Page 1

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 349

Cronica Vãii Jiului Luni, 15 Aprilie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 12 pagini z 1 LEU

Roºu ºi negru

Colonia veselã

Proiecte ambiþioase aplicate de tineri ambiþioºi

Lopãtarii huilei, „placaþi” U de Piros Security!

n tânãr din municipiul Petroºani care urmeazã cursurile universitare la Timiºoara a primit vineri o diplomã de excelenþã din partea reprezentanþilor de la Agenþia de Dezvoltare Vest pentru cã a lansat un proiect ambiþios. Este vorba de transformarea Coloniei din municipiul Petroºani într-o zonã atractivã.

>>> PAGINA A 4-A

Monica Iacob Ridzi:

Salvaþi oraºul Aninoasa!

D

eputatul hunedorean Monica Iacob Ridzi cere Premierului sprijin pentru a salva oraºul Aninoasa, care se aflã într-o situaþie unicã în România.

>>> PAGINILE 8-9

De-a râsu’ - plânsu’

Escaladeazã gardul fostei mine Valea de Brazi ca sã ajungã la ei în gospodãrie !

D

oar cu scara ajung în curtea casei. Este povestea incredibilã a unei familii din localitatea Valea de Brazi cãrora comuniºtii le-au confiscat terenul când s-a construit mina Valea de Brazi, pe unde treceau spre gospodãria lor, iar de atunci escaladeazã gardul pe o scãriþã de lemn.

>>> PAGINA 11

ªcoalã printre gunoaie

N

ici un tren cu huilã care traverseazã Valea Jiului nu mai este lãsat la voia întâmplãrii. Dupã ce „haiducii huilei”, sau „lopãtarii” cu mai sunt numiþi, au fãcut ravagii ºi au furat zeci de tone de cãrbune, SNH angajat o firmã specializatã sã pãzeascã garniturile, pânã ce acestea pãrãsesc teritoriul Vãii Jiului. >>> PAGINA A 3-A

E

levii unei ºcoli generale din localitatea Aninoasa, judeþul Hunedoara, se joacã în recreaþie sau când au ore de sport printre tone de moloz ºi gunoaie.

>>> PAGINA 11


2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Luni, 15 Aprilie 2013

ApaServ Informeazã Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe: Miercuri: 13 - 15: · ªef Departament

Vr e m e a î n Va l e a J i u l u i

Producþie – Cristian IONICÃ · ªef Serviciu Comercial – Alina PAVEL Joi 10 – 12 · DIRECTOR GENERAL - Costel AVRAM · ªef Departament Exploatare - Florin DONISA · ªef Serviciu Juridic – Adriana DÃIAN

Petrila

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Director General, Costel AVRAM

Vu l c a n

Lupeni

Noaptea

Noaptea

Dimineaþa

Dimineaþa

Ziua

Ziua

Seara

Seara

Cronica Vãii Jiului z Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? z Vrei sã te dezvolþi? z Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? z Vrei sã faci bani? zzz

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani zzz

Anunþ

Telefon 0374.906.687 zzz

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos.

www.cronicavj.ro

Contact 073558077

Radare DN 66 Haþeg - Baru Mare * DN 68 Haþeg – Toteºti * DN 68 Toteºti – Zeicani * DN 66 Haþeg – Cãlan * DN7 Mintia – Veþel * DN7 Veþel – Leºnic * DN7 Leºnic – Sãcãmaº * DN7 Ilia – Gurasada * DN7 Gurasada – Burjuc * DN7 Burjuc-Zam *

Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 ªoimuº – Bejan * Bãniþa , DN 66

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 11:10 În gura presei 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator

17:00 19:00 20:00 20:30 22:30

Acces Direct Observator Observator special Dragonul de aur România danseazã

National TV 9:45 Suflete pereche (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii

12:00 12:30 13:30 13:45 15:00 16:40 17:30 18:30 19:15 20:15 21:15

Pastila Vouã (r) Aventurile lui Sinbad Pastila Vouã (r) Hoþul fantomã (r) Copii contra pãrinþi Aventurile lui Sinbad Dragoste dulce-amarã ªtiri Naþional TV Destine împlinite Suflete pereche Hoþul fantomã

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Cãlãtorie spre centrul Pãmântului (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Pierdut ºi regãsit 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Românii au talent 0:00 Soluþii extreme

Prima TV \9:30 Eu ºi Prinþul 3: Luna de miere 11:30 Teleshopping 11:45 Frumoasa Ceci 13:00 Teleshopping 13:30 Sport, dietã ºi o vedetã (r) 14:00 Levintza prezintã (r) 14:30 Teleshopping 15:00 Dragul de Raymond 15:30 Totul despre mame

16:00 Cu lumea-n cap (r) 16:30 Efectul WOW (r) 17:00 Mondenii (r)

TVR 1 9:40 Legendele palatului: negustorul Lim Sang-ok 10:20 Ora de business (r) 11:10 Legendele palatului: Luna îmbrãþiºeazã Soarele 11:50 Legendele palatului: Luna îmbrãþiºeazã Soarele 12:30 Tribuna partidelor parlamentare 13:00 Europa mea (r) 13:30 M.A.I. aproape de tine 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 16:00 Parlamentul României 17:00 Finanþe ºi afaceri

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE


Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Luni, 15 aprilie 2013 Monica Iacob Ridzi:

„FMI nu impune, ci negociazã” cu minerii

M

ineritul din România a devenit o problemã extrem de delicatã, iar Monica Iacob Ridzi atrage atenþia celor din Guvern cã pot negocia termenii în care acceptã condiþiile FMI. Deputata din Valea Jiului a dat ca exemplu Germania. Diana MITRACHE Într-o conferinþã de presã ce a fost susþinutã la Petroºani, deputata Monica Iacob Ridzi a declarat cã Guvernul trebuie sã se implice în problema mineritului de huilã ºi miniºtii sã nu mai

vorbeascã de condiþii „impuse” de FMI. „Nu vreau sã mai aud minciuni de genul cã ne obligã FMI!. FMI nu obligã, ci negociazã termenii. Când negociezi, sunt solicitãri ºi de o parte ºi de alta. Dacã tu, partea românã spui cã eu asta nu cedez,

se gãsesc soluþii”, a declarat Monica iacob Ridzi, care a adãugat cã ideea iniþialã ca în România sã ia fiinþã Electra ºi Hidroenergetica, iar ambele se puteau completa reciproc. Asta pentru cã s-ar fi combinat energia produsã pe sistem hidro, cu cea pe termo ºi se gãseau soluþii ºi pentru rezervele din subsolul Vãii Jiului estimate la 100 de ani. Deputata a mai spus cã viitoarea strategie

energeticã pânã în 2020 trebuie sã þinã cont ºi de huila din Valea Jiului, pentru cã sistemul nuclear nu va mai fi agreat ºi resursele de gaz mai pot fi exploatate vreo trei decenii. Monica Iacob Ridzi a dat ca exemplu Germania

în problema mineritului. Aceasta þarã ºi-a trecut toate minele pe sistemul de închidere pentru a lua subvenþii, dar este sigurã cã nu-ºi va închide minele dupã 2018. Între timp, însã, minele din Germania se retehnologizeazã cu banii din sub-

venþii, iar la noi au loc accidente în subteran. „Accidentele care au loc la noi, nu mai puþin de 4 în ultima lunã, au loc cã nu s-au fãcut investiþii în acest sector. Nu s-a angajat personal tânãr, deºi actualul Guvern a fãcut aceastã promisiune în campanie ºi acum e momentul sã se þinã de cuvânt. Cred cã se poate reanaliza continuarea exploatãrii de huilã ºi pentru cele 3 mine trecute pe programul de închidere, poate în sector privat, pentru cã au resurse ºi au demonstrat asta”, a mai adãugat Monica Iacob Ridzi.

Roºu ºi negru

Lopãtarii huilei, „placaþi” de Piros Security!

N

ici un tren cu huilã care traverseazã Valea Jiului nu mai este lãsat la voia întâmplãrii. Dupã ce „haiducii huilei”, sau „lopãtarii” cu mai sunt numiþi, au fãcut ravagii ºi au furat zeci de tone de cãrbune, SNH angajat o firmã specializatã sã pãzeascã garniturile, pânã ce acestea pãrãsesc teritoriul Vãii Jiului. Carmen COSMAN Înarmaþi pânã în dinþi, asemãnãtori cu scutierii, dar îmbrãcaþi în roºu. Aºa aratã agenþii de pazã care au în obiectiv trenurile cu huilã ce merg din Valea Jiului spre Termocentrala Mintia. În zona Coloniei din Vulcan, ori în Staþia CFR Iscroni – Aninoasa hoþii de cãrbune, foarte bine organizaþi, au dat atacul în mod repetat, iar pagubele sunt considerabile. Nici mãcar acþiune repetate ale poliþiei ºi jandarmilor nu i-au pus pe fugã, iar sustragerile sunt mult mai mult decât „furturi de subzis-

tenþã”. În consecinþã, s-a decis angajarea unei firme de profil care sã pãzeascã preþioasele garnituri, aºa încât sã nu mai ajungã dijmuite la beneficiar. Societatea naþionalã a Huilei Petroºani plãteºte peste 41.000 de lei pentru paza vagoanelor cu huilã, licitaþia fiind câºtigatã de o firmã nou intratã pe piaþa Vãii Jiului, Piros Security Force SRL Arad. Conform contractului, agenþii de pazã trebuie sã asigure servicii de investigaþie ºi de siguranþã pe relaþiile Sucursala Exploatare de Huilã Vulcan SPVCJ Vulcan; Mina Paroºeni – SPCVJ Vulcan; SPCVJ.

Vulcan - Staþia C.F.R. Vulcan ºi SPCVJ Vulcan - Staþia C.F.R. Iscroni. Paznicii de la Piros Security Arad executã practic servicii de patrulare si protecþie a încãrcãturii convoielor de vagoane. Contractul s-a încheiat doar pentru 75 de zile, pentru început, iar valoarea lui este de 41.100 lei, fãrã TVA.

G

rup de lucru împotriva lopãtarilor Prefectura Hunedoara a declanºat lupta cu „lopãtarii”, autoritãþile fiind sãtule de numãrul mare al furturilor. S-a înfiinþat ºi un grup de lucru format din reprezentanþi ai mai multor instutuiþii din judeþ, pentru prevenirea ºi reducerea pagubelor produse de hoþii din

vagoanele de cãrbune, dar prefectul judeþului, Sorin Vasilescu, a declarat cã este

absolutã nevoie ca trenurile sã fie strict pãzite. Hoþii de cãrbune au primit num ele de “lopãtari” pentru cã utilizeazã sape ºi lopeþi pentru a descãrca huila din vagoanele de marfã. În lipsa unor mãsuri ferme, hoþii de cãrbune, care se urcã ºi din mers în tranuri, pot provoca pagube mari, de zeci de tone de huilã la o singurã „acþiune”. Cea mai mare cantitate de huilã sustrasã de „lopãtari” a fost de 110 tone în mai puþin de patru ore, în halta Coloniei Iscroni de lângã oraºul Aninoasa.

Prime ºi zile libere pentru angajaþii SNH

P

rime pentru angajaþii SNH. Reprezentaþii sidicatului reprezentativ la nivelul Societãþii Naþionale a Huilei Petroºani împreunã cu administraþia au stabilit cuantumul primelor ce vor fi acordate ortacilor. Negocierile au avut loc la sfârºitul sãptãmânii trecute. Monika BACIU ”Se ca respecta contractul colectiv de muncã ºi se vor da tichete cadou de sãrbãtorile pascale. Valoarea este ca ºi anul trecut, ºi anume 400 de lei pentru angajaþii de la subteran ºi 300 de lei pentru cei de la suprafaþã”, a declarat Nicolae Drãgoi, directorul general al SNH

Petroºani. Angajaþii SNH vor intra în posesia tichetelor cadou pânã în data de 30 aprilie. Mai mult decât atât, aceºtia vor beneficia ºi de zile libere. Acestea au fost negoci-

ate între sindicat ºi administraþie. ”Pentru perioada Paºtelui am încheiat un protocol cu administraþia societãþii prin care începând cu data de 1 ºi pânã în datã de 6 inclusiv salariaþii societãþii vor fi liberi urmând a recupera zilele de 2 ºi 3 în datã de 11 ºi respectiv 25 mai”, a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele. Programul de lucru pentru luna mai a fost realizat în aºa fel încât ortacii sã beneficieze de zile libere ºi cu ocazia zilei de 1 mai, dar ºi cu ocazia sãrbãtorilor Pascale.


4 Actualitate

n tânãr din U municipiul Petroºani care

urmeazã cursurile universitare la Timiºoara a primit vineri o diplomã de excelenþã din partea reprezentanþilor de la Agenþia de Dezvoltare Vest pentru cã a lansat un proiect ambiþios. Este vorba de transformarea Coloniei din municipiul Petroºani într-o zonã atractivã. ”Proiectul se adreseazã comunitãþii din cartierul Colonie din Petroºani ºi este realizat cu colegii de la Facultatea de Arhitecturã din Timiºoara, dar ºi cu colegi de la Facultatea de Arhitecturã din Bucureºti, pânã la urmã de cãtre studenþi, dar ºi de cãtre cadrele didactice care ne sprijinãºi doresc sã participe alãturi de noi în acest demers.E o poveste mai lungã ºi afectivã. Ideea e cã e un loc din acest oraº defavorizat ºi necesitã intervenþie, nu este cel mai defavorizat cartier din oraº, dar nu este nici cel mai bun. Este undeva la

Colonia veselã

Cronica Vãii Jiului | Luni, 15 Aprilie 2013

Proiecte ambiþioase aplicate de tineri ambiþioºi

mijloc ºi de aceea dacã reuºim în acest program pe care îl implementãm putem sã creãm o metodã pe care sã o aplicãm ºi altor cartiere mai puþin defavorizate”, a spus Mihai Danciu – student Facultatea de Arhitecturã Timiºoara. Dacã proiectul va fi dus la bun sfârºit Colonia din municipiul Petroºani va primi cu totul o altã înfãþiºare. ”Finalitatea se numeºte coeziune socialã în

Ziua verde, sãrbãtoritã la Petroºani

R

eprezentanþii administraþiei locale de la Petroºani vor organiza sãptãmâna viitoare Ziua Verde. Acþiunea ar fi trebuit sã aibã loc în cursul sãptãmânii trecute, însã manifestarea a fost amânatã din cauza condiþiilor meteorologice.

Colonie. Când va fi coeziune socialã va exista ºi finalitate pentru acest proiect ºi dupã pãrerea noastrã coeziunea socialã aduce de la sine ºi bunãstare în cartier. Când cartierul va avea bunãstare atunci se va finaliza acest proiect. Este de foarte mare duratã”, a mai spus tânãrul. Diploma de excelenþã i-a fost decernatã tânãrului de Radu Radoslav, reprezentantul registrului urbaniºtilor din România pentru Regiunea de Vest, în prezenþa oficialitãþilor locale din municipiul Petroºani. ”Face parte din seria de diplome de excelenþã pentru iniþiative private care determinã regenerarea unor comunitãþi care pot fi cartiere, oraºe sau regiuni. Este a noua

R

mici dar care la care participã foarte multe instituþii, universitatea de aici, din Timiºoara, din Bucureºti, alte asociaþii, foarte mulþi voluntari ºi este evident cã ºi autoritãþile locale au un rol foarte important. Este un produs care ar trebui sã se nascã ºi sã nu moarã niciodatã. Cu coautorul Danciu Mihai am vorbit ºi preconizeazã cã ar trebui sã se termine în minim cinci ani de zile”, a declarat dr. arhitect Radu Radoslav –reprezentant registrul urbaniºtilor din România

cã la noi în þara încrederea a dispãrut ºi în acest mediu într-un oraº minier încrederea între oameni ar trebui sã funcþioneze pentru cã fãrã încredere apare fricã ºi tot felul de alte lucruri rele. Este un premiu dat unei asociaþii

ADRVEST Deocamdatã ideea tânãrului este la stadiul de concept, însã cei din administraþia localã de la Petroºani spun cã orice idee este binevenitã pentru a schimba în bine comunitatea din care

Monika BACIU

Revenire la normal

eprezentanþii administraþiei locale de la Petrila au decis sã schimbe tubulaturile de evacuare de la blocurile turn din localitate.

”Pe data de 20 aprilie va avea loc aceastã acþiune pe care am reprogramat-o din cauza vremi, va fi în centrul civic lângã teatrul de stat cu toate ºcolile, toate ONG-urile ºi toatã lumea care doreºte sã participe la aceastã acþiune. Noi vom asigura materialele necesare, scule, pomi ºi fiecare va ºti unde va merge sã facã ecologizare. Este o acþiune care a fost iniþiatã în cadrul Pro Urbis este în a doua ediþie, anul trecut am avut ca semne distinctive acele cãciuliþe verzi, iar anul acesta vom avea eºarfe verzi”, a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. Primarul de la Petroºani crede cã acþiunea va fi la fel de bine primitã ca ºi cea de la prima ediþie, iar dupã ce vor fi curãþate spaþiile verzi, vor fi plantaþi ºi arbori. Este al doilea an consecutiv când se organizeazã aceastã acþiune. Monika BACIU

diplomã în regiunea noastrã, este o diplomã mai aparte pentru cã celelalte au fost date unor anteprenori culturali sau din cei care au învestit, ultima a fost la Festivalul de jazz de la Carana, pentru astfel de evenimente care pot regenera o regiune. În judeþul Hunedoara am ales acest caz fiind cã este poate modelul care ar trebui urmat peste tot în România cã salvarea unor comunitãþi sã fie de jos în sus, de la iniþiative private, voluntare, de fapt sunt foarte bune pentru

facem parte. ”Eu sunt convins cã pânã la urmã vom realiza, este foarte importanta partea de arhitecturã ºi partea de proiectare care de cele mai multe ori costa destul de mult ºi nu gãsim tot timpul cei mai buni specialiºti ºi eu cred cã iniþiativa lor este cu atât mai importantã cu cât ei se ocupã exact de aceastã zonã a proiectãrii ºi integrãri în unitate a unor astfel de lucruri. La aceastã fazã fondurile nu sunt foarte importante, se lucreazã voluntar ceea ce este un lucru normal în lumea civilizatã, iatã cã începem ºi noi la Petroºani sã facem astfel de lucruri”, a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. Deocamdatã existã acest concept, vom vedea pe viitor cu ce idei vin ei, noi avem o viziune a noastrã a administraþiei locale, mã gefer l azona unde va fi construitã bisericã ºi ce putem face în xona adiacentã. Cartierul Colonie a reprezentat timp de peste un secol adãpostul familiilor de mineri colonizaþi din imperiul Austro-ungar. Colonia suferã de problemele de accesibilitate ºi segregare spaþialã ºi socialã ceea ce determinã un nivel de trai scãzut. Tânãrul le-a explicat celor prezenþi cum vede el aceastã dezvoltare a Coloniei din municipiul Petroºani.

Cei de la primãrie au decis acest lucru din cauzã cã vechile tubulaturi erau mult prea degradate, acestea fiind

un pericol de îmbolnãvire pentru locatarii imobilelor în cauzã. ”Am luat iniþiativã pentru cã în jurul acestor blocuri turn a fost ºi încã existã mizerie, cetãþenii mai mult aruncau gunoiul pe geamuri decât sã-l arunce în containere, am reabilitat 100% tubulatura la blocurile 33 ºi 26, lucrãm la 27 ºi vãd cã timul deja ne permite sã amplasãm beton la baza

blocurilor ºi cu garanþia cã curãþenia se va îmbunãtãþi în aceste zone iar dacã nici aºa nu se va îmbunãtãþi vom trece la amenzi de la primul pânã

la ultimul apartament”, a declarat Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila. Primarul petrilean spune cã nu va renunþa definitiv la aceste tubulaturi pentru cã este greu ca locatarii care stau la ultimele etaje ale imobilelor sã coboare cu gunoiul. Acesta a mai precizat cã nu a primit nicio înºtiinþare de la Direcþia de Sãnãtate Publicã prin care se solicitã ca aceste tubulaturi sã fie desfiinþate. Monika BACIU


Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni, 15 aprilie 2013

Traficanþii de etnobotanice, dupã gratii ei 8 traficanþi de etnobotanice reþinuþi de C procurorii DIICOT au fost arestaþi pe 29 de zile. Magistraþii Tribunalului Hunedoara au admis propunerea procurorilor.

Cei opt traficanþi de etnobotanice ºi substanþe psihoactive, reþinuþi de procurorii DIICOT Hunedoara, vor petrece urmãtoarele 29 de zile dupã gratii. Tribunalul Hunedoara a admis propunerea de arestare preventivã formulatã de procurori. Instanþa a emis pe numele acestora mandate de arestare pentru 29 de zile. Patru dintre cei reþinuþi sunt din Petrila, iar ceilalþi din Cluj. Reamintim cã joi dimienaþã la Petrila au avut loc trei percheziþii domiciliare, într-un dosar complex de trafic ºi consum de substanþe etnobotanice, iar acþiuni similale au avut loc ºi în Cluj, precum ºi în Sãlaj, în cãutarea de substanþe etnobotanice. În urma descinderilor, 16 per-

soane au fost duse la sediul DIICOT Hunedoara pentru audieri. În timpul percheziþiilor, la Cluj a fost gãsit ºi un laborator clandestin de producere a etnobotanicelor, care a fost confiscat de ofiþerii BCCO. În total, au fost indisponibilizate în timpul acestei acþiuni aproximativ 20 de kilograme de substanþe din toate locaþiile vizate. De asemenea, s-au mai gãsit 4.000 de plicuri de substanþe

Riscã puºcãria pentru ce au gãsit la gunoi

U

n grup de rromi de la periferia oraºului Deva riscã puºcãria, dupã ce au gãsit la groapa de gunoi niºte bani. Oamenii legii fac cercetãri pentru a vedea cum s-au petrecut lucrurile, însã, o parte din bani au fost deja folosiþi.

Incidentul s-a petrecut acum o sãptãmânã, când un grup de rromi a gãsit în groapa de gunoi de la Deva un plic în care erau 2.300 de dolari, bani pe care o familie din localitate i-a obþinut muncind câteva luni în strãinãtate. În fapt, o gospodinã a aruncat la ghena de gunoi mai multe deºeuri din casã, printre care ºi plicul cu

O

preparate ºi importante sume de bani, a precizat Berbeceanu. Etnobotanicele erau importate în stare brutã din Spania ºi Germania ºi aduse în þarã printr-o firmã de curierat, erau preparate în laborator, porþionate ºi reambalate în pliculeþe. Gruparea infracþionalã distribuia plicurile cu etnobotanice în 20 de judeþe, prin dealeri locali, un plic fiind vândut cu sume între 25 ºi 45 de lei. Car men COSMAN

pricina, iar când ºi-a dat seama, a dat fuga la tomberon. Prea târziu! Muncitorii de la salubritate deja goliserã recipientele din faþa blocului, aºa cã femeia a reclamat totul la poliþie. Oamenii legii au intrat imediat pe fir ºi primii verificaþi au frost rromii de la groapa de gunoi, oameni sãraci, care deja aveau un cal nou cu care cãrau de la groapa de gunoi câte ceva din ce gãseau ei acolo. „La acest moment, noi facem verificãri pentru a afla câte persoane sunt implicate. Incidentul a fost reclamat sãptãmâna trecutã, iar pentru cã ºi-au însuºit banii respectivi, cei vinovaþi riscã între una ºi ºase luni de puºcãrie, sau amendã penalã”, spune Adriana Voinea, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Cert este cã sãracii au gãsit banii la gunoi, au cumpãrat un cal ºi de mâncare, iar când au fost luaþi la întrebãri mai aveau doar 1.400 de lei. Toatã povestea a ieºit la ivealã ºi cu ajutorul angajaþilor de la o casã de schimb valutar unde rromii au schimbat dolarii. (Diana MITRACHE )

Doi arestaþi în urma raziei din Aeroport

O

fiþerii Judiciari de la Poliþia Petroºani au destructurat o reþea de spãrgãtori de locuinþe care opera de mai multã vreme în localitate. În urma unei descinderi la suspecþi, poliþiºtii au gãsit mai multe bunuri provenite de pe urma spargerilor, iar doi dintre spãrgãtori au fost arestaþi. Potrivit adjunctului ºefului Poliþiei Petroºani, gruparea de hoþi a intrat în atenþia poliþiºtilor de mai multã vreme ºi era monitorizatã de la distanþã, deoarece suspecþii erau foarte atenþi sã nu fie prinºi. Aveau cu ei ºi un minor de 16 ani care era pus sã þinã de „ºase”, iar în perioada martieaprilie a.c., au dat patru spargeri la locuinþe de pe raza municipiului Petroºani ºi au furat bunuri în valoare de peste 9000 de lei. „Poliþiºtii Biroului Investigaþii Criminale Petroºani au efectuat 4 percheziþii domiciliare la locuinþele unor persoane suspectate de comiterea mai multor fur-

turi din locuinþe. În urma activitãþilor desfãºurate, Vasile U., de 25 de ani, Alexandru F., de 23 de ani ºi L.A., de 16 ani, toþi din Petroºani, au fost conduºi la sediul poliþiei”, au precizat poliþiºtii. Adjunctul Poliþiei Municipiului Petroºani, comisarul ªtefan Ciucã spune cã la suspecþi au fost descoperite mai multe bunuri provenite din furturi dar ºi uneltele folosite la spargeri ºi cu care aceºtia forþau uºile ºi geamurile locuinþelor. Doi dintre spãrgãtori au fost trimiºi în arest preventiv pentru 29 de zile dupã ce judecãtorii de la Petroºani

au admis propunerea Parchetului de pe lângã Judecãtoria Petroºani. Complicele lor în vârstã de 16 ani este cercetat de poliþiºti în stare de libertate. Maximilian GÂNJU

A sunat în numele fiicei „grav bolnavã” ºi i-a luat banii

persoanã din Orãºtie a crezut cã îºi ajutã fiica, victimã a unui accident de maºinã fictiv, dar a cãzut în plasa hoþilor. În fapt, la sfârºitul sãptãmânii trecute Poliþia Municipiului Orãºtie a fost sesizatã de o persoanã din localitatea GeoagiuBãi despre faptul cã a fost victima unei înºelãciuni. Mai exact, cã a fost indusã în eroare de cãtre o persoanã necunoscutã care s-a recomandat a fi avocat, ºi care a anunþat-o cã fiica sa a comis un accident grav de circulaþie. În urma accidentului rutier, fiica pãrþii vãtãmate ºi alte douã persoane, aflate în autoturismul

contatat cã totul a fost o înscenare, motiv pentru care s-a adresat poliþiºtilor, formulând o plângere penalã. Poliþiºtii Biroului de Investigaþii Criminale Orãºtie au demarat cercetãrile în vederea identificãrii autorilor, în cauzã fiind întocmit un dosar de cercetare penalã.

tamponat de aceasta, ar fi fost rãnite grav. Pentru ca cele douã victime ale evenimentului rutier sã nu depunã plângere penalã faþã de autoarea accidentului, „avocatul” i-a solicitat pãrþii vãtãmate sã transfere de urgenþã, în contul unei unei persoane „de încredere” din municipiul Bucureºti, suma de 11.500 lei. Ulterior, partea vãtãmatã a

R ecomandãri preventive

Poliþiºtii vã atrag atenþia cu privire la existenþa acestui mod de operare ºi vã recomandã sã nu trimiteþi sume de bani unor persoane necunoscute ºi sã vã adresaþi celei mai apropiate unitãþi de poliþie sau sã apelaþi numãrul unic de urgenþã 112 ori de câte ori aveþi suspiciuni cu privire la faptul cã aþi putea fi urmãtoarea victimã a unei

infracþiuni de înºelãciune. Aceeaºi recomandare vã este adresatã ºi cu privire un alt mod de operare, care constã în apelarea pe telefonul mobil ori în transmiterea aleatorie a unor SMS-uri prin care persoane ce se recomandã a fi reprezentanþii unor societãþi comerciale anunþã câºtigarea unor mari premii în bani, produse sau chiar autoturisme. Pentru a intra în posesia premiului, „norocosul câºtigãtor” trebuie fie sã depunã o sumã de bani într-un anumit cont, fie sã trimitã prin mandat poºtal un comision sau chiar sã încarce

electronic contul unui numãr de telefon mobil. În mod clar, banii, odatã transferaþi, sunt pierduþi, iar „fericitul câºtigãtor” se transformã în pãgubit. Deoarece acest mod de operare este tot mai des întâlnit, vã rugãm sã manifestaþi prudenþã atunci când o persoanã necunoscutã vã cere sã vã daþi datele personale (CNP, serie ºi numãr de buletin, adresa) sau sã nu achitaþi diferite sume de bani anticipat pentru a intra în posesia unor premii, mai ales dacã nu aþi participat la niciun concurs cu premii. Diana MITRACHE


6 Actualitate

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 12 Aprilie 2013

Avram se întoarce la prima lui pasiune

F

ostul vicepreºedinte al Consiliului Judeþean Hunedoara va fi preºedinte onorific la clubul de rugby al Universitãþii din Petroºani. Costel Avram a jucat ani buni la ªtiinþa Petroºani de unde a ajuns pânã la echipa naþionalã de rugby. Maximilian GÂNJU Clubul de Rugby al Universitãþii Petroºani a fost unul de elitã ºi pe lângã titlurile naþionale obþinute, a dat nume mari în rugbyul românesc. În ultimii ani din lipsa finanþãrii a ieºit din Superligã (n.r.divizia naþionalã) ºi chiar era în pericol sã se desfiinþeze. Un fost component al clubului vrea sã ajute echipa de rugby sã redevinã ce a fost odinioarã. Costel Avram va fi preºedintele onorific al clubului ºi deja ºi-a luat funcþia în serios. A adus la Petroºani mai mulþi jucã-

tori talentaþi, toþi foarte tineri iar din sezonul viitor vrea sã revinã în Superligã. „Avem 30 de jucãtori, toþi sunt tineri ºi vrem sã ne

închegãm ca sã putem pune probleme cluburilor care sunt acum în Superligã. Puteam ºi anul acesta sã intrãm însã mai bine avem o echipã competitivã, ne pregãtim acum, astfel ca anul viitor sã facem o figurã frumoasã. Decât sã intrãm acum ºi sã ne batã toþi cu 70 la 0 mai bine mai aºteptãm pânã când suntem o echipã puternicã. Rugbyul m-a format ca om ºi este datoria mea sã susþin aceastã disciplinã. Am jucat la ªtiinþa, de aici am intrat în politicã ºi am ajuns vicepreºedinte la Consiliul Judeþean iar acum echipa avea nevoie de ajutor. Eu fac tot cemi stã în putere

ªtiinþa Petroºani - din nou spre performanþã cu paºi repezi

S pentru a ajuta ªtiinþa”, ne-a declarat Costel Avram. Fostul vice al CJH, acum director general la firma de apã ºi canal din Valea Jiului, a obþinut promisiunea aleºilor judeþeni de a ajuta clubul cu fonduri. „Consiliul Judeþean Hunedoara va aloca pentru rugby 1 miliard de lei vechi, am aceastã promisiune. Acum încerc sã-i ajut pe bãieþi cum pot. Am mai pus ºi de la mine bani când a fost nevoie ” mai spus Avram.

Burse pentru elevii hunedoreni

E

levii din Hunedoara cu rezultate deosebite ori cu o situaþie financiarã mai grea vor beneficia de burse. Consiliul Local Hunedoara a aprobat cuantumul acestora. Carmen COSMAN Pentru anul 2013 vor fi acordate patru categorii de burse pentru elevii hunedoreni. Este vorba despre burse de performanþã, burse de merit, burse de studiu, ori sociale, iar beneficiari sunt elevii care frecventeazã cursurile de zi, în unitãþile de învãþãmânt preuniversitar de stat. Conform hotãrârii de Consiliu Local, pentru anul 2013 vor fi acordate 65 de burse de performanþã, 427 de merit, 92

COLÞUL LUI DENIS

de studiu ºi 866 sociale, valoarea totalã a acestora fiind de 1.081.520 de lei. Cuantumul lunar al unei burse pentru elevii din

învãþãmântul preuniversitar de stat de pe raza municipiului Hunedoara, repartizate ºi în raport cu integralitatea efectuatã de cãtre elevi a activitãþilor ºcolare a fost stabilit dupã cum urmeazã: burse de performanþã – 80 lei/lunã; burse de merit – 80 lei/lunã; burse de studiu – 70 lei/lunã; burse de ajutor social – 60 lei/lunã.

O searã culturalã maghiarã ocietatea civilã, filiala localã a UDMR ºi S bisericile istorice ale maghiarilor din Petroºani au organizat, joi, o primã “Searã culturalã a maghiarilor”. Manifestarea, care se doreºte a deveni una tradiþionalã, a fost gãzduitã de cãtre sediul filialei Asociaþiei “Caritas” din localitate. Mircea NISTOR Printre numeroºii participanþi la aceastã ediþie inauguralã s-au numãrat ºi conducãtorii celor 3 comunitãþi religioase grupate în jurul Bisericii Reformate (care în acest an va împlini 125 de ani de existenþã), Romano – Catolice (ajunsã la 126 de ani de la înfiinþare) ºi Unitariene (care în acest an

se pregãteºte sã sãrbãtoreascã 85 de ani de la data înfiinþãrii). Este vorba despre pastorul Zoltan Marton, preotul paroh Janos Szazs ºi pastorul Iozsef Kardos. “Serile culturale maghiare” urmeazã ca, de acum înainte, sã fie celebrate în cea de-a 2-a ºi cea de–a 4 zi de joi din fiecare lunã, spaþiul de derulare a

âmbãta, în Dealul Institutului ,Echipa Fanion ºi de tradiþie a Vãii Jiului a fãcut din nou spectacol, ºi a continuat parcursul bun din Divizia Naþionalã de Seniori a României, învingând echipa RCM Galaþi cu scorul de 39 - 14 , reuºind 7 încercãri ºi doar 2 transformãri. Principalul marcator a fost Daniel Cojocaru cu 3 eseuri înscrise, un jucãtor de mare vitezã, în cartea sa de vizitã existând ºi România 7”S! Biroul de presã ªtiinþa Petroºani Alexandru Lupu antrenorul echipei de rugby ªtiinþa Petroºani ne a

declarat cã este mulþumit de rezultat, ºi cã este fericit ca „ dupã ce am pierdut 12 jucãtori, am reuºit sã readuc tineri de mare perspectivã ºi sã fac o echipã redutabilã cu care Petroºaniul, Valea Jiului ºi Judeþul Hunedoara se va putea mândri!! Pe aceastã cale mulþumesc Universitãþii din Petroºani, Consiliului Judeþean Hunedoara ºi Domnului Costel Avram care sunt alã-

acestora urmând a fi sediul Caritas. Dupã cum a mai precizat Eduard Werºanski (organizatorul manifestãrii) pe viitor, în funcþie de dorinþele participanþilor la aceste întâlniri vor fi abordate diverse

turi de noi ºi ne susþin în aceastã aventurã umanã ºi sportivã! Numai cu ajutor ºi susþinere vom putea ajunge în vârf, ºi sã facem din nou Mare Performanþã! Mã

bucur de asemenea ca cei tineri ,au jucat bine ºi eficient ºi au demonstrat cã viitorul este asigurat!” În tribune s-au aflat numeroºii suporteri ,studenþi, profesori universitari, care au avut parte de un joc frumos cu eseuri de ambele pãrti, dar ºi de o vreme ploioasã ºi destul de rece. Printre susþinãtorii nu a lipsit Preºedintele de Senat al Universitãþii Dl Ilie

teme. Mai exact, subiectele, pe marginea cãrora vor fi invitaþi sã-ºi expunã pãrerea lectori nu numai din Petroºani, vor fi diverse ºi de interes cât mai larg.

Rascolean, director ApaServ. Dl. Costel Avram însoþiþi de aceastã datã ºi de Directorul EM Lupeni Dl Sandu Sorin, cât ºi mulþi profesori ai Universitãþii Petroºani. Dupã meci jucãtorii au fost invitaþi la „deja tradiþionala ” masa de dupã efort la restaurantul Belle Epoque de cãtre Dl Director Costel Avram, semn cã a fost mulþumit de prestaþia jucatoriilor ºi a staff ului echipei CS ªtiinþa din Petroºani! ªtiinþa a aliniat urmãtorul XV : Chiriac, Vîlceanu (Barabaº), Deac (Ciule), Biro (Popã), Calo M, Toma (Pîrvu), Ivan (Coge), Sãbãu M (cpt), Mihalachi (Lupu), Skverne, Borz, Sãbãu C, Iepure, Cojocaru (Paraipan), Barbu. În lot a fost ºi Puscaºu, iar la capitolul accidentãri încã se resimte Carvaþchi Cr. cu probleme la umãr dupã meciul amical cu Farul Constanþa. Marcatori: Cojocaru 3 încercãri, Barbu 2 încercãri, Toma o încercare, Calo o încercare ºi Iepure o transfomare, Skverne o transformare. Urmãtorul meci al ªtiinþei este sâmbãtã, 20 aprilie, sus în Dealul Institutului, ora 10. Aºteptam cu drag pentru susþinere pe iubitorii de rugby dar ºi foºtii jucãtori ai ªtiinþei Petroºani.

Aur la Geneva pentru hunedoreanul Corneliu ocuieºte la Deva, dar a uimit de L nenumãrate ori cu invenþiile sale premiate cu aur. Corneliu Birtok Bãneasã

revine din nou pe primul loc cu invenþia sa ce reduce consumul de carburant al maºinilor. Diana MITRACHE Tânãrul hunedorean Corneliu Birtok Bãneasã a fost premiat cu medalia de aur a Salonului Internaþional de Invenþii de la Geneva. ªi de aceastã datã specialiºtii au agreat ideea inginerului din Deva de a introduce un filtru de aer special, ce face ca motorul oricãrei maºini sã consume cu pânã 10% mai puþin. Deja invenþia sa este folositã chiar ºi pe autobuze ºi tot mai multe firme s-au arãtat interesate, imediat dupã ce a fost premiatã ºi de OSIM, cu premiul special. Invenþia sa poartã numele „Air by Corneliu”. Salonul Internaþional de

Dupã un partid, Mihail Neamþu a lansat ºi o carte ihail Neamþu, preºedintele formaþiunii politice M Noua Republicã, ºi-a lansat, la Petroºani, noul volum intitulat “Credinþã ºi raþiune. Dialoguri, con-

tradicþii, împãcãri”. Este vorba despre o carte bazatã pe interviuri, la loc de cinste situându-se cel cu Adrian Pleºu. Mircea NISTOR “Este vorba despre un interviu excepþional cu fostul ministru de la Externe ºi de la Culturã, Andrei Pleºu, în care acesta vorbeºte despre tinereþea sa, despre unele iubiri, dezamãgiri sau despre bucurii spirituale. Revenind la volum, este vorba despre o carte importantã pentru cei care cred cã în þara asta mai este nevoie ºi de credinþã ºi de raþi-

une. Cartea mai este importantã ºi pentru cei care cred cã românii ºiau pierdut încrederea, ca virtute socialã. Oamenii nu mai interacþioneazã unul cu celãlalt plecând de la premisa încrederii ci de la o suspiciune, potrivit cãreia, celãlalt ar putea fi ostil ºi acest fapt reprezintã o mare pierdere”, a declarat autorul Mihail Neamþu. Dacã apariþia unei noi opere cul-

Invenþii de la Geneva (1014 aprilie) se aflã la ediþia cu numãrul 41, iar prezenþa inventatorului din Deva la standul României este posibilã datoritã unei selecþii organizate de Autoritatea

Naþionalã pentru Cercetare ªtiinþificã. Corneliu Birtok-Bãneasã se aflã la cea de-a cincea participare la acest salon internaþional, fiind medaliat cu aur în anii 2010, 2012 ºi 2013, cu argint în 2009 ºi cu bronz în 2011.

turale, respectiv a unei noi cãrþi, este oricând binevenitã, Mihail Neamþu considerã cã ºi apariþia unei noi formaþiuni politice este la fel de binevenitã. “Era nevoie ºi loc ºi pentru noi pe eºichierul politic românesc. Noi am pornit la drum în 2011, atunci când nu exista nicio alternativã la PD-L sau USL. Acum am observat cã sunt tot mai mulþi cei care au început sã ne copieze. Noi avem îndrãzneala de a denunþa furtul generalizat din ultimii 23 de ani ºi de a spune cã este nevoie de onestitate ºi competenþã în politica de la Bucureºti. Din acest motiv suntem criticaþi ºi de stânga ºi de dreapta”, a precizat Mihail Neamþu, preºedinte Noua Republicã. Partidul Noua Republicã a fost înfiinþat în octombrie 2011 (sub denumirea Asociaþia Noua Republicã) ºi are þel crearea unei naþiuni române libere, demne ºi prospere.


6 Actualitate

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 12 Aprilie 2013

Avram se întoarce la prima lui pasiune

F

ostul vicepreºedinte al Consiliului Judeþean Hunedoara va fi preºedinte onorific la clubul de rugby al Universitãþii din Petroºani. Costel Avram a jucat ani buni la ªtiinþa Petroºani de unde a ajuns pânã la echipa naþionalã de rugby. Maximilian GÂNJU Clubul de Rugby al Universitãþii Petroºani a fost unul de elitã ºi pe lângã titlurile naþionale obþinute, a dat nume mari în rugbyul românesc. În ultimii ani din lipsa finanþãrii a ieºit din Superligã (n.r.divizia naþionalã) ºi chiar era în pericol sã se desfiinþeze. Un fost component al clubului vrea sã ajute echipa de rugby sã redevinã ce a fost odinioarã. Costel Avram va fi preºedintele onorific al clubului ºi deja ºi-a luat funcþia în serios. A adus la Petroºani mai mulþi jucã-

tori talentaþi, toþi foarte tineri iar din sezonul viitor vrea sã revinã în Superligã. „Avem 30 de jucãtori, toþi sunt tineri ºi vrem sã ne

închegãm ca sã putem pune probleme cluburilor care sunt acum în Superligã. Puteam ºi anul acesta sã intrãm însã mai bine avem o echipã competitivã, ne pregãtim acum, astfel ca anul viitor sã facem o figurã frumoasã. Decât sã intrãm acum ºi sã ne batã toþi cu 70 la 0 mai bine mai aºteptãm pânã când suntem o echipã puternicã. Rugbyul m-a format ca om ºi este datoria mea sã susþin aceastã disciplinã. Am jucat la ªtiinþa, de aici am intrat în politicã ºi am ajuns vicepreºedinte la Consiliul Judeþean iar acum echipa avea nevoie de ajutor. Eu fac tot cemi stã în putere

ªtiinþa Petroºani - din nou spre performanþã cu paºi repezi

S pentru a ajuta ªtiinþa”, ne-a declarat Costel Avram. Fostul vice al CJH, acum director general la firma de apã ºi canal din Valea Jiului, a obþinut promisiunea aleºilor judeþeni de a ajuta clubul cu fonduri. „Consiliul Judeþean Hunedoara va aloca pentru rugby 1 miliard de lei vechi, am aceastã promisiune. Acum încerc sã-i ajut pe bãieþi cum pot. Am mai pus ºi de la mine bani când a fost nevoie ” mai spus Avram.

Burse pentru elevii hunedoreni

E

levii din Hunedoara cu rezultate deosebite ori cu o situaþie financiarã mai grea vor beneficia de burse. Consiliul Local Hunedoara a aprobat cuantumul acestora. Carmen COSMAN Pentru anul 2013 vor fi acordate patru categorii de burse pentru elevii hunedoreni. Este vorba despre burse de performanþã, burse de merit, burse de studiu, ori sociale, iar beneficiari sunt elevii care frecventeazã cursurile de zi, în unitãþile de învãþãmânt preuniversitar de stat. Conform hotãrârii de Consiliu Local, pentru anul 2013 vor fi acordate 65 de burse de performanþã, 427 de merit, 92

COLÞUL LUI DENIS

de studiu ºi 866 sociale, valoarea totalã a acestora fiind de 1.081.520 de lei. Cuantumul lunar al unei burse pentru elevii din

învãþãmântul preuniversitar de stat de pe raza municipiului Hunedoara, repartizate ºi în raport cu integralitatea efectuatã de cãtre elevi a activitãþilor ºcolare a fost stabilit dupã cum urmeazã: burse de performanþã – 80 lei/lunã; burse de merit – 80 lei/lunã; burse de studiu – 70 lei/lunã; burse de ajutor social – 60 lei/lunã.

O searã culturalã maghiarã ocietatea civilã, filiala localã a UDMR ºi S bisericile istorice ale maghiarilor din Petroºani au organizat, joi, o primã “Searã culturalã a maghiarilor”. Manifestarea, care se doreºte a deveni una tradiþionalã, a fost gãzduitã de cãtre sediul filialei Asociaþiei “Caritas” din localitate. Mircea NISTOR Printre numeroºii participanþi la aceastã ediþie inauguralã s-au numãrat ºi conducãtorii celor 3 comunitãþi religioase grupate în jurul Bisericii Reformate (care în acest an va împlini 125 de ani de existenþã), Romano – Catolice (ajunsã la 126 de ani de la înfiinþare) ºi Unitariene (care în acest an

se pregãteºte sã sãrbãtoreascã 85 de ani de la data înfiinþãrii). Este vorba despre pastorul Zoltan Marton, preotul paroh Janos Szazs ºi pastorul Iozsef Kardos. “Serile culturale maghiare” urmeazã ca, de acum înainte, sã fie celebrate în cea de-a 2-a ºi cea de–a 4 zi de joi din fiecare lunã, spaþiul de derulare a

âmbãta, în Dealul Institutului ,Echipa Fanion ºi de tradiþie a Vãii Jiului a fãcut din nou spectacol, ºi a continuat parcursul bun din Divizia Naþionalã de Seniori a României, învingând echipa RCM Galaþi cu scorul de 39 - 14 , reuºind 7 încercãri ºi doar 2 transformãri. Principalul marcator a fost Daniel Cojocaru cu 3 eseuri înscrise, un jucãtor de mare vitezã, în cartea sa de vizitã existând ºi România 7”S! Biroul de presã ªtiinþa Petroºani Alexandru Lupu antrenorul echipei de rugby ªtiinþa Petroºani ne a

declarat cã este mulþumit de rezultat, ºi cã este fericit ca „ dupã ce am pierdut 12 jucãtori, am reuºit sã readuc tineri de mare perspectivã ºi sã fac o echipã redutabilã cu care Petroºaniul, Valea Jiului ºi Judeþul Hunedoara se va putea mândri!! Pe aceastã cale mulþumesc Universitãþii din Petroºani, Consiliului Judeþean Hunedoara ºi Domnului Costel Avram care sunt alã-

acestora urmând a fi sediul Caritas. Dupã cum a mai precizat Eduard Werºanski (organizatorul manifestãrii) pe viitor, în funcþie de dorinþele participanþilor la aceste întâlniri vor fi abordate diverse

turi de noi ºi ne susþin în aceastã aventurã umanã ºi sportivã! Numai cu ajutor ºi susþinere vom putea ajunge în vârf, ºi sã facem din nou Mare Performanþã! Mã

bucur de asemenea ca cei tineri ,au jucat bine ºi eficient ºi au demonstrat cã viitorul este asigurat!” În tribune s-au aflat numeroºii suporteri ,studenþi, profesori universitari, care au avut parte de un joc frumos cu eseuri de ambele pãrti, dar ºi de o vreme ploioasã ºi destul de rece. Printre susþinãtorii nu a lipsit Preºedintele de Senat al Universitãþii Dl Ilie

teme. Mai exact, subiectele, pe marginea cãrora vor fi invitaþi sã-ºi expunã pãrerea lectori nu numai din Petroºani, vor fi diverse ºi de interes cât mai larg.

Rascolean, director ApaServ. Dl. Costel Avram însoþiþi de aceastã datã ºi de Directorul EM Lupeni Dl Sandu Sorin, cât ºi mulþi profesori ai Universitãþii Petroºani. Dupã meci jucãtorii au fost invitaþi la „deja tradiþionala ” masa de dupã efort la restaurantul Belle Epoque de cãtre Dl Director Costel Avram, semn cã a fost mulþumit de prestaþia jucatoriilor ºi a staff ului echipei CS ªtiinþa din Petroºani! ªtiinþa a aliniat urmãtorul XV : Chiriac, Vîlceanu (Barabaº), Deac (Ciule), Biro (Popã), Calo M, Toma (Pîrvu), Ivan (Coge), Sãbãu M (cpt), Mihalachi (Lupu), Skverne, Borz, Sãbãu C, Iepure, Cojocaru (Paraipan), Barbu. În lot a fost ºi Puscaºu, iar la capitolul accidentãri încã se resimte Carvaþchi Cr. cu probleme la umãr dupã meciul amical cu Farul Constanþa. Marcatori: Cojocaru 3 încercãri, Barbu 2 încercãri, Toma o încercare, Calo o încercare ºi Iepure o transfomare, Skverne o transformare. Urmãtorul meci al ªtiinþei este sâmbãtã, 20 aprilie, sus în Dealul Institutului, ora 10. Aºteptam cu drag pentru susþinere pe iubitorii de rugby dar ºi foºtii jucãtori ai ªtiinþei Petroºani.

Aur la Geneva pentru hunedoreanul Corneliu ocuieºte la Deva, dar a uimit de L nenumãrate ori cu invenþiile sale premiate cu aur. Corneliu Birtok Bãneasã

revine din nou pe primul loc cu invenþia sa ce reduce consumul de carburant al maºinilor. Diana MITRACHE Tânãrul hunedorean Corneliu Birtok Bãneasã a fost premiat cu medalia de aur a Salonului Internaþional de Invenþii de la Geneva. ªi de aceastã datã specialiºtii au agreat ideea inginerului din Deva de a introduce un filtru de aer special, ce face ca motorul oricãrei maºini sã consume cu pânã 10% mai puþin. Deja invenþia sa este folositã chiar ºi pe autobuze ºi tot mai multe firme s-au arãtat interesate, imediat dupã ce a fost premiatã ºi de OSIM, cu premiul special. Invenþia sa poartã numele „Air by Corneliu”. Salonul Internaþional de

Dupã un partid, Mihail Neamþu a lansat ºi o carte ihail Neamþu, preºedintele formaþiunii politice M Noua Republicã, ºi-a lansat, la Petroºani, noul volum intitulat “Credinþã ºi raþiune. Dialoguri, con-

tradicþii, împãcãri”. Este vorba despre o carte bazatã pe interviuri, la loc de cinste situându-se cel cu Adrian Pleºu. Mircea NISTOR “Este vorba despre un interviu excepþional cu fostul ministru de la Externe ºi de la Culturã, Andrei Pleºu, în care acesta vorbeºte despre tinereþea sa, despre unele iubiri, dezamãgiri sau despre bucurii spirituale. Revenind la volum, este vorba despre o carte importantã pentru cei care cred cã în þara asta mai este nevoie ºi de credinþã ºi de raþi-

une. Cartea mai este importantã ºi pentru cei care cred cã românii ºiau pierdut încrederea, ca virtute socialã. Oamenii nu mai interacþioneazã unul cu celãlalt plecând de la premisa încrederii ci de la o suspiciune, potrivit cãreia, celãlalt ar putea fi ostil ºi acest fapt reprezintã o mare pierdere”, a declarat autorul Mihail Neamþu. Dacã apariþia unei noi opere cul-

Invenþii de la Geneva (1014 aprilie) se aflã la ediþia cu numãrul 41, iar prezenþa inventatorului din Deva la standul României este posibilã datoritã unei selecþii organizate de Autoritatea

Naþionalã pentru Cercetare ªtiinþificã. Corneliu Birtok-Bãneasã se aflã la cea de-a cincea participare la acest salon internaþional, fiind medaliat cu aur în anii 2010, 2012 ºi 2013, cu argint în 2009 ºi cu bronz în 2011.

turale, respectiv a unei noi cãrþi, este oricând binevenitã, Mihail Neamþu considerã cã ºi apariþia unei noi formaþiuni politice este la fel de binevenitã. “Era nevoie ºi loc ºi pentru noi pe eºichierul politic românesc. Noi am pornit la drum în 2011, atunci când nu exista nicio alternativã la PD-L sau USL. Acum am observat cã sunt tot mai mulþi cei care au început sã ne copieze. Noi avem îndrãzneala de a denunþa furtul generalizat din ultimii 23 de ani ºi de a spune cã este nevoie de onestitate ºi competenþã în politica de la Bucureºti. Din acest motiv suntem criticaþi ºi de stânga ºi de dreapta”, a precizat Mihail Neamþu, preºedinte Noua Republicã. Partidul Noua Republicã a fost înfiinþat în octombrie 2011 (sub denumirea Asociaþia Noua Republicã) ºi are þel crearea unei naþiuni române libere, demne ºi prospere.


8 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 15 Aprilie 2013

D

eputatul hunedorean Monica Iacob Ridzi cere Premierului sprijin pentru a salva oraºul Aninoasa, care se aflã într-o situaþie unicã în România. Asta în condiþiile în care angajaþii au fost sfãtuiþi sã lucreze gratis sau sã plece. Diana MITRACHE În scrisoarea adresatã primului ministru Victor Ponta, Monica Iacob Ridzi susþine cã Guvernul Ponta are datoria moralã de a salva oraºul Aninoasa de la dezastru. „Mã adresez dumneavoastrã pentru a vã aduce la cunoºtinþã situaþia dramaticã a locuitorilor din oraºul Aninoasa (jud. Hunedoara), una din localitãþile colegiului pe care-l reprezint în Parlamentul României. În prezent, din cauza datoriilor foarte mari ale administraþiei publice locale, oraºul Aninoasa se aflã în pragul falimentului financiar, având datorii mult mai mari decât întregul buget local al localitãþii. ªansa acestei comunitãþi de a reveni pe linia de plutire stã doar într-un sprijin

venit din partea dumneavoastrã. Un sprijin pe care, îndrãznesc sã cred cã aveþi toate motivele, legale ºi morale sã-l acordaþi acestor oameni”, scrie Monica Iacob Ridzi în scrisoarea adresatã premierului. Deputata de Valea Jiului, în a cãrei circumscripþie se aflã oraºul cel mai nãpãstuit al României, îi face ºefului guvernului o analizã a situaþiei actuale ºi îi cere clemenþã. „Pentru a înþelege mai exact cum stau lucrurile, va rog sã-mi permiteþi sã vã aduc în atenþie câteva argumente ce þin de istoria recentã a acestei comunitãþi. La fel ca multe alte comunitãþi din Valea Jiului, oraºul Aninoasa s-a dezvoltat ca localitate minierã, exploatarea de cãrbune din localitate fiind singura activitate economicã semnificativã din oraº ºi,

Monica Iacob Ridzi:

Salvaþi oraºul Aninoasa!

implicit, principala sursã de venituri la bugetul local. Cu argumentul unui buget local solid, autoritãþile locale din Aninoasa au demarat, dupã 1990, o serie de lucrãri de reabilitare ºi modernizare a oraºului. Din pãcate, în perioada anilor 20002004 (când Partidul Social Democrat se afla, cum bine ºtiþi, la guvernare), odatã cu declinul activitãþii miniere din Valea Jiului, multe primãrii au avut probleme din cauza faptului cã impozitele ºi taxele

locale nu au mai fost achitate cãtre acestea de cãtre compania minierã. Pentru a face faþã situaþiei ºi pentru a-ºi putea achita facturile cãtre executanþii lucrãrilor de investiþii angajate, autoritãþile locale au contractat, în 2007, un credit bancar. Din nefericire, situaþia sa înrãutãþit ºi mai mult odatã cu punerea în aplicare, în acelaºi an 2007 (când la guvernare se afla Partidul Naþional Liberal) a deciziei luate încã din 2002 (când la guvernare

se afla Partidul Social Democrat) prin semnarea unui memorandum cu FMI, decizie care s-a materializat prin închiderea exploatãrii de cãrbune de la Aninoasa. Consecinþele nu au întârziat sã aparã. Veniturile bugetului local nu doar cã s-au diminuat considerabil, dar imposibilitatea de a mai achita la scadenþã facturile ºi ratele împrumutului bancar au dus Primãria Aninoasa spre un inevitabil blocaj economic ºi financiar. Astfel, la începutul anului 2012, datoriile Primãriei Aninoasa au ajuns la valoarea de 82 miliarde de lei vechi, în condiþiile în care veniturile anuale ale administraþiei nu depãºesc 30 de miliarde de lei vechi, dacã sunt colectate în proporþie de 100%. Tot anul 2012 a adus ºi închiderea singurei activitãþi industriale care mai exista în Aninoasa, odatã cu restrângerea lucrãrilor de amenajare hidroenergeticã din Defileul Jiului. Cu toate acestea, noul

primar al oraºului, reprezentant al PSD a reuºit, prin luarea unor mãsuri dureroase, dar absolut necesare (restructurarea Primãriei cu 50%, prin concedierea personalului; reducerea consumului la iluminatul public cu 50% sau chiar prin demararea de executãri silite a proprietãþilor pentru cetãþenii care au acumulat restanþe la plata impozitelor ºi taxelor locale), sã coboare datoria publicã a oraºului undeva la valoarea de 49 de miliarde de lei vechi, din care 35 de miliarde reprezintã însã valoarea împrumutului bancar, care creºte de la o zi la alta, prin acumularea de dobânzi ºi penalitãþi. Din pãcate, domnule Prim Ministru, toate soluþiile de redresare a situaþiei economico-financiare a Primãriei din Aninoasa, care puteau fi adoptate în plan local, au fost epuizate. Salvarea de la un dezastru a acestei comunitãþi de câteva mii de oameni stã acum doar în sprijinul dumneavoastrã”, a conchis Monica Iacob Ridzi.

Plan de dezvoltare a Vãii Jiului în contextul regionalizãrii sume importante de bani pentru fel de fel de strategii ºi documente de dezvoltare a Vãii Jiului. “ Este adevãrat cã eu împreunã cu Iulian Matache ne vom ocupa de redactarea planului de dezvoltare pe termen mediu ºi lung a Vãii Jiului. La elaborarea acestui document va lucra o comisie,

Î

n timp ce unii aleºi ai Vãii Jiului se ocupã doar de imaginea personalã ºi nu scapã nicio ocazie în a se lãuda prin participarea la nu ºtiu ce eveniment ori întâlnire cu vreu ditamai oficial, cum e spre exemplu Haralambie Vochiþoiu, alþii chiar lucreazã pentru dezvoltarea Vãii Jiului. ªi o fac discret, în liniºte, fãrã sã-ºi dea cu cãrãmida în piept. Marius MITRACHE Senatorul de Valea Jiului Cosmin Nicula ºi secretarul de stat în Ministerul Dezvoltãrii, Iulian Matache, spre exemplu, fac parte dintr-o comisie numitã de vicepremierul Liviu Dragnea

a cãei scop este acela de a redacta un plan de dezvoltare pe termen mediu ºi lung. Este vorba despre un plan realist, nu ca cele întocmite pe la începutul anilor 2000, când la fiecare douã, trei sãptãmâni guvernanþii de la acea vreme cheltuiau

iar în maxim douã sãptãmâni vom fi în Valea Jiului unde ne vom întâlnii cu primarii, care de asemenea vor face parte din comitetul lucrativ ºi cu toþi factorii de decizie din zonã. Acest plan se elaboreazã în contextul regionalizãrii ºi va fi o importantã bazã în atragerea de fonduri europene”, a declarat senatorul Cosmin Nicula.

La primãria sãracã ºi nevoile sunt mari rimãria Aninoasa are în eviP denþã zeci de cereri pentru acordarea unor ajutoare de urgenþã

în bani, aºa cum primesc de la populaþie toate administraþiile din Valea Jiului. Aici, însã, în ultimul an ºi jumãtate, cel puþin, niciuna din aceste doleanþe nu a fost onoratã. Luiza ANDRONACHE Oamenii au venit ºi au tot depus cereri, au fost în audienþe, însã degeaba. “Cereri sunt foarte multe. Pentru anul 2012 avem 62 de cereri, iar în 2013, deocamdatã sunt 4 cereri. Probabil oamenii au înþeles ºi din mass media cã nu avem cu ce ”, a declarat Adrian Albescu, viceprimarul Oraºului Aninoasa. De altfel, aºa cum este

bine ºtiut, nici în anul 2013, cel puþin, administraþia de aici nu va putea face nimic în acest sens pentru redresarea situaþie. “ Noi nu putem onora nici plata utilitãþilor, ce sã mai vorbim de ajutoare”, a mai spus viceprimarul de la Aninoasa. Cu toate acestea, oamenii continuã sã cearã sprijin financiar de la primãrie ºi sperã la el în fiecare zi. Ei solicitã bani, în special pentru inter-

venþii chirugicale, efectuarea unor reparaþii necesare locuinþei sau pentru achitarea unor datorii la utilitãþi. Un caz asemãnãtor este cel prezentat de cotidianul nostru în cursul sãptãmânii trecute, al unei femei din localitate, Aurica Murgã, care deabia îºi duce zilele din cauza datoriilor. Ea a spus cã a solicitat de mai multe ori un sprijin bãnesc, doar cã nu l-a

primit niciodatã. De menþionat, însã, este faptul cã primãria a reuºit, totuºi sã facã demersuri la forurile superioare, de la judeþ, pentru ca familia Stoica, cea a cãrui casã a luat-o la vale în urma ploilor, sã poatã primi sprijin financiar. În prezent, membrii acestei familii sunt evacuaþi, pentru cã în imobilul cu pricina este imposibil de stat.

Actualitate 9

Astãzi, la Bucureºti, se stabileºte preþul huilei D

unitãþile nu au buget de venituri ºi cheltuieli din cauza situaþiei atipice ºi complicate, în care o parte a furnizorilor de cãrbune, respectiv minele aflate pe programul de închidere beneficiazã de subvenþii, iar celelalte – nu. Astãzi, la ora 11,00, o Complexului Energetic ”Avem o întâlnire la delegaþie impresionantã se Hunedoara. Ministerul economiei cu aflã la Guvern pentru a se În prezent se lucreazã reprezentanþii ANRE, cu stabili preþul de vâzare a cu PZU, adicã preþ pentru Iulian Iancu – preºedinte al huilei în cadrul ziua urmãtoare. În plus, Comisiei de Industrie din Camera Deputaþilor si preºedinte al Comitetului uroparlamentarul hunedoreanm Iuliu Winkler Român al Energiei. propune un Program Erasmus pentru stagii La întâlnire profesionale destinat tinerilor ºomeri. Asta pentru cã vor participa Europa are peste 5 milioane ºi jumãtate de ºomeri prefectul ce nu au împlinit încã 25 de ani. judeþului

oi deputaþi ºi conducerea celor douã societãþi – SNÎM ºi SNH, a Complexului Energetic Hunedoara, plus prefectul vor cãuta soluþii la Ministrul Economiei pentru un preþ al huilei, bun pentru toatã lumea, ºi vor stabili bugetul fiecãrei societãþi în parte ºi a complexului, în întregul sãu.

Program european pentru tinerii ºomeri

E

”În UE avem o situaþie dificilã în privinþa ratei ºomajului, dar mai ales referitoare la cele 5,6 milioane de ºomeri cu vârsta sub 25 de ani. Aceºtia intrã în aºanumita categorie NEET - not in emplyoment, education or trainig (tineri care nu lucreazã, nu studiazã, nu sunt cuprinºi în stagii de pregãtire profesionalã –n.n.). Unde sunt aceºti tineri acum dacã nu studiazã sau nu sunt în programe de stagiu? Sunt în stradã, unde devin eurosceptici, ºi ajung sã voteze, de exemplu, în Italia cu Beppe Grillo sau în Ungaria cu Jobikk. Ei devin extremiºti ºi xenofobi”, a declarat deputatul european. În opinia sa, CE ar trebui sã multiplice succesul obþinut prin Programul Erasmus ºi sã creeze un Program Erasmus pentru stagii profesionale finanþat din bani europeni, ºi care sã se adreseze tocmai acestei categorii de tineri ºomeri sub 25 de ani din întreaga Uniune. ”Avem tineri fãrã slujbe în întreaga Europã, pe de altã parte, avem IMM-uri europene care cautã forþã de muncã calificatã. Trebuie sã creãm, la nivel european, sistemul prin care cererea ºi oferta sã se întâlneascã”, a explicat Iuliu Winkler.

Parlamentarul european ºi-a exprimat regretul pentru faptul cã pentru Deputatul european a imaginat Erasmus pentru stagii profesionale ca un program care sã fie inclus în Pachetul destinat angajãrii tinerilor (Youth Employment Package), care ar presupune susþinere financiarã din fonduri europene ºi care sã ofere perioade de stagiu sau ucenicie plãtite în cadrul IMMurilor europene pe o perioadã de cel mult ºase luni de care sã beneficieze tinerii ºomeri de pânã în 25 de ani. Acest program s-ar baza pe mobilitate, unul dintre principiile fundamentale ale UE. Iuliu Winkler este convins de faptul cã o cofinanþare europeanã va face atractivã pentru IMM-uri participarea într-un asemenea proiect. El mai crede cã Pachetul destinat angajãrii tinerilor este o iniþiativã importantã, dar care poate fi pusã în practicã numai prin efortul comun al instituþiilor europene ºi al guvernelor statelor membre. Conform ultimelor date ale Eurostat, de la începutul lunii aprilie, rata ºomajului în UE este de 26,3 milioane de persoane, 19 milioane dintre aceºtia sunt localizaþi în statele eurozonei, iar 5,6 milioane sunt tineri sub 25 de ani.

Hunedoara, eu ºi dl. Deputat Laurenþiu Nistor, conducerea Societãþii de Închideri, a Societãþii Huilei ºi a Complexului Energetic Hunedoara. Întâlnirea are ca scop stabilirea preþului la huilã bun, în aºa fel încât sã ne încadrãm cerinþelor, apoi societãþile ºi Complexul au nevoie de bugetul de venituri ºi cheltuieli. Nu este o situaþie simplã

având în vedere cã minele din SNÎ beneficiazã de subvenþii fiind pe programul de închideri, iar celelalte, viabile, nu. Ori aici trebuie gãsite soluþii pentru ca minerii din cele douã societãþi sã fie plãtiþi la fel, pentru cã presteazã aceeaºi muncã” – a declarat deputatul de Valea Jiului, Cristian Resmeriþã. Ileana FIRÞULESCU

Monica Iacob Rizi ia poziþie în problema dentiºtilor

D

eputatul din Valea Jiului, Monica Iacob Ridzi a cerut un rãspuns în scris din partea ministrului Sãnãtãþii Eugen Nicolãescu pe tema problemelor din sãnãtatea dentarã. Asta pentru cã deputata are propriul plan de introducere a cabinetelor stomatologice în ºcoli. Diana MITRACHE Monica Iacob Ridzi crede cã actualul Guvern are o problemã cu copiii, pentru cã aceºtia primesc încã o loviturã, dupã ideea de a scoate din uz programul „laptele ºi cornul”. Ea sa adresat în scris ministrului Sãnãtãþii, cãruia i-a solicitat un rãspuns la trei întrebãri: “1 care au fost raþiunile care v-au determinat sã luaþi o astfel de decizie ?; 2- cum veþi mai asigura, în viitor, activitãþile de medicinã preventivã, în condiþiile în care sistemul medical de stat tinde sã devinã tot mai mult unul inaccesibil pentru o mare parte a populaþiei, inclusiv pentru copii ºi tineri ? ºi 3 cine îºi asumã riscul creºterii alarmante a indicatorilor negativi pe care România îl înregistreazã la nivel european ºi mondial în ceea ce priveºte sãnãtatea populaþiei ºi, mai ales, a copiilor ºi tinerilor ?”. În scrisoarea adresatã ministrului Nicolãescu, Monica Iacob Ridzi argumenteazã ideea de a susþine sãnãtatea copiilor,

cu proiectul pe care l-a propus pentru aceastã categorie socialã. „Dupã cum ºtiþi, de

curând am lansat în dezbaterea Parlamentului o propunere legislativã care vizeazã acordarea unor facilitãþi suplimentare preºcolarilor ºi ºcolarilor în domeniul medicinei dentare. Doresc prin aceastã lege sã constituim cadrul firesc ºi necesar pentru a acorda tuturor copiilor de vârstã ºcolarã ºi preºcolarã un consult anual în domeniul sãnãtãþii dentare. ªtim cu toþii cât de importantã

este sãnãtatea dentarã la copii, ca factor de prevenþie ºi ca mijloc de depistare precoce a unor boli a cãror evoluþie în timp poate avea consecinþe grave asupra tinerilor ºi, în general, asupra stãrii generale de sãnãtate a populaþiei. Faptul cã statul român nu a acordat atenþia cuvenitã acestor aspecte care vizeazã sãnãtatea copiilor noºtri a adus România, în raportul UNICEF pentru anul 2012 pe ultimul loc în lume raportat la indicatori care privesc tocmai sãnãtatea, bunãstarea materialã, educaþia ºi mediul de viaþã al copiilor. Dacã, în baza acestui raport catastrofal am putea concluziona cã „mai rãu nu se poate”, constat cu pãrere de rãu cã decizia pe care aþi luat-o dumneavoastrã, recent, demonstreazã cã se poate ºi mai rãu”, îi scrie Monica Iacob Ridzi, ministrului Sãnãtãþii. Începând cu aceastã lunã, Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate a sistat alocarea fondurilor pentru asistenþa medicalã stomatologicã, astfel încât medicii dentiºti nu mai au posibilitatea de acorda consultaþii gratuite nici persoanelor nevoiaºe, nici copiilor.


8 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 15 Aprilie 2013

D

eputatul hunedorean Monica Iacob Ridzi cere Premierului sprijin pentru a salva oraºul Aninoasa, care se aflã într-o situaþie unicã în România. Asta în condiþiile în care angajaþii au fost sfãtuiþi sã lucreze gratis sau sã plece. Diana MITRACHE În scrisoarea adresatã primului ministru Victor Ponta, Monica Iacob Ridzi susþine cã Guvernul Ponta are datoria moralã de a salva oraºul Aninoasa de la dezastru. „Mã adresez dumneavoastrã pentru a vã aduce la cunoºtinþã situaþia dramaticã a locuitorilor din oraºul Aninoasa (jud. Hunedoara), una din localitãþile colegiului pe care-l reprezint în Parlamentul României. În prezent, din cauza datoriilor foarte mari ale administraþiei publice locale, oraºul Aninoasa se aflã în pragul falimentului financiar, având datorii mult mai mari decât întregul buget local al localitãþii. ªansa acestei comunitãþi de a reveni pe linia de plutire stã doar într-un sprijin

venit din partea dumneavoastrã. Un sprijin pe care, îndrãznesc sã cred cã aveþi toate motivele, legale ºi morale sã-l acordaþi acestor oameni”, scrie Monica Iacob Ridzi în scrisoarea adresatã premierului. Deputata de Valea Jiului, în a cãrei circumscripþie se aflã oraºul cel mai nãpãstuit al României, îi face ºefului guvernului o analizã a situaþiei actuale ºi îi cere clemenþã. „Pentru a înþelege mai exact cum stau lucrurile, va rog sã-mi permiteþi sã vã aduc în atenþie câteva argumente ce þin de istoria recentã a acestei comunitãþi. La fel ca multe alte comunitãþi din Valea Jiului, oraºul Aninoasa s-a dezvoltat ca localitate minierã, exploatarea de cãrbune din localitate fiind singura activitate economicã semnificativã din oraº ºi,

Monica Iacob Ridzi:

Salvaþi oraºul Aninoasa!

implicit, principala sursã de venituri la bugetul local. Cu argumentul unui buget local solid, autoritãþile locale din Aninoasa au demarat, dupã 1990, o serie de lucrãri de reabilitare ºi modernizare a oraºului. Din pãcate, în perioada anilor 20002004 (când Partidul Social Democrat se afla, cum bine ºtiþi, la guvernare), odatã cu declinul activitãþii miniere din Valea Jiului, multe primãrii au avut probleme din cauza faptului cã impozitele ºi taxele

locale nu au mai fost achitate cãtre acestea de cãtre compania minierã. Pentru a face faþã situaþiei ºi pentru a-ºi putea achita facturile cãtre executanþii lucrãrilor de investiþii angajate, autoritãþile locale au contractat, în 2007, un credit bancar. Din nefericire, situaþia sa înrãutãþit ºi mai mult odatã cu punerea în aplicare, în acelaºi an 2007 (când la guvernare se afla Partidul Naþional Liberal) a deciziei luate încã din 2002 (când la guvernare

se afla Partidul Social Democrat) prin semnarea unui memorandum cu FMI, decizie care s-a materializat prin închiderea exploatãrii de cãrbune de la Aninoasa. Consecinþele nu au întârziat sã aparã. Veniturile bugetului local nu doar cã s-au diminuat considerabil, dar imposibilitatea de a mai achita la scadenþã facturile ºi ratele împrumutului bancar au dus Primãria Aninoasa spre un inevitabil blocaj economic ºi financiar. Astfel, la începutul anului 2012, datoriile Primãriei Aninoasa au ajuns la valoarea de 82 miliarde de lei vechi, în condiþiile în care veniturile anuale ale administraþiei nu depãºesc 30 de miliarde de lei vechi, dacã sunt colectate în proporþie de 100%. Tot anul 2012 a adus ºi închiderea singurei activitãþi industriale care mai exista în Aninoasa, odatã cu restrângerea lucrãrilor de amenajare hidroenergeticã din Defileul Jiului. Cu toate acestea, noul

primar al oraºului, reprezentant al PSD a reuºit, prin luarea unor mãsuri dureroase, dar absolut necesare (restructurarea Primãriei cu 50%, prin concedierea personalului; reducerea consumului la iluminatul public cu 50% sau chiar prin demararea de executãri silite a proprietãþilor pentru cetãþenii care au acumulat restanþe la plata impozitelor ºi taxelor locale), sã coboare datoria publicã a oraºului undeva la valoarea de 49 de miliarde de lei vechi, din care 35 de miliarde reprezintã însã valoarea împrumutului bancar, care creºte de la o zi la alta, prin acumularea de dobânzi ºi penalitãþi. Din pãcate, domnule Prim Ministru, toate soluþiile de redresare a situaþiei economico-financiare a Primãriei din Aninoasa, care puteau fi adoptate în plan local, au fost epuizate. Salvarea de la un dezastru a acestei comunitãþi de câteva mii de oameni stã acum doar în sprijinul dumneavoastrã”, a conchis Monica Iacob Ridzi.

Plan de dezvoltare a Vãii Jiului în contextul regionalizãrii sume importante de bani pentru fel de fel de strategii ºi documente de dezvoltare a Vãii Jiului. “ Este adevãrat cã eu împreunã cu Iulian Matache ne vom ocupa de redactarea planului de dezvoltare pe termen mediu ºi lung a Vãii Jiului. La elaborarea acestui document va lucra o comisie,

Î

n timp ce unii aleºi ai Vãii Jiului se ocupã doar de imaginea personalã ºi nu scapã nicio ocazie în a se lãuda prin participarea la nu ºtiu ce eveniment ori întâlnire cu vreu ditamai oficial, cum e spre exemplu Haralambie Vochiþoiu, alþii chiar lucreazã pentru dezvoltarea Vãii Jiului. ªi o fac discret, în liniºte, fãrã sã-ºi dea cu cãrãmida în piept. Marius MITRACHE Senatorul de Valea Jiului Cosmin Nicula ºi secretarul de stat în Ministerul Dezvoltãrii, Iulian Matache, spre exemplu, fac parte dintr-o comisie numitã de vicepremierul Liviu Dragnea

a cãei scop este acela de a redacta un plan de dezvoltare pe termen mediu ºi lung. Este vorba despre un plan realist, nu ca cele întocmite pe la începutul anilor 2000, când la fiecare douã, trei sãptãmâni guvernanþii de la acea vreme cheltuiau

iar în maxim douã sãptãmâni vom fi în Valea Jiului unde ne vom întâlnii cu primarii, care de asemenea vor face parte din comitetul lucrativ ºi cu toþi factorii de decizie din zonã. Acest plan se elaboreazã în contextul regionalizãrii ºi va fi o importantã bazã în atragerea de fonduri europene”, a declarat senatorul Cosmin Nicula.

La primãria sãracã ºi nevoile sunt mari rimãria Aninoasa are în eviP denþã zeci de cereri pentru acordarea unor ajutoare de urgenþã

în bani, aºa cum primesc de la populaþie toate administraþiile din Valea Jiului. Aici, însã, în ultimul an ºi jumãtate, cel puþin, niciuna din aceste doleanþe nu a fost onoratã. Luiza ANDRONACHE Oamenii au venit ºi au tot depus cereri, au fost în audienþe, însã degeaba. “Cereri sunt foarte multe. Pentru anul 2012 avem 62 de cereri, iar în 2013, deocamdatã sunt 4 cereri. Probabil oamenii au înþeles ºi din mass media cã nu avem cu ce ”, a declarat Adrian Albescu, viceprimarul Oraºului Aninoasa. De altfel, aºa cum este

bine ºtiut, nici în anul 2013, cel puþin, administraþia de aici nu va putea face nimic în acest sens pentru redresarea situaþie. “ Noi nu putem onora nici plata utilitãþilor, ce sã mai vorbim de ajutoare”, a mai spus viceprimarul de la Aninoasa. Cu toate acestea, oamenii continuã sã cearã sprijin financiar de la primãrie ºi sperã la el în fiecare zi. Ei solicitã bani, în special pentru inter-

venþii chirugicale, efectuarea unor reparaþii necesare locuinþei sau pentru achitarea unor datorii la utilitãþi. Un caz asemãnãtor este cel prezentat de cotidianul nostru în cursul sãptãmânii trecute, al unei femei din localitate, Aurica Murgã, care deabia îºi duce zilele din cauza datoriilor. Ea a spus cã a solicitat de mai multe ori un sprijin bãnesc, doar cã nu l-a

primit niciodatã. De menþionat, însã, este faptul cã primãria a reuºit, totuºi sã facã demersuri la forurile superioare, de la judeþ, pentru ca familia Stoica, cea a cãrui casã a luat-o la vale în urma ploilor, sã poatã primi sprijin financiar. În prezent, membrii acestei familii sunt evacuaþi, pentru cã în imobilul cu pricina este imposibil de stat.

Actualitate 9

Astãzi, la Bucureºti, se stabileºte preþul huilei D

unitãþile nu au buget de venituri ºi cheltuieli din cauza situaþiei atipice ºi complicate, în care o parte a furnizorilor de cãrbune, respectiv minele aflate pe programul de închidere beneficiazã de subvenþii, iar celelalte – nu. Astãzi, la ora 11,00, o Complexului Energetic ”Avem o întâlnire la delegaþie impresionantã se Hunedoara. Ministerul economiei cu aflã la Guvern pentru a se În prezent se lucreazã reprezentanþii ANRE, cu stabili preþul de vâzare a cu PZU, adicã preþ pentru Iulian Iancu – preºedinte al huilei în cadrul ziua urmãtoare. În plus, Comisiei de Industrie din Camera Deputaþilor si preºedinte al Comitetului uroparlamentarul hunedoreanm Iuliu Winkler Român al Energiei. propune un Program Erasmus pentru stagii La întâlnire profesionale destinat tinerilor ºomeri. Asta pentru cã vor participa Europa are peste 5 milioane ºi jumãtate de ºomeri prefectul ce nu au împlinit încã 25 de ani. judeþului

oi deputaþi ºi conducerea celor douã societãþi – SNÎM ºi SNH, a Complexului Energetic Hunedoara, plus prefectul vor cãuta soluþii la Ministrul Economiei pentru un preþ al huilei, bun pentru toatã lumea, ºi vor stabili bugetul fiecãrei societãþi în parte ºi a complexului, în întregul sãu.

Program european pentru tinerii ºomeri

E

”În UE avem o situaþie dificilã în privinþa ratei ºomajului, dar mai ales referitoare la cele 5,6 milioane de ºomeri cu vârsta sub 25 de ani. Aceºtia intrã în aºanumita categorie NEET - not in emplyoment, education or trainig (tineri care nu lucreazã, nu studiazã, nu sunt cuprinºi în stagii de pregãtire profesionalã –n.n.). Unde sunt aceºti tineri acum dacã nu studiazã sau nu sunt în programe de stagiu? Sunt în stradã, unde devin eurosceptici, ºi ajung sã voteze, de exemplu, în Italia cu Beppe Grillo sau în Ungaria cu Jobikk. Ei devin extremiºti ºi xenofobi”, a declarat deputatul european. În opinia sa, CE ar trebui sã multiplice succesul obþinut prin Programul Erasmus ºi sã creeze un Program Erasmus pentru stagii profesionale finanþat din bani europeni, ºi care sã se adreseze tocmai acestei categorii de tineri ºomeri sub 25 de ani din întreaga Uniune. ”Avem tineri fãrã slujbe în întreaga Europã, pe de altã parte, avem IMM-uri europene care cautã forþã de muncã calificatã. Trebuie sã creãm, la nivel european, sistemul prin care cererea ºi oferta sã se întâlneascã”, a explicat Iuliu Winkler.

Parlamentarul european ºi-a exprimat regretul pentru faptul cã pentru Deputatul european a imaginat Erasmus pentru stagii profesionale ca un program care sã fie inclus în Pachetul destinat angajãrii tinerilor (Youth Employment Package), care ar presupune susþinere financiarã din fonduri europene ºi care sã ofere perioade de stagiu sau ucenicie plãtite în cadrul IMMurilor europene pe o perioadã de cel mult ºase luni de care sã beneficieze tinerii ºomeri de pânã în 25 de ani. Acest program s-ar baza pe mobilitate, unul dintre principiile fundamentale ale UE. Iuliu Winkler este convins de faptul cã o cofinanþare europeanã va face atractivã pentru IMM-uri participarea într-un asemenea proiect. El mai crede cã Pachetul destinat angajãrii tinerilor este o iniþiativã importantã, dar care poate fi pusã în practicã numai prin efortul comun al instituþiilor europene ºi al guvernelor statelor membre. Conform ultimelor date ale Eurostat, de la începutul lunii aprilie, rata ºomajului în UE este de 26,3 milioane de persoane, 19 milioane dintre aceºtia sunt localizaþi în statele eurozonei, iar 5,6 milioane sunt tineri sub 25 de ani.

Hunedoara, eu ºi dl. Deputat Laurenþiu Nistor, conducerea Societãþii de Închideri, a Societãþii Huilei ºi a Complexului Energetic Hunedoara. Întâlnirea are ca scop stabilirea preþului la huilã bun, în aºa fel încât sã ne încadrãm cerinþelor, apoi societãþile ºi Complexul au nevoie de bugetul de venituri ºi cheltuieli. Nu este o situaþie simplã

având în vedere cã minele din SNÎ beneficiazã de subvenþii fiind pe programul de închideri, iar celelalte, viabile, nu. Ori aici trebuie gãsite soluþii pentru ca minerii din cele douã societãþi sã fie plãtiþi la fel, pentru cã presteazã aceeaºi muncã” – a declarat deputatul de Valea Jiului, Cristian Resmeriþã. Ileana FIRÞULESCU

Monica Iacob Rizi ia poziþie în problema dentiºtilor

D

eputatul din Valea Jiului, Monica Iacob Ridzi a cerut un rãspuns în scris din partea ministrului Sãnãtãþii Eugen Nicolãescu pe tema problemelor din sãnãtatea dentarã. Asta pentru cã deputata are propriul plan de introducere a cabinetelor stomatologice în ºcoli. Diana MITRACHE Monica Iacob Ridzi crede cã actualul Guvern are o problemã cu copiii, pentru cã aceºtia primesc încã o loviturã, dupã ideea de a scoate din uz programul „laptele ºi cornul”. Ea sa adresat în scris ministrului Sãnãtãþii, cãruia i-a solicitat un rãspuns la trei întrebãri: “1 care au fost raþiunile care v-au determinat sã luaþi o astfel de decizie ?; 2- cum veþi mai asigura, în viitor, activitãþile de medicinã preventivã, în condiþiile în care sistemul medical de stat tinde sã devinã tot mai mult unul inaccesibil pentru o mare parte a populaþiei, inclusiv pentru copii ºi tineri ? ºi 3 cine îºi asumã riscul creºterii alarmante a indicatorilor negativi pe care România îl înregistreazã la nivel european ºi mondial în ceea ce priveºte sãnãtatea populaþiei ºi, mai ales, a copiilor ºi tinerilor ?”. În scrisoarea adresatã ministrului Nicolãescu, Monica Iacob Ridzi argumenteazã ideea de a susþine sãnãtatea copiilor,

cu proiectul pe care l-a propus pentru aceastã categorie socialã. „Dupã cum ºtiþi, de

curând am lansat în dezbaterea Parlamentului o propunere legislativã care vizeazã acordarea unor facilitãþi suplimentare preºcolarilor ºi ºcolarilor în domeniul medicinei dentare. Doresc prin aceastã lege sã constituim cadrul firesc ºi necesar pentru a acorda tuturor copiilor de vârstã ºcolarã ºi preºcolarã un consult anual în domeniul sãnãtãþii dentare. ªtim cu toþii cât de importantã

este sãnãtatea dentarã la copii, ca factor de prevenþie ºi ca mijloc de depistare precoce a unor boli a cãror evoluþie în timp poate avea consecinþe grave asupra tinerilor ºi, în general, asupra stãrii generale de sãnãtate a populaþiei. Faptul cã statul român nu a acordat atenþia cuvenitã acestor aspecte care vizeazã sãnãtatea copiilor noºtri a adus România, în raportul UNICEF pentru anul 2012 pe ultimul loc în lume raportat la indicatori care privesc tocmai sãnãtatea, bunãstarea materialã, educaþia ºi mediul de viaþã al copiilor. Dacã, în baza acestui raport catastrofal am putea concluziona cã „mai rãu nu se poate”, constat cu pãrere de rãu cã decizia pe care aþi luat-o dumneavoastrã, recent, demonstreazã cã se poate ºi mai rãu”, îi scrie Monica Iacob Ridzi, ministrului Sãnãtãþii. Începând cu aceastã lunã, Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate a sistat alocarea fondurilor pentru asistenþa medicalã stomatologicã, astfel încât medicii dentiºti nu mai au posibilitatea de acorda consultaþii gratuite nici persoanelor nevoiaºe, nici copiilor.


10 Diverse

Cronica Vãii Jiului | Luni, 15 Aprilie 2013

29 de persoane vor fotoliul de la CEH

29

de candidaturi pentru funcþia de administrator al Complexului Energetic Hunedoara. Ministerul Economiei, prin Oficiul Participatiilor Statului si Privatizãrii în Industrie (OPSPI), în calitate de autoritate publicã tutelarã, desfãºoarã în prezent procesul de recrutare ºi selecþie. Monika BACIU Pentru administratori la un numãr de companii, printre care ºi Societatea Comercialã de Distribuþie ºi Furnizare a Energiei Electrice Electrica S.A., S.C. Complexul Energetic Hunedoara S.A., Compania Nationalã de

Transport al Energiei Electrice Transelectrica S.A, în vederea implementãrii prevederilor Ordonanþei de Urgenþã a Guvernului nr.109/2011 privind guvernanþa corporativã a întreprinderilor publice. Asistenþa pentru acest proces este asiguratã de asocierea for-

matã din S.C. Quest Advisors S.R.L. ºi S.C. Transearch International S.R.L. Urmare a publicãrii în presa internã ºi internaþionalã a anunþului cu privire la transmiterea candidaturilor pentru posturile de administratori la cele trei societãti comerciale, în termenul limitã au fost depuse

candidaturi. Astfel, pentru Complexul Energetic Hunedoara au fost depuse 29 de candidaturi, pentru Societatea Comercialã de Distribuþie ºi Furnizare a Energiei Electrice Electrica S.A. 48 candidaturi, pentru Compania Nationalã de Transport al Energiei Electrice Transelectrica S.A. - 63 candidaturi. În prezent dosarele depuse de candidati sunt în analizã.

Reguli ardere resturi vegetale Cetãþeni, respectaþi regulile de prevenire a incendiilor la ardearea resturilor vegetale din curþi, grãdini, miriºti ºi fîneþe Lucrãrile de ardere a resturilor vegetale sînt interzise în urmãtoarele situaþii: ‰ pe timp de vânt puternic; ‰ fãrã supraveghere; ‰ în vecinãtatea locuinþelor ºi anexelor acestora; ‰ în apropierea staþiilor de reglare ºi conductelor de transport gaz metan supraterane ‰ în apropierea instalaþiilor de automatizare ºi control C.F.; ‰ la distanþã mai micã de 50 m de culturi agricole ºi 100 m de pãduri; ‰ în vecinãtatea staþiile de distribuire a carburanþilor;

‰ în apropierea depozitelor de material lemnos ºi atelierelor de prelucrare a lemnului; Pe timpul arderii resturilor sînteþi obligaþi: ‰ sã menþineþi focul în perimetrul aprobat ºi asigurat; ‰ sã supravegheaþi permanent zona în care efectuaþi arderea resturilor vegetale; ‰ sã asiguraþi dotarea minimã cu mijloace de primã intervenþie; ‰ sã anunþaþi imediat Serviciul voluntar pentru situaþii de urgenþã, primãria ºi pompierii militari, în situaþia în care existã pericolul extinderii focului în afara perimetru-

Consiliul Judeþean Hunedoara z Program Petroºani Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00

Joi - Audienþe de la 11:00 Preºedinte CJ

lui aprobat; Premergãtor începerii acþiuniii de ardere a resturilor vegetale sînteþi obligaþi sã solicitaþi primãriei prin serviciul voluntar pentru situaþii de urgenþã eliberarea “Permisului pentru arderea deºeurilor combustibile, resturilor menajere ºi vegetale”, conform legii.

Anunþ Persoanele care din întâmplare au vãzut, asistat, ori au dat o mânã de ajutor în data de 11 aprilie 2012 la evenimentul rutier ce s-a petrecut la intrarea în localitatea Sâmbãta de Jos sunt rugate sã sune la tel: 0761 40 44 54. Cu mulþumiri!

Vineri 10:00 - 14:00

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter 0254.560.987 Email: contact@veritascom.ro În magazinul VERITAS PRIMÃVARA 2013, vã aºteaptã cu promoþii de PÂNÃ LA - 25% la produsele selectate. În limita stocului disponibil.

HOROSCOP Dupã o perioadã dificilã pe plan sentimental ºi financiar, aveþi un succes nesperat. Climatul general vã este favorabil. Nu încercaþi sã vã impuneþi punctul de vedere! Riscaþi sã vã dezamãgiþi partenerii. Dupã-amiazã urmeazã sã plecaþi într-o cãlãtorie.

Dimineaþa descoperiþi cã o afacere în care nu v-aþi pus prea mari speranþe urmeazã sã vã aducã beneficii importante. Este posibil sã vi se propunã o colaborare. Nu acceptaþi. V-ar lua prea mult timp, iar partenerul de viaþã v-ar încurca.

Dacã vi se propune o colaborare, nu refuzaþi. Sunt ºanse sã vã îmbunãtãþiþi sensibil situaþia financiarã. Vã puteþi ocupa de afaceri. Aveþi ºanse mari sã obþineþi venituri suplimentare, dar abþineþi-vã de la orice fel de speculaþii.

S-ar putea sã ajungeþi la un punct de cotiturã în viaþã, care sã vã aducã multe bucurii. Sociabilitatea ºi forma intelectualã în care vã aflaþi vã asigurã succesul pe plan profesional ºi social. Bazaþi-vã pe intuiþie, mai ales dupã-amiaza.

Sunteþi într-o formã intelectualã deosebitã. Aveþi un spirit de iniþiativã cu care reuºiþi sã vã impresionaþi colaboratorii. Aveþi succes pe toate planurile ºi sunt ºanse sã câºtigaþi bine. Faceþi-vã un program riguros, ca sã nu vã risipiþi energia.

Aveþi succes la o întâlnire cu persoane importante, iar cei din jur vã apreciazã ideile. Este o zi bunã pentru consolidarea relaþiilor ºi aveþi ocazia sã vã faceþi noi prieteni. Ascultaþi ºi de pãrerile celor din jur, pentru cã vã pot fi de folos.

Dimineaþa survin evenimente neaºteptate, care vã dau peste cap toate planurile. Este posibil sã fiþi luat prin surprindere de niºte musafiri din altã localitate. Pãstraþi-vã calmul ºi încercaþi sã fiþi o gazdã primitoare.

Aveþi un succes remarcabil pe plan social ºi material. Profitaþi de ºansele care vi se oferã, dar aveþi grijã sã nu forþaþi noro Dupã-amiazã, s-ar putea sã plecaþi într-o cãlãtorie neprevãzutã, în care puteþi obþine câºtiguri importante.

Aveþi parte de schimbãri importante pe plan profesional ºi în relaþiile sociale. La serviciu gãsiþi soluþii originale, acceptate de ºefi ºi colegi. Dupã-amiazã vã vin în vizitã câþiva prieteni. Fiþi cumpãtat, ca sã nu aveþi probleme cu sãnãtatea.

Dimineaþa sunteþi obligat sã faceþi cheltuieli neprevãzute, dar apreciate de familie. Dupã-amiazã s-ar putea sã vã schimbaþi programul în ultimul moment. Se pare cã trebuie sã vã ocupaþi de o rudã bolnavã.

Dimineaþa înregistraþi un succes care vã întãreºte convingerea cã parcurgeþi o perioadã favorabilã. Aveþi ocazia sã începeþi o afacere profitabilã. Ca sã nu riscaþi nimic, acceptaþi ajutorul unui prieten apropiat.

Dacã vi se propune o colaborare, nu refuzaþi. Sunt ºanse sã vã îmbunãtãþiþi sensibil situaþia financiarã. Vã puteþi ocupa de afaceri. Aveþi ºanse mari sã obþineþi venituri suplimentare, dar abþineþi-vã de la orice fel de speculaþii.


Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Luni, 15 Aprilie 2013 De-a râsu’ - plânsu’

Escaladeazã gardul fostei mine Valea de Brazi ca sã ajungã la ei în gospodãrie!

D

oar cu scara ajung în curtea casei. Este povestea incredibilã a unei familii din localitatea Valea de Brazi cãrora comuniºtii le-au confiscat terenul când s-a construit mina Valea de Brazi, pe unde treceau spre gospodãria lor, iar de atunci escaladeazã gardul pe o scãriþã de lemn. Nicio maºinã nu poate ajunge pânã la ei ºi Doamne fereºte de un incendiu pentru cã maºinile pompierilor nu pot intra!

am spus cã avem nevoie de drum de acces. I-am spus ºi de uliþã ºi a zis sã afcem servitute. Dar acolo e casã, e grajd, iar oamenii nu ºi le pot demola. Am avea nevoie pe aici, prin curtea fostei mine, mai ales cã a fost proprietatea noastrã, sã avem ºi noi un drum de acces”, spune localnica. Singura speranþã ar putea veni din partea

Carmen COSMAN Marioara Filimon încearcã din rãsputeri sã obþinã drept de servitute prin curtea fostei mine Valea de Brazi, acum desfiinþatã. Terenul oricum a fost al lor înainte de construcþia clãdirilor administrative, iar un drum de acces spre gospodãria lor i-ar scuti de multe

neplãceri. Acum intrã cu maºina pânã la baza gardului de beton care delimiteazã incinta fostei exploatãri de gospodãria lor, o lasã acolo, bãtutã de vânt ºi ploi ºi, pe o

scãriþã de lemn se caþãrã pânã în curte. Mai este o cale de acces, mai ocolitã, dar uliþºa este atât de îngustã încât nici o cãruþã mai rãsãritã nu se poate strecura, nicidecum o maºinã. Iar ca sã lãrgeascã uliþa ...nici vorbã. Asta ar însemna sã dãrâme casa sau acareturile vecinilor. „Am fost la primãrie, am vorbit cu domnul primar ºi i-

ªcoalã printre gunoaie

E

levii unei ºcoli generale din localitatea Aninoasa, judeþul Hunedoara, se joacã în recreaþie sau când au ore de sport printre tone de moloz ºi gunoaie. O firmã care a fãcut niºte lucrãri în zona ºcolii a aruncat deºeuri direct pe terenul de sport al copiilor. Somaþi de primãrie ºi alte instituþii de control, reprezentanþii societãþii s-au obligat sã cureþe zona. Dupã ce a plecat echipa de control au ºi uitat de promisiune. Maximilian GÂNJU În orice clipã un ºcolar din localitatea hunedoreanã Aninoasa poate fi victima unui accident chiar în curtea ºcolii. Pe terenul de sport al unitãþii a fost depozitatã o canti-

tate mare de deºeuri ºi moloz provenite de la niºte amenajãri fãcute de o societatea privatã la Clubul Cultural Aninoasa. Cum costã ca sã scapi de moloz, firma a lãsat deºeurile în curtea ºcolii încã din toamnã ºi acolo

uliþã îngustã, prin spatele casei. „ªi dacã intrã o maºinã micã, nu mai poate ieºi. Lemne dacã vrem sã ducem cu maºina, nu putem. Le basculãm lângã gard ºi le urcãm cu spatele în curte. Mina Valea de Brazi a fost deschisã în august 1986 ºi a funcþionat doar 12 ani, pânã în anul 1998, când a fost închisã oficial. În 2003 s-a luat decizia închiderii tehnice a unitãþii extractive, cu ecologizarea perimetrului minier ºi a fostei zone administrative. Numai cã, în ciuda fondurilor pompate în acest rpoiect, locul unde au funcþionat clãdirile aratã ca un teatru de rãzboi, cu clãdiri demolate pe jumãtate ºi apoi abandonate.

Primãriei Uricani, care deþine acum amplasamentul, mai ales cã terenul oricum nu este folosit. Iar oamenii aºteaptã un rãspuns favorabil din partea edililor, care studiazã încã problema. Mina, doar o amintire! Povestea oamenilor începe când s-a construit mina Valea de Brazi. Terenul a fost împrejmuit, au apãrut clãdirile administrative, iar la ei nu s-a mai gândit nimeni. L-a mai rãmas o ar mai fi rãmas mult timp dacã niºte pãrinþi îngrijoraþi cã copiii lor s-ar putea rãni, nu sesizau presa. „Noi am fost nu o datã la primãrie pentru a sesiza problema ºi au promis cã ridicã deºeurile. Este un pericol pentru copii. Am stabilit cã dacã nu vor curãþa

zona, sã facem noi acest lucru pentru copii prin voluntariat. O sã luãm pãrinþii ca sã ne ajute pentru cã singuri noi nu putem”, a spus Elena Pascu-director ªcoala Sf. Varvara din Aninoasa.

P romisiune neonoratã

Au împãrþit tichetele sociale u intrat în posesia tichetelor sociale. A O parte din pensionarii din municipiul Petroºani au primit tichete sociale din

partea celor din administraþia localã. Reprezentanþii Serviciului Public Local de Asistenþã Socialã au împãrþit aceste tichete începând din weekend. Mai exact sâmbãtã a fost prima zi în care pensionarii din Petroºani au primit aceste ”cadouri” financiare. Monika BACIU Conducerea Serviciului Public Local de Asistenþã Socialã Petroºani, a achiziþionat la data de 8 aprilie 2013, nu mai puþin de 20.000 de tichete sociale a 5 lei fiecare ºi 20.000 de tichete sociale a 10 lei fiecare, în valoare totalã de 2,2 miliarde de lei vechi. Doar cei din administraþia localã de la Petroºani acordã tichete sociale cu ocazia sãrbãtorilor pascale. Nicio altã primãrie din Valea Jiului nu le va oferi celor din categoriile sociale astfel de ajutoare. ”Nici nu alocam tichete

Reprezentantul firmei care se ocupã de reabilitarea cãminului a promis vineri cã va ridica gunoiul din curtea ºcolii într-o orã, însã câteva zeci de minute mai târziu a devenit amnezic. Nu ºi-a mai adus aminte când a promis ºi ºi-a stabilit un

sociale pentru cã ºi la noi au venit diferiþi indivizi ºi firme ca sã ne ofere tichete sociale spunândune mai detaliat cã ne poate pune chipul primarului pe tichetul social, un mesaj al primarului, cã putem sã ne alegem noi firmele de casã care sã ne sponsorizeze ºi nu am fost de acord cu aceste propuneri neserioase”, a declarat Gabriel Lungu, city manager municipiul Lupeni.

la C olectã Petrila Angajaþii primãriei oraºului Petrila vor pune mânã de la mânã pentru a face sãrbãtorile de Paºte mai frumoase. Aceºtia vor dona haine, produse alimentare ºi alt fel de produse persoanelor nevoiaºe din localitate.

alt termen pentru a aduna gunoiul. Administraþia localã din Aninoasa prin primarul Nicolae Dunca a sancþionat firma în cauzã dar degeaba. „Am somat constructorul sã-ºi ia molozul ºi chiar am aplicat un avertisment. Au fost ºi cei de la Grada de Mediu ºi în urma verificãrilor au depistat problema ºi au dat termen pânã în data de 19 aprilie pentru remedierea problemei”, susþine primarul Nicolae Dunca. Cum toate instituþiile au uitat cã pot da ºi amenzi ºi sau mulþumit doar sã avertizeze verbal firma vinovatã, molozul ºi gunoaiele stau pe terenul de sport al copiilor încã din toamna trecutã iar micuþii sunt în real pericol.


12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 15 Aprilie 2013

Lacul Cinciº intrã în reabilitare

P

rocesul de golire a lcalului Cinciº se datoreazã unor lucrãri ce vor fi realizate în zonã. În urmã cu câteva sãptãmâni, deputatul hundorean, Carmen Eleonora Hãrãu atrãgea atenþia responsabililor de la Ministerul de Mediu asupra influenþei negative ce o va avea asupra turismului golirea parþialã a lacului Cinciº. Monika BACIU Reprezentanþii Ministerului Afacerilor ºi Turismului spun cã aceastã golire se datoreazã lucrãrilor ce vor fi realizate. ”Procesul de golire a lacului demarat cu câtva timp în urmã a condus la

scãderea cu circa 3 metri a apei lacului. Lucrarea este necesarã în vederea reabilitãþii unor sisteme de vane ºi tronsoane de conducte a barajului lacului, aflate într-o stare de deteriorare foarte avansatã. Acest proces se va încheia, dupã ce nivelul apei va mai coborî cu circa 1 metru, iar din

punct de vedere tehnic fiind obligatoriu pentru efectuarea lucrãrilor la baraj”, se aratã în rãspunsul celor de la Ministerul Turismului ºi Afacerilor. Cei de la minister ºtiu cã acest proces de golire a lacului va afecta turismul de varã, însã aceºtia dau asigurãri cã lucrãrile vor fi finalizate în cursul

acestui an. ”Suntem convinºi cã acest proces va avea o influenþã negativã asupra sezonului turistic local, care urmeazã a se deschide la începutul lunii mai, dar am fost informaþi cã lucrãrile în cauzã vor fi încheiate în luna august 2013. Dacã lucrãrile de reabilitare ar fi început, abia la începutul lunii septemrbie 2013, pe lângã pericolul lucrului sub apã la temperaturi scãzute, exista ºi riscul nefinalizãrii investiþiei. Menþionãm cu suntem în contact permanent cu reprezentanþii Ministerului Mediului ºi Schimbãrilor Climatice ºi

urmãrim încheierea în cel mai scurt timp a acestui proces de reabilitare”, se mai aratã în document. Lacul Cinciº este cunoscut pentru faptul cã a devenit lac în urma inundãrii unui sat întreg în urmã cu câteva decenii. Dupã ce localnicii au fost mutaþi ºi ºi-au vãzut atunci casele inundate, acum se vrea o altã mãsurã. ªi anume secarea parþialã a lacului. Lacul Cinciº ar putea fi golit parþial pe timpul sezonului cald. Decizia le aparþine celor de la Sistemul de gospodãrire a Apelor Hunedoara. Zona lacului Cinciº este inclusã în majoritatea

Valea Jiului exportã gunoaie

L

ocuitorii judeþului Gorj iarãºi s-au plâns cã Jiul vine de la noi plin de gunoie ºi PETuri, iar asta pe bunã dreptate. Primãriile fac curãþenie, însã în zadar, pentru cã în scurt timp, malurile sunt din nou murdare. Luiza ANDRONACHE De nenumãrate ori, gorjenii s-au plâns cã le vin tone întregi de gunoaie aduse de apele Jiului ºi de fiecare datã avem de-a face cu aceeaºi poveste. Oamenii sau diferite firme poluazã malurile , gunoiele sunt luate de ape ºi duse la Gorj, iar primãria Petroºani, cel puþin, face curãþenie periodic, însã tot în zadar. „Noi facem tot timpul acþiuni de curãþire a malurilor Jiului ºi vom face ºi în continuare, însã noi nu ne putem permite sã avem poliþiºti sau gardieni care sã stea 24 de ore din 24 pe aceste cursuri de apã”, ne-a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul Municipiului Petroºani De câteva zile, tot efectivul Serviciului Public de Administrare a Domeniului Public ºi Privat de la primãria Petroºani lucreazã la ecologizarea malurilor râului Jiu, pentru cã iarãºi, cei din Gorj ºi-

au arãtat nemulþumirea cã la ultimele ploi, când debitul apelor a crescut foarte mult, ºi cantitatea de deºeuri cu care sau ales, a fost una imensã. De altfel, toate cursurile de apã din Valea Jiului sunt pline cu deºeuri de tot felul, însã în lupta nesfârºitã cu nepãsarea unor oameni pare un joc care mereu se reia. Anul trecut, chiar Ioan Tudor, comisarul ºef adjunct al Gãrzii Naþionale de Mediu de la vremea aceea, a venit la Petroºani pentru a discuta aceastã problemã. Defileul Jiului aratã acum ca ºi atunci, înfiorãtor ºi din cauza gunoaielor aduse de apã, în special materiale textile, pentru cã cei care deþin firme sau magazine cu haine secondhand, le aruncã direct în albie. Ministerul Mediului

avea un program care dorea sã limiteze poluarea pe râul Jiu prin dezvoltarea la scarã largã a unui centru de reciclare a deºeurilor textile de la

depozitele de haine second hand . “De fapt, nu problema amenzii ne intereseazã, pentru cã dupã ce a poluat Jiul, degeaba îi mai dãm amendã. Dupã ce a aruncat TIR-ul de haine pe marginea Jiului ºi sunt cârpe pe marginea apei pânã la Tg Jiu, degeaba îi dãm amendã. Pe noi

pachetelor ºi circuitelor turistice care vizeazã Castelul Huniazilor, Sarmisegetusa Ulpia Traiana, Sarmisegetusa Regia, Geoagiu Bãi, Cetatea Deva, dar ºi alte obiective turistice. Aceeaºi problemã îi este semnalatã ºi ministrului Turismului, Maria Grappini. În aceste locuri, unde astãzi de aflã un impozant lac de acumulare ce deservea cândva Combinatul Siderurgic din Hunedoara, existau câteva sate suitoare spre Cer prin tradiþiile, istoricitatea ºi sfinþenia simplitãþii lor. Pentru a asigura apa necesarã Combinatului ºi pentru crearea unei baze de distracþie pentru „clasa muncitoare”, conducerea comunistã a anilor 1962 decide nimicirea satelor „de jos”, aflate în depresiunea Cinciºului, matcã pentru viitorul lac de acumulare. Cele trei biserici ortodoxe, în ciuda eforturilor localnicilor, sunt distruse pânã în temelie, pânã ce nu mai rãmâne piatrã pe piatrã. Doar biserica romano-catolicã rãmâne în picioare, fãrã acoperiº, iþindu-se din când în când dintre ape, atunci când acestea se retrag cãtre depãrtãri.

ne intereseazã sã prevenim. Vom avea o propunere legislativã vizavi de aceste cârpe, pentru cã în Valea Jiului existã o unitate care le recicleazã, dar din pãcate în cantitate micã. Cei mai mulþi agenþi economici care comercializeazã aceste haine second-hand, pentru cã nu existã legislaþie care sã-i oblige sã le ducã la centrele de reciclare, le aruncã”, a mai spus Ioan Tudor, cel care anul trecut s-a aflat la conducerea Gãrzii Naþionale de Mediu. Detaliile acestei iniþiative legislative trebuiau stabilite pânã la finalul anului trecut, însã din pãcate, schimbarea guvernãrii a lãsat ca acest proiect sã fie dat uitãrii. Asta în timp ce poluarea creºte, nesimþirea celor care o creazã la fel, iar autoritãþile pot doar sã constate.

CVJ NR. 349, LUNI 15 APRILIE 2013  

CVJ NR. 349, LUNI 15 APRILIE 2013

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you