putea majora numãrul de clase”, a declarat

Administrarea Domeniului Public ºi pentru ocuparea funcþiei contractuale de execuþie vacante de inspector achiziþii publice, investiþii.

Participanþii la concurs trebuie sã întruneascã anumite condiþii generale ºi anume sã aibã cetãþenia românã, cetãþenie a altor state membre ale Uniunii Economic European ºi domiciliul în România, sã cunoascã limba românã, scris ºi vorbi, sã aibã vârsta minimã reglementatã de prevederile legale, sa

condiþiile de studii ºi, dupã caz, de vechime sau alte concurs, sa nu fi fost condamnatã definitiv pentru sãvârºirea unei infracþiuni de serviciu sau în legãturã cu serviciul, care ar face-o incompatibilã cu intervenit reabilitarea.

Condiþii de participare la concurs: studii universitare de licenþã absolvite cu diplomã, respectiv studii licenþã sau echivalentã, vechime în specialitatea studiilor necesare exercitãrii funcþiei, cunoºtinþe de operare pe calculator: mediu.

analizate de cãtre organele abilitate care se ocupa de aceste schimbãri ori de care ar fi ele.

Monika BACIU

Ultimele zile de înscrieri

Mircea NISTOR

Este vorba de ocuparea unui post vacant sau temporar vacant cu promovare în grade sau trepte profesionale la Serviciul Public

aiba capacitate deplinã de exerciþiu, sa aiba o stare de sãnãtate corespunzãtoare postului pentru care eliberate de medicul de familie sau de unitãþile sanitare abilitate, sa îndeplineasca

Nicoleta Demeter, directorºcoala Generalã „I. G. Duca” Petroºani. În acelaºi timp, în clasa I,

aici mai sunt disponibile doar 2 locuri. „În viitorul an ºcolar vom avea 4 clase de a I-a, cu 100 de locuri, respectiv clasele pregãtitoare de anul trecut. Am avut disponibile doar 5 locuri pentru cã dintre elevii înscriºi anul trecut în clasele pregãtitoare, 5 s-au retras. Dintre cele 5 locuri, 3 au fost deja ocupate, astfel

cã mai avem disponibile doar 2 locuri. Din pãcate, s-au dus vremurile când unitatea noastrã ºcolarã avea 8 clase în primul an. De vinã este scãderea natalitãþii ºi plecarea în strãinãtate a pãrinþilor care, mai apoi, îºi aduc ºi copiii lângã ei”, a mai spus Nicoleta Demeter. În acest an au fost programate douã etape de înscriere în clasa pregãtitoare, respectiv I. Dacã prima etapã se va încheia luni, 22 aprilie, cea de –a doua urmeazã a se derula în perioada 8 – 17 mai.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 17 aprilie 2013 Hazardul decide pentru ei

Copii uciºi de indiferenþa autoritãþilor ºi de un sistem defect

T

ragedia de la Uricani, unde un copil de doar 4 ani a fost ucis de bunica lui, cunoscutã cu probleme psihice, scoate la ivealã un sistem defect, în care minorii sunt daþi în îngrijire, cu sau fãrã forme legale, iar mai apoi nimeni nu se mai intereseazã de ei. Micuþii sunt lãsaþi în voia sorþii ºi tot hazardul este cel care decide dacã trãiesc sau nu!

Carmen COSMAN Putea fi evitatã tragedia de Câmpu lui Neag, acolo unde o femeie de 46 de ani ºi-a ucis nepoþelul pe care îl îngrijea iar mai apoi s-a spânzurat? Probabil cã da, dar asta doar dacã cei de la Serviciul de Asistenþã Socialã ar mai fi trecut pe la locuinþa bunicii micuþului, pentru a analiza situaþia ºi pentru a vedea dacã totul este în regulã. ªi asta cu atât femeia ar fi vrut sã îl înfieze cu acte în regulã pe nepotul sãu, pe care îl creºtea dupã ce mama micuþului s-a spânzurat anul trecut, dupã ce s-a întors de la lucru din Italia. Primarul oraºului Uricani, Dãnuþ Buhãescu, recunoaºte cã sunt multe cazuri în care copiii sunt lãsaþi în grija rudelor dupã ce pãrinþii lor aleg sã meargã sã lucreze peste hotare.

Puþini sunt cei care anunþã autoritãþile ºi chiar ºi aºa cei de la Asistenþã Socialã nu sunt interesaþi sã vadã în ce condiþii trãiesc acei

minori sau dacã cei care îi au în grijã sunt apþi fizic sau psihic sã îi îngrijeascã. „Nu avem o situaþie, pentru cã nu am avea cum sã avem o situaþie clarã a celor care au plecat sã lucreze. Sunt care pleacã pe o perioadã mai scurtã de timp, alþii care pleacã pe o perioadã mai lungã, deci este imposibil sã avem o situaþie clarã”, susþine Buhãescu, deºi teoretic legea îi obligã pe pãrinþi sã anunþe cu cine lasã copiii când pleacã la muncã. Edilul susþine cã de vinã sunt restructurãrile de personal, care a dus la reducerea drasticã a numãrului de angajaþi, inclusiv de la Serviciul de Asistenþã Socialã. Aºa cã, pentru minori, decide în cele din urmã soarta! „În urma restructurãrilor pe care noi le-am fãcut în 2010, am eliberat din funcþie peste 30 de angajaþi ai primãriei ºi nu avem aºa de mult personal încât sã ne permitem sã-i trimitem la familii acasã.

Biroul de Asistenþã Socialã mai are doar doi

angajaþi ºi este imposibil fizic sã facã verificãri la situaþia familiilor, copiilor…”, susþine primarul din Uricani.

N

u au anunþat pe nimeni de situaþia copilului Grav este cã nimeni de la Primãria Uricani nu a anunþat Direcþia de Protecþie a Copilului

Hunedoara despre situaþia minorului. Dupã ce mama lui s-a spânzurat, micuþul a ajuns în grija bunicii, dar fãrã sã fie fãcute acte legale de încredinþare. ªi nici când aceasta s-a internat în spital, ca urmare a traumei suferite dupã ce ºi-a pierdut fiica, nimeni nu ºi-a pus problema dacã minorul este în siguranþã în acea familie.

Chiar dacã pentru micuþul ucis de bunicã este tardiv, pot fi preîntâmpinate alte situaþii similare. „În situaþia datã,

este evident cã intervenþia Direcþiei este tardivã, atâta timp cât s-a produs decesul minorului ºi a bunicii sale, fiind pe rol ancheta care sã stabileascã cauzele ºi persoanele responsabile pentru cã nu au efectuat cele necesare prevenirii acestui tragic eveniment. În conformitate cu cadrul legislativ, DGASPC intervine pentru orice situaþii în care existã o sesizare, fie telefonicã, fie scrisã ºi oferã consiliere, sprijin ºi, în caz de nevoie, instituirea unei mãsuri de protecþie specialã, În

ªi-au pierdut vieþile, dar le-au salvat vieþile altora

N

umãrul recoltãrilor de la donatori în moarte cerebralã a fost de 65 în anul 2012 ºi deja de 43 în perioada 1 ianuarie - 15 aprilie 2013, precizeazãAgenþia Naþionalã de Transplant.

moarte cerebralã, în România au avut loc o serie de premiere: 8 transplanturi de rinichi în 24 de ore la Cluj, 5 transplanturi de ficat în 24 de ore la Bucureºti, 4 transplanturi de

Monika BACIU “În legãturã cu derularea Programului de transplant pe teritoriul României, în calitate de autoritate competentã, Agenþia Naþionalã de Transplant precizeazã într-un comunicat de presã cã în ultima perioadã, ca rezultat al eforturilor susþinute pentru promovarea activitãþii de transplant de organe, þesuturi ºi/sau celule umane desfãºuratã de cadrele medicale cu pregãtire de specialitate în mod direct, precum ºi prin mijlocirea campaniilor mediatice de profil, s-a constatat creºterea considerabilã a numãrului de donatori

în moarte cerebralã”, se aratã într-un comunicat emis luni de ANT. Pe fondul acestei creºteri a numãrului de donatori în

cornee în 24 de ore la Bucureºti.

Urmare a nominalizãrilor de coordonatori de transplant ºi a

acest caz, Primãria Uricani nu a sesizat sub nicio formã Direcþia ºi nu a solicitat sprijinul pentru acordarea d consiliere psihologicã, þinând cont cã bunica a trãit evenimentul ca fiica dânsei sã fie decedatã în condiþii tragice, prin spânzurare.

Ar fi fost cu siguranþã mult mai bine dacã se solicita sprijinul specialiºtilor”, spune Ionela Lazãr, purtãtor de cuvânt al DGASPC Hunedoara. Dar asta înseamnã sã îi pese cuiva de soarta micuþilor lãsaþi din diverse motive în

responsabililor cu identificarea ºi menþinerea donatorilor în moarte cerebralã în 32 de noi spitale, au fost implicate în program în 2013 centre noi precum Deva, Constanþa, Brãila, Botoºani, Vaslui, Tulcea ºi spitale precum Spitalul Universitar de Urgenþã Bucureºti ºi Spitalul Elias Bucureºti.

ANT subliniazã cã în conformitate cu prevederile art. 143 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sãnãtãþii, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, autoritãþile competente în domeniul activitãþii de transplant din România sunt Agenþia Naþionalã de Transplant ºi Ministerul Sãnãtãþii, prin structura de control în domeniul sãnãtãþii.

Coordonarea, supravegherea, aprobarea ºi implementarea oricãror dispoziþii privind activitatea de transplant revin Agenþiei Naþionale de Transplant. Prelevarea de organe, þesuturi ºi celule de

grija altor rude. Vestea bunã este cã existã cadru legal pentru ca primãriile sã poatã fi constrânse sã verifice condiþiile de îngrijire a micuþilor.

Vestea proastã este cã nimeni nu verificã dacã legea este respectatã.

Acum, DGASPC vrea sã îi instruiascã din nou pe responsabilii din primãrii cu privire la ceea ce au de fãcut. „Vom iniþia în mod impetuos acþiuni de prelucrare a acestor angajaþi din cadrul primãriilor de a le reaminti exact procedura ºi modalitãþile de sesizare a cazurilor în situaþie de risc. Primãrile, prin serviciile de asistenþã socialã, au obligativitatea sã cunoascã persoanele ºi copiii din comunitate aflaþi în situaþie de risc, sã intervinã, sã încerce sã facã vizite la aceste familii ºi sã identifice dacã existã risc pentru copii sau chiar ºi pentru adulþi”, a mai spus Ionela Lazãr.. ªi, dacã sunt prea puþini – aºa cum se scuzã primarul din Uricani, pot cere ajutorul celor de la Deva. Doar bunãvoinþã sã existe!

origine umanã se realizeazã în unitãþi sanitare publice sau private acreditate. Criteriile de acreditare sunt stabilite de ANT ºi se aprobã prin ordin al ministrului Sãnãtãþii.

Transplantul de organe, þesuturi ºi celule de origine umanã se realizeazã în centre de transplant publice sau private acreditate. Tot în actul legislativ se prevede cã “acreditarea emisã va menþiona tipul sau tipurile de transplant pe care centrul de transplant în cauzã le poate desfãºura”. În ceea ce priveºte derularea programului de transplant, ANT are doar rolul de a propune proiectul de program de transplant care, odatã aprobat de Ministerul Sãnãtãþii, este pus în aplicare de centrele de transplant.

Finanþarea ºi derularea programului de transplant sunt asigurate de Ministerul Sãnãtãþii, se mai aratã în comunicat.

6 Actualitate

M

âine, la Petroºani, va avea loc marcarea Zilei Internaþionale a Monumentelor Istorice, pentru a atrage atenþia asupra distrugerii istoriei locurilor, dar ºi pentru cunoaºtere ºi valorificare. Pentru cã vrem sã fim atracþie turisticã, trebuie ºtiut cã am fost cândva cel mai mare bazin carbonifer din Euroapa...

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 17 Aprilie 2013

Valea Jiului - cel mai mare bazin carbonifer din Europa, monument istoric Marcarea Zilei Internaþionale a Monumentelor Istorice este marcatã la Petroºani de Organizaþia de femei a PSD în colaborare cu Teatrul Dramatic ”I.D.Sîrbu”, Teatru ce funcþioneazã într-o clãdire monument istoric. Organizatorii spun cã doresc sã conºtientizeze autoritãþile, locuitorii Petroºaniului, cã asemenea valori o datã pierdute, ele nu mai pot fi recuperate.

Mãrturie stând clãdirea Bãilor Societãþii Petroºani, o bijuterie arhitectonicã lãsatã pradã demolatorilor ºi locul curãþat cu buldozerul. ”Cu toþii dorim ca Valea Jiului sã devinã o zonã de atracþie turisticã, dar foate mulþi cãlãtori prin aceste locuri nu au habar de aceste valori naþionale, deºi ele fac parte din istoria noastrã ºi sunt oglinda dezvoltãrii acestui oraº. Fiecare monument istoric ar trebui marcat cu un înscris pentru cã existã mulþi cetãþeni care au venit mai târziu, s-au stabilit aici ºi nu cunosc monumentele noastre. Ca sã nu mai vorbesc despre tineri.

Ar trebui sã ne punem în valoare localitatea prin fiecare colþiºor pentru cã aici chiar s-au întâmplat lucruri ºi nu este aºa cum mulþi spun, din necunoaºtere, cã este doar locul mineriadelor” – a declarat Margareta Burduf, preºedinta OF PSD

Petroºani.

Marcarea zilei Monumentelor va avea loc afarã, lângã Tetrul Dramatic ”I.D.Sîrbu” Petroºani, începând cu ora 15,00, cu prezentarea clãdirilor monument ºi poveºtile lor de viaþã, dar ºi cu îndemnul ” Haideþi sã ne pãstrãm valorile prin contribuþii ºi respect! ”

onumentele M istorice ale Petroºaniului,

patrimoniu de stat:

Muzeul Mineritului din municipiul Petrosani este singurul de acest gen din þara noastrã ºi al treilea din Europa, fiind înfiintat ca un omagiu adus muncii minerilor…

Clãdirea care adãposteºte astãzi Muzeul Mineritului se aflã în patrimoniul statului ºi a fost primul sediu al Societãþii

Anonime Române Petroºani, înfiinþat în anul 1920. Clãdirea a servit muþi ani ºi ca locuinþã de serviciu directorilor din cadrul Societãþii Anonime Române Petroºani, dupã ce pânã în anul 1967, a funcþionat într-un spaþiu care putea fi comparat cu un depozit ºi care a fost demolat odatã cu sistematizarea oraºului.

Binecunoscutul Muzeu al mineritului din Petroºani a fost înfiinþat în baza Deciziei Sfatului Popular al Regiunii Hunedoara cu numãrul 750 din 4 august 1961.

Sediul Sindicatului Minier construit între anii 1921- 1946, este în prezent cantina socialã din Colonia Petroºani. Clãdirea marcheazã o perioadã a sindicalismului extrem de agitat al mineritului din Valea Jiului.

Spitalul ºi Dispensarul Principele Mircea, înfiinþat în anul 1925, astãzi este sediul Casei de Culturã a Studenþilor Petroºani.

Spitalul de copii „Principele Mircea” a fost dat în folosinþã în 1922 fiind construit de Societatea Anonimã „Petroºani”. Principele Mircea a fost cel de-al ºaselea copil al Reginei Maria ºi s-a nãscut în ianuarie 1913. A cãzut pradã febrei

Bãile Societãþii Petroºani”a fost construitã între anii 1923-1925, în apropierea Cazinoului muncitoresc. Bãile au fost mult timp folosite de populaþia din întreaga Vale a Jiului. Construcþia a fost o bijuterie arhitectonicã, dar astãzi nu mai existã…

Biserica de Lemn Sfinþii Arhangheli (a Sânonilor) a fost construitã în secolul XVIII. Construcþia din bârne de lemn de frasin, a luat locul celei arse, în sesul de la confluenta prâului Maleia cu Jiul, fiind gata odata cu podoabã picturii în 1795.

Cu ani în urmã se mai observau fragmente de picturã sub semnatura lui Popa Simion zugravul. Din punct de vedere tipologic biserica face parte din grupul monumentelor de plan dreptunghiular cu absida decrosata, poligonala cu cinci laturi.

Cazinoul Funcþionarilor Superiori… În 1905 se construieºte Casa de oaspeþi „Gheorghe Apostol”, ºi ulterior Cazino al Funcþionarilor Superiori. Devine apoi teatru, cladirea fiind modificata în perioada 1981-1983 când a fost adaugatã scena mare.

La 31 mai 1983, Teatrul de stat “Valea Jiului”, inaugureazã aceastã “noua” clãdire, prezentând spectacolul, cu care deschisese ºi prima stagiune în 1948, “O scrisoare pierdutã” de I. L. Caragiale, în regia lui Ion Simionescu. În aceasta perioadã, când se lucra la construcþia clãdirii, teatrul a pregãtit o serie de spectacole în foaier ºi sala de expoziþie. În 1991 Teatrul de stat “Valea Jiului” îºi schimbã titulatura în Teatrul Dramatic “Ion D. Sîrbu” Petroºani.

cazinou muncitoresc s-au perindat în perioada interbelicã, ºi dupa, numeroase trupe de teatru. În 1949, titulatura oficialã a instituþiei se schimbã în Teatrul de stat “Valea Jiului” Petroºani. În mai 1981, Teatrul de stat “Valea Jiului” se mutã în actualul sediu (construit în 1905 ºi el monument istoric).

Cartierul de Locuinþe Muncitoreºti – Colonia Petroºani - ia fiinþã la finalul secolului XIX, astãzi fiind cunoscut sub denumirea de Cartierul Colonie.

Cartierul de Locuinþe Colonia a fost inclus în lista

D.M.A.S.I. la categoria zonã istoricã urbanã. ”Cartierul muncitoresc „Colonie” a apãrut odatã cu dezvoltarea industriei miniere în zonã. Locuitorii cartierului erau angajaþii Societãþii Miniere Anonime ºi au rãmas, majoritatea, pânã în prezent.

Centrul istoric al oraºului (între Piaþa Victoriei ºi Centrul Civic), datând de la sfârºitul secolului XIX. Pe la 1640 au fost aduºi aici 20 þãrani iobagi din zona Petros, ceea ce unii considerã a fi primii locuitori ai aºezãrii Petroºani. Prima menþiune oficialã în documente este datatã la 1788 ºi aparþine ofiþerului austriac Gotze. În anul 1818 sun consemnate în documente oficiale numele localitãþii Petroºani ºi existenþa a 233 de locuitori. Când începe exploatarea zãcãmintelor de cãrbuni din zonã, dupã 1840, are loc o dezvoltare accentuatã a Petroºaniului, care devine cel mai mare bazin carbonifer din România ºi din Europa.

Ileana FIRÞULESCU

tifoide, murind la vârsta de doar trei ani. În memoria acestui copil, petroºãnenii au botezat noul dispensar „Principele Mircea”.

Cazinoul Muncitoresc, din Colonia Petroºani… Între anii 1923-1925 Societatea Anonimã Românã Petroºani construieºte în Colonia de Jos Cazinoul muncitoresc din Petroºani. Pe scena acestui

COPIII VÃII JIULUI CER DREPTUL LA VIITOR: ”Salvaþi Valea Jiului - Salvaþi mineritul” ”N

oi, copiii Vãii Jiului, Rugãm Guvernul ºi Preºedintele þãrii sã-ºi întoarcã privirea ºi spre Valea Jiului” – este mesajul de mobilizare a tinerilor pentru evenimentul de mâine, de la Petroºani.

Specialiºtii din energie ºi secretari de stat vor fi prezenþi la Simpozionul Internaþional Exploatrea Resurselor Minerale Convenþionale, iar tinerii doresc ca mesajul lor sã fie temã pentru o soluþie urgentã care sã vinã în sprijinul Vãii Jiului.

O miºcare a copiilor Vãii Jiului s-a nãscut în spaþiul virtual pentru chemare la un eveniment la care sã se strige cã ei îºi

doresc un viitor. Evenimentul este numit COPIII VÃII JIULUI CER DREPTUL LA VIITOR: ”Salvaþi Valea Jiului - Salvaþi mineritul”. Tinerii spun cã de ceva vreme aºteaptã ca în Valea Jiului sã se deplaseze factori cu putere de decizie la nivel naþional pentru a atrage atenþia cã dupã ce s-au închis mine, dupã ce s-au stopat proiecte, conducãtorii au o datorie moralã uriaºã sã gãseascã o soluþie pentru ca tinerii, pãrinþii ºi prietenii lor sã poatã învãþa, munci ºi trãi pe aceste meleaguri încãrcate de istorie.

Un grup de tineri au lansat ideea de a se alãtura campaniei Mondo TV, Mondo FM, demaratã de Ionuþ Drãgotesc, directorul general al grupului media, cerându-i cu împrumut ideea, pentru a o folosi joi, la ora 14,00, când la Petroºani va avea loc simpozionul internaþio-

nal de dezbatere ºi analizã cu tema Exploatarea resurselor minerale convenþionale în contextul dezvoltãrii durabile.

Workshop-ul internaþional este organizat de Primãria Municipiului Petroºani, în parteneriat cu mai multe instituþii, fundaþii, ºi societãþi comerciale.

“Scopul manifestãrii este acela de a realiza o dezbatere ºtiintificã, cu participare reprezentativã, privind cãile ºi

modalitãþile prin care mineritul ar putea contribui la dezvoltarea durabilã a României prin valorificarea la maximum a avuþiei minerale, pentru a contribui la bunãstarea cetãþenilor, acum ºi în viitor”, a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi.

Potrivit organizatorilor workshopul îºi propune ca principale obiective sã scoatã în evidenþã diferite scenarii ºi modele, care pot fi valorificate în procesul de

convertire a resurselor minerale ale þãrii în dezvoltarea durabilã, pe termen lung; sã ofere o orientare credibilã cu privire la factorii ºi considerentele-cheie, care pot fi relevanþi pentru oficialitãþi ºi pentru investitori, respectiv sã contureze un scurt studiu cu privire la modul de gândire actual privitor la minerit în contextul dezvoltãrii durabile, cu intenþia de a oferi un temei de gândire pentru autoritãþile române ºi pentru investitorii români ºi strãini; Mesajul lor este: ”Veniþi alãturi de copiii dumneavoastrã, ”copiii Vãii Jiului”. Avem drepturi ºi trebuie sã luptãm pentru ele. ”Salvaþi mineritul, salvati Valea Jiului” este o miºcare prin care rugãm Guvernul ºi Preºedintele þãrii sã-ºi întoarcã privirea ºi spre Valea Jiului.

Evenimentul va avea loc în faþa CBC (GEROM) Petroºani, joi,

18.04.2013, de la ora 14,00.

Vã aºteptãm!”

Mesajele pe site-uri de socializare ºi SMS-urile au curs.

Liderii galeriei Jiul Petroºani s-au pus pe treabã, elevi ai claselor a XII-a ºi-au calculat terminarea orelor de curs, pãrinþii au cetrut sã-ºi însoþeascã fiii ºi fiicele, câþiva mineri, tineri pensionari au confirmat cã vor fi prezenþi

etc. Participanþii au hotãrât sã vinã îmbrãcaþi în negru dupã modelul Mondo TV Petroºani.

Sociologii spun cã atunci când au loc adunãri, manifestãri publice pe diverse teme, speranþa renaºte sau se consolideazã. Cât despre atitudinea tinerilor Vãii Jiului, este pentru prima datã când aceºtia reacþioneazã civic!

Ileana FIRÞULESCU

6 Actualitate

M

âine, la Petroºani, va avea loc marcarea Zilei Internaþionale a Monumentelor Istorice, pentru a atrage atenþia asupra distrugerii istoriei locurilor, dar ºi pentru cunoaºtere ºi valorificare. Pentru cã vrem sã fim atracþie turisticã, trebuie ºtiut cã am fost cândva cel mai mare bazin carbonifer din Euroapa...

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 17 Aprilie 2013

Valea Jiului - cel mai mare bazin carbonifer din Europa, monument istoric Marcarea Zilei Internaþionale a Monumentelor Istorice este marcatã la Petroºani de Organizaþia de femei a PSD în colaborare cu Teatrul Dramatic ”I.D.Sîrbu”, Teatru ce funcþioneazã într-o clãdire monument istoric. Organizatorii spun cã doresc sã conºtientizeze autoritãþile, locuitorii Petroºaniului, cã asemenea valori o datã pierdute, ele nu mai pot fi recuperate.

Mãrturie stând clãdirea Bãilor Societãþii Petroºani, o bijuterie arhitectonicã lãsatã pradã demolatorilor ºi locul curãþat cu buldozerul. ”Cu toþii dorim ca Valea Jiului sã devinã o zonã de atracþie turisticã, dar foate mulþi cãlãtori prin aceste locuri nu au habar de aceste valori naþionale, deºi ele fac parte din istoria noastrã ºi sunt oglinda dezvoltãrii acestui oraº. Fiecare monument istoric ar trebui marcat cu un înscris pentru cã existã mulþi cetãþeni care au venit mai târziu, s-au stabilit aici ºi nu cunosc monumentele noastre. Ca sã nu mai vorbesc despre tineri.

Ar trebui sã ne punem în valoare localitatea prin fiecare colþiºor pentru cã aici chiar s-au întâmplat lucruri ºi nu este aºa cum mulþi spun, din necunoaºtere, cã este doar locul mineriadelor” – a declarat Margareta Burduf, preºedinta OF PSD

Petroºani.

Marcarea zilei Monumentelor va avea loc afarã, lângã Tetrul Dramatic ”I.D.Sîrbu” Petroºani, începând cu ora 15,00, cu prezentarea clãdirilor monument ºi poveºtile lor de viaþã, dar ºi cu îndemnul ” Haideþi sã ne pãstrãm valorile prin contribuþii ºi respect! ”

onumentele M istorice ale Petroºaniului,

patrimoniu de stat:

Muzeul Mineritului din municipiul Petrosani este singurul de acest gen din þara noastrã ºi al treilea din Europa, fiind înfiintat ca un omagiu adus muncii minerilor…

Clãdirea care adãposteºte astãzi Muzeul Mineritului se aflã în patrimoniul statului ºi a fost primul sediu al Societãþii

Anonime Române Petroºani, înfiinþat în anul 1920. Clãdirea a servit muþi ani ºi ca locuinþã de serviciu directorilor din cadrul Societãþii Anonime Române Petroºani, dupã ce pânã în anul 1967, a funcþionat într-un spaþiu care putea fi comparat cu un depozit ºi care a fost demolat odatã cu sistematizarea oraºului.

Binecunoscutul Muzeu al mineritului din Petroºani a fost înfiinþat în baza Deciziei Sfatului Popular al Regiunii Hunedoara cu numãrul 750 din 4 august 1961.

Sediul Sindicatului Minier construit între anii 1921- 1946, este în prezent cantina socialã din Colonia Petroºani. Clãdirea marcheazã o perioadã a sindicalismului extrem de agitat al mineritului din Valea Jiului.

Spitalul ºi Dispensarul Principele Mircea, înfiinþat în anul 1925, astãzi este sediul Casei de Culturã a Studenþilor Petroºani.

Spitalul de copii „Principele Mircea” a fost dat în folosinþã în 1922 fiind construit de Societatea Anonimã „Petroºani”. Principele Mircea a fost cel de-al ºaselea copil al Reginei Maria ºi s-a nãscut în ianuarie 1913. A cãzut pradã febrei

Bãile Societãþii Petroºani”a fost construitã între anii 1923-1925, în apropierea Cazinoului muncitoresc. Bãile au fost mult timp folosite de populaþia din întreaga Vale a Jiului. Construcþia a fost o bijuterie arhitectonicã, dar astãzi nu mai existã…

Biserica de Lemn Sfinþii Arhangheli (a Sânonilor) a fost construitã în secolul XVIII. Construcþia din bârne de lemn de frasin, a luat locul celei arse, în sesul de la confluenta prâului Maleia cu Jiul, fiind gata odata cu podoabã picturii în 1795.

Cu ani în urmã se mai observau fragmente de picturã sub semnatura lui Popa Simion zugravul. Din punct de vedere tipologic biserica face parte din grupul monumentelor de plan dreptunghiular cu absida decrosata, poligonala cu cinci laturi.

Cazinoul Funcþionarilor Superiori… În 1905 se construieºte Casa de oaspeþi „Gheorghe Apostol”, ºi ulterior Cazino al Funcþionarilor Superiori. Devine apoi teatru, cladirea fiind modificata în perioada 1981-1983 când a fost adaugatã scena mare.

La 31 mai 1983, Teatrul de stat “Valea Jiului”, inaugureazã aceastã “noua” clãdire, prezentând spectacolul, cu care deschisese ºi prima stagiune în 1948, “O scrisoare pierdutã” de I. L. Caragiale, în regia lui Ion Simionescu. În aceasta perioadã, când se lucra la construcþia clãdirii, teatrul a pregãtit o serie de spectacole în foaier ºi sala de expoziþie. În 1991 Teatrul de stat “Valea Jiului” îºi schimbã titulatura în Teatrul Dramatic “Ion D. Sîrbu” Petroºani.

cazinou muncitoresc s-au perindat în perioada interbelicã, ºi dupa, numeroase trupe de teatru. În 1949, titulatura oficialã a instituþiei se schimbã în Teatrul de stat “Valea Jiului” Petroºani. În mai 1981, Teatrul de stat “Valea Jiului” se mutã în actualul sediu (construit în 1905 ºi el monument istoric).

Cartierul de Locuinþe Muncitoreºti – Colonia Petroºani - ia fiinþã la finalul secolului XIX, astãzi fiind cunoscut sub denumirea de Cartierul Colonie.

Cartierul de Locuinþe Colonia a fost inclus în lista

D.M.A.S.I. la categoria zonã istoricã urbanã. ”Cartierul muncitoresc „Colonie” a apãrut odatã cu dezvoltarea industriei miniere în zonã. Locuitorii cartierului erau angajaþii Societãþii Miniere Anonime ºi au rãmas, majoritatea, pânã în prezent.

Centrul istoric al oraºului (între Piaþa Victoriei ºi Centrul Civic), datând de la sfârºitul secolului XIX. Pe la 1640 au fost aduºi aici 20 þãrani iobagi din zona Petros, ceea ce unii considerã a fi primii locuitori ai aºezãrii Petroºani. Prima menþiune oficialã în documente este datatã la 1788 ºi aparþine ofiþerului austriac Gotze. În anul 1818 sun consemnate în documente oficiale numele localitãþii Petroºani ºi existenþa a 233 de locuitori. Când începe exploatarea zãcãmintelor de cãrbuni din zonã, dupã 1840, are loc o dezvoltare accentuatã a Petroºaniului, care devine cel mai mare bazin carbonifer din România ºi din Europa.

Ileana FIRÞULESCU

tifoide, murind la vârsta de doar trei ani. În memoria acestui copil, petroºãnenii au botezat noul dispensar „Principele Mircea”.

Cazinoul Muncitoresc, din Colonia Petroºani… Între anii 1923-1925 Societatea Anonimã Românã Petroºani construieºte în Colonia de Jos Cazinoul muncitoresc din Petroºani. Pe scena acestui

COPIII VÃII JIULUI CER DREPTUL LA VIITOR: ”Salvaþi Valea Jiului - Salvaþi mineritul” ”N

oi, copiii Vãii Jiului, Rugãm Guvernul ºi Preºedintele þãrii sã-ºi întoarcã privirea ºi spre Valea Jiului” – este mesajul de mobilizare a tinerilor pentru evenimentul de mâine, de la Petroºani.

Specialiºtii din energie ºi secretari de stat vor fi prezenþi la Simpozionul Internaþional Exploatrea Resurselor Minerale Convenþionale, iar tinerii doresc ca mesajul lor sã fie temã pentru o soluþie urgentã care sã vinã în sprijinul Vãii Jiului.

O miºcare a copiilor Vãii Jiului s-a nãscut în spaþiul virtual pentru chemare la un eveniment la care sã se strige cã ei îºi

doresc un viitor. Evenimentul este numit COPIII VÃII JIULUI CER DREPTUL LA VIITOR: ”Salvaþi Valea Jiului - Salvaþi mineritul”. Tinerii spun cã de ceva vreme aºteaptã ca în Valea Jiului sã se deplaseze factori cu putere de decizie la nivel naþional pentru a atrage atenþia cã dupã ce s-au închis mine, dupã ce s-au stopat proiecte, conducãtorii au o datorie moralã uriaºã sã gãseascã o soluþie pentru ca tinerii, pãrinþii ºi prietenii lor sã poatã învãþa, munci ºi trãi pe aceste meleaguri încãrcate de istorie.

Un grup de tineri au lansat ideea de a se alãtura campaniei Mondo TV, Mondo FM, demaratã de Ionuþ Drãgotesc, directorul general al grupului media, cerându-i cu împrumut ideea, pentru a o folosi joi, la ora 14,00, când la Petroºani va avea loc simpozionul internaþio-

nal de dezbatere ºi analizã cu tema Exploatarea resurselor minerale convenþionale în contextul dezvoltãrii durabile.

Workshop-ul internaþional este organizat de Primãria Municipiului Petroºani, în parteneriat cu mai multe instituþii, fundaþii, ºi societãþi comerciale.

“Scopul manifestãrii este acela de a realiza o dezbatere ºtiintificã, cu participare reprezentativã, privind cãile ºi

modalitãþile prin care mineritul ar putea contribui la dezvoltarea durabilã a României prin valorificarea la maximum a avuþiei minerale, pentru a contribui la bunãstarea cetãþenilor, acum ºi în viitor”, a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi.

Potrivit organizatorilor workshopul îºi propune ca principale obiective sã scoatã în evidenþã diferite scenarii ºi modele, care pot fi valorificate în procesul de

convertire a resurselor minerale ale þãrii în dezvoltarea durabilã, pe termen lung; sã ofere o orientare credibilã cu privire la factorii ºi considerentele-cheie, care pot fi relevanþi pentru oficialitãþi ºi pentru investitori, respectiv sã contureze un scurt studiu cu privire la modul de gândire actual privitor la minerit în contextul dezvoltãrii durabile, cu intenþia de a oferi un temei de gândire pentru autoritãþile române ºi pentru investitorii români ºi strãini; Mesajul lor este: ”Veniþi alãturi de copiii dumneavoastrã, ”copiii Vãii Jiului”. Avem drepturi ºi trebuie sã luptãm pentru ele. ”Salvaþi mineritul, salvati Valea Jiului” este o miºcare prin care rugãm Guvernul ºi Preºedintele þãrii sã-ºi întoarcã privirea ºi spre Valea Jiului.

Evenimentul va avea loc în faþa CBC (GEROM) Petroºani, joi,

18.04.2013, de la ora 14,00.

Vã aºteptãm!”

Mesajele pe site-uri de socializare ºi SMS-urile au curs.

Liderii galeriei Jiul Petroºani s-au pus pe treabã, elevi ai claselor a XII-a ºi-au calculat terminarea orelor de curs, pãrinþii au cetrut sã-ºi însoþeascã fiii ºi fiicele, câþiva mineri, tineri pensionari au confirmat cã vor fi prezenþi

etc. Participanþii au hotãrât sã vinã îmbrãcaþi în negru dupã modelul Mondo TV Petroºani.

Sociologii spun cã atunci când au loc adunãri, manifestãri publice pe diverse teme, speranþa renaºte sau se consolideazã. Cât despre atitudinea tinerilor Vãii Jiului, este pentru prima datã când aceºtia reacþioneazã civic!

Ileana FIRÞULESCU

8 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 17 Aprilie 2013 Promisiuni respectate

Pãducel nu este dorit de PNL Petrila. Doar ca simplu oºtean

”A

m avut o ºedinþã ºi am întrebat pe consilierul nostru Zoltan Benke, având în vedere cã au colaborat, a fost coleg cu Ilie Pãducel, dacã l-ar vota ca primar sau în funcþii de conducere în organizaþie ºi a replicat – niciodatã! ªi nu este singurul. Deci, la Petrila, Ilie Pãducel nu este dorit în cadrul PNL”Costel Avram, preºedinte PNL Petrila.

Ileana FIRÞULESCU

Chiar dacã existã supãrãri printre unii membri ai PNL cu privire la racolarea de foºti sau actuali PDL-iºti, liderii acestui partid au subliniat cã un om cu valoarea profesionalã ºi politicã, fie el ºi democrat-liberal, nu trebuie condamnat la moarte socialã doar pentru cã a ales, la un moment dat, sã facã parte dintr-un partid ai cãrui lideri s-au dovedit a nu-ºi iubi prea mult þara, sau nu au ºtiut cum sã o

facã. În Valea Jiului liberalii îºi doresc sã aducã în partid oameni în care locuitorii zonei au încredere, lucru dovedit prin votul acordat, ºi aceºtia sunt doi – Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani ºi Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila. Rãmaºi ca ”Ion fãrã de þarã”, cu proiecte stopate, fãrã susþinere politicã din cauza erodãrii grave a credibilitãþii ºi imaginii PDL, cei

doi primari pot face un gest în folosul comunitãþii, dar ºi al lor. Pot deveni independeþi susþinuþi de PNL, pentru cã legea nu le permite schimbarea partidului, ºi acest lucru le-ar prii ºi lor pentru cã par a fi preþuiþi de liberali, dincolo de calcule electorale.

Dacã în cazul lui Tiberiu Iacob Ridzi, oraganizaþia de la Petroºani nu are nici o problemã în a-l adopta, la Petrila lucrurile stau altfel. Deºi coordonatorul PNL pe Valea Jiului ºi preºedinte interimar al organizaþiei de la Petrila, Costel Avram, a declarat cã uºile casei liberale din Est sunt deschise pentru Ilie Pãducel, totuºi existã probleme. La ºedinþa lãrgitã, cu lideri ai organizaþiilor din Vale, s-au ridicat voci care au spus cã nu vor vota niciodatã Pãducel-primar.

Disperare fãrã limite N iciunul dintre reprezentanþii societãþii bucureºtene nu poate fi contactat pentru a oferi informaþii legate de plata salariilor muncitorilor. Mai mult decât atât, angajaþii societãþii au de încasat salarii de nimic, în cazul de faþã fiind vorba de 500 de lei lunar.

Monika BACIU Astfel, muncitorii au de încasat undeva la 2500 de lei, sume restante din luna decembrie 2012.

Oamenii se tem de faptul cã vor fi concediaþi. ”Noi am încercat sã luãm legãtura cu cei de la firmã, dar ne-au spus cã vom primi

banii. Ne este fricã sã îi mai ºi sunãm cã ne-au ameninþat cã ne concediazã”, spune angajatul Euroserv Clean.

A

duc materiale de acasã Angajaþii societãþii Euroserv Clean sunt plãtiþi pentru a realiza

serviciile de curãþenie la subunitãþile SNH. Ei se plâng ºi de faptul cã nu au materiale cu ce sã lucreze. Chiar ºi în condiþiile în care ei nu ºi-au primit salariile de mai bine de trei luni vin ºi cu materiale de acasã.

EuroServ Clean din Bucureºti, societatea care se ocupã de curãþenia din birourile sucursalelor SNH ºi SNÎMVJ, ºi-a adjudecat un contract de ”servicii de curãþenie birouri, holuri, bai, vestiare, grupuri sanitare”. Contractul a fost atribuit de Societatea Naþionalã a Huilei Petroºani la suma de 215.912 lei, fãrã TVA. Contractul a fost atribuit societãþii fãrã o negociere prealabilã datoritã unei situaþii ”de urgenþã extremã survenitã în urma unor evenimente care nu puteau fi prevãzute de autoritatea contractantã, în conformitate cu condiþiile stricte stabilite în directivã”.

”Am discutat asta cu colegii de partid, faptul cã mai mulþi primari doresc sã vinã la noi, dar legea nu le permite. La noi, este vorba de Tiberiu Iacob Ridzi ºi de Ilie Pãducel. În cazul lui Ilie Pãducel, personal i-am spus cã uºile noastre sunt deschise, dar va veni ca simplu oºtean.

Sper cã a înþeles mesajul.

Pãducel a avut situaþii în care a candidat singur ºi a ieºit pe locul doi... Am avut o ºedinþã ºi am întrebat pe consilierul nostru Zoltan Benke, fost coleg cu Ilie Pãducel, dacã l-ar vota ca primar sau în funcþii de conducere în organizaþie ºi a replicat – niciodatã! ªi nu este singurul. Deci, la Petrila, Ilie Pãducel nu este dorit în cadrul PNL”- a declarat Costel Avram, preºedinte PNL Petrila. ªi cum vorba zboarã, a

Dorina Pleºcan a promovat douã proiecte în Consiliul Judeþean Hunedoara

P zburat ºi cea care spunea cã acelaºi Avram va candida la fotoliul de primar al oraºului. Întrebat direct, acesta nu a spus nici da, nici ba. ”Voi vedea dacã voi candida la funcþia de primar, dar sigur voi avea grijã sã avem un candidat bun, care va câºtiga. Vã asigur cã va fi un candidat care va bate scorul partidului ºi vã asigur cã acela nu va fi Ilie Pãducel. Cred cã ajunge. ªi el a fost susþinut ºi ajutat cândava, chiar înainte de revoluþie pe vremea comunismului, apoi din 1990 încoace a

tot fost. Acum a venit vremea tinerilor. ªi eu voi susþine oameni tineri, capabili ºi de valoare, îi voi ajuta, voi fi un suport real pentru ei ºi asta pentru a-l trmite pe Ilie pãducel la pensie, sã se odihneascã ºi el dupã atâþia ani de activitate” – a precizat Avram.

dilul ºef al localitãþii Petrila este anchetat E într-un dosar privind arendarea pãºunilor ºi a fost la o primã audiere la Direcþia Naþionalã Anticorupþie. Pãducel este fãptuitor iar secretarul Primãriei Petrila a fost audiat ca martor.

Reclamaþia pe numele primarului Ilie Pãducel a fost fãcutã de fostul administrator

public al localitãþii, Dorin Curtean, în calitate de crescãtor de animale ºi s-a arãtat nemulþumit de modul cum au fost arendate pãºunile localitãþii.

Curtea a sesizat procurorii anticorupþie pentru cã pãºunile au fost încredinþate direct ºi nu prin licitaþie pub-

licã. Edilul a fost audiat de procurorul anticorupþie, de asemenea ºi secretarul Primãriei Petrila, Toma Vãrgatu, acesta din urmã în calitate de

martor. „Am fost, mam prezentat (n.r. la DNA Alba Iulia) ºi mai departe nu eu hotãrãsc, nu mã pot pronunþa eu. ªtiu doar cã n-am comis nici o ilegalitate”, ne-a declarat primarul Pãducel. Interesul este mare pentru terenuri dat fiind faptul cã

romisiunile din campania electoralã, transpuse în fapte din funcþia de consilier judeþean. Este vorba despre Dorina Pleºcan (PPDD), cea care demonstreazã prin fapte cã ºi oamenii Vãii Jiului pot fi sprijiniþi, dacã existã implicare.

Carmen COSMAN Dorin Pleºcan, consilier judeþean din partea PPDD, a promis cã va sprijini Valea Jiului ºi oamenii zonei, dacã va accede în Consiliul Judeþean Hunedoara, iar acum

proiectele acesteia prind deja contur. „În campania electoralã am promis cã, în momentul în care voi ajunge consilier judeþean, mã voi ocupa de toate problemele cetãþenilor.

Mi-am dat seama cã aceste probleme nu sunt

Cum PSD nu are nici un gând, ba dimpotrivã, cu Ilie Pãducel, PNL nu-l vrea ca pion principal, este posibil ca actualul primar al Petrilei sã aleagã binemeritata pensie.

Ilie Pãducel a dat cu subsemnatul la DNA Alba

Maximilian GÂNJU

Actualitate 9

pentru ele sunt acordate subvenþii de la Apia. Primarul Ilie Pãducel spune cã a dat pãºunile celor care le-au avut în arendã de zeci de ani ºi în baza criteriilor stabilite de Consiliul Local Petrila. „S-a fãcut o sesizare din partea unui cetãþean din Petrila ºi am fost chemat. Este vorba de cum au fost arendate pãºunile din oraºul Petrila. El a considerat cã nu le-am arendat legal. Eu le-am arendat ºi în funcþie de cum au fost folosite de zeci ºi poate de sute de ani. De exemplu, familia Popescu, moºii

ºi strãmoºii lui Popescu au fost în muntele respectiv, au avut vite în muntele acela din tatã în fiu.

Al doilea aspect este cã pânã când nu erau fondurile de la Apia, au fost ani în ºir când nu vroia nimeni nici o pãºune. Aceasta pentru cã numãrul de animale a scãzut foarte mult faþã de anii 88 sau 89 ca sã dau un reper. Acum dupã ce s-au dat fondurile Apia, bineînþeles cã toatã lumea vrea pãºuni”, a mai declarat primarul localitãþii Petrila.

Pãºunile au fost date în arendã de Primãria Petrila prin încredinþare directã, iar contractele sunt valabile pânã în anul 2014.

Datorii uriaºe la defuncta CNH

S

ub administrare specialã, datorii de miliarde. Compania Naþionalã a Huilei Petroºani înregistra datã de 31 decembrie 2012 datorii de peste un miliard de lei noi. La suma

puþine, cã nu este deloc simplu sã rezolvi doleanþele cetãþenilor. Vin oameni cu tot felul de probleme, pe care, într-un fel sau altul, încercãm sã le rezolvãm. Mã bucur cã am reuºit deja, la iniþiativa mea, sã promovez douã proiecte, dintre care unul a fost deja aprobat, în unanimitate, de Consiliul Judeþean Hunedoara”, a declarat Dorina Pleºcan.

Este vorba despre încheierea unui parteneriat, în vederea finanþãrii, cu Asociaþia Umanitarã Casa de Copii Lupeni, din cadrul Bisericii Creºtine Baptiste, care are în îngrijire copii aflaþi în dificultate. „Având în vedere cã ºi eu sunt mamã, am fost profund impresionatã de soarta acestor copii, care ºi-ar dori sã creascã într-un cãmin cald, alãturi de pãrinþii lor. Nu puteam sã trec cu vederera problemele lor, nu puteam sã stau deoparte ºi sã nu ma implic direct”, a

respectivã se adãugã ºi penalitãþile.

Astfel, suma pe care o datoreazã Compania Naþionalã a Huilei statului român este de 1.357.384.758 de lei dintre tot atâta este impozitul pe profit. Tot din sumã se vorbesc de accize, dintre care accizele sunt în suma de 93.839.849 de lei, iar

Interdicþia a intrat în vigoare opoganele ºi depozitele de reziduuri T menajere amplasate la parterul blocurilor din centrul municipiului Petroºani nu mai pot fi utilizate. Decizia a intrat în vigoare cu începere din data de 15 aprilie ºi a fost luatã de cãtre reprezentanþii primãriei.

Mircea NISTOR Prin urmare, de acum înainte, cetãþenii domiciliaþi în respectivele imobile îºi vor arunca resturile menajere în tomberoanele din þarcurile amenajate în apropierea respectivelor blocuri.

“Hotãrârea a fost adoptatã de cãtre consilierii locali la propunerea Direcþiei Sanitar Veterinare Hunedoara. În urma controalelor efectuate la unul dintre blocurile din zonã s-a constatat cã respective modalitate de colectare a deºeurilor menajere reprezintã

un adevãrat focar de infecþie.

Prin urmare s-a decis sã fie interzisã aruncarea resturilor menajere la ghenele de la parterul imobilelor respective”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtorul de cuvânt al primãriei din Petroºani.

Interdicþia intratã în vigoare la începutul

declarat consilierul judeþean PP-DD, Dorina Pleºcan. ªi al doilea proiect este legat tot de oameni, dar vizeazã pãstrarea nealteratã a tradiþiilor din aceastã zonã. „Cel de-al doilea proiect va fi dezbãtut la sfârºitul lunii mai ºi vizeazã încheierea unui parteneriat între Consiliul Judeþean Hunedoara ºi Asociaþia Culturalã Junii Petrileni, în vederea finanþãrii activitãþilor acestora. Ca om care locuieºte în Valea Jiului, îmi doresc ca ºi în aceastã zonã sã se

pãstreze tradiþiile ºi creaþiile populare specifice zonei. Junii Petrileni este o asociaþie non-guvernamentalã care are ca obiect de activitate conservarea, valorificarea ºi transmiterea creaþiilor ºi tradiþiilor populare specifice Vãii Jiului. A avut multe participãri la diverse acþiuni ale primãriilor din Valea Jiului ºi Consiliului Judeþean Hunedoara, precum ºi apariþii numeroase la televiziunile locale ºi naþionale. Este de datoria noastrã sã îi sprijinim sã ducã mai departe tradiþiile

acestei zone binecuvântate de Dumnezeu. Ei doresc sã atragã în aceste activitãþi ºi copiii de la ºcolile generale”, a spus Dorina Pleºcan.

De asemenea, au mai fost ºi alte proiecte susþinute de Dorina Pleºcan, din funcþia de consilier judeþean, cum ar fi reabilitarea DJ 664 Pasul Vâlcan – Vulcan sau proiectul intitulat „Fãureºte-þi viitorul!”, formarea profesionalã a romilor din judeþul Hunedoara.

Organizaþia de Femei a PP-DD Hunedoara are un nou preºedinte

C

onsilierul judeþean Dorina Pleºcan este preºedintele interimar al Organizaþiei de Femei a PP-DD Hunedoara.

Carmen COSMAN Dorina Pleºcan a fost numitã în aceastã funcþie de Biroul Permanent Judeþean al partidului ºi este însãrcinatã cu înfiinþarea organizaþiilor locale de femei în fiecare

dobânzile ºi penalitãþile sunt în valoare de 76.671.185 de lei. Conform observaþiilor care se regãsesc pe site-ul ANAF, Compania Naþionalã a Huilei Peteosani “se afla în administrare specialã conform L 137/2002”.

Doar în anul 2011 Compania Naþionalã a Huilei a înregistrat pierderi de 417 milioane de lei.

Monika BACIU sãptamânii, este valabilã pentru cele 5 blocuri de 10 etaje, de pe strãzile 1 Decembrie 1918 ºi General Dragalina, care aveau un sistem special de colectare a deºeurilor menajere. În cazul în care unii cetãþeni vor mai folosi, totuºi, toboganele de gunoi, reprezentanþii primãriei au precizat cã nu vor mai ridica gunoiul din ghenele amplasate la parterul blocurilor.

dintre localitãþile judeþului, precum ºi cu organizarea alegerilor în aceste structuri politice. „Scopul acestei acþiuni este întãrirea structurilor de femei ale PP-DD Hunedoara, dar vrem sã facem ºi o evaluare corec-

tã a acestor organizaþii, sã vedem câte membre active sunt în partid, precum ºi ponderea acestora la nivel local ºi judeþean”, a declarat preºedintele interimar al Organizaþiei de Femei a PP-DD Hunedoara, Dorina Pleºcan. Aceasta a precizat cã, dupã constituirea tuturor oragnizaþiilor, vor urma alegeri la nivel judeþean ºi va candida la funcþia de preºedinte plin.

Aceeaºi întrebare, alt ministru

M

onica Iacob Ridzi, deputatul PP-DD din Colegiul de Est Valea Jiului se vede în postura de a lua miniºtrii la rând pentru a afla un rãspuns. Dupã ce ministrul Dezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei Publice, Liviu Dragnea a îndruma-o pe Monica Iacob Ridzi la Remus Pricopie aceasta a iniþiat o nouã interpelare.

Monika BACIU

Este vorba de un proiect care prevede continuarea lucrãrilor la grãdiniþã IG Duca din municipiul Petroºani. Astfel deputatul petroºãnean i-a adresat o interpelare ministrului Educaþiei Naþionale, Remus Pricopie, asta dupã fe Liviu Dragnea i-a sug-

erat deputatului Monica Iacob Ridzi sã se adreseze ministrului Educaþiei Naþionale ºi autoritãþilor locale din municipiul Petroºani.

Având în vedete faptul cã primãria municipiului Petroºani este condusã de Tiberiu

Iacob Ridzi deputatul cunoaºte raapunsul motiv pentru care îl cautã în altã parte.

Pânã acum pentru realuzarea grãdiniþei IG Duca din Petroºani s-a alocat suma de 1.186.994,64 de lei dintr-un total de 2.436.997,46 de lei.

Lucrãrile au fist executate în proporþie de 50 de procente, iar Guvernul a stopat finanþarea pentru acest obuectiv de investiþii.

8 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 17 Aprilie 2013 Promisiuni respectate

Pãducel nu este dorit de PNL Petrila. Doar ca simplu oºtean

”A

m avut o ºedinþã ºi am întrebat pe consilierul nostru Zoltan Benke, având în vedere cã au colaborat, a fost coleg cu Ilie Pãducel, dacã l-ar vota ca primar sau în funcþii de conducere în organizaþie ºi a replicat – niciodatã! ªi nu este singurul. Deci, la Petrila, Ilie Pãducel nu este dorit în cadrul PNL”Costel Avram, preºedinte PNL Petrila.

Ileana FIRÞULESCU

Chiar dacã existã supãrãri printre unii membri ai PNL cu privire la racolarea de foºti sau actuali PDL-iºti, liderii acestui partid au subliniat cã un om cu valoarea profesionalã ºi politicã, fie el ºi democrat-liberal, nu trebuie condamnat la moarte socialã doar pentru cã a ales, la un moment dat, sã facã parte dintr-un partid ai cãrui lideri s-au dovedit a nu-ºi iubi prea mult þara, sau nu au ºtiut cum sã o

facã. În Valea Jiului liberalii îºi doresc sã aducã în partid oameni în care locuitorii zonei au încredere, lucru dovedit prin votul acordat, ºi aceºtia sunt doi – Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani ºi Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila. Rãmaºi ca ”Ion fãrã de þarã”, cu proiecte stopate, fãrã susþinere politicã din cauza erodãrii grave a credibilitãþii ºi imaginii PDL, cei

doi primari pot face un gest în folosul comunitãþii, dar ºi al lor. Pot deveni independeþi susþinuþi de PNL, pentru cã legea nu le permite schimbarea partidului, ºi acest lucru le-ar prii ºi lor pentru cã par a fi preþuiþi de liberali, dincolo de calcule electorale.

Dacã în cazul lui Tiberiu Iacob Ridzi, oraganizaþia de la Petroºani nu are nici o problemã în a-l adopta, la Petrila lucrurile stau altfel. Deºi coordonatorul PNL pe Valea Jiului ºi preºedinte interimar al organizaþiei de la Petrila, Costel Avram, a declarat cã uºile casei liberale din Est sunt deschise pentru Ilie Pãducel, totuºi existã probleme. La ºedinþa lãrgitã, cu lideri ai organizaþiilor din Vale, s-au ridicat voci care au spus cã nu vor vota niciodatã Pãducel-primar.

Disperare fãrã limite N iciunul dintre reprezentanþii societãþii bucureºtene nu poate fi contactat pentru a oferi informaþii legate de plata salariilor muncitorilor. Mai mult decât atât, angajaþii societãþii au de încasat salarii de nimic, în cazul de faþã fiind vorba de 500 de lei lunar.

Monika BACIU Astfel, muncitorii au de încasat undeva la 2500 de lei, sume restante din luna decembrie 2012.

Oamenii se tem de faptul cã vor fi concediaþi. ”Noi am încercat sã luãm legãtura cu cei de la firmã, dar ne-au spus cã vom primi

banii. Ne este fricã sã îi mai ºi sunãm cã ne-au ameninþat cã ne concediazã”, spune angajatul Euroserv Clean.

A

duc materiale de acasã Angajaþii societãþii Euroserv Clean sunt plãtiþi pentru a realiza

serviciile de curãþenie la subunitãþile SNH. Ei se plâng ºi de faptul cã nu au materiale cu ce sã lucreze. Chiar ºi în condiþiile în care ei nu ºi-au primit salariile de mai bine de trei luni vin ºi cu materiale de acasã.

EuroServ Clean din Bucureºti, societatea care se ocupã de curãþenia din birourile sucursalelor SNH ºi SNÎMVJ, ºi-a adjudecat un contract de ”servicii de curãþenie birouri, holuri, bai, vestiare, grupuri sanitare”. Contractul a fost atribuit de Societatea Naþionalã a Huilei Petroºani la suma de 215.912 lei, fãrã TVA. Contractul a fost atribuit societãþii fãrã o negociere prealabilã datoritã unei situaþii ”de urgenþã extremã survenitã în urma unor evenimente care nu puteau fi prevãzute de autoritatea contractantã, în conformitate cu condiþiile stricte stabilite în directivã”.

”Am discutat asta cu colegii de partid, faptul cã mai mulþi primari doresc sã vinã la noi, dar legea nu le permite. La noi, este vorba de Tiberiu Iacob Ridzi ºi de Ilie Pãducel. În cazul lui Ilie Pãducel, personal i-am spus cã uºile noastre sunt deschise, dar va veni ca simplu oºtean.

Sper cã a înþeles mesajul.

Pãducel a avut situaþii în care a candidat singur ºi a ieºit pe locul doi... Am avut o ºedinþã ºi am întrebat pe consilierul nostru Zoltan Benke, fost coleg cu Ilie Pãducel, dacã l-ar vota ca primar sau în funcþii de conducere în organizaþie ºi a replicat – niciodatã! ªi nu este singurul. Deci, la Petrila, Ilie Pãducel nu este dorit în cadrul PNL”- a declarat Costel Avram, preºedinte PNL Petrila. ªi cum vorba zboarã, a

Dorina Pleºcan a promovat douã proiecte în Consiliul Judeþean Hunedoara

P zburat ºi cea care spunea cã acelaºi Avram va candida la fotoliul de primar al oraºului. Întrebat direct, acesta nu a spus nici da, nici ba. ”Voi vedea dacã voi candida la funcþia de primar, dar sigur voi avea grijã sã avem un candidat bun, care va câºtiga. Vã asigur cã va fi un candidat care va bate scorul partidului ºi vã asigur cã acela nu va fi Ilie Pãducel. Cred cã ajunge. ªi el a fost susþinut ºi ajutat cândava, chiar înainte de revoluþie pe vremea comunismului, apoi din 1990 încoace a

tot fost. Acum a venit vremea tinerilor. ªi eu voi susþine oameni tineri, capabili ºi de valoare, îi voi ajuta, voi fi un suport real pentru ei ºi asta pentru a-l trmite pe Ilie pãducel la pensie, sã se odihneascã ºi el dupã atâþia ani de activitate” – a precizat Avram.

dilul ºef al localitãþii Petrila este anchetat E într-un dosar privind arendarea pãºunilor ºi a fost la o primã audiere la Direcþia Naþionalã Anticorupþie. Pãducel este fãptuitor iar secretarul Primãriei Petrila a fost audiat ca martor.

Reclamaþia pe numele primarului Ilie Pãducel a fost fãcutã de fostul administrator

public al localitãþii, Dorin Curtean, în calitate de crescãtor de animale ºi s-a arãtat nemulþumit de modul cum au fost arendate pãºunile localitãþii.

Curtea a sesizat procurorii anticorupþie pentru cã pãºunile au fost încredinþate direct ºi nu prin licitaþie pub-

licã. Edilul a fost audiat de procurorul anticorupþie, de asemenea ºi secretarul Primãriei Petrila, Toma Vãrgatu, acesta din urmã în calitate de

martor. „Am fost, mam prezentat (n.r. la DNA Alba Iulia) ºi mai departe nu eu hotãrãsc, nu mã pot pronunþa eu. ªtiu doar cã n-am comis nici o ilegalitate”, ne-a declarat primarul Pãducel. Interesul este mare pentru terenuri dat fiind faptul cã

romisiunile din campania electoralã, transpuse în fapte din funcþia de consilier judeþean. Este vorba despre Dorina Pleºcan (PPDD), cea care demonstreazã prin fapte cã ºi oamenii Vãii Jiului pot fi sprijiniþi, dacã existã implicare.

Carmen COSMAN Dorin Pleºcan, consilier judeþean din partea PPDD, a promis cã va sprijini Valea Jiului ºi oamenii zonei, dacã va accede în Consiliul Judeþean Hunedoara, iar acum

proiectele acesteia prind deja contur. „În campania electoralã am promis cã, în momentul în care voi ajunge consilier judeþean, mã voi ocupa de toate problemele cetãþenilor.

Mi-am dat seama cã aceste probleme nu sunt

Cum PSD nu are nici un gând, ba dimpotrivã, cu Ilie Pãducel, PNL nu-l vrea ca pion principal, este posibil ca actualul primar al Petrilei sã aleagã binemeritata pensie.

Ilie Pãducel a dat cu subsemnatul la DNA Alba

Maximilian GÂNJU

Actualitate 9

pentru ele sunt acordate subvenþii de la Apia. Primarul Ilie Pãducel spune cã a dat pãºunile celor care le-au avut în arendã de zeci de ani ºi în baza criteriilor stabilite de Consiliul Local Petrila. „S-a fãcut o sesizare din partea unui cetãþean din Petrila ºi am fost chemat. Este vorba de cum au fost arendate pãºunile din oraºul Petrila. El a considerat cã nu le-am arendat legal. Eu le-am arendat ºi în funcþie de cum au fost folosite de zeci ºi poate de sute de ani. De exemplu, familia Popescu, moºii

ºi strãmoºii lui Popescu au fost în muntele respectiv, au avut vite în muntele acela din tatã în fiu.

Al doilea aspect este cã pânã când nu erau fondurile de la Apia, au fost ani în ºir când nu vroia nimeni nici o pãºune. Aceasta pentru cã numãrul de animale a scãzut foarte mult faþã de anii 88 sau 89 ca sã dau un reper. Acum dupã ce s-au dat fondurile Apia, bineînþeles cã toatã lumea vrea pãºuni”, a mai declarat primarul localitãþii Petrila.

Pãºunile au fost date în arendã de Primãria Petrila prin încredinþare directã, iar contractele sunt valabile pânã în anul 2014.

Datorii uriaºe la defuncta CNH

S

ub administrare specialã, datorii de miliarde. Compania Naþionalã a Huilei Petroºani înregistra datã de 31 decembrie 2012 datorii de peste un miliard de lei noi. La suma

puþine, cã nu este deloc simplu sã rezolvi doleanþele cetãþenilor. Vin oameni cu tot felul de probleme, pe care, într-un fel sau altul, încercãm sã le rezolvãm. Mã bucur cã am reuºit deja, la iniþiativa mea, sã promovez douã proiecte, dintre care unul a fost deja aprobat, în unanimitate, de Consiliul Judeþean Hunedoara”, a declarat Dorina Pleºcan.

Este vorba despre încheierea unui parteneriat, în vederea finanþãrii, cu Asociaþia Umanitarã Casa de Copii Lupeni, din cadrul Bisericii Creºtine Baptiste, care are în îngrijire copii aflaþi în dificultate. „Având în vedere cã ºi eu sunt mamã, am fost profund impresionatã de soarta acestor copii, care ºi-ar dori sã creascã într-un cãmin cald, alãturi de pãrinþii lor. Nu puteam sã trec cu vederera problemele lor, nu puteam sã stau deoparte ºi sã nu ma implic direct”, a

respectivã se adãugã ºi penalitãþile.

Astfel, suma pe care o datoreazã Compania Naþionalã a Huilei statului român este de 1.357.384.758 de lei dintre tot atâta este impozitul pe profit. Tot din sumã se vorbesc de accize, dintre care accizele sunt în suma de 93.839.849 de lei, iar

Interdicþia a intrat în vigoare opoganele ºi depozitele de reziduuri T menajere amplasate la parterul blocurilor din centrul municipiului Petroºani nu mai pot fi utilizate. Decizia a intrat în vigoare cu începere din data de 15 aprilie ºi a fost luatã de cãtre reprezentanþii primãriei.

Mircea NISTOR Prin urmare, de acum înainte, cetãþenii domiciliaþi în respectivele imobile îºi vor arunca resturile menajere în tomberoanele din þarcurile amenajate în apropierea respectivelor blocuri.

“Hotãrârea a fost adoptatã de cãtre consilierii locali la propunerea Direcþiei Sanitar Veterinare Hunedoara. În urma controalelor efectuate la unul dintre blocurile din zonã s-a constatat cã respective modalitate de colectare a deºeurilor menajere reprezintã

un adevãrat focar de infecþie.

Prin urmare s-a decis sã fie interzisã aruncarea resturilor menajere la ghenele de la parterul imobilelor respective”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtorul de cuvânt al primãriei din Petroºani.

Interdicþia intratã în vigoare la începutul

declarat consilierul judeþean PP-DD, Dorina Pleºcan. ªi al doilea proiect este legat tot de oameni, dar vizeazã pãstrarea nealteratã a tradiþiilor din aceastã zonã. „Cel de-al doilea proiect va fi dezbãtut la sfârºitul lunii mai ºi vizeazã încheierea unui parteneriat între Consiliul Judeþean Hunedoara ºi Asociaþia Culturalã Junii Petrileni, în vederea finanþãrii activitãþilor acestora. Ca om care locuieºte în Valea Jiului, îmi doresc ca ºi în aceastã zonã sã se

pãstreze tradiþiile ºi creaþiile populare specifice zonei. Junii Petrileni este o asociaþie non-guvernamentalã care are ca obiect de activitate conservarea, valorificarea ºi transmiterea creaþiilor ºi tradiþiilor populare specifice Vãii Jiului. A avut multe participãri la diverse acþiuni ale primãriilor din Valea Jiului ºi Consiliului Judeþean Hunedoara, precum ºi apariþii numeroase la televiziunile locale ºi naþionale. Este de datoria noastrã sã îi sprijinim sã ducã mai departe tradiþiile

acestei zone binecuvântate de Dumnezeu. Ei doresc sã atragã în aceste activitãþi ºi copiii de la ºcolile generale”, a spus Dorina Pleºcan.

De asemenea, au mai fost ºi alte proiecte susþinute de Dorina Pleºcan, din funcþia de consilier judeþean, cum ar fi reabilitarea DJ 664 Pasul Vâlcan – Vulcan sau proiectul intitulat „Fãureºte-þi viitorul!”, formarea profesionalã a romilor din judeþul Hunedoara.

Organizaþia de Femei a PP-DD Hunedoara are un nou preºedinte

C

onsilierul judeþean Dorina Pleºcan este preºedintele interimar al Organizaþiei de Femei a PP-DD Hunedoara.

Carmen COSMAN Dorina Pleºcan a fost numitã în aceastã funcþie de Biroul Permanent Judeþean al partidului ºi este însãrcinatã cu înfiinþarea organizaþiilor locale de femei în fiecare

dobânzile ºi penalitãþile sunt în valoare de 76.671.185 de lei. Conform observaþiilor care se regãsesc pe site-ul ANAF, Compania Naþionalã a Huilei Peteosani “se afla în administrare specialã conform L 137/2002”.

Doar în anul 2011 Compania Naþionalã a Huilei a înregistrat pierderi de 417 milioane de lei.

Monika BACIU sãptamânii, este valabilã pentru cele 5 blocuri de 10 etaje, de pe strãzile 1 Decembrie 1918 ºi General Dragalina, care aveau un sistem special de colectare a deºeurilor menajere. În cazul în care unii cetãþeni vor mai folosi, totuºi, toboganele de gunoi, reprezentanþii primãriei au precizat cã nu vor mai ridica gunoiul din ghenele amplasate la parterul blocurilor.

dintre localitãþile judeþului, precum ºi cu organizarea alegerilor în aceste structuri politice. „Scopul acestei acþiuni este întãrirea structurilor de femei ale PP-DD Hunedoara, dar vrem sã facem ºi o evaluare corec-

tã a acestor organizaþii, sã vedem câte membre active sunt în partid, precum ºi ponderea acestora la nivel local ºi judeþean”, a declarat preºedintele interimar al Organizaþiei de Femei a PP-DD Hunedoara, Dorina Pleºcan. Aceasta a precizat cã, dupã constituirea tuturor oragnizaþiilor, vor urma alegeri la nivel judeþean ºi va candida la funcþia de preºedinte plin.

Aceeaºi întrebare, alt ministru

M

onica Iacob Ridzi, deputatul PP-DD din Colegiul de Est Valea Jiului se vede în postura de a lua miniºtrii la rând pentru a afla un rãspuns. Dupã ce ministrul Dezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei Publice, Liviu Dragnea a îndruma-o pe Monica Iacob Ridzi la Remus Pricopie aceasta a iniþiat o nouã interpelare.

Monika BACIU

Este vorba de un proiect care prevede continuarea lucrãrilor la grãdiniþã IG Duca din municipiul Petroºani. Astfel deputatul petroºãnean i-a adresat o interpelare ministrului Educaþiei Naþionale, Remus Pricopie, asta dupã fe Liviu Dragnea i-a sug-

erat deputatului Monica Iacob Ridzi sã se adreseze ministrului Educaþiei Naþionale ºi autoritãþilor locale din municipiul Petroºani.

Având în vedete faptul cã primãria municipiului Petroºani este condusã de Tiberiu

Iacob Ridzi deputatul cunoaºte raapunsul motiv pentru care îl cautã în altã parte.

Pânã acum pentru realuzarea grãdiniþei IG Duca din Petroºani s-a alocat suma de 1.186.994,64 de lei dintr-un total de 2.436.997,46 de lei.

Lucrãrile au fist executate în proporþie de 50 de procente, iar Guvernul a stopat finanþarea pentru acest obuectiv de investiþii.

10 Diverse

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 17 Aprilie 2013

Crizã de lapte praf

C

rizã de lapte praf. Mãmicile indiferent de categoria socialã din care provin trebuie sã achiziþioneze laptele parf. Asta deºi anumite categorii sociale ar trebui sî beneficieze în mod gratuit de acest aliment.

Monika BACIU ”Se pare cã nu a fost achiziþionat de cãtre Direcþia de Sãnãtate Publicã ºi atunci noi nu lam primit, nio nu am mai avut lapte praf de anul

trecut.

Teoretic sunt toate mãmicile care au probleme de sãnãtate ºi care nu pot sã alãpteze ºi bebeluºii care s-au nãscut prematur ºi au probleme de sãnãtate. În aceste

condiþii trebuie sã îl achiziþioneze de pe piaþã”, a declarat Cristina Mraz, ºef SLPAS Petroºani.

Dupã mai bine de douã luni în care au fost nevoite sã cumpere din bugetul propriu laptele praf pentru micuþii lor, mamele primesc o veste bunã: se reia distribuirea gratuitã a acestuia.

Astfel acestea vor putea sã-ºi hrãneascã, din nou, cu lapte praf, bebeluºii de pânã la 12 luni, care din motive legate de sãnãtatea lor sau a mamei nu pot fi alãptaþi natural.

Autoritãþile din cadrul Direcþiei de Sãnãtate Publicã Hunedoara au anunþat cã Ministerul Sãnãtãþii a virat sumele necesare pentru achiziþionarea laptelui praf, în urma licitaþiei organizate la nivel de judeþ, de aceastã datã.

Încãlzirea, prelungitã

S

ocietãþile de termoficare din Petroºani, Vulcan ºi Lupeni au cãzut de acord cu Termocentrala de la Paroºeni pentru prelungirea datei pânã la care va fi furnizat agent termic pentru încãlzirea locuinþelor.

aprilie. Oricum, în prezent, mai dãm agent termic pentru încãlzirea locuinþelor doar pe timp de noapte, ziua acesta fiind oprit. Pe de altã parte, nu puteam opri cãldura pentru cã ar fi avut de suferit elevii din unitãþile de învãþãmânt din localitate”, a

Mircea NISTOR Þinând cont de faptul cã afarã încã este frig, cãldura va mai ajunge în calorifere pânã în data de 29 aprilie.

Totuºi, în cazul în care vor fi întrunite condiþiile legale de întrerupere a furnizãrii agentului termic, sistarea cãldurii ar putea surveni ceva mai devreme. Este vorba despre înregistrarea, timp de 3 nopþi consecutive, între orele 18:00 – 6:00, a unei valori medii a temperaturii aerului exterior de

plus 10 grade Celsius sau mai mare. „Iniþial, urma sã întrerupem cãldura în data de 15 aprilie. Pentru cã afarã încã este frig am decis sã mai prelungim furnizarea acesteia pânã spre sfârºitul lunii

Consiliul Judeþean Hunedoara z Program Petroºani Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00

Joi - Audienþe de la 11:00 Preºedinte CJ Vineri 10:00 - 14:00

declarat Ovidiu Munteanu, director SC Termoficare SA Petroºani.

Anunþ Persoanele care din întâmplare au vãzut, asistat, ori au dat o mânã de ajutor în data de 11 aprilie 2012 la evenimentul rutier ce s-a petrecut la intrarea în localitatea Sâmbãta de Jos sunt rugate sã sune la tel: 0761 40 44 54.

Cu mulþumiri!

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter 0254.560.987 Email: contact@veritascom.ro În magazinul VERITAS PRIMÃVARA 2013, vã aºteaptã cu promoþii de PÂNÃ LA - 25% la produsele selectate. În limita stocului disponibil.

HOROSCOP Începeþi ziua agitat ºi nervos, fiindcã aveþi nevoie urgent de o sumã mare de bani ºi nu gãsiþi pe nimeni dispus sã vã împrumute. Pãstraþi-vã calmul! Sunteþi predispus la probleme de sãnãtate care pot cãpãta forme grave.

În cursul dimineþii primiþi o veste neplãcutã, care vã strica buna dispoziþie ºi vã obligã sã vã schimbaþi programul. Sunteþi nevoit sã plecaþi într-o cãlãtorie lungã, împreunã cu partenerul de viaþã. Dacã vã deplasaþi cu maºina, circulaþi cu atenþie.

Evitaþi cãlãtoriile lungi ºi vizitele prelungite. Datoritã oboselii acumulate, sunteþi irascibil ºi riscaþi sã provocaþi o ceartã. Ar fi bine sã vã limitaþi la activitãþi de rutinã ºi sã acordaþi mai mult timp odihnei. Seara, un prieten vã propune o afacere.

S-ar putea sã aveþi discuþii dure cu o femeie, din cauza unor probleme de naturã financiarã.

Se pare cã persoana respectivã întârzie sã-ºi achite o datorie. În partea a doua a zilei sunteþi predispus la probleme de sãnãtate sau chiar la accidente.

Începeþi sã resimþiþi oboseala acumulatã. Dacã veþi continua sã munciþi în acest ritm, riscaþi sã aveþi mari probleme de sãnãtate.

Dupã-amiazã s-ar putea sã vã confruntaþi cu o problemã financiarã. Nu vã faceþi griji, se va rezolva nesperat de uºor!

Astãzi ar fi bine sã nu vã asumaþi nici un risc. Starea de nervozitate pe care o resimþiþi vã poate afecta pe toate planurile. Nu vã deplasaþi cu autoturismul, pentru cã sunteþi predispus la accidente de circulaþie din vina dumneavoastrã.

În cursul dimineþii primiþi o veste neplãcutã de la ºeful dumneavoastrã, care vã indispune pentru tot restul zilei. S-ar putea sã fie vorba despre o penalizare pentru întârzierea unei lucrãri importante. Nu vã manifestaþi nervozitatea!

Dacã plecaþi într-o cãlãtorie, fiþi prudent ºi nu vã grãbiþi! Existã riscul sã fiþi implicat într-un accident de circulaþie. Ar fi bine sã evitaþi întâlnirile de afaceri, pentru cã nu dispuneþi de putere de convingere ºi riscaþi sã încheiaþi tranzacþii dezavantajoase.

Se pare cã vã treziþi indispus ºi sunteþi irascibil toatã dimineaþa.

Dacã nu vã stãpâniþi nervozitatea, s-ar putea sã declanºaþi un conflict la locul de muncã. Nu este indicat sã vã întâlniþi cu prietenii, chiar dacã aceºtia insistã.

Profitaþi de timpul liber.

Aveþi de rezolvat multe probleme pe care le tot amânaþi de câteva zile. În cursul dimineþii sunteþi cam agitat, pentru cã nu ºtiþi de unde sã începeþi. Acordaþi prioritate problemelor importante! În partea a doua a zilei, s-ar putea sã primiþi musafiri.

Aveþi reuºite pe plan profesional, dar cu preþul unor ore de muncã suplimentare. Atenþie la un coleg de serviciu! Invidios pe succesul dumneavoastrã, încearcã sã vã atragã într-o ceartã. Partenerul de viaþã este nemulþumit de faptul cã lucraþi peste program.

Dacã acceptaþi invitaþia, s-ar putea ca relaþiile parteneriale sã se tensioneze ºi chiar sã aveþi o discuþie aprinsã. Partenerul de viaþã este nemulþumit pentru cã sunteþi nevoit sã vã împrumutaþi, deºi mai aveþi ºi alte datorii.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 17 Aprilie 2013

D

„Bun venit pe lume” ajunge la Petroºani

ouã aparate vitale pentru nou nãscuþi vor fi donate în aceastã sãptãmânã spitalului din Petroºani.

Donaþia vine ca urmare a campaniei „Bun venit pe lume!” a Organizaþiei Salvaþi Copiii. Încã din iarnã, voluntarii de la Salvaþi Copiii au vândut hãinuþe de corp pentru bebeluºi, aºa –numitele body-uri, cu care vor fi îmbrãcaþi nou nãscuþii.

Cu banii obþinuþi din aceastã campanie, acum vor ajunge la Spitalul de Urgenþã din Petroºani, douã aparate care vor creºte considerabil rata natalitãþii în acest spital. „Joi,

T

18 aprilie 2013, ora 11 la Spitalul de Urgenþã Petroºani, reprezentanþii Salvaþi Copiii vor dona compartimentului de neonatologie un aparat de respiraþie artificialã ºi o lampã de

fototerapie pentru nou-nãscuþi achizitionate prin campania “Bun venit pe lume!”.

Este o bucurie pentru noi ºi suntem fericiþi cã am fãcut acest pas”, a declarat Valeria

Popescu, preºedintele „Salvaþi Copiii” Hunedoara.

Organizaþia Salvaþi Copiii România a reuºit anul trecut sã strângã suma de 1.090.000 de lei, prin generozitatea persoanelor fizice ºi a companiilor, prin campania pentru reducerea mortalitãþii infantile “Bun venit pe lume!”.

Fondurile sunt directionate pentru a dota cu echipamente performante 15 maternitãþi ºi secþii de nou-nãscuþi din Adjud, Piatra Neamþ, Bucureºti, Piteºti, Braºov, Cluj-Napoca, Constanþa, Craiova, Petroºani, Iaºi, Tg. Mureº, Suceava,

Actualitate 11 Timiºoara ºi Vaslui ºi pentru a dezvolta programe de educaþie parentalã pentru 2024 de pãrinþi ºi copiii acestora.

Diana MITRACHE

Stresul, boala profesionalã a secolului

ot mai multe persoane se îmbolnãvesc din cauza stresului. Reprezentanþii Inspectoratului Teritorial de Muncã vor organiza un simpozion cu tema ”prevenirea bolilor profesionale”. Acþiunea va fi organizatã cu ocazia zilei mondiale a sãnãtãþii ºi securitãþii în muncã. ”Ziua Mondialã a Sãnãtãþii ºi Securitãþii în Munca este în datã de 28 aprilie, tema din acest an este ”Prevenirea bolilor profesionale ” ºi mã bucur cã este aceastã temã datoritã faptului cã existã un numãr tot mai mare de boli profesionale la noi în zonã ºi în special în minerit. Bolile profesionale vor ajunge sã egaleze numãrul accidentelor de muncã. În anul 2012 au fost înregistrate 38 de boli profesionale, în 2011 au fost 43 de boli profesionale, în acest an avem deja confirmate 7 boli profesionale, boli noi, din punctul meu de vedere este un semnal de alarmã. Dupã 15 sau 20 de ani de mânã este ºi normal sã-þi fie afectatã sãnãtatea,

probleme în ultima vreme apar ºi de la stres, sinucideri, infarcturi sau accidente cerebrale. Faptul cã existã nesiguranþa zilei de mâine, incertitudinea cã nu poþi sã-þi modifici viitorul creazã astfel de probleme”, a declarat Ileana Bodea, ºef SSM ITM Valea Jiului.

tresul este S unul din cele mai ingrijoratoare boli profesionale ale secolului 21.

de tip A au nevoie de un nivel de stres mai ridicat pentru a fi eficienti, spre deosebire de personalitãþile de tip B, care funcþioneazã mai bine cu un nivel de stres scãzut.

Din pãcate adeseori, nivelul de stres creºte pânã la momentul în care performanþa în muncã scade dramatic ºi corelativ apar deteriorãri ale sanatatii.

Monika BACIU

Evenimente hunedorene promovate de Ministerul Turismului

venimente turistice promovate de E Ministerul Turismului.

Relatia care exista Reprezentanþii intre nivelul de stres si Ministerului Turismului performanta individului au publicat agenda de se subscrie unui grafic activitãþi pentru luna mai. tip clopot. Un nivel optim de stres, variand ªi la nivelul judeþului Hunedoara de la un individ la altul, corespunde unui maxim au fost stabilite douã acþiuni de de performanta. Spre promovare turisticã. Este vorba de exemplu, personalitãþile o acþiune ce va avea loc în perioada 10-12 Mai . Mai exact este vorba de “Târgul meºterilor populari” - ce va avea loc în Deva.

Creatori de frumos din toatã þara se vor reuni la Deva, pentru aduce în faþa orãºenilor arta popularã autenticã. Aici veþi putea vedea ºi cumpãra multe obiecte aduse de meºterii populari care mai pãstreazã nealterate tradiþiile poporului român. Organizator este CJCPCTC Hunedoara.

Varietatea ºi frumuseþea produselor realizate de meºteri, prezentate în cadrul acestei manifestãri, au transformat anii trecuþi centrul oraºului Deva într-un adevãrat “muzeu viu”.

F

estivalul narciselor

La câteva zile diferenþa iubitorii de natura se vor întâlni în munþii Retezat. Este vorba de evenimentul denumit Criticilor Muzicali “Mihail Jora”. Acþiunea va avea loc în perioada 18 - 19 Mai ”Festivalul narciselor” - Sãlaºu de Sus. La poalele Retezatului, într-un loc unde ospitalitatea este la ea acasã, unde tradiþiile ºi obiceiurile sunt ºi acum pãstrate cu sfinþenie, venirea primãverii este un prilej de bucurie.Organizator este CJCPCT Hunedoara.

Poiana Narciselor de la Sãlaºu de Sus se întinde pe o suprafaþã de aproape 20 de hectare, accesul

spre acest obiectiv turistic fiind posibil cu maºina, pe un drum asfaltat, cu plecare din DN 66 Simeria - Petroºani.

Primele narcise au fost aduse la Sãlaºu de Sus de un cetãþean olandez, în anul 1900, florile adaptându-se foarte bine la condiþiile de mediu. Localnicii au apreciat parfumul ºi forma narciselor, le-au protejat, iar în timp florile ºi-au extins arealul ºi în naturã, în spaþiul dintre satele Sãlaºu de Sus ºi Nucºoara, aproape de poarta de intrare în Parcul Naþional Retezat. Narcisele sãlbatice sunt mai mici decât cele obiºnuite ºi s-au integrat în flora spontanã din zona Retezatului.

Monika BACIU

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 17 Aprilie 2013

Supranatural, mit ºi realitate în Hunedoara P

e lângã frumuseþile naturii care pot fi vãzute în judeþul Hunedoara, frumuseþi care de-a lungul timpului au atras foarte mulþi turiºti din þara noastrã ºi nu numai, noastre au devenit foarte cãutate de ”vânãtorii” de supranatural ºi mituri care nu au putut fi explicate pânã acum.

Acesta este un centru energetic de culoare galbenã, ce se crede cã a fost creat de marile zãcãminte de aur existente încã sub dealurile Sacarambului. “Triunghiul Vieþii” mai dispune de încã douã vârfuri care se afla în munþii Rarãu “Centrul inimii” ºi

fenomene rãmânând pur ºi simplu fãrã cuvinte dar ºi fãrã o explicaþie logicã.

Despre fenomenele stranii petrecute în preajma vârfului Gugu, despre atmosfera apãsãtoare sau despre “exploziile” luminoase ce pãreau sã taºneascã din munte, spre cer, ori despre “acci-

Aceste zone de care se tot vorbeºte ºi care au devenit ca un loc de pelerinaj pentru aceºti împãtimiþi de supranatural sunt situate în vestul judeþului.

T

urism energetic în Sãcãrâmb

Unul dintre acestea este Sacarambul un fost mare centru minier, din care se extrãgea mult aur.

Aici se poate vizita una dintre cele de mai renumite rezervaþii de fag, în “Pãdurea de Argint” , situatã în estul Sacarambului. În aceastã pãdure s-au construit trei clãdiri din lemn de brad ce au acoperiºul sub formã de piramidã, pe baza hexagonala. Aici se presupune cã oamenii senzitivi simt vibraþii înalte, tratând bolile fizice ºi cele spirituale. În acest loc se afla unul din vârfurile “Triunghiului Vieþii”, Manipura sau Oceanul de energie, ce corespunde pexului solar.

Sumuleul Silvaniei “Centrul coloanei”. În Sacaramb este prezentã o ionizare negativã ºi un magnetism pozitiv, fiind a treia localitate din þara care dispune de acest avantaj, fiind benefica atât pentru spirit, cât ºi pentru organism.

citea semnele cerului.

Acel sihastru mai avea în grijã ºi aducerea jertfei zeului suprem.

Unii zic cã acesta se localizeazã în regiunea cetãþilor din Munþii Orãºtiei, acolo unde se aflase pe vremuri capitala vechiului regat al dacilor, alþii cred cã întreg ansamblu se aflã undeva pe muntele Gugu cu peºtera.

Muntele Gugu, sau Vârful Gugu cum este cunoscut, masiv înconjurat de mistere încã neelucidate, este un loc recomandat spre vizitare doar celor “tari de inimã”, pregãtiþi sã cunoascã tainele locului. Se spune cã la anumite ore din zi, muntele dispare privirii, ºi, în plus, au fost semnalate tot felul de fenomene stranii fenomene energeticoinformaþionale care sunt

F

enomene paranormale în Retezat

Alte fenomenii stranii se învârt ºi în jurul vârfului Gugu din Masivul Retezat. Fenomenele de aici au fost semnalate de foarte mulþi ani, mulþi dintre cei care au venit aici pentru a studia aceste

dentul” în care un avion a fost, pur ºi simplu, pulverizat. Multe mituri ºi poveºti spuse la gura sobei ne relateazã cã a fost un dragon mare care era încolãcit pe cel mai înalt vârf de munte, de unde arunca flãcãri fierbinþi în toate vãile din jur. Acest munte înalt era locul care noi acum îl numim Retezat. Dacã este adevãrat cã a existat un munte Sacru ºi Sfânt, Kogaionon la daci, un munte foarte înalt cu o peºterã în vârf unde locuia un sihastru, marele preot a lui Zamolxis, care

specifice doar în locurile cu o încãrcãturã ºi densitate informaþionalã foarte ridicatã.

D

ispãruþi pentru eternitate în Cinciº

Pe lângã aceste locuri pline de fenomene care nici pânã în prezent nu au o explicaþie logicã din partea cercetãtorilor care au fost de nenumãrate ori în zonã, mai existã ºi lacul Cincis care a luat naºtere în urma inundaþii satului care era în acea zonã, zonã care ºi în prezent ascunde multe

lucruri care nu pot fi explicate logic, mai mult decât atât ºi celor care locuiesc în acea zonã fiindu-le teamã sã vorbeascã

despre toate lucrurile care s-au petrecut aici. Sãtenii spun cã aici în fiecare an, lacul ia ca tribut viaþa unui om. De cele mai multe ori, aceste persoane care sfârºesc în adâncurile lacului nu sunt gãsite niciodatã, trupurile lor rãmânând pe ”altarul„ lacului.

Nu putem decât sã sperãm cã toate aceste ”forþe” care existã în

judeþul nostru vor ajuta ºi economia ºi bunãstarea locuitorilor pentru cã pânã la urma fie mit, fie realitate populaþia judeþu-

lui are foarte multe nevoi...

Itice

ncluse în programele turis-

Atât Sãcãrâmbul cât ºi zona Cinciºului sau în zona Retezatului au fost introduse în programele turistice ale unor operatori. În ambele zone, au rãsãrit mai multe spaþii de cazare.

Monika BACIU