Page 1

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 337

Cronica Vãii Jiului Joi, 28 Martie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 12 pagini z 1 LEU

Cu dragoste, “celor nãscuþi în pustiu” festivalul omeniei de calitate

>>> PAGINILE 6-7

D

oi tineri, din Petroºani, au gândit un pary caritabil, la care sã invite DJ-i din toatã Valea Jiului, cu gândul cã vor accepta participarea doar câþiva. Surpriza a fost mare când cererile de participare au depãºit zona, chiar ºi muzicieni din Deva au dorit sã aibã o contribuþie pentru ajutorarea copiilor din Petrila, care nu ºi-au cunoscut niciodatã pãrinþii. Astfel, sâmbãtã, la Petroºani, va avea loc un veritabil festival! Taie în carne vie la Spitalul Vulcan

Medicul sirian va fi concediat de noua conducere

M

ãsuri pentru reducerea cheltuielilor la Spitalul municipal Vulcan. Noua structurã de conducere a spitalului din Vulcan taie în carne vie cheltuielile. >>>PAGINA A 5-A

Disperarea unora, bucuria altora

I

Un drapel „murat”

mobile scoase de bãnci la licitaþie ºi la 50% din preþul iniþial. Din cauza lipsei banilor ºi a locurilor de muncã, tot mai multe persoane care au contractat un credit bancar imobiliar...

ntrat în UE, lãsat pe dinafara Schengenului ºi înecat sub zãpadã. Cam asta s-ar putea spune despre „ofilitul” drapel românesc, la fel ºi despre clasa politicã românã.

>>>PAGINILE 6-7

>>>PAGINILE 6-7

I

Drumul spre Herculane nu primeºte finanþare

in lipsã de fonduri, drumul spre D Herculane nu se mai realizeazã anul acesta. Reprezentanþii Departamen-

tului pentru Infrastructurã ºi Investiþii strãine precizeazã mai multe aspecte referitoare la situaþia drumului care face legãtura dintre Valea Jiului ºi Herculane.

>>>PAGINA 12


2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Joi, 28 Martie 2013

Vr e m e a î n Va l e a J i u l u i

ApaServ Informeazã Începând cu 1 noiembrie 2012 au loc audienþe la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 dupã urmãtorul program: Miercuri, 13:00 - 15:00 · ªef Dep. economic Mariana Matrica · ªef Dep. Producþie –

Cristian Ionicã Joi, 10:00 - 12:00 · Director General - Costel Avram · ªef Dep. Exploatare Florin Donisa · ªef Birou Juridic – Adriana Dãian Director General, Costel AVRAM

Petrila

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Vu l c a n

Lupeni

Noaptea

Noaptea

Dimineaþa

Dimineaþa

Ziua

Ziua

Seara

Seara

Cronica Vãii Jiului z Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? z Vrei sã te dezvolþi? z Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? z Vrei sã faci bani? zzz

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani zzz

Cronica Vãii Jiului

Telefon

Website: www.cronicavj.ro

0374.906.687 zzz

E-mail: cronicavj@gmail.com

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 11:10 În gura presei 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator

17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Gorila Joe 23:00 Un Show Pãcãtos 1:00 Observator (r)

National TV 9:45 Suflete pereche (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii

12:00 12:30 13:30 13:45 15:00 16:40 17:30 18:30 19:15 20:15 21:15

Pastila Vouã (r) Aventurile lui Sinbad Pastila Vouã (r) Hoþul fantomã (r) Copii contra pãrinþi (r) Aventurile lui Sinbad Dragoste dulce-amarã ªtiri Naþional TV Destine împlinite Suflete pereche Hoþul fantomã

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Dã-i bãtaie! (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Negustorii de copii 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Las fierbinþi 21:30 Spitalul de demenþã 22:00 ªtirile Pro TV 22:30 Pentatlon 0:30 Pariu cu viaþa (r)

Prima TV 9:30 NCIS: Anchetã militarã (r) 10:30 Medium 11:30 Teleshopping 11:45 Frumoasa Ceci 13:00 Teleshopping 13:30 Iubiri secrete (r) 14:30 Teleshopping 15:00 Galileo 15:30 Totul despre mame 16:00 Cireaºa de pe tort (r)

17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport

TVR 1 9:40 Legendele palatului: negustorul Lim Sang-ok 10:20 Ora de business (r) 11:10 Zeul rãzboiului (r) 11:50 Zeul rãzboiului (r) 12:30 Tribuna partidelor parlamentare 13:00 De joi pânã joi 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Akzente 16:45 Lozul cel mare 17:40 Zeul rãzboiului 18:20 Zeul rãzboiului 19:00 Ora de business 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 21:00 Prim plan

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE


Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Joi, 28 martie 2013

Taximetriºtii verificaþi în trafic

C

ontrol în trafic în Valea Jiului. Au fost verificate toate datele tehnice ale taxiurilor care au autorizaþii de funcþionare pentru Valea Jiului. Diana MITRACHE Un echipaj de la RAR ºi unul de la IPJ Hunedoara a controlat în trafic toate taxiurile. Acþiunea a avut loc pe tot parcursul dimineþii de miercuri, iar oamenii legii au verificat starea tehnicã ºi modul în care pasagerii sunt trasportaþi la destinaþie. Mai mulþi taximetriºti au rãmas fãrã

actele necesare din cauza defecþiunilor depistate la control. Totuºi, mulþi au declarat cã acþiunea e binevenitã. „E bine cã suntem verificaþi, pentru cã sunt ºi colegi care au maºinile nu tocmai în regulã”, a spus unul dintre taximetriºtii verificaþi, cãruia is-a sugerat sã îºi facã curãþenie în portbagaj, pentru ca pasagerii sã nu îºi murdãreascã baga-

jele. Toate taxiurile au trecut prin filtrele organizate în

dotate maºinile. A fost vizatã starea tehnicã a maºinilor, starea cauciucurilor ºi a echipamentelor de pe maºinã, ba chiar ºi curãþenia din

mai multe puncte ale Vãii Jiului, iar inspectorii au þinut sã vadã cum sunt

interior sau din portbagaj, pentru ca clienþii sã nu aibã de suferit.

maxi taxi de la ZMK înghesuie cãlãtori în picioare

ca sardinele în conservã, mai mulþi decât stau pe scaune. Mai bine de 30 de minute a trebuit sã aºtepte fiecare navetist ieri dimineaþã, pânã când a avut norocul sã prindã un loc într-un microbuz. Acest lucru ne aratã cât de bine ºi legal funcþioneazã transportul public de persoane în Valea Jiului, dacã la o singurã sforþare de douã ore a poliþiei, ne-am blocat, iar taximetriºtii a fost amendaþi cu zecile.

pentru introducerea unei conducte de apã s-a surpat peste cei doi, iar echipele de salvare nu au mai reuºit sã-i salveze. Cei doi bãrbaþi efectuau lucrãri de înlocuire a unei conducte, în cadrul proiectului de extin-

dere a retelei de apã ºi canalizare în municipiul Vulcan. Echipa de muncitori sãpase un ºanþ adânc de peste 3 metri, pentru introducerea conductei de apã, cand s-a prãbuºit malul de pãmânt peste ei.

U

n singur control al poliþiei, care nu a durat mai mult de douã ore, aproape a blocat Valea Jiului.

Navetiºii din Vulcan au stat, spre exemplu, zeci de minute în staþii, pentru cã taximetriºtii care de altfel, în fiecare zi racoleazã clienþi cu preþuri de transport ca la maxi-taxi, de data aceasta stãteau

aliniaþi unul lângã altul, cu musca pe cãculã ºi nu plecau de pe loc. ªi, microbuzele care veneau dinspre Uricani, nu au luat cãlãtori în picioare, ci doar exact cât numãrul de scaune, de frica poliþiºtilor care s-au postat în intersecþia de la Livezeni.

De menþionat este cã în zilele obiºnuite, ºoferii de

ITM a amendat firma din Vulcan

8.

000 de lei a primit amendã firma care a lucrat peºantierul din Vulcan, unde doi bãrbaþi au murit sub un mal de pãmânt. Aceasta a fost prima sancþiune datã de ITM. Diana MITRACHE

Amenda a fost aplicatã de inspectorii de muncã pentru faptul cã malul de pãmânt care i-a ucis nu a fost susþinut corespunzãtor. Ileana Bodea, ºefa ITM Valea Jiului, susþine cã ancheta se apropie de final ºi cã, dupã finalizarea ei, în funcþie de gravitatea abaterilor care s-au constatat, este posibil sã fie date ºi alte sancþiuni. „Firma a fost amendatã cu 8.000 de lei pentru

cã, în realizarea lucrãrii, malurile nu au fost sprijinite corespunzãtor. Ancheta este aproape de final ºi vom stabili care mai sunt abaterile ºi

U

n tânãr de 23 de ani din Petrila, judeþul Hunedoara, s-a ales cu dosar penal, dupã ce a fost surpins în trafic beat. Mai mult, oamenii legii spun cã mopedul condus de acesta avea ºi alte probleme. Diana MITRACHE

O singurã încordare a Poliþiei ºi staþiile s-au umplut de navetiºti nervoºi

Luiza ANDRONACHE

Beat pe motor, viteaz prin Petroºani

sancþiunile aferente, la terminarea ei”, a declarat Ileana Bodea,ºefa ITM Petroºani. Activitatea în ºantier a fost reluatã, iar rezultatele anchetei vor fi gata în scurt timp. Doi muncitori de la Hidroconstrucþia au fost striviþi sub un mal de pãmânt, în data de 12 martie, la Vulcan. ªanþul pe care l-au sãpat

Incidentul a avut loc în Petroºani, pe la miezul nopþii, iar oamenii legii i-au întocmit dosar penal.

„În jurul orei 00:15,, a fost depistat de poliþiºti, pe strada Progresului din municipiul Petroºani, un tânãr de 23 de ani, din Petrila, care conducea un moped neînmatriculat, fãrã sã posede permis de conducere ºi aflându-se sub influenþa bãuturilor alcoolice. În urma testãrii cu aparatul etilotest a rezultat o concentraþie de 0,30 mg/l, alcool pur în aerul expirat”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Se pare cã moda autovehiculelor neînmatriculate este în

vogã, pentru cã hunedorenii creazã chiar accidente cu astfel de maºini. „În data de 25.03.2013, la ora 14:00, un bãrbat de 42 de ani, din

municipiul Brad, în timp ce conducea o autoutilitarã care tracta o remorcã artizanalã neînmatriculatã ori înregistratã, pe strada Avram Iancu din Brad, din direcþia MesteacãnDeva, a pierdut controlul autoutilitarei, a pãtruns pe contrasens ºi a tamponat douã autoturisme parcate regulamentar. În urma acestui eveniment rutier nu au rezultat victime, însã, poliþiºtii au întocmit dosar penal pe numele conducãtorului”, a mai declarat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara.


4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 28 martie 2013

Astãzi, în Valea Jiului vin primii miei mieilor, iar acest lucru se va întâmpla de joi încolo. Am stat de vorbã cu 3 sau 4 producãtori din Mehedinþi, Gorj, Alba ºi, bineînþeles, localnici”, ne-

P

rimii miei vor ajunge spre vânzare în Piaþa Centralã de la Petroºani, astãzi. Preþul unui kg de carne de miel va fluctua între 20 ºi 25 de lei. Ciobanii vin la Petroºani, cu mieii de vânzare. Luiza ANDROANCHE Cum la sfârºitul acestei sãptãmâni, populaþia de rit catholic sãrbãtoreºte Paºtele, primii comercianþi nu vor fi mulþi, însã, iar mieii la fel. Preþul care urmeazã sã fie afiºat variazã între 20 ºi 25 de lei pe kg. “ Suntem în aºteptarea

a declarat Ioan Pristavu, ºef Administraþia Pieþelor Petroºani. Pentru Paºtele Ortodox, oferta va fi mai bogatã, iar preþurile probabil vor putea fi negociate direct cu negustorii. “ Se estimeazã cã vor fi suficienþi, mai cã anul acesta se înregistreazã o diferenþã de o lunã între Paºtele catolic ºi cel ortodox”, a mai spus Pristavu. De altfel, mini abatorul din Piaþa Centralã Petroºani a primit ieri dimineaþã vizita inspectorilor sanitar –veterinari de la Deva pentru verificarea condiþiilor de depozitare ºi sacrificare a mieilor care urmeazã sã fie aduºi de acum încolo.

Controale la centrele de sacrificare a mieilor

R

eprezentanþii Direcþiei Sanitar Veterianre de la Deva s-au aflat în Valea Jiului. Aceºtia au verificat dacã abatorul pentru sacrificarea mielilor îndeplineºte toate regulile corespunzãtoare. În urma controalelor efectuate în Piaþa Centralã din Petroºani nu s-au constatat nereguli. Monika BACIU

”Am fost sã vedem dacã centrele de sacrificare a mielilor îndeplinesc

toate condiþiile de funcþionare. În urma verificãrilor nu s-au constatat abateri. Verificãrile vor continua pânã

de Paºte”, a declarat medicul Ioan Tãmaº, ºef birou Siguranþa Alimentelor de Origine Animalã

din cadrul DSV Hunedoara. În piaþa centralã din Petroºani încã nu au sosit comercianþi cu miei pen-

tru Paºtele Catolic. Cel mai probabil la sfârºitul acestei sãptãmâni vor fi sacrificate primele ovine.

Creditul prin trezorerie, nu s-a aprobat la Petrila

A

dministraþia localã din Petrila nu mai contracteazã credit prin trezorerie. Cei de la Petrila au avut în vedere accesarea unui credit prin trezorerie pentru plata arieratelor. Monika BACIU Potrivit primarului Ilie Pãducel, cei de la Administraþia Financiarã nu le-au aprobat acest credit de 5 milioane din diferite raþionamente. ”Nu ne-au luat în considerare cã arierat datoria

de aproximativ 100 de miliarde de lei cât avem aprobatã accesarea limiei de credit pentru deru-

proiectului integrat care se considerã cã este din bani europeni ºi atunci pentru aproximativ 4 miliarde de lei nu mai facem împrumut. Încercam sã ne descurcãm în situaþia respectivã, vom face împrumut pentru derularea proiectului integrat

larea acestui proiect, acesta va fi prin CEC”, a declarat primarul oraºului Petrila, Ilie Pãducel. În schimb, administraþiile locale din Aninoasa ºi din Lupeni se împrumutã prin trezoerie pentru a plãti arieratele pe care le-au înregistrat la finele lunii ianuarie.

Miei micuþi ºi foarte scumpi

C

rescãtorii de oi din zona Vãii Jiului vor duce în pieþe puþini miei, iar preþul cerut pe kilogram este pe mãsurã, adicã 25 de lei pe kilogram. Maximilian GÂNJU Sunt puþini crescãtori care au miei ºi mai puþini cei care ajung în pieþele din Vale cu ei, iar acest lucru se va reflecta în preþ. Nu va coborî sub 20 de lei kilogramul nici mãcar în ultima zi de vânzare. „Chiar dacã Paºtele este în luna mai, mieii vor fi încã micuþi. Sunt ºi puþini crescãtori ºi de aceea estimez cã vor þine foarte mult la preþ. Acum, de Paºtele Catolic, nu existã nici o ºansã sã se vândã sub 25 de lei kilogramul de carne de miel. Oferta este micã ºi de aceea crescãtorii vor þine la preþ ºi în ultima zi de vânzãri”, cred inspectorii veterinari. Pãstorii le dau dreptate ºi spun cã ºi dacã ar vrea nu vor putea vinde sub 20 de lei kilogramul. „Meii sunt þinuþi în iesle, este foarte frig ºi cum încã e zãpadã nu pot ieºi la iarbã.

Groapa de gunoi a Europei

T

imbrul de mediu care a intrat în vigoare pe 15 martie pentru a înlocui actuala taxa auto vine cu o scãdere cuprinsã între 60% ºi 90% pentru maºinile nonEuro, Euro 1 ºi Euro 2. Acesta va fi calculat în principal în funcþie de emisia de CO2, luatã în calcul în întregime pentru timbru faþã de 30% de legea în vigoare, înscrisã în cartea de identitate a maºinii sau documentele de omologare. Monika BACIU Formula de calcul a timbtului de mediu va

duce la o creºtere cu circa 10% a sumelor de platã pentru maºinileEuro 3 ºi Euro 4

iar cuantumul taxei va rãmâne la acelaºi nivel în cazul maºinilor Euro 5, în timp ce pentru maºinile Euro 6 ºi maºinile electrice nu va fi plãtitã nicio taxã de mediu. În cazul maºinilor electrice, persoanele care le vor cumpãra, începând cu 15 martie 2013, un autoturism electric vor primi, la momentul achiziþionãrii, un “ecotichet” în valoare de 12.000 lei, a

precizat ministrul mediului Rovana Plumb. Vârsta medie a unui autoturism din parcul auto local este în scãdere având în vedere cã în ultimii ºase ani acest indi-

cator a crescut de la 11,2 ani la 13 ani. În acelaºi interval ponderea maºinilor mai noi de doi ani s-a redus de nouã ori, ajungând la numai 3% în 2012.

Cresc mai greu ºi cheltuiala e mai mare pentru cã trebuie sã le dai furaje sã creascã pentru a putea fi vândut. Dacã vor veni din Þara Haþegului sau zona Olteniei, atunci este posibil sã fie mai ieftinã carnea de miel”, spune Ion Strâmb, crescãtor de oi. Momârlanii care se ocupã de pãstorit nu-ºi

fac griji chiar dacã va fi concurenþã în pieþe pentru cã majoritatea au deja clienþi. „Noi în fiecare an avem clienþii noºtri care vin sã-ºi aleagã mielul pentru Paºti. Îl iau cu o lunã înainte, noi îl þinem pânã aproape de sãrbãtori când vine omul dupã el. Deja am arvuniþi aproape toþi mieii”, mai spune crescãtorul din Petroºani.

Importatorii auto se aºteaptã ca declinul vânzãrilor de maºini sã continue ºi în 2013, care pentru prima datã va încuraja importurile de maºini vechi ºi poluante prin reducerea taxei cu pânã la 90%. Nu putem crede decât ca minþile luminate care propun ºi voteazã aceste taxe nu se gândesc cã într-un viitor apropiat toatã þara va fi plinã doar de maºini vechi, de care alþii se bucura cã scapã, pentru ca acelea ne vor polua ºi mai tare þarã.


Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi, 28 martie 2013

sporul de condiþii acordat personalului este la limitã. ”În baza legi 284 la propunerea managerului Mateescu Mariana ºi a consiliului de administraþie au analizat aceastã situaþie ºi am hotãrât sã mergem cu sporurile de condiþii de 1% tocmai în idea de a le menþine, iar dupã ce vom scãpa de datoria uriaºã pe care am preluat-o sã începem sã creºtem acest procent”, a mai precizat managerul spitalului din Vulcan.

Taie în carne vie la Spitalul Vulcan

Medicul sirian va fi concediat de noua conducere ãsuri pentru reducerea M cheltuielilor la Spitalul municipal Vulcan. Noua structurã de conducere a spitalului din Vulcan taie în carne vie cheltuielile.

”Pentru redresarea spitalului punem în practicã mãsurile luate de consiliul de administraþie din luna februarie, acþionãm în acest sens, am sprijinul deplin atât al consiliului local cât ºi al domnului primar ºi se pare cã aºa uºor spitalul funcþioneazã ºi se poate ºi mai bine”, a declarat

managerul Spitalului municipal Vulcan, Cristina Baleia.

P

ersonal în concediu fãrã platã La Spitalul municipal din Vulcan au fost angajate în anul 2011 persoanele care ºi-au pierdut locurile de muncã la spitalul din Petrila. 7 persoane au fost atunci detaºate la Vulcan, însã fãrã a li se asigura veniturile. Astfel, spitalul a fost nevoit sã suþinã aceste persoane din bugetul propriu. Pânã acum! Asta pentru cã cei din conducerea unitãþii medicale au trimis aceste persoane în concediu fãrã platã pânã când se va deschide secþia externã la Petrila, secþie aparþinând Spitalului de Urgenþã din Petroºani.

”Am luat mãsurile impuse de consiliul de administraþie, personalului de la Petrila le-am spus cã trebuie sã-ºi ia concediu fãrã salar pentru cã în baza adresei de la DSP ei vor avea prioritate la angajarea în spital, dacã cineva nu doreºte acest lucru poate sã-ºi de-a demisia dar asta este obtiunea angajatului ºi nu a noastrã. Noi am spus forma legalã, am discutat cu DSP este acea scrisoare de acolo venitã ºi în acea bazã femeile au înþeles ºi ºi-au bãgat concediu fãrã salar pânã când se va deschide secþia de la Petrila”, a declarat Cristina Baleia.

M

edici puºi pe liber

Trei medici care pânã acum au activat la Spitalul din Vulcan se aflã

„Îl oprim de tot dacã nu primim sporurile”

A

ngajaþii telescaunului din Masivul Parâng sunt deciºi sã oprerascã definitiv instalaþia. Asta, în cazul în care vor constata cã promisiunile care privesc acordarea sporurilor nu vor deveni realitate. Mircea NISTOR „Deocamdatã suntem în stand – by. Mai exact, aºteptãm sã vedem dacã vom primi sporurile, pânã pe data de 15 aprilie. În cazul în care promisiu-

nile nu vor deveni realitate ºi nu ne bagã sporurile, atunci oprim definitiv telescaunul. Sã vinã sã lucreze ei”, a spus Gigi Pogan, ºeful instalaþiei de transport pe cablu din Masivul Parâng.

Sporurile aflate în litigiu ºi despre care angajaþii telescaunului au aflat cã nu le vor mai intra în buzunare, ar fi în valoare de de 30 – 35% din valoarea salariului brut. Mai exact, circa 300 de lei. Printre acestea se numãrã sporul de vechime, de pericol, de noapte, de conducere sau de ger. „Numai noi ºtim în ce condiþii lucrãm. Dupã 40 de ani de când lucrez aici am ajuns sã câºtig cam tot atât ca un începãtor, mai exact, cât câºtigam atunci când m-am angajat aici. Aºa nu se mai poate”, a mai spus Gigi Pogan. În prezent, cei care deservesc telescaunul care asigurã accesul în Masivul Parâng au

salarii de aproximativ 850 de lei, brut. Dupã ce au aflat cã nu vor mai primi niciun fel de sporuri, aceºtia au au organizat o grevã spontanã, derulatã, în cursul sãptãmânii trecute în faþa primãriei din localitate. Acþiunea s-a finalizat doar dupã ce au obþinut promisiunea cã le vor fi respectate toate drepturile salariale.

în preaviz. Este vorba de medicul sirian urolog ºi de doi medici stomatologi. Celor doi din urmã li s-au restructurat posturile pe considerente economice, iar în ceea ce îl priveºte pe medicul sirian acesta nu avea specializarea corespunzãtoare postului pe care a fost încadrat. ”Sunt medicii de la stomatologie ºi medicul urolog. Noi avem secþie de chirurgie iar medicul sirian care avea specializare de urolog a fost încadrat ca chirurg, lucru care din punctul meu de vedere nu a fost bine”, a mai precizat sursa citatã.

S

poruri acordate la limitã

Noua structurã de conducere a unitãþii medicale din Vulcan a renunþat ºi la sporuri. Mai exact,

I

nvestiþii realizate de primãrie În ceea ce priveºte investiþiile la spitalul municipal din Vulcan acestea vor fi realizate cu sprijinul administraþiei locale. ”Pentru partea de investiþii vom fi ajutaþi de primãrie noi vom ajunge sã ne plãtim datoria ºi sã facem investiþii în acest spital pentru cã acest spital trebuie sã reziste”, a mai precizat Cristina Baleia Datoriile spitalului municipal din Vulcan sunt uriaºe. Unitatea sanitarã are datorii atât cãtre furnizori cât ºi la bugetul de stat. În urma discuþiilor dintre purtate între reprezentanþii Consiliului Judeþean Hunedoara, cei ai Casei de Asigurãri de Sãnãtate ºi administraþia publicã, unitatea medicalã trebuie sã reducã din toate cheltuielile inutile. Monika BACIU

Cãldurã pentru încã douã sãptãmâni (?)

Î

n principiu, societatea localã de termoficare din Petroºani va asigura încãlzirea locuinþelor pânã în data de 15 aprilie. Asta, numai în cazul în care iarna care abia s-a întors nu se va prelungi. Mircea NISTOR

„Noi, în principiu, vom opri furnizarea agentului termic pentru încãlzirea locuinþelor în jurul datei de 15 aprilie. Spun, în principiu, pentru cã

nu ºtiu cât va mai dura iarna care, se pare, în acest an va fi mai lungã. În funcþie de cum va fi timpul, s-ar putea sã prelungim data la care vom opri cãldura. Apã caldã menajerã, însã, vom continua sã furnizãm ºi pe mai departe”, a declarat Ovidiu Muntean, director SC Termoficare SA Petroºani. Sistarea furnizãrii agentului termic pentru încãlzirea locuinþelor va avea loc doar în momentul în care temperaturile exterioare vor îndeplini condiþiile necesare pentru oprirea termoficãrii. În parantezã fie spus, anul trecut, cãldura a fost opritã din data de 12 aprilie.


6 Actualitate

D

oi tineri, din Petroºani, au gândit un pary caritabil, la care sã invite DJ-i din toatã Valea Jiului, cu gândul cã vor accepta participarea doar câþiva. Surpriza a fost mare când cererile de participare au depãºit zona, chiar ºi muzicieni din Deva au dorit sã aibã o contribuþie pentru ajutorarea copiilor din Petrila, care nu ºi-au cunoscut niciodatã pãrinþii. Astfel, sâmbãtã, la Petroºani, va avea loc un veritabil festival!

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Joi, 28 Martie 2013

Cu dragoste, “celor nãscuþi în pustiu” - festivalul omeniei de calitate Doi tineri cu suflet uriaº sunt genul de oameni care îºi dau cãmaºa de pe ei, la propriu, celor care se aflã în suferinþã, celor care nu s-au nãscut sub o zodie prea norocoasã. Unul dintre aceºti tineri ºi-a golit chiar dulapurile ºi a îmbrãcat copii ºi tineri sãrmani ºocându-ºi familia: Dragoº mai avea doar treningul de pe el. Mulþi din jurul sãu au exclamat: nici chiar aºa, ceva nu este în regulã cu el!! Oare? Atunci când nu mai existã egoism, atunci când simþi dorinþa arzãtoare de a curma suferinþe, care rãnesc suflete pe viaþã, înseamnã cã nu eºti în regulã? Sociolologii ºi psihologii numesc asta apropierea de normalitate.

anunþat ªDJ-ii-au participarea din tot judeþul ªi cum oamenilor, în general, le trebuie doar un cadru organizat pentru a se exprima, pentru a acþiona în sprijinul celor aflaþi în

ºi-au cunoscut niciodatã pãrinþii, parte dintre ei fiind abandonaþi în maternitãþi. Ca urmare, petrecerea caritabilã devine un veritabil festival al muzicii, la care participã, printre mulþi alþii Waky (hip hop), Kiro (electro), TruthDay (dubstep), Qry (DnB), Tbr (DnB), China (Tech House), Piua (Tech House),SmD (Tech House), Colþatu (Deep Tech House), Dj TdF (Techno) etc.

rfanii sunt “O ca florile care trebuie sã ‘rupã’

asfaltul ca sã rãsarã”

nevoie, a fost suficient ca Dragoº Grigoriu ºi Vlad Lãutaru, din Petroºani, sã organizeze o searã pentru strângere de fonduri ca sã poatã sprijini copiii orfani cuprinºi în programul de protecþie de tip familial. Mai precis este vorba de copiii cu vârste între 10 ºi 15 ani, care se îngrijesc

singuri într-un apartament social din Petrila, supravegheaþi de un educator. “Da avem un apartament social plin cu copii, într-un bloc din spatele Casei de Culturã, care este sub aceeaºi tutelã precum Azilul de bãtrâni de la Lonea” - a confirmat primarul oraºului Petrila, Ilie Pãducel.

Un drapel „murat”

I

ntrat în UE, lãsat pe dinafara Schengen-ului ºi înecat sub zãpadã. Cam asta s-ar putea spune despre „ofilitul” drapel românesc, la fel ºi despre clasa politicã românã.

COLÞUL LUI DENIS

Trecutã, actualã ºi viitoare. Nu de alta dar, nimeni nu mai pare interesat de tricolorul care zace îngropat în zãpadã, alãturi de clasa politicã româneascã... Chiar dacã acesta se aflã pe „frontispiciul” bibliotecii studenþeºti din capitala Vãii Jiului... Înzãpezit, ud ºi murat, nimeni

Cei doi tineri au gândit un party caritabil, la care sã invite DJ-i din toatã Valea Jiului, cu gândul cã vor accepta participarea doar câþiva. Surpriza a fost mare când cererile de participare au depãºit zona, chiar ºi muzicieni din Deva au dorit sã aibã o contribuþie pentru ajutorarea copiilor care nu

I

mobile scoase de bãnci la licitaþie ºi la 50% din preþul iniþial. Din cauza lipsei banilor ºi a locurilor de muncã, tot mai multe persoane care au contractat un credit bancar imobiliar ºi-au pierdut apartamentele sau imobilele care au fost cumpãrate cu aceºti bani.

nu mai are ochi ºi pentru acesta. Mai important pare-se cã este un soap-serial care-l ridicã în slãvi pe cel care a distrus oraºul dacului Constantin, cel nãscut în Naissus, azi Niº, în Serbia. Adicã un turc Murat (Murad) care a fãcut praf civilizaþia creºtinã din sudul peninsulei balcanice... Mir cea NISTOR

Dacã pentru aceºti oameni este o adevãratã tragedie sã vadã cum sunt scoºi afarã din case, poate dupã ce au plãtit ani de zile ratele aferente creditelor, pentru alþii este un prilej de bucurie pentru cã marea majoritate a bãncilor scot aceste imobile la licitaþie. Locuinþele scoase la licitaþie au început sã atragã din ce în ce mai mult atenþia persoanelor interesate de achiziþionare unei locuinþe, deoarece

Festivalul va avea loc în Petroºani, la The Pub, cu sprijin/parteneriat al tinerilor socialdemocraþi, care s-au arãtat impresionaþi de cazurile copiilor adoptaþi de Petrila, dar ºi de iniþiativa lui Dragoº ºi Vlad. “Dezbaterile tinerilor noºtri pe marginea situaþiei

12

”Se aprobã acordarea unor ajutoare de urgenþã în valoare totalã de 114.800 lei, din creditele bugetare aprobate cu aceastã destinaþie în bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Protecþiei Sociale ºi Persoanelor Vârstnice pe anul 2013, pentru sprijinirea familiilor ºi persoanelor singure prevãzute în anexa care face parte

sã mã plâng ºi sã-mi zicã ‘lasã copile cã suntem aici, nu eºti singur pe lume’… Ei nu au astea, nu au nimic din toate astea. Nici mãcar nu ºi-au cunoscut pãrinþii. E ca ºi cum te-ai trezit la viaþã în mijlocul pustiului ºi nu ai nimic, nu ºtii nimic, dar trebuie sã te descurci, sã trãieºti… Orfanii sunt ca florile care trebuie sã ‘rupã’ asfaltul ca sã rãsarã” – a povestit, Lavinia Grigoriu, liderul TSD Petroºani,

impresionatã de faptul cã tinerilor le pasã cu adevãrat ºi cã nu este vorba de un gest demostrativ. Intrarea la party-ul de binefacere este simbolicã 5 lei, dar se mizeazã pe un numãr mare de participanþi. “Festivalul omeniei” va avea loc la The Pub, sâmbãtã, începând cu ora 22,00. Cu suma astfel obþinutã se va achiziþiona îmbrãcãminte, hranã, cãrþi ºi rechizite, produse de igienã, care vor fi donate celor ce-ºi gospodãresc de la vârstã fragedã viaþa. Ileana FIRÞULESCU

Disperarea unora, bucuria altora

preþurile pot fi mai mici ºi cu 50% faþã de valoarea lor de piaþã. Astfel putem spune cã bãncile încurajeazã achiziþionarea de astfel de imobile direct de la ”sursa” decât sã lase oamenii sã apeleze la agenþii imobiliare. De multe ori se întâmplã ca preþul cerut de bãnci la prima licitaþie sã fie mai mic decât valoarea locuinþei în piaþã, iar dacã nu se vinde costul se

Ajutoare de urgenþã pentru 12 persoane din Hunedoara

persoane din judeþul Hunedoara beneficiazã de ajutoare de urgenþã. Guvernul a aprobat acordarea de ajutoare de urgenþã mai multor persoane din þarã ºi din judeþul Hunedoara.

acestor copii au fost impresionante. Vã redau doar un exemplu. S-a aºternut o liniºte apãsãtoare - de parcã simþeai toate durerile din piepturi în propriul piept din cauza zãgãzurii lacrimilor -, dupã ce unul dintre bãieþi a spus: mãi, voi vã daþi seama cã noi cerem mamei, tatãlui ajutor când avem probleme, cã reuºim în ce ne propunem pentru cã ºtim cã SUNT ºi ne dau încrederea cã nu suntem singuri, ci o echipã la o adicã…, am cui spune ºi povesti când sunt fericit ºi mã încurajeazã, dar am ºi cui

integrantã din prezenta hotãrâre, aflate în situaþii de necesitate cauzate de incendii, stare gravã de sãnãtate ori alte cauze care pot conduce la riscul de excluziune socialã”, se aratã în hotãrârea Guvernului. Mai exact este vorba de ajutoare de urgenþã pentru familiile care au fost afectate de incendii sau care au probleme

mai poate ajusta. În unele cazuri, preþul de pornire a licitaþiei pentru o astfel de proprietate ajunge sã fie cu mult mai mic decât preþul mediu cerut pentru apartamente similare scoase la vânzare de proprietari în aceeaºi zonã. Pentru a se putea înscrie la o astfel de licitaþie oamenii vor trebui sã respecte mai mulþi paºi astfel, persoanele care doresc sã achiziþioneze un asemenea imobil trebuie sã depunã pânã la termenul stabilit pentru licitaþie un avans de 10% din preþul de pornire. În cazul în care acesta câºtiga licitaþia, beneficiarul trebuie sã achite preþul întregului imobil în maximum 30 de zile de la câºtigarea licitaþiei. Vestea bunã este cã aceastã sumã poate fi plãtitã ºi printr-un credit bancar, însã este mai greu de realizat þinând cont de faptul cã suma trebuie depusã înainte de emiterea actului de adjudecare, iar banca ar trebui sã elibereze banii înainte de a se constitui ipoteca în favoarea sa. Dupã ce s-a efectuat plata integralã

de sãnãtate grave. În Valea Jiului trei persoane vor beneficia de ajutoare de urgenþã din partea Guvernului,. Toate persoanele sunt din oraºul Aninoasa, iar valoarea ajutorului de urgenþã pentru aceste trei persoane este în valoare totalã de 2000 de lei. În total, la nivelul judeþului pentru cele 12 persoane au fost acordate ajutoare de urgenþã în sumã totalã de 7000 de lei. Monika BACIU

se acorda un termen de 15 zile, înãuntrul cãruia debitorul executat poate depune contestaþie. Dupã trecerea acestuia, executorul bancar va întocmi actul translativ de proprietate, urmând ca acesta sã fie înscris ulterior în Cartea Funciara. Dar ºi în aceste condiþii avantajoase pentru achiziþionarea unei locuinþe scoase la licitaþie de cãtre o bancã, nu sunt mulþi care se îngrãmãdesc liciteze pentru cã banii sunt din ce în ce mai puþini. Monika BACIU


6 Actualitate

D

oi tineri, din Petroºani, au gândit un pary caritabil, la care sã invite DJ-i din toatã Valea Jiului, cu gândul cã vor accepta participarea doar câþiva. Surpriza a fost mare când cererile de participare au depãºit zona, chiar ºi muzicieni din Deva au dorit sã aibã o contribuþie pentru ajutorarea copiilor din Petrila, care nu ºi-au cunoscut niciodatã pãrinþii. Astfel, sâmbãtã, la Petroºani, va avea loc un veritabil festival!

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Joi, 28 Martie 2013

Cu dragoste, “celor nãscuþi în pustiu” - festivalul omeniei de calitate Doi tineri cu suflet uriaº sunt genul de oameni care îºi dau cãmaºa de pe ei, la propriu, celor care se aflã în suferinþã, celor care nu s-au nãscut sub o zodie prea norocoasã. Unul dintre aceºti tineri ºi-a golit chiar dulapurile ºi a îmbrãcat copii ºi tineri sãrmani ºocându-ºi familia: Dragoº mai avea doar treningul de pe el. Mulþi din jurul sãu au exclamat: nici chiar aºa, ceva nu este în regulã cu el!! Oare? Atunci când nu mai existã egoism, atunci când simþi dorinþa arzãtoare de a curma suferinþe, care rãnesc suflete pe viaþã, înseamnã cã nu eºti în regulã? Sociolologii ºi psihologii numesc asta apropierea de normalitate.

anunþat ªDJ-ii-au participarea din tot judeþul ªi cum oamenilor, în general, le trebuie doar un cadru organizat pentru a se exprima, pentru a acþiona în sprijinul celor aflaþi în

ºi-au cunoscut niciodatã pãrinþii, parte dintre ei fiind abandonaþi în maternitãþi. Ca urmare, petrecerea caritabilã devine un veritabil festival al muzicii, la care participã, printre mulþi alþii Waky (hip hop), Kiro (electro), TruthDay (dubstep), Qry (DnB), Tbr (DnB), China (Tech House), Piua (Tech House),SmD (Tech House), Colþatu (Deep Tech House), Dj TdF (Techno) etc.

rfanii sunt “O ca florile care trebuie sã ‘rupã’

asfaltul ca sã rãsarã”

nevoie, a fost suficient ca Dragoº Grigoriu ºi Vlad Lãutaru, din Petroºani, sã organizeze o searã pentru strângere de fonduri ca sã poatã sprijini copiii orfani cuprinºi în programul de protecþie de tip familial. Mai precis este vorba de copiii cu vârste între 10 ºi 15 ani, care se îngrijesc

singuri într-un apartament social din Petrila, supravegheaþi de un educator. “Da avem un apartament social plin cu copii, într-un bloc din spatele Casei de Culturã, care este sub aceeaºi tutelã precum Azilul de bãtrâni de la Lonea” - a confirmat primarul oraºului Petrila, Ilie Pãducel.

Un drapel „murat”

I

ntrat în UE, lãsat pe dinafara Schengen-ului ºi înecat sub zãpadã. Cam asta s-ar putea spune despre „ofilitul” drapel românesc, la fel ºi despre clasa politicã românã.

COLÞUL LUI DENIS

Trecutã, actualã ºi viitoare. Nu de alta dar, nimeni nu mai pare interesat de tricolorul care zace îngropat în zãpadã, alãturi de clasa politicã româneascã... Chiar dacã acesta se aflã pe „frontispiciul” bibliotecii studenþeºti din capitala Vãii Jiului... Înzãpezit, ud ºi murat, nimeni

Cei doi tineri au gândit un party caritabil, la care sã invite DJ-i din toatã Valea Jiului, cu gândul cã vor accepta participarea doar câþiva. Surpriza a fost mare când cererile de participare au depãºit zona, chiar ºi muzicieni din Deva au dorit sã aibã o contribuþie pentru ajutorarea copiilor care nu

I

mobile scoase de bãnci la licitaþie ºi la 50% din preþul iniþial. Din cauza lipsei banilor ºi a locurilor de muncã, tot mai multe persoane care au contractat un credit bancar imobiliar ºi-au pierdut apartamentele sau imobilele care au fost cumpãrate cu aceºti bani.

nu mai are ochi ºi pentru acesta. Mai important pare-se cã este un soap-serial care-l ridicã în slãvi pe cel care a distrus oraºul dacului Constantin, cel nãscut în Naissus, azi Niº, în Serbia. Adicã un turc Murat (Murad) care a fãcut praf civilizaþia creºtinã din sudul peninsulei balcanice... Mir cea NISTOR

Dacã pentru aceºti oameni este o adevãratã tragedie sã vadã cum sunt scoºi afarã din case, poate dupã ce au plãtit ani de zile ratele aferente creditelor, pentru alþii este un prilej de bucurie pentru cã marea majoritate a bãncilor scot aceste imobile la licitaþie. Locuinþele scoase la licitaþie au început sã atragã din ce în ce mai mult atenþia persoanelor interesate de achiziþionare unei locuinþe, deoarece

Festivalul va avea loc în Petroºani, la The Pub, cu sprijin/parteneriat al tinerilor socialdemocraþi, care s-au arãtat impresionaþi de cazurile copiilor adoptaþi de Petrila, dar ºi de iniþiativa lui Dragoº ºi Vlad. “Dezbaterile tinerilor noºtri pe marginea situaþiei

12

”Se aprobã acordarea unor ajutoare de urgenþã în valoare totalã de 114.800 lei, din creditele bugetare aprobate cu aceastã destinaþie în bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Protecþiei Sociale ºi Persoanelor Vârstnice pe anul 2013, pentru sprijinirea familiilor ºi persoanelor singure prevãzute în anexa care face parte

sã mã plâng ºi sã-mi zicã ‘lasã copile cã suntem aici, nu eºti singur pe lume’… Ei nu au astea, nu au nimic din toate astea. Nici mãcar nu ºi-au cunoscut pãrinþii. E ca ºi cum te-ai trezit la viaþã în mijlocul pustiului ºi nu ai nimic, nu ºtii nimic, dar trebuie sã te descurci, sã trãieºti… Orfanii sunt ca florile care trebuie sã ‘rupã’ asfaltul ca sã rãsarã” – a povestit, Lavinia Grigoriu, liderul TSD Petroºani,

impresionatã de faptul cã tinerilor le pasã cu adevãrat ºi cã nu este vorba de un gest demostrativ. Intrarea la party-ul de binefacere este simbolicã 5 lei, dar se mizeazã pe un numãr mare de participanþi. “Festivalul omeniei” va avea loc la The Pub, sâmbãtã, începând cu ora 22,00. Cu suma astfel obþinutã se va achiziþiona îmbrãcãminte, hranã, cãrþi ºi rechizite, produse de igienã, care vor fi donate celor ce-ºi gospodãresc de la vârstã fragedã viaþa. Ileana FIRÞULESCU

Disperarea unora, bucuria altora

preþurile pot fi mai mici ºi cu 50% faþã de valoarea lor de piaþã. Astfel putem spune cã bãncile încurajeazã achiziþionarea de astfel de imobile direct de la ”sursa” decât sã lase oamenii sã apeleze la agenþii imobiliare. De multe ori se întâmplã ca preþul cerut de bãnci la prima licitaþie sã fie mai mic decât valoarea locuinþei în piaþã, iar dacã nu se vinde costul se

Ajutoare de urgenþã pentru 12 persoane din Hunedoara

persoane din judeþul Hunedoara beneficiazã de ajutoare de urgenþã. Guvernul a aprobat acordarea de ajutoare de urgenþã mai multor persoane din þarã ºi din judeþul Hunedoara.

acestor copii au fost impresionante. Vã redau doar un exemplu. S-a aºternut o liniºte apãsãtoare - de parcã simþeai toate durerile din piepturi în propriul piept din cauza zãgãzurii lacrimilor -, dupã ce unul dintre bãieþi a spus: mãi, voi vã daþi seama cã noi cerem mamei, tatãlui ajutor când avem probleme, cã reuºim în ce ne propunem pentru cã ºtim cã SUNT ºi ne dau încrederea cã nu suntem singuri, ci o echipã la o adicã…, am cui spune ºi povesti când sunt fericit ºi mã încurajeazã, dar am ºi cui

integrantã din prezenta hotãrâre, aflate în situaþii de necesitate cauzate de incendii, stare gravã de sãnãtate ori alte cauze care pot conduce la riscul de excluziune socialã”, se aratã în hotãrârea Guvernului. Mai exact este vorba de ajutoare de urgenþã pentru familiile care au fost afectate de incendii sau care au probleme

mai poate ajusta. În unele cazuri, preþul de pornire a licitaþiei pentru o astfel de proprietate ajunge sã fie cu mult mai mic decât preþul mediu cerut pentru apartamente similare scoase la vânzare de proprietari în aceeaºi zonã. Pentru a se putea înscrie la o astfel de licitaþie oamenii vor trebui sã respecte mai mulþi paºi astfel, persoanele care doresc sã achiziþioneze un asemenea imobil trebuie sã depunã pânã la termenul stabilit pentru licitaþie un avans de 10% din preþul de pornire. În cazul în care acesta câºtiga licitaþia, beneficiarul trebuie sã achite preþul întregului imobil în maximum 30 de zile de la câºtigarea licitaþiei. Vestea bunã este cã aceastã sumã poate fi plãtitã ºi printr-un credit bancar, însã este mai greu de realizat þinând cont de faptul cã suma trebuie depusã înainte de emiterea actului de adjudecare, iar banca ar trebui sã elibereze banii înainte de a se constitui ipoteca în favoarea sa. Dupã ce s-a efectuat plata integralã

de sãnãtate grave. În Valea Jiului trei persoane vor beneficia de ajutoare de urgenþã din partea Guvernului,. Toate persoanele sunt din oraºul Aninoasa, iar valoarea ajutorului de urgenþã pentru aceste trei persoane este în valoare totalã de 2000 de lei. În total, la nivelul judeþului pentru cele 12 persoane au fost acordate ajutoare de urgenþã în sumã totalã de 7000 de lei. Monika BACIU

se acorda un termen de 15 zile, înãuntrul cãruia debitorul executat poate depune contestaþie. Dupã trecerea acestuia, executorul bancar va întocmi actul translativ de proprietate, urmând ca acesta sã fie înscris ulterior în Cartea Funciara. Dar ºi în aceste condiþii avantajoase pentru achiziþionarea unei locuinþe scoase la licitaþie de cãtre o bancã, nu sunt mulþi care se îngrãmãdesc liciteze pentru cã banii sunt din ce în ce mai puþini. Monika BACIU


8 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 28 martie 2013

Mai ecologiºti decât ecologiºtii

P

etroºãnenii, iubitori ai naturii. Locuitorii municipiului Petroºani s-au dovedit de-a lungul anilor cã sunt mai ecologiºti decât ecologiºtii. Ori de câte ori se toaleteazã sau se taie un pom care poate pune viaþa unui om în pericol, locuitorii din Petroºani se autosesizeazã ºi chiar din contrã sesizeazã ºi autoritãþile locale. Nu de puþine ori, reprezentanþii autoritãþilor locale au primit cetãþeni în audienþã care le cereau sã nu mai taie crengile sau pomii pentru cã distrug natura. Însã aceste persoane nu îºi

dau seama de multe ori cã aceºti pomi bãtrâni le pot pune viaþa în pericol în cazul unor condiþii meteo nefavorabile când vântul bate cu putere. Cetãþenii se revoltã pentru toaletarea pomilor în timp ce pãdurile dispar pe zi ce trece. În România, conform

Raþionamente profesionale pentru schimbarea directorilor

Î

n zilele urmãtoare, la Mina Vulcan va fi numit un nou director, dupã ce conducerea Societãþii Naþionale a Huilei va face nominalizarea. Fostul director al unitãþii miniere de la Vulcan, Aurelian Enache a fost destituit din funcþie în cursul acestei sãptãmâni. ”A fost o schimbare de director,

studiilor fãcute de Greenpeace, în fiecare orã sunt tãiate peste 3 hectare de pãdure, iar judeþul Hunedoara, din pãcate, nu lipseºte de pe harta defriºãrilor. Activiºtii ecologiºti atrag atenþia cã, fãrã pãduri sãnãtoase ºi bogate, planeta nu poate susþine viaþa.

se mai întâmplã, nu eºti director pentru toatã viaþa, nici ei, nici eu. Toþi putem fi schimbaþi în orice zi, viaþa merge înainte. Nu cred cã este nici primul, nici ultimul schimbat în Valea Jiului. Problemele pot fi ºi mai vechi ºi mai noi, dar este un nou început. Sper sã iau o decizie astãzi (miercuri) sau mâine (joi) ºi sã numesc un nou director la Exploatarea Huilei Vulcan ºi sã continui activitatea în cel puþin în parametri în care a funcþionat ºi cu directorul vechi”, a declarat Nicolae Drãgoi, director SNH Petroºani.

Circa 80% din pãdurile lumii au fost degradate sau distruse, iar România se afla pe harta tãierilor ilegale. Conform rãspunsurilor primite de Greenpeace de la autoritãþi, în perioada 2009-2011 s-au înregistrat, în total, la nivel naþional, 31.456 de cazuri

Potrivit lui Drãgoi, schimbãrile ce au avut loc la unitãþile miniere din Valea Jiului au avut raþionamente strict profesionale nu politice. ”Nu am avut probleme. Eu luat decizii fãrã sã fiu influenþat de factorul politic. Au fost unitãþi miniere la care nu am fãcut schimbãri, a fost unitatea de la Livezeni unde s-a fãcut schimbare. Nu pot fi acuzat de numire politicã. La Lonea e domnul Zamfir, a fost inginer ºef producþie ºi la Lonea ºi la Petrila ºi la CNH, deci nu am luat decizii politice. Criteriul profesional a fost pe primul loc, înaintea factorului politic”, a mai spus sursa citatã. De când este în fruntea Societãþii Naþionale a Huilei, dar ºi în perioada în care Compania Naþionalã a Huilei încã mai exista, Nicolae Drãgoi a fãcut mai multe schimbãri în structura de conducere a unitãþilor miniere din Valea Jiului. Monika BACIU

În 27 martie teatrul s-a aflat în sãrbãtoare

Z

iua Mondialã a Teatrului a fost iniþiatã de cãtre Institutul Internaþional de Teatru, în urmã cu 52 de ani, atunci când a avut loc Congresul Mondial desfãºurat la Viena.

Pentru prima datã a fost celebratã în 27 martie 1962, cu ocazia deschiderii “Teatrului Naþiunilor” din Paris. În fiecare an, cu ocazia acestei zile, o personalitate marcantã din lumea artelor spectacolului sau din alt domeniu al culturii este invitatã pentru aºi exprima gândurile legate de acest eveniment, printr-un mesaj internaþional difuzat în lumea întreagã. Mesajul din acest an este semnat de cãtre Dario Fo, actor, dramaturg

cãtre UNITER”, a precizat Nicoleta Bolcã, director Teatrul Dramatic “I. D. Sîrbu” Petroºani. Urmãtoarea piesã care va fi pusã în scenã la teatrul din Petroºani este dedicatã Zilei Mondiale a Teatrului. Este vorba despre “Ultima haltã în Paradis”, o comedie semnatã de cãtre Valentin Nicolau. Premiera va avea loc sâmbãtã, 30 martie, cu începere de la ora 18:00. Mir cea NISTOR

ºi regizor de teatru, laureat al Premiului Nobel pentru literaturã, în anul 1997. “Este vorba despre un eveniment important pentru noi, cei care reprezentãm lumea teatrului, iar mesajul semnat de cãtre Dario Fo este unul deosebit, cu atât mai mult cu cât vine din partea unui celebru om de teatru. Nãscut pe 24 martie

1926, acesta a folosit în opera sa metodele specifice commediei dell arte, un gen comic foarte popular în rândul claselor muncitoare de odinioarã. Mesajul sãu va fi însoþit de cel al lui Ion Caramitru, cele douã urmând a fi citite în faþa spectatorilor, cu ocazia spectacolelor ce fac parte din campania “Artiºti pentru artiºti”, lansatã de

de tãieri ilegale de arbori, iar judeþul Hunedoara nu lipseºte de pe harta tãierilor abuzive. Din fericire sunt mai puþine cazuri decât în alte judeþe, dar asta nu scuzã cu nimic defriºãrile abuzive. Falnicii condrii de odinioarã sunt ciopârtiþi ºi hectare întregi de pãdure cad sub drujbele celor care exploateazã lemnul. Conform datelor oficiale, în judeþul Hunedoara s-au semnalat 230 de cazuri de tãieri ilegale de arbori, care s-au soldat cu sancþiuni, adicã amenzi contravenþionale sau dosare penale, în

funcþie de gravitatea faptei. Îngrijorãtor este faptul cã în jurul nostru, în judeþele limitrofe, se taie din abundenþã, iar în Gorj sunt peste 2.500 de tãieri ilegale. Vorbim despre pãdurile care comunicã cu cele din judeþul nostru, în unele cazuri arii protejate, aºa cã problema ne priveºte direct. Potrivit rezultatelor studiului Greenpeace, în România dispar peste 3 hectare de pãdure în fiecare orã, iar copacii iau drumul fabricilor de mobilã sau de cherestea. Monika BACIU

Actualitate 9

P

arlamentarii hunedoreni sunt îngrijoraþi de situaþia Complexului Energetic Hunedoara. Unul dintre parlamentarii hunedoreni, mai exact deputatul Carmen Eleonora Hãrãu vrea sã afle care este strategia Ministerului Energiei în ceea ce priveºte privatizarea mamutului energetic. Mai precis, aceasta vrea sã afle ce mãsuri va lua ministerul de resort pentru protecþia socialã a angajaþilor. Deputatul subliniazã faptul cã o privatizare eºuatã poate sã ducã Complexul Energetic Hunedoara în aceeaºi situaþie ca ºi privatizarea de la Mechel. ”Care sunt mãsurile de pro-

Prin privatizãri eºuate...

CEH poate ajunge la Oltchim sau Mechel

tecþie socialã pe care le preconizaþi pentru angajaþii Complexului Energetic Hunedoara în cadrul strategiei de privatizare, astfel încât sã fie evitate situaþii de gravitatea celor de la Mechel Câmpia Turzii (sinuciderea unui anga-

jat...)? Care sunt pârghiile pe care statul român le are la îndemânã pentru a preîntâmpina la Hunedoara situaþiile de la Oltchim ºi Mechel astfel încât sã determine investitorii sã-ºi respecte obligaþiile sociale ºi economice asumate în cadrul

procesului de privatizare ºi mai ales dupã, obligaþii vitale pentru relansarea societãþii ºi pentru soarta comunitãþii locale?”, îl întreabã deputatul pe ministrul delegat pe probleme de Energie, Constantin Niþã. În lipsa unui invetsitor strate-

Primim la redacþie

Intrarea S.N.H. în C.E.H., pe uºa din faþã D in ce în ce mai mulþi locuitori ai Vãii Jiului, cei mai mulþi specializaþi pe diverse paliere ale sctivitãþii minere, au trecut de la interes ºi îngrijorare, la acþiune, la a-ºi oferi ideile, serviciile în încercarea de a gãsi soluþii la declinul ºi blocajul în care se aflã mineritul din Valea Jiului. Profesori universitari, cercetãtori, specialiºti cu pregãtire suplimentarã în þãri strãine – cu tradiþie în minerit -, foºti responsabili ai minelor din Valea Jiului etc., ni se adreseazã pentru a face publice demersurile ºi soluþiile propuse. Astãzi, Viorel Pascu, cu state vechi în extragerea huilei, fost inginer ºef, fost component al Compartimentului Control ºi Urmãrirea Producþiei din cadrul CNH, cu stagiu de pregãtire minierã superioarã în Franþa, Paris: Pentru accederea în Complexul Energetic Hunedoara, este nevoie de „revoluþie administrativã” în actul managerial al Societãþii Naþionale a Huilei. Nu trebuie uitatã Societatea Naþionalã de Închideri de Mine, care a devenit ,,un munte de aur ”ºi mulþi „ciocoi” au privirile îndreptate cãtre aceasta. Aceste rânduri încearcã sã prezinte elemente de mangement administrativ ºi sã nuanþeze public, cã drumul activitãþii miniere din Valea Jiului se aflã la o rãscruce de drumuri. Nu poþi sã acoperi pierderile din procesul tehnologic de extracþie al huilei, cu un preþ exagerat al kw- lui. O micã parte poate sã acopere, dar restul este necesar sã vinã din investiþii în procesul de producþie, deschideri miniere, sectoare auxiliare ( aerajului minier, fluxuri de transport, întreþineri lucrãri miniere ) ºi calitatea producþiei. De asemenea, mãsurile administrative sunt o sursã importantã care pot genera investiþii direct în procesul de producþie. Cele mai multe improvizaþii într-o activitate tehnicã se fac în activitatea minierã din Valea Jiului. Este grav cã

din atâtea neajunsuri, în toate activitãþile minei, improvizaþiile au ajuns sã facã parte din actul de conducere. Discuþiile dintre administraþie ºi sindicate pot fi concentrate pe decizii administrative, care în prima fazã pot fi catalogate, „iresponsabile” dar pot fi surse de venituri pentru investiþii în subteran ºi totodatã o redresare a activitãþii miniere. Viaþa a demonstrat cã atunci cãnd apare o nevoie financiarã, strângi cureaua. Mãsurile administrative care pot stopa cheltuieli ºi revitaliza activitatea minierã, pot fi: - renunþarea la transportul gratuit ºi asigurarea de linii de transport particulare la unitãþile miniere; - renunþarea la masa caldã ºi asigurarea unei contravalori negociate cu sindicatele; - încadrarea tuturor sporurilor (mai puþin cel de vechime ) într-un spor de fidelitate, care poate fi diminuat prin CCM, pentru abateri tehnice, disciplinare sau nerealizarea normelor stabilite; - prin Direcþia de Securitate Minierã sau Staþia Centralã de Salvare Minierã, controalele la suprafaþã ºi în subteran sã

fie realizate cu chitanþier ºi aplicate amenzi pe loc; - o datã cu aprobarea BVC- lui, licitaþiile care invocã situaþia de urgenþã, sã fie catalogate abateri tehnice ºi sancþionate; - demersuri, negocieri, simulãri pentru înþelegerea necesitãþii modificãrii programului de lucru actual de 6 ore în 4 schimburi, pentru subteran; - reducerea parcului de maºini la SNH ºi unitãþile miniere, pentru directori; - scoaterea la licitaþie a Hotelului Onix, a Cabanei Dâlja ºi o parte din parcul de maºini; - reducerea la 1/2 din cota de energie ºi bonuri de cãrbune, acordate angajaþilor ºi pensionariolor; - perfecþionarea prin Staþia de Salvare Minierã ºi obþinerea avizelor, pentru un serviciu specializat de pazã, din personalul

angajat cuprins pe listele de concedieri colective care sã asigure paza depozitelor de exploziv ºi a incintelor miniere; - în condiþiile de restrângere administrativã severã, nu este justificat postul de director în SNH pe liniile: tehnicã, securitate,

gic, Complexul Energetic Hunedoara va intra în insolvenþã, lucru negativ pentru entitatea energeticã. Totodatã, pentru ca CEH sã fie profitabil e nevoie de investiþii de 500 de milioane de euro. Monika BACIU

resurse umane ºi economicã; - acordarea unei atenþii deosebite asupra fiºelor de stabilire a normelor pentru fronturile de lucru, iar aprobarea acestora, sã se facã de comisii tehnice, în vederea stopãrii veniturilor din operaþii fictive; - forma de protest sindical în subteran pentru diferite revendicãri, sã fie catalogatã prin CCM, drept „ crearea unei stãri de pericol iminent ”ºi sancþionatã cu desfacerea CCM, masa discuþiilor fiind cea mai bunã alternativã; - pensionarea poate fi acceptatã doar la cerere, cu îndeplinirea condiþiilor, într-o comisie administraþie – sindicate; - Consiliile de Administraþie pot schiþa strategii administrative ºi iniþia controale în activitatea minierã, adoptând un rol mai activ; - Strategii ºi viziuni noi

privind politica de resurse umane a personalului muncitor ºi a cadrelor tehnice este o prioritate. Sigur cã aceste rânduri vor tulbura ºi supãra multe categorii de personal al SNH ºi din afarã, dar þelul pentru care strigã multã lume „sã nu moarã mineritul Vãii Jiului” , cum se crede cã se poate realiza? De la butoane în nici un caz, ci doar din interior. Percepþia sindicalã are un rol însemnat ºi este important modul de comunicare ºi intervenþie al administraþiei în negocierea ºi stabilirea obiectivelor pe termen scurt ºi mediu. Este cât se poate de de clar, cã SNH trebuie sã ia decizii grele, de asumare responsabilã, sã-ºi arate o nouã faþã ºi viziune. Nu este de ajuns doar schimbatul pãlãriei. Doar aºa, poate accede la masa CEH- lui. Viorel Pascu, inginer, specializat în minerit, Petroºani


8 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 28 martie 2013

Mai ecologiºti decât ecologiºtii

P

etroºãnenii, iubitori ai naturii. Locuitorii municipiului Petroºani s-au dovedit de-a lungul anilor cã sunt mai ecologiºti decât ecologiºtii. Ori de câte ori se toaleteazã sau se taie un pom care poate pune viaþa unui om în pericol, locuitorii din Petroºani se autosesizeazã ºi chiar din contrã sesizeazã ºi autoritãþile locale. Nu de puþine ori, reprezentanþii autoritãþilor locale au primit cetãþeni în audienþã care le cereau sã nu mai taie crengile sau pomii pentru cã distrug natura. Însã aceste persoane nu îºi

dau seama de multe ori cã aceºti pomi bãtrâni le pot pune viaþa în pericol în cazul unor condiþii meteo nefavorabile când vântul bate cu putere. Cetãþenii se revoltã pentru toaletarea pomilor în timp ce pãdurile dispar pe zi ce trece. În România, conform

Raþionamente profesionale pentru schimbarea directorilor

Î

n zilele urmãtoare, la Mina Vulcan va fi numit un nou director, dupã ce conducerea Societãþii Naþionale a Huilei va face nominalizarea. Fostul director al unitãþii miniere de la Vulcan, Aurelian Enache a fost destituit din funcþie în cursul acestei sãptãmâni. ”A fost o schimbare de director,

studiilor fãcute de Greenpeace, în fiecare orã sunt tãiate peste 3 hectare de pãdure, iar judeþul Hunedoara, din pãcate, nu lipseºte de pe harta defriºãrilor. Activiºtii ecologiºti atrag atenþia cã, fãrã pãduri sãnãtoase ºi bogate, planeta nu poate susþine viaþa.

se mai întâmplã, nu eºti director pentru toatã viaþa, nici ei, nici eu. Toþi putem fi schimbaþi în orice zi, viaþa merge înainte. Nu cred cã este nici primul, nici ultimul schimbat în Valea Jiului. Problemele pot fi ºi mai vechi ºi mai noi, dar este un nou început. Sper sã iau o decizie astãzi (miercuri) sau mâine (joi) ºi sã numesc un nou director la Exploatarea Huilei Vulcan ºi sã continui activitatea în cel puþin în parametri în care a funcþionat ºi cu directorul vechi”, a declarat Nicolae Drãgoi, director SNH Petroºani.

Circa 80% din pãdurile lumii au fost degradate sau distruse, iar România se afla pe harta tãierilor ilegale. Conform rãspunsurilor primite de Greenpeace de la autoritãþi, în perioada 2009-2011 s-au înregistrat, în total, la nivel naþional, 31.456 de cazuri

Potrivit lui Drãgoi, schimbãrile ce au avut loc la unitãþile miniere din Valea Jiului au avut raþionamente strict profesionale nu politice. ”Nu am avut probleme. Eu luat decizii fãrã sã fiu influenþat de factorul politic. Au fost unitãþi miniere la care nu am fãcut schimbãri, a fost unitatea de la Livezeni unde s-a fãcut schimbare. Nu pot fi acuzat de numire politicã. La Lonea e domnul Zamfir, a fost inginer ºef producþie ºi la Lonea ºi la Petrila ºi la CNH, deci nu am luat decizii politice. Criteriul profesional a fost pe primul loc, înaintea factorului politic”, a mai spus sursa citatã. De când este în fruntea Societãþii Naþionale a Huilei, dar ºi în perioada în care Compania Naþionalã a Huilei încã mai exista, Nicolae Drãgoi a fãcut mai multe schimbãri în structura de conducere a unitãþilor miniere din Valea Jiului. Monika BACIU

În 27 martie teatrul s-a aflat în sãrbãtoare

Z

iua Mondialã a Teatrului a fost iniþiatã de cãtre Institutul Internaþional de Teatru, în urmã cu 52 de ani, atunci când a avut loc Congresul Mondial desfãºurat la Viena.

Pentru prima datã a fost celebratã în 27 martie 1962, cu ocazia deschiderii “Teatrului Naþiunilor” din Paris. În fiecare an, cu ocazia acestei zile, o personalitate marcantã din lumea artelor spectacolului sau din alt domeniu al culturii este invitatã pentru aºi exprima gândurile legate de acest eveniment, printr-un mesaj internaþional difuzat în lumea întreagã. Mesajul din acest an este semnat de cãtre Dario Fo, actor, dramaturg

cãtre UNITER”, a precizat Nicoleta Bolcã, director Teatrul Dramatic “I. D. Sîrbu” Petroºani. Urmãtoarea piesã care va fi pusã în scenã la teatrul din Petroºani este dedicatã Zilei Mondiale a Teatrului. Este vorba despre “Ultima haltã în Paradis”, o comedie semnatã de cãtre Valentin Nicolau. Premiera va avea loc sâmbãtã, 30 martie, cu începere de la ora 18:00. Mir cea NISTOR

ºi regizor de teatru, laureat al Premiului Nobel pentru literaturã, în anul 1997. “Este vorba despre un eveniment important pentru noi, cei care reprezentãm lumea teatrului, iar mesajul semnat de cãtre Dario Fo este unul deosebit, cu atât mai mult cu cât vine din partea unui celebru om de teatru. Nãscut pe 24 martie

1926, acesta a folosit în opera sa metodele specifice commediei dell arte, un gen comic foarte popular în rândul claselor muncitoare de odinioarã. Mesajul sãu va fi însoþit de cel al lui Ion Caramitru, cele douã urmând a fi citite în faþa spectatorilor, cu ocazia spectacolelor ce fac parte din campania “Artiºti pentru artiºti”, lansatã de

de tãieri ilegale de arbori, iar judeþul Hunedoara nu lipseºte de pe harta tãierilor abuzive. Din fericire sunt mai puþine cazuri decât în alte judeþe, dar asta nu scuzã cu nimic defriºãrile abuzive. Falnicii condrii de odinioarã sunt ciopârtiþi ºi hectare întregi de pãdure cad sub drujbele celor care exploateazã lemnul. Conform datelor oficiale, în judeþul Hunedoara s-au semnalat 230 de cazuri de tãieri ilegale de arbori, care s-au soldat cu sancþiuni, adicã amenzi contravenþionale sau dosare penale, în

funcþie de gravitatea faptei. Îngrijorãtor este faptul cã în jurul nostru, în judeþele limitrofe, se taie din abundenþã, iar în Gorj sunt peste 2.500 de tãieri ilegale. Vorbim despre pãdurile care comunicã cu cele din judeþul nostru, în unele cazuri arii protejate, aºa cã problema ne priveºte direct. Potrivit rezultatelor studiului Greenpeace, în România dispar peste 3 hectare de pãdure în fiecare orã, iar copacii iau drumul fabricilor de mobilã sau de cherestea. Monika BACIU

Actualitate 9

P

arlamentarii hunedoreni sunt îngrijoraþi de situaþia Complexului Energetic Hunedoara. Unul dintre parlamentarii hunedoreni, mai exact deputatul Carmen Eleonora Hãrãu vrea sã afle care este strategia Ministerului Energiei în ceea ce priveºte privatizarea mamutului energetic. Mai precis, aceasta vrea sã afle ce mãsuri va lua ministerul de resort pentru protecþia socialã a angajaþilor. Deputatul subliniazã faptul cã o privatizare eºuatã poate sã ducã Complexul Energetic Hunedoara în aceeaºi situaþie ca ºi privatizarea de la Mechel. ”Care sunt mãsurile de pro-

Prin privatizãri eºuate...

CEH poate ajunge la Oltchim sau Mechel

tecþie socialã pe care le preconizaþi pentru angajaþii Complexului Energetic Hunedoara în cadrul strategiei de privatizare, astfel încât sã fie evitate situaþii de gravitatea celor de la Mechel Câmpia Turzii (sinuciderea unui anga-

jat...)? Care sunt pârghiile pe care statul român le are la îndemânã pentru a preîntâmpina la Hunedoara situaþiile de la Oltchim ºi Mechel astfel încât sã determine investitorii sã-ºi respecte obligaþiile sociale ºi economice asumate în cadrul

procesului de privatizare ºi mai ales dupã, obligaþii vitale pentru relansarea societãþii ºi pentru soarta comunitãþii locale?”, îl întreabã deputatul pe ministrul delegat pe probleme de Energie, Constantin Niþã. În lipsa unui invetsitor strate-

Primim la redacþie

Intrarea S.N.H. în C.E.H., pe uºa din faþã D in ce în ce mai mulþi locuitori ai Vãii Jiului, cei mai mulþi specializaþi pe diverse paliere ale sctivitãþii minere, au trecut de la interes ºi îngrijorare, la acþiune, la a-ºi oferi ideile, serviciile în încercarea de a gãsi soluþii la declinul ºi blocajul în care se aflã mineritul din Valea Jiului. Profesori universitari, cercetãtori, specialiºti cu pregãtire suplimentarã în þãri strãine – cu tradiþie în minerit -, foºti responsabili ai minelor din Valea Jiului etc., ni se adreseazã pentru a face publice demersurile ºi soluþiile propuse. Astãzi, Viorel Pascu, cu state vechi în extragerea huilei, fost inginer ºef, fost component al Compartimentului Control ºi Urmãrirea Producþiei din cadrul CNH, cu stagiu de pregãtire minierã superioarã în Franþa, Paris: Pentru accederea în Complexul Energetic Hunedoara, este nevoie de „revoluþie administrativã” în actul managerial al Societãþii Naþionale a Huilei. Nu trebuie uitatã Societatea Naþionalã de Închideri de Mine, care a devenit ,,un munte de aur ”ºi mulþi „ciocoi” au privirile îndreptate cãtre aceasta. Aceste rânduri încearcã sã prezinte elemente de mangement administrativ ºi sã nuanþeze public, cã drumul activitãþii miniere din Valea Jiului se aflã la o rãscruce de drumuri. Nu poþi sã acoperi pierderile din procesul tehnologic de extracþie al huilei, cu un preþ exagerat al kw- lui. O micã parte poate sã acopere, dar restul este necesar sã vinã din investiþii în procesul de producþie, deschideri miniere, sectoare auxiliare ( aerajului minier, fluxuri de transport, întreþineri lucrãri miniere ) ºi calitatea producþiei. De asemenea, mãsurile administrative sunt o sursã importantã care pot genera investiþii direct în procesul de producþie. Cele mai multe improvizaþii într-o activitate tehnicã se fac în activitatea minierã din Valea Jiului. Este grav cã

din atâtea neajunsuri, în toate activitãþile minei, improvizaþiile au ajuns sã facã parte din actul de conducere. Discuþiile dintre administraþie ºi sindicate pot fi concentrate pe decizii administrative, care în prima fazã pot fi catalogate, „iresponsabile” dar pot fi surse de venituri pentru investiþii în subteran ºi totodatã o redresare a activitãþii miniere. Viaþa a demonstrat cã atunci cãnd apare o nevoie financiarã, strângi cureaua. Mãsurile administrative care pot stopa cheltuieli ºi revitaliza activitatea minierã, pot fi: - renunþarea la transportul gratuit ºi asigurarea de linii de transport particulare la unitãþile miniere; - renunþarea la masa caldã ºi asigurarea unei contravalori negociate cu sindicatele; - încadrarea tuturor sporurilor (mai puþin cel de vechime ) într-un spor de fidelitate, care poate fi diminuat prin CCM, pentru abateri tehnice, disciplinare sau nerealizarea normelor stabilite; - prin Direcþia de Securitate Minierã sau Staþia Centralã de Salvare Minierã, controalele la suprafaþã ºi în subteran sã

fie realizate cu chitanþier ºi aplicate amenzi pe loc; - o datã cu aprobarea BVC- lui, licitaþiile care invocã situaþia de urgenþã, sã fie catalogate abateri tehnice ºi sancþionate; - demersuri, negocieri, simulãri pentru înþelegerea necesitãþii modificãrii programului de lucru actual de 6 ore în 4 schimburi, pentru subteran; - reducerea parcului de maºini la SNH ºi unitãþile miniere, pentru directori; - scoaterea la licitaþie a Hotelului Onix, a Cabanei Dâlja ºi o parte din parcul de maºini; - reducerea la 1/2 din cota de energie ºi bonuri de cãrbune, acordate angajaþilor ºi pensionariolor; - perfecþionarea prin Staþia de Salvare Minierã ºi obþinerea avizelor, pentru un serviciu specializat de pazã, din personalul

angajat cuprins pe listele de concedieri colective care sã asigure paza depozitelor de exploziv ºi a incintelor miniere; - în condiþiile de restrângere administrativã severã, nu este justificat postul de director în SNH pe liniile: tehnicã, securitate,

gic, Complexul Energetic Hunedoara va intra în insolvenþã, lucru negativ pentru entitatea energeticã. Totodatã, pentru ca CEH sã fie profitabil e nevoie de investiþii de 500 de milioane de euro. Monika BACIU

resurse umane ºi economicã; - acordarea unei atenþii deosebite asupra fiºelor de stabilire a normelor pentru fronturile de lucru, iar aprobarea acestora, sã se facã de comisii tehnice, în vederea stopãrii veniturilor din operaþii fictive; - forma de protest sindical în subteran pentru diferite revendicãri, sã fie catalogatã prin CCM, drept „ crearea unei stãri de pericol iminent ”ºi sancþionatã cu desfacerea CCM, masa discuþiilor fiind cea mai bunã alternativã; - pensionarea poate fi acceptatã doar la cerere, cu îndeplinirea condiþiilor, într-o comisie administraþie – sindicate; - Consiliile de Administraþie pot schiþa strategii administrative ºi iniþia controale în activitatea minierã, adoptând un rol mai activ; - Strategii ºi viziuni noi

privind politica de resurse umane a personalului muncitor ºi a cadrelor tehnice este o prioritate. Sigur cã aceste rânduri vor tulbura ºi supãra multe categorii de personal al SNH ºi din afarã, dar þelul pentru care strigã multã lume „sã nu moarã mineritul Vãii Jiului” , cum se crede cã se poate realiza? De la butoane în nici un caz, ci doar din interior. Percepþia sindicalã are un rol însemnat ºi este important modul de comunicare ºi intervenþie al administraþiei în negocierea ºi stabilirea obiectivelor pe termen scurt ºi mediu. Este cât se poate de de clar, cã SNH trebuie sã ia decizii grele, de asumare responsabilã, sã-ºi arate o nouã faþã ºi viziune. Nu este de ajuns doar schimbatul pãlãriei. Doar aºa, poate accede la masa CEH- lui. Viorel Pascu, inginer, specializat în minerit, Petroºani


10 Diverse

Cronica Vãii Jiului | Joi, 28 martie 2013

Trufandale gustoase, dar prea scumpe Drept la replicã

M

ihaela Rãdulescu a adus o tonã de ajutoare de la Monaco ºi de la Fundaþia Ayan Salvaþi Copiii Filiala Hunedoara îºi cere public scuze Mihaelei Rãdulescu pentru eroarea publicatã în articolele din presã localã referitor la cantitatea de 24 kg ajutoare. Foarte rãu este cã aceastã ºtire a fost preluatã ºi de alte publicaþii. Nu înþelegem cum s-a ajuns de la 1000 kg. de ajutoare la aceastã infimã cantitate. Mihaela Rãdulescu a venit la Salvaþi Copiii, Centrul de zi Petrila împreunã cu un grup de copii, pãrinþi ºi profesori

din Monaco. Aceºtia au adus îmbrãcãminte, încãlþãminte, jocuri, rechizite, jucãrii, un DVD player ºi un aparat foto performant, articole sportive ºi alimente pentru 102 copii din Centrul de zi Petrila, 24 de copii din Centrul Creºtem împreunã Petrila, 34 de copii din Centrul Creºtem împreunã Lupeni ºi 40 de copii beneficiari ai Cantinei Sociale Petrila. Ajutoarele au fost oferite individual copiilor din Centrul de zi Petrila. Vã rugãm sã publicaþi dreptul la replicã, pentru clarificarea situaþiei. Dorim sã reparãm greºeala fãcutã unor oameni care ne-au ajutat foarte mult-Mihaela Rãdulescu, copiii, pãrinþii ºi profesorii din Monaco.

Radare 28.03.2013

DN 76 Luncoiu de Jos – Brad * DN 74 Brad – Criºcior * DN 76 Brad - Baia de

Criº * DN 76 Baia de criº Târnava de Criº * DN7 Mintia – Veþel * DN7

Preºedinte, Valeria POPESCU Veþel – Leºnic * DN7 Leºnic – Sãcãmaº * DN7 Ilia – Gurasada * DN7 Gurasada – Burjuc * DN7 Burjuc-Zam * Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 ªoimuº – Bejan * Bãniþa , DN 66

P

ieþele din Valea Jiului s-au umplut de trufandale în ultima sãptãmânã, mai ales de când a început ºi perioada de post pentru cei de rit ortodox. Urzicile, leurda, ceapã verde, usturoi verde sau ridichiile se dau foarte bine în ultimele zile, pentru cã oamenii cumpãrã fie de poftã, fie pentru cã postesc. Luiza ANDRONACHE Însã, în privinþa preþului, cei mai mulþi cumpãrãtori au obiecþii ºi spun cã sunt prea scumpe. “Am luat o grãmadã de urzici cu 5 lei, care atunci când le-am pus în oalã ºi le-am fiert, au scãzut de abia am avut de douã porþii. Imi plac foarte mult,

dar parcã sunt prea scumpe acum”, a spus o bãtrânicã. Însã, dacã pentru ridichi sau ceapã verde, þãranii au muncit din timp în solarii pentru a le scoate acum pe tarabã, urzicile sunt cãutate ºi culese cu greu de oamenii care nu am venituri, iar pentru a face un ban de-o pâine, merg pe dealuri pentrua a le cãuta.

“În fiecare primãvarã mã duc la urzici. Am fost sãptãmâna trecutã ºi am adunat mai multe cã am ºtiut cã vine frigul ºi ninsoarea. Acum vând în fiecare zi câte 7 – 8 grãmãjoare din ce am strâns”, ne-a declarat un vânzãtor din Piaþa Centralã Petroºani.

Discuþii despre preþurile afiºate sunt ºi vizavi de trufandalele aºezate frumos pe tarabe de þãrani. Parcã sunt totuºi prea scumpe. O legãturã de ridichi costã între 2, 5 ºi 1 leu, în funcþie de mãrime, o legãturã de ceapã verde costã 1, 5 lei, iar una de usturoi verde cam la fel.

Anunþ Rectificãrile privind drepturile cuvenite pensionarilor din sistemul minier aferente anului 2012, vor fi finalizate pânã în data de 15 aprilie 2013. Dupã aceastã

datã nu vor mai putea fi realizate decontãri ale acestor drepturi ºi ca atare nu vor mai putea fi depuse docu-

mente justificative la sediile sucursalelor SNIMVJ SA. Plata efectivã a ultimelor regularizãri se va realiza în sãptãmâna 22 – 26 aprilie 2013.

Conducerea Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului SA

Anunþ Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 073558077

Consiliul Judeþean Hunedoara z Program Petroºani Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00

Joi - Audienþe de la 11:00 Preºedinte CJ Vineri 10:00 - 14:00

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter 0254.560.987 Email: contact@veritascom.ro În magazinul VERITAS PRIMÃVARA 2013, vã aºteaptã cu promoþii de PÂNÃ LA - 25% la produsele selectate. În limita stocului disponibil.

HOROSCOP Rezolvaþi problemele în prima parte a zilei, când sunteþi în formã. Simþiþi o puternicã nevoie de libertate, care vã poate izola. Fiþi mai atent cu persoana iubitã!

Neînþelegerile cu un partener de afaceri ar putea sã degenereze într-o ceartã. Riscaþi sã ajungeþi la ruperea relaþiilor. Rãmâneþi calm ºi clarificaþi situaþia cât mai repede. Dupã-amiazã aveþi de alergat în interesul unui membru mai tânãr al familiei.

Aveþi ocazia sã faceþi schimbãri importante în relaþiile sentimentale. Dimineaþa este posibil sã cunoaºteþi o persoanã de sex opus, de care vã veþi simþi atras. Þineþi cont de sfaturile unui prieten.

Dacã plecaþi într-o delegaþie, puteþi fi optimist, o sã vã meargã bine. Relaþiile cu prietenii sunt foarte bune. Fiþi mai atent cu o persoanã mai în vârstã din familie, pentru a nu vã certa cu partenerul de viaþã.

Nu sunteþi prea bine dispus ºi aveþi tendinþa sã fiþi nerealist. Evitaþi sã vã faceþi un program strict! Nu fiþi prea autoritar cu cei din jur, pentru cã riscaþi sã-i jigniþi.

Fiþi prudent. S-ar putea sã fiþi nemulþumit de atitudinea celor din jur ºi riscaþi sã deveniþi impulsiv. Dupã-amiazã primiþi o sumã importantã de bani de la un partener de afaceri. Ca sã nu vã certaþi cu partenerul de viaþã, nu luaþi decizii de unul singur.

Dimineaþa vã enervaþi la serviciu, din cauza unei femei mai în vârstã. Evitaþi orice fel de speculaþii ºi nu vã lãsaþi provocat la ceartã. Nevoia de independenþã vã poate costa rãcirea relaþiilor cu prietenii.

Azi s-ar putea sã aveþi probleme la serviciu, din cauza nervozitãþii. Faceþi-vã bine treaba, ºeful e cu ochii pe dumneavoastrã! Nu este indicat sã vã ocupaþi de afaceri. Fiþi mai delicat cu persoana iubitã!

De dimineaþa sunteþi sunteti plin de energie ºi reuºiþi sã terminaþi o treabã începutã mai demult. Nu refuzaþi o afacere. Consultaþi-vã cu cineva experimentat în domeniu! Evitaþi sã vã certaþi cu partenerul de viaþã din cauza banilor!

Vã streseazã sarcinile de serviciu, care vi se par prea multe ºi prea grele. Organizaþi-vã ºi nu vã agitaþi fãrã rost. Fiþi mai afectuos cu persoana iubitã, chiar dacã vã preocupã problemele personale! Spre searã, reuºiþi sã vã liniºtiþi.

Un prieten vã ajutã sã clarificaþi o neînþelegere cu partenerul de viaþã. Nu investiþi în afaceri riscante. Ascultaþi-vã intuiþia, când vine vorba de bani! Ar fi bine sã þineþi cont de sfaturile unei rude mai în vârstã.

Aveþi o zi agitatã, din cauza problemelor de serviciu. Temperaþi-vã orgoliul ºi acceptaþi ajutorul colegilor. Nu aveþi chef de minic, sunteþi puþin descurajat ºi riscaþi sã provocaþi tensiuni în familie. Nu încercaþi sã faceþi treburi importante.


Politicã 11

Cronica Vãii Jiului | Joi, 28 Martie 2013

Senator de Valea Jiului vrea sã atragã investiþii nipone în zonã

S

enatorul PP DD, Haralambie Vochiþoiu, s-a întâlnit ieri cu ambasadorul Japoniei la Bucureºti pentru a discuta de eventuale colaborãri în Valea Jiului. Niponii nu sunt strãini de zonã unde au modernizat Termocentrala Paroºeni ºi Preparaþia Coroeºti a Societãþii Naþionale a Huilei. Maximilian GÂNJU

Parlamentarul de Valea Jiului, Haralambie Vochiþoiu, a reuºit sã obþinã o întrevedere cu ambasadorul Japoniei la Bucureºti, Keiji Yamamoto, la biroul sãu din Senatul României, unde au discutat despre o eventualã colaborare pe termen lung ºi în urma cãreia sã fie atrase o serie de investiþii japoneze în

nu m-am dus în Parlament ca sã dorm pe mine, iar întâlnirea aceasta am cerut-o, am provocat-o ºi domnul ambasador a acceptat-o. Ei au fãcut o investiþie majorã la noi în Valea Jiului, Proiectul ITOCHU ºi eu am pregãtit dosarul

zona minierã. Senatorul PPDD, Haralambie Vochiþoiu spune cã a pregãtit un întreg dosar prin care ambasadorul sã fie informat despre oportunitãþile pe care le oferã regiunea. „Eu

foarte bine, cu ce sunt ei interesaþi ºi cu ce le putem oferi noi. Vreau sã le arãtãm oportunitãþile din zonã ºi vreau sã construim ceva. Nu sã-mi fac eu publicitate. Nu vreau sã vorbesc pânã nu este ceva concret, însã eu doresc ºi sper sã–i putem atrage într-o vizitã în Vale”, a precizat

PSD Petroºani ridicã din umeri

S

istarea finanþãrii pentru proiectele deja începute în municipiul Petroºani nu-i îngrijoreazã prea mult pe liderii PSD din „capitala” Vãii Jiului. Maximilian GÂNJU

Demersurile lor ar putea atrage atenþia colegilor din

Guvern ºi i-ar putea sensibiliza încât sã aloce fonduri Petroºaniului, însã, în loc de iniþiativã, pesediºtii din

Petroºani tac mâlc. Sub pretextul cã parlamentarii de Valea Jiului ar trebui sã se implice în deblocarea fondurilor pentru proiectele de infrastructurã începute, social democraþii din Petroºani se mulþumesc sã asiste cum toate lucrãrile importante sunt oprite ºi sute de oameni riscã sã-ºi piardã pâinea zilnicã. Decizia lor ar putea fi explicabilã dacã þinem cont cã sunt în opoziþie. Totuºi nu sunt în opoziþie ºi faþã de oamenii care iau trimis în legislativul local. Ioan Rus, preºedintele PSD Petroºani, susþine cã sunt iniþiative fãcute pentru deblo-

Haralambie Vochiþoiu.

I

nvestiþie de 135 de milioane

Senatorul PP-DD susþine cã ºi-ar dori ca într-un timp foarte scurt în Valea Jiului, în urma întâlnirii, sã poatã aduce ºi o delegaþie de investitori niponi care sã vadã

carea finanþãrilor ºi crede cã parlamentarii din zonã trebuie sã le susþinã. Liberalii vãd însã altcumva lucrurile ºi nu se mulþumesc sã aºtepte sã fie îmbiaþi cu bani pentru a derula proiectele destinate comunitãþii. Un exemplu în acest sens este dat de coordonatorul PNL din Valea Jiului care bate sãptãmânal pe la uºile ministerelor pentru a-i aloca suma necesarã cofinanþãrii unui proiect de 70 de milioane de euro, bani destinaþi reabilitãrii

infrastructurii de apã ºi canal din cele ºase localitãþi ale Vãii Jiului.

PRM revine pe scena politicã

„P

RM-u n-o muritu’, numa’ un pic s-o odihnitu’!”. Asta au susþinut PRM-iºtii din Valea Jiului, la prima conferinþã de presã, dupã ce au pierdut voturile electoratului de aici ºi un membru important. Diana MITRACHE PRM nu a murit ºi chiar va reveni în forþã pe scena politicã a Vãii Jiului. Prima conferinþã, dupã alegerile în care au pierdut locurile în consiliile locale ale PRM-iºtilor a avut loc miercuri la Petroºani. A fost ºi prima conferinþã dupã ce Costel

Avram, cel care a condus acest partid în Hunedoara ºi Valea Jiului, s-a mutat la PNL. Liderii PRM-iºti, însã, spun cã vor reveni ºi ne-au vorbit despre ce mai înseamnã acum partidul lui Vadim Tudor. Dorel ªchiopu, liderul PRM de la Vulcan a declarat cã în acest oraº PRM a fost înlocuit în

consiliu cu PP-DD ºi, dacã acum 4 ani PRM sesiza prefectul despre salariile directorilor de la douã firme care au fost lichidate între timp, graþie managementului, acum, în 9 luni, PP-DD a avut o singurã intervenþie de 4 rânduri în care a cerut ca administraþia sã monteze limitatoare de vitezã pentru cã un copil pe role l-a lovit pe consilierul Emil Andraº de la PP-DD, din cauza vitezei cu care circula tânãrul. „De la mine din organizaþie o singurã persoanã ºi acesta din cauzã cã s-a temut sã nu

îºi piardã locul de muncã. Existã oameni dezamãgiþi de rezultatul nedrept primit de PRM, dar eu cred cã se va îndrepta, iar prima ocazie sunt alegerile europarlamentare de anul viitor”, a

oportunitãþile regiunii. Nici Complexul Energetic Hunedoara pentru care se cautã un investitor strategic puternic financiar nu a fost scãpat de pe agenda întâlnirii. Niponii au realizat în Valea Jiului cea mai modernã termocentralã din România, dupã construirea Grupului IV de la SE Paroºeni-Vulcan. Companiile japoneze Itochu, Hitachi ºi Toshiba s-au ocupat de modernizare în baza unui proiect de 135 de milioane de dolari ºi care a crescut eficienþa energeticã a grupului. Totodatã finanþarea investiþiei a fost asiguratã printr-un împrumut acordat de Banca Japonezã pentru Cooperare Internaþionalã ºi filiala japonezã a BNP Paribas.

spus Dorel ªchiopu, preºedinte PRM Vulcan. „Am suferit un insucces ºi în varã ºi în toamnã, dar nu am avut candidaþi în toate colegiile. Scorul a fost diminuat procentual, dar ne relansãm”, a

declarat Emanuel Andronache, preºedinte PRM Petrila. „Petroºaniul e în plinã organizare, dupã o sincopã de peste 4 ani de zile. Nu ne-au mulþumit rezultatele, dar pe viitor, dupã ce ne vom reîntregi, cã acum mergem în teren, vom reveni în forþã”, a menþionat ºi Gheorghe Vereº, preºedintele PRM Petroºani. Scopul PRM-iºtilor va fi acela de a reveni în consiliile locale ºi de a face opoziþie, aºa cum au fãcut în mandatul trecut. Pânã atunci, însã, toþi au promis cã vor reorganiza filialele locale.


12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 28 Martie 2013

Drumul spre Herculane nu primeºte finanþare

D

in lipsã de fonduri, drumul spre Herculane nu se mai realizeazã anul acesta. Reprezentanþii Departamentului pentru Infrastructurã ºi Investiþii strãine precizeazã mai multe aspecte referitoare la situaþia drumului care face legãtura dintre Valea Jiului ºi Herculane. Monika BACIU ”În urma informaþiilor primite de la Compania Naþionalã de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale România vã comunicãm faptul cã în vederea realizãrii unei legãturi directe între bazinul Vãii Jiului ºi bazinul Vãii Cernei, între zona municipiului Petroºani (pe DN 66) ºi zona localitãþii Bãile Herculane, s-a identificat un traseu compus din douã tronsoane de drumuri forestiere, care prin modernizare la nivel de drum naþional, puteau satisface aceastã cerinþã. Din studiul efectuat de specialiºtii în domeniu, a rezultat necesitatea realizãrii unor lucrãri ample de reparare ºi modernizare a traseului respectiv (...) Prin hotãrârea Guvernului României (...) s-a aprobat clasificarea unor sectoare de drum forestier aflate ãn popri-

etatea publicã a statului ºi în administrarea Regiei Naþionale a Pãdurilor, ca drum naþional DN 66A (...). Prin Hotãrârea Guvernului (...) s-a aprobat achiziþia dintr-o singurã sursã de cãtre Regia Autonomã Administraþia Naþionalã a drumurilor din România a execuþiei lucrãrilor pentru repararea ºi întreþinerea sectorului de drum dintre localitãþile uricaniCâmpul lui neag-Bãile Herculane”, se aratã în documentele de la Departamentul pentru Infrastructurã ºi Investiþii Strãine. Trei sectoare de drum Potrivit reprezentanþilor Departamentului drumul ce face legãtura între Câmpu lui Neag ºi Herculane este împãrþit în trei sectoare. Douã dintre acestea au primit finanþare, iar unul încã nu a primit avizul de mediu.

”Lucrãrile aferente primului sector au avut ca sursã de finanþare Fondul Special al drumurilor Publice, iar din anul 2000 lucrarea a fost prevãzutã în lista obiectivelor incluse în proiectul de reconstrucþie ºi consolidare a infrastructurii rutiere finanþate în baza contractului dintre România ºi Banca Europeanã de Investiþii (...) fiind finalizate în iulie 2002, valoarea recepþionatã fiind de 22,56 milioane lei. Pentru execuþia lucrãrilor pe sectorul II, SC CCCF SA, la soliictarea AND a prezentat o documentaþie de încredinþare directã, negociatã conform prevederilor legale la acea datã ºi aprobatã (...) Lucrãrile aferente celui

de-al doilea sector au fost finanþate iniþial prin proiectul de reconstrucþie ºi consolidare a infrastructurii rutiere (...), fiind finalizate în anul 2008, valoarea recepþionatã fiind de 190,84 milioane lei”, se mai aratã în documente. În ceea ce priveºte cel de-al treilea sector de drum situaþia este mai complicatã. ”Studiul de fezabilitate elaborat pentru sectorul III Drum de legãturã DN 66A Câmpul lui NeagCerna a fost avizat în CTE-MTCT în luna iulie 2006, nefiind promovat spre avizare în Consiliul Interministerial de Avizare Lucrãri Publice datoritã faptului cã nu a fost obþinut avizul de mediu de la Agenþia Naþionalã pentru

Telescaunul spre Parâng va funcþiona de Paºtele Catolic. Mai departe, însã, nu ºtie

V

estea bunã pentru turiºti este cã în weekendul care vine, de Paºtele Catolic, telescaunul care duce spre staþiunea Parâng, va funcþiona. Vestea prostã, însã, este aceea cã dacã cei câþiva angajaþi care au mai rãmas aici, nu îºi vor recãpãta sporurile pentru a avea salarii mãcar decente, vor opri instalaþia de tot. Luiza ANDRONACHE Angajaþii de la Telescaunul spre Parâng au fost preluaþi de firma Krantz Eurocenter, iar

din data de 14 martie figureazã ca fiind angajaþi legal. Însã, dupã ce cã trei dintre ei au fost daþi afarã, iar acum au rãmas doar 12, dintre care douã

casiere plus paznicii, ºi salariile pe care au fost încadraþi, sunt chiar de mizerie. La începutul acestei sãptãmâni, ei au fost la primãrie pentru a-ºi exprima nemulþumirile, însã directorul executiv al primãriei, Marian Popescu, i-a liniºtit ºi le-a promis cã primul salariu pe care îl vor încasa, va fi cu tot cu sporurile pierdute odatã cu trecerea de la Gospodãrie Prest Com la Krantz Eurocenter. “ Ne-a promis domnul Popescu cã pe fluturaºul de salariu de

Protecþia Mediului Hunedoara. În anul 2009, în vederea obþinerii finanþãrii a fost necesarã reactualizarea valoricã a studiului de fezabilitate ºi obþinerea avizelor ºi acordurilor favorabile, în vederea reavizãrii indicatorilor tehnico-economici, obþinându-se aviz CTEMTI ºi avizul consiliului Interministerial de Avizare Luccrãri Publice, în care se menþiona cã promovarea hotãrârii de Guvern pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiþii se va face dupã obþinerea tuturor avizelor ºi acordurilor solicitate prin Certificatul de Urbanism”, se mai aratã în documente. Ulterior au fost obþinute toate avizele pentru acest drum, însã proiectul a fost restras de la finanþare din cauza

luna viitoare, vom avea sporurile. Sper sã fie aºa, pentru cã altfel, chiar nu mai putem lucra. Vom opri instalaþia de tot”, a declarat responsabilul de la telescaun, Gigi Pogan. Neoficial, însã, dupã cum stau lucrurile, nu este exclus sã asistãm la cel mai sumbru scenariu. Pentru cã nu ar fi bani suficienþi de salarii, angajaþilor li s-a pus în vedere sã-ºi ia câteva zile libere, cam o sãptãmânã. Cei 12 angajaþi sunt de pãrere cã la banii pe care îi iau acum, nu meritã munca, efortul, frigul ºi condiþiile grele în care muncesc. Spre exemplu, un lãcãtus, care are

reducerilor bugetare ce se impun. ”Având în vedere prevederile OUG nr. 26/2012 privind unele mãsuri de reducere a cheltuielilor publice ºi întãrirea disciplinei financiare ºi de modificare ºi completare a unor acte normative, în data de 9.10.2012, proiectul de hotãrâre de Guvern a fost restituit neavizat de Ministerul Finanþelor Publice, având în vedere cã finanþarea acestui obiectiv preconizatã a se realiza de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Transporturilor ºi Infrastructurii în limita sumelor aprobate anual cu aceastã destinaþie precum ºi din alte surse legal constituite, conform programelor de investiþii publice stabilite pentru perioada 2012-2015. În conformitate cu prevederile OUG 26/2012, excepþie de la aceastã regulã o reprezintã obiectivele a cãror finanþare este asiguratã din fonduri externe nerambursabile, precum ºi din fonduri externe rambursabile”, se mai aratã în docmente. Astfel, drumul care face legãtura dintre Valea Jiului ºi Herculane nu va fi realizat în acest an pentru cã banii teoretic trebuiau sã vinã de la bugetul de stat, iar aceste finanþãri au fost stopate.

chiar ºi 10 ani experienþã, are salariul brut de 850 de lei. Astfel, banii pe care îi ia în mânã sunt undeva la 636 de lei. Insuficient pentru munca pe care o depune. De asemenea, noua firmã trebuie sã scoatã bani din buzunar ºi pentru repararea instalaþiei ºi întreþinerea acesteia. Un necesar minim aratã cã pentru autorizarea telescaunului pentru sezonul urmãtor ar trebui piese începând de la rulmenþi, baterii de role, ulei de reductor, laþuri, ºuruburi de mai multe feluri, plus multe alte lucruri. Fãrã acestea, telescaunul spre Parâng nu va fi avizat ISCIR.

CVJ NR. 337, JOI 28 MARTIE 2013  

CVJ NR. 337, JOI 28 MARTIE 2013

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you