Issuu on Google+

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 330

Cronica Vãii Jiului Marti, 19 Martie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 12 pagini z 1 LEU

Pâinea pentru sute de familii din Petrila vine prin Money Gram

Terorizaþi de hoþi

F

urturile repetate din gospodãrii i-au revoltat pe locuitorii unui cartier din zona de nord a municipiului Petroºani.

>>> PAGINA A 3-A

A furat crucile din cimitir

U

n recidivist de 31 de ani din Petroºani a fost prins de poliþiºti cu mai multe cruci din fier pe care le-a furat dintr-un cimitir pentru a le vinde la fier vechi.

>>> PAGINA A 3-A

Or fi ai lor mai buni, dar ai noºtri au fost primii

C

ercetãtorii de la Universitatea Petroºani au realizat demult studii cu care alþi specialiºti din Europa se laudã acum

>>> PAGINILE 6-7

Prima piesã la mina-muzeu Petrila

M

ina Petrila va deveni istorie, iar în aceste zile se scriu primele pagini. Un trenuleþ cu combustie pe motorinã a fost montat pe o ºinã artizanalã în curtea minei, iar în vagoane vor rãsãri flori.

>>> PAGINILE 6-7

Capela Castelului Corvinilor, un fel de „Poarta sãrutului” pentru hunedoreni

U

n simplu calcul, doar într-un rãstimp de o sãptãmânã, aratã cã aproximativ 200 de familii din Petrila primesc bani din strãinãtate de la rudele aflate la muncã prin þãri ale Europei, dar ºi pe alte continente. Este pâinea care vine mai ales prin Money Gramm. >>> PAGINILE 8-9

C

astelul Corvinilor din Hunedoara ar putea fi locaþia idealã pentru tinerii cãsãtoriþi, care doresc sã simtã atmosfera medievalã la propria lor nuntã.

>>> PAGINA 12


2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Marti, 19 Martie 2013

Vr e m e a î n Va l e a J i u l u i

ApaServ Informeazã Începând cu 1 noiembrie 2012 au loc audienþe la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 dupã urmãtorul program: Miercuri, 13:00 - 15:00 · ªef Dep. economic Mariana Matrica · ªef Dep. Producþie –

Cristian Ionicã Joi, 10:00 - 12:00 · Director General - Costel Avram · ªef Dep. Exploatare Florin Donisa · ªef Birou Juridic – Adriana Dãian Director General, Costel AVRAM

Petrila

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Vu l c a n

Lupeni

Noaptea

Noaptea

Dimineaþa

Dimineaþa

Ziua

Ziua

Seara

Seara

Cronica Vãii Jiului z Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? z Vrei sã te dezvolþi? z Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? z Vrei sã faci bani? zzz

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani zzz

Cronica Vãii Jiului

Telefon

Website: www.cronicavj.ro

0374.906.687 zzz

E-mail: cronicavj@gmail.com

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 11:10 În gura presei 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator

17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Yakuza 22:30 Un Show Pãcãtos 1:00 Observator (r)

National TV 9:45 Taxi Driver (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii

12:00 Pastila Vouã (r) 12:30 Cuscrele (r) 13:30 Pastila Vouã (r) 13:45 Cuscrele (r) 14:45 Pastila Vouã (r) 15:15 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Destine împlinite 20:15 Suflete pereche 21:15 Hoþul Fantomã

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Eleva - model (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Între coºmar ºi realitate 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 MasterChef 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 CSI New York 0:00 Garden State

Prima TV 9:30 NCIS: Anchetã militarã (r) 10:30 Medium 11:30 Teleshopping 11:45 Frumoasa Ceci 13:00 Teleshopping 13:30 NCIS: Anchetã militarã (r) 14:30 Teleshopping 15:00 Galileo 15:30 Totul despre mame

TVR 1 9:30 Credo 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 17:00 Interes general 17:40 Zeul rãzboiului 18:20 Zeul rãzboiului 19:00 Ora de business 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 21:00 Prim plan 22:10 Pancho Villa 23:50 Ora de business (r) 0:35 Dezangajare (r)

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

16:00 Cireaºa de pe tort (r) 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE


Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Marti, 19 martie 2013

Te r o r i z a þ i d e h o þ i

F

urturile repetate din gospodãrii i-au revoltat pe locuitorii unui cartier din zona de nord a municipiului Petroºani. Oamenii ameninþã cã vor face poterã pentru cã poliþiºtii sunt depãºiþi de situaþie. Maximilian GÂNJU Ultima loviturã a fost datã duminicã noapte, când dintr-o gospodãrie de pe strada Poienilor, hoþii au furat o bicicletã. În urmã cu câteva zile, aceeaºi locuinþã a fost cãlcatã de hoþi ziua în amiaza mare, iar un vecin care i-a surprins, a fost ameninþat de „magneþi”. Pãgubitul a depus plângere pentru furt, însã ºansele de a-ºi recupera bunul în valoare de circa 500 de lei sunt mici dacã luãm în calcul rãspunsul

poliþiºtilor care i-au preluat plângerea. „Pe la ora 22 au intrat în curte ºi au furat bicicleta, atât era de valoare. Mergeam cu ea la muncã, am mare nevoie de ea. Nu de mult mi-au furat gardul din plasã de sârmã de la grãdinã. Acum câteva zile au intrat pânã în curte ziua în amiaza mare ºi au furat tot ce era fier. Am fost la poliþie sã depun plângere ºi mi s-a spus cã ei nu prea au ce face. Cã nu sunt oameni destui, cã o sã vadã dacã prind hoþul, dar sunt ºanse mici

ca sã îmi recuperez bicicleta. Le-am spus ºi hoþul cã l-am vãzut pe stradã când mergeam sã depun plângere. Este un recidivist din Bosnia care a mai furat din cartier ºi e liber. Un alt vecin a rãmas ºi el fãrã gard iar la altuia i s-a furat din curte tot ce putea fi dus la fier vechi”, spune Cristi, bãrbatul pãgubit. Hoþii sunt din Bosnia, cartierul învecinat, ºi avem tot timpul probleme cu ei.

V

or sã facã poterã

Locuitorii cartierului sunt disperaþi pentru cã hoþii zburdã prin gospodãriile lor ºi ºi-au

Au aflat cine sunt fãrã droguri ine sunt eu fãrã droguri? La întrebarea asta au fost nevoiþi sã rãspundã deþinuþii de la C Penitenciarul Bârcea Mare. Centrul de Prevenire

Evaluare ºi Consiliere Antidrog Hunedoara, în parteneriat cu Penitenciarul Bârcea Mare, a desfãºurat în perioada octombrie 2012 – ianuarie 2013 proiectul de tip psihoterapeutic „Cine sunt eu fãrã droguri?”, proiect ce face parte din Programul specific de asistenþã psihosocialã destinat persoanelor cu antecedente în toxicomanie implementat de Penitenciarul Bârcea Mare. Monika BACIU Scopul proiectului a fost îmbunãtãþirea dezvoltãrii personale a deþinuþilor cu antecedente în toxicomanie, în vederea abordãrii eficiente a situaþiilor de risc odatã cu pãrãsirea mediului privativ de libertate.

O

pt deþinuþi au luat parte la acest proiect ”Beneficiarii direcþi ai proiectului au fost un grup de 8 persoane private de libertate care au declarat cã au consumat substanþe psihoactive ºi care au participat la 12 întâlniri de grup în care s-au utilizat tehnici terapeutice specifice terapiilor de grup. La începutul proiectului majoritatea participanþilor aveau aºteptãri referitoare la obþinerea de informaþii cu privire la efectele consumului asupra sãnãtãþii, cum sã îºi creascã motivaþia pentru a menþine abstinenþa ºi cum sã îi ajute pe ceilalþi sã nu (mai) consume, iar la finalul proiectului toþi au considerat cã participarea la program le-a fost utilã prin faptul cã au obþinut informaþiile de care aveau nevoie, au învãþat din experienþa celorlalþi participanþi ºi din propria

Hoþi opriþi cu focuri de armã T

rei bãrbaþi au fost prinºi de poliþiºti feroviari din Petroºani într-un depozit al Gãrii Petroºani pe când furau motorina destinatã centralei termice. Pentru a-i reþine poliþiºtii au fost obligaþi sã facã uz de armã. Maximilian GÂNJU Cei trei indivizi prinºi la furat în magazia CFR Marfã din Petroºani reuºiserã sã sustragã circa 120 de litri de combustibil tip M, în fapt o motorinã de slabã calitate destinatã în special centralelor termice. Hoþii intenþionau sã vândã combustibilul drept motorinã pentru autoturisme cu circa 4 lei pe litru spun surse din rândul

anchetatorilor. Astfel, pentru cei 120 de litri de combustibil ar fi obþinut aproape 500 de lei. Când i-au vãzut pe poliþiºti cei trei au încercat sã scape fugind, iar oamenii legii au fost obligaþi sã tragã de trei ori cu arma pen-

luat ºi câte trei câini pentru a-i þine la distanþã. Totul este în zadar, aºa cã ultima soluþie este sã facã ei de pazã. „Ne adunãm cu furci, topoare ºi coase ºi facem poterã dacã nu este lege pentru hoþi ºi poliþiºtii spun cã sunt puþini ºi nu-i pot prinde. Ne facem singuri dreptate, îi prindem la furat ºi avem noi grijã sã fie pedepsiþi. Altã soluþie nu vãd. Nu este normal ce se întâmplã, trebuie sã dormim cu frica în sân cã intrã peste noi. O sã doarmã ei dacã numai aºa se poate”, spun locuitorii cartierului. În zonã are locuinþa ºi un

tru a-i opri. Doar unul dintre ei a fost prins, însã este o chestiune de timp pânã când vor pune mâna ºi pe ceilalþi doi hoþi. „În data de 17.03.2013, în jurul orei 05:10, în timpul executãrii unei patrulãri în Complexul Staþiei CFR Petroºani, poliþiºtii Postului de Poliþie T.F. Petroºani au surprins, într-o magazie aparþinând CFR Marfã, trei persoane care sustrãgeau combustibil M (pentru centralele termice). În momentul în

procuror din cadrul Parchetului Petroºani care pânã acum a scãpat de hoþii din Bosnia. Pe de altã parte este explicabil de ce poliþiºtii din Petroºani nu dau o importanþã prea mare unor furturi pe care le considerã mãrunte. Au în lucru dosare grele pe care nu le pot soluþiona de ani

experienþã pe care, împãrtãºind-o în cadrul grupului, au înþeles-o ºi ºi-au interiorizat-o altfel, au avut posibilitatea sã se cunoascã mai bine ºi sã-ºi identifice limitele ºi potenþialul personal”, declarã reprezentanþii CPECA Hunedoara. Obiectivul general al proiectului a vizat prevenirea ºi reducerea consumului de droguri ºi conºtientizarea cauzelor care au dus la consum. Prin obiectivele specifice s-a urmãrit întãrirea ºi menþinerea motivaþiei pentru abstinenþã, formarea unor abilitãþi de copying pentru a face faþã eficient situaþiilor în care existã posibilitatea consumului de substanþe, identificarea ºi reducerea obiceiurilor asociate consumului ºi înlocuirea acestora cu activitãþi

care au observat organele de poliþie, cele trei persoane au fugit, pentru oprirea acestora, unul dintre poliþiºti executând trei focuri de armã. Poliþiºtii au reuºit sã îl reþinã pe Constantin K., de 34 de ani, din Petroºani. (…) Poliþiºtii continuã cercetãrile în vederea stabilirii identitãþii tuturor participanþilor la comiterea infracþiunii , în cauzã fiind întocmit dosar de cercetare penalã pentru furt calificat”, a declarat inspectorul Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara. Nu este pentru prima datã când hoþii urmãresc stocul de combustibil al centralei din staþia CFR Petroºani.

de zile. Un exemplu ar fi furtul de bijuterii de la Jiul, loviturã datã în anul 2011 ºi care a rãmas cu autor necunoscut. Atunci s-au furat peste douã kilograme de bijuterii în valoare de aproximativ 300.000 de lei, iar hoþul sau hoþii sunt liberi ca pasãrea cerului. ªi acesta este doar un exemplu.

pozitive ºi durabile, formarea unor abilitãþi de recunoaºtere ºi management al situaþiilor de nevoie acutã de consum, precum ºi oferirea de informaþii care sã permitã identificarea ºi utilizarea reþelei de suport social, în situaþii de risc.

A furat crucile din cimitir

U

n recidivist de 31 de ani din Petroºani a fost prins de poliþiºti cu mai multe cruci din fier pe care le-a furat dintr-un cimitir pentru a le vinde la fier vechi.

„În data de 17.03.2013, în jurul orei 17:15, poliþiºtii din cadrul Biroului Ordine Publicã Petroºani l-au depistat pe Vasile L., de 31 de ani, din Petroºani, care transporta pe o bicicletã un sac în care se aflau mai

multe bucãþi din metal. În urma verificãrilor efectuate s-a stabilit cã sacul conþinea douã cruci metalice, bãrbatul declarând poliþiºtilor cã le-a sustras dintr-un cimitir din Petroºani”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt IPJ Hunedoara. Bãrbatul este cercetat acum pentru furt calificat. Maximilian GÂNJU


4 Actualitate

R

Cronica Vãii Jiului | Marti, 19 martie 2013

Bãrbat cãutat în apele Jiului pânã la Gorj

udele, prietenii ºi zeci de pomperi cautã în apele Jiului un bãrbat care s-a înecat vineri seara. Pomperii au scotocit toate malurile Jiului de Vest ºi acum au ajuns pânã în Defileul Jiului, dar vor cere chiar sprijinul celor din Gorj. Pomperii reiau zi de zi cãutãrile bãrbatului în apele învolburate ale Jiului ºi de luni s-au gândit sã extindã cercetãrile în Defileul Jiului. „Acum am terminat cu zona

noastrã pânã la Polatiºte. Am scotocit toate malurile ºi vedem care e planul. Nu vom sista cãutãrile ºi, împreunã cu familia, care sunt ºi ei vreo 20 de persoane, dar e posibil ca azi sã le cerem ajutor ºi colegilor de la Târgu Jiu”, spune Rãzvan Stancu, adjunct al Comandantului Detaºamentului de Pompieri Petroºani. O echipã formatã din 6 pompieri de la Detaºamentul din Petroºani a reluat cãutarea bãrbatului de 61 de ani din Lupeni cãzut vineri seara în Jiu, în timp ce traversa o punte peste râu. Operaþiunile de

identificare a bãrbatului se desfãºoarã prin observare de la mal, deoarece ca urmare a ploilor torenþiale cãzute în ultima vreme ºi a topirii zãpezii din zonele montane, volumul râului Jiu s-a mãrit, în acest context cãutarea cu ajutorul bãrcii pneumatice aflate în dotarea Detaºamentului Petroºani, nefiind oportunã din punctul de vedere al siguranþei personalului. Cãutarea se desfãºoarã pe

ambele maluri ale râului Jiu precum ºi în zona barajului de la Paroºeni, intervenþia extinzându-se pe un segment de 12 kilometri, pânã la limita cu judeþul Gorj. Bãrbatul de 61 de ani este din Lupeni ºi a fost cãutat de pompieri tot week-endul care a trecut în apele Jiului de Vest la Lupeni. Martorii care l-au vãzut ultima datã povestesc cã omul a încercat sã traverseze un pod peste Jiul de Vest ºi, cel mai

probabil s-a dezechilibrat. Cei care l-au vãzut cã alunecã au sunat la 112 ºi au chemat în ajutor pompierii. Aceºtia s-au chinuit ore bune sã dea de bãrbat, însã, nu l-au gãsit. Martorii incidentului spun cã omul s-a dezechilibrat, a alunecat ºi apoi s-ar fi putut lovi de un bolovan. Asta cred ºi cei care îl cautã. „Podeþul era acoperit cu zãpadã ºi sunt urme în zãpadã din care rezultã cã omul a alunecat ºi a cãzut peste balustrada care nu are vreun grilaj de protecþie. Jos este un bolovan mare ºi cel mai probabil s-a lovit la cap în cãdere ºi a fost luat de apã”, spune unul dintre primii pompieri care a venit la Lupeni vineri dupã amiazã. Podeþul pe care bãrbatul încerca sã îl traverseze nu este o cale des utilizatã de trecãtori, dar sunt oameni în zona Cartierului Bãrbãteni care aleg acest traseu pentru a scurta drumul. Diana MITRACHE

Sindicatul de L e - a l u a t a p a d u l a p u l fost ploi mari. casã inundatã. la SNÎM cere A uAsta Nici pomenealã! reiese din E vorba doar de ce gãsim acum indolenþa localnicilor ce reprezenta- ceea în albiile apelor ce au casele în amonte de traverseazã municicentrul oraºului, tivitate piul Petroºani. pe Maleia ºi care nu

S

indicatul înfiinþat aproape o datã cu compania care se ocupã de administrarea minelor de huilã din Valea Jiului ce vor fi închise a cerut magistraþilor de la Petroºani sã constate cã are reprezentativitate. Acþiunea de constatare a reprezentativitãþii a intrat pe rolul Judecãtoriei Petroºani pe data de 14 martie, iar ieri-luni a fost primul termen de judecatã. Sindicatul Huila Valea Jiului a cerut magistraþilor sã-i constate dreptul de a negocia cu administraþia în numele celor câteva mii de salariaþi de la Societate Naþionalã de Închideri de Mine Valea Jiului (SNÎM). Un capitol foarte important pentru minerii de la SNÎM care cuprinde minele Petrila, Paroºeni ºi Uricani, este contractul colectiv de muncã pe care trebuie sã-l negocieze liderii, dar ºi protecþia primitã de cei 500 de mineri ce vor pãrãsi sistemul în acest an în urma disponibilizãrilor colective. Sindicatul Huila Valea Jiului este condus de Laszlo Domokos ºi s-a înfiinþat la finele anului 2012, însã a primit personalitate juridicã abia în februarie 2013, dupã câºtigarea unui proces cu un alt sindicat. Maximilian GÂNJU

Chiar dacã în est nu a plouat prea mult, apele au cãrat cu ele la vale aluviuni ºi, odatã cu mâlul ºi crengile copacilor, în centrul municipiului Petroºani a rãsãrit din apã ºi un dulap. ªi asta nu cã ar fi fost vreo

s-au obosit sã-ºi ducã lucrurile la ghenã. Aºa se facã acum, sub pod s-au adunat tot felul de deºeuri, iar dacã unele provin din construcþii, altele provin sigur din gospodãrii. La fel ca ºi dulapul din lemn prefabricat care s-a oprit pe o limbã

În Petroºani “Ora Pamântului” ar putea lipsi

Î

n fiecare an, în ultima sâmbãtã din luna martie, este celebratã, pe plan mondial, Ora Pãmântului. Scopul manifestãrii îl reprezintã sensibilizarea utilizatorilor de energie electricã faþã de problema dioxidului de carbon emis în atmosferã. În esenþã, “Ora Pãmântului” constã în stingerea luminii ºi oprirea aparatelor electrocasnice neesenþiale timp de o orã, în mod voluntar, atât de cãtre consumatorii individuali cât ºi de cãtre unitãþile economice sau instituþii. În Petroºani, s-ar putea ca în acest an, evenimentul sã nu fie marcat. “Pânã în prezent nu am stabilit sã organizãm niciun fel de acþiuni legate de aceastã manifestare”, a precizat Dorina Niþã, viceprimarul municipiului Petroºani.

de pãmânt, dupã ce apele s-au mai retras în Estul Vãii Jiului. Diana MITRACHE

“Ora Pãmântului” a fost marcatã, pentru prima datã, în anul 2007. De atunci, manifestarea este organizatã în fiecare an în toatã lumea, dorinduse ca factorii de decizie guvernamentali sã fie determinaþi sã recurgã la mãsuri ferme în vederea stopãrii fenomenului de încãlzire globalã. Mir cea NISTOR

Facturile la gaz, plãtibile ºi în benzinãrii

Companiile E.ON din România continuã sã diversifice canalele menite sã faciliteze achitarea facturilor de gaze naturale ºi a celor de servicii, punând la dispoziþia clienþilor ºi punctele de platã din cadrul staþiilor de carburanþi OMV. Astfel, în baza parteneriatului încheiat cu WESTACO, începând cu luna februarie a acestui an, noul canal de platã a facturilor este disponibil în 160 de benzinãrii din întreaga þarã. ”Totodatã, consumatorii casnici pot accesa portalul E.ON Myline, prin crearea unui cont client pe pagina http://www.myline-

eon.ro, care permite între altele, vizualizarea facturilor, primirea facturii electronice în baza unei opþiuni exprimate în acest sens, precum ºi plata facturilor. Menþionãm faptul cã pentru achitarea facturilor prin intermediul canalelor de platã puse la dispoziþia clienþilor de cãtre E.ON nu se percep comisioane”, se aratã într-un comunicat al E-ON GAZ ROMÂNIA. Acesta vine în completarea soluþiilor de platã oferite de BRD – Groupe Société Générale, Raiffeisen Bank, ING Bank, Banca Transilvania, UniCredit Þiriac, Banca Comercialã Carpatica, Creditcoop, PayPoint ºi Payzone. Facturile mai pot fi achitate ºi prin intermediul terminalelor BRD – Groupe Société Générale din incinta Centrelor de Relaþii Clienþi E.ON. Monika BACIU


Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti, 19 martie 2013

Nu toatã hrana e sigurã!

A

tenþie la ce consumaþi. Medicii îi sfãtuiesc pe oameni sã fie cu mare bãgare de seamã atunci când cumpãrã produse alimentare, pentru cã pericolele sunt la tot pasul. Carmen COSMAN Chiar dacã ni s-au dat în mod repetata asigurãri cã macroul infestat cu Anisakis nu prezintã pericol pentru consumul uman ºi cã pânã acum nu au fost semnalate cazuri de îmbolnãvire la om, specialiºtii ne recomandã totuºi sã fim cu mare bãgare de seamã ºi ne spun cã paraziþii chiar ºi morþi pot sã ne afecteze. Asta ca urmare a faptului cã s-a spus cã paraziþii intestinali erau morþi, iar riscurile minime din aceastã cauzã. Dr. Gheorghe Cristea, ºeful Colegiului Medicilor

Hunedoara, ne-a declarat cã „în principiu, produsele pe pescãrie trebuie consumate bine fripte, bine prãjite, fierte, pentru cã Anisakis se gãseºte nu numai în peºtele marin, ci ºi în moluºte ºi alte animale marine care se regãsesc pe piaþa noastrã”.

A

menzi pentru nereguli

Reamintim cã este alertã sanitar – veterinarã la macrou, mai multe loturi de lapte sunt susceptibile a fi infestate cu Aflatoxinã, aºa cã medicii sunt în alertã maximã.

„Noi suntem într-o permanentã campanie de verificare a unitãþilor alimentare, a supermarketurilor, a unitãþilor care proceseazã carne, produse din carne, produse

este ºi ºeful Circumscripþiei Sanitar – Veterinare Valea Jiului. Neregulile descoperite sunt legate de lipsa graficelor de temperaturã, grafice incomplete, mici

perisabile. Sunt deficienþe pe care le remediem pe loc, în timpul controlului, altele care nu necesitã o alertã ºi luãm mãsuri pe termen scurt ºi, totodatã, stabilim proceduri pentru a nu fi pusã în pericol sãnãtatea consumatorului”, a mai spus dr. Gheorghe Cristea, care

deficienþe privind starea de curãþenie, care s-au putut remedia pe loc, dar au fost ºi cazuri în care s-au aplicat sancþiuni contravenþionale. Numai în ultimele zile s-au aplicat ºapte contravenþii, cu o valoare cuprinsã între 600 ºi 800 de lei fiecare.

A fost stabilit programul comun

R

eprezentanþii celor douã oraºe înfrãþite, Petroºani ºi Varpalota, au stabilit programul acþiunilor comune programate a se derula în 2013. Printre altele, acesta prevede derularea atât de acþiuni culturale cât ºi sportive sau schimburi de experienþã între funcþionarii publici din cele douã localitãþi. Mircea NISTOR

“Prima acþiune comunã va fi reprezentatã de participarea unei delegaþii oficiale din Varpalota la manifestãrile dedicate Zilelor Municipiului Petroºani, în perioada 30 mai – 2 iunie, ocazie cu care o delegaþie a funcþionarilor publici din oraºul

maghiar, de la biroul de elaborare a proiectelor cu finanþare europeanã se va întâlni cu omologii lor din Petroºani, în vederea efectuãrii unui schimb de experienþã. Acþiunea este programatã a avea loc în Petroºani. La sfârºitul lunii iunie, începutul lunii iulie, va avea loc un alt schimb de expe-

rienþã între funcþionarii publici din cele douã localitãþi, de aceastã datã, în Ungaria. În ceea ce priveºte acþiunile sportive

bilaterale, acestea vor consta în participarea echipei de handbal a ªcolii Sportive din Petroºani la o competiþie programatã la Varpalota, în luna august, respectiv la

întoarcerea participãrii, handbaliºtii din Varpalota urmând a se alinia la turneul organizat, în aceeaºi lunã, de cãtre omologii lor din Valea Jiului. În acelaºi timp, în perioada 11 – 13

octombrie, reprezentanþii Petroºaniului sunt aºteptaþi sã fie prezenþi la startul concursului internaþional de semimaraton care va fi organizat în locali-

Doar 21 de divorþuri finalizate

A

nul trecut, în municipiul Petroºani, au fost depuse 24 de cereri la primãrie pentru desfacerea de cãsãtorii. Dintre cele 24 de cereri 21 au fost finalizate, respectiv soþii s-au separat pe cale amiabilã ºi administrativã, în timp rapid. Mircea NISTOR În ceea ce priveºte celelalte 3 cereri de divorþ, pânã la urmã, soþii s-au împãcat ºi au renunþat la separare. În Petroºani, desfacerea unei cãsãtorii pe cale adminis-

trativã, la primãrie, dureazã 35 de zile ºi costã 200 de lei. În acest timp, cererile de divorþ înaintate Judecãtoriei din Petroºani dureazã mult mai mult timp ºi necesitã scoaterea din buzunar a unor sume de bani mult

mai mari. Anul trecut, la Judecãtorie au fost desfãcute 134 de cãsãtorii, încheiate între cetãþenii din localitate. Dacã numãrul divorþurilor a fost de aproape 200, cãsãtoriile au fost în numãr de aproximativ 220, cel al naºterilor de circa 500 iar al deceselor de aproape 700. Spre comparaþie, în anul

tatea maghiarã. O altã acþiune comunã va fi reprezentatã de organizarea unor tabere ºcolare bazate pe reciprocitate, cu grupuri de câte 20 de elevi, aceasta fiind programatã pentru ultima decadã a lunii iulie”, a precizat Eduard Werºanski, consilierul primarului din Petroºani. Pe de altã parte, în cadrul întâlnirii derulate în Petroºani, la finalul sãptãmânii trecute, reprezentanþii celor douã localitãþi înfrãþite ºi-au propus ca pe viitor sã colaboreze ºi în alte domenii de activitate. Printre acestea se numãrã: turismul sau proiectele europene.

1989, în Petroºani au fost înregistrate doar 45 de divorþuri. În acelaºi timp, în ultimul an al “Epocii de aur” s-au nãscut 1.986 de copii, au decedat 587 de persoane ºi au fost încheiate 476 de cãsãtorii. Asta, în condiþiile în care în 1989 numãrul locuitorilor municipiului Petroºani era de 45.000, iar acum a scãzut la doar aproximativ 35.000.

Maidanezii, mai liberi ºi mai fericiþi

L

a începutul lunii martie, serviciile de ecarisaj din Valea Jiului ºi personalul aferent au fost preluate de cãtre Consiliul Judeþean Hunedoara. Mircea NISTOR Deºi de atunci au trecut 3 sãptãmâni, nimic

la Centrul “Lãbuº” din cartierul Colonie au rãmas (doar) câte un medic veterinar, un ºef

nu s-a întâmplat, în afarã de faptul cã numãrul câinilor fãrã stãpân s-a înmulþit în toate localitãþile din zonã. Asta, pentru cã utilajele ºi dotãrile promise întârzie sã aparã, aici fiind vorba despre mese de operaþie necesare sterilizãrii animalelor, maºini, medicamente sau instrumentar medical. În plus, între timp, hingherii plecaþi nu au fost înlocuiþi cu personal nou-angajat. În Petroºani, de exemplu,

de centru ºi un hingher, în condiþiile în care numãrul acestora ar fi trebuit sã fie mult mai mare. Plus câþiva cãþei. Prin urmare, dacã nu existã cine sã-i prindã, maidanezii se înmulþesc ºi prospereazã pe zi ce trece. În acest timp, autoritãþile locale, scãpate de gestionarea problemei animalelor fãrã stãpân, mai intervin doar în cazul în care sunt semnalaþi dulãi extre de violenþi. Adicã, mai deloc…


6 Actualitate

C

ercetãtorii de la Universitatea Petroºani au realizat demult studii cu care alþi specialiºti din Europa se laudã acum O glumã care circulã pe internet în ultimele luni spune cã cercetãtorii britanici ar fi descoperit cã 99% dintre cercetãri sunt efectuate de ei. Însã, umorul englezesc nu poate combate rezultatele ºi descoperirile fãcute de specialiºtii români, care mai mult muncesc în laboratoare ºi pe teren, fãrã a avea timp sã se afiºeze în media cu descoperirile lor, care, drept este, sunt fãcute cu câþiva ani înaintea celor care acum se laudã cã ar fi descoperit ei gaura din ºvaiþer.

Î

COLÞUL LUI DENIS

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Marti, 19 Martie 2013

naþional s-a creat panicã în rândul populaþiei datoritã isteriei vizavi de diversele produse alimentare contaminate în fel ºi chip sau al etichetãrilor greºite.

A bia acum

când ne întrebãm tot mai des ce mâncãm ºi ce bem, munca de aproape zece ani a celor trei cercetãtori petroºeneni, se cunoaºte sau cel puþin ar trebui. Aceºti specialiºti au efectuat un studiu acum câþiva ani, însã a fost puþin mediatizat. Specialiºtii petroºeneni care au lucrat ani în ºir, fãrã a

n ultimele luni,

mass-media din Europa a vuit de ce descoperiri uluitoare au fãcut specialiºtii din Europa asupra modului cum afecteazã hrana ºi viaþa unui animal, carnea acestuia, precum ºi laptele, în cazul vacilor. În perioada 20112012, o echipã de cercetãtori de la Universitatea Petroºani a publicat un studiu care relevã dependenþa calitãþii D r. i n g . G r i g o r e B u i a laptelui faþã de mediul în care trãiesc animalele care avea pretenþia de a fi îl produc, punând municilãudaþi de mass-media sunt piul ºi Universitatea din dr.ing. Csaba Lorinþ, dr.ing. Petroºani pe harta mondiGrigore Buia (profesori ai alã a unei celebre edituri Universitãþii din Petroºani, ºtiinþifice internaþionale, Departamentul de ingineria respectiv Springer Mediului ºi Geologie, Science+Business Media România) ºi dr.ing. Monica B.V. Deºi desfãºurat de-a Rãdulescu (Geolog, lungul mai multor ani, în Conestoga-Rovers and perioada 2003-2008, apoi publicat în varianta finalã în Associates ºi profesor asociat la University of cursul anului trecut, subiecWinsdor, Canada). tul capãtã abia acum noto“Studiul nostru reprezinrietate, când la nivel inter-

M

Or fi ai lor mai buni, dar ai noºtri au fost primii

tã o aºa numitã „cercetare interdisciplinarã”, aflatã la graniþa dintre geologie ºi medicinã. Pot sã spun cã ideea mi-a venit din întâmplare. În vara anului 2002, mã aflam pe teren într-o fostã carierã de bauxitã din judeþul nostru, documentând un subiect privind teza mea de doctorat, cu totul diferit de ceea ce avea sã devinã pânã la urmã. Încercam sã fac o reevaluare economicã a minereului de aluminiu cantonat în acel zãcãmânt aflat undeva între localitãþile Baru ºi Pui. Atunci am observat cã în fosta carierã ºi pe halda de steril aferentã ei, locuri abandonate în care s-au format ºi câteva lacuri rezultate în urma exploatãrii minereului, pãºunau ºi se adãpau mai multe vãcuþe. Imediat mi-a încolþit în minte întrebarea dacã acest fapt dãuneazã sau nu sãnãtãþii animalelor sau chiar al oamenilor care consumau produsele lactate sau eventual carnea

provenite de la acestea. Cu alte cuvinte, mi-am pus întrebarea dacã solul, plantele ºi apa cu o puternicã încãrcãturã în diferite metale ce se regãseau în zãcãmânt, pãtrund într-un fel sau altul în organismul animal ºi uman, fiind apoi metabolizate. La început nu am avut posibilitatea sã-mi probez teoria, dar apoi am revenit în repetate rânduri în carierã ºi am constatat cã fenomenul reprezenta o practicã ºi nu un accident întâmplãtor, fapt ce m-a determinat sã iniþiez un studiu pe aceastã temã. În scurt timp am reuºit sã identific un laborator acreditat, credibil ºi capabil din punct de vedere tehnic, care sã analizeze mostrele de lapte. Am efectuat mai multe seturi de analize chimice elementare complete cu ajutorul spectrometriei de raze X pe probe de lapte recoltate de la mai multe animale, în momente diferite ale anului. Ulterior, în conturarea ºi publicarea

finalã a cercetãrii ºi-au adus un aport semnificativ ºi alþi colegi de-ai mei, respectiv geologii conf. dr. ing. Monica Rãdulescu ºi prof. dr. ing. Grigore Buia, prin expertiza ºi cunoºtinþele lor, mai ales privind traducerea ºi studiul literaturii internaþionale de specialitate ºi în ceea ce priveºte accederea la manifestãri de anvergurã în domeniul Geologiei Medicale”, a declarat pentru Cronica Vãii Jiului iniþiatorul acestui studiu, Dr. ing. Csaba Lorinþ, specialist la Universitatea Petroºani.

2006, Asociaþia Internaþionalã de Geologie Medicalã - International Medical Geology Association (IMGA), organizaþie care coordoneazã la ora actualã cercetarea în domeniul Geologiei Medicale din întreaga lume. “Analizele au confirmat ipoteza noastrã, înregistrându-se în majoritatea cazurilor creºteri semnificative ale valorilor parametrilor determinaþi (în special metale care se regãseau

trei geologi C eipetroºeneni

sunt printre puþinii români care s-au alãturat de la începuturi “grupului de lucru” conturat în 1996 ºi dedicat problemelor de Geologie Medicalã în cadrul Uniunii Internaþionale a ªtiinþelor Geologice /International Union of Geological Sciences (IUGS), organism internaþional ce a fondat mai apoi, în anul

Prima piesã la mina-muzeu Petrila

ina Petrila va deveni istorie, iar în aceste zile se scriu primele pagini. Un trenuleþ cu combustie pe motorinã a fost montat pe o ºinã artizanalã în curtea minei, iar în vagoane vor rãsãri flori.

A început timid, dar sigur, construcþia pieselor ce vor forma mina-muzeu din Petrila. Dincolo de clãdirile care vor constitui mina – muzeu, un trenuleþ folosit în subteran pentru transportul cãrbunelui a fost expus în curtea minei. Vagoneþii au fost umpluþi cu pãmânt ºi acolo vor fi plantate flori.

Asta pentru a înveseli peisajul sumbru al intrãii în mina care va da huilã încã puþin ºi apoi va deveni muzeu. Responsabilii de la minã ne spun varianta lor. „Istoria acestui trenuleþ e veche ca ºi mina Petrila. Mina are peste 150 de ani vechime ºi, chiar dacã nu e aºa de vechi, trenuleþul a fost folosit în subteran de mulþi ani. Acum nu mai e

funcþional ºi l-am scos afarã. Vom pune flori în vagoneþi, cã tot a venit primãvara ºiîl facem frumos”, a Ioan Dãbuleanu, inginer EM Petrila. Trenuleþul funcþiona cu un motor cu combustie pe motorinã ºi pe galeria principalã aduna vagoneþii încãrcaþi din galeriii ºi îi scotea afarã, pentru a fi preluaþi de vagoanele mult mai mari ale CFR. Acum a fost

D r. i n g . C s a b a

din abundenþã în solul, apa ºi vegetaþia din carierã, precum Cr, Co, Ni, Cu, Zn, Mn, Fe, Al etc.) dupã „etapa pãºunatului în carierã”, adicã dupã ce animalele au consumat apã ºi plante contaminate, faþã de „etapa iernãrii în grajd”, respectiv când au consumat apã ºi furaje necontaminate. În ambele situaþii s-au înregistrat valori mai mari faþã de „proba etalon” (lapte din comerþ). Cercetarea noastrã nu a vizat însã ºi aspecte bacteriologice ale laptelui, ci numai conþinutul sãu chimic. În concluzia studiului, am putut afirma faptul cã pãºunatul ºi adãpatul animalelor în zona fostei cariere ºi a haldei de steril, influenþeazã calitatea laptelui ºi deci, poate influenþa astfel ºi starea de sãnãtate a celor care îl consumã ”, ne-a mai explicat dr. Csaba Lorinþ de la Universitatea Petroºani.

R ezultatele acestui studiu

au fost validate de numeroºi alþi cercetãtori de specialitate în cadrul unor conferinþe ºi simpozioane internaþionale, de exemplu Hemispheric Conference on Medical Geology, desfãºurat la Montevideo-Uruguay în perioada 12-16 octombrie 2009, unde de altfel lucrarea a ºi fost selectatã în vederea publicãrii în bazele de date internaþionale de profil, de unde poate fi accesatã de cei interesaþi contra unei sume cuprinse între 30 ºi 50 de euro. Mai mult decât atât, stuL o r i n þ denþii care au luat parte la

scos la pensie ºi se odihneºte frumos colorat în curtea minei. Mina din Petrila se aflã pe lista celor care vor fi închise în curând. Asta deºi minerii au redeschis un nou orizont ºi aproape au dublat producþia minei. La proiectul de transformare în muzeu a minei lucreazã mai mulþi tineri studenþi la arhitecturã ºi ingineri, care vor sã dea o nouã ºansã oraºului mineresc Petrila. Diana MITRACHE

diferite etape ale cercetãrii ºi care au prezentat rezultate parþiale ale studiului la simpozioane specifice, au obþinut douã Premii I.

A ºa se face cã

de-abia acum, când Europa strigã din toate puterile despre ce înseamnã o alimentaþie sãnãtoasã ºi cum poate influenþa acest aspect modul cum ne creºtem animalele, noi aflãm cã cercetãtorii de la Universitatea Petroºani au încercat demult sã atragã atenþia populaþiei vizavi de acest lucru, însã din pãcate, nu am avut ochi sã-i vedem ºi nici urechi sã-i auzim. “Nu înseamnã cã acel lapte analizat de noi este bun sau rãu. Dacã am lua în considerare conþinutul mare de fier am putea crede la prima vedere cã ar putea fi consumat mai ales de cei care suferã de anemie, pentru a-ºi compensa deficitul acestui metal din organism. Geologia medicalã ne aratã însã faptul cã acest metal nu face casã bunã cu un alt element abundent în lapte ºi anume calciul. În aceeaºi mãsurã alte metale conþinute de laptele analizat de noi, cum ar fi aluminiul, ar putea avea efecte nocive asupra organismului. Puþini dintre noi ºtiu de exemplu, cât de nociv este aluminiul în organism. Obiºnuim sã fim cu bãgare de seamã mai mult la aºa numitele „metale grele”, neglijând în acelaºi timp metale banale, dar foarte abundente în naturã precum aluminiul (cel mai rãspândit metal din scoarþa terestrã), pe care îl asimilãm atât din alimente,

conþinut de acestea sau provenit din ambalaje, ustensile de gãtit sau unii aditivi alimentari E173, E520, E521, E522, E523, E599, E573, apã, pentru cã în tratarea apei potabile deseori este folosit sulfatul de aluminiu sau E520, medicamente, respectiv acidul acetilsalicilic tamponat sau aspirina tamponatã ºi lichidul folosit la dializã care conþin acest metal, cosmetice, pentru cã majoritatea antiperspirantelor conþin aluminiu, iar unii cercetãtori susþin inclusiv faptul cã inhibarea glandelor sudoripare conduce la acumularea toxinelor în organism ºi uneori la cancer ºi chiar din aer, atât din cel nepoluat, cât mai ales din cel poluat. Acest metal omniprezent este considerat de medicinã ca fiind inofensiv în cantitãþi mici, dar se ºtie cã poate provoca, atunci când se acumuleazã în organismul uman în concentraþii mari, boli cerebrale precum Parkinson, Alzheimer cât ºi sindromul ADHD (hiperactivitate ºi tulburãri în procesul de învãþare). Se crede cã acesta poate accelera osteoporoza, intervenind în

metabolismul calciului ºi fosforului.

Î

n timp, expunerea la aluminiu

poate duce mai ales la aºa numitele encefalopatii (afecþiuni organice ale creierului), la demenþã, dar mai provoacã ºi anemie, osteomalacie (boala oaselor de sticlã) ºi chiar infarct. Chiar cu riscul sã mã repet, subliniez faptul cã studiul nostru nu aratã în mod excepþional cã acest aliment analizat de noi este bun sau rãu, ci aduce mai degrabã în actualitate faptul cã ar trebui sã fim mai atenþi la ce ºi cum punem pe masã, mai ales în acest context când se ridicã tot felul de semne de întrebare cu privire la produsele provenite din industria alimentarã ºi când am fi tentaþi sã dãm fuga pentru aprovizionare la aºa numiþii „producãtori ecologici”. Sã nu uitãm însã cã, zona analizatã de noi se aflã chiar în inima unei arii naturale protejate, un loc în care în care factorii ambientali ar trebui sã fie nealteraþi. Ce sã mai vorbim atunci de zonele poluate?!, a concluzionat în încheiere cercetãtorul petroºenean. Luiza ANDRONACHE


6 Actualitate

C

ercetãtorii de la Universitatea Petroºani au realizat demult studii cu care alþi specialiºti din Europa se laudã acum O glumã care circulã pe internet în ultimele luni spune cã cercetãtorii britanici ar fi descoperit cã 99% dintre cercetãri sunt efectuate de ei. Însã, umorul englezesc nu poate combate rezultatele ºi descoperirile fãcute de specialiºtii români, care mai mult muncesc în laboratoare ºi pe teren, fãrã a avea timp sã se afiºeze în media cu descoperirile lor, care, drept este, sunt fãcute cu câþiva ani înaintea celor care acum se laudã cã ar fi descoperit ei gaura din ºvaiþer.

Î

COLÞUL LUI DENIS

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Marti, 19 Martie 2013

naþional s-a creat panicã în rândul populaþiei datoritã isteriei vizavi de diversele produse alimentare contaminate în fel ºi chip sau al etichetãrilor greºite.

A bia acum

când ne întrebãm tot mai des ce mâncãm ºi ce bem, munca de aproape zece ani a celor trei cercetãtori petroºeneni, se cunoaºte sau cel puþin ar trebui. Aceºti specialiºti au efectuat un studiu acum câþiva ani, însã a fost puþin mediatizat. Specialiºtii petroºeneni care au lucrat ani în ºir, fãrã a

n ultimele luni,

mass-media din Europa a vuit de ce descoperiri uluitoare au fãcut specialiºtii din Europa asupra modului cum afecteazã hrana ºi viaþa unui animal, carnea acestuia, precum ºi laptele, în cazul vacilor. În perioada 20112012, o echipã de cercetãtori de la Universitatea Petroºani a publicat un studiu care relevã dependenþa calitãþii D r. i n g . G r i g o r e B u i a laptelui faþã de mediul în care trãiesc animalele care avea pretenþia de a fi îl produc, punând municilãudaþi de mass-media sunt piul ºi Universitatea din dr.ing. Csaba Lorinþ, dr.ing. Petroºani pe harta mondiGrigore Buia (profesori ai alã a unei celebre edituri Universitãþii din Petroºani, ºtiinþifice internaþionale, Departamentul de ingineria respectiv Springer Mediului ºi Geologie, Science+Business Media România) ºi dr.ing. Monica B.V. Deºi desfãºurat de-a Rãdulescu (Geolog, lungul mai multor ani, în Conestoga-Rovers and perioada 2003-2008, apoi publicat în varianta finalã în Associates ºi profesor asociat la University of cursul anului trecut, subiecWinsdor, Canada). tul capãtã abia acum noto“Studiul nostru reprezinrietate, când la nivel inter-

M

Or fi ai lor mai buni, dar ai noºtri au fost primii

tã o aºa numitã „cercetare interdisciplinarã”, aflatã la graniþa dintre geologie ºi medicinã. Pot sã spun cã ideea mi-a venit din întâmplare. În vara anului 2002, mã aflam pe teren într-o fostã carierã de bauxitã din judeþul nostru, documentând un subiect privind teza mea de doctorat, cu totul diferit de ceea ce avea sã devinã pânã la urmã. Încercam sã fac o reevaluare economicã a minereului de aluminiu cantonat în acel zãcãmânt aflat undeva între localitãþile Baru ºi Pui. Atunci am observat cã în fosta carierã ºi pe halda de steril aferentã ei, locuri abandonate în care s-au format ºi câteva lacuri rezultate în urma exploatãrii minereului, pãºunau ºi se adãpau mai multe vãcuþe. Imediat mi-a încolþit în minte întrebarea dacã acest fapt dãuneazã sau nu sãnãtãþii animalelor sau chiar al oamenilor care consumau produsele lactate sau eventual carnea

provenite de la acestea. Cu alte cuvinte, mi-am pus întrebarea dacã solul, plantele ºi apa cu o puternicã încãrcãturã în diferite metale ce se regãseau în zãcãmânt, pãtrund într-un fel sau altul în organismul animal ºi uman, fiind apoi metabolizate. La început nu am avut posibilitatea sã-mi probez teoria, dar apoi am revenit în repetate rânduri în carierã ºi am constatat cã fenomenul reprezenta o practicã ºi nu un accident întâmplãtor, fapt ce m-a determinat sã iniþiez un studiu pe aceastã temã. În scurt timp am reuºit sã identific un laborator acreditat, credibil ºi capabil din punct de vedere tehnic, care sã analizeze mostrele de lapte. Am efectuat mai multe seturi de analize chimice elementare complete cu ajutorul spectrometriei de raze X pe probe de lapte recoltate de la mai multe animale, în momente diferite ale anului. Ulterior, în conturarea ºi publicarea

finalã a cercetãrii ºi-au adus un aport semnificativ ºi alþi colegi de-ai mei, respectiv geologii conf. dr. ing. Monica Rãdulescu ºi prof. dr. ing. Grigore Buia, prin expertiza ºi cunoºtinþele lor, mai ales privind traducerea ºi studiul literaturii internaþionale de specialitate ºi în ceea ce priveºte accederea la manifestãri de anvergurã în domeniul Geologiei Medicale”, a declarat pentru Cronica Vãii Jiului iniþiatorul acestui studiu, Dr. ing. Csaba Lorinþ, specialist la Universitatea Petroºani.

2006, Asociaþia Internaþionalã de Geologie Medicalã - International Medical Geology Association (IMGA), organizaþie care coordoneazã la ora actualã cercetarea în domeniul Geologiei Medicale din întreaga lume. “Analizele au confirmat ipoteza noastrã, înregistrându-se în majoritatea cazurilor creºteri semnificative ale valorilor parametrilor determinaþi (în special metale care se regãseau

trei geologi C eipetroºeneni

sunt printre puþinii români care s-au alãturat de la începuturi “grupului de lucru” conturat în 1996 ºi dedicat problemelor de Geologie Medicalã în cadrul Uniunii Internaþionale a ªtiinþelor Geologice /International Union of Geological Sciences (IUGS), organism internaþional ce a fondat mai apoi, în anul

Prima piesã la mina-muzeu Petrila

ina Petrila va deveni istorie, iar în aceste zile se scriu primele pagini. Un trenuleþ cu combustie pe motorinã a fost montat pe o ºinã artizanalã în curtea minei, iar în vagoane vor rãsãri flori.

A început timid, dar sigur, construcþia pieselor ce vor forma mina-muzeu din Petrila. Dincolo de clãdirile care vor constitui mina – muzeu, un trenuleþ folosit în subteran pentru transportul cãrbunelui a fost expus în curtea minei. Vagoneþii au fost umpluþi cu pãmânt ºi acolo vor fi plantate flori.

Asta pentru a înveseli peisajul sumbru al intrãii în mina care va da huilã încã puþin ºi apoi va deveni muzeu. Responsabilii de la minã ne spun varianta lor. „Istoria acestui trenuleþ e veche ca ºi mina Petrila. Mina are peste 150 de ani vechime ºi, chiar dacã nu e aºa de vechi, trenuleþul a fost folosit în subteran de mulþi ani. Acum nu mai e

funcþional ºi l-am scos afarã. Vom pune flori în vagoneþi, cã tot a venit primãvara ºiîl facem frumos”, a Ioan Dãbuleanu, inginer EM Petrila. Trenuleþul funcþiona cu un motor cu combustie pe motorinã ºi pe galeria principalã aduna vagoneþii încãrcaþi din galeriii ºi îi scotea afarã, pentru a fi preluaþi de vagoanele mult mai mari ale CFR. Acum a fost

D r. i n g . C s a b a

din abundenþã în solul, apa ºi vegetaþia din carierã, precum Cr, Co, Ni, Cu, Zn, Mn, Fe, Al etc.) dupã „etapa pãºunatului în carierã”, adicã dupã ce animalele au consumat apã ºi plante contaminate, faþã de „etapa iernãrii în grajd”, respectiv când au consumat apã ºi furaje necontaminate. În ambele situaþii s-au înregistrat valori mai mari faþã de „proba etalon” (lapte din comerþ). Cercetarea noastrã nu a vizat însã ºi aspecte bacteriologice ale laptelui, ci numai conþinutul sãu chimic. În concluzia studiului, am putut afirma faptul cã pãºunatul ºi adãpatul animalelor în zona fostei cariere ºi a haldei de steril, influenþeazã calitatea laptelui ºi deci, poate influenþa astfel ºi starea de sãnãtate a celor care îl consumã ”, ne-a mai explicat dr. Csaba Lorinþ de la Universitatea Petroºani.

R ezultatele acestui studiu

au fost validate de numeroºi alþi cercetãtori de specialitate în cadrul unor conferinþe ºi simpozioane internaþionale, de exemplu Hemispheric Conference on Medical Geology, desfãºurat la Montevideo-Uruguay în perioada 12-16 octombrie 2009, unde de altfel lucrarea a ºi fost selectatã în vederea publicãrii în bazele de date internaþionale de profil, de unde poate fi accesatã de cei interesaþi contra unei sume cuprinse între 30 ºi 50 de euro. Mai mult decât atât, stuL o r i n þ denþii care au luat parte la

scos la pensie ºi se odihneºte frumos colorat în curtea minei. Mina din Petrila se aflã pe lista celor care vor fi închise în curând. Asta deºi minerii au redeschis un nou orizont ºi aproape au dublat produc��ia minei. La proiectul de transformare în muzeu a minei lucreazã mai mulþi tineri studenþi la arhitecturã ºi ingineri, care vor sã dea o nouã ºansã oraºului mineresc Petrila. Diana MITRACHE

diferite etape ale cercetãrii ºi care au prezentat rezultate parþiale ale studiului la simpozioane specifice, au obþinut douã Premii I.

A ºa se face cã

de-abia acum, când Europa strigã din toate puterile despre ce înseamnã o alimentaþie sãnãtoasã ºi cum poate influenþa acest aspect modul cum ne creºtem animalele, noi aflãm cã cercetãtorii de la Universitatea Petroºani au încercat demult sã atragã atenþia populaþiei vizavi de acest lucru, însã din pãcate, nu am avut ochi sã-i vedem ºi nici urechi sã-i auzim. “Nu înseamnã cã acel lapte analizat de noi este bun sau rãu. Dacã am lua în considerare conþinutul mare de fier am putea crede la prima vedere cã ar putea fi consumat mai ales de cei care suferã de anemie, pentru a-ºi compensa deficitul acestui metal din organism. Geologia medicalã ne aratã însã faptul cã acest metal nu face casã bunã cu un alt element abundent în lapte ºi anume calciul. În aceeaºi mãsurã alte metale conþinute de laptele analizat de noi, cum ar fi aluminiul, ar putea avea efecte nocive asupra organismului. Puþini dintre noi ºtiu de exemplu, cât de nociv este aluminiul în organism. Obiºnuim sã fim cu bãgare de seamã mai mult la aºa numitele „metale grele”, neglijând în acelaºi timp metale banale, dar foarte abundente în naturã precum aluminiul (cel mai rãspândit metal din scoarþa terestrã), pe care îl asimilãm atât din alimente,

conþinut de acestea sau provenit din ambalaje, ustensile de gãtit sau unii aditivi alimentari E173, E520, E521, E522, E523, E599, E573, apã, pentru cã în tratarea apei potabile deseori este folosit sulfatul de aluminiu sau E520, medicamente, respectiv acidul acetilsalicilic tamponat sau aspirina tamponatã ºi lichidul folosit la dializã care conþin acest metal, cosmetice, pentru cã majoritatea antiperspirantelor conþin aluminiu, iar unii cercetãtori susþin inclusiv faptul cã inhibarea glandelor sudoripare conduce la acumularea toxinelor în organism ºi uneori la cancer ºi chiar din aer, atât din cel nepoluat, cât mai ales din cel poluat. Acest metal omniprezent este considerat de medicinã ca fiind inofensiv în cantitãþi mici, dar se ºtie cã poate provoca, atunci când se acumuleazã în organismul uman în concentraþii mari, boli cerebrale precum Parkinson, Alzheimer cât ºi sindromul ADHD (hiperactivitate ºi tulburãri în procesul de învãþare). Se crede cã acesta poate accelera osteoporoza, intervenind în

metabolismul calciului ºi fosforului.

Î

n timp, expunerea la aluminiu

poate duce mai ales la aºa numitele encefalopatii (afecþiuni organice ale creierului), la demenþã, dar mai provoacã ºi anemie, osteomalacie (boala oaselor de sticlã) ºi chiar infarct. Chiar cu riscul sã mã repet, subliniez faptul cã studiul nostru nu aratã în mod excepþional cã acest aliment analizat de noi este bun sau rãu, ci aduce mai degrabã în actualitate faptul cã ar trebui sã fim mai atenþi la ce ºi cum punem pe masã, mai ales în acest context când se ridicã tot felul de semne de întrebare cu privire la produsele provenite din industria alimentarã ºi când am fi tentaþi sã dãm fuga pentru aprovizionare la aºa numiþii „producãtori ecologici”. Sã nu uitãm însã cã, zona analizatã de noi se aflã chiar în inima unei arii naturale protejate, un loc în care în care factorii ambientali ar trebui sã fie nealteraþi. Ce sã mai vorbim atunci de zonele poluate?!, a concluzionat în încheiere cercetãtorul petroºenean. Luiza ANDRONACHE


8 Culturã

Cronica Vãii Jiului | Marti, 19 martie 2013

Bâldãuþul “S

ã trecem postul sãnãtoºi!”, „Cu bine!”

L

a mina Petrila funcþioneazã din anul 1997 o ºcoalã de calificare. Aici se organizeazã cursuri ºi în ziua de astãzi atât pentru mineri cât ºi pentru vizitatori.

Obicei popular, pãstrat, ºi azi, în satele de sub poalele munþilor Parâng (comuna Crasna), „bâldãuþul” nu este altceva, decât o reminiscenþã a cultului focului antic, zeificat pentru foloasele sale. Ioan Dan Bãlan

ECHINOCÞIALE Se închinã Femeii, primãvara vieþii -1 – Mi-e prieten echinocþiul… întru fire înveºmântat în verde îl conjur sã-ºi lase semnul pãrþii de iubire pe mâþiºori ºi muguri de velur Sã-mprãºtie-n sãrutul de brânduºã vise nedemne cu petale mov pornirea cea vernalã, jucãuºã cu mângâieri dosite prin alcov Pe unde se-ncovoaie balerinã femeia sã primeascã ghiocei vorbind din pleoape, dulce ºi calinã de-mpreunãri priapice cu zei Sã se ascundã-n aºternutu-i moale pânã-i zâmbeºte Luna în cercel ºi umbre prinse-n coapsa dumisale sã mã atragã-n amoros duel

-IITe simt venind cum primãvara-n soare de dupã iarnã cât caldã-ai rãmas rugându-mã pe pat de lãcrãmioare sã cânt urechii versuri din Parnas Sã-þi las pe buze muguri de luminã pe care din pãcate i-am cules când cãutam în reavãn verde vinã ºi iederã pe trup uscat sã-mi þes Sã-mi coºi, naiadã, zâmbete pe lirã fin rãcorite sub zefir uscat sã mã-nfior când stelele-þi inspirã dorinþa de-a iubi pe înserat Sã te rãstorn aprinsã-n clar de lunã dupã o zi ce-n umbre ne-a-mpletit hai, vino de fatalã ºi nebunã sã-mi cânte trupul trupu-þi de iubit Din Facere sã-þi aminteºti cã viaþa rãmâne semn divin pe meteor dorinþa-mbrãþiºãrii dimineaþa ºi-acest Cuvânt, sãrut nemuritor!...

Sã-mi înfiereze crini ºi lãcrãmioare pe frunte, fluturi senzual bãtând mii de atingeri sferice-n pudoare parfum de veºnicie prins pe gând

În „Sãptãmâna albã” (sãptãmâna ce urmeazã dupã Lasatul Secului de carne, în care se mãnâncã numai ouã ºi produse lactate), gospodarii curãþã grajdurile, grebleazã „sãliºtile”, depozitând toate resturile lemnoase în mijlocul sãliºtii (ogorul de lângã casã), cãrora le dau foc, în seara Lãsatului Secului de Paºti, când perdelele înserãrii coboarã, încet-încet, peste sat. Focurile apar pe rând, în timp ce glasurile zglobii ale copiilor rãsunã peste sate: - „Hai la bâldãuþ, bãããã!...” Satul prinde viaþã, flãcãrile se înteþesc, duelurile strigãrilor încep, desprinzându-se de siluetele mici ºi miºcãtoare din jurul focurilor, vecinii ascultã ºi, apoi, râd: - „Gãinile noastre, ouãtoare

ªi-ale vecinilor, clocitoare, bãã! - Oile noastre, lânoase, ªi-ale... (voastre) râioase, bãã! - Vacile noastre, lãptoase ªi-ale... (duºmanilor) pulpoase, bãã!” Toþi ai casei sar peste foc, spre a nu fi înþepaþi de insecte sau muºcaþi de ºerpi, vara. Focul e stropit cu apã, aruncatã în formã de cruce ºi stins bine. Se serveºte cina, compusã din ouã, brânzã de burduf, plãcinte, cozonac, iar resturile se aruncã peste casã, – în special cojile ouãlor –, pentru a nu lua „herul” puii, vara. Apoi, sãtenii se strâng în rãscruci, unde tinerii fac un „bâldãuþ” din cauciucuri, fiecare familie aducând bãuturã ºi dulciuri. La lumina focului, sãtenii spun glume, se cinstesc cu

bãuturã, joacã hore ºi învãrtite cântate la fluier sau danseazã dupã casete. Când focul se mai domoleºte, se sare peste el, strigându-se: „Piarã vrajba-ntre sãteni, Tãciunele din coceni! Scoatã cloþele pui mulþi, Vinul n-aibã loc în buþi! Fie roadele bogate ªi ani mulþi cu sãnãtate!” La despãrþire, se ureazã: „Sã trecem postul sãnãtoºi !”, „Cu bine!”. Esenþa focului este aceea de a stârpi „rãul”, atât din ogoare, cât ºi dintre sãteni. (”IDENTITATE PRIN TRADIÞII, MEªTEªUGURI ªI CREAÞII”- învãþãtori Adriana Chelaru, Lucreþia Gabroveanu, Aurelia Nenadov, ªcoala 7 Petroºani)

Sã-mi susure-n ureche, descântatã ºoapta minciunii, afrodiziac ce scrie în poem „a fost odatã”… peste o sutã ani, elegiac !

Î

nscrierile în clasa I ºi clasa pregãtitoare încep în 2 aprilie. Pentru înscrierile la clasa I au fost structurate douã etape.

Pâinea pentru sute de familii din Petrila vine prin Money Gram U

Mai exact, cei care vor sã intre în Mina aflã de la cei care organizeazã cursurile câteva date importante despre cum decurge o vizitã în subteran, dar ºi de comportamentul care trebuie sã îl adopte. ”Se mai fac, se organizeazã atât cursuri de calificare cât ºi cursuri de instruire. Aici funcþioneazã un centru de instruire chiar foarte bine dotat dar se fac ºi cursuri de calificare”, a declarat Ioan Dãbuleanu, inginer EM Petrila.

n simplu calcul, doar într-un rãstimp de o sãptãmânã, aratã cã aproximativ 200 de familii din Petrila primesc bani din strãinãtate de la rudele aflate la muncã prin þãri ale Europei, dar ºi pe alte continente. Este pâinea care vine mai ales prin Money Gramm.

Calificãrile se fac ºi în rândul ortacilor. Astfel, cei care vor sã obþinã o calificare superioarã faþã de cea pe care o deþin pot urma cursurile acestei ºcoli. ”Practic le ridicãm gradul de calificare la oameni, îi calificãm în meseriile de bazã, de mineri, electricieni, lãcãtuºi practic în toate meseriile”, a mai precizat sursa citatã. ªcoala de calificare de la Mina Petrila a devenit funcþionalã în anul 1997 în urma unei hotãrâri de Guvern. Monika BACIU

Doar la un singur punct de lucru al unei bãnci din Petrila, 30 pânã la 40 de persoane/zi primesc bani pentru a-ºi putea plãti facturile sau pentru a supravieþui. Transferuri în conturi bancare sau ridicãri directe la ghiºee, în lei sau valutã, bani trimiºi din þãri strãine, se opereazã zilnic la bãncile din Valea Jiului. Doar la un punct de lucru, al unei bãnci din Petrila, transferurile de bani prin serviciul Money Gram sunt în numãr de minim 30. ”Foarte mulþi aleg acest serviciu pentru cã este ceva mai ieftin. Foarte multe persoane primesc bani din strãinãtate. Sumele nu sunt mari. Cel mai frecvent transfer este cel în sumã de 50 de euro, apoi 150-200 euro ºi la intervale mai mari, sume mai consistente” – ne-a

declarat un lucrãtor bancar. ”Soþul meu îmi trimite sãptãmânal câte 50 de euro. Este în Olanda, la muncã de trei ani. Nu ne-am descurca altfel, pentru cã avem un copil, o mamã bolnavã, plus facturile la apartament, pe care nu le pot acoperi din salariul meu. De exemplu acum am de plãtiti 4 mili-

Calificare pentru piaþa muncii

Mi-e prieten echinocþiul… jos virgina centurã albã, castã sub zãpezi în oriºice boboc cânte divina întoarcere-n lãute ºi-n aezi

Pregãtiri pentru înscrierea piticilor la ºcoalã

Calificare, direct la sursã

Social 9

Asta în condiþiile în care în anii precedenþi înscrierea micuþilor se realiza în patru etape. Astfel, începând din acest an, pãrinþii pot opta pentru ºcolile din circumscripþie cât ºi pentru celelalte iar în a doua etapã copiii pot fi înscriºi ºi la unitãþile de învãþãmânt unde mai sunt locuri libere. Înscrierile încep pe 2 aprilie. Pentru cei care se înscriu la ºcolile din afara circumscripþiei, se aplica întâi criteriile generale (grad de handicap, orfan, existenþa unui frate înmatriculat la acea ºcoalã), apoi criteriile specifice stabilite de ºcoalã. Prevederile fac parte din proiectul de Metodologie pentru înscrierea copiilor în învãþãmântul primar în anul

ºcolar 2013 - 2014, lansat sâmbãta 16 martie de cãtre Ministerul Educaþiei Naþionale în dezbatere publicã. În Valea Jiului exista 23 de unitãþi de

învãþãmânt. Pe site-ul Inspectoratului Judeþean ªcolar Hunedoara pãrinþii pot afla care sunt ºcolile de care aparþin. Monika BACIU

oane lei la curent, gazul încã un milion ºi ceva, plus apa, gunoiul ºi gata salariul. Cu banii pe care ni-i trimite Mihai, soþul meu, trãim… Când vine acasã, sau merg eu la el, atunci ne îmbrãcãm, mai reparãm prin casã ºi pun ce trebuie pentru iarnã ca sã facem economie” – a declarat Maria Ildiko

R

eprezentanþii Colegiului Tehnic Dimitrie Leonida din Petroºani au început înscrierile pentru cei care vor sã urmeze cursurile ºcolii postliceale. Calificãrile acreditate sunt cele care se cer pe piaþa muncii din Valea Jiului, ºi nu numai. ”Ca ºi ofertã de ºcolarizare avem clase pentru liceu zi, clasa a XI-a, cinci clase de zi, pentru seral douã clase, pentru ºcoala profesionalã douã clase cu calificãri diferite, pentru seral clasa a XII-a ruta progresivã o clasã, ºi mai avem anul acesta am primit opt calificãri pentru ºcoala de maiºtrii ºi postliceala, avem clase de la buget, patru, clase cu taxa patru taxa fiid de 1300 de lei ceea ce este un preþ accesibil. Pentru ºcoala de maiºtrii specializãrile la clasele de buget sunt maistru electrician staþii ºi reþele electrice, maistru mecanic. La ºcoala postlicealã: tehnician laborant protecþia mediului ºi tehnician echipamente de calcul.

Bortock, din Petrila. ”Am o singurã nepoatã pe care am crescut-o de micã. A fost nevoitã sã-ºi urmeze soþul în Germania, cu cei doi copii cu tot. O duc bine acolo, copiii au condiþii la ºcolile de acolo. Au trecut doi ani de când a plecat… Sunt singurã ºi mi-e tare greu. Îmi trimite bani sã am cãldurã ºi ce îmi trebuie pe aici, cã bãtrânii sunt tare friguroºi, iar durerile reumatice nu îmi dau pace. Mi-e greu singurã… Mai mult mi-e fricã, nu ºtiu, dar nu mai am putere ºi nu mai sunt sigurã pe mine. Dar dacã nu mi-ar trimite bani, nu m-aº descurca” – ne-a povestit Eugenia Baran, de 73 de ani, din Petrila. Un simplu calcul, doar într-un rãstimp de o sãptãmânã, aratã cã aproximativ 200 de familii din Petrila primesc bani din strãinãtate de la rudele aflate la muncã prin þãri ale Europei, dar ºi pe alte continente. Este pâinea care vine mai ales prin Money Gram. Ileana FIRÞULESCU

Clasele cu finanþare de la agenþi sunt maistru construcþii civile ºi agricole, maistru mecanic întreþinere instalaþii pentru industria lemnului, maistru electromecanic minier, maistru mâner, iar la ºcoalã postliceala tehnician diagnostic auto, administrator reþele locale ºi de comunicaþii, pentru nivelul trei avansat. Pentru clasele de a IX-a liceu avem o clasã de esteticã ºi igiena acorpului omenesc finalizând cu calificarea de coafor stilist, clasa cu intensiv engleza, clasa de tehnician proiectant CAD, tehnician instalaþii electrice, tehnician în industria textilã ºi pielãrie, tehnician în construcþii ºi lucrãri publice. Toate aceste cinci clase sunt de a IX-a la zi. Pentru clasele de a IX-a seral avem domeniu mecanic ºi sunt acceptaþi absolvenþi de opt clase care sã nu depãºeascã 18 ani”, a declarat Zina Galeº (medalion), directorul Colegiului Tehnic Dimitrie Leonida din petroºani. Elevii ºcolii profesionale vor beneficia de bursã pe toatã perioada ºcolarizãrii. Aceasta este în cuantum de 200 de lei lunar. Monika BACIU


8 Culturã

Cronica Vãii Jiului | Marti, 19 martie 2013

Bâldãuþul “S

ã trecem postul sãnãtoºi!”, „Cu bine!”

L

a mina Petrila funcþioneazã din anul 1997 o ºcoalã de calificare. Aici se organizeazã cursuri ºi în ziua de astãzi atât pentru mineri cât ºi pentru vizitatori.

Obicei popular, pãstrat, ºi azi, în satele de sub poalele munþilor Parâng (comuna Crasna), „bâldãuþul” nu este altceva, decât o reminiscenþã a cultului focului antic, zeificat pentru foloasele sale. Ioan Dan Bãlan

ECHINOCÞIALE Se închinã Femeii, primãvara vieþii -1 – Mi-e prieten echinocþiul… întru fire înveºmântat în verde îl conjur sã-ºi lase semnul pãrþii de iubire pe mâþiºori ºi muguri de velur Sã-mprãºtie-n sãrutul de brânduºã vise nedemne cu petale mov pornirea cea vernalã, jucãuºã cu mângâieri dosite prin alcov Pe unde se-ncovoaie balerinã femeia sã primeascã ghiocei vorbind din pleoape, dulce ºi calinã de-mpreunãri priapice cu zei Sã se ascundã-n aºternutu-i moale pânã-i zâmbeºte Luna în cercel ºi umbre prinse-n coapsa dumisale sã mã atragã-n amoros duel

-IITe simt venind cum primãvara-n soare de dupã iarnã cât caldã-ai rãmas rugându-mã pe pat de lãcrãmioare sã cânt urechii versuri din Parnas Sã-þi las pe buze muguri de luminã pe care din pãcate i-am cules când cãutam în reavãn verde vinã ºi iederã pe trup uscat sã-mi þes Sã-mi coºi, naiadã, zâmbete pe lirã fin rãcorite sub zefir uscat sã mã-nfior când stelele-þi inspirã dorinþa de-a iubi pe înserat Sã te rãstorn aprinsã-n clar de lunã dupã o zi ce-n umbre ne-a-mpletit hai, vino de fatalã ºi nebunã sã-mi cânte trupul trupu-þi de iubit Din Facere sã-þi aminteºti cã viaþa rãmâne semn divin pe meteor dorinþa-mbrãþiºãrii dimineaþa ºi-acest Cuvânt, sãrut nemuritor!...

Sã-mi înfiereze crini ºi lãcrãmioare pe frunte, fluturi senzual bãtând mii de atingeri sferice-n pudoare parfum de veºnicie prins pe gând

În „Sãptãmâna albã” (sãptãmâna ce urmeazã dupã Lasatul Secului de carne, în care se mãnâncã numai ouã ºi produse lactate), gospodarii curãþã grajdurile, grebleazã „sãliºtile”, depozitând toate resturile lemnoase în mijlocul sãliºtii (ogorul de lângã casã), cãrora le dau foc, în seara Lãsatului Secului de Paºti, când perdelele înserãrii coboarã, încet-încet, peste sat. Focurile apar pe rând, în timp ce glasurile zglobii ale copiilor rãsunã peste sate: - „Hai la bâldãuþ, bãããã!...” Satul prinde viaþã, flãcãrile se înteþesc, duelurile strigãrilor încep, desprinzându-se de siluetele mici ºi miºcãtoare din jurul focurilor, vecinii ascultã ºi, apoi, râd: - „Gãinile noastre, ouãtoare

ªi-ale vecinilor, clocitoare, bãã! - Oile noastre, lânoase, ªi-ale... (voastre) râioase, bãã! - Vacile noastre, lãptoase ªi-ale... (duºmanilor) pulpoase, bãã!” Toþi ai casei sar peste foc, spre a nu fi înþepaþi de insecte sau muºcaþi de ºerpi, vara. Focul e stropit cu apã, aruncatã în formã de cruce ºi stins bine. Se serveºte cina, compusã din ouã, brânzã de burduf, plãcinte, cozonac, iar resturile se aruncã peste casã, – în special cojile ouãlor –, pentru a nu lua „herul” puii, vara. Apoi, sãtenii se strâng în rãscruci, unde tinerii fac un „bâldãuþ” din cauciucuri, fiecare familie aducând bãuturã ºi dulciuri. La lumina focului, sãtenii spun glume, se cinstesc cu

bãuturã, joacã hore ºi învãrtite cântate la fluier sau danseazã dupã casete. Când focul se mai domoleºte, se sare peste el, strigându-se: „Piarã vrajba-ntre sãteni, Tãciunele din coceni! Scoatã cloþele pui mulþi, Vinul n-aibã loc în buþi! Fie roadele bogate ªi ani mulþi cu sãnãtate!” La despãrþire, se ureazã: „Sã trecem postul sãnãtoºi !”, „Cu bine!”. Esenþa focului este aceea de a stârpi „rãul”, atât din ogoare, cât ºi dintre sãteni. (”IDENTITATE PRIN TRADIÞII, MEªTEªUGURI ªI CREAÞII”- învãþãtori Adriana Chelaru, Lucreþia Gabroveanu, Aurelia Nenadov, ªcoala 7 Petroºani)

Sã-mi susure-n ureche, descântatã ºoapta minciunii, afrodiziac ce scrie în poem „a fost odatã”… peste o sutã ani, elegiac !

Î

nscrierile în clasa I ºi clasa pregãtitoare încep în 2 aprilie. Pentru înscrierile la clasa I au fost structurate douã etape.

Pâinea pentru sute de familii din Petrila vine prin Money Gram U

Mai exact, cei care vor sã intre în Mina aflã de la cei care organizeazã cursurile câteva date importante despre cum decurge o vizitã în subteran, dar ºi de comportamentul care trebuie sã îl adopte. ”Se mai fac, se organizeazã atât cursuri de calificare cât ºi cursuri de instruire. Aici funcþioneazã un centru de instruire chiar foarte bine dotat dar se fac ºi cursuri de calificare”, a declarat Ioan Dãbuleanu, inginer EM Petrila.

n simplu calcul, doar într-un rãstimp de o sãptãmânã, aratã cã aproximativ 200 de familii din Petrila primesc bani din strãinãtate de la rudele aflate la muncã prin þãri ale Europei, dar ºi pe alte continente. Este pâinea care vine mai ales prin Money Gramm.

Calificãrile se fac ºi în rândul ortacilor. Astfel, cei care vor sã obþinã o calificare superioarã faþã de cea pe care o deþin pot urma cursurile acestei ºcoli. ”Practic le ridicãm gradul de calificare la oameni, îi calificãm în meseriile de bazã, de mineri, electricieni, lãcãtuºi practic în toate meseriile”, a mai precizat sursa citatã. ªcoala de calificare de la Mina Petrila a devenit funcþionalã în anul 1997 în urma unei hotãrâri de Guvern. Monika BACIU

Doar la un singur punct de lucru al unei bãnci din Petrila, 30 pânã la 40 de persoane/zi primesc bani pentru a-ºi putea plãti facturile sau pentru a supravieþui. Transferuri în conturi bancare sau ridicãri directe la ghiºee, în lei sau valutã, bani trimiºi din þãri strãine, se opereazã zilnic la bãncile din Valea Jiului. Doar la un punct de lucru, al unei bãnci din Petrila, transferurile de bani prin serviciul Money Gram sunt în numãr de minim 30. ”Foarte mulþi aleg acest serviciu pentru cã este ceva mai ieftin. Foarte multe persoane primesc bani din strãinãtate. Sumele nu sunt mari. Cel mai frecvent transfer este cel în sumã de 50 de euro, apoi 150-200 euro ºi la intervale mai mari, sume mai consistente” – ne-a

declarat un lucrãtor bancar. ”Soþul meu îmi trimite sãptãmânal câte 50 de euro. Este în Olanda, la muncã de trei ani. Nu ne-am descurca altfel, pentru cã avem un copil, o mamã bolnavã, plus facturile la apartament, pe care nu le pot acoperi din salariul meu. De exemplu acum am de plãtiti 4 mili-

Calificare pentru piaþa muncii

Mi-e prieten echinocþiul… jos virgina centurã albã, castã sub zãpezi în oriºice boboc cânte divina întoarcere-n lãute ºi-n aezi

Pregãtiri pentru înscrierea piticilor la ºcoalã

Calificare, direct la sursã

Social 9

Asta în condiþiile în care în anii precedenþi înscrierea micuþilor se realiza în patru etape. Astfel, începând din acest an, pãrinþii pot opta pentru ºcolile din circumscripþie cât ºi pentru celelalte iar în a doua etapã copiii pot fi înscriºi ºi la unitãþile de învãþãmânt unde mai sunt locuri libere. Înscrierile încep pe 2 aprilie. Pentru cei care se înscriu la ºcolile din afara circumscripþiei, se aplica întâi criteriile generale (grad de handicap, orfan, existenþa unui frate înmatriculat la acea ºcoalã), apoi criteriile specifice stabilite de ºcoalã. Prevederile fac parte din proiectul de Metodologie pentru înscrierea copiilor în învãþãmântul primar în anul

ºcolar 2013 - 2014, lansat sâmbãta 16 martie de cãtre Ministerul Educaþiei Naþionale în dezbatere publicã. În Valea Jiului exista 23 de unitãþi de

învãþãmânt. Pe site-ul Inspectoratului Judeþean ªcolar Hunedoara pãrinþii pot afla care sunt ºcolile de care aparþin. Monika BACIU

oane lei la curent, gazul încã un milion ºi ceva, plus apa, gunoiul ºi gata salariul. Cu banii pe care ni-i trimite Mihai, soþul meu, trãim… Când vine acasã, sau merg eu la el, atunci ne îmbrãcãm, mai reparãm prin casã ºi pun ce trebuie pentru iarnã ca sã facem economie” – a declarat Maria Ildiko

R

eprezentanþii Colegiului Tehnic Dimitrie Leonida din Petroºani au început înscrierile pentru cei care vor sã urmeze cursurile ºcolii postliceale. Calificãrile acreditate sunt cele care se cer pe piaþa muncii din Valea Jiului, ºi nu numai. ”Ca ºi ofertã de ºcolarizare avem clase pentru liceu zi, clasa a XI-a, cinci clase de zi, pentru seral douã clase, pentru ºcoala profesionalã douã clase cu calificãri diferite, pentru seral clasa a XII-a ruta progresivã o clasã, ºi mai avem anul acesta am primit opt calificãri pentru ºcoala de maiºtrii ºi postliceala, avem clase de la buget, patru, clase cu taxa patru taxa fiid de 1300 de lei ceea ce este un preþ accesibil. Pentru ºcoala de maiºtrii specializãrile la clasele de buget sunt maistru electrician staþii ºi reþele electrice, maistru mecanic. La ºcoala postlicealã: tehnician laborant protecþia mediului ºi tehnician echipamente de calcul.

Bortock, din Petrila. ”Am o singurã nepoatã pe care am crescut-o de micã. A fost nevoitã sã-ºi urmeze soþul în Germania, cu cei doi copii cu tot. O duc bine acolo, copiii au condiþii la ºcolile de acolo. Au trecut doi ani de când a plecat… Sunt singurã ºi mi-e tare greu. Îmi trimite bani sã am cãldurã ºi ce îmi trebuie pe aici, cã bãtrânii sunt tare friguroºi, iar durerile reumatice nu îmi dau pace. Mi-e greu singurã… Mai mult mi-e fricã, nu ºtiu, dar nu mai am putere ºi nu mai sunt sigurã pe mine. Dar dacã nu mi-ar trimite bani, nu m-aº descurca” – ne-a povestit Eugenia Baran, de 73 de ani, din Petrila. Un simplu calcul, doar într-un rãstimp de o sãptãmânã, aratã cã aproximativ 200 de familii din Petrila primesc bani din strãinãtate de la rudele aflate la muncã prin þãri ale Europei, dar ºi pe alte continente. Este pâinea care vine mai ales prin Money Gram. Ileana FIRÞULESCU

Clasele cu finanþare de la agenþi sunt maistru construcþii civile ºi agricole, maistru mecanic întreþinere instalaþii pentru industria lemnului, maistru electromecanic minier, maistru mâner, iar la ºcoalã postliceala tehnician diagnostic auto, administrator reþele locale ºi de comunicaþii, pentru nivelul trei avansat. Pentru clasele de a IX-a liceu avem o clasã de esteticã ºi igiena acorpului omenesc finalizând cu calificarea de coafor stilist, clasa cu intensiv engleza, clasa de tehnician proiectant CAD, tehnician instalaþii electrice, tehnician în industria textilã ºi pielãrie, tehnician în construcþii ºi lucrãri publice. Toate aceste cinci clase sunt de a IX-a la zi. Pentru clasele de a IX-a seral avem domeniu mecanic ºi sunt acceptaþi absolvenþi de opt clase care sã nu depãºeascã 18 ani”, a declarat Zina Galeº (medalion), directorul Colegiului Tehnic Dimitrie Leonida din petroºani. Elevii ºcolii profesionale vor beneficia de bursã pe toatã perioada ºcolarizãrii. Aceasta este în cuantum de 200 de lei lunar. Monika BACIU


10 Diverse

Cronica Vãii Jiului | Marti, 19 martie 2013

Ce drepturi aveþi în fata organului de prevenire ºi control rutier 1. Trebuie sã se prezinte (ai dreptul sã-i ceri legitimaþia, sã þi-o arate. Pe care este înscris numãrul sãu… E foarte folositor acesta…). 2. Sã-þi spunã motivul opririi (care este motivul: filtru organizat ºi cautã ei, sã zicem, alcool, benzina sau dude). 3. Dacã este filtru, ai dreptul sã ceri ordinul de serviciu în care trebuie sã se regãseascã datã ºi între ce ore au voie sã facã filtru, strãzile pe care acþioneazã ºi numele persoanelor care participã din echipaj. 4. Actele se cer pe un motiv (legea nu mai permite sã se opreascã maºini ºi apoi sã se caute motive de amendã). 5. Deci, la oprire, se comunicã ºoferului motivul ºi nu poþi fi sancþionat decât pe acel motiv(asta dacã nu cumva ai portbagajul plin cu arme ºi douã cadavre legate la spate). Hm… Logic! 6. La amendã ai douã locuri unde semnezi: unul prin care recunoºti fapta ºi al doilea cã iei la cunoºtinþã de amendã. Puteþi sã semnaþi cã luaþi la cunoºtinþã de amendã… Dar sã nu recunasteti fapta, ºi sã-l convocaþi la Tribunal sub asistenta juridicã pe dumnealui.

Radare 19.03.2013

DN 76 Luncoiu de Jos – Brad * DN 74 Brad – Criºcior * DN 76 Brad - Baia de

Criº * DN 76 Baia de criº Târnava de Criº * DN7 Mintia – Veþel * DN7

arate “ordinul de serviciu”… Este un fel de foaie de parcurs în care scrie unde au voie sã îºi desfãºoare activitatea respectivã. Aceste acte trebuie sã fie întotdeauna asupra agentului de pe radar… Dar faptul cã-i mai întrebi de ele de cele mai multe ori duce la un… simplu <Avertisment>…

7. CEL MAI IMPORTANT: ori de câte ori aveþi un necaz cu poliþia, fie noapte, fie zi, puteþi sã sunaþi la 112 (Apel Naþional de Urgenþã) ºi sã spuneþi cã sunteþi <abuzat> de echipajul cutare. În Pierdere maximum 10 minute( în Capitalã) Biserica creºtinã baptistã apare un echipaj de la “Capitalã” Uricani declarã cã a pierdut ºi ãºtia nu se uitã cã sunt colegi autorizaþia de funcþionare a de-ai lor, vor face imediat un bisericii eliberatã de cãtre raport. Care poate fi totuºi util la Uniunea Bisericilor Creºtine Tribunal… Baptiste din România sub 8. Fiþi înþelegãtori cu poliþaiul… numãrul 1196/2002. Totuºi, sta pe stradã de atâta timp O declarãm nulã. (asta dacã nu începe sã abereze), sunt, mai nou. Poliþiºtii de pe Restricþii apã radare nu mai au voie sã dea filmul înapoi. Deci, dacã vã Marþi 19.03.2013 opresc ºi ºtiþi cã nu aþi comisPetroºani 9:00-16:00 o prea rãu, le cereþi ferm sã Zona afectatã: Petroºani vã arate: Nord, Colonia, Cartier A. Legitimaþia care atestã cã au Carpaþi, str. Nicolae Bãlcescu, dreptul de a lucra pe maºina de zona Piaþa Agroalimentarã. radar… Sã aibã vizele la zi. Motivul restricþiei - remediere B. Copie dupã certificatul pierdere str. 1 Decembrie metrologic al aparatului radar cu 1918, blocul 57 A. modelul ºi seria aparatului. Mulþumim C. Legitimaþia care atestã fappentru înþelegere. tul cã are dreptul de a conduce maºina Ministerului de Interne… Sã fie vizatã. Efectuez lucrãri de D. Dacã mai fac amenajãri interioare. scandal, le cereþi sã vã

Petroºani Casa de Culturã “Ion Dulãmiþã” Luni, 25 martie 19:00

Anunþ

Veþel – Leºnic * DN7 Leºnic – Sãcãmaº * DN7 Ilia – Gurasada * DN7 Gurasada – Burjuc * DN7 Burjuc-Zam * Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 ªoimuº – Bejan * Bãniþa , DN 66

Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 073558077

Consiliul Judeþean Hunedoara z Program Petroºani

Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00

Joi - Audienþe de la 11:00 Preºedinte CJ Vineri 10:00 - 14:00

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter 0254.560.987 Email: contact@veritascom.ro În magazinul VERITAS PRIMÃVARA 2013, vã aºteaptã cu promoþii de PÂNÃ LA - 25% la produsele selectate. În limita stocului disponibil.

HOROSCOP Aveþi ocazia sã rezolvaþi o problemã sentimentalã, cu ajutorul unei rude mai în vârstã. Pentru aceasta, trebuie sã aveþi încredere ºi sã vã temperaþi orgoliul. Dupã-amiazã s-ar putea sã aflaþi cã o cunoºtinþã s-a îmbolnãvit.

S-ar putea sã rataþi un obiectiv important ºi sã deveniþi irascibil. Nu vã descãrcaþi nervii pe familie. Mai bine cãutaþi cauzele eºecului! Ar fi bine sã þineþi cont de sfaturile partenerului de viaþã.

Vã indispune un eºec în afaceri sau o colaborare care se încheie prost. În ultima vreme, aveþi impresia cã nu vã reuºeºte nimic ºi cã toate vã sunt potrivnice. Nu mai fiþi atât de pesimist! Ar fi bine sã vã relaxaþi mai mult.

Este posibil sã aveþi mici divergenþe cu partenerul de viaþã, care vã reproºeazã lipsa de afectivitate ºi cã acordaþi afacerilor prea multã importanþã. Nu încercaþi sã obþineþi bani prin orice mijloace! Nu neglijaþi odihna ºi relaxarea.

S-ar putea sã plecaþi într-o cãlãtorie. Puteþi fi optimist, totul va decurge conform planurilor. Relaþiile cu prietenii sunt foarte bune. Este posibil ca partenerul de viaþã sã se supere dacã refuzaþi ajutorul unei rude. Fiþi mai diplomat!

S-ar putea sã vã certaþi cu partenerul de viaþã, pentru cã refuzaþi sã mergeþi în vizitã la rude. Se pare cã nu aveþi succes nici în afaceri. În aceastã conjuncturã nefavorabilã, pãstraþi-vã calmul ºi încercaþi sã vã relaxaþi. Evitaþi speculaþiile financiare!

Nici nu aþi terminat bine o lucrare importantã ºi deja vã gândiþi sã începeþi alta, spre nemulþumirea întregii familii. Nu exageraþi cu munca. Acordaþi-le mai multã atenþie celor apropiaþi! Ar fi bine sã recuperaþi orele de somn pierdute.

Aveþi sentimentul cã un partener de afaceri încearcã sã vã tragã pe sfoarã ºi sunteþi pus pe ceartã. Discutaþi calm, pânã lãmuriþi situaþia. Spre searã vã viziteazã un prieten apropiat, care reuºeºte sã vã redea buna dispoziþie.

Aveþi ocazia sã intraþi într-o afacere, dar nu vã grãbiþi. S-ar putea sã fiþi confuz ºi sã nu luaþi decizii inspirate. Aveþi ºanse de reuºitã dacã vã stãpâniþi impulsivitatea ºi daþi dovadã de rãbdare.

Schimbãrile de la locul de muncã vã nemulþumesc. Stãpâniþi-vã nervozitatea, pentru cã riscaþi sã complicaþi situaþia ºi mai mult. O rudã mai în vârstã încearcã sãºi impunã punctul de vedere. Vã stã în putere sã evitaþi un conflict.

Vã confruntaþi cu dificultãþi pe plan sentimental ºi sunteþi nevoit sã luaþi o decizie importantã. Este o zi favorabilã planurilor de viitor. Munca din ultima vreme îºi aratã rezultatele. Încep sã aparã satisfacþiile materiale. Evitaþi speculaþiile!

Din cauza dificultãþilor financiare, nu vã simþiþi în largul dumneavoastrã. Evitaþi discuþiile în contradictoriu, pentru cã se poate ajunge la certuri! Vã puteþi baza pe intuiþie.


Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Marti, 19 Martie 2013

multe interpelãri ºi iniþiative legislative. În ceea cei priveºte pe cei patru senatori din judeþul Hunedoara, Cosmin Nicula ºi Haralambie Vochiþoiu s-au afirmat mai mult pe scena politicã.

Au uitat ce au promis,

Parlamentarilor li s-a ºters memoria

P

arlamentari plãtiþi cu bani mulþi ºi activitãþi puþine. Parlamentarii judeþului Hunedoara ºi-au preluat mandatele de mai bine de trei luni. În tot acest timp, puþini sunt cei care s-au remarcat prin activitate. Asta deºi majoritatea au promis marea cu sarea în campaniile electorale. Monika BACIU Statul alocã bani mulþi pentru indemnizaþiile parlamentarilor, pentru plata eutilitãþilor ºi a altor dãri la cabinetele parlamentare.

11

parlamentari în judeþul Hunedoara Judeþul Hunedoara se poate mândri cu 11 parlamentari. 4 senatori ºi 7 debutaþi. În timp ce pentru a numãra parlamen-

tarii din judeþ nu ajung degetele de la douã mâini, pentru a-i indica pe cei care au activitate ajung degetele de la o mânã. Deºi în campania electoralã au promis alegãtorilor cã îi vor ajuta, cã vor ajuta comunitãþile dacã ajung parlamentari, se pare cã aleºii hunedorenilor au uitat ce au zis. Adicã li s-a ºters memoria. Parlamentarii hunedoreni ar putea fi încadraþi în douã categorii, ”aºa da” ºi ”aºa nu”.

Drumul spre Voievodu va fi reabilitat de bucureºteni

R

eparaþiile unui drum forestier evaluate la peste douã milioane de lei. Regia Naþionalã a Pãdurilor, Romsilva, a atribuit un contract de 2,2 milioane de lei unei societãþi din Bucureºti. Contractul are ca obiect realizarea de ”Lucrari de reparare a drumurilor – Reabilitare Drum Forestier Voievodul, D.S. Hunedoara”. Monika BACIU La licitaþie au participat 10 societãþi, însã contractul a fost adjudecat de societatea Delta Tour din Bucureºti în baza ofertei cea mai avantajoase din punct de vedere financiar. Drumul este alcatuit din doua tronsoane. Tronsonul I, L = 0,78 km, din punctul initial

pânã la iesirea din satul Tirici, preluat neoficial de administratia localã ca drum comunal asfaltat, reabilitat si întretinut de aceasta, iar tronsonul II,

L = 9,72 km de la iesirea din satul Tirici pânã la punctual final. Lucrarile de reabilitare,

cu exceptia lucrãrilor accesorii si pentru siguranta circulatiei, se desfãsoarã pe tronsonul II. In urma cu doi ani, administraþia localã de la Petrila a primit de la Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului suma de 130 de mii de lei pentru reparaþia drumului ce face legãtura între

Cimpa ºi Voievodu. În cadrul proiectului se vor face mai multe lucrãri de curãþare a ºanþurilor, asigurarea malurilor, desfundarea tuburilor subtraversale ºi alte lucrãri”, a declarat Ilie Pãducel. Administraþia localã de la Petrila a depus un memoriu tehnic la Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului în urmã cu mai mult

timp. Abia în aceastã sãptãmânã au primit finanþarea cerutã. Astfel, aproxiamtiv 10 kilometri de drum vor fi modernizaþi de la Cimpa la Voievodu. Finanþarea a venit prin Consiliul Judeþean Hunedoara, instituþie în a cãrei administrare se aflã drumurile judeþene ºi comunale.

A ºa NU A

ºa DA

La categoria ”aºa da” se încadreazã deputatul PP-DD din Colegiul de Est Valea Jiului, Monica Iacob Ridzi care în acest mandat deja a depus 5 interpelãri ºi are mai

multe iniþiative legislative atât pentru elevi cât ºi pentru viitoarele mãmici. Carmen Eleonora Hãrãu este un alt deputat din judeþul Hunedoara care sa remarcat în scurta perioadã de parlamentar cu activitate intensã. Aflatã la primul mandat, aceasta a depus mai

La categoria ”aºa nu” se încadreazã ceilalþi parlamentari ai judeþului Hunedoara care pânã acum nu s-au remarcat prin activitate parlamentarã. Asta deºi le-au promis alegãtorilor cã vor ajuta comunitãþile din care fac parte.

50 de kilometri = 300 de milioane de RON

C

âþiva kilometri, sute de milioane. Aproape 300 de milioane vor fi ”asfaltaþi” pe drumul care face legãtura dintre municipiul Petroºani ºi judeþul Gorj. Este vorba de tronsonul dintre Petroºani ºi Bumbeºti Jiu, o porþiune de 50 de kilometri. Atâta costã contractele de lucrãri care au fost adjudecate de mai multe societãþi pentru reabilitarea acestui drum. Monika BACIU Pânã când însã lucrãrile vor fi finalizate, ºoferii vor circula pe Defileu cu ”ajutorul lui Dumnezeu”. Ploile din ultimele zile pun în pericol circulaþia pe Defileul Jiului. de pe versanþi apa curge în râuri, iar pietrele pot oricând sã se dizloce ºi sã cadã pe carosabil sau mai rãu pe autoturismele care trazniteazã zona.

reabilitare DN66, km 93+500-126+000, Bumbesti Jiu-Petrosani”. Cei care se ocupã de aceste lucrãri sunt un grup de mai multe firme.

garanþa pentru buna execuþie a lucrãrilor este de 2 ani. Un alt proiect care vizeazã reabilitarea Defielului Jiului depinde de bugetul alocat pe anul 2013. Este vorba de contractul de ”reabilitare DN 66, Bumbesti Jiu Petrosani, km 48+900 km 93+500”. Cei care vor realiza lucrãrile sunt cei de la Asociera COMSA S.A.U. - CORPORATE MANAGEMENT SRL, la o valoare de 117.975.702,95 LEI.

proiecte D ouã pe CNADNR Cei care sunt responsabili cu reabilitarea drumului sunt cei de la Compania Naþionalã de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale din România. Pe site-ul acestora se fãsesc douã proiecte care vizeazã acest lucru. Unul dintre contracte a fost semnat în anul 2012, iar stadiul actual de realizare a lucrãrilor este de 0,1%. Termenul estimat pentru finalizarea lucrãrilor este anul 2014. Adicã fix peste un an lucrãrile de reabilitare pe acets tronson ar trebui sã fie finalizate, iar panglica tãiatã. Este vorba de contractul care are ca rol ”lucrari de

Este vorba de Asocierea COPISA CONSTRUCTORA PIRENIACA SA - CHIRULLI ANDREA IMPRESA INDIVIDUALE - COREMI INTER S.A. Valoarea la care asocierea de firme ºi-a adjudecat contractul este de 149.705.919,89 LEI, iar lungimea de drum care va fi reabilitatã este de 33 de kilometri. În urma finalizãrii lucrãrilor,

În acest ultim caz, urmeazã sã fie reabilitaþi puþin peste 44 de kilometri de drum. Termenul de finalizare a lucrãrilor este tot anul 2014, însã lucrãrile încã nu au început. ”Contractul a fost semnat in data de 21.12.2012. Ordinul de incepere al lucrarilor se va da in functie de alocarea bugetara pentru 2013”, se aratã pe site-ul celor de la Compania Naþionalã de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale. Ambele lucrãri sunt finanþate de Guvernul României ºi de Banca Europeanã de Investiþii.


12 Actualitate

C

astelul Corvinilor din Hunedoara ar putea fi locaþia idealã pentru tinerii cãsãtoriþi, care doresc sã simtã atmosfera medievalã la propria lor nuntã. Monumentul istoric de secol XV poate fi închiriat în totalitate, dar numai de cei cu dare de mânã. Astfel, pentru 10 ore, cât se prespune cã dureazã ceremonia de nuntã cu tot cu petrecerea de dupã, Castelul Corvinilor poate fi închiriat cu 10.000 de lei. Cei care vor sã se cãsãtoreascã la Castelul Corvinilor trebuie sã depunã o cerere la Primãria Hunedoara,

Cronica Vãii Jiului | Marti, 19 Martie 2013

Capela Castelului Corvinilor, un fel de „Poarta sãrutului” pentru hunedoreni

apoi trebuie sã cearã ºi avizul Direcþiei Judeþene de Culturã, Culte ºi Patrimoniu Cultural. Iar în acest preþ nu intrã decât locaþia, în timp ce aceia care vor sã petreacã în stil medieval trebuie sã respecte normele de protecþie a monumentelor. Mai este o variantã ce face referire strict la capelã, care nu are un tarif prea piperat, respectiv 400 de lei pentru o jumãtate de orã. Iar acum, Capela

Castelului, a devenit pentru hunedoreni ceea ce reprezintã Poarta sãrutului din Târgu Jiu pentru cuplurile care aleg sã îºi uneascã destinele. Anul tre-

cut ºapte cupluri de hunedoreni, dar ºi de strãini, au închiriat capela pentru a-ºi oficia cãsãtoria, civil sau religios, dar sunt alte zeci de cupluri care au trecut pe aici mãcar pentru o fotografie în cea mai frumoasã zi a lor ca ºi cuplu.

L

egendele Capelei

Dacã acum este propice pentru cei cu dare de mânã, în trecut Capela

Castelului era destinatã nobililor. Muzeografii spun cã, în trecutul ei, capela a funcþionat ca loc de rugãciune al romano-catolicilor, fiind rezervatã nobililor care trãiau în castel, iar posibilele cununii religioase nu sunt consemnate. Iar anul acesta se aºteaptã chiar un numãr record al celor care vor sã-ºi uneascã destinele aici ºi au început deja rezervãrile, deºi nunþile au loc la varã. La fel ca ºi Castelul Crovinilor, capela este înconjuratã de legende

transmise din generaþie în generaþie. Una dintre ele o are în prim plan pe Elisabeta Szilágyi, soþia lui Ioan de Hunedoara. Povestea spune cã regina ar fi dat ordin ca, în cazul în care nu i-ar fi plãcut modul cum urma sã arate balustrada capelei, meºterul care lucra la construcþia ei sã fie decapitat. Speriat de cele auzite, arhitectul a fugit din castel înainte de a termina lucrarea, dar a ºi povestit tuturor despre cruzimea reginei ºi nici un alt meºter nu a mai continuat construcþia. Aºa se face cã balustrada de la scãrile capelei a rãmas neterminatã pânã în zilele noastre. Car men COSMAN

Uniunea Europeanã interzice site-urile pentru adulþi

C

hiar dacã industria filmelor pentru adulþi ºi site-urile de pe internet din aceste categori prospera în ciuda crizei financiare, acestea vor primi o loviturã grea care s-ar putea sã le diminueze considerabil veniturile. Parlamentul European urmeazã sã voteze o lege care presupune interzicerea pornografiei pe toate canalele media, în special în online, în toate cele 27 de state membre ale UE. Iniþiatorii proiectului de lege spun cã au avut douã motive pentru a pune la punct o astfel de lege. Unul este reprezentat de faptul cã în ultima vreme

femeile au tot mai mult tendinþa de a apãrea oriunde îmbrãcate cât mai provocator ºi în posturi indecente. O altã motivaþie este protejarea tinerilor, întrucât pornografia aproape a devenit un element cultural, iar cei mai expuºi sunt tinerii, care au acces la aceasta prin internet, reviste sau televizor. Contestatarii proiectului spun cã legea pune în pericol libertatea de exprimare a locuitorilor Uniunii Europene. Industria filmelor pentru adulþi a început sã se dezvolte odatã cu revoluþia sexualã din anii 60 ºi a rezistat cu brio chiar ºi în perioadele de crizã economicã. Numai în Statele Unite, în producþiile XXX

se investesc anual 5 miliarde de dolari, iar pornografia online genereazã, în prezent, un venit de 3000 de dolari pe secundã. România este codaºa clasamentului în ceea ce priveºte producþia de filme pentru adulþi, dar chiar ºi aºa, cei care au ales sã lucreze în acest domeniu câºtiga destul de bine. Mai sunt ºi alte categorii de oameni care salutã aceastã lege care a fost iniþiatã de parlamentul european ºi spun cã astfel de lucruri nu ar trebui sã aparã la televizor ºi nici pe paginile de internet mai ales cã acestea sunt la îndemâna oricui. Reprezentanþii biserici spun cã interzicerea acestora este un lucru foarte benefic pentru cã doar în acest fel se mai poate reduce aceasta decadentã care a luat o amploare foarte mare în ultimii ani. Monika BACIU

Demolatori în legalitate u intrat în legalitate. Reprezentanþii societãþii A care lucreazã la demolarea fostei preparaþii de la Mina Petrila au intrat în legalitate. Asta dupã ce în urmã cu câteva sãptãmâni, imediat dupã demolarea parþialã a clãdirii aceºtia au fost sanþionaþi cu suma de 5000 de lei de reprezentanþii poliþiei Petrila. ”Dupã sancþiunea contravenþionalã aplicatã în urmã cu câteva sãptãmâni cei care îºi desfãºoarã activitatea acolo sunt în cadrul legal. Procedeazã la demolarea preparaþiei, la ecologizarea zonei. Din punctul nostru de vedere nu mai existã probleme. Noi zilnic trecem prin zonã

pentru a vedea cum se executã lucrãrile ºi pentru a nu exista stãri de pericol”, a declarat Ovidiu Zaharie, comandant Poliþia Petrila. Societatea care se ocupã de demolarea fostei preparaþii ºi de ecologizarea zonei a fost amendatã cu suma de 5000 de lei pentru cã nu a respectat normele de securitate privind amplasarea materialului exploziv. La demolare lucreaza practic, aºa-ziºii “magneþi”, oameni care oricum fãceau asta ºi înainte, iar acum vor fi verificaþi de ITM, pentru a se stabili dacã îºi fac treaba corespunzãtor. Monika BACIU


CVJ NR. 330, MARTI 19 MARTIE 2013