Issuu on Google+

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 339

Cronica Vãii Jiului Luni, 1 Aprilie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 12 pagini z 1 LEU

Cum sã devii, din om cinstit, hoþ ºi din profesionist, zilier

Mina Vulcan are un nou director, dar problemele nu s-au stins

M

ina Vulcan are, de vineri, un nou director. Sorin Rosmenteniuc, fost inginer ºef electromecanic, i-a luat locul lui Aurelian Enache.

>>> PAGINA A 3-A

Un medic se luptã pentru drepturile subordonaþilor sãi

P

rintr-o simplã tãieturã cu pixul pe hârtie, mai mulþi angajaþi care trateazã bolnavii de TBC, au rãmas fãrã sporul de pericol ºi încadrarea în condiþii grele de muncã.

>>> PAGINA A 4-A

“Proxeneþii” din Lupeni au fãcut mai multe victime oliþiºtii ancheteazã mai multe fapte comise de P cãtre cei doi bãrbaþi din

municipiul Lupeni care-ºi plasau iubitele prin baruri la «produs» iar apoi pozau în soþi înºelaþi ºi jefuiau victimele.

>>> PAGINA A 5-A

Scrisoarea anualã adresatã cetãþenilor de cãtre primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob-Ridzi Una dintre cele zece porunci este sã nu furi. Dar ce te faci când o þarã, un oraº, o firmã parcã ar crea voit cadrul/mediul pentru asemenea faptã: un salariu de mizerie, preþuri la energie electricã ºi termicã uriaºe, hranã scumpã, medicamente, îmbrãcãminte, detergenþi etc., etc. Când copiii plâng de foame, sunt bolnavi, se spune cã un pãrinte este în stare de orice la disperare. >>> PAGINILE 6-7

>>> PAGINILE PAGINILE 8-9


2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Luni, 1 Aprilie 2013

Vr e m e a î n Va l e a J i u l u i

ApaServ Informeazã Începând cu 1 noiembrie 2012 au loc audienþe la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 dupã urmãtorul program: Miercuri, 13:00 - 15:00 · ªef Dep. economic Mariana Matrica · ªef Dep. Producþie –

Cristian Ionicã Joi, 10:00 - 12:00 · Director General - Costel Avram · ªef Dep. Exploatare Florin Donisa · ªef Birou Juridic – Adriana Dãian Director General, Costel AVRAM

Petrila

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Vu l c a n

Lupeni

Noaptea

Noaptea

Dimineaþa

Dimineaþa

Ziua

Ziua

Seara

Seara

Cronica Vãii Jiului z Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? z Vrei sã te dezvolþi? z Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? z Vrei sã faci bani? zzz

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani zzz

Cronica Vãii Jiului

Telefon

Website: www.cronicavj.ro

0374.906.687 zzz

E-mail: cronicavj@gmail.com

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 11:10 În gura presei 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator

17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Plasa de stele 22:30 Un Show Pãcãtos 1:00 Observator (r)

National TV 9:45 Suflete pereche (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii

12:00 Pastila Vouã (r) 12:15 Baronii (r) 12:45 Taxi Driver (r) 13:45 Cuscrele (r) 15:45 Rãtãciri (r) 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Destine împlinite 20:15 Efectul gemenelor 22:15 Eu sunt sfârºitul 0:15 Efectul gemenelor (r)

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Fãrã o vâslã (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Te iubesc la nebunie! 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Douã pupeze albe 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 CSI New York 0:00 Las fierbinþi (r)

Prima TV 9:30 Soþia perfectã (r) 10:30 Flavours, 3 bucãtari 11:00 Kiss Cinema (r) 11:30 Teleshopping 11:45 Frumoasa Ceci 13:00 Teleshopping 13:30 ªi eu m-am nãscut în România (r) 14:30 Teleshopping 15:00 Dragul de Raymond 15:30 Totul despre mame

16:00 Cireaºa de pe tort (r) 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18

TVR 1 9:40 Legendele palatului: negustorul Lim Sang-ok 10:20 Ora de business (r) 11:10 Zeul rãzboiului (r) 11:50 Zeul rãzboiului (r) 12:30 În cãutarea vinului pierdut 13:00 Germana...la 1 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 17:00 Aerul munþilor 17:30 Lumea modei 17:40 Zeul rãzboiului 18:20 Zeul rãzboiului 19:00 Ora de business 19:45 Sport 20:00 Telejurnal

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE


Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Luni, 1 aprilie 2013

Mina Vulcan are un nou director, dar problemele nu s-au stins a ajuns M E nache la SSM. Minerii

ina Vulcan are, de vineri, un nou director. Sorin Rosmenteniuc, fost inginer ºef electromecanic, i-a luat locul lui Aurelian Enache. Numirea lui Rosmenteniuc a ridicat, însã, multe semne de întrebare ºi sunt surse care spun cã ºi el ar fi trebuit sancþionat în scandalul în care Enache a fost demis ºi nicidecum nu ar fi trebuit promovat.

Camera care filma nimic în timp ce se presupune cã de pe bandã dispãrea cãrbunele i-a adus lui Aurelian Enache schimbarea din funcþia de director al Exploatãrii Miniere Vulcan. Aurelian Enache a ajuns director al Minei Vulcan în ciuda unui imens scandal de care se leagã numele lui. De 8 martie, în 2007, pe când era lider de sindicat al EM Vulcan, el a prestat un numãr de striptease pentru femeile prezente în salã. Filmuleþul a ieºit la ivealã dupã vreo 3 ani, când era deja consilier local ºi numele lui era deja vehiculat pentru postul de director al subunitãþii extractive. Cariera de stripper s-a oprit la

fel de brusc cum a început, iar filmul nu i-a afectat ºansele de a accede la conducerea EM Vulcan, în 2010. Au urmat alte probleme, mai mãrunte, însã în urmã cu o sãptãmânã el a fost demis, dupã ce corpul de control a descoperit cã semnalele din presã legate despre unele sustrageri de huilã acoperite de modul de poziþionare a camerei de supraveghere de la minã, ar putea fi reale.

A

fost sau n-a fost…

Practic, camera era în aºa fel poziþionatã încât aceasta sã nu poatã surprinde ce se întâmplã

la silozul de încãrcare a cãrbunelui. Iniþial, Aurelian Enache – singurul sancþionat în aceastã problemã! - a fost numit consilier al directorului general al Societãþii Naþionale a Huilei, Nicolae Drãgoi, dar asta numai pânã la gãsirea unui post compatibil cu pregãtirea lui profesionalã. Postul de director al minei a rãmas vacant pânã vineri, când fotoliul a fost ocupat de Sorin Rosmenteniuc, nimeni altul decât ºeful Serviciului Electromecanic. Dar ºi numele lui este implicat direct în scandalul ce a dus la demiterea lui Enache ºi nu puþini sunt cei care spun cã acesta ar fi trebuit sancþionat ºi nicidecum promovat. Informaþiile noastre aratã cã Rosmenteniuc era cel care, prin fiºa postului, ar fi avut în sarcinã directã camerele de supraveghere din incinta minei pe care atât de mult le-a verificat încât nu au înregistrat nimic minute bune! Directorul general al SNH, Nicolae Drãgoi, spune, însã, cã nici vorbã. „Nu, nici vorbã. Nu am nimic cu el, dar niciodatã nu s-a ocupat cu camerele de suparveghere. A fost pânã acum ºef serviciul electromecanic”, a declarat Drãgoi.

Reorganizare

Companiile miniere au trecut la Ministerul Energiei

C

ompaniile din domeniile energetic ºi minier din judeþul Hunedoara au ieºit de sub tutela ministrului Economiei, Varujan Vosganian, ºi sunt acum direct subordonate ministrului Energiei, Constantin Niþã. Modificarea a fost efectuatã de Parlament, printr-o serie de amendamente la ordonanþa de urgenþã aprobatã de Executiv la sfârºitul anului

C

omplexul Energetic Hunedoara, pazã de peste douã milioane de lei. Complexul Energetic Hunedoara a atribuit un contract pentru servicii de pazã unei societãþi din Deva. Compact Security ºi-a adjudecat contractul pentru paza serviciilor de la Complexul Energetic Hunedoara la valoarea de 2.061.545 de lei, fãrã TVA. Conform datelor înregistrate în Registrul Comerþului, conducerea firmei COMPACT SECURITY

trecut pentru reglementarea noii configuraþii guvernamentale. Este vorba despre companiile aflate în portofoliul Oficiului Participaþiilor Statului ºi Privatizãrii în Industrie (OPSPI), care era coordonat iniþial de ministrul Economiei, Varujan Vosganian. În documentul primar, pentru nou-înfiinþatul post de ministru delegat pentru Energie, ocupat de Constantin Niþã, se preciza doar cã acesta “coordoneazã activitãþile din domeniul energiei”, dar lucrurile s-au modificat

s-au rãzvrãzit

Tot vineri, s-a mai produs o modificare. Aurelian Enache a fost dizlocat din postul de consilier ºi numit inginer ºef Sãnãtate ºi Securitate în Muncã, în locul lui Simion Hanganu, ceea ce a dus la nemulþumiri în rândul minerilor. Schimbul II a ameninþat cã nu va începe lucrul, pe motiv cã Hanganu este un bun profesionist ºi cã nu sunt motive sã fie schimbat. ”Dupã cum ºtiþi astãzi(nr: vineri 29 martie) a fost datã decizia de schimbare al directorului de la EM Vulcan. Eu sunt numit director în urma schimbãri fostului director. Inginerul Enache Aurelian a fost numit prin decizia directorului general inginer ºef securitate minierã în locul domnului Hanganu. Acesta din urmã are o reputaþie foarte bunã la mina Vulcan. Este ºeful staþiei de salvare ºi a avut multe acþiuni din care oamenii au o legãturã bunã sufleteascã cu el. Este un foarte bun profesionist. Oamenii sunt frustraþi de aceastã schimbare ºi spun cã dacã directorul a fost schimbat din anumite motive

prin intervenþia Parlamentului. Astfel, printr-o serie de amendamente, Niþã a primit un Departament distinct pentru Energie, cu personalitate juridicã ºi atribuþii în coordonarea la nivel naþional a sectorului energetic ºi a resurselor energetice, iar structurile din cadrul OPSPI cu atribuþii în procesul de restructurare ºi privatizare a societãþilor comerciale din domeniul energiei ºi de exercitare a calitãþii de acþionar al statului la companiile naþionale din energie au fost reorganizate ca direcþie tot în subordinea directã a ministrului delegat. Între aceste companii se aflã Complexul Energetic Hunedoara, Compania Naþionalã a Huilei, dar ºi Minvest Deva. Car men COSMAN

CEH, pazã de douã milioane

SRL este asiguratã de Alic Liviu. Funcþia deþinutã este de director general sau administrator.

S

ocietate cu portofoliu bogat

Societatea din Deva are un portofoliu impresionant. Aceasta a colaborat de-a lungul timpului cu mai multe societãþi importante pe piaþa economicã din judeþul Hunedoara. Conform datelor de pe site-ul propriu, Compact Security a asigurat paza la S.C. ARCELOR MITTAL

S.A. Hunedoara - paza umana inarmata, la C.N.C.A.F. MINVEST SA Deva - paza umana inarmata; Secþia Generala a Finantelor Publice Hunedoara, Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala HD sau la APIA Hunedoara. Companiile energetice din judeþul Hunedoara sunt mai bine pãzite decât obiectivele NASA asta dacã e sã luãm în considerare sumele alocate de aceste companii cãtre diferite societãþi de pazã. Monika BACIU

de ce sã ia funcþia unui profesionist ºi sã se gãseascã o altã soluþie. Am discutat cu ei ºi cu sindicatul le-am spus cã mâine vom avea o întâlnire ºi cu conducerea SNH ºi vom încerca sã þinem cont ºi de pãrerea sindicatului. Deocamdatã trebuie sã respectãm decizile directorului general, poate a avut anumite motive pentru aceste numiri. Sper cã definitiv dar dacã luni vom gãsi o soluþie rezonabilã sã fie toatã lumea mulþumitã nu cred cã vor fi probleme”, a declarat noul director al Minei Vulcan, Sorin Rosmenteniuc. Situaþia a fost detensionatã doar dupã ce li s-a promis cã se vor purta discuþii cu oficialii SNH referitor la aceastã nemulþumire manifestatã de ortaci.”Oamenii au intrat în mina au înþeles cã vom avea discuþii ºi vom þine cont ºi de pãrerea lor dar pânã la urma decizia este a celor care conduc”, a mai spus Rosmenteniuc. Car men COSMAN Monika BACIU


4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 1 Aprilie 2013

Un medic se luptã pentru drepturile subordonaþilor sãi

P

rintr-o simplã tãieturã cu pixul pe hârtie, mai mulþi angajaþi care trateazã bolnavii de TBC, au rãmas fãrã sporul de pericol ºi încadrarea în condiþii grele de muncã. De doi ani li se spune cã nu sunt în pericol, însã oamenii ar vrea sã-i convingã pe cei care le refuzã drepturile, sã stea mãcar o zi printre bolnavii de TBC ºi apoi sã decidã dacã sunt îndreptãþiþi sã-ºi cearã sporul. Maximilian GÂNJU Un medic specialist din cadrul Spitalului de Urgenþã Petroºani se luptã cu morile de vânt ca sã-i convingã pe cei din Ministerul Sãnãtãþii ºi din Ministerul Muncii de faptul cã asistentele ºi infirmierele care stau la capul bolnavilor de TBC, sunt îndreptãþite sã primeascã sporul de pericol ºi încadrarea la condiþii speciale de muncã. Angajaþii Secþiei de Pneumoftiziologie au avut aceste sporuri pânã în anul 2010, când au fost mutaþi cu tot cu secþie de la Spitalul Vulcan la cel din Petroºani. Dupã reîncadrare însã ºi-au pierdut aceste beneficii pe motiv cã legea nu mai prevede acordarea sporului secþiilor nou înfiinþate. Ca ºi cum dintr-o datã pentru cei din minister, tubercu-

loza nu mai este o boalã extrem de contagioasã ºi angajaþii sunt feriþi de pericol doar pentru cã muncesc într-o nouã clãdire.

L

upta cu morile de vânt

Medicul specialist pneumoftiziolog, Nicolae Petre, se zbate sã obþinã sporul de pericol pentru colegii lui, chiar dacã el beneficiazã de acest drept. „Prin reorganizare ne-am mutat ºi trebuia sã beneficiem în continuare de aceste drepturi. (..) Eu lucrez cu jumãtate de normã ºi în cadrul Dispensarului TBC din cadrul Spitalului Vulcan ºi beneficiezã de condiþii desoebite de muncã, dar eu mã zbat ca ºi personalul care lucreazã la patul bonlavului, oamenii sunt expuºi zi de zi ºi orã de

orã la microbi, sã beneficeze de aceste drepturi. Am încercat toate cãile legale, nu mai ºtiu ce cale sã abordãm. Eu consider cã noi avem dreptate ºi putem fi încadraþi la condiþii speciale. Conducerea Spitalului de Urgenþã Petrosani a fãcut demersurile necesare ºi de la minister ºi ITM am primit numai rãspunsuri negative”, explicã medicul Petre. Cei de la ITM spun cã nu depinde de insituþie acordarea sporului ci de o prevedere legalã care nu mai specificã în clar acordarea lui ºi secþiilor de TBC nou înfiinþate. Managerul Spitalului de Urgenþã Petroºani, Alin Vasilescu, a încercat sã obþinã încadrarea subordonaþilor sãi în condiþii speciale de muncã, însã o chichiþã legislativã îi lasã pe angajaþi fãrã drepturi.

“Angajaþii de pe Secþia Pneumoftiziologie din Spitalul Petroºani practic îºi continuã munca pe care o fãceau la Vulcan. Diferenþa faþa de momentul respectiv este faptul cã odatã veniþi la Petroºani, oricâte demersuri au fost efectuate nu s-a putut obþine pentru ei încadrare în categoria respectivã de muncã. Nu a existat o motivatie ci niºte legãri de anumite prevederi legislative care permit prelungirea acestui spor acolo unde secþiile rãmân dar nu specificã foarte clar ce se întâmaplã cu secþiile care se trasferã sau se înfiinþeazã. Respectivii angajaþi lucreazã în continuare cu pacienþi cu tuberculozã”, a declarat dr. Alin Vasilescu.

R

iscul rãmâne

Angajaþii pierd atât la salariu cât mai ales la perioada de pensionare pentru neîncadrarea în condiþii speciale de muncã. Toþi au avut probleme de sãnãtate pentru cã oricâte mãsuri

N

u este nicio glumã. De luni, 1 aprilie, intrã în vigoare sistemul de coplatã pentru pacienþi. Carmen COSMAN Intrarea în vigoare a noului acord cadru aduce veºti proaste pentru pacienþi. Coplata va fi cuprinsã între 5 ºi 10 lei, în funcþie de suma stabilitã de fiecare unitate medicalã în parte, ºi va fi achitatã la sfârºitul perioadei petrecute la spital. Iar veºtile nu se opresc aici. Tot de la 1 aprilie, managerii spitalelor care continuã sã acumuleze datorii vor fi demiºi din funcþie. La Petroºani, s-a stabilit ca suma plãtitã de pacienþi la externare sã fie de 10 lei, a declarat managerul Spitalului de Urgenþã Petroºani, dr. Alin Vasilescu. Deocamdatã nu s-au pu-

blicat în Monitorul Oficial ºi normele de aplicare a legii, aºa încât sã fie cunoscute cu exactitate persoanele exceptate de la plata acestei sume, însã Vasilescu spune cã este vorba despre câteva mii de persoane anual, adicã suma totalã colectatã este modicã. În 2012, la SUP au fost 20.000 de externãri, dintre care circa 13.000 au fost urgenþe. Printre cele 7.000 de persoane rãmase au mai fost ºi copii, aºa cã nu putem vorbi despre foarte mulþi pacienþi externaþi care sã fie puºi la platã.

L

a Hunedoara, cel mai ieftin

ªi la Deva coplata a fost stabilitã tot la 10 lei pentru perioada în care a fost internat ºi se

estimeazã cã cel mult 1.000 de persoane vor contribui cu aceastã sumã lunar. Spitalul Judeeþan de Urgenþã Deva are, în medie, 2.200 de internãri pe lunã, dar 60% dintre ele se fac prin urgenþe sau sunt categorii de persoane care, teoretic, sunt exceptate de la sistemul de coplatã. Cel mai ieftin este la Spitalul Municipal „Dr. Alexandru Simionescu” Hunedoara. Aici, Consiliul de Administraþie a decis ca valoarea coplãþii sã fie de 8 lei. Raportat la cifrele de anul trecut, se aºteaptã ca aproximativ 500 de persoane sã plãteascã aceastã sumã la externare. În 2012, la Spitalul Municipal din Hunedoara au fost 19.870 de externãri, dintre care doar aproximativ 5.000 s-ar fi încadrat în normele de aplicare a sistemului de coplatã.

În acest context dat fiind faptul cã este o secþie cu potenþial contagios ºi risc crescut de îmbolnãvire, persoanele din cadrul ITM ºi nu numai, în momentul în care aud de tuberculozã, nici mãcar nu vin sã vadã de condiþiile care sunt aici. Eu i-aº invita pe aceºti domni sau doamne sã vinã sã-ºi asume riscul de a sta o sãptâmânã printre bolnavii pozitivi. Au toate ºansele sã facã tuberculozã sau sã ducã acasã ºi cei cu imunitatea scãzutã din familie sã facã tuberculozã. În câteva luni eu vã garantez cã cineva va fi pacientul meu”, mai spune medicul Nicolae Petre, ºeful Secþiei de Pneumoftiziologie din cadrul Spitalului de Urgenþã Petroºani.

Consiliu de administraþie în formulã nouã la SUP

Sistemul de coplatã intrã în vigoare

Între 8 ºi 10 lei, sumele stabilite în spitalele hunedorene

de securitate ºi-ar lua, boala este extrem de contagioasã. “Am o dizabilitate locomotorie cãpãtatã din anul 2001, la piciorul stâng. Am avut 3 intervenþii chirurgicale, asta ca urmare a condiþiilor normale de lucru ºi nu numai eu am pãþit asta. Am avut o infirmierã care a rãmas fãra rinchi, am avut infirmierã a cãrui socru ºi bãrbat s-au îmbolnãvit. Nu le-am declarat boli profesionale, de fricã. În sensul cã se gãseºte cineva care spune imediat domne ce mãsuri de protecþie nu þi-ai luat? Pãi ce masuri de protecþie sã mai iau, sã filtrez aerul cã n-am prosibilitatea sã sterilizez aerul cotra baciclului. Dacã ar fi o pisibilitate ar fi eradicatã tuberculoza.

M

embri noi în Consiliul de Administraþie al spitalului de Urgenþã Petroºani. Unitatea sanitarã din Petroºani are o structurã nouã în ceea ce priveºte Consiliul de Administraþie. Atât preºedintele CA, Sorin Apostu, cât ºi un membru ºi-au înaintat demisia din aceastã structurã. Monika BACIU Sorin Apostu, fostul preºedinte al Consiliului de Administraþie al Spitalului de Urgenþã Petroºani ºi-a înaintat demisia din aceastã structurã. Un alt membru al CA SUP ºi-a înaintat demisia. Este vorba de membrul supleant, Ioan Hortopan. ”Datoritã faptului cã domnul Apostu Sorin a transmis Primãriei municipiului Petroºani decizia de retragere din aceastã calitate, iar domnul Hortopan Ion nu mai face parte din Consiliul Local, se impune înlocuirea acestor reprezentaþi”, se aratã în nota de fundamentare întocmitã de primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. În anul 2010, în structura consiliului de administraþie a Spitalului de Urgenþã din Petroºani au fost numiþi Sorin Apostu ºi Irma Andrei ca membri titulari, iar ca membri suple-

naþi au fost nominalizaþi Ioan Hortopan ºi Liliana Coºoveanu.


Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni, 1 aprilie 2013

“Proxeneþii” din Lupeni au fãcut mai multe victime

oliþiºtii ancheteazã mai P multe fapte comise

de cãtre cei doi bãrbaþi din municipiul Lupeni care-ºi plasau iubitele prin baruri la «produs» iar apoi pozau în soþi înºelaþi ºi jefuiau victimele. Trei dintre membrii grupãrii au fost arestaþi pentru 29 de zile, iar unul este cercetat în libertate. Cei doi tâlhari împreunã cu complicele lor au fost prinºi de poliþiºtii din Lupeni dupã ce una dintre victime ºi-a fãcut curaj ºi a depus plângere dupã ce a fost jefuit. Scenariul era unul simplu, cei doi Mihai Liviu Cristian (37 de ani) ºi Dumitru Stanca (24 de ani) îºi trimiteau iubitele, pe Mihai Ana (32) ºi Bianca R. 19 ani prin barurile famate din localitate ºi dupã ce ocheau o victimã îi propuneau sã întreþinã relaþii sexuale. Nu-i cereau nimic în

schimb ci pretindeau cã “s-au îndrãgostit la prima vedere”. Aºa au reuºit sã facã multe victime însã doar una a depus plângere. «Eu sunt din Maramureº, am venit la Lupeni cu ceva treabã ºi într-un bar am bãut ºi eu ca tot omul. A venit una la mine, dacã-mi trebuie gagicã. Mi-a zis cã nu-i trebuie bani, sã-i dau de bãut ºi eu am mers cu ea. Când am ajuns la apartament mai erau una. Eu vorbisem doar de una ºi am dat peste

douã acolo. Ne-am dezbrãcat dar n-am apucat sã facem nimic pentru cã au intrat doi indivizi peste noi ºi le-au luat la rost. Cã ei sunt bãrbaþii lor, cã mã bat ºi pe mine ºi pe ele cã-i înºelãm. M-am speriat, mi-am luat hainele ºi am fugit. Mai târziu am vãzut cã nu mai aveam cinci milioane (n.r. lei vechi) ºi telefonul”, ne-a declarat, Radu M., bãrbatul prãdat. Omul e însurat ºi acum îi este ruºine cã a cãlcat strâmb însã spune

cã n-a putut lãsa lucrurile aºa ºi cu toate riscurile a depus plângere.

L

e este ruºine

ªeful Poliþiei Lupeni, comisarul Dan Mocanu confirmã cã are mai multe dosare penale în lucru în care sunt implicaþi cei doi bãrbaþi împreunã cu iubitele lor. De altfel numãrul victimelor care au ajuns în patul celor douã femei ºi au plecat fãrã bunurile

ªi-a fãcut restaurant cu banii delapidaþi

U

n braºovean a devenit un prosper proprietar de restaurant, cu banii obþinuþi din afaceri prin care a fraudat statul. Omul nu are voie acum sã pãrãseascã þara, pânã ce îi va fi probat dosarul întocmit de poliþiºtii hunedoreni. În fapt, braºoveanul a declarat cã ar fi achiziþionat marfã fictiv, printr-o societate

comercialã din Hunedoara, iar apoi ºi-a dedus ilicit TVA-ul. Aºa a fãcut rost de peste 200.000 de lei, bani cu care ºi-a deschis un restaurant. „Ofiþerii Serviciului de Investigare a Fraudelor au dispus reþinerea învinuitului M.D., de 43 de ani, din localitatea Zãrneºti, judeþul Braºov, care în perioada aprilie – august 2012, în calitate de administrator al unei societãþi comerciale din

Fabricat în Hunedoara. Un bãrbat vindea acte false în toatã þara

D

ouã percheziþii au avut loc în judeþul Hunedoara, ale poliþiºtilor de frontierã din Timiº, în cãutarea unui bãrbat suspectat cã falsificã acte de identitate. De la cele douã adrese au fost confiscate, pentru cercetãri, mai multe bunuri, iar hunedoreanul este acum cercetat penal pentru fals în înscrisuri oficiale. Cercetãrile s-au extins dupã ce joi, la Punctul de Trecere a frontierei Cenad, un bãrbat de 32 de ani, aflat la volanul unui autoturism Mercedes, a vrut sã iasã din þarã cu o carte de identitate falsã. Prins de oamenii legii, bãrbatul le-a spus poliþiºtilor cã a cumpãrat documentul falsificat de la un hunedorean ºi cã în schimb a plãtit suma de 200 de lei. Bãrbatul este cercetat penal pentru complicitate la fals material în

înscrisuri oficiale ºi fals privind identitatea, dar poliþiºtii de frontierã au extins cercetãrile ºi au plecat în cãutarea hunedoreanului. Sâmbãrã dimineaþa aceºtia au descins în judeþul hunedoara, la domiciliul ºi reºedinþa unui bãrbat de 41 de ani, iar de la cele douã adrese poliþiºtii de frontierã au confiscat douã aparate de laminat, o unitate centralã, o imprimantã cu scanner, o cartelã telefonicã precum ºi carduri de memorie. Cercetat în stare de libertate, hunedoreanul riscã închisoarea pentru fals în înscrisuri oficiale. Car men COSMAN

judeþul Braºov, a înregistrat în evidenþa contabilã a societãþii ºi a declarat organelor fiscale achiziþii fictive de la o societate comercialã din judeþul Hunedoara (în baza unui contract de prestãri servicii ºi a trei facturi falsificate), în valorare totalã de 1.240.000 lei ºi a dedus în mod ilicit T.V.A.-ul corespunzãtor acestor achiziþii, în valoare de 240.000 lei. Ulterior învinuitul a utilizat

T

Incidentele s-au petrecut la sfârºitul sãptãmânii, iar doi dintre aºa ziºii ºoferi au fost prinºi în trafic. „În data de 29 martie, la ora 01,40 a fost depistat în trafic un tânãr de 29 de ani din comuna Sâncraiu de Mureº, judeþul Mureº, care conducea un autoturism pe strada

de valoare este mai mare. „Sunt mai mulþi care au pãþit-o. Dupã ce au rãmas în costumul lui Adam, au intrat cei doi peste ei ºi de fricã ºi-au lãsat tot numai sã scape. Cei doi indivizi sunt cunoscuþi ca persoane violente, sunt recidiviºti ºi era foarte simplu sã-ºi sperie victimele. Unele dintre victime nu vor sã depunã plângere de ruºine ºi pentru cã ar afla nevestele lor cã au mers la prostituate”, a explicat unul dintre anchetatori. Cei doi tâlhari împreunã cu iubitele lor riscã ani grei de închisoare dacã vor fi gãsiþi vinovaþi. Maximilian GÂNJU

suma aferentã celor trei facturi fiscale false în scopul construirii unui restaurant. Învinuitul a fost prezentat Parchetului de pe lângã Tribunalul Hunedoara, cu propunere de arestare preventivã, sub aspectul sãvârºirii infracþiunilor de evaziune fiscalã ºi spãlare de bani, dispunânduse mãsura preventivã a obligãrii de a nu pãrãsi þara pe o perioadã de 30 zile”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara.

La volan fãrã permise rei bãrbaþi, printre care unul din judeþul Mureº au fost depistaþi la volan fãrã permis de conducere. Poliþiºtii iau oprit în trafic ºi au constatat cã nu au actele necesare.

Cinci hoþi arestaþi la Vulcan

Pricazului din Orãºtie fãrã a poseda permis de conducere ºi având autorizaþia de circulaþie provizorie expiratã. Tot în aceeaºi zi, dar la ora 18,15, a fost depistat decãtre poliþiºti un alt bãrbat de 46 de ani ,tot la Orãºtie, care conduceaun autoturismpe strada Mureºului fãrã a poseda permis deconducere”, a precizat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Se pare cã data de 29 martie 2013 a fost aleasã de mai mulþi ºoferi, care au stabilit cã se pot urca la volan fãrã a avea carnet. Asta pentru cãlaora 19,00 un alt bãrbat de

Diana MITRACHE 51 de ani, de aceastã datã din comuna Bãiþa, a fost prins conducând în satul Chiºcãdaga, o maºinã înmatriculatã în DJ, dar fãrã a avea permis de conducere, acesta fiindu-i reþinut de poliþiºti. ªi în data de 30 martie, un ºofer a fost prins în trafic tot la Orãºtie, dar acesta conducea un autoturism neînmatriculat. Diana MITRACHE

C

inci hoþi au fost reþinuþi de poliþiºtii Biroului de Investigaþii Criminale Vulcan, la finele acestei sãptãmâni. Poliþiºtii spun cã aceºtia se fac vinovaþi de comiterea mai multor fapte de furt calificat. ªapte suspecþi au fost identificaþi de poliþiºtii din Vulcan, iar 5 dintre ei au fost trimiºi în arest vineri. Hoþii erau specializaþi în furturi din magazine. Printre ei sunt ºi minori.

„Poliþiºtii Biroului de Investigaþii Criminale Vulcan au reuºit, în urma cercetãrilor efectuate, identificarea a ºapte suspecþi, cu vârste cuprinse între 16 ºi 35 de ani, din Vulcan, despre care au stabilit faptul cã, în cursul lunii martie 2013 au comis mai multe acte materiale de furt din societãþi comerciale situate pe raza Municipiului Vulcan. Potrivit probatoriului, suspecþii au pãtruns prin efracþie, pe timp de noapte, în incinta unor magazine, de unde au sustras bunuri în valoare de aproximativ 5.000 de lei (bãuturi, produse alimentare ºi þigãri)”, spune Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Cinci dintre cei ºapte suspecþi au fost reþinuþi pe bazã de ordonanþã de reþinere pentru 24 de ore, urmând a fi prezentaþi instanþei de judecatã cu propunere de arestare preventivã, cercetãrile continuând în vederea stabilirii întregii activitãþi infracþionale a celor ºapte. Diana MITRACHE


6 Actualitate

Cum sã devii, din om cinstit, hoþ ºi din profesionist, zilier na dintre cele zece porunci este sã nu furi. Dar ce te U faci când o þarã, un oraº, o firmã parcã ar crea voit cadrul/mediul pentru asemenea faptã: un salariu de mizerie, preþuri la energie electricã ºi termicã uriaºe, hranã scumpã, medicamente, îmbrãcãminte, detergenþi etc., etc. Când copiii plâng de foame, sunt bolnavi, se spune cã un pãrinte este în stare de orice la disperare. Ileana FIRÞULESCU Din ce în ce mai des se constatã cã angajaþi ai diverselor firme din Valea Jiului încearcã sã supravieþuiascã cãutând variante pentru venituri suplimentare. Este vorba de cei al cãror salariu ajunge doar pentru plata unei singure facturi pe timp de iarnã. Cei mai mulþi au salarii nete între 400 ºi 700 lei.

P

âinea ºi douã facturi = salariul pe o lunã Mariº C. are un copil de patru ani cu probeme. La nouã luni, fiul sãu a fost implicat întrun accident de circulaþie ºi a rãmas cu handicap, iar drumurile la spitale

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Luni, 1 Aprilie 2013

din Timiºoara ºi Bucureºti îl secãtuiesc, iar o singurã facturã la energia electricã a fost de 470 lei. Un alt pãrinte, agent de pazã cu un salariu de 500 lei, care îl încaseazã din când în când, are doi copii. La un calcul sumar doar pâinea, douã facturi ºi naveta fac cât toatã munca sa pe o lunã. Un altul, lucrãtor la Apa Serv, spune cã este mai norocos, pentru cã salariul sãu depãºeºte 550 lei cu vreo douã milioane, doar cã este imposibil ca o familie, formatã din trei persoane, care locuieºte într-un apartament de douã camere, sã trãiascã din aceºti bani oricâte economii ar face. ªi ca aceºti oameni sunt mulþi,

foarte mulþi locuitori ai Vãii Jiului.

O

ameni cu talente ºi capabilitãþi gunoiazã grãdini ºi zugrãvesc Cum reuºesc sã supravieþuiascã? Atunci când copii îþi sunt flãmânzi, când tãvãlugul majorãrilor ºi penalitãþilor ca urmare a neplãþii facturilor îi paralizeazã, nevoia te împinge... Paznicii au început sã pactizeze cu cei ce sustrag cãrbune pentru 2 lei la sac. Doar la mina Lonea, cei prinºi în lupta ilegalã pentru supravieþuire sunt distruºi. Mulþi, oameni cu talente ºi capabilitãþi cândva apreciate ºi folosite de soci-

etate, bat la uºile celor ce deþin gospodãrii cu o bucãþicã de grãdinã pentru a munci cu ziua, la lucrãri de primãvarã – curãþat teren agricol, cãrat gunoaie, sãpat, reparat garduri etc. „Sãptãmâna asta am gãsit în douã locuri, adicã douã zile de lucru. Am betonat o alee, am reparat gardul, am gunoiat o gradinã ºi am sudat o poatã. Am fost norocos, am fãcut 100 de lei. Sper sã prind un contract în Germania, pentru cã am mai lucrat

la o secþie de automobile, fãceam partea electricã”- ne-a declarat Ioan C., din Petrila, laborant ºi electrician la bazã, acum ºomer. La fel se întâmplã cu mulþi salariaþi ai Apa Serv, care s-au specializat pe amenajãri interioare ºi exterioare, unii constriesc chiar case. Inconvenientul este cã aceºtia au un timp limitat pe zi, adicã lucreazã dupã orele de program, dupã ora 16,00, ceea ce reduce mult din numãrul lucrãrilor pen-

Miei graºi ºi guºtoºi ielul de pe masa de Paºte de anul M acesta va fi gras ºi gustos. Cel puþin aºa spun crescãtorii de oi din

Valea Jiului care au mai toate animalele deja arvunite. Luiza ANDRONACHE

Mieii vor fi destui anul acesta, mai ales cã oile au fãtat la începutul anului chiar ºi câte doi. Gospodarii din Valea Jiului care mai cresc oi, au deja mieii promiºi chiar înainte de a fi fãtaþi. Motivul pentru care oamenii se grãbesc sã-ºi asigure unul pentru masa tradiþionalã de Paºte, este spun crescãtorii, acela cã animalele sunt crescute în mod natural ºi în bune condiþii. Pentru a vedea cum stau lucrurile într-o gospodãrie de momârlani, poposim în bãtãtura unei familii din Lunca Jiului, municipiul Petroºani. Aici totul se face ecologic, iar oile mãnâncã doar fân ºi boabe de porumb, astfel cã pânã la Paºte, mieii nu au cum sã nu creascã graºi ºi frumoºi. “ Miei sunt destui, mai ales cã oile or fãtat anul acesta.

Pânã la Paºte au timp sã creascã mai mari, tocmai buni. Noi avem abonaþi la lapte, aºa cã toþi din ei au

arvunit câte un miel”, a afirmat capul familiei.. Zburdând liberi prin curte, cu gesturi inocente ºi drãgãlaºe, mieii nãscuþi acum câteva sãptãmâni aproape îºi vor dubla greutatea pânã la Paºte. Preþurile estimate la acest moment, variazã între 22 ºi 25 de lei pe kilogram,

tru care sunt solicitaþi. „Iarna a fost grea. Ziua fiind foarte scurtã, puteam lucra afarã doar trei ore. În plus, pentru a nu pierde cererile, noi nu pretindem sume care sã reflecte adevãrata valoare a muncii ºi mergem mult sub cei care se ocupã doar cu aºa ceva. Dar asta este! Am încercat sã fac lucrãri de calitate pentru cã vorba zboarã. Cine nu îºi doreºte sã-ºi zugrãveascã, sau sã facã reparaþii la o casã ieftin ºi bun?” - ne-a povestit

deºi înainte de Paºtele Catolic, ciobanii din Piaþa Centralã Petroºani nu au vrut sub nicio formã sã lase la preþul de debut, adicã 25 de lei pe kg. “ Cu siguranþã vom gãsi sã-i dãm pe toþi. Oamenii se înghesuie sã cumpere, mai ales cã sunt crescuþi natural”, a precizat un alt momârlan din aceeaºi zonã. Din pãcate, în Valea

un angajat al Apa Serv, care a dorit sã-i dezvãluim numele. O datã cu luna martie, a venit ºi perioada concediilor de odihnã cumulate cu cele fãrã platã, timp folosit pentru munca în strãinãtate. „Am fost ºi anul trecut ºi în douã luni am adunat 1800 de euro din care am trãit tot anul. M-am asigurat pentru iarnã, am luat din timp copiilor ce le trebuie pentru ºcoalã, mi-am plãtit curentul ºi gazul în avans, ne-am mai luat câte o încãlþare, o hainã, cã nu poþi umbla ca neomul în lume. ªi uite aºa ne-am mai descurcat. Acum mã duc iarãºi, cã am ieºit din iarnã fãrã nici un ban, iar din ultimele facturi doar jumãtate am putut plãti, cã salariul meu este de 6 milioane în mânã” – a spus Margareta M. Murgociu, îngrijitor, Vulcan.

ouã pâini ºi D un cablu = puºcãrie Aceste ultime cazuri, sunt oarecum fericite,

Case aproape dãrâmate, dar cu parabolicã

degradate, acoperiºurile stau sã cadã, faþadele sunt scorojite, iar cei mai mulþi oameni nu au

primãria se lupte pentru subzistenþã, pentru plata salariilor, a facturilor ºi a creditelor, aºa cã din bugetul primãriei nu sunt ºanse de reabilitare a imobilelor. Nu mai departe de vara anului 2010, aici a avut loc un incident care a pus în pericol viaþa a doua familii. Tavanul

bani de reparaþii. Dar, nici administraþia localã nu are veºti îmbucurãtoare pentru locatarii acestei colonii. În ultimele luni,

unei camere s-a prãbuºit peste vecinii de la parter, cu tot cu chiriaºii de deasupra. Din fericire atunci, nimeni nu a fost rãnit.

L

ocuitorii Oraºului Aninoasa au o viaþã grea. Rata ºomajului este ridicatã, posibilitãþi de angajare nu se întrevãd prea des, iar pentru mulþi dintre ei, inclusiv condiþiile de viaþã sunt mai mult decât modeste. Luiza ANDRONACHE

Jiului au mai rãmas foarte puþini crescãtori de oi, aceastã ocupaþie pierzându-ºi din putere odatã cu trecerea anilor. Acum, cei mai mulþi oameni cumpãrã mielul de Paºte din piaþã, de la ciobanii veniþi din alte judeþe sau direct din supermarket.

pentru cã se cunosc situaþii când un lucrãtor la o fabricã de pâine, care rãmãsese fãrã jumãtate din palma unei mâini în urma unui accident de muncã la aceeaºi fabricã, a fãcut câteva luni de puºcãrie pentru pentru cã luase fãrã acordul ºefilor douã pâini „rebut”. Un alt tatã a doi copii, a fost de asemenea condamnat pentru furt, pentru cã în drumul sãu de la muncã – muncitor la o firmã de construcþii – bãgase mâna printr-un gard ºi luase un cablu de circa 3 m, cablu ce pãrea abandonat ... Una dintre cele zece porunci este sã nu furi. Dar ce te faci când o þarã, un oraº, o firmã parcã ar crea voit cadrul/mediul pentru asemenea faptã: un salariu de mizerie, preþuri la energie electricã ºi termicã mari, hranã scumpã, medicamente, îmbrãcãminte, detergenþi etc., etc. Când copiii plâng de foame, sunt bolnavi, se spune cã un pãrinte este în stare de orice la disperare.

Cei care locuiesc în casele de colonie situate mai sus de primãria din localitate, nu au aproape de niciunele, iar uneori când ce nici becurile de pe stradã nu mai lumineazã din cauza datoriilor, întunericul se instaureazã ºi în casele lor. Au în schimb programe TV la discreþie, însã din pãcate pentru ei ºi televizoarele funcþioneazã tot cu energie electricã. Casele lor sunt

Martie capricios, aprilie ploios

N

ici bine nu ne-am obiºnuit în primele zile ale lui martie cu cãldurã, cã mai apoi, tot restul lunii a fost pus parcã sub zodia ploilor, a ninsorilor ºi chiar a vijeliilor. ªi, dupã cum aratã prognoza meteorologilor, nici aprilie nu va fi mai cald. Luiza ANDRONACHE

Când este cald, când vine iarãºi frigul. Varianþiile bruºte de temperaturã în perioade scurte de timp, ne afecteazã pe toþi. În ultimele zile, Unitãþile de Primiri Urgenþe de la toate Spitalele din Valea Jiului au fost practic pline de pacienþi care au avut de suferit de pe urma variaþiilor de temperaturã. Trecerea bruscã de la rece la cald, ºi invers nu a fãcut decât sã producã un dezechilibru la nivel neurovegetativ, iar cazuistica fost similarã cu cea din plin sezon rece, cu o predispoziþie de pneumoni, viroze respiratorii sau astm bronºic în crizã. Frecvenþa cu care pacienþii vin la Urgenþã este aproape ca în plin sezon rece. Însã, în aceste zile, cozi sunt ºi la uºile medicilor

de familie. Pacienþii, în prima fazã vin aici, în cazul în care boala este încã în fazã incipientã. O alimentaþie bogatã în vitamine ºi multa miºcare, acestea sunt sfaturile medicilor pentru a depãºi cât mai uºor disconfortul creat de vreme. Cât priveºte încãlzirea vremii, aceasta este prognozatã pentru câteva zile la începutul lui aprilie, dupã care temperaturile ºi precipitaþiile îºi vor face iarãºi de cap. Însã, în aceastã lunã, îmbucurãtor este cã nu vor mai exista dezechilibre atât de puternice precum luna precedentã, ci vom avea temperaturi mai apropiate de normalul perioadei. Precipitaþiile nu sunt excluse, dar nici nu vor mai fi atât de dese.

La 10 m de „strada europeanã” a Petrilei, te ineci în noroaie

„ª

i noi plãtim impozite ºi nu suntem la dracu, în vârf de deal. E la 10 metri de drumul principal. Primarul ne-a spus cã aici este mai în spate ºi ce vrem sã facã el”. Ileana FIRÞULESCU Cei care se aflã în trecere prin Petrila, sau locuiesc la strada europeanã a acesteia sunt plãcut surprinºi cã mai existã drumuri fãrã gropi ºi întreþinute pe lumea asta. Numai cã nemulþumirile locuitorilor sunt mari, doar la 10-20 de metri de la aceastã realizare. În partea de jos a Petrilei, existã cartierul Prundului, care pare a fi un carter al nimãnui, plin de noroaie prin care înoatã copiii în drumul lor cãtre „ºuºeaua europeanã”, dar ºi bãtrânii care nu ºtiu pe unde s-o dea când merg sã-ºi cumpere pâinea de la chioºcul din colþul blocului. Furnizorii respectivului chioºc îºi rup maºinile în gropile considerabile devenite pericole majore din cauzã cã sunt pline cu apã, iar între ele noroiul este atât de „abundent” încât uneori rãmân înpotmoliþi. Fireºte cã înjurãturile sunt pe mãsura mizeriei, înjurã primarul ºi Primãria cu un sârg demn de scopuri mai bune. „Sã ieºiþi la strada principalã

sã vã luaþi marfa. Noi nu mai intrãm aici, cã nu-mi plãteºte nimeni maºina dacã o f... în vãgãuna asta”- a strigat omul care livra marfã vânzãtoarei. „ªi noi plãtim impozite ºi nu suntem la dracu, în vârf de deal. E la 10 metri de drumul principal. Primarul ne-a spus cã aici este mai în spate ºi ce vrem sã facã el. Aici la blocul Mãgura, când era viceprimar Ramaºcanu, a adus el cum a putut douã maºini de pietriº ºi am mai pus ºi noi pe cãile de acces cãtre blocuri, dar aia a fost în aialaltã toamnã. Au venit cei de la Ape au fãcut lucrãri ºi s-a dus

pietriºul ãla de pe cãrare. Este asfaltat în partea cealaltã, dar aici, cei din careul asta de blocuri de la capãt trebuie sã înoate în noroaie. Hai, nu sunt bani pentru asfalt, dar un camion de pietriº sã nu-mi ziceþi cã nu are. ªi apoi nu mã intereseazã, cã aici suntem buni platnici la impozite. Avem pretenþia cã trãim la oraº, atunci primarul sã arate cã e ºef de oraº, nu ca fata mare puturoasã care mãturã numa pe cãrare” – au spus cu nãduf Cornel Ianc ºi Maria Pop. În timp ce aceºtia, la o margine de baltã, ne rugau sã consemnãm „la Cronicã”, unei fetiþe de vreo cinci ani noroiul i-a smuls gheata din picior, urmãtorul pas a fost cu piciorul desculþ în glodul dintre blocuri.


6 Actualitate

Cum sã devii, din om cinstit, hoþ ºi din profesionist, zilier na dintre cele zece porunci este sã nu furi. Dar ce te U faci când o þarã, un oraº, o firmã parcã ar crea voit cadrul/mediul pentru asemenea faptã: un salariu de mizerie, preþuri la energie electricã ºi termicã uriaºe, hranã scumpã, medicamente, îmbrãcãminte, detergenþi etc., etc. Când copiii plâng de foame, sunt bolnavi, se spune cã un pãrinte este în stare de orice la disperare. Ileana FIRÞULESCU Din ce în ce mai des se constatã cã angajaþi ai diverselor firme din Valea Jiului încearcã sã supravieþuiascã cãutând variante pentru venituri suplimentare. Este vorba de cei al cãror salariu ajunge doar pentru plata unei singure facturi pe timp de iarnã. Cei mai mulþi au salarii nete între 400 ºi 700 lei.

P

âinea ºi douã facturi = salariul pe o lunã Mariº C. are un copil de patru ani cu probeme. La nouã luni, fiul sãu a fost implicat întrun accident de circulaþie ºi a rãmas cu handicap, iar drumurile la spitale

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Luni, 1 Aprilie 2013

din Timiºoara ºi Bucureºti îl secãtuiesc, iar o singurã facturã la energia electricã a fost de 470 lei. Un alt pãrinte, agent de pazã cu un salariu de 500 lei, care îl încaseazã din când în când, are doi copii. La un calcul sumar doar pâinea, douã facturi ºi naveta fac cât toatã munca sa pe o lunã. Un altul, lucrãtor la Apa Serv, spune cã este mai norocos, pentru cã salariul sãu depãºeºte 550 lei cu vreo douã milioane, doar cã este imposibil ca o familie, formatã din trei persoane, care locuieºte într-un apartament de douã camere, sã trãiascã din aceºti bani oricâte economii ar face. ªi ca aceºti oameni sunt mulþi,

foarte mulþi locuitori ai Vãii Jiului.

O

ameni cu talente ºi capabilitãþi gunoiazã grãdini ºi zugrãvesc Cum reuºesc sã supravieþuiascã? Atunci când copii îþi sunt flãmânzi, când tãvãlugul majorãrilor ºi penalitãþilor ca urmare a neplãþii facturilor îi paralizeazã, nevoia te împinge... Paznicii au început sã pactizeze cu cei ce sustrag cãrbune pentru 2 lei la sac. Doar la mina Lonea, cei prinºi în lupta ilegalã pentru supravieþuire sunt distruºi. Mulþi, oameni cu talente ºi capabilitãþi cândva apreciate ºi folosite de soci-

etate, bat la uºile celor ce deþin gospodãrii cu o bucãþicã de grãdinã pentru a munci cu ziua, la lucrãri de primãvarã – curãþat teren agricol, cãrat gunoaie, sãpat, reparat garduri etc. „Sãptãmâna asta am gãsit în douã locuri, adicã douã zile de lucru. Am betonat o alee, am reparat gardul, am gunoiat o gradinã ºi am sudat o poatã. Am fost norocos, am fãcut 100 de lei. Sper sã prind un contract în Germania, pentru cã am mai lucrat

la o secþie de automobile, fãceam partea electricã”- ne-a declarat Ioan C., din Petrila, laborant ºi electrician la bazã, acum ºomer. La fel se întâmplã cu mulþi salariaþi ai Apa Serv, care s-au specializat pe amenajãri interioare ºi exterioare, unii constriesc chiar case. Inconvenientul este cã aceºtia au un timp limitat pe zi, adicã lucreazã dupã orele de program, dupã ora 16,00, ceea ce reduce mult din numãrul lucrãrilor pen-

Miei graºi ºi guºtoºi ielul de pe masa de Paºte de anul M acesta va fi gras ºi gustos. Cel puþin aºa spun crescãtorii de oi din

Valea Jiului care au mai toate animalele deja arvunite. Luiza ANDRONACHE

Mieii vor fi destui anul acesta, mai ales cã oile au fãtat la începutul anului chiar ºi câte doi. Gospodarii din Valea Jiului care mai cresc oi, au deja mieii promiºi chiar înainte de a fi fãtaþi. Motivul pentru care oamenii se grãbesc sã-ºi asigure unul pentru masa tradiþionalã de Paºte, este spun crescãtorii, acela cã animalele sunt crescute în mod natural ºi în bune condiþii. Pentru a vedea cum stau lucrurile într-o gospodãrie de momârlani, poposim în bãtãtura unei familii din Lunca Jiului, municipiul Petroºani. Aici totul se face ecologic, iar oile mãnâncã doar fân ºi boabe de porumb, astfel cã pânã la Paºte, mieii nu au cum sã nu creascã graºi ºi frumoºi. “ Miei sunt destui, mai ales cã oile or fãtat anul acesta.

Pânã la Paºte au timp sã creascã mai mari, tocmai buni. Noi avem abonaþi la lapte, aºa cã toþi din ei au

arvunit câte un miel”, a afirmat capul familiei.. Zburdând liberi prin curte, cu gesturi inocente ºi drãgãlaºe, mieii nãscuþi acum câteva sãptãmâni aproape îºi vor dubla greutatea pânã la Paºte. Preþurile estimate la acest moment, variazã între 22 ºi 25 de lei pe kilogram,

tru care sunt solicitaþi. „Iarna a fost grea. Ziua fiind foarte scurtã, puteam lucra afarã doar trei ore. În plus, pentru a nu pierde cererile, noi nu pretindem sume care sã reflecte adevãrata valoare a muncii ºi mergem mult sub cei care se ocupã doar cu aºa ceva. Dar asta este! Am încercat sã fac lucrãri de calitate pentru cã vorba zboarã. Cine nu îºi doreºte sã-ºi zugrãveascã, sau sã facã reparaþii la o casã ieftin ºi bun?” - ne-a povestit

deºi înainte de Paºtele Catolic, ciobanii din Piaþa Centralã Petroºani nu au vrut sub nicio formã sã lase la preþul de debut, adicã 25 de lei pe kg. “ Cu siguranþã vom gãsi sã-i dãm pe toþi. Oamenii se înghesuie sã cumpere, mai ales cã sunt crescuþi natural”, a precizat un alt momârlan din aceeaºi zonã. Din pãcate, în Valea

un angajat al Apa Serv, care a dorit sã-i dezvãluim numele. O datã cu luna martie, a venit ºi perioada concediilor de odihnã cumulate cu cele fãrã platã, timp folosit pentru munca în strãinãtate. „Am fost ºi anul trecut ºi în douã luni am adunat 1800 de euro din care am trãit tot anul. M-am asigurat pentru iarnã, am luat din timp copiilor ce le trebuie pentru ºcoalã, mi-am plãtit curentul ºi gazul în avans, ne-am mai luat câte o încãlþare, o hainã, cã nu poþi umbla ca neomul în lume. ªi uite aºa ne-am mai descurcat. Acum mã duc iarãºi, cã am ieºit din iarnã fãrã nici un ban, iar din ultimele facturi doar jumãtate am putut plãti, cã salariul meu este de 6 milioane în mânã” – a spus Margareta M. Murgociu, îngrijitor, Vulcan.

ouã pâini ºi D un cablu = puºcãrie Aceste ultime cazuri, sunt oarecum fericite,

Case aproape dãrâmate, dar cu parabolicã

degradate, acoperiºurile stau sã cadã, faþadele sunt scorojite, iar cei mai mulþi oameni nu au

primãria se lupte pentru subzistenþã, pentru plata salariilor, a facturilor ºi a creditelor, aºa cã din bugetul primãriei nu sunt ºanse de reabilitare a imobilelor. Nu mai departe de vara anului 2010, aici a avut loc un incident care a pus în pericol viaþa a doua familii. Tavanul

bani de reparaþii. Dar, nici administraþia localã nu are veºti îmbucurãtoare pentru locatarii acestei colonii. În ultimele luni,

unei camere s-a prãbuºit peste vecinii de la parter, cu tot cu chiriaºii de deasupra. Din fericire atunci, nimeni nu a fost rãnit.

L

ocuitorii Oraºului Aninoasa au o viaþã grea. Rata ºomajului este ridicatã, posibilitãþi de angajare nu se întrevãd prea des, iar pentru mulþi dintre ei, inclusiv condiþiile de viaþã sunt mai mult decât modeste. Luiza ANDRONACHE

Jiului au mai rãmas foarte puþini crescãtori de oi, aceastã ocupaþie pierzându-ºi din putere odatã cu trecerea anilor. Acum, cei mai mulþi oameni cumpãrã mielul de Paºte din piaþã, de la ciobanii veniþi din alte judeþe sau direct din supermarket.

pentru cã se cunosc situaþii când un lucrãtor la o fabricã de pâine, care rãmãsese fãrã jumãtate din palma unei mâini în urma unui accident de muncã la aceeaºi fabricã, a fãcut câteva luni de puºcãrie pentru pentru cã luase fãrã acordul ºefilor douã pâini „rebut”. Un alt tatã a doi copii, a fost de asemenea condamnat pentru furt, pentru cã în drumul sãu de la muncã – muncitor la o firmã de construcþii – bãgase mâna printr-un gard ºi luase un cablu de circa 3 m, cablu ce pãrea abandonat ... Una dintre cele zece porunci este sã nu furi. Dar ce te faci când o þarã, un oraº, o firmã parcã ar crea voit cadrul/mediul pentru asemenea faptã: un salariu de mizerie, preþuri la energie electricã ºi termicã mari, hranã scumpã, medicamente, îmbrãcãminte, detergenþi etc., etc. Când copiii plâng de foame, sunt bolnavi, se spune cã un pãrinte este în stare de orice la disperare.

Cei care locuiesc în casele de colonie situate mai sus de primãria din localitate, nu au aproape de niciunele, iar uneori când ce nici becurile de pe stradã nu mai lumineazã din cauza datoriilor, întunericul se instaureazã ºi în casele lor. Au în schimb programe TV la discreþie, însã din pãcate pentru ei ºi televizoarele funcþioneazã tot cu energie electricã. Casele lor sunt

Martie capricios, aprilie ploios

N

ici bine nu ne-am obiºnuit în primele zile ale lui martie cu cãldurã, cã mai apoi, tot restul lunii a fost pus parcã sub zodia ploilor, a ninsorilor ºi chiar a vijeliilor. ªi, dupã cum aratã prognoza meteorologilor, nici aprilie nu va fi mai cald. Luiza ANDRONACHE

Când este cald, când vine iarãºi frigul. Varianþiile bruºte de temperaturã în perioade scurte de timp, ne afecteazã pe toþi. În ultimele zile, Unitãþile de Primiri Urgenþe de la toate Spitalele din Valea Jiului au fost practic pline de pacienþi care au avut de suferit de pe urma variaþiilor de temperaturã. Trecerea bruscã de la rece la cald, ºi invers nu a fãcut decât sã producã un dezechilibru la nivel neurovegetativ, iar cazuistica fost similarã cu cea din plin sezon rece, cu o predispoziþie de pneumoni, viroze respiratorii sau astm bronºic în crizã. Frecvenþa cu care pacienþii vin la Urgenþã este aproape ca în plin sezon rece. Însã, în aceste zile, cozi sunt ºi la uºile medicilor

de familie. Pacienþii, în prima fazã vin aici, în cazul în care boala este încã în fazã incipientã. O alimentaþie bogatã în vitamine ºi multa miºcare, acestea sunt sfaturile medicilor pentru a depãºi cât mai uºor disconfortul creat de vreme. Cât priveºte încãlzirea vremii, aceasta este prognozatã pentru câteva zile la începutul lui aprilie, dupã care temperaturile ºi precipitaþiile îºi vor face iarãºi de cap. Însã, în aceastã lunã, îmbucurãtor este cã nu vor mai exista dezechilibre atât de puternice precum luna precedentã, ci vom avea temperaturi mai apropiate de normalul perioadei. Precipitaþiile nu sunt excluse, dar nici nu vor mai fi atât de dese.

La 10 m de „strada europeanã” a Petrilei, te ineci în noroaie

„ª

i noi plãtim impozite ºi nu suntem la dracu, în vârf de deal. E la 10 metri de drumul principal. Primarul ne-a spus cã aici este mai în spate ºi ce vrem sã facã el”. Ileana FIRÞULESCU Cei care se aflã în trecere prin Petrila, sau locuiesc la strada europeanã a acesteia sunt plãcut surprinºi cã mai existã drumuri fãrã gropi ºi întreþinute pe lumea asta. Numai cã nemulþumirile locuitorilor sunt mari, doar la 10-20 de metri de la aceastã realizare. În partea de jos a Petrilei, existã cartierul Prundului, care pare a fi un carter al nimãnui, plin de noroaie prin care înoatã copiii în drumul lor cãtre „ºuºeaua europeanã”, dar ºi bãtrânii care nu ºtiu pe unde s-o dea când merg sã-ºi cumpere pâinea de la chioºcul din colþul blocului. Furnizorii respectivului chioºc îºi rup maºinile în gropile considerabile devenite pericole majore din cauzã cã sunt pline cu apã, iar între ele noroiul este atât de „abundent” încât uneori rãmân înpotmoliþi. Fireºte cã înjurãturile sunt pe mãsura mizeriei, înjurã primarul ºi Primãria cu un sârg demn de scopuri mai bune. „Sã ieºiþi la strada principalã

sã vã luaþi marfa. Noi nu mai intrãm aici, cã nu-mi plãteºte nimeni maºina dacã o f... în vãgãuna asta”- a strigat omul care livra marfã vânzãtoarei. „ªi noi plãtim impozite ºi nu suntem la dracu, în vârf de deal. E la 10 metri de drumul principal. Primarul ne-a spus cã aici este mai în spate ºi ce vrem sã facã el. Aici la blocul Mãgura, când era viceprimar Ramaºcanu, a adus el cum a putut douã maºini de pietriº ºi am mai pus ºi noi pe cãile de acces cãtre blocuri, dar aia a fost în aialaltã toamnã. Au venit cei de la Ape au fãcut lucrãri ºi s-a dus

pietriºul ãla de pe cãrare. Este asfaltat în partea cealaltã, dar aici, cei din careul asta de blocuri de la capãt trebuie sã înoate în noroaie. Hai, nu sunt bani pentru asfalt, dar un camion de pietriº sã nu-mi ziceþi cã nu are. ªi apoi nu mã intereseazã, cã aici suntem buni platnici la impozite. Avem pretenþia cã trãim la oraº, atunci primarul sã arate cã e ºef de oraº, nu ca fata mare puturoasã care mãturã numa pe cãrare” – au spus cu nãduf Cornel Ianc ºi Maria Pop. În timp ce aceºtia, la o margine de baltã, ne rugau sã consemnãm „la Cronicã”, unei fetiþe de vreo cinci ani noroiul i-a smuls gheata din picior, urmãtorul pas a fost cu piciorul desculþ în glodul dintre blocuri.


8 Administratie

Cronica Vãii Jiului | Luni, 1 aprilie 2013

T

iberiu Iacob Ridzi ºi-a prezentat activitatea din ultimul an. În cutiile poºtale au ajuns scrisorile editate în condiþii grafice de excepþie, care cuprind lista investiþiilor realizare.

Investiþii din fonduri europene ºi guvernamentale z Am analizat lucrãrile pe zona pietonalã (Centrul Civic) ºi în parcurile aferente acestei zone ºi am reabilitat zona Brãdet în cadrul proiectului „Reabilitare zona pietonalã ºi parcuri în centrul municipiului Petroºani”; z Am finalizat lucrãrile de reabilitare ale strãzilor Universitãþii, G-ral Vasile Milea, Constructorul, A. Saligny, Zorilor, Cloºca, Horea, în cadrul proiectului „Reabilitare strãzi zona centralã a municipiului Petroºani” z Am asigurat

Scrisoarea e împãrþitã în mai multe capitole, care urmeazã imediat dupã cuvântul de introducere în care Tiberiu Iacob Ridzi face bilanþul unei „reuºite împreunã”, aºa cum i-a fost ºi sloganul în campania electoralã. Astfel, scrisoarea cuprinde capitolele: “Investiþii în cadrul domeniului public ºi privat”, cu strãzi asfaltate, parcãri realizate, borduri ºi trotuare modernizate, precum ºi zone verzi reabilitate, apoi „Investiþii din fonduri europene ºi guvernamentale”, iar aici sunt cuprinse investiþiile din Centrul Civic ºi din zona de agrement de la Brãdet, investiþiile de la Spital, ori din zona turisticã Parâng. Apoi, la capitolul 3 sunt incluse investiþiile din „Fonduri în domeniul social”, iar aici edilul puncteazã ajutoarele umanitare, porþiile de la cantina socialã, acþiunea „Ghiozdanul meu” de care au beneficiat toþi copiii oraºului, sau alte acþiuni în care au fost susþinute diferite ONG-uri. Capitolul 4 este dedicat ºcolilor ºi poartã numele „Fonduri pentru modernizarea sistemului de învãþãmânt”, ultimul capitol fiind „Fonduri pentru culturã, culte ºi sport”, unde, pe lângã activitãþile sportive, sau cele dedicate culturii, sunt puctate ºi cele 34 de titluri de cetãþeni de onoare ce au fost acordate în 2012. (Diana MITRACHE )

Într-un nou moment de bilanþ, vin în faþa dumneavoastrã cu satisfacþia faptului cã, ºi în anul 2012, am reuºit, împreunã, sã realizãm multe din proiectele importante pe care ni le-am propus pentru comunitatea noastrã. Fie cã a fost vorba despre continuarea sau finalizarea unor proiecte de anvergurã, fie cã a fost vorba despre lucrãri curente, despre rezolvarea unor probleme sociale sau despre activitãþi culturale, am abordat toate aceste lucruri, împreunã cu colegii din cadrul Administraþiei Publice Locale, ai Consiliului local ºi cu ajutorul dumneavoastrã, al cetãþenilor, cu maximã responsabilitate. Iar rezultatele nu au întârziat, în mod firesc, sã aparã.

B

Bugetul de la Petroºani, ”pe minus”

Valoarea acestuia este de 65 de milioane de lei, din care peste 31 de milioane sunt reali-

zate din surse proprii, aproape 29 de milioane din sumele defalcate din TVA, iar aproape 6 milioane reprezintã subvenþiile. Cheltuielile totale sunt estimate a fi mai mari decât veniturile, acestea fiind de peste 68 de milioane de lei. Consilierii locali de la Vulcan

uget de 65 de milioane. Administraþia localã de la Petroºani are buget pentru anul în curs. Consilierii au votat bugetul în cadrul ºedinþei lunare.

Stimaþi cetãþeni,

Permiteþi-mi sã vã readuc în atenþie doar câteva din lucrurile pe care, împreuna, am reuºit sã le facem în anul 2012 la Petroºani.

Investiþii în cadrul administrãrii domeniului public ºi privat z Am realizat lucrãri de reabilitare a strãzilor Viitorului, Saturn, Venus, 9 Mai, Al. Trandafirilor, St. O. Iosif - parþial, în lungime totalã de 5.029 m; z Am amenajat 159 de noi locuri de parcare pe strãzile A. Iancu, Al. Poporului, Al. Trandafirilor, Independenþei, Saturn, Venus ºi Aviatorilor; z Am realizat lucrãri de reparaþii conducte de alimentare cu apã pe strada Horea; lucrãri de reabilitare ºi extindere reþea distribuþie apã ºi canalizare pe strada 1 Decembrie 1918, strada Zorilor V. Milea, strada Universitãþii, strada G.Nicuºor ºi lucrãri de canalizare menajerã pe str. Micu Klein ºi Radu ªapcã precum ºi

au votat bugetul administraþiei locale pentru anul 2013. Dacã în majoritatea localitãþilor din Valea Jiului bugetul a fost diminuat la Vulcan nu existã probleme de acest gen. Mai mult decât atât, aici se vor realiza ºi investiþii noi. ”Nu am fãcut mãrire la nicio taxã aºa cã avem cam aceeaºi sumã de anul trecut ºi astfel ne vom gospodãri ca ºi anul trecut. Vom ataca lucrãri pe care le vom face din bugetul local ºi sunt lucrãri care se continuã, cum este canalizarea la Vulcan în colonia de jos, acolo unde deja sunt

înlocuirea coloanei de canalizare pe strada Saturn; z Am achiziþionat lucrãri pentru reabilitarea termicã a blocurilor de locuit - contracte în derulare la bl. 4, 6, 8, 10, 12, 14, 16, 18 ºi 20 de pe strada Pãcii ºi bl. 63 ºi 92 de pe strada 1 Decembrie 1918; z Am executat lucrãri de reparaþii curente exterioare la bl. 42-44, str. Funicularului, lucrãri de reparaþii faþade la bl. 9, 11 ºi 13 str. Saturn, lucrãri de înlocuire a jgheaburilor ºi burlanelor la bl. 11 ºi 13 str. Saturn ºi am reabilitat acoperiºul bl. 10 str. Universitãþii; z Am efectuat reparaþii capitale la clãdirea fostului Centru Militar; z Am reabilitat Piaþa Dacia; z Am schimbat conducte de termoficare ce traverseazã str. Aviatorilor, Parângului ºi Al. Trandafirilor z Am reabilitat ºi modernizat reþele termice de distribuþie ºi

fondurile alocate ºi doar rãmâne contribuþia noastrã de 2% la aceste lucrãri. Astfel consider cã bugetul aprobat de consiliul local este bine stabilit, sunt toate lucrãrile cuprinse astfel încât la sfârºitul anului sã putem realiza toate obiectivele pe care le-am prins pentru acest an”, a declarat primarul municipiului

reþele termice secundare în municipiul Petroºani; z Am amenajat o fântânã artezianã ºi am montat jocuri pentru copii în Centrul Civic; z Am montat mobilier urban (50 de bãnci ºi 50 buc. coºuri în Centrul Civic ºi 150 bãnci în parcuri) ºi l-am întreþinut pe cel existent; z Am executat lucrãri de reparaþii la filigoria din Parcul Pensionarilor ºi am montat 10 buc. mese de ºah din beton; z Am întreþinut zona verde din oraº prin cosmetizarea arborilor ºi a gardului viu, precum ºi prin plantarea de material dendrologic;

Vulcan, Gheorghe Ile. În toate localitãþile din Valea Jiului consilierii locali au supus la vot bugetul pentru anul 2013. La Petrila spre exemplu acesta este mult mai mic faþã de anul precedent, iar banii pentru plata angajaþilor ajung doar pentru primele nouã luni ale acestui an. La Petroºani bugetul pentru anul în curs este de peste 65 de milioane de lei. Monika BACIU

Administratie 9 ºi 310 familii au beneficiat de ajutor social pânã la finele anului 2012; z Am acordat 149 ajutoare pentru încãlzirea locuinþei (lemne ºi cãrbune ) ºi am preluat 544 de cereri pentru încãlzirea cu energie termicã ºi gaze naturale; z Am avut în platã, în medie, un numãr de 442 de asistenþi personali ºi însoþitori ai persoanelor cu handicap grav; z Am acordat 3.450 de pachete cu rechizite ºcolare tuturor elevilor din ciclul primar ºi gimnazial din municipiul nostru, prin programul „Ghiozdanul meu”; z Am alocat fonduri pentru prevenirea marginalizãrii sociale precum ºi burse sociale; z Am sprijinit asociaþiile ºi organizaþiile negu-

Fonduri pentru modernizarea sistemului de învãþãmânt local z Am executat lucrãri de reparaþii curente la Grãdiniþa nr. 3 Dãrãneºti ºi la Grãdiniþa nr. 5; z Am executat ca în fiecare an lucrãri de reparaþii curente, lucrãri de igienizare la toate instituþiile de învãþãmânt din

creºterea calitãþii vieþii cetãþenilor prin instalarea sistemului video în cadrul proiectului „Sistem de supraveghere video în zona centralã a municipiului Petroºani”; z Am modernizat strãzile Vlad Þepeº, T. Vladimirescu ºi parþial Aradului din zona Colonie, investiþia cuprinzând lucrãri de canalizare ºi asfaltare; z Am început lucrãrile de reabilitare, modernizare ºi achiziþionare echipamente pentru ambulatoriul de specialitate al Spitalului de Urgenþã Petroºani; z În cadrul proiectului „Dezvoltarea domeniului schiabil în zona turisticã Parâng” am finalizat pârtiile 2a, 2c+2e, 3b, 3c, în lungime totalã de 7.055 m ºi am construit bazinul de apã de 5.000 mc în zona Cãsuþa din Poveºti, precum ºi staþia de pompe aferentã acesteia.

Fonduri în domeniul social Am acordat în medie 120 porþii/lunã la cantina de ajutor social, 999 ajutoare de urgenþã

am derulat constant diferite evenimente culturale ºi sportive adresate atât comunitãþii locale, cât ºi turiºtilor care au ales ca destinaþie de recreere aceastã zonã; z Am organizat cea de-a XI-a ediþie a Zilelor Municipiului Petroºani, Târgul de Produse Tradiþionale – ediþia a II-a, Festivalul Berii - Septemberfest, Festivalul Colindelor - ediþia a III-a, Revelionul Pensionarilor 2013 cu participarea a peste 1500 de pensionari, precum ºi Revelionul 2013 în aer liber;

vernamentale care desfãºoarã activitãþi de asistenþã socialã în folosul comunitãþii dupã cum urmeazã: Asociaþia de Voluntariat „Casa Pollicino”, Organizaþia Caritas (Centrul de Consiliere ºi Sprijin Sf. Varvara, Centrul de Îngrijire Medicalã ºi

Asistenþã Socialã la Domiciliu, Centrul de zi Maria Stein), precum ºi Asociaþiei Umanitare ºi Etnografice „Sf. Varvara”; z Am sprijinit filiala de Cruce Rosie Petroºani ºi alte organizaþii neguvernamentale care desfãºoarã activitãþi în folosul comunitãþii.

municipiul Petroºani. z Am reabilitat sala de sport de la ªcoala Gimnazialã nr. 4.

Fonduri pentru culturã, culte ºi sport z Am continuat acþiunile de promovare a tradiþiilor locale ºi

z Am organizat manifestãri dedicate unor zile cu semnificaþii deosebite: Ziua Eroilor, Ziua Armatei, Ziua Pompierilor, Ziua Naþionalã a României, Ziua Minerului, precum ºi manifestãri dedicate sãrbãtoririi celor implicaþi în activitãþi de educare ºi a vârstnicilor; z Am constituit în premierã Forumul „ProUrbis Petroºani, Oraºul meu, Casa mea”, sub egida cãruia, alãturi de membrii comunitãþii noastre, am derulat acþiuni inedite: „Ziua Familiei”, „Ziua Verde”, „Dialog între generaþii”, „Sãnãtatea copiilor noºtri”, „Ziua ProParâng”, „Grãdiniþa de varã”, „Vara prieteniei la Casa Pollicino”; z Am acordat 34 de titluri de „Cetãþean de Onoare”ºi douã „Medalii ProUrbe”; z Am premiat 46 de familii care au împlinit cel puþin

50 de ani de cãsnicie în 2012; z Am finalizat proiectul „Înfrãþire -VoluntariatCooperare”, derulând activitãþi de promovare a voluntariatului în diferite domenii de activitate, în parteneriat cu oraºele înfrãþite Varpalota, Ponte nelle Alpi, Bansko ºi oraºul Wolfsberg; z Am susþinut în continuare bisericile aparþinând diferitelor culte religioase ºi asociaþiile sportive. Gândurile noastre se îndreaptã acum spre ceea ce avem de fãcut în anul 2013. ªtiu cã va fi un an greu, dar, cu toate acestea, am convingerea cã vom reuºi sã continuãm transformarea în bine a oraºului nostru, sã continuãm proiectele pe care le-am început, dar ºi sã demarãm altele noi. Pentru toate acestea, vã invit sã rãmâneþi aceiaºi parteneri de nãdejde, ai mei ºi ai administraþiei locale, inclusiv prin achitarea la timp a taxelor ºi impozitelor locale. Vã mulþumesc pentru permanentul dumneavostrã suport ºi interes ºi vã asigur cã, la rândul meu, voi rãmâne acelaºi primar devotat comunitãþii noastre. Aºa sã ne ajute Dumnezeu! Cu respect, al dumneavoastrã Tiberiu Iacob-Ridzi Primarul municipiului Petroºani


8 Administratie

Cronica Vãii Jiului | Luni, 1 aprilie 2013

T

iberiu Iacob Ridzi ºi-a prezentat activitatea din ultimul an. În cutiile poºtale au ajuns scrisorile editate în condiþii grafice de excepþie, care cuprind lista investiþiilor realizare.

Investiþii din fonduri europene ºi guvernamentale z Am analizat lucrãrile pe zona pietonalã (Centrul Civic) ºi în parcurile aferente acestei zone ºi am reabilitat zona Brãdet în cadrul proiectului „Reabilitare zona pietonalã ºi parcuri în centrul municipiului Petroºani”; z Am finalizat lucrãrile de reabilitare ale strãzilor Universitãþii, G-ral Vasile Milea, Constructorul, A. Saligny, Zorilor, Cloºca, Horea, în cadrul proiectului „Reabilitare strãzi zona centralã a municipiului Petroºani” z Am asigurat

Scrisoarea e împãrþitã în mai multe capitole, care urmeazã imediat dupã cuvântul de introducere în care Tiberiu Iacob Ridzi face bilanþul unei „reuºite împreunã”, aºa cum i-a fost ºi sloganul în campania electoralã. Astfel, scrisoarea cuprinde capitolele: “Investiþii în cadrul domeniului public ºi privat”, cu strãzi asfaltate, parcãri realizate, borduri ºi trotuare modernizate, precum ºi zone verzi reabilitate, apoi „Investiþii din fonduri europene ºi guvernamentale”, iar aici sunt cuprinse investiþiile din Centrul Civic ºi din zona de agrement de la Brãdet, investiþiile de la Spital, ori din zona turisticã Parâng. Apoi, la capitolul 3 sunt incluse investiþiile din „Fonduri în domeniul social”, iar aici edilul puncteazã ajutoarele umanitare, porþiile de la cantina socialã, acþiunea „Ghiozdanul meu” de care au beneficiat toþi copiii oraºului, sau alte acþiuni în care au fost susþinute diferite ONG-uri. Capitolul 4 este dedicat ºcolilor ºi poartã numele „Fonduri pentru modernizarea sistemului de învãþãmânt”, ultimul capitol fiind „Fonduri pentru culturã, culte ºi sport”, unde, pe lângã activitãþile sportive, sau cele dedicate culturii, sunt puctate ºi cele 34 de titluri de cetãþeni de onoare ce au fost acordate în 2012. (Diana MITRACHE )

Într-un nou moment de bilanþ, vin în faþa dumneavoastrã cu satisfacþia faptului cã, ºi în anul 2012, am reuºit, împreunã, sã realizãm multe din proiectele importante pe care ni le-am propus pentru comunitatea noastrã. Fie cã a fost vorba despre continuarea sau finalizarea unor proiecte de anvergurã, fie cã a fost vorba despre lucrãri curente, despre rezolvarea unor probleme sociale sau despre activitãþi culturale, am abordat toate aceste lucruri, împreunã cu colegii din cadrul Administraþiei Publice Locale, ai Consiliului local ºi cu ajutorul dumneavoastrã, al cetãþenilor, cu maximã responsabilitate. Iar rezultatele nu au întârziat, în mod firesc, sã aparã.

B

Bugetul de la Petroºani, ”pe minus”

Valoarea acestuia este de 65 de milioane de lei, din care peste 31 de milioane sunt reali-

zate din surse proprii, aproape 29 de milioane din sumele defalcate din TVA, iar aproape 6 milioane reprezintã subvenþiile. Cheltuielile totale sunt estimate a fi mai mari decât veniturile, acestea fiind de peste 68 de milioane de lei. Consilierii locali de la Vulcan

uget de 65 de milioane. Administraþia localã de la Petroºani are buget pentru anul în curs. Consilierii au votat bugetul în cadrul ºedinþei lunare.

Stimaþi cetãþeni,

Permiteþi-mi sã vã readuc în atenþie doar câteva din lucrurile pe care, împreuna, am reuºit sã le facem în anul 2012 la Petroºani.

Investiþii în cadrul administrãrii domeniului public ºi privat z Am realizat lucrãri de reabilitare a strãzilor Viitorului, Saturn, Venus, 9 Mai, Al. Trandafirilor, St. O. Iosif - parþial, în lungime totalã de 5.029 m; z Am amenajat 159 de noi locuri de parcare pe strãzile A. Iancu, Al. Poporului, Al. Trandafirilor, Independenþei, Saturn, Venus ºi Aviatorilor; z Am realizat lucrãri de reparaþii conducte de alimentare cu apã pe strada Horea; lucrãri de reabilitare ºi extindere reþea distribuþie apã ºi canalizare pe strada 1 Decembrie 1918, strada Zorilor V. Milea, strada Universitãþii, strada G.Nicuºor ºi lucrãri de canalizare menajerã pe str. Micu Klein ºi Radu ªapcã precum ºi

au votat bugetul administraþiei locale pentru anul 2013. Dacã în majoritatea localitãþilor din Valea Jiului bugetul a fost diminuat la Vulcan nu existã probleme de acest gen. Mai mult decât atât, aici se vor realiza ºi investiþii noi. ”Nu am fãcut mãrire la nicio taxã aºa cã avem cam aceeaºi sumã de anul trecut ºi astfel ne vom gospodãri ca ºi anul trecut. Vom ataca lucrãri pe care le vom face din bugetul local ºi sunt lucrãri care se continuã, cum este canalizarea la Vulcan în colonia de jos, acolo unde deja sunt

înlocuirea coloanei de canalizare pe strada Saturn; z Am achiziþionat lucrãri pentru reabilitarea termicã a blocurilor de locuit - contracte în derulare la bl. 4, 6, 8, 10, 12, 14, 16, 18 ºi 20 de pe strada Pãcii ºi bl. 63 ºi 92 de pe strada 1 Decembrie 1918; z Am executat lucrãri de reparaþii curente exterioare la bl. 42-44, str. Funicularului, lucrãri de reparaþii faþade la bl. 9, 11 ºi 13 str. Saturn, lucrãri de înlocuire a jgheaburilor ºi burlanelor la bl. 11 ºi 13 str. Saturn ºi am reabilitat acoperiºul bl. 10 str. Universitãþii; z Am efectuat reparaþii capitale la clãdirea fostului Centru Militar; z Am reabilitat Piaþa Dacia; z Am schimbat conducte de termoficare ce traverseazã str. Aviatorilor, Parângului ºi Al. Trandafirilor z Am reabilitat ºi modernizat reþele termice de distribuþie ºi

fondurile alocate ºi doar rãmâne contribuþia noastrã de 2% la aceste lucrãri. Astfel consider cã bugetul aprobat de consiliul local este bine stabilit, sunt toate lucrãrile cuprinse astfel încât la sfârºitul anului sã putem realiza toate obiectivele pe care le-am prins pentru acest an”, a declarat primarul municipiului

reþele termice secundare în municipiul Petroºani; z Am amenajat o fântânã artezianã ºi am montat jocuri pentru copii în Centrul Civic; z Am montat mobilier urban (50 de bãnci ºi 50 buc. coºuri în Centrul Civic ºi 150 bãnci în parcuri) ºi l-am întreþinut pe cel existent; z Am executat lucrãri de reparaþii la filigoria din Parcul Pensionarilor ºi am montat 10 buc. mese de ºah din beton; z Am întreþinut zona verde din oraº prin cosmetizarea arborilor ºi a gardului viu, precum ºi prin plantarea de material dendrologic;

Vulcan, Gheorghe Ile. În toate localitãþile din Valea Jiului consilierii locali au supus la vot bugetul pentru anul 2013. La Petrila spre exemplu acesta este mult mai mic faþã de anul precedent, iar banii pentru plata angajaþilor ajung doar pentru primele nouã luni ale acestui an. La Petroºani bugetul pentru anul în curs este de peste 65 de milioane de lei. Monika BACIU

Administratie 9 ºi 310 familii au beneficiat de ajutor social pânã la finele anului 2012; z Am acordat 149 ajutoare pentru încãlzirea locuinþei (lemne ºi cãrbune ) ºi am preluat 544 de cereri pentru încãlzirea cu energie termicã ºi gaze naturale; z Am avut în platã, în medie, un numãr de 442 de asistenþi personali ºi însoþitori ai persoanelor cu handicap grav; z Am acordat 3.450 de pachete cu rechizite ºcolare tuturor elevilor din ciclul primar ºi gimnazial din municipiul nostru, prin programul „Ghiozdanul meu”; z Am alocat fonduri pentru prevenirea marginalizãrii sociale precum ºi burse sociale; z Am sprijinit asociaþiile ºi organizaþiile negu-

Fonduri pentru modernizarea sistemului de învãþãmânt local z Am executat lucrãri de reparaþii curente la Grãdiniþa nr. 3 Dãrãneºti ºi la Grãdiniþa nr. 5; z Am executat ca în fiecare an lucrãri de reparaþii curente, lucrãri de igienizare la toate instituþiile de învãþãmânt din

creºterea calitãþii vieþii cetãþenilor prin instalarea sistemului video în cadrul proiectului „Sistem de supraveghere video în zona centralã a municipiului Petroºani”; z Am modernizat strãzile Vlad Þepeº, T. Vladimirescu ºi parþial Aradului din zona Colonie, investiþia cuprinzând lucrãri de canalizare ºi asfaltare; z Am început lucrãrile de reabilitare, modernizare ºi achiziþionare echipamente pentru ambulatoriul de specialitate al Spitalului de Urgenþã Petroºani; z În cadrul proiectului „Dezvoltarea domeniului schiabil în zona turisticã Parâng” am finalizat pârtiile 2a, 2c+2e, 3b, 3c, în lungime totalã de 7.055 m ºi am construit bazinul de apã de 5.000 mc în zona Cãsuþa din Poveºti, precum ºi staþia de pompe aferentã acesteia.

Fonduri în domeniul social Am acordat în medie 120 porþii/lunã la cantina de ajutor social, 999 ajutoare de urgenþã

am derulat constant diferite evenimente culturale ºi sportive adresate atât comunitãþii locale, cât ºi turiºtilor care au ales ca destinaþie de recreere aceastã zonã; z Am organizat cea de-a XI-a ediþie a Zilelor Municipiului Petroºani, Târgul de Produse Tradiþionale – ediþia a II-a, Festivalul Berii - Septemberfest, Festivalul Colindelor - ediþia a III-a, Revelionul Pensionarilor 2013 cu participarea a peste 1500 de pensionari, precum ºi Revelionul 2013 în aer liber;

vernamentale care desfãºoarã activitãþi de asistenþã socialã în folosul comunitãþii dupã cum urmeazã: Asociaþia de Voluntariat „Casa Pollicino”, Organizaþia Caritas (Centrul de Consiliere ºi Sprijin Sf. Varvara, Centrul de Îngrijire Medicalã ºi

Asistenþã Socialã la Domiciliu, Centrul de zi Maria Stein), precum ºi Asociaþiei Umanitare ºi Etnografice „Sf. Varvara”; z Am sprijinit filiala de Cruce Rosie Petroºani ºi alte organizaþii neguvernamentale care desfãºoarã activitãþi în folosul comunitãþii.

municipiul Petroºani. z Am reabilitat sala de sport de la ªcoala Gimnazialã nr. 4.

Fonduri pentru culturã, culte ºi sport z Am continuat acþiunile de promovare a tradiþiilor locale ºi

z Am organizat manifestãri dedicate unor zile cu semnificaþii deosebite: Ziua Eroilor, Ziua Armatei, Ziua Pompierilor, Ziua Naþionalã a României, Ziua Minerului, precum ºi manifestãri dedicate sãrbãtoririi celor implicaþi în activitãþi de educare ºi a vârstnicilor; z Am constituit în premierã Forumul „ProUrbis Petroºani, Oraºul meu, Casa mea”, sub egida cãruia, alãturi de membrii comunitãþii noastre, am derulat acþiuni inedite: „Ziua Familiei”, „Ziua Verde”, „Dialog între generaþii”, „Sãnãtatea copiilor noºtri”, „Ziua ProParâng”, „Grãdiniþa de varã”, „Vara prieteniei la Casa Pollicino”; z Am acordat 34 de titluri de „Cetãþean de Onoare”ºi douã „Medalii ProUrbe”; z Am premiat 46 de familii care au împlinit cel puþin

50 de ani de cãsnicie în 2012; z Am finalizat proiectul „Înfrãþire -VoluntariatCooperare”, derulând activitãþi de promovare a voluntariatului în diferite domenii de activitate, în parteneriat cu oraºele înfrãþite Varpalota, Ponte nelle Alpi, Bansko ºi oraºul Wolfsberg; z Am susþinut în continuare bisericile aparþinând diferitelor culte religioase ºi asociaþiile sportive. Gândurile noastre se îndreaptã acum spre ceea ce avem de fãcut în anul 2013. ªtiu cã va fi un an greu, dar, cu toate acestea, am convingerea cã vom reuºi sã continuãm transformarea în bine a oraºului nostru, sã continuãm proiectele pe care le-am început, dar ºi sã demarãm altele noi. Pentru toate acestea, vã invit sã rãmâneþi aceiaºi parteneri de nãdejde, ai mei ºi ai administraþiei locale, inclusiv prin achitarea la timp a taxelor ºi impozitelor locale. Vã mulþumesc pentru permanentul dumneavostrã suport ºi interes ºi vã asigur cã, la rândul meu, voi rãmâne acelaºi primar devotat comunitãþii noastre. Aºa sã ne ajute Dumnezeu! Cu respect, al dumneavoastrã Tiberiu Iacob-Ridzi Primarul municipiului Petroºani


10 Diverse

Cronica Vãii Jiului | Luni, 1 Aprilie 2013

Industria din România, în dezbatere publicã

Restricþii apã S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani anunþã restricþii în furnizarea apei potabile, pentru luni, 01.04.2013 în: - Petroºani, între orele 9,00 - 12,00. Zona afectatã - Zona industrialã Livezeni cuprinsã între Podul Jiu

R

ºi pod cale feratã Dãnuþoni. Motivul restricþiei - remediere pierdere str. Pãunilor, nr. 2. Mulþumim pentru înþelegere. Conducerea S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani

Anunþ Rectificãrile privind drepturile cuvenite pensionarilor din sistemul minier aferente anului 2012, vor fi finalizate pânã în data de 15 aprilie 2013. Dupã aceastã

datã nu vor mai putea fi realizate decontãri ale acestor drepturi ºi ca atare nu vor mai putea fi depuse docu-

Conducerea Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului SA

Radare 1.04.2013

DN 76 Luncoiu de Jos – Brad * DN 74 Brad – Criºcior * DN 76 Brad - Baia de

mente justificative la sediile sucursalelor SNIMVJ SA. Plata efectivã a ultimelor regularizãri se va realiza în sãptãmâna 22 – 26 aprilie 2013.

Criº * DN 76 Baia de criº Târnava de Criº * DN7 Mintia – Veþel * DN7

Veþel – Leºnic * DN7 Leºnic – Sãcãmaº * DN7 Ilia – Gurasada * DN7 Gurasada – Burjuc * DN7 Burjuc-Zam * Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 ªoimuº – Bejan * Bãniþa , DN 66

eindustrializarea României, în dezbatere publicã. Ministerul Economiei a lansat dezbaterea pentru elaborarea Strategiei de reindustrializare a României. Monika BACIU Ministerul Economiei a gãzduit, joi, 28 martie 2013, prima întâlnire a Comisiei Consultative de elaborare a Documentului de Politicã Industrialã. Din aceastã Comisie fac parte, pentru moment, manageri si proprietari de mari companii românesti si multinationale (care sunt principalii exportatori, angajatori si contributori la bugetul de stat), bancheri, reprezen-

tanti ai mediului academic, consultanti financiari, avocati, jurnalisti, în total peste 40 de personalitãþi. Ministrul Economiei, Varujan Vosganian, a precizat, la începutul reuniunii, cã aceastã Strategie îsi propune sã facã o evaluare riguroasã a industriei românesti în prezent si sã identifice principalii poli de crestere economicã. “Vom elabora o hartã economicã si o hartã a parcurilor industriale, instrumente care vor

ajuta investitorii locali si strãini”, a spus Varujan Vosganian. “România are o economie care poate fi caracterizatã ca fiind mai mult complementarã decât competitivã în raport cu economiile celorlalte state membre ale Uniunii Europene. Este evident cã singura cale pentru România de a reduce decalajele socio-economice faþã de media statelor membre ale UE este creºterea competitivitãþii”, a declarat, la rândul sãu, Adrian Ciocãnea, secretar de stat în Ministerul Economiei si coordonator al politicilor industriale. Acesta a spus cã Strategia de

Reindustrializare va fi corelatã cu politica industrialã a UE si cu programele de atragere a fondurilor europene în ciclul bugetar 2014-2020 Strategia de Reindustrializare a României va fi finalizatã pânã la sfârºitul acestui an, urmând sã fie asumatã de Guvern. “Avem nevoie de un nou proiect national, pânã acum singurul proiect major asumat de întreaga clasã politicã a fost aderarea la Uniunea Europeanã. Trebuie ca industria noastrã sã fie un element de demnitate nationalã”, a tras concluzia ministrul Economiei, Varujan Vosganian. Membrii Comisiei au

stabilit sã aibã o nouã întâlnire în luna mai a acestui an. Pânã atunci, vor fi centralizate propuneri din partea membrilor Comisiei, astfel încât în luna septembrie sã fie deja definitivat un Document de Politicã Industrialã. În scurt timp, vor avea loc întâlniri cu reprezentanþi ai industriei prelucrãtoare, industriei de servicii, din domeniul energetic, pentru a se putea face o evaluare a opþiunilor fiecãrei industrii. În cadrul strategiei va fi prezentã ºi o viziune privind dezvoltarea de naturã tehnologicã ºi inovativã, precum ºi o componentã privind polii de creºtere ºi parcurile industriale.

Anunþ Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 073558077

Consiliul Judeþean Hunedoara z Program Petroºani Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00

Joi - Audienþe de la 11:00 Preºedinte CJ Vineri 10:00 - 14:00

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter 0254.560.987 Email: contact@veritascom.ro În magazinul VERITAS PRIMÃVARA 2013, vã aºteaptã cu promoþii de PÂNÃ LA - 25% la produsele selectate. În limita stocului disponibil.

HOROSCOP S-ar putea sã fiþi apatic ºi, din cauza aceasta, sã aveþi probleme sentimentale. Aveþi chef sã fiþi lãsat în pace ºi sã nu faceþi nimic. Oricât de indispus aþi fi, acordaþi mai multã atenþie persoanei iubite! Dupã-amiazã, un prieten vã oferã sugestii preþioase.

Aflaþi cã trebuie sã plecaþi de urgenþã într-o delegaþie, spre nemulþumirea partenerului de viaþã. Pãstraþi-vã calmul, indiferent de situaþie. Nu faceþi investiþii astãzi, pentru cã nu este un moment favorabil!

Dorinþa de a vã întâlni cu prietenii vã face sã lipsiþi cam mult de acasã. Nu este exclus sã aveþi o discuþie cu partenerul de viaþã. Organizaþi-vã în aºa fel încât sã nu afectaþi relaþiile sentimentale. Temperaþi-vã nervozitatea!

Dimineaþa s-ar putea sã vã pierdeþi rãbdarea ºi sã vã certaþi cu cineva din familie, din cauza banilor. Mai mult calm! N-ar strica sã vã odihniþi mai mult. Oricum, este recomandabil sã evitaþi activitãþile care necesitã eforturi deosebite.

Aveþi tendinþa de a fi impulsiv. Calculaþi-vã bine fiecare pas, în special în afaceri ºi pe plan sentimental. Ar fi bine sã nu faceþi astãzi investiþii ºi sã evitaþi cãlãtoriile în interes personal. Nu exageraþi cu munca, pentru cã puteþi avea probleme.

Dimineaþa, lipsa banilor vã determinã sã amânaþi o cãlãtorie în interes personal, ceea ce vã afecteazã relaþiile cu partenerul de viaþã. Vã îngrijoreazã starea de sãnãtate a unui membru mai tânãr al familiei - un copil sau un frate mai mic.

Discuþiile cu persoana iubitã vã iritã, iar starea de nervozitate vã poate afecta relaþiile sociale. Exprimaþi-vã clar ºi nu evitaþi comunicarea. Ar fi bine sã vã mai temperaþi orgoliul. Sfaturile unui prieten de încredere se pot dovedi foarte folositoare.

În prima parte a zilei, aveþi dificultãþi de concentrare, ceea ce vã scoate din sãrite. Amânaþi deciziile importante. Acordaþi mai mult timp odihnei! Vã aºteaptã o sãptãmânã grea, cu multe probleme de rezolvat.

Dimineaþa s-ar putea sã fiþi indispus ºi sã nu vã purtaþi corect cu persoana iubitã. Nu este exclus ca de aici sã înceapã o ceartã în toatã regula. Evitaþi afacerile ºi întâlnirile cu prietenii. Spre searã, sãriþi în ajutorul unei rude mai în vârstã.

Starea de melancolie vã poate afecta relaþiile sentimentale. Aveþi mari ºanse de reuºitã în activitãþi casnice: curãþenie, reparaþii, mutat mobilã etc. Acordaþi mai multã atenþie persoanelor vârstnice din familie.

Relaþiile sentimentale pot avea de suferit dacã refuzaþi sã mergeþi întro vizitã la rude. Partenerul de viaþã nu este de acord cã un eºec în afaceri poate fi un motiv pentru a rãmâne acasã. Încercaþi sã vã limitaþi la activitãþi de rutinã!

Discuþiile cu persoana iubitã vã iritã, iar starea de nervozitate vã poate afecta relaþiile sociale. Exprimaþi-vã clar ºi nu evitaþi comunicarea. Ar fi bine sã vã mai temperaþi orgoliul. Sfaturile unui prieten de încredere se pot dovedi foarte folositoare.


Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Luni, 1 Aprilie 2013

Ultimele disponibilizãri “ceva” mai consistente n acest sfârºit de martie se Îultimilor împlinesc 3 ani de la efectuarea disponibilizãri minereºti “ceva” mai consistente. Astfel, în urmã cu 3 ani, circa 15% dintre angajaþii CNH au spus “pa” industriei miniere. Mircea NISTOR Ziua de miercuri, 31 martie 2010, a fost ultima zi de lucru pentru 1.300 dintre angajaþii Companiei Naþionale a Huilei Petroºani. Începând cu data de 1 aprilie a aceluiaºi an, aceºtia s-au transformat ori în pensionari, ori în ºomeri. Dupã cum susþineau (la momentul respectiv) factorii de decizie ai companiei, cei care ar mai fi dorit sã lucreze ºi-ar fi putut gãsi

un alt loc de muncã, þinând cont de faptul cã aveau mai multe calificãri. În caz contrar, ex-minerii aveau asiguraþi banii pentru aproape doi ani de zile, venit reprezentat de indemnizaþia de ºomaj la care se adãuga ºi un venit de completare. Câþi dintre foºtii mineri ºi-au gãsit un alt serviciu, astãzi, nu mai ºtie nimeni. „Programe speciale de reconversie profesionalã noi nu am derulat, dar angajaþii noºtri au mai multe calificãri, aºa cã ºi-

S-a mai scurs o bursã…

F

oarte puþini dintre ºomerii din Valea Jiului invitaþi sã participe la Bursa locurilor de muncã derulatã vineri au reuºit sã-ºi gãseascã un nou loc de muncã. Nu de alta dar, numãrul “job”urilor scoase la concurs a fost extrem de redus, la fel ºi numãrul agenþilor economici participanþi la acþiune. Mircea NISTOR

Mai exact, în Petroºani, la bursã au fost prezente 6 firme care au oferit câteva zeci de locuri de muncã. Pentru zidari, brutari, barmani sau femei de serviciu. “Din cele peste 20 de firme contactate pentru a participa la bursã, au venit reprezentanþii a doar 6. În ceea ce priveºte locurile de muncã oferite acestea au fost în

domeniile confecþii, construcþii sau servicii. La final, 4 ºomeri ºi-au gãsit un nou loc de muncã, alþi 20 fiind selectaþi în vederea unei viitoare angajãri”, a declarat Anca Elena Luþã, expert Agenþia Localã pentru Ocuparea Forþei de Muncã Petroºani. Dacã numãrul angajãrilor efectuate (pe loc) vineri a fost unul minuscul, numãrul celor selectaþi în vederea unei eventuale angajãri viitoare a fost ceva mai mare. “Nu am fãcut nicio angajare ci am selectat câteva persoane pe care le-am invitat la sediul firmei noastre pentru a susþine o

ar putea gãsi un nou loc de muncã”, declara în urmã cu 3 ani de zile Florica Drãgulescu, directorul (de atunci) Resurse Umane din cadrul CNH Petroºani. Deci, programe speciale de recalificare profesionalã nu au fost derulate dar, oamenii aveau mai multe calificãri. probã de lucru. Principalul motiv pentru care nu am angajat pe loc niciun ºomer este cã nu au diplome de calificare în meseria scoasã la concurs, respectiv cea de barman”, a spus Mihaela Stafie, contabil la o pensiune turisticã. “Noi am scos la concurs locuri de muncã pentru femei de serviciu ºi am selectat câteva persoane pe care le aºteptãm la o probã de lucru ºi, pe viitor, este posibil sã colaborãm”, a precizat Marcela Corad, administratorul unei firme de curãþenie. În parantezã fie spus, valoarea salariilor oferite celor care s-au prezentat la bursa de vineri s-a situat între 200 ºi 850 de lei, brut. În luna aprilie va fi organizatã, în întreaga þarã, o Bursã generalã a locurilor de muncã. În cifre, în Valea Jiului, rezultatele bursei de vineri ar fi urmãtoarele: locuri de muncã oferite: Petroºani – 35, Lupeni – 12 ºi Vulcan – 17; ºomeri participanþi: Petroºani – 120, Lupeni – 68 ºi Vulcan – 50; angajãri effectuate pe loc: Petroºani – 4, Lupeni ºi Vulcan – 0.

Din acest motiv, mulþi dintre cei disponibilizaþi în primãvara anului 2010 au ajuns sã activeze ca ºi necalificaþi prin Italia sau Spania... În urmã cu 3 ani de zile, timp de o sãptãmânã, în perioada 1925 martie 2010, angajaþii Agenþiilor Locale pentru

Ocuparea Forþei de Muncã din Valea Jiului au derulat un program special, la unitãþile miniere, program destinat minerilor care urmau sã se disponibilizeze. În cadrul acestuia, viitorii ºomeri au fost informaþi despre legislaþia referitoare la statutul de ºomer sau despre oportunitãþile de a-ºi gãsi un alt loc de muncã. În aceastã privinþã însã, legal, în Valea Jiului, locuri de muncã nu prea existau (la fel ca ºi în prezent), în afarã de domeniul „construcþii”. „Minerii disponibilizaþi care ar fi dorit sã se angajeze în altã parte, la o firmã privatã de exemplu, urmau sã piardã indemnizaþia de ºomaj. Ar fi primit, în schimb, un venit de completare ce urma sã fie recalculat ºi care ar fi reprezentat

jumãtate din media ultimelor 3 salarii avute, dar nu mai mult de 1/2 din valoarea de 1.426 de lei. Pe de altã parte, în Valea Jiului, singurele locuri de muncã oferite existau (la fel ca ºi în prezent) aproape numai în construcþii. Altceva nu aveam ce sã le oferim celor care ar fi dorit sã se angajeze în respectiva perioadã. Din acest motiv, considerãm cã nu au fost prea mulþi cei care au reuºit sã se angajeze în altã parte dupã ce au renunþat la minerit”, susþin reprezentanþii agenþiilor locale pentru ocuparea forþei de muncã din Valea Jiului. În total, în primãvara anului 2010, din cadrul CNH Petroºani au plecat 1.520 de persoane, 87 prin pensionare ºi 1.433 prin disponibilizare.

Taxe speciale pentru autoturismele hibrid

V

ehiculele hibrid din municipiul Petroºani impozitate la jumãtate. Fie din raþionamente ecologice sau economice petroºãnenii au început sã îºi achiziþioneze autoturisme noi care respectã mediul înconjurãtor, adicã nu polueazã. Monika BACIU Aceºtia s-au adresat celor din administraþia localã pentru a fi emisã o hotãrâre care sã îi avantajeze din punct de vedere financiar. Astfel, consilierii locali au votat pentru reducerea impozitului pentru posesorii de autoturisme electrice sau hibrid. ”Având în vedere creºterea numãrului de mijloace de transport electrice sau hibrid deþinute de cãtre contribuabili este necesarã

stabilirea unui impozit pentru acest tip de mijloace de transport. Drept pentru care se impune completarea art 13 al HLC nr. 375/2012

privind aprobarea impozitelor ºi taxelor locale în municipiul Petroºani pentru anul 2013 cu un alineat nou care sã stabileascã valoarea impozitului pe mijloacele de transport electrice ºi hibrid ca fiind de 50% din impozitul aferent mijloacelor de transport cu tracþiune mecanicã”, se aratã în nota de fundamentare întocmitã de primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. Impozitul perceput pentru autoturismele hibrid este mai mic cu 50 de procente faþã de impozitul pentru autoturismele cu tracþiune mecanicã. Reglementarea este una la nivel naþional.

Funcþionarii de la Lupeni se pregãtesc sã plece la Londra

C

âþiva angajaþi de la primãria Lupeni se pregãtesc sã plece la Londra, pentru un schimb de experienþã pe teme de protecþie civilã. Consiliul Local va acoperi costurile deplasãrii. Luiza ANDRONACHE 7 angajaþi de la primãria Lupeni, printre care ºi viceprimarul Corneliu Lungan, se pregãtesc sã plece luna aceasta în capitala Marii Britaniei, unde ar urma sã se specializeze în domeniul protecþiei civile. “Este un schimb de experienþã pe administraþia publicã localã între noi ºi administraþia din

Londra sau cele din jurul Londrei. Este un lucru binevenit pentru noi, pentru cã în orice deplasare, nu ai altceva decât de învãþat. ªi adevãrul este cã poþi sã înveþi foarte multe lucrurile de la orice coleg de-al tãu”, a declarat Cornel Resmeriþã, primarul Municipiului Lupeni. Specializarea în acest domeniul la Lupeni este o chestiune prioritarã, mai spune primarul Cornel Resmeriþã, care ºi-a exprimat regretul cã nu a putut trimite mai mulþi angajaþi din primãrie în aceastã deplasare, care se va face în perioada 10 – 15 aprilie.


12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 1 Aprilie 2013 turiºtii la final de martie ºi pârtiile, precum ºi drumurile de acces dinspre Petroºani sau Vâlcea sunt practicabile. Sâmbãtã, însã, turiºtii au putut urca abia spre prânz, din cauza vremii. Instalaþiile de transport pe cablu au fost oprite în staþiunea de munte Transalpina din cauza vântului. Vântul puternic a încurcat planurile turiºtilor care au vrut sã-ºi petreacã sfârºitul de sãp-

tãmânã în staþiunea de munte Transalpina, aflatã la 30 de km de Petroºani. Potrivit celor care administreazã staþiunea, sâmbãtã dimineaþã nu a putut fi pornitã instalaþia de transport pe cablu. Gondolele nu au fost ataºate instalaþiei tocmai pentru cã vântul a suflat cu peste 75 de km pe orã. Abia dupã ora 12, 00 instalaþia a fost pornitã ºi turiºtii au putut schia.

Week-end cu zãpadã proaspãtã ºi preþuri la jumãtate

S

ute de tineri au fost în acest weekend la munte, în Valea Jiului. În ultimele zile s-a aºternut un nou strat ºi tarifele au scãzut aproape la jumãtate. Diana MITRACHE Cabanierii din Straja spun cã stratul proaspãt de zãpadã care a cãzut în ultimele douã zile ale sãptãmânii trecute, mãsura vineri 30 cm ºi schiorii încã sunt aºteptaþi. Asta

cu atât mai mult cu cât, din aceastã sãptãmânã, în Straja încep campionatele naþionale de schi. „Nu avem pregãtiri deosebite pentru Paºtele Catolic, dar avem zãpadã bunã de schi, pârtii bãtute ºi am scãzut ºi tarifele. E final

de iarnã, dar iarna nu se dã dusã de aici, aºa cã vom pofita. Turiºtii trebuie sã ºtie cã în Straja noi am redus tarifele cu 40 la sutã, pentru ca oamenii sã vinã la munte ºi acum”, a declarat Emil Pãrãu, cel care gestioneazã mai multe afaceri în zona turisticã. ªi pentru cã, dupã ninsoare, a ieºit soarele pe pârtie, la Straja au ajuns ºi temerari care au schiat

doar în pantaloni scurþi. Alþii, însã, au preferat sã stea îmbrãcaþi ºi au fãcut doar puþinã plajã. Nimeni, însã, nu a regretat week-endul la munte. De miercuri, la Straja încep Campionatele naþionale de schi. În Straja se poate schia pe toate pârtiile ºi la fel ne asigurã ºi cei din Parâng. Transalpina a fost ºi ea pregãtitã sã-ºi aºtepte

Destinaþie de vis, drum de coºmar

S

taþiunea montanã Pârang poate fi o destinaþie de vis pentru iubitorii muntelui, însã drumul pânã la telescaun sau zona Rusu, este unul de groazã. Încãlzirea vremii a scos la vedere craterele din drum, care din pãcate nu pot fi evitate, indiferent de maºina pe care o conduci. Luiza ANDRONACHE Mircea NISTOR Drumul este un fel de groapã continuã. Cel puþin pe primii 2-3 kilometri, de la INSEMEX, în sus. Toþi cei care se aventureazã pe acest drum riscã sã-ºi deterioreze grav

maºinile, în cazul în care nu reuºesc sã slalomeze printre sutele de gropi din asfalt. Ciuruiala din ºosea a ieºit la vedere ºi mai mult odatã ce stratul de zãpadã s-a topit. Unele dintre gropi s-au transformat în adevãrate mini – piscine care, dacã nu sunt

observate la timp, reprezintã adevãrate capcane pentru ºoferi. De altfel, an de an, turisþii se plâng ca aceastã porþiune le dã bãtãi de cap, însã dacã nu au încotro, trebuie sã treacã prin gropi, chiar dacã riscã sã-ºi rupã maºinile. Autoritãþile locale sunt

Ora de varã ºi problemele cardiace

T

recerea la ora de varã a cauzat apariþia unor probleme de sãnãtate ºi locuitorilor din Valea Jiului. Astfel, mai multe persoane au avut nevoie de intervenþia medicilor de pe ambulanþã. Mircea NISTOR Cei mai expuºi au fost cei cu probleme cardiace, numãrul infarcturilor înregistrate dublându-se comparativ cu zilele de dinainte de trecerea la ora de varã. De altfel, specialiºtii în bolile de inimã au prevãzut apariþia acestor probleme, doctorii precizând cã “Atunci

când ceasul este dat cu o orã înainte, celulele anticipeazã o orã în plus de somn, pe care nu o mai primesc, iar efectul este unul stresant pentru organism”. Persoanele suferinde de boli cardiace prezintã un risc mai crescut, cu 10%, de a suferi un infarct miocardic în aceste zile. De vinã sunt

oboseala ºi perturbarea ritmului circadian. Lipsa somnului altereazã procesele organismului ºi duce la creºterea rãspunsului inflamatoriu, contribuind astfel la apariþia unui infarct. Dimineaþa este momentul cel mai pericu-

conºtiente de situaþie, iar primarul Tiberiu Iacob Ridzi spune cã an de an are probleme din aceasta cauza. “ Porþiunea aceasta, din pãcate este cu structurã din beton ºi în fiecare an avem probleme legate de gropile care apar în primãvarã, însã n-am putut sã intrãm cu o reparaþie capitalã, pentru cã acolo sunt programate investiþii pentru canal-

los din zi pentru persoanele ce suferã de probleme cardiace deoarece, dupã trezire, se accentueazã sistemul nervos simpatic care stimuleazã inima sã batã mai repede. În octombrie însã, atunci când ceasul va fi dat cu o orã înapoi, riscul de infarct va scãdea cu 10%.

izate”, declarat Tiberiu Iacob Ridzi. Dinspre Petroºani, aceasta este varianta scurtã a drumul spre Voineasa ºi Transalpina, aºa cã în ultimul an, ºi mai mulþi turiºti circulã pe aici ºi se plâng de craterele care de la an la an sunt tot mai multe ºi mai adânci, în ciuda efortului drumarilor de a le plomba. Pe de altã parte drumul reabilitat în ultimii ani de cãtre Consiliul Judeþean Hunedoara oferã condiþii de ºofat mai mult decât mulþumitoare. Din pãcate, aici este vorba despre doar câþiva kilometri...


CVJ NR. 339, LUNI 1 APRILIE 2013