Issuu on Google+

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 301

Cronica Vãii Jiului Joi, 7 februarie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 12 pagini z 1 LEU

Lipsa de informaþie, de educaþie civicã ºi de lideri politici, naºte monºtri

Gheorghe Ile, Paºã de Vulcan

Faliment sau redresare?!

FMI joacã la ruleta insolvenþei soarta Vãii Jiului

V

alea Jiului ar putea intra, total în faliment, dupã modelul oraºului Aninoasa, dacã intrarea Complexului energetic Hunedoara în insolvenþã înseamnã închiderea capacitãþilor de producþie ºi ºomaj, aºa cum se întâmplã la Oltchim.

>>> PAGINILE 8-9

Minerii de la Livezeni cer salarii mai mari

A

u depãºit planul de producþie ºi sunt nemulþumiþi. Este vorba despre minerii de la Livezeni, care le-au cerut brigadierilor, miercuri, la schimbul II, socotealã.

>>> PAGINILE 8-9 Încã se judecã pentru drepturile lor

Minerii ºi ºefii lor se întâlnesc din nou la barã

S

indicaliºtii din minerit se întâlnesc, joi, din nou în instanþã cu reprezentanþii patronatului în procesul în care se judecã pentru drepturile salariale ale minerilor din Valea Jiului.

>>> PAGINILE 8-9

Mineri scoºi pe geamul autobuzului lovit în plin

P

rin anul 2011, mai exact în data de 8 noiembrie (asta dacã Google nu minte) ziaristul Gheorge Olteanu de la cotidianul Ziarul Vãii Jiului atrãgea atenþia asupra unui aspect extrem de important ºi cu un impact puternic pentru comunitatea din Vulcan. Este vorba despre articolul “O constatare îngrijorãtoare: pe zi ce trece, / Pe Gheorghe Ile îl lasã tot mai mult memoria”, în care jurnalistul Gheorghe Olteanu spunea, citez: “Gheorghe Ile te minte-n faþã ºi când se uitã la tine din televizor încât îþi vine sã-i tragi vreo douã. >>> PAGINA A 3-A

M

inerii care se întorceau, miercuri dimineaþã, de la ºut au tras o sperieturã groaznicã, dupã ce autobuzul în care se aflau s-a izbit de o maºinã.

>>> PAGINA 11


2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Joi, 7 februarie 2013

Vr e m e a î n Va l e a J i u l u i

ApaServ Informeazã Începând cu 1 noiembrie 2012 auloc audienþe la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 dupã urmãtorul program: Miercuri, 13:00 - 15:00 · ªef Dep. economic Mariana Matrica · ªef Dep. Producþie –

Cristian Ionicã Joi, 10:00 - 12:00 · Director General - Costel Avram · ªef Dep. Exploatare Florin Donisa · ªef Birou Juridic – Adriana Dãian Director General, Costel AVRAM

Petrila

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Vu l c a n

Lupeni

Noaptea

Noaptea

Dimineaþa

Dimineaþa

Ziua

Ziua

Seara

Seara

Cronica Vãii Jiului z Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? z Vrei sã te dezvolþi? z Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? z Vrei sã faci bani? zzz

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani zzz

Cronica Vãii Jiului

Telefon

Website: www.cronicavj.ro

0374.906.687 zzz

E-mail: cronicavj@gmail.com

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 11:00 În gura presei 11:50 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator

17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Cu banii jos 22:30 Un Show Pãcãtos 1:00 Observator (r)

National TV 9:45 Suflete pereche (r) 10:30 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii

12:00 12:15 13:45 15:00 15:15 15:30 amarã 16:30 amarã 17:20 18:30

Teleshopping Vânãtorii de sclavi Cuceritorul (r) Teleshopping Vouã (r) Dragoste dulce-

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Serviþi, vã rog! (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Mesaje misterioase 16:00 Tânãr ºi neliniºtit 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Fosta mea supergagicã 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 Doi bãrbaþi ºi jumãtate 23:30 Doi bãrbaþi ºi jumãtate 0:00 O descoperire periculoasã (r)

Prima TV 9:30 Mary Bryant 11:30 Teleshopping 11:45 Frumoasa Ceci 13:00 Teleshopping 13:30 NCIS: Anchetã militarã (r) 14:30 Teleshopping 15:00 Galileo 15:15 Focus Monden (r) 16:00 Iubiri secrete 17:00 Trãsniþii (r)

Dragoste dulceCondamnata ªtiri Naþional TV

18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort

TVR 1 9:45 Legenda cavalerului rãtãcitor ºi a frumoasei Razã-de-Lunã 10:30 Ora de business (r) 11:20 Pe scurt despre orice 11:30 O datã-n viaþã 12:30 Oameni care au schimbat Lumea 12:40 Zeul rãzboiului (r) 13:20 Zeul rãzboiului (r) 14:00 Telejurnal 14:45 Interes general 15:15 Teleshopping 15:30 Akzente 16:45 Lozul cel mare 17:40 Zeul rãzboiului 18:20 Zeul rãzboiului 19:00 Ora de business 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 21:00 Prim plan 22:10 Nu ne predãm! 0:00 Ora de business (r) 0:50 Cartea dragostei (r)

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE


Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Joi, 7 februarie 2013

Lipsa de informaþie, de educaþie civicã ºi de lideri politici, naºte monºtri

P

Gheorghe Ile, Paºã de Vulcan

rin anul 2011, mai exact în data de 8 noiembrie (asta dacã Google nu minte) ziaristul Gheorge Olteanu de la cotidianul Ziarul Vãii Jiului atrãgea atenþia asupra unui aspect extrem de important ºi cu un impact puternic pentru comunitatea din Vulcan. Este vorba despre articolul “O constatare îngrijorãtoare: pe zi ce trece, / Pe Gheorghe Ile îl lasã tot mai mult memoria”, în care jurnalistul Gheorghe Olteanu spunea, citez: “Gheorghe Ile te minte-n faþã ºi când se uitã la tine din televizor încât îþi vine sã-i tragi vreo douã. Minte cu atâta seninãtate ºi detaºare, încât te pune pe gânduri ºi te întrebi: mãi, ãsta o face intenþionat sau ar fi cazul sã se ducã la doctor, sã-ºi schimbe cardul de memorie?”. De atunci au trecut ceva ani, iar la Vulcan s-a dovedit cã lipsa de informaþie, de educaþie civicã ºi de lideri politici, naºte monºtri. Cum la fel s-a mai dovedit ºi cã zicala cu „proºti, dar mulþi” , care dateazã, dupã câte-mi aduc aminte, de pe vremea cronicarului Grigore Ureche, este, aici, extrem de valabilã.

A

cestea fiind spuse, sã trecem la treabã!

Primarul din Vulcan, Gheorghe Ile, dupã ce s-a înconjurat de o mânã de lingãi, a început sã arate de ce e în stare, adicã doar sã se laude cã face

la Combaterea Criminalitãþii ºi-au fãcut din Vulcan un fel de o a doua casã ºi, periodic, vin sã ridice câte o reþea de traficanþi. De semnalat aici cã s-a vorbit chiar de o implicare a fiului primarului, ªoni, în oareºce ilegalitãþi. Localnicii chiar spun cã acesta nu ar fi tocmai uºã de bisericã ºi cã nu întâmplãtor i-a fost incendiatã limuzina de 70.000 de euro. Interesantã reacþia tânãrului ªoni ºi a primarului imediat dupã incendiere. Un om normal, care a muncit din greu pentru fiecare leu din acel autoturism, ar fi fãcut infarct dacã ºi-ar fi gãsit maºina incendiatã. Ile, probabil e mai tare de caracter, deoarece l-a lãsat cam rece incidentul....

O

ºi cã drege, dar în realitate nu e bun de nimic! Administrativ vorbind, cã de ce o fi el bun în viaþa lui particularã nu e treaba noastrã. La treabã însã, ioc! Ile demonstreazã, cu fiecare zi ce trece cã are un comportament de dictator ºi se comportã ca ºi cum municipiul Vulcan ar fi propria-i moºie... sau farmacie. Cartierele sunt sufocate de gunoaie, prin spatele primãriei dejecþiile curg, strãzile lãturalnice sunt pline de gropi, iar sãrãcia e la tot pasul. Sute de oameni nu au locuri de muncã, dar pe Ile îl doare-n cot. Toatã ziua îºi odihneºte fundul pe fotoliul din primãrie, alte câteva sute de

Poliþiºtii din Valea Jiului, schimbaþi între ei

A plecat Amurãriþei de la Uricani, a venit Teodosiu

R

oameni nu au o locuinþã, dar, ca o consolare pentru aceºtia, îi informãm cã are Ile case “fãrã numãr”. Sã ne aducem aminte cã la prima ninsoare din decembrie 2012, Vulcanul a fost îngropat în nãmeþi, iar Ile a mimat cã face curãþenie, de la microfonul de la Mondo Tv. Interesant ar fi ca organele abilitate sã verifice câþi bani a dat Ile pe deszãpezirea, care s-a putut vedea de oricine cã a fost doar pe hârtie. Pe de altã parte, Vulcanul, sub stãpânirea lui Ile, a devenit cuibul traficanþilor de droguri, de þigãri, de carne vie, ori de alte ilegalitãþi. De o vreme încoace ofiþerii de

ocade pe funcþii în secþiile de poliþie din Valea Jiului. Poliþia Uricani este condusã interimar de adjunctul comandantului de la Poliþia Vulcan.

are face, Ile, favoritisme?

V-am promis într-o ediþie trecutã cã vã vom prezenta anumite aspecte care ar putea fi de naturã penalã ºi pe care le supunem atenþiei ºi organelor competente pentru o verificare. Toate aceste aspecte ne-au fost semnalate de niºte persoane din Vulcan ºi nu putem sã confirmãm cã sunt ºi reale. Tocmai de aceea am solicitat organelor competente sã le verifice. În fapt, primul caz face referire la modul, nu tocmai ortodox, în care a fost atribuitã o locuinþã. Este vorba despre o anume Mirela Miron, despre care se spune cã ar fi fina lui Ile ºi pe care naºu a angajat-o la

Mugurel Teodosiu, adjunctul comandantului de la Poliþia Municipiului Vulcan, este noul ºef interimar al Poliþei Oraºului Uricani. Pânã acum, unitatea de poliþie a fost condusã, tot interimar, de fostul ºef al Poliþiei

Centrul ªansa. Aceasta ar fi în divorþ cu bãrbatul ºi ar fi primit în regim de urgenþã o locuinþã în blocul din imediata vecinãtate a fostului sediu al Poliþiei Vulcan. Sursele noastre spun cã de amenajarea locuinþei, curãþenie ºamd... a avut grijã Ile, cu bani de la buget. Oare pe ce listã de acordare a unei locuinþe se afla aceastã persoanã, dat fiind faptul cã se cunoaºte cã sunt sute de cereri înregistrate la primãrie? Ce spune comisia de locuinþe, cum s-a dat, pe ce criterii? O altã doamnã, Mihaela Harec, beneficiara unei pensii de la minã ar fi fost angajatã la Pregoterm sã ponteze niºte oameni. Oare cine a aranjat angajarea? (cel care dã primul un rãspuns corect are un abonament gratis pe o lunã la Cronica Vãii Jiului). Pentru aceastã slujbã extrem de solicitantã beneficiazã de un salariu care ar putea ajunge unei familii de tineri din Vulcan fãrã un loc de muncã. Numele Benone Ianc vã spune ceva? Este cel care gestioneazã telegondola din Pasul Vâlcan ºi totodatã cuscrul primaru-

Lupeni, Romeo Amurãriþei, dar acesta a fost detaºat la Petrila. Mugurel Teodosiu rãmâne pe acest post de conducere la aceastã unitate pânã la organizarea concursului pe funcþie. Toate aceste rocade au pornit odatã cu demisia din funcþie înaintatã de Romeo Amurãriþie, invocând motive personale. La mijlocul lunii noimebrie 2012, s-a produs prima permutare. Amurãriþei a devenit comandant al Poliþiei Oraºului Uricani, în locul lui Dãnuþ Mocanu, în timp ce Mocanu a fost numit comandant al Poliþiei Municipiului Lupeni. Carmen Carmen COSMAN

lui Gheorghe Ile. Fiul sãu, Gusti, este ºi el angajat la Pregoterm, ºef la secþia de termopane. Soþia lui Gusti, angajatã la liceu, de fapt, dupã cum spun sursele noastre, impusã directoarei Socaci. Oare de cine? ªi pentru cã tot vorbeam un pic mai sus de sãrãcia în care se zbat o bunã parte din locuitorii din Vulcan, meritã de semnalat ºi “ sãrãcia” în care se lãfãie primarul Ile, rezultatã din mandatele sale de primar ºi din impozitele ºi taxele vulcãnenilor. Facem doar o trecere succintã a spaþiilor aºa cum ne-au fost semnalate de sursele noastre din Vulcan: o farmacie lângã ºcoala numãrul 1, farmacie lângã CAP, farmacie la Petroºani, farmacie în fostul bar Adirox, spaþii de la Dincã ºi de la Almaserv, dupã ce societatea a intrat în insolvenþã, achiziþionate împreunã cu Coltescu, 7.000 de metri pãtraþi achiziþionaþi cu un euro/mp. Despre alte proprietãþi ºi averi ale familiei Ile, pe larg, în numerele viitoare. Þineþi aproape! Marius MITRACHE


4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 7 februarie 2013

Locuri de muncã ºi case

Asta cer petroºãnenii în audienþele cu Tiberiu Iacob Ridzi

Î

n audienþã la primar. În fiecare zi de miercuri, la Primãria municipiului Petroºani se pot prezenta cei care vor sã intre în legãturã cu primarul ºi cu reprezentanþii administraþiei locale. De cele mai multe ori, oamenii au tot felul de solicitãri, însã cele mai multe dintre acestea se referã la locurile de muncã, dar ºi la obþinerea unui imobil. Zeci de cetãþeni, atât tineri, cât ºi vârstnici îngroaºã rândurile la biroul de audienþe ale primarului municipiului Petroºani, Tiebriu Iacob Ridzi. Mulþi dintre cei care se prezintã aici trãiesc adevãrate drame. ”Vin pentru cã a primit fiul meu care nu e normal mintal ºi are un plãmân. A primit o amendã pentru cã a cãzut, a

A

Dupã ce femeia a discutat cu edilul ºi cu reprezentanþii administraþiei locale, situaþia sa s-a schimbat. ”Am vorbit cu domnul primar ºi o sã-i tragã amenda din cei 400 de lei. Îi va trage mai puþin”, a mai spus femeia. O altã tânãrã, de etnie

ªi la Lupeni, profesorii vin la ºcoalã pe banii lor

D

upã Petrila, o altã primãrie din Valea Jiului care este datoare pânã peste cap profesorilor cu banii de navetã, este cea de la Lupeni. Aici, dupã datele noastre, dascãlii nu au mai primit banii pentru transport de circa un an de zile, deºi reprezentanþii municipalitãþii spun cã deconturile nu s-au mai fãcut de doar 6 luni.

Drama unei mame singure

nunþul disperat a unei mame. Puþini dintre noi cunosc dramele unor pãrinþi. Multe familii sunt în imposibilitatea de a pune ceva pe masã.

I

înjurat poliþistul. Nu are din ce sã plãteascã. Are 400 de lei pensie ºi trebuie sã plãteascã 500 de lei. Eu am o pensie de urmaº ºi sunt singurã într-o camerã. Nu am niciun ajutor”, spune o femeie în vârstã de 85 de ani care a fost în audienþã la primarul municipiului Petroºani.

rromã, aºtepta sã intre la audienþe. Aceasta are nevoie de o locuinþã pentru a-ºi creºte copiii. ”Am nevoie de o locuinþã. Mi-a promis domnul primar cã ne dã. Acum am venit sã vedem ce ne zice. Venim aproape în fiecare sãptãmânã”, spune tânãra de etnie rromã. Primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi spune cã cele mai frecvente cereri sunt pentru un loc de muncã ºi pentru o locuinþã. ”Cererile sunt multiple însã cele mai multe se referã la obþinerea unei locuinþe din fondul locativ de stat, dar ºi obþinerea unor locuri de muncã. Noi încercãm sã îi ajutãm pe toþi cetãþenii municipiului Petroºani”, a precizat edilul. Existã însã ºi cereri ieºite din tipar. Nu de puþine ori s-a întâmplat ca petroºãnenii sã îi cearã primarului lucruri greu de crezut. Cum ar fi oprirea circulaþiei metroului din localitate sau închiderea unui drum public cu barierã. Monika BACIU

Mai grav este atunci când sunt ºi mai multe guri de hrãnit, iar resursele financiare sunt limitate sau chiar inexistente. Cu o situaþie de acest gen se confruntã o femeie din municipiul Vulcan, mama a trei

suflete. Femeia cere ajutorul celor cu suflet mare prin intermediul unui ziar de mica publicitate. ���Singurã cu trei copii minori, fãrã niciun venit, vã rog ajutaþi-mã cu alimente, îmbrãcãminte”, sunã anunþul femeii. Femeia povesteºte drama vieþii ei. S-a cãsãtorit de tânãrã, iar mariajul cu cel care credea cã va ajunge la bãtrâneþe s-a încheiat mult prea devreme. Din mariajul celor doi au rezultat trei copii, copii care au rãmas în grija mamei. Doar cã grijile mamei sunt mult prea mari, iar

greutãþile de zi cu zi o depãºesc. În urmã cu doi ani, femeia a rãmas ºi fãrã loc de muncã, iar acum se vede nevoitã sã cearã ajutorul celor din jur pentru a putea sã le asigure celor trei copii minori o masã, poate

de multe ori, o singurã masã pe zi. Cu toate acestea, femeia nu a renunþat la copii, ea luptã pentru cei mici ca o leoaicã. Nici nu vrea sã audã de a-i încredinþa pe copii în grija statului. Monika BACIU

“Întradevãr, avem o problemã privind banii pentru naveta profesorilor pentru ultimele ºase luni, însã o vom rezolva odatã ce vom vota bugetul”, a declarat Gabriel Lungu, city managerul Municipiului Lupeni. Din pãcate, ºi aici, profesorii sunt nevoiþi sã îºi plãteascã singuri transportul, pentru cã cei mai mulþi dintre ei nu-þi permit maºini ºi chiar dacã le au, nu am bani de carburant, mai ales cã salariile din sistemul de învãþãmânt sunt mici. De altfel, în aceastã situaþie sunt profesori din mai multe oraºe ale Vãii Iului, care nu ºi-au mai primit banii de ani de zile. Luiza ANDRONACHE

Instruiþi pentru a acþiona în caz de incendiu

nstruiþi pentru situaþii de urgenþã. La sfârºitul sãptãmânii trecute, în sala de sedinþe a Primãriei oraºului Petrila, reprezentanþii Serviciului Voluntar pentru Situaþii de Urgenþã au desfãºurat un instructaj de pregãtire în domeniul situaþiilor de urgenþã. Cei care au participat la instructaj au fost responsabilii cu prevenirea ºi stingerea incendiilor. În primul rând a fost vorba de responsabilii de la instituþiile publice de pe raza

oraºului Petrila. Astfel, la instructaj s-au mobilizat cei de la Colegiul Tehnic „C-tin Brâncuºi”, ªcoala Gen. „I.D. Sîrbu”, Serviciul Public Local de Asistenþã Socialã Petrila, Casa de Cultura „Ladislau Schmidt” Petrila , Organizaþia „Salvaþi Copiii”, Organizaþia „Noua Speranþã”, S.C. Edil Urban Serv S.A. Petrila, Poliþia Localã Petrila, Biserica Penticostalã Philadelphia – Petroºani. Reprezentanþii Serviciului Voluntar pentru Situaþii de Urgenþã Petrila au declarat cã cei prezenþi au fost instruiþi în

mai multe acþiuni legate de prevenirea ºi stingerea incendiilor. ”În cadrul instructajului a fost prelucrate urmtoarele. Legislaþia în domeniul situaþiilor de urgenþã, îndrumare cu privire la întocmirea documentaþiei de specialitate, modul de evacuare, în eventualitatea unor situaþii de urgenþã, modul de folosire al mijloacelor de primã intervenþie, modul de organizare ºi pregãtire a echipajelor, pe ºcoli în vederea participãrii la concursurile “Prietenii Pompierilor” ºi “Cu viaþa mea apãr viaþa”.

Totodatã a fost predat materialul necesar întocmirii documentaþiei de specialitate în domeniul situaþilor de urgenþã, în format electronic ºi s-a încheiat un proces verbal

de luare la cunoºtinþã ºi de primire a materialelor”, a declarat Neculai Alexandru, ºef Serviciul Voluntar pentru Situaþii de Urgenþã – Petrila. Monika BACIU


Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi, 7 februarie 2013

PDL, atac la Dan Radu Ruºanu

D

an Radu Ruºanu a intrat în gura celor de la PDL. Deputatul hunedorean Dan Radu Ruºanu este atacat de colegii din opoziþie. Monika BACIU Potrivit MEDIAFAX, liderul deputaþilor PDL, Mihai Stãniºoarã, a declarat, miercuri, cã PDL va sesiza Comisia juridicã în legãturã cu faptul cã Dan Radu Ruºanu a dat dispoziþie ca amendamentele la buget nesusþinute în comisie sã nu fie dezbãtute de plen, considerând cã e o gravã încãlcare a Statutului parlamentarilor. “Ceea ce am hotãrât sunt urmãtoarele: aºa cum am spus ºi înainte, vom reveni în salã când

se va remedia situaþia incredibilã pe care am constatat-o cu toþii, ºi anume cã amendamentele care au fost respinse de Comisia de buget-finanþe nu se regãsesc în raportul acestei comisii. De altfel, aþi vãzut cu toþii cã preºedintele acestei comisii, Radu Ruºanu, a recunoscut cu nonºalanþã ºi aroganþã de la tribuna Parlamentului cã el a dat dispoziþie ca amendamentele nesusþinute sã fie scoase din raport. Este un abuz fãrã precedent, o încãlcare

gravã a Regulamentului ºi noi am hotãrât sã sesizãm Comisia juridicã ºi de imunitãþi pentru a sancþiona aceastã gravã încãlcare a Statutului”, a precizat Stãniºoarã, potrivit MEDIAFAX. El a fãcut aceste declaraþii la ºedinþa de

pãrãsit plenul la dezbaterea proiectului de buget, fiind nemulþumiþi cã mai multe amendamente ale opoziþiei nu se regãsesc în raportul comisiilor ºi nu pot fi discutate în plen. Deputatul PDL a precizat, la rândul sãu, dupã ºedinþa de grup, cã modul în care conduce

grup convocatã dupã ce parlamentarii PDL au

ºedinþa aratã “dispreþ faþã de amendamentele

Urmãrit internaþional, prins când îºi fãcea buletin

U

n bãrbat de 51 de ani dintr-o comunã din Hunedoara, care era dat în urmãrire naþionalã ºi internaþionalã, a fost prins de poliþiºti, tocmai când voia sã-ºi preschimbe actul de identitate. El are de fãcut puºcãrie ºi era cãutat de poliþiºti de mai mult timp. Diana MITRACHE Bãrbatul de 51 de ani era dat în urmãrie internaþionalã de 10 ani ºi poliþiºtii au reuºit sã-l prindã chiar în momentul în care voia sã-ºi prescrie actul de identitate, care nu mai era valabil. „Bãrbatul de 51 de ani, din comuna Baia de Criº, pe numele cãruia Judecãtoria Câmpeni a emis un mandat de executare a pedepsei închisorii în data de

03.10.2002, prin care l-a condamnat la 3 ani ºi 6 luni de închisoare pentru comiterea infracþiunii de furt calificat, a fost prins de poliþiºtii Biroul de Investigaþii Criminale Brad. Persoana în cauzã se afla în urmãrire naþionalã ºi internaþionalã încã din anul 2003, când a dispãrut de la domiciliu pentru a se sustrage executãrii pedepsei privative de libertate. Bãrbatul a fost prins de poliþiºti în momentul în care s-a

prezentat la S.P.C.L.E.P. Brad, unde intenþiona sã îºi schimbe cartea de identitate, a cãrei valabilitate expirase”, spune Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Tot cu acest prilej, oamenii legii au aflat ºi cum a reuºit sã plece o vreme în strãinãtate, fãrã sã fie identificat de poliþie. Asta pentru cã folosea un act fals. „Cu ocazia percheziþiei corporale, asupra condamnatului a fost gãsitã o carte de identitate cu fotografia acestuia, dar cu datele de identificare ale unei alte

Gropi ºi cratere spre turism

V

rem turism, dar strãzile ce duc spre staþiunile de munte sunt ciuruite de gropi. Autoritãþile locale promit, însã, cã le vor repara. Diana MITRACHE Gropi adânci ºi slalom. De asta au parte toþi cei care urcã acum la munte, din Petroºani. Topirea zãpezilor ºi materialul antiderapant ce a fost aruncat pe carosabil a fãcut din drumul ce leagã municipiul Petroºani

de staþiunile montane din zonã sã arate ca dupã bombardament. Toate maºinile fac slalom ºi nu doar atât. Fie cã merg spre Voineasa, la staþiunea de schi Transalpina, fie cã urcã în Parâng, turiºtii vor mai avea, cu siguranþã, încã un drum de fãcut: la service!. Asta pen-

persoane, document pe care l-a folosit pentru legitimare în perioada în care s-a aflat în strãinãtate”, a mai spus Niþu. . Condamnatul a fost depus în Penitenciarul Bârcea Mare, pe numele sãu întocmindu-se dosar penal pentru comiterea infracþiunii de fals privind identitatea, fals material în înscrisuri oficiale ºi uz de fals.

tru cã, dacã nu reuºesc sã facã un slalom adevãrat, cu

maºinile în gropile adânci Totuºi, cei din administraþia de la Petroºani spun cã

siguranþã îºi distrug

vor repara artera rutierã ºi cã deja a ºi fost tocmitã o firmã. „Avem în plan reabilitatarea arterei de circulaþie,

pentru cã lucrarea figureazã pe lista celor pe care avem de gând sã le reabilitãm în primãvarã”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Oamenii care locuiesc pe acea arterã sunt cei mai nemulþumiþi, însã nu au gãsit pânã acum nicio soluþie. Pânã când gropile de pe stradã vor dispãrea, ºoferii vor face slalom, iar mai apoi îºi vor pregãti buzunarele pentru a scoate bani de reparaþii.

depuse de opoziþie”. “Modul de a conduce ºedinþa a domnului preºedinte Zgonea susþinut de majoritate - aceea de a citi câte o mie de amendamente - aratã cã ei au un dispreþ total faþã de amendamentele depuse de opoziþie, ºi nu sunt amendamentele noastre, sunt mendamentele de care cetãþenii României beneficiazã. Iatã cã ceea ce s-a întâmplat... Eu îi cunosc bine pe Ruºanu ºi pe Zgonea, au o experienþã parlamentarã. Ruºanu era albastru, era livid, pentru cã toate stenogramele Comisiei ºi plenului aratã cã el a comis un abuz, iar acest abuz nu va rãmâne nepedepsit. Nu îi ridicã nimeni statuie, iar ceea ce spunea preºedintele Camerei Deputaþilor «cam aºa aþi procedat ºi

voi» - nu ne aratã decât dispreþul faþã de ceea ce însemna opoziþia care existã”, a spus Preda, potrrivit MEDIAFAX. Preºedintele PDL, Vasile Blaga, a declarat cã protestul democrat-liberalilor a fost determinat de faptul cã, preºedintele Comisiei de buget-finanþe a Camerei Deputaþilor, “cu de la sine putere”, a scos de pe lista de dezbatere amendamentele care aveau ca principalã þintã alocarea de fonduri pentru bugetul Secretariatul General al Guvernului. Preºedintele Comisiei de buget din Camera Deputaþilor, Dan Radu Ruºanu, a spus cã amendamentele care nu au fost susþinute în comisiile de buget nu au mai fost trecute în raport pentru a fi suspuse dezbaterii plenului.


6 Actualitate

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Joi, 7 februarie 2013

Spectacol gratuit pentru femei la Casa de Culturã Petroºani regãtirile pentru Ziua Femeii sau mai bine zis luna P femeii, au început de câteva sãptãmâni, iar restaurantele, barurile ºi sãlile de evenimente din Valea Jiului au deja

rezervãrile fãcute. Dar, pentru a le oferi o bucurie ºi doamnelor care nu au bani sã meargã nicãieri, conducerea Casei de Cuturã a Sindicatelor Ion Dulãmiþã din Petroºani, organizeazã un spectacol cu intrarea gratuitã.

Straja - pregãtitã pentru Cupa Comexim

S

ute de schiori din întreaga þarã sunt aºteptaþi sâmbãtã, 9 februarie, pe pârtia de schi din Straja, pentru a participa la cel mai tare concurs de schi organizat în staþiune. Maximilian GÂNJU Staþiunea montanã Straja gãzduieºte sâmbãtã a XX - a ediþie a Cupei Comexim la schi alpin. Întrecerea este consideratã vedeta

concursurilor de gen din staþiunile Vãii Jiului, datoritã participãrii numeroase ºi a premiilor consistente. Mii de turiºti sunt aºteptaþi sã vinã în staþiune iar cei mai curajoºi dintre ei sã se înscrie pentru a-

ºi arãta mãiestria pe pârtie dar ºi pentru premiile consistente. Înscrierile se fac la Terasa Montana din staþine, în ziua competiþiei, pânã la ora 10. Cei mai admiraþi schiori sunt însã “piticii” care concureazã la categoria de vârstã 3-6 ani, însã ºi veteranii cu vârste chiar ºi de 70 de ani participã în fiecare sezon la întrecere. Câºtigãtorii primelor trei locuri de la fiecare categorie sunt rãsplãtiþi de cãtre

organizatori cu premii în bani, diplome, cupe ºi medalii, dar ºi dulciuri pentru cei mici. “Îi aºtept pe toþi iubitorii muntelui sã vinã în Straja. Este un loc minunat binecuvântat de Dumnezeu ºi meritã sã fie vãzut”, a spus organizatorul întrecerii, Emil Pãrãu. În staþiunea din vestul Vãii Jiului toate pârtiile se prezintã în condiþii bune, astfel cã turiºtii au motive pentru urca la munte, fie doar ºi pentru aerul curat dacã nu pentru o turã pe pârtia de schi.

Dosarul Petrila 2008, termen la Curtea de Apel Craiova

D

osarul Petrila 2008 s-a reîntors pe masa magistraþilor de la Curtea de Apel Craiova. În data de 8 februarie 2013, magistraþii Curþii de Apel Craiova vor reanaliza dosarul în care cei trei ºefi de la Mina Petrila sunt acuzaþi de ucidere din culpã. Toate pãrþile implicate în dosar au declarat recurs în urma sentinþei datã de Tribunalul Gorj în luna decembrie a anului trecut. Monika BACIU Dosarul a ajuns în data de 21 ianuarie, pe rolul instantei de judecatã de la Craiova si are primul termen de judecatã în data de 8 februarie. Dosarul a mai trecut o datã pe la

Curtea de Apel Craiova. Magistratii de aici au decis, în 11 mai 2012, casarea sentintei si trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Gorj, instantã care mentinuse sentintele pronuntate de Judecãtoria Târgu Jiu.

Magistraþii Tribunalului Gorj au dat sentinþa în cazul celor trei ºefi de la Mina Petrila la sfârºitul lunii decembrie. Astfel, pedepsele celor trei fosti sefi ai minei Petrila s-au redus fatã de sentinta initialã. Astfel, fostul direc-

Pensionarii minieri se tem cã îºi vor pierde facilitãþile COLÞUL LUI DENIS

ensionarii mineri au avut o P întrunire într-un cadru larg la sediul Casei de Culturã a Sindicatelor Ion Dulãmiþã din Petroºani, ieri, 6 februarie 2013. Ei au fost în numãr mare ºi de aceastã datã au avut ºi invitaþi de la Deva, care au venit pentru a le rãspunde întrebãrilor. Luiza ANDRONACHE Pe ordinea de zi a întâlnirii au avut nu mai puþin de 11 solicitãri, listã care de altfel, spun ei, a fost trimisã ºi la centru ºi mai ales în atenþie primului-ministru Victor Ponta. “Am rãspuns afirmativ invitaþiei Ligii Pensionarilor Minieri din Valea Jiului, a fost o onoare pentru mine cã

m-am aflat în mijlocul membrilor ºi cã le-am ascultat doleanþele. În principiu cunoºteam problemele lor, ei doresc mãrirea punctului de pensie, transferarea facilitãþilor cãrbune ºi energie de la Ministerul Economiei la cel al Muncii ºi mãrirea pragului pentru care se impoziteazã pensiile ”, a declarat Ilie Toma, director executiv Casa Judeþeanã de Pensii

Hunedoara. Cea mai mare temere a pensionarilor din Valea Jiului este aceea cã din 2015 este posibil sã nu mai beneficieze de facilitãþile ºi gratuitãþile la energia electricã, în condiþiile în care, în acest moment, acestea se acordã prin Societatea Naþionalã de Închideri Mine, care beneficiazã de ajutor de stat pânã când cele trei mine, respectiv Petrila, Uricani ºi Paroºeni, vor fi închise. Pentru a lãmuri aceastã problemã, pensionarii au solicitat prezenþa în Valea Jiului chiar a prefectului Sorin Vasilescu, însã acesta s-a scuzat ºi a transmis cã nu a putut ajunge ieri din cauza unei alte întruniri.

tor Aurelian Necula a fost condamnat la 6 ani si 6 luni închisoare, Rosu Gheorghe – fost inginer sef securitate minierã a fost condamnat la 4 ani

închisoare, iar Ungur Dan ªtefan – seful statiei de salvare minierã tot la 4 ani închisoare. Initial, Judecãtoria Târgu Jiu l-au condamnat, în noiembrie 2010, pe Aurelian Necula, la sapte ani si sase luni de închisoare, Gheorghe Rosu a fost condamnat la sase ani si sase luni de

Luiza ANDRONACHE “Pentru cã vine mãrþiºorul, în data de 1 martie vrem sã facem un spectacol cu îndrãgitul cântãreþ Tinu Vereºezan. Doamnele ºi domniºoarele cred cã se vor simþi bine ºi le aºteptãm la evenimentul care va avea o duratã de circa douã ore ºi care va fi cu intrarea liberã ”, ne-a declarat Mia Albescu, director Casa de Culturã Petroºani. De altfel, spectacole în luna martie vor avea loc în mai multe locaþii, însã la toate, preþul unul bilet este unul

închisoare, iar Dan Ungur la sase ani si sase luni de închisoare. Cei trei sefi au fost învinovãtiti de ucidere din culpã, vãtãmare corporalã din culpã si de infractiuni privind nerespectarea mãsurilor de protectie a muncii în cazul accidentului colectiv de muncã din 15 noiembrie 2008 în care si-au pierdut viata 13 mineri si salvatori. De precizat cã atât inculpatii, cât si Parchetul si rudele victimelor au formulat recurs împotriva sentintei pronuntate de magistratii gorjeni în data de 13 decembrie 2012.

CNSC ”înlãturã” firmele din Valea Jiului din contractele locale

C

ontractul pentru modernizarea bazei sportive a Universitãþii din Petroºani este dezbãtut de mai multe societãþi. La sfârºitul anului trecut, cei de la Universitatea Petroºani au scos la licitaþie un proiect de peste 500 de mii de lei pentu modernizarea bazei sportive. Contractul a fost contestat de douã societãþi din Valea Jiului. Monika BACIU Firmele au solicitat în principal, anularea procedurii de atribuire, ºi în subsidiar, anularea comunicãrii privind rezultatul procedurii ºi suspendarea procedurii de atribuire. Reprezentanþii Consiliului Naþional pentru Soluþionarea Contestaþiilor au respins solicitãrile firmelor din Valea Jiului. ”Pe cale de consecinþã, obligã autoritatea contrac-

tantã la anularea raportului procedurii nr. 7946/29.11.2012 ºi a tuturor actelor subsecvente acestuia, inclusiv a adresei de comunicare a rezultatului procedurii nr. 7949/29.11.2012 ºi reevaluarea ofertei contestatorului, conform celor precizate în motivarea aferentã ºi desemnarea ofertei câºtigãtoare, cu respectarea art. 82 alin. (1) din HG nr. 925/2006 coroborat cu art. 200 alin. (1) din OUG nr.

considerabil, mai ales cã include ºi meniul.

34 din 2006. Respinge ca nefondatã solicitarea formulatã de SC GEROM INTERNAÞIONAL SA, privind anularea procedurii de atribuire în cauzã. Respinge, ca nefondatã, contestaþia formulatã de SC MAX ASALT SRL în contradictoriu cu autoritatea contractantã UNIVERSITATEA DIN PETROªANI. Dispune continuarea procedurii de atribuire”, se aratã în decizia CNSC. Valoarea totalã a proiectului este estimatã la suma de 600 de mii de lei, însã lucrarea poate fi licitatã cu mai puþin de atât. Durata executiei trebuie sã nu depãseascã 60 de zile.

Petroºani Casa de Culturã “Ion Dulãmiþã” Luni, 25 martie 19:00


6 Actualitate

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Joi, 7 februarie 2013

Spectacol gratuit pentru femei la Casa de Culturã Petroºani regãtirile pentru Ziua Femeii sau mai bine zis luna P femeii, au început de câteva sãptãmâni, iar restaurantele, barurile ºi sãlile de evenimente din Valea Jiului au deja

rezervãrile fãcute. Dar, pentru a le oferi o bucurie ºi doamnelor care nu au bani sã meargã nicãieri, conducerea Casei de Cuturã a Sindicatelor Ion Dulãmiþã din Petroºani, organizeazã un spectacol cu intrarea gratuitã.

Straja - pregãtitã pentru Cupa Comexim

S

ute de schiori din întreaga þarã sunt aºteptaþi sâmbãtã, 9 februarie, pe pârtia de schi din Straja, pentru a participa la cel mai tare concurs de schi organizat în staþiune. Maximilian GÂNJU Staþiunea montanã Straja gãzduieºte sâmbãtã a XX - a ediþie a Cupei Comexim la schi alpin. Întrecerea este consideratã vedeta

concursurilor de gen din staþiunile Vãii Jiului, datoritã participãrii numeroase ºi a premiilor consistente. Mii de turiºti sunt aºteptaþi sã vinã în staþiune iar cei mai curajoºi dintre ei sã se înscrie pentru a-

ºi arãta mãiestria pe pârtie dar ºi pentru premiile consistente. Înscrierile se fac la Terasa Montana din staþine, în ziua competiþiei, pânã la ora 10. Cei mai admiraþi schiori sunt însã “piticii” care concureazã la categoria de vârstã 3-6 ani, însã ºi veteranii cu vârste chiar ºi de 70 de ani participã în fiecare sezon la întrecere. Câºtigãtorii primelor trei locuri de la fiecare categorie sunt rãsplãtiþi de cãtre

organizatori cu premii în bani, diplome, cupe ºi medalii, dar ºi dulciuri pentru cei mici. “Îi aºtept pe toþi iubitorii muntelui sã vinã în Straja. Este un loc minunat binecuvântat de Dumnezeu ºi meritã sã fie vãzut”, a spus organizatorul întrecerii, Emil Pãrãu. În staþiunea din vestul Vãii Jiului toate pârtiile se prezintã în condiþii bune, astfel cã turiºtii au motive pentru urca la munte, fie doar ºi pentru aerul curat dacã nu pentru o turã pe pârtia de schi.

Dosarul Petrila 2008, termen la Curtea de Apel Craiova

D

osarul Petrila 2008 s-a reîntors pe masa magistraþilor de la Curtea de Apel Craiova. În data de 8 februarie 2013, magistraþii Curþii de Apel Craiova vor reanaliza dosarul în care cei trei ºefi de la Mina Petrila sunt acuzaþi de ucidere din culpã. Toate pãrþile implicate în dosar au declarat recurs în urma sentinþei datã de Tribunalul Gorj în luna decembrie a anului trecut. Monika BACIU Dosarul a ajuns în data de 21 ianuarie, pe rolul instantei de judecatã de la Craiova si are primul termen de judecatã în data de 8 februarie. Dosarul a mai trecut o datã pe la

Curtea de Apel Craiova. Magistratii de aici au decis, în 11 mai 2012, casarea sentintei si trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Gorj, instantã care mentinuse sentintele pronuntate de Judecãtoria Târgu Jiu.

Magistraþii Tribunalului Gorj au dat sentinþa în cazul celor trei ºefi de la Mina Petrila la sfârºitul lunii decembrie. Astfel, pedepsele celor trei fosti sefi ai minei Petrila s-au redus fatã de sentinta initialã. Astfel, fostul direc-

Pensionarii minieri se tem cã îºi vor pierde facilitãþile COLÞUL LUI DENIS

ensionarii mineri au avut o P întrunire într-un cadru larg la sediul Casei de Culturã a Sindicatelor Ion Dulãmiþã din Petroºani, ieri, 6 februarie 2013. Ei au fost în numãr mare ºi de aceastã datã au avut ºi invitaþi de la Deva, care au venit pentru a le rãspunde întrebãrilor. Luiza ANDRONACHE Pe ordinea de zi a întâlnirii au avut nu mai puþin de 11 solicitãri, listã care de altfel, spun ei, a fost trimisã ºi la centru ºi mai ales în atenþie primului-ministru Victor Ponta. “Am rãspuns afirmativ invitaþiei Ligii Pensionarilor Minieri din Valea Jiului, a fost o onoare pentru mine cã

m-am aflat în mijlocul membrilor ºi cã le-am ascultat doleanþele. În principiu cunoºteam problemele lor, ei doresc mãrirea punctului de pensie, transferarea facilitãþilor cãrbune ºi energie de la Ministerul Economiei la cel al Muncii ºi mãrirea pragului pentru care se impoziteazã pensiile ”, a declarat Ilie Toma, director executiv Casa Judeþeanã de Pensii

Hunedoara. Cea mai mare temere a pensionarilor din Valea Jiului este aceea cã din 2015 este posibil sã nu mai beneficieze de facilitãþile ºi gratuitãþile la energia electricã, în condiþiile în care, în acest moment, acestea se acordã prin Societatea Naþionalã de Închideri Mine, care beneficiazã de ajutor de stat pânã când cele trei mine, respectiv Petrila, Uricani ºi Paroºeni, vor fi închise. Pentru a lãmuri aceastã problemã, pensionarii au solicitat prezenþa în Valea Jiului chiar a prefectului Sorin Vasilescu, însã acesta s-a scuzat ºi a transmis cã nu a putut ajunge ieri din cauza unei alte întruniri.

tor Aurelian Necula a fost condamnat la 6 ani si 6 luni închisoare, Rosu Gheorghe – fost inginer sef securitate minierã a fost condamnat la 4 ani

închisoare, iar Ungur Dan ªtefan – seful statiei de salvare minierã tot la 4 ani închisoare. Initial, Judecãtoria Târgu Jiu l-au condamnat, în noiembrie 2010, pe Aurelian Necula, la sapte ani si sase luni de închisoare, Gheorghe Rosu a fost condamnat la sase ani si sase luni de

Luiza ANDRONACHE “Pentru cã vine mãrþiºorul, în data de 1 martie vrem sã facem un spectacol cu îndrãgitul cântãreþ Tinu Vereºezan. Doamnele ºi domniºoarele cred cã se vor simþi bine ºi le aºteptãm la evenimentul care va avea o duratã de circa douã ore ºi care va fi cu intrarea liberã ”, ne-a declarat Mia Albescu, director Casa de Culturã Petroºani. De altfel, spectacole în luna martie vor avea loc în mai multe locaþii, însã la toate, preþul unul bilet este unul

închisoare, iar Dan Ungur la sase ani si sase luni de închisoare. Cei trei sefi au fost învinovãtiti de ucidere din culpã, vãtãmare corporalã din culpã si de infractiuni privind nerespectarea mãsurilor de protectie a muncii în cazul accidentului colectiv de muncã din 15 noiembrie 2008 în care si-au pierdut viata 13 mineri si salvatori. De precizat cã atât inculpatii, cât si Parchetul si rudele victimelor au formulat recurs împotriva sentintei pronuntate de magistratii gorjeni în data de 13 decembrie 2012.

CNSC ”înlãturã” firmele din Valea Jiului din contractele locale

C

ontractul pentru modernizarea bazei sportive a Universitãþii din Petroºani este dezbãtut de mai multe societãþi. La sfârºitul anului trecut, cei de la Universitatea Petroºani au scos la licitaþie un proiect de peste 500 de mii de lei pentu modernizarea bazei sportive. Contractul a fost contestat de douã societãþi din Valea Jiului. Monika BACIU Firmele au solicitat în principal, anularea procedurii de atribuire, ºi în subsidiar, anularea comunicãrii privind rezultatul procedurii ºi suspendarea procedurii de atribuire. Reprezentanþii Consiliului Naþional pentru Soluþionarea Contestaþiilor au respins solicitãrile firmelor din Valea Jiului. ”Pe cale de consecinþã, obligã autoritatea contrac-

tantã la anularea raportului procedurii nr. 7946/29.11.2012 ºi a tuturor actelor subsecvente acestuia, inclusiv a adresei de comunicare a rezultatului procedurii nr. 7949/29.11.2012 ºi reevaluarea ofertei contestatorului, conform celor precizate în motivarea aferentã ºi desemnarea ofertei câºtigãtoare, cu respectarea art. 82 alin. (1) din HG nr. 925/2006 coroborat cu art. 200 alin. (1) din OUG nr.

considerabil, mai ales cã include ºi meniul.

34 din 2006. Respinge ca nefondatã solicitarea formulatã de SC GEROM INTERNAÞIONAL SA, privind anularea procedurii de atribuire în cauzã. Respinge, ca nefondatã, contestaþia formulatã de SC MAX ASALT SRL în contradictoriu cu autoritatea contractantã UNIVERSITATEA DIN PETROªANI. Dispune continuarea procedurii de atribuire”, se aratã în decizia CNSC. Valoarea totalã a proiectului este estimatã la suma de 600 de mii de lei, însã lucrarea poate fi licitatã cu mai puþin de atât. Durata executiei trebuie sã nu depãseascã 60 de zile.

Petroºani Casa de Culturã “Ion Dulãmiþã” Luni, 25 martie 19:00


8 Minerit

Cronica Vãii Jiului | Joi, 7 februarie 2013

Minerii de la Livezeni cer salarii mai mari V

A

u depãºit planul de producþie ºi sunt nemulþumiþi. Este vorba despre minerii de la Livezeni, care le-au cerut brigadierilor, miercuri, la schimbul II, socotealã. Au fost frãmântãri la minã ºi minerii ºi-au expus nemulþumirile, jos, în sala de apel. La minã a ajuns ºi directorul general Nicolae Drãgoi, de la Societatea Naþionalã a Huilei, care a spus cã se poartã discuþii între conducerea minei ºi brigadieri, tocmai pentru cã au fost nemulþumiri legate de salarii. Asta în condiþiile în care s-a fãcut 110 % din producþia planificatã. „Au fost discuþii cu brigada întreagã pe probleme de salarizare. Brigada a avut K-ul

(coeficientul de îndeplinire al producþiei), de 1,1, respectiv 10 % peste salariul de bazã”, a declarat Nicolae Drãgoi, directorul general al Societãþii Naþionale a Huilei (SNH). Drãgoi recunoaºte cã la minã sunt mineri care au luat bani mai puþini ºi de aici nemulþumirea lor. „κi doreau mai mult. Sunt discuþii ºi acum sã vedem ce reuºeºte sã rezolve

S

indicaliºtii din minerit se întâlnesc, joi, din nou în instanþã cu reprezentanþii patronatului în procesul în care se judecã pentru drepturile salariale ale minerilor din Valea Jiului. La un an de la miºcãrile de protest din curtea Companiei Naþionale a Huilei Petroºani, minerii nu se pot bucura încã de drepturile lor salariale. La Curtea de Apel Alba Iulia continuã procesul dintre Sindicatul „Muntele”, reprezentativ la nivel de CNH, ºi reprezentanþii administraþiei Companiei ºi ai Ministerului Economiei, iar joi este programat un nou termen de judecatã. Parctic, Oficialii Companiei Naþionale a Huilei Petroºani ºi ai Ministerului Economiei au atacat cu recurs sentinþa Tribunalului Hunedoara care îi obliga sã majoreze cu 10% salariile minerilor. Decizia reprezenta, de altfel, doar punerea în aplicare a actului adiþional la Contractul Colectiv de Muncã al minerilor din Valea Jiului, acelaºi act

conducerea minei cu brigadierii. Au fost discuþii în biroul inginerului ºef producþie”, a mai spus directorul SNH. Brigadierii care au mers la negocieri, miercuri, au reprezentat un abataj mecanizat cu 19 posturi pe schimb, iar numãrul

minerilor care lucreazã acolo ajunge la 120 de lucrãtori. Ei credeau cã, dacã au dat producþie mai multã, vor avea ºi salarii mai mari. Asta în condiþiile în care Mina Livezeni a dat cea mai mare producþie din Valea Jiului, pe ianuarie,

respectiv 1.400 – 1.500 de tone pe zi. ªi la începutul lunii ianuarie au fost frãmântãri la minele âdin Valea Jiului, dar atunci din cauzã cã minerii au lucrat mai puþin în luna decembrie ºi, implicit, salariile au fost mai mici. Diana MITRACHE

Încã se judecã pentru drepturile lor

Minerii ºi ºefii lor se întâlnesc din nou la barã adiþional pentru care minerii au protestat zile în ºir. La prima instanþã câºtig de cauzã au avut sindicaliºtii, dar dacã cei de la „Muntele” pierd în faþa juriºtilor de la CNH ºi MEC, minerii ar putea fi obligaþi sã restituie banii primiþi pânã acum drept majorarea salarialã. Reamintim cã, prin sentinþa pronunþatã la finele lunii iunie 2012, Tribunalul Hunedoara a decis sã oblige CNH Petroºani „sã respecte Contractul Colectiv de Muncã pe anul 2012 astfel cum a fost modificat prin Actul Adiþional încheiat la data de 02.02.2012 ºi înregistrat la ITM Hunedoara, prin acordarea cãtre angajaþi a diferenþelor de drepturi salariale dintre salariile acordate ºi cele cuvenite potrivit actului adiþional menþionat, aferente lunilor februarie, martie ºi aprilie 2012, cu luarea în calcul ºi a compensãrilor acordate prin tichete cadou”. De asemenea a admis cererea de chemare în

garanþie a Ministerului Economiei, care a fost obligat sã aloce sumele necesare achitãrii drepturilor salariale pentru minerii din Valea Jiului. Numai cã aceastã sentinþã a fost atacatã, iar reprezentanþii CNH au precizat cã „formularea

recursului nu este de naturã sã suspende executarea hotãrârii judecãtoreºti, ci este o mãsura în concordanþã cu etapele procedurale obligatorii, în vederea obþinerii unei sentinþe definitive ºi irevocabile”. Car men COSMAN

alea Jiului ar putea intra, total în faliment, dupã modelul oraºului Aninoasa, dacã intrarea Complexului energetic Hunedoara în insolvenþã înseamnã închiderea capacitãþilor de producþie ºi ºomaj, aºa cum se întâmplã la Oltchim. Semnalul a fost tras de primarul Tiberiu Iacob – Ridzi, care ºi-a manifestat îngrijorarea profundã faþã de acest subiect ºi a invitat la discuþii toþi factorii responsabili din zonã pentru a gãsi o soluþie comunã.

Minerit 9

Faliment sau redresare?!

FMI joacã la ruleta insolvenþei

soarta Vãii Jiului

Fondul Monetar Internaþional este tranºant, iar acordul încheiat cu România aratã cã, dacã nu îºi gãseºte cumpãrãtor, Complexul Energetic Hunedoara trebuie sã intre în insolvenþã. Situaþia a stârnit îngrijorarea primarului din Petroºani, Tiberiu Iacob – Ridzi, care se teme de ce e mai rãu, cu atât mai mult cu cât pe raza municipiului Petroºani sunt trei obiective economice ce þin de CEH, respectiv sediul Societãþii Naþionale a Huilei, Mina Livezeni ºi staþia de salvare minierã SALVAMIN. Închiderea lor ar aduce probleme financiare mari

zonei, aºa cum se va întâmpla de altfel în întreaga Vale a Jiului care în realitate depinde ºi acum de minerit. „Pânã acum nu am avut o poziþie pe acest subiect, am aºteptat o poziþie oficialã din partea factorilor decidenþi. Pe mine, cel puþin mã îngrijoreazã situaþia, iar acum vorbesc în calitate de primar, de administrator ºi nude om politic. Din ce scrie în scrisoarea convenitã cu FMI, referitor la Complexul Energetic Hunedoara, pânã în martie trebuie gãsit un consultant pentru privatizarea complexului, iar dacã acest lucru nu se va reuºi, complexul intrã în insol-

venþã. Lucrul acesta pe mine mã îngrijoreazã”, a explicat primarul din Petroºani care se teme sã nu se închidã nu doar cele trei mine declarate neviabile, ci toate din Valea Jiului.

C

autã o soluþie comunã

În plus, edilul nu înþelege de ce se folosesc mãsuri diferite când vine vorba despre Complexul Energetic Oltenia ºi Complexul Energetic Hunedoara, pentru cã ambele sunt obiective strategice, nu numai cel din Gorj, de unde vine premierul Victor Ponta.

Iacob Ridzi este de pãrere cã împreunã ci ceilalþi primari din Valea Jiului, dar ºi cu reprezentaþii SNH, parlamentari ºi lideri de sindicat trebuie gãsitã o soluþie pentru a împiedica Valea Jiului sã intre în faliment. „Vorbesc de Petroºani, dar situaþia poate fi extinsã, probabil, la întreaga Vale a Jiului. Acest lucru mã îngrijoreazã pentru cã aceste locuri de muncã, care existã în acest moment, pe lângã cã asigurã traiul de zi cu zi al acestor familii, ºi nu sun puþine, sunt ºi sursa principalã de venit la bugetul local. Pe orizontaã, efectele vor fi, cred eu, dezastruoase. De aceea, cred cã în aceastã perioadã este foarte important ca toate forþele care au posibilitatea de a interveni – mã refer la colegii mei, primari în celelalte localitãþi, parlamentari, la sindicate – sã facem un front comun, pentru cã problema mi se pare foarte serioasã”, a mai spus Tiberiu Iacob Ridzi.

Guvernul are o variantã de rezervã la ceea ce cere FMI. „Fondul Monetar Internaþional (FMI) propunea, într-adevãr, lichidarea CEH, dacã nu se reuºeºte privatizarea companiei prin atragerea unui investitor strategic. Guvernul, în schimb, are o altã variantã de privatizare, prin majorare de capital ºi prin emiterea de acþiuni. Executivul de la Bucureºti, prin Ministerul Economiei, a început deja demersurile pentru realizarea privatizãrii, minoritare sau majoritare, pe piaþa de capital. Existã ºi un calendar în acest

N

u e dracul atât de negru!? Pe de altã parte, prefectul de Hunedoara, Sorin Vasilescu, spune cã lucrurile nu stau chiar aºa cum au fost prezentate în ultima perioadã ºi cã

Minerii din Valea Jiului,

A

Oameni obosiþi ºi lipsiþi de direcþie

cum 20 de ani nu se vorbea de închiderea minelor din Valea Jiului. Acum însã acest lucru este la ordinea zilei, mai mult decât atât deja se fac ºi demersurile necesare în acest sens.

25 februarie 2013 Orele 19.00 Casa de Culturã Ion Dulãmiþã Petroºani

Oamenii implicaþi în sistemul minier din Valea Jiului au un gust amar în ceea ce priveºte închiderea unor unitãþi miniere. Mai mult decât atât, ei spun cã aceste încetãri de activitate vor afecta masiv întreaga populaþie a Vãii. ”N-am crezut niciodatã cã se va întâmpla acest lucru. Niciodatã nu mi-a fost dat sã întâmpin foarte mari greutãþi la nivelul anilor 2010 când la Ministerul Economiei, domnul ministru Videanu punea în balanþã trei obiective. Închiderea totalã, parþialã sau salvarea minelor din Valea

Jiului. Eu am optat pentru cea de salvarea tuturor minelor ºi acest lucru nu s-a întâmplat spre ruºinea mea, pentru cã am fost însoþit de anumiþi colegi care la vremea respectivã au acceptat înfrângerea foarte rapid ºi acest lucru se vede astãzi prin împãrþirea societãþii în douã, una pe închidere ºi una care s-ar putea sã nu continue activitatea

sens, ce prevede semnarea unui contract de consultanþã luna viitoare, fuziunea dintre termocentralele de la Paroºeni ºi Mintia cu cele patru mine viabile din actuala Societate Naþionalã a Huilei, posibilã cel mai devreme în mai anul acesta, ºi finalizarea procesului de privatizare în primul trimestru din 2014. În plus, nu este exclusã intrarea în insolvenþã a CEH, dar acest lucru nu înseamnã lichidarea companiei, ci reorganizarea acesteia”, a declarat prefectul de Hunedoara. Car men COSMAN

într-o perioadã imediat urmãtoare ºi cred cã acest lucru va duce la o diminuare, într-un timp, foarte scurt a locurilor de muncã ceea ce va afecta populaþia Vãii Jiului”, a declarat Zoltan Lacataº, preºedintele Ligii Sindicatelor Miniere Valea Jiului. Dacã la nivel naþional ºi chiar judeþean se vorbeºte de redeschiderea unor unitãþi miniere, în Valea Jiului se întâmplã total opusul. Aici totul se închide, în timp ce la

Þebea sau la Roºia Montanã se fac demersuri intense pentru redeschiderea unor cariere. ”Eu aº fi vrut sã fie redeschidere. Cum auziþi cã în douã zile se redeschide o carierã la Mina Þebea este foarte interesant cã noi punem accent pe închiderea minelor din Valea Jiului, o resursã huila care a fost una dintre cele mai concrete pentru România anilor 1800-1900, chiar 2000. Chiar vorbeam cu colegii mei care este situaþia actualã în situaþia în care nu se conservã minele, ci se închid ºi se rad de pe faþa pãmântului. Este foarte grav ce se întâmplã”, a mai precizat sursa citatã. În privinþa oamenilor, celor ce duc greul din subsolurile Vãii Jiului, Zoltan Lacataº are o pãrere tristã. Oamenii sunt dezorientaþi. ”Pentru mine este o chestiune care nu poate sã îmi afceteze nu numai mentalitate, ci ºi bunul meu simþ pentru cã stau între oameni ºi ma uit cã ce se întâmplã cu ei. Vãd niºte feþe foarte, foarte obosite ºi lipsite de orice direcþie”, a mai spus Lacataº. În Valea Jiului trei unitãþi miniere sunt incluse în programul de închidere stabilit de Guvern cu Comisia Europeanã. Este vorba de Petrila, Paroºeni ºi Uricani, acesta urmând a-ºi înceta activitate pânã în anul 2018. Monika BACIU


8 Minerit

Cronica Vãii Jiului | Joi, 7 februarie 2013

Minerii de la Livezeni cer salarii mai mari V

A

u depãºit planul de producþie ºi sunt nemulþumiþi. Este vorba despre minerii de la Livezeni, care le-au cerut brigadierilor, miercuri, la schimbul II, socotealã. Au fost frãmântãri la minã ºi minerii ºi-au expus nemulþumirile, jos, în sala de apel. La minã a ajuns ºi directorul general Nicolae Drãgoi, de la Societatea Naþionalã a Huilei, care a spus cã se poartã discuþii între conducerea minei ºi brigadieri, tocmai pentru cã au fost nemulþumiri legate de salarii. Asta în condiþiile în care s-a fãcut 110 % din producþia planificatã. „Au fost discuþii cu brigada întreagã pe probleme de salarizare. Brigada a avut K-ul

(coeficientul de îndeplinire al producþiei), de 1,1, respectiv 10 % peste salariul de bazã”, a declarat Nicolae Drãgoi, directorul general al Societãþii Naþionale a Huilei (SNH). Drãgoi recunoaºte cã la minã sunt mineri care au luat bani mai puþini ºi de aici nemulþumirea lor. „κi doreau mai mult. Sunt discuþii ºi acum sã vedem ce reuºeºte sã rezolve

S

indicaliºtii din minerit se întâlnesc, joi, din nou în instanþã cu reprezentanþii patronatului în procesul în care se judecã pentru drepturile salariale ale minerilor din Valea Jiului. La un an de la miºcãrile de protest din curtea Companiei Naþionale a Huilei Petroºani, minerii nu se pot bucura încã de drepturile lor salariale. La Curtea de Apel Alba Iulia continuã procesul dintre Sindicatul „Muntele”, reprezentativ la nivel de CNH, ºi reprezentanþii administraþiei Companiei ºi ai Ministerului Economiei, iar joi este programat un nou termen de judecatã. Parctic, Oficialii Companiei Naþionale a Huilei Petroºani ºi ai Ministerului Economiei au atacat cu recurs sentinþa Tribunalului Hunedoara care îi obliga sã majoreze cu 10% salariile minerilor. Decizia reprezenta, de altfel, doar punerea în aplicare a actului adiþional la Contractul Colectiv de Muncã al minerilor din Valea Jiului, acelaºi act

conducerea minei cu brigadierii. Au fost discuþii în biroul inginerului ºef producþie”, a mai spus directorul SNH. Brigadierii care au mers la negocieri, miercuri, au reprezentat un abataj mecanizat cu 19 posturi pe schimb, iar numãrul

minerilor care lucreazã acolo ajunge la 120 de lucrãtori. Ei credeau cã, dacã au dat producþie mai multã, vor avea ºi salarii mai mari. Asta în condiþiile în care Mina Livezeni a dat cea mai mare producþie din Valea Jiului, pe ianuarie,

respectiv 1.400 – 1.500 de tone pe zi. ªi la începutul lunii ianuarie au fost frãmântãri la minele âdin Valea Jiului, dar atunci din cauzã cã minerii au lucrat mai puþin în luna decembrie ºi, implicit, salariile au fost mai mici. Diana MITRACHE

Încã se judecã pentru drepturile lor

Minerii ºi ºefii lor se întâlnesc din nou la barã adiþional pentru care minerii au protestat zile în ºir. La prima instanþã câºtig de cauzã au avut sindicaliºtii, dar dacã cei de la „Muntele” pierd în faþa juriºtilor de la CNH ºi MEC, minerii ar putea fi obligaþi sã restituie banii primiþi pânã acum drept majorarea salarialã. Reamintim cã, prin sentinþa pronunþatã la finele lunii iunie 2012, Tribunalul Hunedoara a decis sã oblige CNH Petroºani „sã respecte Contractul Colectiv de Muncã pe anul 2012 astfel cum a fost modificat prin Actul Adiþional încheiat la data de 02.02.2012 ºi înregistrat la ITM Hunedoara, prin acordarea cãtre angajaþi a diferenþelor de drepturi salariale dintre salariile acordate ºi cele cuvenite potrivit actului adiþional menþionat, aferente lunilor februarie, martie ºi aprilie 2012, cu luarea în calcul ºi a compensãrilor acordate prin tichete cadou”. De asemenea a admis cererea de chemare în

garanþie a Ministerului Economiei, care a fost obligat sã aloce sumele necesare achitãrii drepturilor salariale pentru minerii din Valea Jiului. Numai cã aceastã sentinþã a fost atacatã, iar reprezentanþii CNH au precizat cã „formularea

recursului nu este de naturã sã suspende executarea hotãrârii judecãtoreºti, ci este o mãsura în concordanþã cu etapele procedurale obligatorii, în vederea obþinerii unei sentinþe definitive ºi irevocabile”. Car men COSMAN

alea Jiului ar putea intra, total în faliment, dupã modelul oraºului Aninoasa, dacã intrarea Complexului energetic Hunedoara în insolvenþã înseamnã închiderea capacitãþilor de producþie ºi ºomaj, aºa cum se întâmplã la Oltchim. Semnalul a fost tras de primarul Tiberiu Iacob – Ridzi, care ºi-a manifestat îngrijorarea profundã faþã de acest subiect ºi a invitat la discuþii toþi factorii responsabili din zonã pentru a gãsi o soluþie comunã.

Minerit 9

Faliment sau redresare?!

FMI joacã la ruleta insolvenþei

soarta Vãii Jiului

Fondul Monetar Internaþional este tranºant, iar acordul încheiat cu România aratã cã, dacã nu îºi gãseºte cumpãrãtor, Complexul Energetic Hunedoara trebuie sã intre în insolvenþã. Situaþia a stârnit îngrijorarea primarului din Petroºani, Tiberiu Iacob – Ridzi, care se teme de ce e mai rãu, cu atât mai mult cu cât pe raza municipiului Petroºani sunt trei obiective economice ce þin de CEH, respectiv sediul Societãþii Naþionale a Huilei, Mina Livezeni ºi staþia de salvare minierã SALVAMIN. Închiderea lor ar aduce probleme financiare mari

zonei, aºa cum se va întâmpla de altfel în întreaga Vale a Jiului care în realitate depinde ºi acum de minerit. „Pânã acum nu am avut o poziþie pe acest subiect, am aºteptat o poziþie oficialã din partea factorilor decidenþi. Pe mine, cel puþin mã îngrijoreazã situaþia, iar acum vorbesc în calitate de primar, de administrator ºi nude om politic. Din ce scrie în scrisoarea convenitã cu FMI, referitor la Complexul Energetic Hunedoara, pânã în martie trebuie gãsit un consultant pentru privatizarea complexului, iar dacã acest lucru nu se va reuºi, complexul intrã în insol-

venþã. Lucrul acesta pe mine mã îngrijoreazã”, a explicat primarul din Petroºani care se teme sã nu se închidã nu doar cele trei mine declarate neviabile, ci toate din Valea Jiului.

C

autã o soluþie comunã

În plus, edilul nu înþelege de ce se folosesc mãsuri diferite când vine vorba despre Complexul Energetic Oltenia ºi Complexul Energetic Hunedoara, pentru cã ambele sunt obiective strategice, nu numai cel din Gorj, de unde vine premierul Victor Ponta.

Iacob Ridzi este de pãrere cã împreunã ci ceilalþi primari din Valea Jiului, dar ºi cu reprezentaþii SNH, parlamentari ºi lideri de sindicat trebuie gãsitã o soluþie pentru a împiedica Valea Jiului sã intre în faliment. „Vorbesc de Petroºani, dar situaþia poate fi extinsã, probabil, la întreaga Vale a Jiului. Acest lucru mã îngrijoreazã pentru cã aceste locuri de muncã, care existã în acest moment, pe lângã cã asigurã traiul de zi cu zi al acestor familii, ºi nu sun puþine, sunt ºi sursa principalã de venit la bugetul local. Pe orizontaã, efectele vor fi, cred eu, dezastruoase. De aceea, cred cã în aceastã perioadã este foarte important ca toate forþele care au posibilitatea de a interveni – mã refer la colegii mei, primari în celelalte localitãþi, parlamentari, la sindicate – sã facem un front comun, pentru cã problema mi se pare foarte serioasã”, a mai spus Tiberiu Iacob Ridzi.

Guvernul are o variantã de rezervã la ceea ce cere FMI. „Fondul Monetar Internaþional (FMI) propunea, într-adevãr, lichidarea CEH, dacã nu se reuºeºte privatizarea companiei prin atragerea unui investitor strategic. Guvernul, în schimb, are o altã variantã de privatizare, prin majorare de capital ºi prin emiterea de acþiuni. Executivul de la Bucureºti, prin Ministerul Economiei, a început deja demersurile pentru realizarea privatizãrii, minoritare sau majoritare, pe piaþa de capital. Existã ºi un calendar în acest

N

u e dracul atât de negru!? Pe de altã parte, prefectul de Hunedoara, Sorin Vasilescu, spune cã lucrurile nu stau chiar aºa cum au fost prezentate în ultima perioadã ºi cã

Minerii din Valea Jiului,

A

Oameni obosiþi ºi lipsiþi de direcþie

cum 20 de ani nu se vorbea de închiderea minelor din Valea Jiului. Acum însã acest lucru este la ordinea zilei, mai mult decât atât deja se fac ºi demersurile necesare în acest sens.

25 februarie 2013 Orele 19.00 Casa de Culturã Ion Dulãmiþã Petroºani

Oamenii implicaþi în sistemul minier din Valea Jiului au un gust amar în ceea ce priveºte închiderea unor unitãþi miniere. Mai mult decât atât, ei spun cã aceste încetãri de activitate vor afecta masiv întreaga populaþie a Vãii. ”N-am crezut niciodatã cã se va întâmpla acest lucru. Niciodatã nu mi-a fost dat sã întâmpin foarte mari greutãþi la nivelul anilor 2010 când la Ministerul Economiei, domnul ministru Videanu punea în balanþã trei obiective. Închiderea totalã, parþialã sau salvarea minelor din Valea

Jiului. Eu am optat pentru cea de salvarea tuturor minelor ºi acest lucru nu s-a întâmplat spre ruºinea mea, pentru cã am fost însoþit de anumiþi colegi care la vremea respectivã au acceptat înfrângerea foarte rapid ºi acest lucru se vede astãzi prin împãrþirea societãþii în douã, una pe închidere ºi una care s-ar putea sã nu continue activitatea

sens, ce prevede semnarea unui contract de consultanþã luna viitoare, fuziunea dintre termocentralele de la Paroºeni ºi Mintia cu cele patru mine viabile din actuala Societate Naþionalã a Huilei, posibilã cel mai devreme în mai anul acesta, ºi finalizarea procesului de privatizare în primul trimestru din 2014. În plus, nu este exclusã intrarea în insolvenþã a CEH, dar acest lucru nu înseamnã lichidarea companiei, ci reorganizarea acesteia”, a declarat prefectul de Hunedoara. Car men COSMAN

într-o perioadã imediat urmãtoare ºi cred cã acest lucru va duce la o diminuare, într-un timp, foarte scurt a locurilor de muncã ceea ce va afecta populaþia Vãii Jiului”, a declarat Zoltan Lacataº, preºedintele Ligii Sindicatelor Miniere Valea Jiului. Dacã la nivel naþional ºi chiar judeþean se vorbeºte de redeschiderea unor unitãþi miniere, în Valea Jiului se întâmplã total opusul. Aici totul se închide, în timp ce la

Þebea sau la Roºia Montanã se fac demersuri intense pentru redeschiderea unor cariere. ”Eu aº fi vrut sã fie redeschidere. Cum auziþi cã în douã zile se redeschide o carierã la Mina Þebea este foarte interesant cã noi punem accent pe închiderea minelor din Valea Jiului, o resursã huila care a fost una dintre cele mai concrete pentru România anilor 1800-1900, chiar 2000. Chiar vorbeam cu colegii mei care este situaþia actualã în situaþia în care nu se conservã minele, ci se închid ºi se rad de pe faþa pãmântului. Este foarte grav ce se întâmplã”, a mai precizat sursa citatã. În privinþa oamenilor, celor ce duc greul din subsolurile Vãii Jiului, Zoltan Lacataº are o pãrere tristã. Oamenii sunt dezorientaþi. ”Pentru mine este o chestiune care nu poate sã îmi afceteze nu numai mentalitate, ci ºi bunul meu simþ pentru cã stau între oameni ºi ma uit cã ce se întâmplã cu ei. Vãd niºte feþe foarte, foarte obosite ºi lipsite de orice direcþie”, a mai spus Lacataº. În Valea Jiului trei unitãþi miniere sunt incluse în programul de închidere stabilit de Guvern cu Comisia Europeanã. Este vorba de Petrila, Paroºeni ºi Uricani, acesta urmând a-ºi înceta activitate pânã în anul 2018. Monika BACIU


10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 7 februarie 2013

Ve s t i t o r i i p r i m ã v e r i i î n p i e þ e l e d i n P e t r o º a n i

P

rimii vestitori ai primãverii. La piaþã au apãrut deja primii ghiocei, cei despre care se spune cã sunt vestitorii primãverii. Vânzãtorii spun cã anul acesta florile primãverii au apãrut mai târziu faþã de anul trecut. Monika BACIU ”Anul trecut au apãrut mult mai repede ghioceii. Aceºtia sunt din curtea mea. În pãdure încã nici vorbã de ghiocei. Poate dacã se mai încãlzeºte vremea vor apãrea”, spune comerciantul.

ªi cum aceasta este prima recoltã de ghiocei ºi preþurile sunt pe mãsurã. Un coºuleþ costã 10 lei, însã cumpãrãtorii pot negocia cu vânzãtorii care sunt dispuºi sã lase din preþ. Deºi suntem aproape

în cea de-a doua luna calendaristica a iernii, lipsa zãpezii ºi soarele care ºi-a trimis generos razele spre noi au derutat pânã ºi natura. Vremea frumoasã din ultimul timp, cu temperaturi mult peste normalul perioadei în care ne aflãm, ne trimite cu gandul mai mult la primãvara

Tiberiu Iacob-Ridzi nu renunþã la PDL

Î

n ciuda zvonurilor vehiculate tot mai des în mediul politic, privind iminentul transfer la PNL, primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi a dat asigurãri cã nu pleacã din PDL. Carmen COSMAN Tiberiu Iacob – Ridzi este tranºant ºi nu pleacã din PDL. Acesta a fost rãspunsul dat zvonurilor care îl dau ca ºi transferat în tabãra PNL. Oricum, mutarea ar fi ceva mai dificilã pen-

Radare 7.02.2013

decât la luna lui Gerar. Deºi suntem în cea de-a doua lunã calendaristicã a iernii, lipsa zãpezii ºi soarele care ºi-a trimis generos razele spre pãmânt au derutat pânã ºi natura.

dupã ce liderii acestuia nu ar mai fi susþinut-o, ºi s-a înscris ulterior în PPDD pe listele cãruia a câºtigat un nou mandat de deputat pe Colegiul Petroºani – Petrila – Aninoasa.

tru cã edilul din Petroºani ar trebui sã fie exclus din partid pentru a nu risca sã-ºi piardã scaunul de primar, conform statutului aleºilor locali. De precizat cã soþia lui, deputatul Monica Iacob – Ridzi a pãrãsit partidul care a consacrat-o pe scena politicã, respectiv PDL; DN 7 Deva - Sântuhalm –Simeria * DJ 687 Cristur – Hunedoara * DJ 687 Hunedoara – Hãºdat * DN 66 Cãlan Bãcia * DN7 Mintia – Veþel * DN7 Veþel – Leºnic * DN7 Leºnic – Sãcãmaº * DN7 Ilia – Gurasada * DN7 Gurasada – Burjuc * DN7 Burjuc-Zam * Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 Cãinelul de Jos – Bejan * Petroºani pe DN 66 ºi B-dul 1 Decembrie

Restricþii apã Joi 7 februarie 2013 Lupeni, 10:00 - 13:00. Zona afectatã oraº Vechi cartier Braia. Motivul restricþiei

- reparare branºament scara 2 a blocului A 7 str. Parângului ºi demontare apometru pentru verificare str. T. Vladimirescu, bl. H 1, sc. 2. Mulþumim pentru înþelegere.

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro

HOROSCOP Dimineaþa luaþi o hotãrâre prin care vã schimbaþi tot programul zilei. Este posibil sã vã întâlniþi cu câþiva prieteni ºi sã începeþi pregãtirile pentru o petrecere. Puteþi sã vã ocupaþi de probleme financiare. Evitaþi orice fel de speculaþii.

Aveþi încredere în forþele proprii ºi daþi dovadã de spirit de aventurã. Nu riscaþi prea mult. Este o zi favorabilã cãlãtoriilor în interes de familie, din care vã puteþi întoarce cu mari satisfacþii financiare. Seara, petreceþi momente plãcute.

Este momentul sã porniþi o afacere plãnuita mai demult. Vã avantajeazã capacitatea de a lua decizii corecte. Sunteþi foarte comunicativ ºi puteþi sã vã faceþi noi prieteni fãrã prea mult efort. Sunt favorizate activitãþile legate de cãmin.

Aveþi un succes deosebit în societate ºi în afaceri. Dimineaþa hotãrâþi sã plecaþi într-o cãlãtorie importantã. S-ar putea sã întâmpinaþi dificultãþi, dar reuºiþi sã vã descurcaþi. Spre searã, vã bucuraþi de laude din partea întregii familii.

Sunteþi plin de entuziasm ºi pus pe schimbãri. Acum este momentul sã vã faceþi planuri de viitor. Este o zi prielnicã pentru investiþii, afaceri ºi cãlãtorii în interes personal. Nu aveþi ezitãri. Azi puteþi avea succes în tot ce faceþi.

Dimineaþa primiþi un cadou de la o persoanã dragã. Aveþi o capacitate de comunicare deosebitã ºi colaboraþi excelent cu cei din jur. Spre searã este posibil ca un grup de prieteni sã vã invite la o petrecere. Ar fi bine sã vã feriþi de excese.

Dimineaþa vã hotãrâþi sã vã schimbaþi programul stabilit pentru azi. S-ar putea sã organizaþi o petrecere, împreunã cu câþiva prieteni. Puteþi sã vã ocupaþi de probleme financiare, dar evitaþi orice fel de speculaþii. Aveþi de luat decizii importante.

Sunteþi foarte bine dispus ºi luaþi decizii inspirate în problemele de naturã financiarã. Vã puteþi ocupa de afaceri delicate ºi aveþi posibilitatea sã terminaþi lucrãri începute mai demult. Este o zi bunã pentru comunicarea cu persoane mai tinere.

Vã îmbunãtãþiþi considerabil situaþia financiarã. Luaþi bani atât de la serviciu, cât ºi dintr-o afacere. Aveþi ocazia sã faceþi o investiþie rentabilã, pe termen lung. Menajaþi-vã sãnãtatea. Evitaþi surmenajul!

Dispuneþi de multã energia fizicã ºi intelectualã, ceea ce vã încurajeazã sã începeþi noi activitãþi ºi sã faceþi planuri de viitor, în special legate de casã. Prietenii si rudele vã ajutã sã terminaþi o lucrare complexã. Detaºaþi-vã de problemele financiare.

Este o zi favorabilã schimbãrilor importante pe toate planurile. Vã puteþi baza pe sprijinul prietenilor ºi al partenerului de viaþã. Sunteþi foarte diplomat, comunicaþi cu uºurinþã ºi aveþi ocazia sã vã afirmaþi pe plan social.

Uºurinþa cu care comunicaþi vã favorizeazã relaþiile cu persoanele din anturaj. Perspectivele unei cãlãtorii în interes personal devin tot mai clare. Sunt ºanse sã obþineþi câºtiguri frumoase din activitãþi comerciale.


Cronica Vãii Jiului | Joi, 7 februarie 2013

O

ficial încã nu s-a luat o decizie cu privire la soarta noii entitãþi energetice din judeþul Hunedoara, care va îngloba ºi cele patru mine viabile din Valea Jiului dar ºi SE Paroºeni. Zvonurile care circulã i-a speriat pe edili pentru cã în lipsa unui investitor care sã preia Complexul Energetic Hunedoara, se va ajunge la insolvenþã. Cum de pe urma mineritului trãiesc mai bine de opt mii de familii, iar minele sunt principalul contribuabil la bugetele locale, edilii vor sã ºtie ce soartã are CEH, dar mai ales ce se va întâmpla cu regiunea dacã se ajunge la insolvenþã. Directorul general al CEH, Costel Alic, spune cã situaþia nu este aºa de gravã încât sã îngrijoreze ºi existã investitori interesaþi de preluarea entitãþii energetice a judeþului. „Acum începem procedurile de întocmire a dosarului de privatizare pentru scoaterea pe bursã ºi pe urmã vedem. Da,

Actualitate 11

Insolvenþa CEH îngrijoreazã

din ce cunosc eu sunt investitori interesaþi ºi pericolul nu este aºa de mare încât sã stârneascã îngrijorare”, a precizat ºeful CEH.

I

atã ce se alege dintr-un oraº fãrã minerit Dispariþia principalului agent economic dintr-o localitate a Vãii Jiului, fãrã a se oferi ºi o alternativã, duce automat la moartea respectivei aºezãri. Exemplul grãitor este oraºul Aninoasa, unde, în 2006 s-a pus lacãtul pe minã. Oraºul a ajuns o fantomã. Administraþia nu are bani îndeajuns nici pentru minimul necesar. În mai multe rânduri creditorii au descins la Aninoasa, iar în circa o sãptãmânã o vor face din nou. Toatã bruma de bani pe care bugetul micuþei aºezãri o are va ajunge în conturile creditorilor, iar edilii se vor vedea nevoiþi sã punã lacãtul pe uºa primãriei. „Da, municipiul Petroºani ºi nu numai ar ajunge în situaþia locali-

tãþii Aninoasa dacã nu se va gãsi o soluþie pentru funcþionarea Complexului Energetic Hunedoara”, a declarat ieri, primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. Oricum, mii de persoane din Valea Jiului sunt în pericol de a nu-ºi mai putea asigura pâinea zilnicã, dupã ce trei exploatãri miniere din cele ºapte vor fi închise pþânã în 2018. Afirmaþia are susþinere printr-un exemplu cât se poate de adevãrat dacã ne uitãm ce s-a întâmplat dupã ce o subunitate minierã a fost desfiinþatã dint-o singurã semnãturã, iar oamenii care munceau acolo, au ajuns acum sã mãnânce pe datorie. Localitãþile Uricani,

Petrila ºi Vulcan vor pierde sume consistente ce ajung la bugetul local din impozitul pe salariile minerilor.

xperimentul „EAninoasa”

Dispariþia minei Aninoasa în 2006 a însemnat falimentul localitãþii. Pentru locuitorii oraºului alternativa înseamnã strãinãtatea, un loc de muncã în oraºele învecinate sau bruma de bani primitã ca ajutor social. Bugetul local a rãmas fãrã principalul contribuabil, adicã fãrã circa 2,2 milioane de lei anual. Puþinii agenþi economici din Aninoasa nu pot compensa prin dãrile lor suma pierdutã ºi nici

locurile de muncã dispãrute. În lipsa unor alternative, oamenii pleacã rând pe rând din oraº. Pe strãzile Aninoasei întâlneºti câte un bãtrân care are norocul sã fi muncit la minã. Pensia este îndestulãtoare chiar dacã

ar putea sã fie ºi mai mare, aºa cã îºi permite sã stea la taifas cu alþi ortaci. Doar bãtrânii mineri au scãpat de grija zilei de mâine. Cei tineri îºi cautã o viaþã mai bunã în strãinãtate pentru cã în oraºul în care s-au nãscut nu o vor avea niciodatã. Viaþa acestor oameni înseamnã sã se împrumute de la o lunã la alta. κi cumpãrã mâncarea pe datorie de la chioºcurile alimentare ºi chiar ºi piaþa ºi-o fac tot pe caiet. Pentru mulþi ar fi o decizie catastrofalã renunþarea la Complexul Energetic Hunedoara ºi existã riscul unor proteste asemãnãtoare mineriadelor. Maximilian GÂNJU

Mineri scoºi pe geamul autobuzului lovit în plin

M

inerii care se întorceau, miercuri dimineaþã, de la ºut au tras o sperieturã groaznicã, dupã ce autobuzul în care se aflau s-a izbit de o maºinã. Nimeni nu a fost, din fericire, rãnit, iar din datele de pânã acum vinovat ar fi ºoferul autoturismului care circula din sens opus. În zona barierei CFR de la intrarea în oraºul Petrila, conducãtorul auto a pierdut direcþia de mers dupã ce ar fi fost orbit de farurile autobuzului care transporta minerii de la Lonea ºi a intrat direct în acesta. În urma impactului, uºile autovehiculului s-au blocat, iar cei aproximativ 40 de mineri aflaþi în „convenþie” au fost scoºi pe unul dintre geamuri. Car men COSMAN

P

Locuri de muncã pentru “haiducii huilei”

rimãria Aninoasa a concesionat douã clãdiri ce au aparþinut Exploatãrii Miniere din localitate pentru amenajarea unor fabrici. Contractele au fost semnate iar câteva zeci de persoane fãrã ocupaþie îºi vor gãsi un loc de muncã. Investitorul care a concesionat clãdirile va începe amenajarea acestora pentru producþie ºi, în prima fazã, are nevoie de muncitori necalifi-

caþi. Primarul localitãþii, Nicolae Dunca, vrea sã le gãseascã un loc de muncã, la cele douã fabrici, ºi ºomerilor din Colonia Iscroni, care se plâng cã în lipsa unui salariu sunt nevoiþi sã fure cãrbune pentru a avea cu ce sã trãiascã. „Se va deschide o fabricã de mobilã, mai precis se fac case de vacanþã pentru

export în Franþa ºi o halã de producþie de centrale inclusiv pentru funcþionarea pe peleþi. S-au concesionat douã clãdiri ºi în circa o lunã ºi jumãtate

urmeazã sã se facã amenajarea pentru demararea producþiei. În prima fazã ar urma sã fie angajaþi cam 20 sau 30 de oameni”, a declarat, Nicolae Dunca, primarul localitãþii Aninoasa. Edilul le-a propus câteva locuri de muncã ºi hoþilor de cãrbune, însã, chiar dacã în prima fazã toatã lumea a fost interesatã, au apãrut ºi mici probleme. Mai exact, mulþi dintre cei care ar putea munci, au constatat cã nu sunt calificaþi pentru meseriile ce ar putea fi cerute de angajatori. Cum cursurile de calificare ies din discuþie dacã sunt pe banii lor, ºomerii din Colonie au vãzut o piedicã în propunerea edilului Aninoasei. Totuºi, Dunca a venit ºi cu soluþia, multe locuri de muncã vor fi la început pentru necalificaþi ºi deci existã posibilitatea ca doritorii sã-ºi câºtige pâinea prim muncã ºi nu prin furt de cãrbune. Maximilian GÂNJU


12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 7 februarie 2013

Holurile ºcolilor, podiumuri pentru parada modei

P

rofesorii vor reintroducerea uniformelor în ºcoli. 70% din profesori cred cã este o idee bunã revenirea la uniformele ºcolare, aratã o cercetare fãcutã luna aceasta în cadrul unui program al SNSPA ºi finanþat prin POSDRU. Monika BACIU

De partea cealaltã, doar 8% din profesori se declarã împotriva introducerii uniformei obligatorii. 5% au rãspuns cã aceastã regulã ar trebui aplicatã doar în clasele primare, iar 13% sunt de pãrere cã se impune doar pânã la finalizarea gimnaziului. Acelaºi studiu mai precizeazã cã peste 80% din profesori sunt de pãrere cã cea mai bunã modalitate de admitere la liceu este examinarea ºi doar 13% din cei care au fost intervievaþi au spus cã metoda de repartizare în funcþie de media obþinutã în învãþãmântul gimnazial este una potrivitã. Cercetarea, realizatã luna aceasta, a fost fãcutã în cadrul proiectului ,,Formarea ºi dezvoltarea aptitudinilor ºi interesului pentru cercetarea ºtiinþificã teoreticã ºi aplicatã a

V

studeþilor din ciclul de licenþã ºi masterat în domeniul ºtiinþelor sociale ºi politice’’. Sondajul a fost realizat în perioada 15 - 18 ianuarie pe un eºantion reprezentativ de 820 de cadre didactice. Au fost selectaþi profesori ºi învãþãtori din toate cele trei niveluri ale învãþãmântului preuniversitar.

P

rimarul Ile ºi uniformele

Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan vrea sã afle pãrerea pãrinþilor legatã de introducerea uniformelor în ºcoli. Campania a fost iniþiatã de primar pe pagina sa de Facebook. Rãspunsurile nu au întârziat sã aparã. Mai mulþi utilizatori ai reþelei de socializare ºi-au exprimat opiniile referitoare la întrebarea edilului ºef.

”Este o pãrere personalã, er trebui reintroduse uniformele ºcolare. Nu de altceva deosebit decât faptul sã ºtie toatã lumea cã sunt elevi”, spune unul dintre utilizatorii reþelei de socializare. Mai mult, existã ºi voci care spun cã bani s-au strâns pentru þinuta elevilor, însã în cele din urmã nu s-a mai realizat nimic. ”De trei ani s-au strâns bani ºi tot nu s-au fãcut uniformele. Imediat gatã liceul ºi tot nu or sã aibe uniforme”, îi rãspunde un alt utilizator lui Gheorghe Ile. Pãrerea acestuia mai este impãrtãºitã de un alt internaut. ”Normal cã trebuie sã le facã, dar nu fac nimic cu toate cã am dat bani anul trecut”, scrie altcineva.

C

adrele didactice, despre portul uniformelor Cadrele didactice din Petroºani considerã cã reintroducerea uniformelor ar fi o mãsurã cât se poate de corectã.

P

atinoarul îºi ”topeºte” gheaþa la Petroºani. Ca ºi în marile oraºe din þarã ºi din judeþ, reprezentanþii patinoarelor încep sã îºi înceteze activitatea. Asta datoritã temperaturilor care au crescut destul demult în ultima perioadã ºi din cauza încasãrilor puþine. Monika BACIU ªi la Petroºani, cei care au amenajat un patinoar în zona pieþei centrale deja îºi împacheteazã lucrurile. ”Aºa cum ne-am obiºnuit în ultima perioadã sã ne aliniem la oraºele mari din þarã ºi de aceastã datã ne vom alinia, ºi nu într-un viitor îndepãrtat ci patioarul de la noi îºi va înceta activitatea având în vedere cã iarna din anul acesta a fost o iarnã mai blândã, a venit primãvara mai repede, deci condiþiile meteo ne vor duce cu ideea cã trebui sã începem sã

Acþiunea este absolut necesarã deoarece, vânatul în aceastã perioadã îºi gãseºte mai greu hrana din cauza zãpezii. De douã ori pe an este distribuitã hranã, iar prima etapã se deruleazã în toamnã. A doua începe spre finele

lunii ianuarie ºi dureazã aproape toatã luna februarie din cauzã cã vânãtorii ajung cu greu în zonele izolate. Astfel, cãtre fondurile de vânãtoare pleacã sute de kilograme de porumb dar ºi sfeclã furajerã. „Este forte important deoarece, fãrã acest ajutor, mistreþii ºi cãpriorii nu au

la ºcoalã vin sã înveþe nu sã facã parada modei. Deci reintroducerea uniformelor ar fi un lucru ideal”, a spus un dascãl petroºãnean. De nenumãrate ori s-a luat în discuþie reintroducerea uniformelor ºcolare, însã totul a rãmas la stadiul de discuþii ºi la latitudinea unitãþilor de învãþãmânt care trebuiau sã se consulte cu pãrinþii în vederea reintroducerii acestor echipamente distinctive pentru elevi.

Patinoarul de la Petroºani ºi-a închis porþile

practicãm alte sporturi decât cele de iarnã”, a declarat Ioan Pristavu, administratorul Pieþelor Petroºani. Anul trecut, împãtimiþii sporturilor de iarnã sau putut bucura de patinoarul din Petroºani pânã în apropierea lunii martie. Acum însã, sezonul de patinaj se încheie în capitala Vãii Jiului. ”Undeva dincolo de mijlocul

nicio ºansã de a ieºi cu bine din iarnã. Trebuie sã se þinã cont de faptul cã, în ciuda vremii rece dar cu soare de la noi, în munte vremea este asprã. În plus, acum animalele sunt gestante ºi nu se mai pot deplasa pe distanþe mari în cãutarea hranei. Spre exemplu, pentru un mistreþ este suficient

sã mãnânce doi ºtiuleþi de porumb pe zi din hrãnitorile amenajate de noi, pe lângã hrana ce o mai gãseºte el ca sã prindã putere ºi sã fie sãnãtos. Este o operaþiune greoaie, dar cum ne place sã mergem vara ºi primãvara la vânãtoare aºa trebuie sã ne placã sã ne îngrijim ºi de vânat”,

lunii februarie ºi-au încetat activitatea anul trecut având în vedere faptul cã iarna a fost mai grea ºi ultima parte a fost destul de asprã din punct de vedere al temperaturilor care au scãzut destul de mult. Anul acesta se va sunt temperaturi primãvãratice ºi nu cred cã mai este un interes deosebit

pentru copii sportul pe patine”, a mai spus Pristavu. ªi reprezentanþii patinoarului din Petroºani se plâng de încasãrile extrem de reduse care le-au avut în acest sezon. Aici deja spun vânãtorii. În toate gheaþa este lãsatã sã se dezgheþe, fondurile de vânãtoare iar o parte din bunurile aferente din Valea Jiului va fi patinoarului au fost deja strânse. distribuitã hranã pentru Zona va fi eliberatã în momentul în vânat. care nu va mai exista gheaþã, iar Maximilian acest lucru este o chestiune de GÂNJU câteva zile.

Hranã pentru animalele din munþi

ânãtorii din Valea Jiului au început operaþiunea de hrãnire a animalelor sãlbatice în special a mistreþilor ºi cãpriorilor din cele ºapte fonduri de vânãtore ale zonei.

Astfel, s-ar elimina discriminarea între elevi. ”Reintroducerea uniformelor ar fi cel mai potrivit lucru. Astfel, toþi elevii ar fi egali din punct de vedere al þinutei. Sunt copii ai cãror pãrinþi au o situaþie financiarã bunã ºi îºi permit eleganþã sau extravaganþã, însã marea majoritate nu deþin acets lux. ªi la urma urmei,


CVJ, NR. 301, JOI 7 FEBRUARIE 2013