Issuu on Google+

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 326

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 13 Martie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 12 pagini z 1 LEU

Tragedie la Vulcan

Doi muncitori de la Hidroconstrucþia, striviþi sub tone de pãmânt

Hoþii roiesc în jurul SNH - paznicii le sunt complici

F

urturile de cãrbune de la minele din Valea Jiului sunt la ordinea zilei iar cei care ar trebui sã le stopeze sunt mânã în mânã cu hoþii.

>>> PAGINA A 3-A

Au înghesuit mortul cã nu aveau combustibil

M

aºina de la medicinã legalã zace în garaj la Petroºani fãrã combustibil ºi morþii sunt transportaþi ca sacii de cartofi. Asta s-a întâmplat la Aninoasa, iar responsabilii de la Medicinã legalã spun cã vor verifica situaþia.

>>> PAGINA A 5-A

Petrila, nominalizatã în Biroul Forumului European pentru Interculturalitate

ãraci, dar sclipitori -bogaþi în spirit, þintesc sus, foarte S sus ºi reuºesc: Ionel Zmãu, fondatorul Asociaþiei ”Les amis de la France” Petrila, propus membru al Forumul European pentru Diversitate ºi Interculturalitate - Cognac, Franþa.

>>> PAGINILE 6-7 Pentru cã i-a cerut liderului de sindicat sã intre în minã

Directorul minei Lupeni ar putea sã-ºi piardã funcþia

S

ª

anþul pe care l-au sãpat pentru introducerea unei conducte de apã a fost mormânt pentru doi muncitori, angajaþi la Hidroconstrucþia. Accidentul de muncã este cercetat de inspectorii de muncã ºi de poliþiºtii din Vulcan. Cei doi bãrbaþi efectuau lucrãri de înlocuire a unei conducte, în cadrul proiectului de extindere a reþelei de apã ºi canalizare în municipiul Vulcan. Lucrarea începuse doar de vreo douã sãptãmâni ºi nimeni nu se gândea la un astfel de accident tragic, cu atât mai mult cu cât firma este specializatã în astfel de lucrãri edilitare. >>> PAGINA A 5-A

orin Sandu, directorul Exploatãrii Miniere Lupeni se aflã în vizorul administraþiei SNH ºi ar putea sã fie schimbat în perioada urmãtoare, potrivit unor surse oficiale.

>>> PAGINILE 8-9


2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 13 Martie 2013

Vr e m e a î n Va l e a J i u l u i

ApaServ Informeazã Începând cu 1 noiembrie 2012 au loc audienþe la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 dupã urmãtorul program: Miercuri, 13:00 - 15:00 · ªef Dep. economic Mariana Matrica · ªef Dep. Producþie –

Cristian Ionicã Joi, 10:00 - 12:00 · Director General - Costel Avram · ªef Dep. Exploatare Florin Donisa · ªef Birou Juridic – Adriana Dãian Director General, Costel AVRAM

Petrila

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Vu l c a n

Lupeni

Noaptea

Noaptea

Dimineaþa

Dimineaþa

Ziua

Ziua

Seara

Seara

Cronica Vãii Jiului z Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? z Vrei sã te dezvolþi? z Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? z Vrei sã faci bani? zzz

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani zzz

Cronica Vãii Jiului

Telefon

Website: www.cronicavj.ro

0374.906.687 zzz

E-mail: cronicavj@gmail.com

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 11:00 În gura presei 11:50 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator

17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Teatru TV: Doctori de femei 22:30 Un Show Pãcãtos

National TV 9:45 Suflete pereche (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii

12:00 12:15 13:30 13:45 14:45 15:00 15:15 16:40 17:30 18:30 19:15

Teleshopping Schimb de vieþi Pastila Vouã (r) Cuscrele (r) Pastila Vouã (r) Teleshopping Copii contra pãrinþi (r) Aventurile lui Sinbad Dragoste dulce-amarã ªtiri Naþional TV Destine împlinite

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Ce se întâmplã, doctore? (r) 11:00 Golful de la miezul nopþii (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Inimi tinere 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Serviciul Român de Comedie 21:30 Pariu cu viaþa 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 CSI New York

Prima TV 10:30 Medium 11:30 Teleshopping 11:45 Frumoasa Ceci 13:00 Teleshopping 13:30 Iubiri secrete (r) 14:30 Teleshopping 15:00 Galileo 15:30 Totul despre mame 16:00 Cireaºa de pe tort (r) 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18

19:00 Focus Sport 19:30 Iubiri secrete 20:30 Cronica Cârcotaºilor

TVR 1 9:45 Legendele palatului: negustorul Lim Sang-ok 10:30 Ora de business (r) 11:20 Oameni care au schimbat Lumea 11:30 Lumea modei 11:40 Zeul rãzboiului (r) 12:20 Zeul rãzboiului (r) 13:00 Opre Roma 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Convieþuiri 17:00 Latitudini 17:30 Festivalul One World România, 2013 17:40 Zeul rãzboiului 18:20 Zeul rãzboiului 19:00 Ora de business 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 21:00 Prim plan 22:10 Amintiri care dor 23:50 Ora de business (r) 0:35 Flamenko

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE


Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 13 martie 2013

F

urturile de cãrbune de la minele din Valea Jiului sunt la ordinea zilei iar cei care ar trebui sã le stopeze sunt mânã în mânã cu hoþii. În urma unui flagrant fãcut luni noapte, doi agenþi de pazã de la mina Lonea au cãzut în plasa poliþiºtilor dupã chiar ei încãrcau huila furatã în maºinile celor care o cumpãraserã. Maximilian GÂNJU Pe lângã afacerile dubioase cu energia electricã pe care EM Lonea le face în interesul „a patru oameni ai muncii” dupã cum îi place unuia dintre ºefii exploatãrii sã spunã, nici negoþul cu huilã nu este de lepãdat. De acesta din urmã se ocupã chiar paznicii minei, angajaþi ai unei firme private pe care Societatea Naþionalã a Huilei Petroºani o plãteºte cu bani serioºi pentru a-i asigura integritatea producþiei. Agenþii de pazã fac afaceri cu cãrbunele scos de mineri

Hoþii roiesc în jurul SNH

- paznicii le sunt complici

din subterani fãrã teamã. Luni seara, patru agenþi de pazã încãrcau de zor maºini particulare cu tone de huilã furatã aproape de pe banda transportoare care scoate huila din minã. Totodatã, paznicii de la EM Lonea

au negociat fãrã sã ºtie cã sunt înregistraþi ºi vânzarea unei cantitãþi de huilã pe care ei se angajau sã o fure în urmãtoarele zile pentru un cumpãrãtor.

R

iscã pânã la 15 ani de închisoare „Poliþia Oraºului Petrila a fost sesizatã despre faptul cã o persoanã din Petrila oferã cãrbuni spre vânzare. În temeiul sesizãrii, o echipã operativã s-a deplasat în teren ºi a depistat trei persoane care deþineau 24 de saci de cãrbune. Cei trei suspecþi, cu vârste cuprinse între 38 ºi 47 de ani, toþi din Petrila, au fost conduºi la sediul subunitãþii de poli?ie, unde li s-a întocmit dosar penal sub aspectul comiterii infrac?iunii de furt califi-

cat. Totodatã, poliþiºtii au înregistrat dosar de cercetare penalã ºi pe numele a doi agenþi de pazã cãrora li s-a documentat faptul cã au sustras cãrbune din incinta E.M. Lonea”, declarã

Actualitate 3 inspectorul, Bogdan Nuþu, purtãtor de cuvânt IPJ Hunedoara. Conducerea SNH a dispus un control de urgenþã la EM Lonea pentru a constata dacã în afara paznicilor sunt implicate ºi persoane angajate la subunitatea minierã. „Ne-am deplasat la EM Lonea ºi am constatat un furt de cãrbune, nereguli la care nu au participat anagajaþi ai societãþii, din primele verificãri. Noi vom face o verificare internã privind modul de realizare a serviciului de pazã, ºi vom dispune mãsuri în consecinþã”, a declarat Radu Lupuleac, ºeful Corpului de control al SNH. Toþi cei suspectaþi de furt calificat riscã o pedeapsã cu închisoarea de la 5 la 15 ani.

Contractele cu terþii, în Sucilã a vãzut pozele doar în dosar vizorul Corpului de Control P C rocesul în care poliþistul Adrian Sucilã e cercetat pentru pornografie infantilã a fost amânat un termen. Sucilã, însã, susþine cã nu a vãzut fotografiile decât când i-au fost prezentate de DIICOT. Diana MITRACHE Prezent în sala de judecatã de la Petroºani, angajatul postului de poliþie din Vulcan a cerut un nou termen pentru a-ºi angaja apãrãtor. „Am cerut amânare

ºi s-a stabilit pentru data de 18 aprilie, pentru ami angaja apãrãtor. Mam folosit de aceastã posibilitate ºi, la primul termen, am cerut amânare”, a declarat la ieºirea din sala de judecatã Adrian Sucilã. Confruntat cu pro-

bele din dosarul instrumentat de DIICOT, Adrian Sucilã spune cã nu are habar cum au ajuns fotografiile cu minori în calculatorul sãu ºi nici nu poate sã spunã cã persoanele fotografiate erau sau nu majore. „Ei pot sã spunã orice. Dacã au gãsit la mine poze, trebuiau sã verifice cine le-a fãcut ,cine le-a pus pe siteuri ºi în ce calitate, cu acordul cui. Trebuiau sã identifice persoanele care au fost în poze ºi dacã erau sau nu minore. Asta mai alescã în unele state majoratul este foarte devreme. În acele poze, însã, pe care le-am vizionat în prezenþa martorilor, nu existã nici o persoanã cu domiciliul pe teritoriul României. Sunt poze efectuate în alte þãri, iar eu nu le-am vizionat niciodatã înainte de percheziþie”, a mai precizat Sucilã. Sucilã a mai spus cã

îºi construieºte apãrarea mizând pe nevinovâþia sa giratã de faptul cã nu a vãzut pânã la percheziþie acele fotografii pornografice. Dosarul în care este cercetat pentru pornografie infantilã a fost instrumentat de DIICOT ºi Adrian Sucilã mai este cercetat ºi pentru sex cu un minor ºi corupere sexualã.

orpul de Control al ministrului energiei face verificãri, începând de marþi, la Societatea Naþionalã a Huilei din Petroºani. Sunt vizate, în principal, contractele cu terþii ale celor 4 unitãþi miniere considerate viabile. Diana MITRACHE Potrivit unor surse din SNH, controlul vizeazã contractele care sunt în vigoare, recent încheiate de noua structurã, dar ºi cele a cãror vechime au cel puþin trei

ani. Toate aceste contracte þin de achiziþiile de materiale, plasã de sârmã, cuie, lemn, sau chiar cele pe care unitãþile miniere le au încheiate cu firmele de spãlãtorie, ori cele care asigurã hrana ortacilor din subteran. Controlul a început marþi dimineaþã la sediul SNH.


4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 13 martie 2013

CJ Hunedoara prospecteazã piaþa troleibuzelor

În Valea Jiului autobuzele sunt de mult o amintire

C

onsiliul Judeþean Hunedoara este pe cale sã demareze, cu o firmã de specialitate, un studiu care sã arate eficienþa introducerii unei linii de troleibuze ce ar urma sã lege zona de la vest la est, de la Uricani la Petrila. Asta în timp ce autobuzele au devenit de ani de zile o amintire, locul lor fiind luate de mult mai puþin comodele maxi - taxi - uri. Carmen COSMAN

Un troleibuz care sã lege, pe aceeaºi linie oraºul Uricani de Petrila. O idee despre care se vorbea ºi înainte de 1989, dar care nu a fost niciodatã implementatã, ºi pe care Consiliul Judeþean Hunedoara vrea sã o punã în aplicare. Dar cât de eficient este acest proiect, în condiþiile în care în anii ’90 s-a

renunþat la autobuze pentru cã nu au mai fost considerate rentabile în faþa microbuzelor, va stabili studiul pe care îl vor efectua oficialii judeþeni. „Aceastã iniþiativã aratã încã o datã cã Valea Jiului este privitã ca un tot unitar ºi se doreºte creºterea mobilitãþii persoanelor care locuiesc în Valea Jiului. (…) Specialiºtii urmeazã sã analizeze ºi rentabilitatea

unei astfel de investiþii, pentru cã dorinþa ar fi ca preþul de cost al uni astfel de transport sã fie accesibil. De fapt din acest motiv s-a ajuns al situaþia pe care o avem în prezent, ºi anume aceea a mijloacelor de transport cu capacitate redusã”, a declarat viceprimarul municipiului Petroºani, Dorina Niþã. Despre existenþa unui troilebuz s-a mai vorbit, dar pânã

acum nu a existat o voinþã unitarã a factorilor responsabili. Acum, CJ Hunedoara a preluat întreaga problemã, inclusiv cea legatã de accesarea fondurilor europene.

S-

a renunþat la vechile autobuze În anii ’90 s-a renunþat la vechile autobuze, costisitoare ºi poluante. În locul lor au apãrut aºa – numitele maxi – taxiuri, de multe roi adevãrate „coteþe” pe roþi,

microbuze de transport transformate cu ajutorul unor bãnci de lemn acoperite cu pãturi în mijloace de transport cãlãtori. Dupã 2000, lucrurile s-au mai reglementat, iar operatorilor de transport le-a fost impus un minim confort. Iar lucrurile sunt pe cale sã fie din nou modificate. „Am înþeles cã ºi în acest caz existã anumite soluþii de îmbunãtãþire, tot aºa o iniþiativã al nivelul Consiliului Judeþean Hunedoara. Am înþeles cã se pregãteºte o schimbare a mijloacelor de transport din punct de

vedere al capacitãþii acestora, considerându-se cã existã un oarecare disconfort legat de spaþiul pe care îl are fiecare persoanã care cãlãtoreºte cu maxi – taxi”, a mai spus Dorina Niþã Viceprimarul municipiului Petroºani subliniazã cã este o tendinþã atât la nivel european, cât ºi la nivel mondial de a lãmuri oamenii sã se îndrepte spre mijloacele de transport în comun ºi astfel ºi mediul ar fi mult mai protejat. Iar schimbarea condiþiilor de transport ne-ar îndrepta ºi pe noi în aceastã direcþie.

Deºi crede cã atmosfera îi e ostilã

Raportat la numãrul de taxiuri

În Petroºani sunt 35.250 de persoane Elena Udrea îºi susþine moþiunea în Hunedoara

A

proape 150 de taxiuri în Petroºani. Petroºãnenii pot opta pentru douã mijloace de transport în comun, respectiv pentru taxiuri ºi pentru maxi taxi. În ceea ce priveºte taxiurile, acestea sunt în numãr mare la nivelul localitãþii. Monika BACIU ”La nivelul municipiului Petroºani existã 141 de autorizaþii în vigoare, de asemenea mai sunt 13 staþii pentru taxiuri care au 103 locuri”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtorul de cuvânt al Primãriei Petroºani. Consilierii locali de la Petroºani au decis în cursul acestui an desfiinþarea unei staþii în regim de taxi datoritã modernizãrilor care au avut loc în municipiul Petroºani.

”Lucrãrile de modernizare a centrului civic au fãcut ca staþia de la BCR (sediul vechi), prevãzutã cu

10 locuri, sã nu mai fie funcþionalã. De aceea, propun sã renunþãm la aceasta”, se aratã în nota de funda-

mentare întocmitã de primarul Tiberiu Iacob Ridzi. În timp ce o staþie a fost desfiinþatã, alta a fost înfiinþatã. La cererea petroºãnenilor. ”Având în vedere solicitãrile locuitorilor din municipiul nostru pentru înfiinþarea unei staþii de taxi în apropierea societãþii UPSUROM care sã deserveascã ºi locuitorii din zona strãzii Pãcii ºi clienþii supermarketului LIDL, propun înfiinþarea staþiei taxi UPSUROM cu trei locuri de aºteptare clienþi”, se mai aratã în documentele primãriei Petroºani. Conform legilor în vigoare, numãrul maxim de autorizaþii taxi la nivelul unei localitãþi stabilit pe baza unor criterii minimale nu poate depãºi norma de 4/1000 care reprezintã raportul dintre numãrul maxim de autorizaþii taxi atribuite ºi numãrul de locuitori înregistraþi în cadrul localitãþii la ultimul recensãmânt oficial. Raportat la numãrul de taxiuri din municipiul Petroºani, populaþia este în numãrul de 35.250.

D

upã ce preºedintele PDL, Vasile Blaga, a încercat sã-i convingã pe democrat - liberalii hunedoreni sã-l susþinã la încã un mandat, acum Elena Udrea vine în teritoriu pentru a-ºi prezenta moþiunea. Carmen COSMAN Miercuri, Elena Udrea se aflã în judeþul Hunedoara pentru a-ºi prezenta moþiunea în faþa colegilor democrat - liberali. Întâlnirea va avea loc la ora 15, la Camera de Comerþ din Deva. Privitã prin lumina ultimelor declaraþii publice, chiar dacã îºi prezintã programul în faºa colegilor hunedoreni, Udrea nu pare sã îºi dea prea multe ºanse de reuºitã în ceea ce priveºte posibilitatea de a-i convinge sã-i dea votul la ºefia PDL. Deputatul

PDL considerã cã preºedinþii interimari ai organizaþiilor PDL numiþi de Blaga se simt obligaþi faþã de el, iar printre aceste organizaþii se aflã ºi Hunedoara. „De când a devenit preºedintele PDL, Vasile Blaga a numit 24 de preºedinþi interimari la conducerea filialelor partidului. Marea lor majoritate se simte obligatã sã îl susþinã la Convenþia din 23 martie, ba chiar ºi sã îi asigure votul delegaþilor pe care îi vor aduce la vot. Existã încãlcãri ale

Jandarmii înarmeazã jurnaliºtii hunedoreni urnaliºtii sunt puºi sã foloseascã armele jandarmilor. J Totul se întâmplã la poligonul de la Mintia din Hunedoara, iar cei mai buni vor fi premiaþi. Inspectoratul de Jandarmi Judeþean Hunedoara organizeazã joi „Cupa Jandarmeriei la Tir”. La întrecere se aliniazã jurnaliºtii din televiziunile, radiourile ºi de la ziarele locale din întreg judeþul Hunedoara.

deciziei CNC privind criteriile de întocmire a listelor de delegaþi, sunt scoºi cei care voteazã cu mine, sunt daþi afarã din partid sau retraºi din diferite funcþii care le-ar da dreptul sã vinã la Bucuresti. De aceea am afirmat în repetate rânduri cã Vasile Blaga se foloseºte de funcþie pentru a-ºi crea avantaje în cursa pentru ºefia PDL”, a spus Elena Udrea. Pe de altã parte, liderul democrat – liberalilor hunedoreni, Dorin Gligor, susþine cã vor hotãrî pe cine susþin dupã ce toþi trei candidaþii îºi vor prezenta moþiunile. La Congresul din 23 martie, din judeþ vor fi 113 delegaþi, Hunedoara având una dintre cele mai numeroase reprezentãri.

„Competiþia se va desfãºura joi, 14 martie 2013, începând cu orele 11.00, în poligonul din localitatea Mintia. La aceastã competiþie sunt invitaþi sã participe jurnaliºtii din presa localã, câte o echipã de la fiecare publicaþie, post de televiziune sau radio. Echipa va fi formatã din douã persoane (o fatã ºi un bãiat)”, a declarat Nicolae Rãducu, purtãtor de cuvânt al IJJ Hunedoara. Cei mai buni ºi care vor nimeri þinta vor fi premiaþi de jandarmi.


Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 13 martie 2013

Tragedie la Vulcan

Doi muncitori de la Hidroconstrucþia striviþi sub tone de pãmânt

ª

anþul pe care l-au sãpat pentru introducerea unei conducte de apã a fost mormânt pentru doi muncitori, angajaþi la Hidroconstrucþia. Accidentul de muncã este cercetat de inspectorii de muncã ºi de poliþiºtii din Vulcan. Carmen COSMAN

Cei doi bãrbaþi efectuau lucrãri de înlocuire a unei conducte, în cadrul proiectului de extindere a reþelei de apã ºi canalizare în municipiul Vulcan. Lucrarea începuse doar de vreo douã sãptãmâni ºi nimeni nu se gândea la un astfel de

accodent tragic, cu atât mai mult cu cât firma este specializatã în astfel de lucrãri edilitare. Potrivit primelor informaþii, echipa de muncitori sãpase un ºanþ adânc de peste 3 metri, pentru introducerea conductei de apã, când s-a prãbuºit malul de pãmânt peste ei. La faþa locului au sosit

imediat echipaje ale SMURD Vulcan ºi SMURD Petroºani, precum ºi unul al Ambulanþei. Pânã la sosirea echipelor medicale, unul dintre muncitori, de 55 de ani, din Câmpulung Muscel, a

fost scos de colegii lui, fiind transportat în stare foarte gravã la Spitalul Municipal Vulcan, unde medicii au început imediat procedurile de resuscitare. Cea de a doua vic-

timã a fost scosã de paramedicii SMURD, dar, când au ajuns la bãrbat, acesta nu mai prezenta semne vitale. Zeci de minute s-au chinuit echipele medicale sã-l resusciteze pe bãrbat chiar lângã malul blestemat, sperând cã o minune îl va readuce la viaþã. Din pãcate, niciuna dintre victime nu a scãpat cu viaþã, în ciuda

manevrelor de resuscitare care au durat aproape 50 de minute. „Diagnosticul pus de noi în cazul primei

pus într-o pãturã, cã nici husã nu aveau naliºtii ºi-au fãcut treaba ºi, abia poliþiºtii, dacã nu aºina de la medicinã legalã zace în garaj la în final, a obþinut o maºinã aveau maºinã, ºi Petroºani fãrã combustibil ºi morþii sunt care putea fi cât de cât utilã. apoi a fost transtransportaþi ca sacii de cartofi. Asta s-a întâmplat „Nu avem maºina de la mediportat la morga la Aninoasa, iar responsabilii de la Medicinã legalã cinã legalã. Nu are comspitalului din bustibil”, a spus Nicolae spun cã vor verifica situaþia. Petroºani. Sigur Airinei. cã nimeni nu a Aºa cã bãtrânul, care a murit vrut sã conducã Diana MITRACHE poartã în poartã ºi s-a rugat de bolnav în locuinþa sa din toþi cunoscuþii, pânã ce crimimaºina cu mortul cartierul Vulculeºti, a fost ªi-a gãsit sfârºitul singur întrºi o locuinþã sãrãcãcioasã ºi a fost atuntransportat îngrãmãdit ca un ci la volan s-a urcat sac de cartofi. Acesta a fost tot comandantul destinul unui bãtrân din Airinei, silit de Aninoasa pe care poliþiºtii l-au împrejurãri. putut duce la morgã dupã mai Pe de altã parte, multe negocieri cu oamenii din responsabilii de la zonã. Motivul: nu era maºina medicinã legalã de la medicinã legalã. susþin cã maºina Comandantul Poliþiei Aninoasa, era garatã la Poliþia Nicolae Airinei a bãtut din din Petroºani ºi cã vina pentru nu este prea mare. De lipsa comaceea, ºi în acest an vom bustibilului contribui cu fonduri consis- este a celor tente la buna desfãºurare a de aici. Hunedoara, în anul 2005. aramedicii hunedoreni, salarii puþin Potrivit acestuia, un proiect activitãþii SMURD peste minimul pe economie. Hunedoara”, a afirmat, la de hotãrâre de guvern prin Paramedicii SMURD din judeþul Hunedoara rândul sãu, preºedintele CJ care paramedicii SMURD Hunedoara, Mircea Ioan ar fi urmat sã fie trecuþi în au salarii puþin peste minimul pe economie. Moloþ. organigrama ISU Monika BACIU salariul fiind calculat la un În judeþul Hunedoara Hunedoara a fost înaintat nivel maxim în care sunt funcþioneazã 11 module ministerelor de resort în incluse toate sporurile conDe-a lungul timpului s-a SMURD, în cadrul cãrora urmã cu aproape trei ani, ferite de lege, inclusiv turele dar documentul este blocat vorbit despre încadrarea îºi desfãºoarã activitatea 76 de noapte ºi orele supliacestora în cadrul de paramedici. În anul la Ministerul Finanþelor din mentare. Inspectoratului pentru 2006 paramedicii SMURD raþiuni birocratice. Situaþii de Urgenþã, dar nici “Mi-am dorit ca paraerau chemaþi la aproximativ Serviciul SMURD din medicii SMURD sã fie prepânã acum nu s-a reuºit 400 de intervenþii, pentru judeþul Hunedoara luaþi de ISU, dar cineva, acest lucru. ca în anul 2012 numãrul funcþioneazã în cadrul acolo sus, nu ne iubeºte. Petru Mãrginean, fondacazurilor preluate sã Asociaþiei Salvital ºi este Preluarea paramedicilor de torul Asociaþiei Salvital, creascã de 20 de ori, la sprijintã financiar de cãtre ISU ar fi însemnat asociaþie în subordinea circa 8.000 de solicitãri. Consiliul Judeþean cãreia funcþioneazã serviciul salarii mai bune ºi anumite În tot acest timp, diferite Hunedoara, dar ºi de avantaje, pentru cã obligaþii administraþiile locale ºi SMURD la nivelul judeþului administraþii locale ºi instiau destule. Sperãm ca Hunedoara, prezent la tuþii din judeþul Hunedoara diferite instituþii. aceastã problemã sã se aniversarea a opt ani de la au datorii imense faþã de “Consiliul Judeþean va rezolve în favoarea paraînfiinþarea SMURD Asociaþie. Au fost intentate continua sã rãmânã princimedicilor”, a spus primarul Hunedoara a arãtat cã un mai multe procese, unele palul finanþator al activitãþii Petru Mãrginean, el fiind paramedic SMURD din fiind câºtigate, iar altele paramedicilor SMURD din unul dintre iniþiatorii judeþ nu câºtigã mai mult aflându-se încã pe rolul Hunedoara. Când este SMURD în judeþul de 1.400 de lei pe lunã, instanþelor. vorba de vieþi, niciun efort

victime este de politraumatism prin strivire, accident de muncã, stop cardio – respirator. În cel deal doilea caz, de asemenea, politraumatism prin strivire, accident de muncã”, a declarat medicul Cãtãlin Popa, coordonatorul Compartimentului Primire Urgenþe din cadrul Spitalului Municipal Vulcan. Tragedia de la Vulcan este cercetatã de inspectorii de muncã, dar ºi de poliþiºtii din localitate. „În acest caz se vor întocmi actele premergãtoare pentru infracþiuni la protecþia muncii ºi, eventual, ucidere din culpã, în funcþie de rezultatele celor de la ITM”, a declarat comandantul Poliþiei Municipiului Vulcan, Toma Mihu.

Au înghesuit mortul cã nu aveau combustibil

M

Salveazã vieþi pe bani de nimic

P

„Maºina pentru Valea Jiului stã în curtea Poliþiei din Petroºani. Eu le dau bonuri de combustibil ºi e treaba lor cum þin maºina. Existã, însã, dupã cum observ, ºi disfuncþionalitãþi, dar voi verifica aceste detalii”, a declarat dr. Dan Mãrculescu, ºeful Serviciului de Medicinã Legalã din Hunedoara. Pentru Valea Jiului existã o maºinã tip Dacia Papuc, dotatã cu prelatã ºi o husã special destinatã unor evenimente similare, dar se pare cã nu întotdeauna e funcþionalã.


6 Actualitate

dilii declarã cã susþin organizaþiile E care le aduc nume ºi renume – cã ”Mã voi strãdui, prin artã, sã atrag atenþia doar nu-i doare gura - ºi îºi pun bandero-

în mod pozitiv asupra oraºului meu”

la tricolorã atunci când culeg laurii reuºitelor oamenilor de culturã. Petrila se poate considera fãrã probleme norocoasã. Existenþa, nu doar ca un punct pe hartã, acestui loc a fost cunoscutã la cel mai înalt nivel prin acþiuni ºi proiecte - de pionierat, de culturã - ale oamenilor ei. Asociaþia Culturalã ”Les amis de la France”, Fundaþia Culturalã Condiþia Românã, Clubul Copiilor ºi Elevilor sunt organizaþii care au adus Lumea în Petrila, ºi Petrila în Lume. Oameni de culturã de la cel mai înalt nivel – Uniunea Scriitorilor, profesioniºti strãini, reprezentanþi de ambasade ºi chiar ambasadori, au iniþiat colaborãri nebãnuite

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 13 Martie 2013

pentru un oraº mineresc, au promovat locul, oamenii ºi copiii, numiþi de preºedintele Fundaþiei ”Henri Coandã” pentru copii superdotaþi ”bulgãri de cristal acoperiþi cu praf de huilã”. Dar câte nu au fãcut… Edilii oraºului declarã, public, de fiecare datã, cã susþin aceste organizaþii – cã doar nu-i doare gura - ºi îºi pun banderola tricolorã atunci când culeg laurii reuºitelor oamenilor de culturã. E bine ºi aºa, spun optimiºtii. Dacã nu ”cãpetenia” ridicã oraºul prin activarea volorilor, se poate, chiar cu succes, ºi invers – oamenii sã oblige edilii sã devinã activi.

aparatul era al lui. Îmi pare încã rãu cã nu am reuºit sã aduc în acest frumos oraº autorii gravurilor, copiii de la Cercul de artã. Îmi imaginez doar cum ar fi arãtat în aceastã pozã (vezi fotografia alãturatã – n.n.). Nu pot sã mã exprim

ªi a avut loc expoziþia copiilor Petrilei, fãrã copiii-autori, în Alba Iulia – Frânturi de gravuri – expoziþie gãzduitã de Biblioteca Judeþeanã ”Lucian Blaga”. Profesorul Radu Chinþa a bãtut la uºile Primãriei pentru a obþine o maºinã pentru ca micii artiºti sã poatã participa la vernisaj, dar a fost în

zadar. Primãria este mult prea ocupatã cu lucruri majore… Ca urmare, o mânã de oameni – Radu Chinþa, Cristian Sergiu Ianza, Costantin Dorian Barbu, Ionel Zmãu, Cristina Smadea, Mioara Pop, Florentin Budea, Cãtãlin Stepa - a promovat admirabil oraºul ºi viitorul sãu - copiii.

Liceul Teoretic din Lupeni va primi ºi numele lui Mircea Eliade

A

tribuire de nume. Un liceu din municipiul Lupeni îºi va schimba numele. Este vorba de Liceul Teoretic, care începând cu anul ºcolar 2013-2014 se va numi Liceul Teoretic Mircea Eliade Lupeni. Schimbarea de nume vine în urma solicitãrii reprezentanþilor Consiliului de Administraþie a unitãþii de învãþãmânt. ”Având în vedere propunerea Consiliului de Administraþie al Liceului Teoretic Lupeni prin care

”Menþionez cã nu aº fi reuºit panotarea fãrã ajutorul prietenilor mei: Ionel Zmãu (maestrul panotãrilor nemþeºti), Florentin Budea ºi Cãtãlin Stepa, care au renunþat la cafeaua planificatã în Cetate pentru a-mi fi ajutoare de nãdejde. Domnului Cristian Ianza ºi doamnei Cristina Smadea, se impun mulþumiri ºi nu numai pentru panotare. Pentru organizarea impecabilã a întregului eveniment cultural. Înaintea vernisajului, Cristian Ianza ne-a oferit ocazia sã vedem cetatea. Impecabilã, curatã, liniºtitã. Cu adevãrat un oraº european. Nu voi uita niciodatã faptul cã am avut ocazia sã expunem aici. Nu mai ºtiu dacã autorul pozelor din cetate am fost eu sau preºedintele asociaþiei “Les Amis de la France”, Ionel Zmãu. În mod cert

solicitã schimbarea denumirii unitãþii de învãþãmânt si adresa nr. 5612/03.12.2012 a Inspectoratului Scolar al judeþului Hunedoara; Vãzând Avizul favorabil nr. 2/ 31.01.2013 al Comisiei Judeþene de Atribuire de Denumiri a judeþului Hunedoara pentru proiectul de hotãrâre al Consiliului Local al

mulþumit în scurtul meu discurs cã ºi-au fãcut timp sã participe la acest eveniment, le mulþumesc ºi aici! Dupã vernisaj recitalul folk realizat prin împletire de Florentin Budea ºi Cãtãlin Stepa a fost unul deosebit. Împletire, adicã un cântec Cãtãlin, un cântec

Florentin... ºi tot aºa. Florentin chiar a invitat copiii din Alba în faþã ºi au interpretat o melodie cu toþii, melodie la care cei mici asigurau refrenul. Un eveniment cultural cu amintirea cãruia noi am plecat mulþumiþi sã transmitem celor de acasã felicitãrile gazdelor”- spune prof. Radu Chinþa, Cercul de Artã – Clubul Copiilor Petrila. Ileana FIRÞULESCU

S

ãraci, dar sclipitori-bogaþi în spirit, þintesc sus, foarte sus ºi reuºesc: Ionel Zmãu, fondatorul Asociaþiei ”Les amis de la France” Petrila, propus membru al Forumul European pentru Diversitate ºi Interculturalitate Cognac, Franþa.

Petrila, nominalizatã în Biroul Forumului European pentru Interculturalitate

În anul 2012, în Cognac, Franþa, a avut loc seminarul cu tema „Multiculturalismul ºi lucrul social în contextul euro-mediteranean: cum sã asociem tinerii ºi familiile de origine strãinã? La respectivul seminar au participat

dacã expoziþia a fost sau nu un succes, deoarece aº fi subiectiv. Acest lucru trebuie sã-l spunã alþii. Eu m-am strãduit ºi mã voi strãdui sã schimb percepþia publicã asupra unui oraº frumos ºi cu oameni valoroºi cum este Petrila. Mã voi strãdui sã trasmit elevilor mei pasiune pentru artã ºi dacã pot voi încerca, prin artã, sã atrag atenþia în mod pozitiv asupra oraºului meu. La expoziþie au participat artiºti, profesori, poeþi, muzicieni, copii, adicã exact pãtura care întreþine cultura. Le-am

Municipiului Lupeni având ca obiect schimbarea denumirii Liceului Teoretic Lupeni în Liceul Teoretic „Mircea Eliade” Lupeni”, se aratã în documentele Primãriei Lupeni. În cadrul liceului Teoretic Lupeni funcþioneazã douã unitãþi ºcolare fãrã personalitate juridicã. Este vorba de ªcoala Gimnazialã Numãrul 1 ºi ªcoala Gimnazialã Numãrul 2. Monika BACIU

tineri ºi lucrãtori de tineret din Franþa, România, Italia, Portugalia, Maroc, Tunisia, Algeria ºi Egipt. România a fost reprezentatã de Ionel Zmãu, preºedintele fondator al Asociaþiei Culturale Les Amis de la

Dacã nu sunt bani, se furã e când au D fost retraºi poliþiºtii locali care asigurau paza clãdirilor de la fosta unitate militarã din cartierul petroºenean Colonie acestea sunt, pe zi ce trece, tot mai mici.

Acoperiºurile au dispãrut încã de anul trecut, la fel ºi uºile sau ferestrele iar acum se „lucreazã” la pereþi. Mai exact la sustragerea cãrãmizilor din care sunt alcãtuiþi aceºtia. În acest timp, edilii locali au fãcut mai multe proiecte pentru transformarea uneia dintre clãdiri în bloc de locuinþe sociale dar banii necesari demarãrii lucrãrilor încã nu au apãrut. Din pãcate, în ritmul în care lucreazã cei care demoleazã respectiva clãdire, pânã la momentul repartizãrii banilor, s-ar putea ca imobilul sã disparã cu totul. „Au fost fãcute câteva proiecte pentru a transforma respectiva clãdire într-un bloc de locuinþe sociale dar, deocamdatã, nu ne-au fost alocate sumele de bani necesare”, a precizat Nicu Taºcã, purtãtorul

de cuvânt al Primãriei municipiului Petroºani. În aceeaºi zonã o fundaþie creºtinã intenþioneazã sã înfiinþeze un centru pentru îngrijirea persoanelor în vârstã. Pânã în prezent, douã dintre clãdirile aflate în respectivul perimetru se aflã în discuþie pentru a fi amenajate ca azil. Una dintre ele aparþine Apa Serv iar cealaltã, fosta bucãtãrie a unitãþii militare, a rãmas deja fãrã un etaj. Mir cea NISTOR

France – Petrila, ºi prof. Daniela Ciontescu – membru al Asociaþiei. Cu acel prilej a luat naºtere Forumul European pentru Diversitate ºi Interculturalitate (FEDI). Au urmat colaborãri cu asociaþii de gen din

Franþa ºi Ambasada Franþei la Bucureºti, specializãri, proiecte ale Asociaþiei din Petrila, care au situat-o printre membrele cele mai valoroase ºi ca urmare, Ionel Zmãu, ca reprezentant al Asociaþiei petrilene a fost propus sã facã parte din biroul de conducere al FEDI. La urmãtoarea sesiune a platformei internaþionale FEDI, ce va avea loc în perioada 25-31 martie 2013, Ionel Zmãu va reprezenta din nou Petrila, Valea Jiului ºi România, alãturi de alte 30 de asociaþii din Europa. Ileana FIRÞULESCU


6 Actualitate

dilii declarã cã susþin organizaþiile E care le aduc nume ºi renume – cã ”Mã voi strãdui, prin artã, sã atrag atenþia doar nu-i doare gura - ºi îºi pun bandero-

în mod pozitiv asupra oraºului meu”

la tricolorã atunci când culeg laurii reuºitelor oamenilor de culturã. Petrila se poate considera fãrã probleme norocoasã. Existenþa, nu doar ca un punct pe hartã, acestui loc a fost cunoscutã la cel mai înalt nivel prin acþiuni ºi proiecte - de pionierat, de culturã - ale oamenilor ei. Asociaþia Culturalã ”Les amis de la France”, Fundaþia Culturalã Condiþia Românã, Clubul Copiilor ºi Elevilor sunt organizaþii care au adus Lumea în Petrila, ºi Petrila în Lume. Oameni de culturã de la cel mai înalt nivel – Uniunea Scriitorilor, profesioniºti strãini, reprezentanþi de ambasade ºi chiar ambasadori, au iniþiat colaborãri nebãnuite

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 13 Martie 2013

pentru un oraº mineresc, au promovat locul, oamenii ºi copiii, numiþi de preºedintele Fundaþiei ”Henri Coandã” pentru copii superdotaþi ”bulgãri de cristal acoperiþi cu praf de huilã”. Dar câte nu au fãcut… Edilii oraºului declarã, public, de fiecare datã, cã susþin aceste organizaþii – cã doar nu-i doare gura - ºi îºi pun banderola tricolorã atunci când culeg laurii reuºitelor oamenilor de culturã. E bine ºi aºa, spun optimiºtii. Dacã nu ”cãpetenia” ridicã oraºul prin activarea volorilor, se poate, chiar cu succes, ºi invers – oamenii sã oblige edilii sã devinã activi.

aparatul era al lui. Îmi pare încã rãu cã nu am reuºit sã aduc în acest frumos oraº autorii gravurilor, copiii de la Cercul de artã. Îmi imaginez doar cum ar fi arãtat în aceastã pozã (vezi fotografia alãturatã – n.n.). Nu pot sã mã exprim

ªi a avut loc expoziþia copiilor Petrilei, fãrã copiii-autori, în Alba Iulia – Frânturi de gravuri – expoziþie gãzduitã de Biblioteca Judeþeanã ”Lucian Blaga”. Profesorul Radu Chinþa a bãtut la uºile Primãriei pentru a obþine o maºinã pentru ca micii artiºti sã poatã participa la vernisaj, dar a fost în

zadar. Primãria este mult prea ocupatã cu lucruri majore… Ca urmare, o mânã de oameni – Radu Chinþa, Cristian Sergiu Ianza, Costantin Dorian Barbu, Ionel Zmãu, Cristina Smadea, Mioara Pop, Florentin Budea, Cãtãlin Stepa - a promovat admirabil oraºul ºi viitorul sãu - copiii.

Liceul Teoretic din Lupeni va primi ºi numele lui Mircea Eliade

A

tribuire de nume. Un liceu din municipiul Lupeni îºi va schimba numele. Este vorba de Liceul Teoretic, care începând cu anul ºcolar 2013-2014 se va numi Liceul Teoretic Mircea Eliade Lupeni. Schimbarea de nume vine în urma solicitãrii reprezentanþilor Consiliului de Administraþie a unitãþii de învãþãmânt. ”Având în vedere propunerea Consiliului de Administraþie al Liceului Teoretic Lupeni prin care

”Menþionez cã nu aº fi reuºit panotarea fãrã ajutorul prietenilor mei: Ionel Zmãu (maestrul panotãrilor nemþeºti), Florentin Budea ºi Cãtãlin Stepa, care au renunþat la cafeaua planificatã în Cetate pentru a-mi fi ajutoare de nãdejde. Domnului Cristian Ianza ºi doamnei Cristina Smadea, se impun mulþumiri ºi nu numai pentru panotare. Pentru organizarea impecabilã a întregului eveniment cultural. Înaintea vernisajului, Cristian Ianza ne-a oferit ocazia sã vedem cetatea. Impecabilã, curatã, liniºtitã. Cu adevãrat un oraº european. Nu voi uita niciodatã faptul cã am avut ocazia sã expunem aici. Nu mai ºtiu dacã autorul pozelor din cetate am fost eu sau preºedintele asociaþiei “Les Amis de la France”, Ionel Zmãu. În mod cert

solicitã schimbarea denumirii unitãþii de învãþãmânt si adresa nr. 5612/03.12.2012 a Inspectoratului Scolar al judeþului Hunedoara; Vãzând Avizul favorabil nr. 2/ 31.01.2013 al Comisiei Judeþene de Atribuire de Denumiri a judeþului Hunedoara pentru proiectul de hotãrâre al Consiliului Local al

mulþumit în scurtul meu discurs cã ºi-au fãcut timp sã participe la acest eveniment, le mulþumesc ºi aici! Dupã vernisaj recitalul folk realizat prin împletire de Florentin Budea ºi Cãtãlin Stepa a fost unul deosebit. Împletire, adicã un cântec Cãtãlin, un cântec

Florentin... ºi tot aºa. Florentin chiar a invitat copiii din Alba în faþã ºi au interpretat o melodie cu toþii, melodie la care cei mici asigurau refrenul. Un eveniment cultural cu amintirea cãruia noi am plecat mulþumiþi sã transmitem celor de acasã felicitãrile gazdelor”- spune prof. Radu Chinþa, Cercul de Artã – Clubul Copiilor Petrila. Ileana FIRÞULESCU

S

ãraci, dar sclipitori-bogaþi în spirit, þintesc sus, foarte sus ºi reuºesc: Ionel Zmãu, fondatorul Asociaþiei ”Les amis de la France” Petrila, propus membru al Forumul European pentru Diversitate ºi Interculturalitate Cognac, Franþa.

Petrila, nominalizatã în Biroul Forumului European pentru Interculturalitate

În anul 2012, în Cognac, Franþa, a avut loc seminarul cu tema „Multiculturalismul ºi lucrul social în contextul euro-mediteranean: cum sã asociem tinerii ºi familiile de origine strãinã? La respectivul seminar au participat

dacã expoziþia a fost sau nu un succes, deoarece aº fi subiectiv. Acest lucru trebuie sã-l spunã alþii. Eu m-am strãduit ºi mã voi strãdui sã schimb percepþia publicã asupra unui oraº frumos ºi cu oameni valoroºi cum este Petrila. Mã voi strãdui sã trasmit elevilor mei pasiune pentru artã ºi dacã pot voi încerca, prin artã, sã atrag atenþia în mod pozitiv asupra oraºului meu. La expoziþie au participat artiºti, profesori, poeþi, muzicieni, copii, adicã exact pãtura care întreþine cultura. Le-am

Municipiului Lupeni având ca obiect schimbarea denumirii Liceului Teoretic Lupeni în Liceul Teoretic „Mircea Eliade” Lupeni”, se aratã în documentele Primãriei Lupeni. În cadrul liceului Teoretic Lupeni funcþioneazã douã unitãþi ºcolare fãrã personalitate juridicã. Este vorba de ªcoala Gimnazialã Numãrul 1 ºi ªcoala Gimnazialã Numãrul 2. Monika BACIU

tineri ºi lucrãtori de tineret din Franþa, România, Italia, Portugalia, Maroc, Tunisia, Algeria ºi Egipt. România a fost reprezentatã de Ionel Zmãu, preºedintele fondator al Asociaþiei Culturale Les Amis de la

Dacã nu sunt bani, se furã e când au D fost retraºi poliþiºtii locali care asigurau paza clãdirilor de la fosta unitate militarã din cartierul petroºenean Colonie acestea sunt, pe zi ce trece, tot mai mici.

Acoperiºurile au dispãrut încã de anul trecut, la fel ºi uºile sau ferestrele iar acum se „lucreazã” la pereþi. Mai exact la sustragerea cãrãmizilor din care sunt alcãtuiþi aceºtia. În acest timp, edilii locali au fãcut mai multe proiecte pentru transformarea uneia dintre clãdiri în bloc de locuinþe sociale dar banii necesari demarãrii lucrãrilor încã nu au apãrut. Din pãcate, în ritmul în care lucreazã cei care demoleazã respectiva clãdire, pânã la momentul repartizãrii banilor, s-ar putea ca imobilul sã disparã cu totul. „Au fost fãcute câteva proiecte pentru a transforma respectiva clãdire într-un bloc de locuinþe sociale dar, deocamdatã, nu ne-au fost alocate sumele de bani necesare”, a precizat Nicu Taºcã, purtãtorul

de cuvânt al Primãriei municipiului Petroºani. În aceeaºi zonã o fundaþie creºtinã intenþioneazã sã înfiinþeze un centru pentru îngrijirea persoanelor în vârstã. Pânã în prezent, douã dintre clãdirile aflate în respectivul perimetru se aflã în discuþie pentru a fi amenajate ca azil. Una dintre ele aparþine Apa Serv iar cealaltã, fosta bucãtãrie a unitãþii militare, a rãmas deja fãrã un etaj. Mir cea NISTOR

France – Petrila, ºi prof. Daniela Ciontescu – membru al Asociaþiei. Cu acel prilej a luat naºtere Forumul European pentru Diversitate ºi Interculturalitate (FEDI). Au urmat colaborãri cu asociaþii de gen din

Franþa ºi Ambasada Franþei la Bucureºti, specializãri, proiecte ale Asociaþiei din Petrila, care au situat-o printre membrele cele mai valoroase ºi ca urmare, Ionel Zmãu, ca reprezentant al Asociaþiei petrilene a fost propus sã facã parte din biroul de conducere al FEDI. La urmãtoarea sesiune a platformei internaþionale FEDI, ce va avea loc în perioada 25-31 martie 2013, Ionel Zmãu va reprezenta din nou Petrila, Valea Jiului ºi România, alãturi de alte 30 de asociaþii din Europa. Ileana FIRÞULESCU


8 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 13 Martie 2013

Pe considerente economice,

C

DSP ºi CJAS se vor desfiinþa

asa Judeþeanã de Asigurãri de Sãnãtate Hunedoara va fi desfiinþatã. Declaraþia îi aparþine ministrului Sãnãtãþii, Eugen Nicolaescu, care a fãcut aceste afirmaþii în cursul zilei de marþi. În urma acestei mãsuri, peste 1000 de angajaþi vor fi disponibilizaþi. Casele de sãnãtate vor fi reorganizate în opt centre. Mãsura urmeazã sã fie luatã întrucât cheltuielile de administrare a acestora reprezintã sume foarte mari, 10% din banii Ministerului Sãnãtãþii ºi 1% din fondul de sãnãtate. Potrivit ministrului, 525 de milioane de lei s-ar duce, anual, cãtre aceste case ale asigurãrilor de sãnãtate. În cursul sãptãmânii trecute, responsabilii MinisteruluI Sãnãtãþii au declarat cã vor fi desfiinþate ºi Direcþiile de

A

Sãnãtate Publicã. Decizia vine la solicitarea premierului Victor Ponta de reducere cu 15 procente a cheltuielilor de personal, bunuri ºi servicii, transmisã tuturor miniºtrilor, informeazã HotNews.ro. Aproape jumãtate dintre angajaþii Direcþiei de Sãnãtate Publicã (DSP) Hunedoara vor fi disponibilizaþi. Aceastã modificare a Direcþiilor de Sãnãtate Publicã face parte dintr-un

obiectiv al Guvernului cu Banca Mondialã, a cãrei specialiºti considerã cã rolul de control asupra instituþiilor judeþene este „prea slab”. Legat de disponibilizãrile care vor fi fãcute, o parte dintre angajaþii DSP Hunedoara vor ajunge la consiliile locale ºi cel judeþean, cu atribuþii în domeniul medical. O altã parte ar putea asigura funcþionarea celor opt noi DSP-uri regionale. Direcþiile judeþene sunt folosite în prezent de cãtre Ministerul Sãnãtãþii pentru a controla medicina primarã, Ambulanþa ºi programele naþionale (vaccinare, screening etc.). Economiile obþinute dupã reorganizare vor fi folosite pentru finanþarea programelor naþionale de sãnãtate sau puse la dispoziþia Guvernului. Monika BACIU

Macroul din Irlanda- urmãrit de inspectorii DSVSA Hunedoara

O

cantitate de peºte cogelat importatã din Irlanda este urmãritã de inspectorii Direcþiei Sanitar Veterinare ºi pentru Siguranþa Alimentelor Hunedoara, deoarece existã o suspiciune cã alimentul nu este conform.

Practic existã posibilitatea ca macroul urmãrit de inspectorii sanitar veterinari hunedoreni sã facã parte din acelaºi lot infestat cu Anisakis,

ITM cerceteazã accidentul rutier mortal

importat din Isulele Feroe ºi ajuns în galantarele din judeþul nostru. “Pânã la aceastã orã nu avem nici o infor-

mare în acest sens (n.r. peºtele posibil infestat ºi importat din Irlanda) dar vã þinem la curent. Existã posibilitatea ca peºtele în cauzã sã provinã din acelaºi lot infestat cu Anisakis, importat din Insulele Feroe via Irlanda. Am sunat la Deva la DSV ºi cel puþin în partea de est a Vãii Jiului încã nu avem o alertã alimentarã în acest sens”, a precizat dr. Octavian Popescu, ºeful Circumscripþiei Sanitar Veterinare ºi pentru Siguranþa Alimentelor Petroºani. În urmã cu câteva zile inspectorii sanitar-veterinari de la Vulcan au retras din vestul Vãii Jiului circa 160 de kilograme de peºte congelat infestat cu Anisakis, un parazit periculos pentru om. Maximilian GÂNJU

fost accident rutier grav, dar ar putea fi catalogat accident de muncã. ITM Petroºani face o anchetã în cazul accidentului rutier în care un om de afaceri din Petroºani ºi-a pierdut viaþa în timpul serviciului. Accidentul în care omul de afaceri Negru Nicolae ºi-a pierdut viaþa este cercetat ºi de ITM, pe motiv cã ar putea sã fie încadrat ca accident de muncã. Inspectorii de muncã spun cã omul se afla în timpul serviciului ºi chiar se îndrepta spre locul de muncã, un punct de lucru de la Petrila. În plus, a fost înaintatã ºi varianta potrivit cãreia, înainte de accident, bãrbatul a fãcut infarct, pe fondul unor probleme cardiace anterioare. „Din primele informaþii ºi din certi-

ficatul medico-legalpe care l-am obþinut sunt premize pentru a fi încadrat ca accident de muncã. Spunem acest lucru dupã ce finalizãm dosarul, dar având în vedere cã medicul legist specificã faptul cã moartea angajatorului a fost violentã,înconformitate cu definiþia accidentului de muncã ºi având în vedere ºi audierile care sau fãcut cu privire la acest caz ale martorilor ºi ale persoanelor care ºtiau unde se deplasa omul, înclinãm sã credem cã angajatorul era în timpul serviciului”, a declarat Ileana Bodea, ºefa SSM din ITM Valea Jiului. Nicu Negru conducea cu vitezã mare ºi venea dinspre Petroºani. El a pierdut controlul maºinii, s-a izbit cu putere de capul podului ºi a cazut în gol, iar impactul i-a fost fatal. Diana MITRACHE

Solicitãm publicarea celor de mai jos ca „Drept la replicã”, în aceleaºi condiþii tipografice ca cele ale articolului la care facem referire.

DREPT LA REPLICÃ Reþeaua electricã la care se face referire în articol a fost realizatã la începutul anilor 1970 pentru deservirea Staþiei de captare-filtrare a apei Voievodu ºi a Cabanei Voievodu, bunuri imobile aflate la vremea respectiva in patrimoniul Exploatãrii Miniere Lonea. În anul 2004 prin Decizia MFP nr.113/23.11.2004 imobilul Cabana Voievodu împreunã cu anexele deþinute, a fost transferate Primãriei Petrila, respectiv în Proprietatea Publicã a Statului, în patrimoniul Exploatãrii Miniere Lonea rãmânând Staþia de captare filtrare a apei Voievodu cu echipamentele aferente. Ulterior Primãria Petrila a

înstrãinat Cabana Voievodu ºi anexele, unei firme private cu care Exploatarea Huilei Lonea are încheiat contract de furnizare ºi distribuþie a anergiei electrice, întrucât conform prevederilor legale reþeaua Exploatarea Huilei Lonea este singura din zonã fiind astfel de utilitate publicã. In acest contract de furnizare nr. 453/1 din 15.01.2013 ºi anexe, este precizat punctul de delimitare dintre cele douã instalaþii ºi rãspunderile celor douã pãrþi contractante, astfel încât reþeaua electricã dintre Staþia de captare Voievodu ºi Cabana Voievodu cu toate derivatele din aceasta îi aparþin consumatorului ºi nu fac parte din instalaþia electricã a Exploatãrii Huilei Lonea. Înregistrarea consumului de energie electricã se face contorizat, exact în punctul de delimitare, respectiv la Staþia de captare Voievodu, facturarea fãcându-se lunar. Delimitarea instalaþiilor din punct de vedere al gestiunii liniilor este specificatã ºi în Convenþia de Exploatare încheiatã între SC ENEL Distribuþie SA ºi Exploatarea Huilei Lonea, iar conform schemei electrice monofilare, reþeaua electricã de distribuþie din gestiunea Exploatãrii Huilei Lonea se extinde pânã la Captarea Voievodu (PT Filtre Cimpa). Exploatarea Huilei Lonea nu se face responsabilã de starea

Pentru cã i-a cerut liderului de sindicat sã intre în minã

Directorul minei Lupeni ar putea sã-ºi piardã funcþia

S

orin Sandu, directorul Exploatãrii Miniere Lupeni se aflã în vizorul administraþiei SNH ºi ar putea sã fie schimbat în perioada urmãtoare, potrivit unor surse oficiale. Motivul pare a fi o ceartã cu un lider de sindicat cãruia i-a explicat cã trebuie sã-ºi desfãºoare activitatea pentru care a fost încadrat, mai exact cã va trebui sã coboare în subteran cum fac ºi restul liderilor sindicali, ºi chiar ºi directorul minei.

Acest lucru l-a revoltat pe sindicalist, un apropiat al PSD, care ar fi fãcut presiuni pe linie de partid pentru a obþine demiterea lui Sorin Sandu. De precizat ar fi cã directorul EM Lupeni, Sorin Sandu este cunoscut drept un profesionist ºi este foarte respectat chiar ºi de mineri. Demiterea lui ar putea da naºtere unor proteste la mina Lupeni. În locul lui Sandu este vehiculat numele Gheorghe Emil, un angajat încadrat în companie. ªeful SNH, Nicolae Drãgoi, infirmã zvonul, iar

Invocând normele de disciplinã financiarã,

Reprezentanþii MECMA salutã recursul CNH, dar nu cunosc consecinþele

R

eprezentanþii Ministerului Economiei nu ºtiu în ce mãsurã îi va afecta pe mineri decizia Curþii de Apel Alba Iulia în ceea ce priveºte restituirea celor 10% din drepturile salariale.

REDACÞIEI COTIDIANULUI “CRONICA VAII JIULUI” Articolul publicat în apariþia din 11 martie 2013 al cotidianului Cronica Vãii Jiului, sub semnãtura lui Maximilian Gânju, intitulat «AFACERI DUBIOASE PE SPATELE ORTACILOR » ne obligã la o reacþie oficialã care nu intenþioneazã sã conteste dreptul la opinie al cititorilor de presã ºi cu atât mai puþin pe cel al salariaþilor SNH-SA, ci sã prezinte, punctual ºi fãrã patos, date legate de furnizarea energiei electrice la Exploatarea Huilei Lonea.

Actualitate 9

tehnicã ºi situaþia actualã a liniei electrice care deserveºte consumatorii aflaþi în amonte de Staþia de captare Voievodu. Referitor la punctul de distribuþie ºi transformare numit Gura Cerbului de unde au fost alimentate patru case de vacanþã (Contract nr.3702/06.04.2010 si acte adiþionale, Contract nr.3703/06.04.2010 si acte adiþionale, Contract nr.1349/11.02.2011 ºi act adiþional, Contract nr.1348/11.02.2011 ºi act adiþional) în urma unor solicitãri scrise ale proprietarilor (angajaþi si foºti angajaþi ai Exploatãrii Huilei Lonea), în acest moment nu sunt încheiate contracte de furnizare a energiei electrice pentru doi dintre consumatori datoritã unei avarii tehnice apãrute în cursul lunii noiembrie 2012, datã de la care a fost scoasã din funcþie aceea instalaþie electricã. Datoritã condiþiilor de iarnã nu s-a putut interveni pentru recuperarea echipamentelor electrice ºi depozitarea lor în incinta Exploatãrii Huilei Lonea, urmând ca aceasta sã se facã în cel mai scurt timp. Pentru ceilalþi doi consumatori a existat o altã posibilitate tehnicã de alimentare, pentru care s-au ºi încheiat contracte de furnizare a energiei electrice (Contract nr.481/16.01.2013 ºi Contract nr.482/16.01.2013). Biroul de presã al SNH-SA

Ministerul Economiei apreciazã ca fiind corectã decizia Companiei Naþionale a Huilei în ceea ce priveºte recursul intentat pentru anularea celor 10 procente primite de mineri în cursul anului trecut. Anul trecut, în urma unei greve din luna martie, minerii din Valea Jiului au obþinut o mãrire salarialã de 10 procente. Atunci, Compania Naþionalã a Huilei ºi Ministerul Economiei au intentat recurs la decizia Tribunalului Hunedoara. Acum, cei din ministerul de resort îi transmit deputatului PP-DD Monica Iacob Ridzi cã aceastã mãsurã trebuia luatã. Mai mult decât atât, dupã ce Curtea de Apel Alba Iulia îºi va motiva decizia, aceasta va fi pusã în aplicare obligatoriu. ”În cursul anului trecut, prin sentinþa civilã nr. 1479/L/M/2012, Tribunalul Hunedoara admite acþiunea în litigiu de muncã, formulatã ºi precizatã de reclamantul Sindicatul Muntele, obligând pârâta, CNHSA Petroºani sã respecte CCM pe 2012, prin acordarea cãtre angajaþi a diferenþei de drepturi

salariale, admiþând ºi cererea de chemare în garanþie a MECMA cu obligaþia sã aloce sumele necesare achitãrii drepturilor la care a fost obligatã pârâta. Începând cu dta comunicãrii sentinþei civile, CNH a aplicat prevederile acesteia, dar conform normelor de disciplinã financiarã ºi juridicã, atât CNH-SA cât ºi MECMA, având obligaþia de a folosi toate cãile de atac prevãzute de lege, în scopul obþinerii unei sentinþe definitive ºi irevocabile care reglementeazã situaþia, au declarat recurs”, se aratã în rãspunsul celor de la MECMA. Luna trecutã, pe rolul Curþii de Apel Alba Iulia s- ajudecat recursul intentat de CNH ºi MECMA, iar decizia a fost una care i-a surpins pe liderii de sindicat. Minerii sunt obligaþi sã returneze cele 10 procente obþinute anul trecut. La o lunã de

la sentinþã, Curtea de Apel Alba Iulia nu a prezentat motivarea. ”În data de 14.02.2013, Curtea de Apel Alba Iulia se pronunþã, acceptând recursurile CNH ºi MECMA ºi modificând sentinþa iniþialã. Pânã la aceastã datã, nu a fost comunicatã motivarea sentinþei, prin urmare nu se cunoaºte modul în care a fost modificatã sentinþa iniþialã. Drept pentru care nu se poate emite un punct de vedere referitor la modul în care vor fi afectaþi salariaþii companiilor miniere din Valea Jiului, însã nu se poate contesta sau discuta obligativitatea punerii în practicã a unei sentinþe judecãtoreºti”, mai spun cei de la MECMA. În acest context, cei de la Ministerul Economiei spun cã interesul lor este ca activitatea minierã din Valea Jiului sã se desfãºoare în

condiþii optime. Adicã minele viabile de la Societatea Naþionalã a Huilei sã fie incluse în Complexul Energetic Hunedoara, iar minele neviabile sã se închidã pânã în anul 2018. ”Ministerul Economiei îºi exprimã interesul pentru buna desfãºurare a activitãþii miniere din Valea Jiului astfel încât Societatea Naþionalã a Huilei petroºani sã finalizeze paºii în vederea fuziunii cu Complexul Energetic Hunedoara, iar Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului sã continue programul în vederea închiderii definitive, beneficiind de ajutor de stat pânã în anul 2018”, finalizeazã responsabilii Ministerului Economiei. Monika BACIU

A

schimbarea directorilor nu se face cel puþin pentru moment. „Nu schimbã un lider de sindicat un director, zvonul acesta nu este adevãrat. O sã dãm un comunicat de presã dacã se întâmplã ceva sã vadã toatã lumea, nu este nimic adevãrat”, a precizat Nicolae Drãgoi. ªi despre directorul de la mina Vulcan, Aurelian Enache au existat zvonuri cã ar urma sã fie schimbat, deºi mina Vulcan este în momentul de faþã cea mai performantã unitate minierã din cadrul SNH. ªi în acest caz, directorul SNH, Nicolae Drãgoi a declarat cã sunt doar speculaþii. Maximilian GÂNJU

ªi “magneþii” trebuie instruiþi

u angajat magneþii, care dupã cum se ºtie, cunosc meseria scoaterii fierului vechi din orice clãdire, dar chiar ºi aºa, ei tot trebuie sã fie instruiþi la locul de muncã. Firma care demoleazã Preparaþia Petrila trebuie sã-ºi înveþe noii angajaþi din cartierul Bosnea sã se fereascã de pericole.

Inspectorii ITM de Sãnãtate ºi Securitate în Muncã, vor face controale în perioada urmãtoare pentru a vedea dacã noii angajaþi ai firmei care se ocupã cu demolarea Preparaþiei Petrila, sunt instruiþi cum trebuie, pentru a se feri de pericole. “Am înþeles cã dupã demolare, au angajat pe foarte mulþi oameni din zona Vãii Jiului, care este posibil sã nu aibã experienþã, iar acum urmeazã sã facem controlul sã vedem modul în care i-a instruit, dacã ei sunt conºtienþi de riscurile la care se expun. Oricum, angajatorul care face demolarea a arãtat toatã deschiderea ºi sperãm sã ºi facã ceea ce a promis ºi sã nu avem probleme”, a declarat Ileana Bodea, ºef SSMITM Petroºani. Societatea Ramon Star, când a câºtigat licitaþia pentru ecologizarea perimetrului Preparaþiei Petrila, avea câþiva angajaþi aduºi din Suceava, de unde este firma, iar acum, pentru a stopa ºi furturile de fier vechi, a angajat chiar magneþii din cartierul Bosnea, cei care se ocupã cu aceastã îndeletnicire. Însã, chiar dacã aceºtia sunt meseriaºi în ceea ce ºtiu sã facã, tot trebuie sã înveþe sã urmeze un plan de securitate împotriva accidentelor la locul de muncã. O parte a clãdirii Preparaþiei Petrila a fost demolatã prin implozie sãptãmâna trecutã, marþi, 5 martie, iar acum muncitorii trebuie sã lucreze la scoaterea fierului din beton ºi curãþarea efectivã a terenului. Luiza ANDRONACHE


8 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 13 Martie 2013

Pe considerente economice,

C

DSP ºi CJAS se vor desfiinþa

asa Judeþeanã de Asigurãri de Sãnãtate Hunedoara va fi desfiinþatã. Declaraþia îi aparþine ministrului Sãnãtãþii, Eugen Nicolaescu, care a fãcut aceste afirmaþii în cursul zilei de marþi. În urma acestei mãsuri, peste 1000 de angajaþi vor fi disponibilizaþi. Casele de sãnãtate vor fi reorganizate în opt centre. Mãsura urmeazã sã fie luatã întrucât cheltuielile de administrare a acestora reprezintã sume foarte mari, 10% din banii Ministerului Sãnãtãþii ºi 1% din fondul de sãnãtate. Potrivit ministrului, 525 de milioane de lei s-ar duce, anual, cãtre aceste case ale asigurãrilor de sãnãtate. În cursul sãptãmânii trecute, responsabilii MinisteruluI Sãnãtãþii au declarat cã vor fi desfiinþate ºi Direcþiile de

A

Sãnãtate Publicã. Decizia vine la solicitarea premierului Victor Ponta de reducere cu 15 procente a cheltuielilor de personal, bunuri ºi servicii, transmisã tuturor miniºtrilor, informeazã HotNews.ro. Aproape jumãtate dintre angajaþii Direcþiei de Sãnãtate Publicã (DSP) Hunedoara vor fi disponibilizaþi. Aceastã modificare a Direcþiilor de Sãnãtate Publicã face parte dintr-un

obiectiv al Guvernului cu Banca Mondialã, a cãrei specialiºti considerã cã rolul de control asupra instituþiilor judeþene este „prea slab”. Legat de disponibilizãrile care vor fi fãcute, o parte dintre angajaþii DSP Hunedoara vor ajunge la consiliile locale ºi cel judeþean, cu atribuþii în domeniul medical. O altã parte ar putea asigura funcþionarea celor opt noi DSP-uri regionale. Direcþiile judeþene sunt folosite în prezent de cãtre Ministerul Sãnãtãþii pentru a controla medicina primarã, Ambulanþa ºi programele naþionale (vaccinare, screening etc.). Economiile obþinute dupã reorganizare vor fi folosite pentru finanþarea programelor naþionale de sãnãtate sau puse la dispoziþia Guvernului. Monika BACIU

Macroul din Irlanda- urmãrit de inspectorii DSVSA Hunedoara

O

cantitate de peºte cogelat importatã din Irlanda este urmãritã de inspectorii Direcþiei Sanitar Veterinare ºi pentru Siguranþa Alimentelor Hunedoara, deoarece existã o suspiciune cã alimentul nu este conform.

Practic existã posibilitatea ca macroul urmãrit de inspectorii sanitar veterinari hunedoreni sã facã parte din acelaºi lot infestat cu Anisakis,

ITM cerceteazã accidentul rutier mortal

importat din Isulele Feroe ºi ajuns în galantarele din judeþul nostru. “Pânã la aceastã orã nu avem nici o infor-

mare în acest sens (n.r. peºtele posibil infestat ºi importat din Irlanda) dar vã þinem la curent. Existã posibilitatea ca peºtele în cauzã sã provinã din acelaºi lot infestat cu Anisakis, importat din Insulele Feroe via Irlanda. Am sunat la Deva la DSV ºi cel puþin în partea de est a Vãii Jiului încã nu avem o alertã alimentarã în acest sens”, a precizat dr. Octavian Popescu, ºeful Circumscripþiei Sanitar Veterinare ºi pentru Siguranþa Alimentelor Petroºani. În urmã cu câteva zile inspectorii sanitar-veterinari de la Vulcan au retras din vestul Vãii Jiului circa 160 de kilograme de peºte congelat infestat cu Anisakis, un parazit periculos pentru om. Maximilian GÂNJU

fost accident rutier grav, dar ar putea fi catalogat accident de muncã. ITM Petroºani face o anchetã în cazul accidentului rutier în care un om de afaceri din Petroºani ºi-a pierdut viaþa în timpul serviciului. Accidentul în care omul de afaceri Negru Nicolae ºi-a pierdut viaþa este cercetat ºi de ITM, pe motiv cã ar putea sã fie încadrat ca accident de muncã. Inspectorii de muncã spun cã omul se afla în timpul serviciului ºi chiar se îndrepta spre locul de muncã, un punct de lucru de la Petrila. În plus, a fost înaintatã ºi varianta potrivit cãreia, înainte de accident, bãrbatul a fãcut infarct, pe fondul unor probleme cardiace anterioare. „Din primele informaþii ºi din certi-

ficatul medico-legalpe care l-am obþinut sunt premize pentru a fi încadrat ca accident de muncã. Spunem acest lucru dupã ce finalizãm dosarul, dar având în vedere cã medicul legist specificã faptul cã moartea angajatorului a fost violentã,înconformitate cu definiþia accidentului de muncã ºi având în vedere ºi audierile care sau fãcut cu privire la acest caz ale martorilor ºi ale persoanelor care ºtiau unde se deplasa omul, înclinãm sã credem cã angajatorul era în timpul serviciului”, a declarat Ileana Bodea, ºefa SSM din ITM Valea Jiului. Nicu Negru conducea cu vitezã mare ºi venea dinspre Petroºani. El a pierdut controlul maºinii, s-a izbit cu putere de capul podului ºi a cazut în gol, iar impactul i-a fost fatal. Diana MITRACHE

Solicitãm publicarea celor de mai jos ca „Drept la replicã”, în aceleaºi condiþii tipografice ca cele ale articolului la care facem referire.

DREPT LA REPLICÃ Reþeaua electricã la care se face referire în articol a fost realizatã la începutul anilor 1970 pentru deservirea Staþiei de captare-filtrare a apei Voievodu ºi a Cabanei Voievodu, bunuri imobile aflate la vremea respectiva in patrimoniul Exploatãrii Miniere Lonea. În anul 2004 prin Decizia MFP nr.113/23.11.2004 imobilul Cabana Voievodu împreunã cu anexele deþinute, a fost transferate Primãriei Petrila, respectiv în Proprietatea Publicã a Statului, în patrimoniul Exploatãrii Miniere Lonea rãmânând Staþia de captare filtrare a apei Voievodu cu echipamentele aferente. Ulterior Primãria Petrila a

înstrãinat Cabana Voievodu ºi anexele, unei firme private cu care Exploatarea Huilei Lonea are încheiat contract de furnizare ºi distribuþie a anergiei electrice, întrucât conform prevederilor legale reþeaua Exploatarea Huilei Lonea este singura din zonã fiind astfel de utilitate publicã. In acest contract de furnizare nr. 453/1 din 15.01.2013 ºi anexe, este precizat punctul de delimitare dintre cele douã instalaþii ºi rãspunderile celor douã pãrþi contractante, astfel încât reþeaua electricã dintre Staþia de captare Voievodu ºi Cabana Voievodu cu toate derivatele din aceasta îi aparþin consumatorului ºi nu fac parte din instalaþia electricã a Exploatãrii Huilei Lonea. Înregistrarea consumului de energie electricã se face contorizat, exact în punctul de delimitare, respectiv la Staþia de captare Voievodu, facturarea fãcându-se lunar. Delimitarea instalaþiilor din punct de vedere al gestiunii liniilor este specificatã ºi în Convenþia de Exploatare încheiatã între SC ENEL Distribuþie SA ºi Exploatarea Huilei Lonea, iar conform schemei electrice monofilare, reþeaua electricã de distribuþie din gestiunea Exploatãrii Huilei Lonea se extinde pânã la Captarea Voievodu (PT Filtre Cimpa). Exploatarea Huilei Lonea nu se face responsabilã de starea

Pentru cã i-a cerut liderului de sindicat sã intre în minã

Directorul minei Lupeni ar putea sã-ºi piardã funcþia

S

orin Sandu, directorul Exploatãrii Miniere Lupeni se aflã în vizorul administraþiei SNH ºi ar putea sã fie schimbat în perioada urmãtoare, potrivit unor surse oficiale. Motivul pare a fi o ceartã cu un lider de sindicat cãruia i-a explicat cã trebuie sã-ºi desfãºoare activitatea pentru care a fost încadrat, mai exact cã va trebui sã coboare în subteran cum fac ºi restul liderilor sindicali, ºi chiar ºi directorul minei.

Acest lucru l-a revoltat pe sindicalist, un apropiat al PSD, care ar fi fãcut presiuni pe linie de partid pentru a obþine demiterea lui Sorin Sandu. De precizat ar fi cã directorul EM Lupeni, Sorin Sandu este cunoscut drept un profesionist ºi este foarte respectat chiar ºi de mineri. Demiterea lui ar putea da naºtere unor proteste la mina Lupeni. În locul lui Sandu este vehiculat numele Gheorghe Emil, un angajat încadrat în companie. ªeful SNH, Nicolae Drãgoi, infirmã zvonul, iar

Invocând normele de disciplinã financiarã,

Reprezentanþii MECMA salutã recursul CNH, dar nu cunosc consecinþele

R

eprezentanþii Ministerului Economiei nu ºtiu în ce mãsurã îi va afecta pe mineri decizia Curþii de Apel Alba Iulia în ceea ce priveºte restituirea celor 10% din drepturile salariale.

REDACÞIEI COTIDIANULUI “CRONICA VAII JIULUI” Articolul publicat în apariþia din 11 martie 2013 al cotidianului Cronica Vãii Jiului, sub semnãtura lui Maximilian Gânju, intitulat «AFACERI DUBIOASE PE SPATELE ORTACILOR » ne obligã la o reacþie oficialã care nu intenþioneazã sã conteste dreptul la opinie al cititorilor de presã ºi cu atât mai puþin pe cel al salariaþilor SNH-SA, ci sã prezinte, punctual ºi fãrã patos, date legate de furnizarea energiei electrice la Exploatarea Huilei Lonea.

Actualitate 9

tehnicã ºi situaþia actualã a liniei electrice care deserveºte consumatorii aflaþi în amonte de Staþia de captare Voievodu. Referitor la punctul de distribuþie ºi transformare numit Gura Cerbului de unde au fost alimentate patru case de vacanþã (Contract nr.3702/06.04.2010 si acte adiþionale, Contract nr.3703/06.04.2010 si acte adiþionale, Contract nr.1349/11.02.2011 ºi act adiþional, Contract nr.1348/11.02.2011 ºi act adiþional) în urma unor solicitãri scrise ale proprietarilor (angajaþi si foºti angajaþi ai Exploatãrii Huilei Lonea), în acest moment nu sunt încheiate contracte de furnizare a energiei electrice pentru doi dintre consumatori datoritã unei avarii tehnice apãrute în cursul lunii noiembrie 2012, datã de la care a fost scoasã din funcþie aceea instalaþie electricã. Datoritã condiþiilor de iarnã nu s-a putut interveni pentru recuperarea echipamentelor electrice ºi depozitarea lor în incinta Exploatãrii Huilei Lonea, urmând ca aceasta sã se facã în cel mai scurt timp. Pentru ceilalþi doi consumatori a existat o altã posibilitate tehnicã de alimentare, pentru care s-au ºi încheiat contracte de furnizare a energiei electrice (Contract nr.481/16.01.2013 ºi Contract nr.482/16.01.2013). Biroul de presã al SNH-SA

Ministerul Economiei apreciazã ca fiind corectã decizia Companiei Naþionale a Huilei în ceea ce priveºte recursul intentat pentru anularea celor 10 procente primite de mineri în cursul anului trecut. Anul trecut, în urma unei greve din luna martie, minerii din Valea Jiului au obþinut o mãrire salarialã de 10 procente. Atunci, Compania Naþionalã a Huilei ºi Ministerul Economiei au intentat recurs la decizia Tribunalului Hunedoara. Acum, cei din ministerul de resort îi transmit deputatului PP-DD Monica Iacob Ridzi cã aceastã mãsurã trebuia luatã. Mai mult decât atât, dupã ce Curtea de Apel Alba Iulia îºi va motiva decizia, aceasta va fi pusã în aplicare obligatoriu. ”În cursul anului trecut, prin sentinþa civilã nr. 1479/L/M/2012, Tribunalul Hunedoara admite acþiunea în litigiu de muncã, formulatã ºi precizatã de reclamantul Sindicatul Muntele, obligând pârâta, CNHSA Petroºani sã respecte CCM pe 2012, prin acordarea cãtre angajaþi a diferenþei de drepturi

salariale, admiþând ºi cererea de chemare în garanþie a MECMA cu obligaþia sã aloce sumele necesare achitãrii drepturilor la care a fost obligatã pârâta. Începând cu dta comunicãrii sentinþei civile, CNH a aplicat prevederile acesteia, dar conform normelor de disciplinã financiarã ºi juridicã, atât CNH-SA cât ºi MECMA, având obligaþia de a folosi toate cãile de atac prevãzute de lege, în scopul obþinerii unei sentinþe definitive ºi irevocabile care reglementeazã situaþia, au declarat recurs”, se aratã în rãspunsul celor de la MECMA. Luna trecutã, pe rolul Curþii de Apel Alba Iulia s- ajudecat recursul intentat de CNH ºi MECMA, iar decizia a fost una care i-a surpins pe liderii de sindicat. Minerii sunt obligaþi sã returneze cele 10 procente obþinute anul trecut. La o lunã de

la sentinþã, Curtea de Apel Alba Iulia nu a prezentat motivarea. ”În data de 14.02.2013, Curtea de Apel Alba Iulia se pronunþã, acceptând recursurile CNH ºi MECMA ºi modificând sentinþa iniþialã. Pânã la aceastã datã, nu a fost comunicatã motivarea sentinþei, prin urmare nu se cunoaºte modul în care a fost modificatã sentinþa iniþialã. Drept pentru care nu se poate emite un punct de vedere referitor la modul în care vor fi afectaþi salariaþii companiilor miniere din Valea Jiului, însã nu se poate contesta sau discuta obligativitatea punerii în practicã a unei sentinþe judecãtoreºti”, mai spun cei de la MECMA. În acest context, cei de la Ministerul Economiei spun cã interesul lor este ca activitatea minierã din Valea Jiului sã se desfãºoare în

condiþii optime. Adicã minele viabile de la Societatea Naþionalã a Huilei sã fie incluse în Complexul Energetic Hunedoara, iar minele neviabile sã se închidã pânã în anul 2018. ”Ministerul Economiei îºi exprimã interesul pentru buna desfãºurare a activitãþii miniere din Valea Jiului astfel încât Societatea Naþionalã a Huilei petroºani sã finalizeze paºii în vederea fuziunii cu Complexul Energetic Hunedoara, iar Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului sã continue programul în vederea închiderii definitive, beneficiind de ajutor de stat pânã în anul 2018”, finalizeazã responsabilii Ministerului Economiei. Monika BACIU

A

schimbarea directorilor nu se face cel puþin pentru moment. „Nu schimbã un lider de sindicat un director, zvonul acesta nu este adevãrat. O sã dãm un comunicat de presã dacã se întâmplã ceva sã vadã toatã lumea, nu este nimic adevãrat”, a precizat Nicolae Drãgoi. ªi despre directorul de la mina Vulcan, Aurelian Enache au existat zvonuri cã ar urma sã fie schimbat, deºi mina Vulcan este în momentul de faþã cea mai performantã unitate minierã din cadrul SNH. ªi în acest caz, directorul SNH, Nicolae Drãgoi a declarat cã sunt doar speculaþii. Maximilian GÂNJU

ªi “magneþii” trebuie instruiþi

u angajat magneþii, care dupã cum se ºtie, cunosc meseria scoaterii fierului vechi din orice clãdire, dar chiar ºi aºa, ei tot trebuie sã fie instruiþi la locul de muncã. Firma care demoleazã Preparaþia Petrila trebuie sã-ºi înveþe noii angajaþi din cartierul Bosnea sã se fereascã de pericole.

Inspectorii ITM de Sãnãtate ºi Securitate în Muncã, vor face controale în perioada urmãtoare pentru a vedea dacã noii angajaþi ai firmei care se ocupã cu demolarea Preparaþiei Petrila, sunt instruiþi cum trebuie, pentru a se feri de pericole. “Am înþeles cã dupã demolare, au angajat pe foarte mulþi oameni din zona Vãii Jiului, care este posibil sã nu aibã experienþã, iar acum urmeazã sã facem controlul sã vedem modul în care i-a instruit, dacã ei sunt conºtienþi de riscurile la care se expun. Oricum, angajatorul care face demolarea a arãtat toatã deschiderea ºi sperãm sã ºi facã ceea ce a promis ºi sã nu avem probleme”, a declarat Ileana Bodea, ºef SSMITM Petroºani. Societatea Ramon Star, când a câºtigat licitaþia pentru ecologizarea perimetrului Preparaþiei Petrila, avea câþiva angajaþi aduºi din Suceava, de unde este firma, iar acum, pentru a stopa ºi furturile de fier vechi, a angajat chiar magneþii din cartierul Bosnea, cei care se ocupã cu aceastã îndeletnicire. Însã, chiar dacã aceºtia sunt meseriaºi în ceea ce ºtiu sã facã, tot trebuie sã înveþe sã urmeze un plan de securitate împotriva accidentelor la locul de muncã. O parte a clãdirii Preparaþiei Petrila a fost demolatã prin implozie sãptãmâna trecutã, marþi, 5 martie, iar acum muncitorii trebuie sã lucreze la scoaterea fierului din beton ºi curãþarea efectivã a terenului. Luiza ANDRONACHE


10 Diverse

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 13 martie 2013

Vremea i-a ”pãcãlit”

C

ondiþiile meteorologice schimbãtoare a schimbat ºi starea de sãnãtate a oamenilor. Mai multe persoane s-au prezentat la serviciile de urgenþã sau la medicii de familie cu viroze respiratorii. Monika BACIU

severe, în funcþie de pacienþii de risc. Nu cu Virozele respiratorii complicaþii majore”, a sunt aºa zise “boli de declarat medicul de sezon” ºi au drept orig- gardã de la UPUine, dupã cum aratã ºi SMURD Petroºani, numele, o serie de Ioan Ienea. virusuri. Ele debuteazã La aceste îmboliniþial ca un sindrom nãviri sunt predispuºi gripal sau ca un simplu vârstnicii, dar ºi copii. guturai. Existã ºi alte categorii ”Adresabilitatea a de persoane care fost de formã medie. pot contacta Nici exagerat, nici virusul. foarte scãzut. Au fost ”Categoriile preforme de viroze, pneu- dispuse sunt vârstpatii interstiþiale, uºor nicii, pacienþii care moderate, chiar sunt cardiaci, cu pneumonii, pacienþii cronici, cu Efectuez lucrãri de amenafactori de jãri interioare. Rigips, gresie, risc, diafaianþã, parchet. beticii ºi Preþ avantajos. cealaltã Contact 073558077

extremã”, a mai spus sursa citatã. Cele mai întâlnite simptome sunt respiraþia greoaie, rãguºeala, durerile oculare, durerile muscu-

Anunþ

Radare 13.03.2013 DN 7 Deva - Sântuhalm –Simeria * DJ 687 Cristur – Hunedoara * DJ 687 Hunedoara – Hãºdat * DN 66 Cãlan – Bãcia * DN7 Mintia – Veþel * DN7 Veþel – Leºnic * DN7 Leºnic – Sãcãmaº * DN7 Ilia – Gurasada * DN7 Gurasada – Burjuc *DN7 Burjuc-Zam * Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 Cãinelul de Jos – Bejan * Petroºani pe DN 66 ºi B-dul 1 Decembrie

lare, durerile în gât, durerile de cap, strãnuturi frecvente, toate acestea fiind însoþite frecvent de febrã sau, mai rar, de sufocare. Medicii recomandã celor ce prezintã aceste simptome sã se prezinte la medic ºi sã nu ia medicamente fãrã prescripþie de specialitate.

Petroºani Casa de Culturã “Ion Dulãmiþã” Luni, 25 martie 19:00

Consiliul Judeþean Hunedoara z Program Petroºani Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00

Joi - Audienþe de la 11:00 Preºedinte CJ Vineri 10:00 - 14:00

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro

HOROSCOP Astãzi pot avea loc schimbãri importante, mai ales pe plan profesional ºi în afaceri. Aveþi ºanse sã vã consolidaþi relaþiile de prietenie. Comunicaþi foarte bine cu partenerii ºi puteþi sã intraþi în asocieri. Profitaþi de aceastã conjuncturã favorabilã.

Este momentul sã vã gândiþi serios la o afacere care vã poate aduce bani frumoºi în viitorul apropiat. Cu prietenii vã înþelegeþi foarte bine. În familie, însã, este posibil sã aveþi discuþii, pentru cã þineþi neapãrat sã vã impuneþi punctul de vedere.

Dimineaþa sunteþi agitat ºi vã strãduiþi sã terminaþi la timp o lucrare importantã. Deveniþi autoritar ºi aveþi tendinþa de a critica pe toatã lumea. Dupãamiazã vã liniºtiþi, cu prilejul unei întâlniri cu prietenii. Spre searã s-ar putea sã plecaþi.

Aveþi tendinþa sã riscaþi cam mult. Fiþi prudent ºi nu forþaþi norocul. Este o zi favorabilã deplasãrilor în interes de familie. Puteþi câºtiga bani de unde nu vã aºteptaþi. Þineþi cont ºi de sugestiile partenerului de viaþã.

Aveþi posibilitatea sã puneþi în practicã proiecte mai vechi, mai ales în domeniul afacerilor. Sunt ºanse sã câºtigaþi bine ºi sã vã afirmaþi pe plan social. Aveþi rãbdare. Va veni ºi timpul sã culegeþi roadele muncii de acum.

Reuºiþi sã rezolvaþi probleme de serviciu foarte dificile. Fiþi mai atent cum vorbiºi cu ºefii ºi colegii, ca sã nu aveþi neplãceri. Încercaþi sã vã odihniþi mai mult!

Nu vã vedeþi capul de treburi. Nu vã faceþi griji: aveþi destulã energie pentru a le rezolva pe toate. Aveþi ºanse de reuºitã, pentru cã munciþi serios ºi cu pasiune. Banii vor veni, însã, mai tarziu. Evitaþi speculaþiile financiare.

Puneþi suflet în tot ce faceþi. Sunteþi inspirat ºi puteþi sã faceþi planuri de viitor. Aveþi ocazia sã începeþi activitãþi prin care sã vã afirmaþi în societate. Prietenii ºi persoana iubitã vã sprijinã. Nu sunteþi prea mulþumit de situaþia financiarã, aveþi rãbdare.

Reuºiþi sã faceþi în casã schimbãrile pe care vi le-aþi propus. Este momentul sã vã ocupaþi de reparaþii, reamenajarea locuinþei, zugrãvit etc. Þineþi cont ºi de pãrerile familiei! Nu vã certaþi din cauza banilor. Fiþi mai îngãduitor!

Rezultatele deosebite de la serviciu vã pot atrage invidia colegilor. Dupã-amiazã, s-ar ca persoana iubitã sã vã reproºeze cã acordaþi prea multã atenþie carierei. Ar fi bine sã acceptaþi o discuþie deschisã. Spre searã, este posibil sã aveþi musafiri.

Sunteþi hotãrât sã vã ocupaþi de problemele familiale pe care le-aþi tot amânat. Pentru aceasta, trebuie sã alergaþi ºi sã faceþi cheltuieli importante. Organizaþi-vã cât mai riguros, dacã vreþi sã terminaþi tot ce aþi început. Fiþi atent la acte.

Sunteþi plin de energie ºi capabil de eforturi intense. Aveþi grijã sã nu vã supra-solicitaþi, ca sã nu aveþi probleme cu sãnãtatea! Dupã-amiazã o sã aveþi musafiri din altã localitate sau sã mergeþi în vizitã la un prieten. Organizaþi-vã munca eficient.


Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 13 Martie 2013 În timp ce timpul îi macinã structura

metri, Barajul Valea de Peºti asigurã alimentarea cu apã potabilã pentru populaþia din Uricani,

cubi de apã ºi are un luciu de apã de 25 de hectare. Bazinul hidrografic al barajului este de 31 de kilometri pãtraþi, în timp ce lacul are o adâncime maximã de 53 de metri ºi o lungime de doi kilometri. Iniþial, la construcþia lui, barajul a fost gândit ºi pentru atenuarea viiturilor, însã din cauza fisurilor apãrute în timp, acest rol este mai mult teoretic

Lupeni, Vulcan, Aninoasa ºi o parte din Petroºani, dar are ºi rol de alimentare cu apã a obiectivelor industriale din Valea Jiului. Datele tehnice aratã cã lacul de acumulare de la Valea de Peºti are un volum de 4,5 milioane de metri

decât practic. Chiar dacã specialiºtii dau asigurãri cã riscurile sunt zero, dacã barajul s-ar rupe situaþia ar fi catastrofalã. Practic, apele lacului ar mãtura localitãþile Uricani, Lupeni, Vulcan ºi Iscroni.

R e p a r a þ i i l e B a r a j u l u i Va l e a d e P e º t i s u n t î n i m p a s

L

a 40 de ani de la construcþia lui, Barajul Valea de Peºti continuã sã funcþioneze fãrã nicio reparaþie ºi asta din cauzã cã proiectul este blocat. Administratorii construcþiei sunt de pãrere cã lucrãrile de reparaþii sunt absolut necesare, iar efectuarea unor reabilitãri mãcar în casa vanelor din baraj reprezintã o prioritate. Carmen COSMAN Pus în funcþiune în urmã cu 40 de ani Barajul Valea de Peºti, care are o înãlþime de 56 de metri, a fost ridicat din anrocamente ºi etanºat în amonte cu o mascã din beton asfaltic. Din 1973, de când a fost dat în folosinþã, barajul nu a fost golit niciodatã, deºi de câþiva ani prezintã fisuri, care trebuie neapãrat remediate. Deºi administratorii construcþiei sunt de pãrere cã lucrãrile de reparaþii sunt absolut necesare, iar efectuarea unor reabilitãri mãcar în casa vanelor din baraj

reprezintã o prioritate, investiþia cifratã la trei milioane de euro, a fost tergiversatã ani de zile. Sorin Corici, directorul Sistemului Hidrotehnic Petroºani, spune cã s-au fãcut studii de specialitate ºi barajul în sine nu prezintã nici un pericol, dar sunt probleme serioase la cele douã vane de fund una de golire, iar cea de a doua de siguranþã care asigurã golirea barajul. „Anul trecut s-a þinut o licitaþie, câºtigatã de o firmã fin Prahova, Apasco. Contractul a fost încheiat, a fost emisã autorizaþia ºi s-a plãtit cota de 1% cãtre

Preþuri menþinute la telescaun onsilierii locali de la Petroºani s-au C reunit sãptãmâna trecutã în cadrul unei ºedinþe de îndatã pentru a vota mai

multe proiecte de hotãrâre. Printre acestea s-a numãrat ºi proiectul care vizeazã menþinerea taxelor la telescaunul ce duce spre staþiunea montanã Parâng. Monika BACIU ”Dupã ce SPADPP a preluat instalaþia de telescaun am menþinut preþurile existente. Sunt mai multe categorii de tarifare, o cursã dus întors costã 15 lei, o cursã dus sau întors costã 10 lei, transportul de marfã costã 25 de lei, existã ºi cursa intermediarã de la pilonul 17 pânã la sosire care este 2,5 lei,

diverse abonamente de fidelitate.

Autoritatea în Construcþii”, a spus Corici referitor la paºii care au fost parcurºi. Finanþarea trebuia sã se facã printr-un PNDI, programe care au fost închise. Totuºi, lucrãrile la baraj au fost pãstrate, fiind considerate de maximã importanþã, dar ultimele veºti despre acest proiect sunt din decembrie. Conform contractului, lucrarea este suporatã de constructor, care îºi recupereazã ulterior banii. În luna decembrie a anului 2012, constructorul ar fi trebuit sã acceseze un credit bancar, cu garanþie guverna-

mentalã, dar de atunci totul a stagnat, iar barajul nu a mai intrat în reparaþii capitale, aºa cum era preconizat.

R

uperea barajului, catastrofalã pentru localitãþile din aval Cu o lungime la coronament de 237,5 metri ºi o lãþime de 6,35 de

S-au menþinut preþurile existente”, a declarat ºeful SPADPP Petroºani, Aron Dumitrescu. Toate instalaþiile ºi pârtiile ce aparþin domeniului public din Parâng au fost concesionate constructorului. Firma austriacã Krantz Eurocenter va avea în grijã telescaunul, instalaþiile de zãpadã artificialã, întreþinerea pârtiilor, va gestiona încasãrile ºi va administra chiar ºi noul sistem de alimentare cu energie electricã.

Coadã la alimentele de la U.E. fost din nou coadã la împãrþirea alimentelor A europene. S-a început redistribuirea alimentelor venite de la Uniunea Europeanã, la Petroºani cãtre acele categorii de beneficiari care fie nu au luat deloc pachete, fie au venit încã odatã, conform unor liste nou întocmite. Luiza ANDRONACHE “Nu s-au primit alte alimente, sunt tot cele rãmase în depozit, care nu au fost ridicate pânã la aceastã datã ºi care trebuie distribuite pânã la finalizarea stocului”, a declarat Loredana Piþ, ºef SPLAS Petroºani. Oamenii s-au bucurat de alimentele precum mazãrea, fasolea, fãina sau zahãrul. Au spus cã vor face mân-

care din ele ºi vor putea trãi câteva zile, pentru cã oricum nu prea au bani cu care sã cumpere mâncare. “Sã dea Dumnezeu sã-mi ajungã cât mai mult timp. Cu ce iau ºi de la Cantina Socialã, o sãptãmânã, douã, poate mã descurc”, a spus o femeie. “e prind foarte bine aceste alimente. La 300 de lei cât am eu pensie, credeþi-mã, mi-au picat numai bine”, a spus o altã beneficiarã. Primãria Petroºani, prin Serviciul de Asistenþã Socialã, va continua sã distribuie alimentele din depozit pânã la epuizarea stocului.


12 Actualitate

A

venit primãvara ºi de mai bine de o sãptãmânã ne-am schimbat ºi garderoba. Trecerea de la hainele groase de iarnã la cele mai subþiri de primãvarã impune ca în fiecare an, cei mai mulþi dintre noi sã facem o rearanjare a dulapului ºi mai ales o reînoire pe ici pe colo, dupã cum ne permite buzunarul. Cei mai mulþi oameni din Valea Jiului, însã, nu-ºi permit sã facã asta pe bani mulþi, ci au noroc cu magazinele de haine second-hand, care în ultimii ani au rãsãrit aproape pe fiecare

A

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 13 Martie 2013

Garderobã nouã cu haine second -hand

stradã, ca ciupercile dupã ploaie. Astfel, chiar pe bulevardele principale, este imposibil sã nu dai de cel puþin douã magazine de acest fel, în care mai mereu sunt clienþi. În unele zile, în faþa acestora sunt chiar cozi, mai ales când se primeºte

marfã nouã sau invers, când este lichidare de stoc, iar totul se vinde cu 1, 2 sau 3 lei, cel mult. “Am avut marfã nouã la începutul sãptãmânii, iar în primele douã zile totul s-a vândut la preþ întreg. Dupã aceea am început treptat reducerile.

Mai întâi cu 50 %, iar dupã alte douã zile am dat totul la 3 lei bucata” , a spus vânzãtoarea unui magazin de profil. În ultimii ani, oamenii cumpãrã tot mai mult produse la mâna a doua ºi nu doar haine. La aceste magazine se pot gãsi ºi

Oferte diversificate pentru mini vacanþa de Paºte ºi 1 Mai

vând în vedere cã anul acesta sãrbãtoarea Învierii Domnului este la doar câteva zile diferenþa faþã de ziua de 1 Mai, care dupã cum ºtim este zi liberã, tot mai multã lume începe sã caute o locatiie pentru aceasta mini vacanþã. Oferta este foarte bogatã ºi anul acesta mai ales cã cele douã sãrbãtori sunt apropiate între ele ca data. Cele mai multe oferte sunt postate pe site-urile de pe internet ºi cuprind pachete diversificate de servicii în funcþie de cerinþele ºi bugetul fiecãruia. De asemenea ºi locatile sunt foarte multe plecând de la munte la mare, în mai multe staþiuni în care oamenii pot inbina utilul cu plãcutul, adicã sã se relaxeze ºi în acelaºi timp pentru cei care au nevoie sã facã o serie de tratamente benefice organismului. Pe lângã ofertele de la noi din þarã una dintre cele mai cãutate locaþii pentru aceastã perioadã a anului este Bulgaria care în fiecare an aºteaptã cu braþele

alte lucruri pentru casã, cum ar fi covoare, perdele, draperii, etc. Când vine vorba de haine, însã, surprinzãtor sau nu, dar tinerii sunt cei care vin cel mai des aici, mai ales cã deja ºtiu zilele când se primeºte marfã. “Îmi cumpãr multe haine de aici, pentru cã sunt mai de calitate decât dacã le-aº lua dintr-un magazin cu haine noi. Preþurile la început, recunosc, sunt mai mari, adicã pe o pereche de jeansi dai ºi 30 de lei, dar meritã”, a declarat o clientã. Însã, zilnic, pragul acestor magazine este cãlcat de oameni de toate vârstele, care cautã mãcar un chilipir pentru

casã. De cele mai multe ori au ºi noroc. “Am venit sã-mi cumpãr niºte perdele ºi am gãsit unele chiar frumoase. Îmi place cã sunt din material rezistent ºi sunt ieftine faþã de ce gãsesc în magazinele cu perdele noi. Am aºteptat reducerile pentru cã banii sunt tot mai puþini, iar cheltuielile tot mai multe”, ne-a declarat o altã clientã. Magazinele second hand au început sã aparã în Valea Jiului la mijlocul anilor 90. Mai timid la început, aceastã afacere, dupã nici zece ani a înflorit, astfel cã acum nu doar cã este profitabilã, dar magazinele de acest fel sunt cele mai vizitate de clienþi în ultimi ani. Luiza ANDRONACHE

Adio, spovedanie „fotbalisticã”

P

ânã anul trecut preotul Gabriel Bulf era invitat mereu sã-i spovedeascã pe fotbaliºtii de la Jiul Petroºani sau sã sfinþeascã baza sportivã. deschise turiºti pentru care fac totul pentru un sejur de neuitat. Putem spune cã ºi în acest an preþurile practicate de vecinii noºtri sunt mai mici decât cele din þara noastrã, dar acest lucru deja nu mai este o noutate. Fãcând o comparaþie între un sejur petrecut la noi în þarã ºi unul în Bulgaria, putem spune cã ºi în acest an vecinii noºtri stau mai bine la mai toate capitolele începând de la servicile oferite care în fiecare an sunt tot mai bune, pânã la preþurile care sunt foarte accesibilele chiar dacã þinem cont ºi de transportul pânã în staþiunile din þarã vecinã.

Poate hotelierii ºi proprietarii de pensiuni de la noi vor mai trage ºi ei puþin cu ochiul la alþii ºi vor încerca sã mai aducã îmbunãtãþiri la toate capitolele, în special la cel financiar, pentru cã toþi potenþialii turiºti sã rãmânã în þarã. Monika BACIU

Au rãmas pe sec

C

âteva strãzi ºi câteva sute de apartamente din centrul municipiului Petroºani au rãmas ieri pe sec. Asta, deoarece furnizorul de apã potabilã a avut de efectuat o serie de revizii la reþea, oprirea apei reci a atras ºi sistarea

Acum însã, dupã dispariþia echipei, acesta ºi-a pierdut „obiectul muncii”. Mai exact, dupã plecarea spre alte zãri ale antrenorilor ºi sportivilor, nimeni nu l-a mai chemat la spovedanie. „Mã doare sufletul când vãd cã s-a ales praful din echipa de fotbal a minerilor. Dupã ani buni în care eram chemat sã-i spovedesc pe componenþii acesteia sau sã sfinþesc terenul la început de tur sau retur de campionat acum a fost pentru prima datã când nu m-a mai chemat cineva. Nu vreau sã-mi dau eu cu pãrerea despre ce s-a întâmplat acolo dar nu se poate ca o echipã de tradiþie din fotbalul românesc sã disparã

furnizãrii de apã caldã menajerã ºi agent termic. Astfel, timp de câteva ore locuitorii blocurilor de pe strãzile 1 Decembrie 1918, Avram Iancu ºi

astfel. Pãcat, mare pãcat, pentru cã nimeni nu a dorit cu adevãrat sã se implice cu adevãrat în salvarea Jiului”, a spus preotul Gabriel Bulf. Din fosta echipã fanion a minerilor din Valea Jiului a mai rãmas, totuºi, ceva. Respectiv o formaþie care activeazã în liga a IV-a. Aceasta este alcãtuitã, însã, din copii cu vârste cuprinse între 15 ºi 18 ani iar aceºtia, fiind prea juni ºi lipsiþi de pãcate, se pare cã nu mai au nevoie de spovedanie sau de îndrumare spiritualã... Mir cea NISTOR

general Dragalina au rãmas fãrã apã ºi cãldurã. Motivul pentru care a fost opritã apa rece se datoreazã efectuãrii unor revizii

ºi înlocuirii unor vane. Pe de altã parte, joi, 14 martie, întregul cartier Aeroport va rãmâne fãrã apã potabilã. Pentru cã în zonã urmeazã a fi executatã o reconfigurare de branºament (pe strada Aviatorilor) locuitorii cartierului nu vor avea apã între orele 8:00 ºi 19.00. Mir cea NISTOR


CVJ, Nr 326, Miercuri 16 martie 2013