Page 1

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 313

Cronica Vãii Jiului Luni, 25 februarie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 12 pagini z 1 LEU

Competiþii mondiale în domeniile schiabile din Valea Jiului

Mihaela Stoica a primit neînceperea urmãririi penale

ihaela Stoica, fiica M fostului viceprimar al municipiului Vulcan, a primit

neînceperea urmãrii penale în dosarul în care ofiþerii DIICOT au cercetat-o, dupã ce, în urma percheziþiei informatice, au fost descoperite mai multe fiºiere audio-video, ce reprezentau minori în ipostaze cu caracter sexual explicit, descãrcate de pe Internet.

>>> PAGINA A 3-A Mai rãu ca Hagi Tudose

SNH vrea sã închirieze cãtre Închideri de Mine ºi ce nu are!

axa pe aer. Asta mai T lipseºte sã le-o aplice ºefii de a Societatea Naþionalã a

Huilei celor de la Societatea Naþionalã de Închideri de Mine Valea Jiului, care funcþioneazã tot în sediul SNH.

>>> PAGINA A 5-A

Pãducel, pânã când îþi mai baþi joc de locuitorii din Lonea?

rimarul Ilie Pãducel, cel P mai longeviv edil din Valea Jiului, nu este nici pe departe un bun gospodar, iar asta nu o spunem noi, ci o demonstreazã realitatea din teren.

>>> PAGINA A 5-A

27 de ani de la tributul plãtit de cercetãtorii INSEMEX

M

onica Iacob Ridzi despre Festivalul Olimpic al tineretului european. Deputatul hunedoarean ºi în acelaºi timp fostul ministru al Tineretului ºi Sportului în perioada 2008-2009, Monica Iacob Ridzi vorbeºte despre importanþa festivalului olimpic al tineretului european ºi despre necesitatea continuãrii lucrãrilor de dezvoltare în domeniile schiabile din Valea Jiului. >>> PAGINA 12

n martie se împlinesc 27 de Îcurmat ani de la tragedia care a vieþile a cinci cercetãtori ai INSEMEX Petroºani surprinºi de o explozie produsã în subteranul EM Vulcan.

>>> PAGINA 11


2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Luni, 25 februarie 2013

Vr e m e a î n Va l e a J i u l u i

ApaServ Informeazã Începând cu 1 noiembrie 2012 auloc audienþe la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 dupã urmãtorul program: Miercuri, 13:00 - 15:00 · ªef Dep. economic Mariana Matrica · ªef Dep. Producþie –

Cristian Ionicã Joi, 10:00 - 12:00 · Director General - Costel Avram · ªef Dep. Exploatare Florin Donisa · ªef Birou Juridic – Adriana Dãian Director General, Costel AVRAM

Petrila

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Vu l c a n

Lupeni

Noaptea

Noaptea

Dimineaþa

Dimineaþa

Ziua

Ziua

Seara

Seara

Cronica Vãii Jiului z Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? z Vrei sã te dezvolþi? z Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? z Vrei sã faci bani? zzz

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani zzz

Cronica Vãii Jiului

Telefon

Website: www.cronicavj.ro

0374.906.687 zzz

E-mail: cronicavj@gmail.com

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 11:00 În gura presei 11:50 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator

17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 În puii mei 22:30 Un Show Pãcãtos 1:00 Observator (r)

National TV 9:45 Suflete pereche (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii

12:00 Teleshopping 12:15 Baronii (r) 13:45 Cuscrele (r) 14:45 Poveste de dragoste (r) 15:00 Teleshopping 15:15 Poveste de dragoste (r) 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Destine împlinite 20:15 Misiuni periculoase 22:45 Seducþie la Las Vegas 1:00 Misiuni periculoase (r)

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Ce se întâmplã, doctore? (r) 10:30 Mama vitregã 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Cursa din Hazzard 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Preþul rãzbunãrii 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 CSI New York 0:00 Fringe

Prima TV 9:30 Detectivul 11:30 Teleshopping 11:45 Frumoasa Ceci 13:00 Teleshopping 13:30 ªi eu m-am nãscut în România (r) 14:30 Teleshopping 15:00 Galileo 15:15 Cu lumea-n cap (r) 16:00 Cireaºa de pe tort 17:00 Trãsniþii (r)

TVR 1 10:30 Ora de business (r) 11:30 Garantat 100% (r) 12:40 Zeul rãzboiului (r) 13:20 Zeul rãzboiului (r) 14:00 Telejurnal 14:45 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 17:00 Latitudini 17:40 Zeul rãzboiului 18:20 Zeul rãzboiului 19:00 Ora de business 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 21:00 Prim plan 22:10 Natura rãului 23:50 Ora de business (r) 0:40 Nocturne

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Iubiri secrete

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE


Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Luni, 25 februarie 2013

Mihaela Stoica a primit neînceperea urmãririi penale

M

ihaela Stoica, fiica fostului viceprimar al municipiului Vulcan, a primit neînceperea urmãrii penale în dosarul în care ofiþerii DIICOT au cercetat-o, dupã ce, în urma percheziþiei informatice, au fost descoperite mai multe fiºiere audio-video, ce reprezentau minori în ipostaze cu caracter sexual explicit, descãrcate de pe Internet. În acelaºi dosar Adrian Sucilã a fost, însã, trimis în judecatã, primul termen fiind stabilit pentru data de 12 martie. Procurorii hunedoreni au anuntat încã de anul trecut, când au început urmãrirea penalã împotriva lui Adrian Sucilã, cã, în functie de rezultatul perchezitiilor informatice fãcute asupra calculatoarelor ridicate de la poliþist, este posibil ca DIICOT-ul sã înceapã propria anchetã, ceea ce

s-a si întâmplat. Potrivit procurorilor DIICOT învinuitului Sucilã DanAdrian i s-a reþinut faptul cã a procurat ºi deþinut un numãr de aproximativ 400 de fiºiere de tip imagine, conþinând fotografii cu minori în ipostaze pornografice. Despre aceste fiºiere Adrian Sucilã a susþinut cã au fost descãrcate de pe Internet într-o perioadã în care, în calitate de poliþist, ar fi intenþionat sã verifice o posibilã reþea de traficanþi de carne vie.

ª

i-a cedat casa unei familii cu cinci copii Implicatã într-un scandal ce a zguduit municipiul Vulcan, Mihaela Stoica este studentã la zi

la douã facultãþi, la drept ºi la ºtiinþe economice. De remarcat este faptul cã, în ciuda neplãcerilor generate de anchetele procurorilor ºi de procesul în care este învinuitã, Mihaela a reuºit sã promoveze toate examenele pe care le-a susþinut în

sesiune. Dar toþi cei care o cunosc pe Mihaela ºtiu cã este o fatã deºteaptã, plinã de ambiþie ºi pentru ei nu a fost o surprinzã faptul cã a luat examenele, chiar ºi sub presiunea psihicã la care a fost supusã pe parcursul anchetelor. Un lucru pe care, însã, puþinã lume îl cunoaºte despre Mihaela, este acela cã a renunþat la casa pe care o are la Vulcan în favoarea unei familii formate din cinci copii, cu pãrinþii suferind de un anumit handicap.

Dosarul Uricani ajunge marþi în faþa judecãtorilor

I

nculpaþii în dosarul exploziei de acum 2 ani de la mina Uricani ajung în faþa judecãtorilor, marþi. Atunci a fost fixat noul termen, iar martorii tragediei ar putea fi audiaþi. La termenul din ianuarie, 3 martori care au venit la Petroºani sã dea declaraþii în faþa instanþei nu au avut prilejul sã o ºi facã, din vina avocaþilor, care pentru a doua oarã nu au ajuns la Petroºani. Atunci a lipsit motivat Paula Iacob, care a depus o copie xerox la dosar prin care justificã o intervenþie chirurgicalã, motiv pentru care nu a fost prezentã. Nici celãlat avocat, Daniel Ionaºcu nu a venit. Asta dupã ce la termenul din decembrie el a fost cel care a avut o problemã medicalã. La termenul din ianuarie, Ionaºcu a avut un alt proces la Covasna. Instanþa a cerut, însã, în 15 ianuarie, ca cei doi sã poatã fi reprezentaþi de alþi colegi de la Hunedoara, în astfel de situaþii. Asta pentru cã martorii, rudele celor decedaþi, dar ºi reprezentanþii legali ai pãrþilor implicate, sã nu mai facã drumuri degeaba de la Uricani, ori Câmpu lui Neag.

Doi dintre inculpaþi, Dragoº Aurelian Ciucã ºi Claudiu Lucian Butari, sunt apãraþi de avocatul Paula Iacob, cea care a cerut la termenul din februarie 2012 sã studieze dosarul. Asta pentru cã avocata e de pãrere cã accidentul în care 5 electricieni au murit pe galeria principalã s-a produs din cauza unor cauze fortuite. Patru foºti ºefi ai Exploatãrii Miniere Uricani, respectiv Dragoº Aurelian Ciucã, Claudiu Lucian Butari, Nicuºor Florin Moga ºi Florinel Moldovan, au fost trimiºi în judecatã de procurori, pentru ucidere din culpã. La începutul lunii februarie, s-au comemorat doi ani de la tragedia care a bãgat în pãmânt 5 oameni la Mina Uricani. Ortacii ºi întreaga suflare a minei a aprins o lumânare ºi toþi ºi-au amintit de cumplita zi de 5 februarie 2011. Abaterile grave de la normele de securitate în muncã au dus la moartea celor cinci mineri în exploatarea Uricani, la începutul lunii februarie. Ancheta în cazul

exploziei de la Mina Uricani a fost finalizatã, iar inspectorii de muncã au descoperit zeci de abateri ºi mai mulþi vinovaþi. Potrivit procesului verbal de cercetare a accidentului de muncã produs în luna februarie la Exploatarea Minierã Uricani, în urma expertizãrii echipamentelor ºi a cercetãrilor, s-au constatat 26 de abateri, 21 dintre acestea fiind sancþionate cu amenzi contravenþionale în valoare de 182.000 lei, iar cinci cu avertisment contravenþional. Directorul unitãþii miniere se aflã ºi el printre persoanele cu atribuþii în domeniul respectãrii normelor de muncã sancþionate. Practic, gradul de responsabilitate a fost determinat pentru fiecare persoanã în parte în conformitate cu fiºa postului. În urma cercetãrilor, s-a stabilit cã în subteranul MInei Uricani s-a produs o explozie de metan, sursa acesteia fiind reprezentatã de “o scânteie de naturã electricã produsã undeva în zona silozului”. Diana MITRACHE

Mihaela le-a oferit casa sã locuiascã în ea fãrã sã le solicite nicio chirie. Dincolo de orice se spune despre Mihaela Stoica, faptele sale demonstreazã cã aceastã tânãrã meritã o a doua ºansã ºi un viitor. Mihaela Stoica împreunã cu Adrian Sucilã sunt judecaþi de magistraþii de la Judecãtoria Petroºani într-un dosar privind sãvârsirea infracþiunilor de act sexual cu un minor, corupþie sexualã, rãspândire de materiale obscene ºi furt. Marius MITRACHE

Fiul unui fost primar din Petroºani s-a spânzurat

D

urere fãrã margini în familia fostului primar al Petroºaniului Gheorghe Berca. La numai 26 de ani, fiul sãu ºi-a luat viaþa. Se pare cã tânãrul ar fi avut ceva probleme financiare, sau cel puþin aºa vorbeºte acum lumea. Avea o halã de ambalat PET-uri în apropierea cimitirului central ºi acolo a ºi fost gãsit. Doborât de probleme, George Berca a decis sã-ºi ia viaþa cu numai o zi înainte de a împlini 26 de ani. Tânãrul a plecat de acasã încã de joi ºi de atunci nimeni nu l-a mai vãzut. Vineri, tatãl lui, fostul primar al municipiului Petroºani, Gheorghe Berca, a reclamat dispariþia lui la Poliþia Municipiului Petroºani, dupã ce toatã noaptea a încercat sã dea de el. Cãutãrile i-au confirmat cele mai negre temeri: bãiatul sãu nu mai era în viaþã. Prietenul sãu cel mai bun e cel care l-a gãsit fãrã viaþã chiar în hala pe care o deþinea. În buzunar avea un bilet prin care îºi cerea iertare familiei ºi prietenilor, aºa cã nu existã suspiciuni de comitere a vreunei fapte penale. Gestul sãu i-a ºocat pe cei care îl cunoºteau ºi care se pregãteau sã-l sãrbãtoreascã. Car men COSMAN


4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 25 februarie 2013

Personal la limitã în spitalele Vãii Jiului

S

istemul medical al Vãii Jiului e zguduit de reorganizare, iar managerii fac calcule ºi împart personalul ºi banii. Aºa se face cã o infirmierã are în grijã ºi 15 bolnavi, dar trebuie sã facã faþã. Diana MITRACHE Au rãmas puþini, iar unele unitãþi medicale trebuie sã facã n continuare concedieri. Aceasta este situaþia în Valea Jiului, unde managerii de spitale sunt nevoiþi sã se descurce cum pot. Asta în condiþiile în care banii sunt mai puþini, pacienþii ajung cu sutele la spitale, iar asistentele, infirmierele ºi ingijitoarele muncesc pe

rupte. „În cadrul unei secþii, infirmierele sunt normate la numãrul de paturi. ªi normarea este undeva la 12 – 15 paturi ºi depninde de secþie. Pe, ATI spre exemplu, numãrul de infirmiere este mai imare, deci norma de lucru e mai micã, dar e mult mai mult de lucru cu pacienþii. La fel ºi la chirurgia plasticã. La recuperare, însã, numãrul de paturi de

care rãspunde o infirmierã este mai mare, deci automat norma este mai mare”, a declarat dr. Alin Vasilecu, manager Spitalul de Urgenþã din Petroºani. La Spitalul din Petroºani sunt 627 de paturi, care mai mereu sunt ocupate, dar deconturile la CAS se fac pentru doar 490 de pacienþi. Sunt 400 de asistente, 110 infirmiere ºi 90 de îngrijitoare ºi medicii recunosc cã li se cere mai mult decât e normal. „Din pãcate problema nu se pune dacã ele se descurcã sau nu. Este numãrul de pacienþi de care secþia trebuie sã se

Boala secolului loveºte ºi în Hunedoara

Peste 1500 de noi cazuri de cancer în judeþ

P

este 7000 de hunedoreni suferã de cancer. Direcþia de Sãnãtate Publicã Hunedoara a publicat o statisticã privind numãrul persoanelor care suferã de cancer. Numãrul acestora a crescut alarmant în anul 2012 faþã de anul 2011. Din datele statistice, pentru judeþul Hunedoara sunt ramaºi în evidenþã în anul 2012 un numãr de 7.741 cazuri de cancer. Monika BACIU Cele mai multe cazuri înregistrate în ultimul an, în judeþ, se referã la cancerul pulmonar. Nu mai puþin de 259 de hunedoreni au fost diagnosticaþi, doar în 2012, cu aceastã

boalã. S-au înregistrat, de asemenea, 112 cazuri de cancer la sân ºi 104 cazuri de cancer de colon. „La sfârºitul anului, în evidenþele noastre, figurau 7.741 de persoane care suferã de aceastã boalã. Peste 1.500 dintre cazuri au fost depistate doar în cursul lui 2012”, a precizat directorul executiv adjunct al DSP Hunedoara, doctorul Cecilia Birãu. ªi cazurile de cancer de piele au crescut. Medicii considerã cã expunerile la radiaþiile solare au dus la dublarea numãrului de cazuri de cancer de piele. ”Cauza cea mai importantã care a dus la cancerul de piele

a fost, cel mai probabil, influenþa radiaþiilor solare asupra pielii, în general vara, când oamenii nu respectã orele în care trebuie sã facã pauzã. În ceea ce priveºte cancerul pulmonar, trebuie sã încercãm sã reducem fumatul, mai ales în situaþiile în care plãmânii sunt expuºi ºi la alþi factori poluanþi. Stresul reprezintã ºi el unul dintre factorii importanþi care poate declanºa boala”, au declarat reprezentanþii DSP Hunedoara. Mortalitatea prin afecþiuni neoplazice (cancer) se situeazã pe locul doi în rândul mortalitãþii generale în România, dupã mortalitatea cauzatã de afecþiunile cardio-vasculare.

îngrijeascã. ªi atunci, personalul medical, mediu ºi auxiliar încearcã

sã-ºi de sfãºoare activitatea aºa încât sã acopere tot ceea ce este de fãcut”, mai spune dr.

Vasilescu. Managerul Alin Vasilescu, cel care conduce unitatea medicalã cea mai mare din Valea

Jiului, spune cã încearcã astfel sã se încadreze în normativele la nivel naþional, dar recunoaºte

cã mai are nevoie de oameni. „Existã un minus de 30 de infirmiere ºi cam 15, poate 20 de îngrijitoare. La asistente, deficitul este de sub 10%, iar deficitul de medici este de 15 – 20 de medici. Asta þinând cont ºi de rezidenþii, care cândva, mãcar teoretic, ar trebui sã vinã înapoi la finalul studiilor”, conchis Vasilescu. În aceste zile, în Valea Jiului se face o analizã la sânge a organigramelor. Asta dupã ce la Vulcan, spre exemplu, trebuie concediaþi cam 20 dintre angajaþi, pentru ca cheltuielile sã se reducã, aºa încât unitatea medicalã sã poatã sã supravieþuiascã.

SUP poate susþine o aripã externã de boli cronice la Petrila

Monika BACIU

rioarã. În momentul în care ar

susþii. În general activitatea pe o secþie de boli cronice se plãteºte ziua de spitalizare nu întreaga perioadã de internare”, a declarat managerul SUP Petroºani, medicul Alin Vasilescu. La reînfiinþarea unitãþii me-

Managerul Spitalului de Urgenþã din Petroºani, medicul Alin Vasilescu susþine cã o înfiinþare a unei secþii de boli cronice la Petrila ca aripã exterioarã nu poate creea probleme financiare. Asta în condiþiile în care pentru paturile ce vor funcþiona acolo se va asigura ºi finanþarea necesarã. ”Problema aceasta deschiderii spitalului Petrila depinde în primul ºi în primul rând de minister. Ei trebuie sã dea undã verde. Deschiderea unui furnizor de servicii medicale pe teritoriul oraºului Petrila, caracterul acestui furnizor dacã este pentru boli cronice cade în sarcina ministerului de a stabili. Cum tot sarcina lor este sã stabileascã dacã va fi o entitate separatã sau în cadrul Spitalului de Urgenþã din Petroºani ca secþie exte-

apãrea aceastã secþie exterioarã a Spitalului de Urgenþã din Petroºani ºi vine cu un numãr de paturi suplimentar faþã de numãrul actual de paturi al spitalului automat vine cu venituri. Venind cu venituri îþi poþi permite sã îl

dicale s-a renunþat datoritã lipsei medicilor. Dupã analiza efectuatã de comisia ministerialã la fosta unitate medicalã din Petrila, rãmâne ca Ministerul Sãnãtãþii sã stabileascã care vor fi procedurile legate de aceastã unitate.

P

roblemele financiare ale spitalelor din þarã sunt acute. În tot acest timp, la Petrila se încearcã o tacticã de înfiinþare a unei secþii de boli cronice ca aripã exterioarã a Spitalului de Urgenþã din Petroºani.


Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni, 25 februarie 2013

„Drumul lui Bãsescu” ar putea primi finanþare

Mai rãu ca Hagi Tudose

SNH vrea sã închirieze cãtre Închideri de Mine ºi ce nu are! L T

axa pe aer. Asta mai lipseºte sã le-o aplice ºefii de a Societatea Naþionalã a Huilei celor de la Societatea Naþionalã de Închideri de Mine Valea Jiului, care funcþioneazã tot în sediul SNH.

Ruperea minelor viabile de cele neviabile ºi crearea a douã companii distincte scoate al ivealã situaþii aberante, pe principiul „pentru unii mumã, iar pentru ceilalþi ciumã”. SNH – urmaºa Companiei Naþionale a Huilei are de toate, de la sediu, la maºini ºi echipamente, pentru cã ei i s-au dat toate în platã. Ceilalþi nu au nimic, decât mine cheltuitoare, scumpe ºi un program de închidere ce se deruleazã pânã în 2018. Absurdul situaþiei a ieºit la ivealã în momentul în care s-a pus problema închirierii unor autoturisme pentru ca ºi SNIM VJ sã poatã funcþiona. Autoturisme cumpãrate pe timpul în care CNH îngloba toate unitãþile miniere, adicã anterior ruperii ei în douã. Este vorba desper 6 maºini Ford, o Honda ºi un microbuz,

etatea lor ºi appi sã ne punã care au fost date în platã cãtre SNH. Pentru SNIM VJ chirie pe ele”, spun sursele citate anterior. Oricum, în nu a rãmas decât posibilicurând SNIM VJ ar putea tatea sã le închirieze din plãti chirie ºi pe aer, pentru curtea SNH, deºi – spun cã în rest plãtesc pe absolut surse din interiorul societãþii tot: birou, hol, bãi, tele– era normal ca ºi SNIM VJ foane, tehnicã de calcul, etc. sã primeascã mãcar douã maºini ca sã se poatã desu vrut sã le ia curca. Cu mãrinimie, SNH din banii de le închiriazã: 51 de lei/ zi huilã pentru un Ford ºi 20 de lei/ Strigãtor la cer este zi pentru un Cielo folosit de modul în care ºefii de al liderul de sindicat. Paradoxul SNH au înþeles sã obþinã un abia acum vine: autoturispreþ mai mare al huila livratã mele nu sunt înmatriculate Complexului Energetic pe SNH, ci tot ep CNH, Hunedoara. Preþul plãtit de adicã societatea închiriazã ºi CEH este de 69 de lei/ ce nu are. „Ei, cei de al GCal, iar în timpul negocieSNH, nu pot face dovada rilor cei de al CEH au spus proprietãþii decât cu acel rãspicat cã nu pot plãti mai document cã au fost date în mult de atât. Pentru SNH platã. Era mai normal ca întâi sã le rimarul Ilie treacã în propriPãducel, cel mai

A

rezolvarea problemei a venit rapid: sã se ia din banii plãtiþi unitãþilor miniere din administrarea Societãþii Naþionale de Închideri de Mine pe motiv cã acestea sunt pe program de închidere ºi primesc subvenþie de la stat, chiar dacã acei bani au cu totul altã destinaþie. Altfel spus, reprezentanþii SNH au cerut ca SNIM VJ sã primeascã 55 de lei/ GCAL, iar diferenþa pânã la 69 de lei sã le-o adauge la preþul primit de cele patru mine viabile. Ideea nu a avut sorþi de izbândã ºi, dupã negocieri, preþul plãtit de CEH a rãmas a ºi pânã acum, respectiv 69 de lei/ Gcal pentru toatã huila din Valea Jiului. Am vrut sã vedem care este pãrerea directorului SNIM VJ, Petre Drãgoescu, referitor la aceste aspecte cu care se confruntã zi de zi, dar a refuzat sã comenteze situaþia. SNH are în componenþã minele Lonea, Livezeni, Vulcan ºi Lupeni, iar SNIMVJ Petrila, Paroºeni ºi Uricani. Car men COSMAN

ucrãrile la Drumul Naþional 66A ar putea fi reluate în acest an dacã se va asigura finanþarea de la bugetul de stat, iar pentru localitatea Uricani ar fi rezolvate mai multe locuri de muncã.

Autoritãþile locale au fãcut demersuri peste demersuri la ministerul de resort pentru reluarea lucrãrilor la DN 66 A, Câmpu lui Neag – Herculane în condiþiile în care se confruntã cu un numãr extrem de mare de ºomeri. Senatorul de Valea Jiului, Cosmin Nicula crede cã este foarte posibil ca în acest an sã se asigure finanþarea din bugetul statului pentru a fi reluate lucrãrile. La DN 66A mai este de construit doar un singur segment, iar la finalizare, calea de acces ar lega Valea Jiului de sudvestul þãrii. Dãnuþ Buhãescu considerã cã ruta duce la deschiderea zonei spre sud – vestul

României ºi ar putea fi poarta de intrare a turiºtilor sârbi în zona schiabilã a Vãii Jiului. DN66A are însã o puternicã opoziþie din partea militanþilor de mediu care cred cã va fi afectatã aria protejatã iremediabil. Lucrãrile la drumul naþional Câmpu lui Neag- Herculane au demarat pe vremea când ºeful statului era ministru al Transporturilor, au fost sistate în repetate rânduri din lipsa finanþãrii. Lucrãrile pentru drumul care are o lungime de 110 kilometri trebuiau sã fie gata în 2010. Pânã acum s-a finalizat tronsonul I ºi II ºi mai trebuie construit al treilea tronson. Maximilian GÂNJU

P

longeviv edil din Valea Jiului, nu este nici pe departe un bun gospodar, iar asta nu o spunem noi, ci o demonstreazã realitatea din teren. Poate unii vor spune cã suntem cârcotaºi, cã Pãducel se implicã în gospodãrirea oraºului, cã toatã ziua îi streseazã cu telefoanele pe ministeriabili, cã face, cã drege. Adevãrat, poate vorbeºte la telefon toatã ziua! Numai cã primarul, probabil ocupat de problemele macroeconomice ale oraºului a uitat de cele lumeºti, probleme cu care se confruntã omul de rând. Mai exact, cartiere întregi din oraºul pãstorit de Pãducel aratã nefiresc de degradate, strãzile sunt îngropate efectiv în noroi ºi mizerie. Concret, în colonia Brãtianu spre exemplu, cele câteva sute de familii care locuiesc aici trãiesc zilnic un adevãrat coºmar. Noroiul de pe stradã i-a înghiþit efectiv! Ca sã iasã din casã pânã la alimentara din colþ oamenii sunt nevoiþi sã se

Pãducel, pânã când îþi mai baþi joc de locuitorii din Lonea?

înarmeze cu cisme de cauciuc înalte pânã mai sus de genunchi. Pãducel însã nu are de unde sã ºtie toate astea, cã de la el, din fotoliul de la primãrie, nu se vede drama acestor oameni. “Niciodatã aceastã colonie nu a arãtat în acest hal. Efectiv nu mai poþi ieºi din casã de noroiul de pe drum. Uitaþi-vã ºi dumneavoastrã dacã aºa ceva este normal în anul 2013”, spune un localnic din Brãtianul, de pe strada Stadionului. Oamenii sunt furioºi ºi pe faptul cã, la primãrie,

plãtesc impozite ºi taxe ca ºi cum ar sta în centrul Petrilei. “Noi plãtim impozite ºi taxe pe care ni le-au ºi mãrit ºi nu beneficiem de nimic. Unde se duc banii noºtri? Ce face primarul? Trãim îngropaþi în mocirlã”, spune un alt localnic. Locuitorii din Brãtianu spun cã au fost de nenumãrate ori la primarul Pãducel ºi i-au fãcut zeci de sesizãri, ºi spun cã primarul le-a promis cã se va rezolva, cã strãzile vor fi asfaltate, însã pânã acum, dupã cum o aratã realitatea, Pãducel este

doar un mare MINCINOS! “Pot sã vã spun cã am fost de nenumãrate ori la primar ºi l-am rugat în numele oamenilor de aici sã facã ceva ºi pentru noi. De fiecare datã mi-a spus cã se va face, dar nu s-a întâmplat nimic. Acum, dupã ce s-au introdus þevile de canalizare toate strãzile din colonie, fãrã nicio excepþie, sunt distruse complet, iar noroiul, gropile ºi mizeria ne-au înghiþit efectiv”, mai spune un locuitor al coloniei Brãtianu. Marius MITRACHE


6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 25 februarie 2013 sfârºitul Doar un abator comercializeazã T otsãptãmânii trecute a fost carne de cal în Hunedoara marcat de tenta

C

ontroale în urma scandalului cu carnea de cal. La nivelul judeþului Hunedoara s-au efectuat mai multe verificãri în carmangerii ºi magazinele alimentare pentru identificarea unor posibile comercializãri ale cãrnii de cal în locul celei de vitã. Responsabilii sanitar-veterinari spun cã nu s-au identificat astfel de nereguli.

”Am avut o notã de serviciu datã de Autoritatea Naþionalã Sanitarã ºi Siguranþa Alimentelor prin care a trebuit sã controlãm toate unitãþile care comercializeazã, depoziteazã ºi proceseazã carne ºi în acest sens am verificat toate mãcelãriile, toate carmangeriile ºi magazinele alimentare care comercializeazã carne ºi produse din carne. Am recoltat probe de produse de carne, probe de preparate pentru examen fizico-chimic ºi bacteriologic ºi de asemenea am verificat condiþiile de igienã ºi respectarea normelor HCCP respectiv procedura de iginizare ºi curãþenie prin probe de sanitaþie. Am recoltat în acest sens peste 1200 de probe ºi aproape 100 deprobe de carne, produse de carne ºi brânzeturi. Urmarea controloalelor pe care le-am verifi-

Valea Jiului ºi nu s-au comercializat produse din carne de cal”, a mai precizat sursa citatã.

nutritive ale C alitãþi cãrnii de cal

cat am constatat anumite neconformitãþi în ceea ce priveºte etichetarea ºi condiþiile de igienã, fapt pentru care am aplicat un numãr de 6 contravenþii la mãcelãriiºi carmangerii între 600 ºi 800 de lei”, a declarat medicul Gheorghe Cristea, preºedintele Colegiului Medicilor Veterinari din judeþul Hunedoara. În urma verificãrilor efectuate de reprezentanþii Direcþiei Sanitar Veterinare au fost identificate nereguli în ceea ce priveºte etichetarea produselor. Adicã, acestea aveau probleme la ceea ce înseamnã termenul de valabiliatate a produselor. ”Etichetarea greºitã nu are lotul ºi data expirãrii produsului respetiv. Nu s-au identificat înlocuiri de specie, respspectiv vitã înlocuitã cu cal sau miel, oaie înlocuitã cu câine sau pisicã. Nu s-au identificat asemenea neconformitãþi în

Carnea de cal nu este nocivã pentru consumul uman. Mai mult decât atât, medicii recomandã ca aceasta sã fie consumatã datoritã calitãþilor nutritive pe care le are. ”Carnea de cal nu este nocivã, numai datoritã faptului cã tradiþia româneascã face în aºa fel încât oamenii sã nu consume carne de cal deºi are o valoare nutrivitã mai mare decât carnea de vitã, decât cea de oaie prin conþinutul de mioglobinã ºi fier ºi de asemenea de omega trei”, a mai declarat medicul Gheorghe Cristea. La nivelul judeþului Hunedoara un singur abator este autorizat pentru a sacrifica caii. Acesta funcþioneazã în satul Nojag, comuna Certejul de Sus ºi este acreditat pentru comerþ intracomunitar încã din anul 2008. „Abatorul din Nojag este singurul din judeþ care este acreditat pentru sacrificarea cailor. Cei de aici au exportat carnea de cal în Italia”, a mai precizat medicul. În ultimele zile au apãrut ºi informaþii potrivit cãrora carne de mãgar ar fi comercializatã în judeþul Hunedoara în locul celei de vitã. Monika BACIU

O doctoriþã din Hunedoara a fost împuºcatã de soþ. Bãrbatul s-a sinucis

V

COLÞUL LUI DENIS

ictima se afla în maºinã ºi un trecãtor este cel care a sunat duminicã dimineaþa la 112 pentru a anunþa grozãvia. La faþa locului a sosit imediat o ambulanþã, însã medicii nu au mai avut ce sã facã pentru femeie. Rãnile suferite erau incompatibile cu viaþa, iar aceºtia au putut doar sã constate decesul victimei. Dupã aproximativ o jumãtate de orã,

la doar câteva strãzi distanþã, a fost gãsit ºi soþul doctoriþei, de asemenea împuºcat, iar din datele de pânã acum acesta s-ar fi sinucis dupã ce ºi-a omorât soþia. Femeia, care era de profesie medic urolog, a fost impuºcatã cu o arma de vânatoare, armã care a fost gãsitã lângã cadavrul bãrbatului, care se afla într-o altã maºinã. Poliþiºtii au declanºat o anchetã pentru a stabili ce s-a întâmplat. Car men COSMAN

Turiºti în comã alcoolicã, culeºi din zãpadã

I

deea de distracþie este prost înþeleasã de tinerii care vin la munte în staþiunile noastre. Dupã ce schiazã mai toatã ziua pe pârtii, ei merg seara în cluburile ºi PUB-urile din staþiuni, în Straja, în mod de spe-

cial, iar de acolo au nevoie de ajutorul salvamontiºtilor pentru a ieºi afarã. Atât de tare se îmbatã. Unii, mai “curajoºi” din fire, având dorinþa puternicã de a demonstra prietenilor ce tari sunt ei, ies singuri, atunci când încã se mai þin pe picioare, iar apoi rãtãcesc prin

staþiune îmbrãcaþi neadecvat ºi plini de impresii. De multe ori, salvatorii montani pleacã în cãutarea lor ºi îi gãsesc undeva în zãpadã, în stare de semiconºtienþã. ªi, mai grav de atât este faptul cã în cele mai multe astfel de cazuri, culese din zãpadã sunt fetele, care

dragostei, pentru cã cele mai multe administraþii locale din Valea Jiului au organizat manifestãri de Dragobete.

S

Dragostea, mai presus de tot

Startul a fost dat de primãria Petroºani, cu o întâlnire în cadrul Forumului Pro Urbis, la care au participat elevi de la toate liceele din oraº. Pentru acest eveniment, Conisliul Local a alocat suma de 1000 de lei în ultima ºedinþã. În cadrul acestei manifestãri în care dragostea a fost pusã la loc de cinste, elevii au organizat ºi un mic spectacol ºi au participat la tot felul de jocuri. La finalul acþiunii, participanþii au primit diplome din partea

administraþiei locale. În data de 24 februarie, chiar în ziua de Dragobete, douã primãrii au ales sã organizeze acþiuni publice, respectiv la Vulcan ºi Petrila. În Municipiul Vulcan, chiar în faþa primãriei, a avut loc o manifestare amplã,

cu participarea a zeci de tineri ºi numai, în care dragostea a fost discutatã ºi preþuitã parcã mai mult ca oricând. La Petrila, tot de la ora 16:00, la Casa de Culturã Ladislau Schmidt, primãria din localitate a organizat un

Mulþi ºomeri, puþini calificaþi

ute de tineri, ºi nu numai, s-au înghesuit la Petroºani la prima bursã din 2013.Toþi au sperat sã-ºi gãseascã de lucru ºi au depus CV-uri, în aºteptarea selecþiei, deºi mai toþi au fost necalificaþi. Sunt foºti mineri care sperau sã lucreze acum necalificaþi în construcþii, ori la gatere. Lor li s-au adãugat ºi câteva zeci de tineri absolvenþi, care nu ºtiu sã facã nimic ºi care îºi cãutau de lucru, sãtui de stat acasã. Prima bursã din acest an a adunat sute de ºomeri la Petroºani , dar cei mai mulþi au fost necalificaþi. Asta o recunosc ºi ei, dupã ce ºi-au depus CV-urile, dar ºi angajatorii. „Oamenii vor un loc de muncã ºi au venit mulþi la mine, dar, din pãcate, calificãri nu aupentru ceea ce se cere. Am multe CV-uri aici, dar cei mai mulþi sunt necalificaþi ºi noi avem nevoie de drujbist, ifronist, ºofer pe TAF, pentru cã e un gater ºi ne trebuie calificaþi”, spune unul dintre angajamoarte de bete ºi uitã ce mai fac. În primul rând sunt gãsite la un pas de comã alcoolicã, iar apoi sunt aproape de hipotermie, pentru cã ies afarã în frig ºi zãpadã de la cãldura din club, având pe ele haine sumare. Nu trece week-end ca în Straja, cel puþin, în nopþile de vineri spre sâmbãtã sau de sâmbãtã spre duminicã, jandarmii montani sã nu amendeze altfel de specimene pentru tulburarea liniºtii publice din staþiune, pentru cã dupã ce se îmbatã, tinerii se mai ºi iau la ceartã, ori ca salvamontiºtii sã nu îi adune din zãpadã aproape inconºtienþi de la bãuturã. Luiza ANDRONACHE

torii care au cãutat vineri la bursã oameni calificaþi ºi a primit oserie de CV –uri de la necalificaþi. ªomerii vor sã lucreze, însã, le lipseºte fie calificarea, fie experienþa ºi atunci vin la burse doar cu speranþe. „Am gãsit aici ceva de lucru, la un gater. Am lãsat un CV ºi aºtept sã vãd dacã mã va chema”, spune un ºomer, care vineri dimineaþã îºi cãuta de lucru la Petroºani. „Acum sunt în cãutarea unui loc de muncã. Încerc sã le explic celor care fac angajãri cã aº lucra pe automacara, dar nu am experienþa necesarã ºi mã tem sã nu rãstorn TAF-ul. Am calificare, dar am spus adevãrul cã nu am experienþã.Nu e caºi cu taxiulpedrum”, a declarat dezamãgit un alt ºomer. „Nu am gãsit nimic bun. Nu ºtiu sã fac nimic”, a spus un altul. Responsabilii de la agenþia localã din Petroºani recunosc cã au venit foarte mulþi ºomeri, dar spun cã unii cautã doar joburi în construcþii ºicã vor mai avea de aºteptat. Pânã atunci, doar câþiva au avut ºanse la prima bursã. „Am avut 38 de locuri de muncã vacante ºi 5 agenþi economici care au oferit posturi. Suntem foarte mulþumiþi cã au venit mulþi, dar din pãcate nu au fost mulþumiþi de ofertã, având în vedere cã mulþi au solicitat locuri de

muncã în construcþii, ca necalificaþi, iar pânã acum constructorii nu au pornit lucrul. Am avut locuri de muncã la o exploatare forestierã, la o societate care face instalaþii electrice, la un service auto ºi în comerþ”, a declarat Judith Babþan, ºefa ALOFM Petroºani. Prima bursã din 2013 s-a desfãºurat în întreg judeþul Hunedoara, iar cei de aici spun cã lunar vor face astfel de întâlniri cu cei aflaþi în cãutarea unui job, dar ºi cu cei care cautã sã facã angajãri. La aceastã bursã, la nivel judeþean, au fost contactaþi un numãr de 133 angajatori în vederea participãrii la bursã ºi au participat efectiv un numãr de 44 agenþi economici. Oferta de locuri de muncã a numãrat 296 de posturi, ºi au participat efectiv un numãr de 1.049 de hunedoreni. La final au fost selectate 117 persoane în vederea încadrãrii ºi au fost încadrate în muncã 93 persoane, dintre care 9 persoane cu studii superioare. Reprezentanþii Agenþiei Judeþene de Ocuparea Forþei de Muncã spun cã vor monitoriza dupã un interval de 30 de zile câte dintre persoanele selectate au fost încadrate în muncã. Diana MITRACHE

spectacol cu trupe locale, astfel cã Dragobetele a fost celebrat cu muzicã ºi dans. La sfârºit, tinerii sau bucurat de o searã specialã, pentru cã programul a continuat cu o discotecã. Luiza ANDRONACHE

Pensiile, luate la control la Petroºani, P rezent Ilie Toma, directorul executiv al Casei Judeþene de Pensii Hunedoara, a precizat cã, de-a lungul anului trecut, au fost depuse câteva zeci de reclamaþii legate de pensiile de invaliditate.

Pe de altã parte, în acest an, au fost înregistrate alte 4 astfel de sesizãri, câte douã în lunile ianuarie, respectiv februarie. Potrivit noului ºef al casei de pensii hunedorene, în 2012 au fost trimise pentru reevaluare, la Institutul Naþional de Expertizã Medicalã din Bucureºti, circa 1.100 de dosare. În acelaºi timp, 182 de pensionari hunedoreni pe caz de boalã au depus contestaþii la Comisia regionalã de Expertizã Medicalã din Timiºoara. În prezent, în judeþul Hunedoara, dintre cei 147.000 de pensionari, peste 17.000 primesc pensii de invaliditate. Mir cea NISTOR

Actualitate 7


6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 25 februarie 2013 sfârºitul Doar un abator comercializeazã T otsãptãmânii trecute a fost carne de cal în Hunedoara marcat de tenta

C

ontroale în urma scandalului cu carnea de cal. La nivelul judeþului Hunedoara s-au efectuat mai multe verificãri în carmangerii ºi magazinele alimentare pentru identificarea unor posibile comercializãri ale cãrnii de cal în locul celei de vitã. Responsabilii sanitar-veterinari spun cã nu s-au identificat astfel de nereguli.

”Am avut o notã de serviciu datã de Autoritatea Naþionalã Sanitarã ºi Siguranþa Alimentelor prin care a trebuit sã controlãm toate unitãþile care comercializeazã, depoziteazã ºi proceseazã carne ºi în acest sens am verificat toate mãcelãriile, toate carmangeriile ºi magazinele alimentare care comercializeazã carne ºi produse din carne. Am recoltat probe de produse de carne, probe de preparate pentru examen fizico-chimic ºi bacteriologic ºi de asemenea am verificat condiþiile de igienã ºi respectarea normelor HCCP respectiv procedura de iginizare ºi curãþenie prin probe de sanitaþie. Am recoltat în acest sens peste 1200 de probe ºi aproape 100 deprobe de carne, produse de carne ºi brânzeturi. Urmarea controloalelor pe care le-am verifi-

Valea Jiului ºi nu s-au comercializat produse din carne de cal”, a mai precizat sursa citatã.

nutritive ale C alitãþi cãrnii de cal

cat am constatat anumite neconformitãþi în ceea ce priveºte etichetarea ºi condiþiile de igienã, fapt pentru care am aplicat un numãr de 6 contravenþii la mãcelãriiºi carmangerii între 600 ºi 800 de lei”, a declarat medicul Gheorghe Cristea, preºedintele Colegiului Medicilor Veterinari din judeþul Hunedoara. În urma verificãrilor efectuate de reprezentanþii Direcþiei Sanitar Veterinare au fost identificate nereguli în ceea ce priveºte etichetarea produselor. Adicã, acestea aveau probleme la ceea ce înseamnã termenul de valabiliatate a produselor. ”Etichetarea greºitã nu are lotul ºi data expirãrii produsului respetiv. Nu s-au identificat înlocuiri de specie, respspectiv vitã înlocuitã cu cal sau miel, oaie înlocuitã cu câine sau pisicã. Nu s-au identificat asemenea neconformitãþi în

Carnea de cal nu este nocivã pentru consumul uman. Mai mult decât atât, medicii recomandã ca aceasta sã fie consumatã datoritã calitãþilor nutritive pe care le are. ”Carnea de cal nu este nocivã, numai datoritã faptului cã tradiþia româneascã face în aºa fel încât oamenii sã nu consume carne de cal deºi are o valoare nutrivitã mai mare decât carnea de vitã, decât cea de oaie prin conþinutul de mioglobinã ºi fier ºi de asemenea de omega trei”, a mai declarat medicul Gheorghe Cristea. La nivelul judeþului Hunedoara un singur abator este autorizat pentru a sacrifica caii. Acesta funcþioneazã în satul Nojag, comuna Certejul de Sus ºi este acreditat pentru comerþ intracomunitar încã din anul 2008. „Abatorul din Nojag este singurul din judeþ care este acreditat pentru sacrificarea cailor. Cei de aici au exportat carnea de cal în Italia”, a mai precizat medicul. În ultimele zile au apãrut ºi informaþii potrivit cãrora carne de mãgar ar fi comercializatã în judeþul Hunedoara în locul celei de vitã. Monika BACIU

O doctoriþã din Hunedoara a fost împuºcatã de soþ. Bãrbatul s-a sinucis

V

COLÞUL LUI DENIS

ictima se afla în maºinã ºi un trecãtor este cel care a sunat duminicã dimineaþa la 112 pentru a anunþa grozãvia. La faþa locului a sosit imediat o ambulanþã, însã medicii nu au mai avut ce sã facã pentru femeie. Rãnile suferite erau incompatibile cu viaþa, iar aceºtia au putut doar sã constate decesul victimei. Dupã aproximativ o jumãtate de orã,

la doar câteva strãzi distanþã, a fost gãsit ºi soþul doctoriþei, de asemenea împuºcat, iar din datele de pânã acum acesta s-ar fi sinucis dupã ce ºi-a omorât soþia. Femeia, care era de profesie medic urolog, a fost impuºcatã cu o arma de vânatoare, armã care a fost gãsitã lângã cadavrul bãrbatului, care se afla într-o altã maºinã. Poliþiºtii au declanºat o anchetã pentru a stabili ce s-a întâmplat. Car men COSMAN

Turiºti în comã alcoolicã, culeºi din zãpadã

I

deea de distracþie este prost înþeleasã de tinerii care vin la munte în staþiunile noastre. Dupã ce schiazã mai toatã ziua pe pârtii, ei merg seara în cluburile ºi PUB-urile din staþiuni, în Straja, în mod de spe-

cial, iar de acolo au nevoie de ajutorul salvamontiºtilor pentru a ieºi afarã. Atât de tare se îmbatã. Unii, mai “curajoºi” din fire, având dorinþa puternicã de a demonstra prietenilor ce tari sunt ei, ies singuri, atunci când încã se mai þin pe picioare, iar apoi rãtãcesc prin

staþiune îmbrãcaþi neadecvat ºi plini de impresii. De multe ori, salvatorii montani pleacã în cãutarea lor ºi îi gãsesc undeva în zãpadã, în stare de semiconºtienþã. ªi, mai grav de atât este faptul cã în cele mai multe astfel de cazuri, culese din zãpadã sunt fetele, care

dragostei, pentru cã cele mai multe administraþii locale din Valea Jiului au organizat manifestãri de Dragobete.

S

Dragostea, mai presus de tot

Startul a fost dat de primãria Petroºani, cu o întâlnire în cadrul Forumului Pro Urbis, la care au participat elevi de la toate liceele din oraº. Pentru acest eveniment, Conisliul Local a alocat suma de 1000 de lei în ultima ºedinþã. În cadrul acestei manifestãri în care dragostea a fost pusã la loc de cinste, elevii au organizat ºi un mic spectacol ºi au participat la tot felul de jocuri. La finalul acþiunii, participanþii au primit diplome din partea

administraþiei locale. În data de 24 februarie, chiar în ziua de Dragobete, douã primãrii au ales sã organizeze acþiuni publice, respectiv la Vulcan ºi Petrila. În Municipiul Vulcan, chiar în faþa primãriei, a avut loc o manifestare amplã,

cu participarea a zeci de tineri ºi numai, în care dragostea a fost discutatã ºi preþuitã parcã mai mult ca oricând. La Petrila, tot de la ora 16:00, la Casa de Culturã Ladislau Schmidt, primãria din localitate a organizat un

Mulþi ºomeri, puþini calificaþi

ute de tineri, ºi nu numai, s-au înghesuit la Petroºani la prima bursã din 2013.Toþi au sperat sã-ºi gãseascã de lucru ºi au depus CV-uri, în aºteptarea selecþiei, deºi mai toþi au fost necalificaþi. Sunt foºti mineri care sperau sã lucreze acum necalificaþi în construcþii, ori la gatere. Lor li s-au adãugat ºi câteva zeci de tineri absolvenþi, care nu ºtiu sã facã nimic ºi care îºi cãutau de lucru, sãtui de stat acasã. Prima bursã din acest an a adunat sute de ºomeri la Petroºani , dar cei mai mulþi au fost necalificaþi. Asta o recunosc ºi ei, dupã ce ºi-au depus CV-urile, dar ºi angajatorii. „Oamenii vor un loc de muncã ºi au venit mulþi la mine, dar, din pãcate, calificãri nu aupentru ceea ce se cere. Am multe CV-uri aici, dar cei mai mulþi sunt necalificaþi ºi noi avem nevoie de drujbist, ifronist, ºofer pe TAF, pentru cã e un gater ºi ne trebuie calificaþi”, spune unul dintre angajamoarte de bete ºi uitã ce mai fac. În primul rând sunt gãsite la un pas de comã alcoolicã, iar apoi sunt aproape de hipotermie, pentru cã ies afarã în frig ºi zãpadã de la cãldura din club, având pe ele haine sumare. Nu trece week-end ca în Straja, cel puþin, în nopþile de vineri spre sâmbãtã sau de sâmbãtã spre duminicã, jandarmii montani sã nu amendeze altfel de specimene pentru tulburarea liniºtii publice din staþiune, pentru cã dupã ce se îmbatã, tinerii se mai ºi iau la ceartã, ori ca salvamontiºtii sã nu îi adune din zãpadã aproape inconºtienþi de la bãuturã. Luiza ANDRONACHE

torii care au cãutat vineri la bursã oameni calificaþi ºi a primit oserie de CV –uri de la necalificaþi. ªomerii vor sã lucreze, însã, le lipseºte fie calificarea, fie experienþa ºi atunci vin la burse doar cu speranþe. „Am gãsit aici ceva de lucru, la un gater. Am lãsat un CV ºi aºtept sã vãd dacã mã va chema”, spune un ºomer, care vineri dimineaþã îºi cãuta de lucru la Petroºani. „Acum sunt în cãutarea unui loc de muncã. Încerc sã le explic celor care fac angajãri cã aº lucra pe automacara, dar nu am experienþa necesarã ºi mã tem sã nu rãstorn TAF-ul. Am calificare, dar am spus adevãrul cã nu am experienþã.Nu e caºi cu taxiulpedrum”, a declarat dezamãgit un alt ºomer. „Nu am gãsit nimic bun. Nu ºtiu sã fac nimic”, a spus un altul. Responsabilii de la agenþia localã din Petroºani recunosc cã au venit foarte mulþi ºomeri, dar spun cã unii cautã doar joburi în construcþii ºicã vor mai avea de aºteptat. Pânã atunci, doar câþiva au avut ºanse la prima bursã. „Am avut 38 de locuri de muncã vacante ºi 5 agenþi economici care au oferit posturi. Suntem foarte mulþumiþi cã au venit mulþi, dar din pãcate nu au fost mulþumiþi de ofertã, având în vedere cã mulþi au solicitat locuri de

muncã în construcþii, ca necalificaþi, iar pânã acum constructorii nu au pornit lucrul. Am avut locuri de muncã la o exploatare forestierã, la o societate care face instalaþii electrice, la un service auto ºi în comerþ”, a declarat Judith Babþan, ºefa ALOFM Petroºani. Prima bursã din 2013 s-a desfãºurat în întreg judeþul Hunedoara, iar cei de aici spun cã lunar vor face astfel de întâlniri cu cei aflaþi în cãutarea unui job, dar ºi cu cei care cautã sã facã angajãri. La aceastã bursã, la nivel judeþean, au fost contactaþi un numãr de 133 angajatori în vederea participãrii la bursã ºi au participat efectiv un numãr de 44 agenþi economici. Oferta de locuri de muncã a numãrat 296 de posturi, ºi au participat efectiv un numãr de 1.049 de hunedoreni. La final au fost selectate 117 persoane în vederea încadrãrii ºi au fost încadrate în muncã 93 persoane, dintre care 9 persoane cu studii superioare. Reprezentanþii Agenþiei Judeþene de Ocuparea Forþei de Muncã spun cã vor monitoriza dupã un interval de 30 de zile câte dintre persoanele selectate au fost încadrate în muncã. Diana MITRACHE

spectacol cu trupe locale, astfel cã Dragobetele a fost celebrat cu muzicã ºi dans. La sfârºit, tinerii sau bucurat de o searã specialã, pentru cã programul a continuat cu o discotecã. Luiza ANDRONACHE

Pensiile, luate la control la Petroºani, P rezent Ilie Toma, directorul executiv al Casei Judeþene de Pensii Hunedoara, a precizat cã, de-a lungul anului trecut, au fost depuse câteva zeci de reclamaþii legate de pensiile de invaliditate.

Pe de altã parte, în acest an, au fost înregistrate alte 4 astfel de sesizãri, câte douã în lunile ianuarie, respectiv februarie. Potrivit noului ºef al casei de pensii hunedorene, în 2012 au fost trimise pentru reevaluare, la Institutul Naþional de Expertizã Medicalã din Bucureºti, circa 1.100 de dosare. În acelaºi timp, 182 de pensionari hunedoreni pe caz de boalã au depus contestaþii la Comisia regionalã de Expertizã Medicalã din Timiºoara. În prezent, în judeþul Hunedoara, dintre cei 147.000 de pensionari, peste 17.000 primesc pensii de invaliditate. Mir cea NISTOR

Actualitate 7


8 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 25 februarie 2013

Senatorul Haralambie Vochiþoiu îi solicitã premierului 4 milioane de lei lei pentru Aninoasa

S

enatorul PP-DD de Valea Jiului Haralambie Vochiþoiu îi solicitã premierului Victor Ponta un ajutor guvernamental de 4 milioane lei pentru a plãti un credit la BCR contractat de fostul primar ºi neplãtit în totalitate, dupã ce banca a ameninþat administraþia localã cu executarea. Marius MITRACHE “Administraþia localã a oraºului cu 5000 de locuitori aºteaptã un sprijin guvernamental pentru a ieºi din impas. Sprijinul a fost solicitat încã de anul

trecut, dar pânã în prezent nu a primit nici un rãspuns. Situaþia financiarã dezastruoasã a oraºului a fost lãsatã de fosta conducere PD-L- istã ce a administrat localitatea mai bine de 20 ani.

Actualul primar de la PSD a acceptat sã candideze, deºi cunoºtea foarte bine situaþia oraºului, în urma

promisiunilor decidenþilor politici ai PSD Hunedoara cã va fi sprijinit sã redreseze oraºul ºi sã

Cei mai buni dintre cei mai slabi

ta 15-74) în 2011 la 7% în 2012. Totuºi, din moment ce mãsurile active privind piaþa forþei de muncã vor rãmâne de micã anvergurã ºi nu vor fi bine þintite, ºomajul nu este aºteptat sã se reducã semnificativ în perioada de prognozã”, spune Comisia Europeanã în prognoza economicã de iarnã prezentatã vineri. CE anticipeazã cã ºomajul în rândul tinerilor, aflat în prezent la 23%, se va reduce uºor în acest an, dar va rãmâne la un nivel ridicat. Creºterile salariale vor fi mai importante în acest an în sectorul public decât în sectorul privat, pe fondul reîntregirii salariilor bugetarilor, noteazã CE. Creºterea salarialã medie din sectorul privat va fi de aproximativ 5% în fiecare dintre cei doi ani, însã costul forþei de muncã va scãdea anul viitor datoritã creºterii productivitãþii, anticipeazã executivul european. Una peste alta, e bine cã nu mergem în jos, spun economiºtii. ”O stagnare a cãderii, la care sã adaugi o creºtere uºoarã în toate sectoarele, este un pas uriaº având în vedere bâlbâielile decizionale ºi frãmântãrile politice” – a declarat Mirela Duinea, economist în sectorul de stat. Adicã ”pasul uriaº” existã, dar românul de rând nu-i va resimþi încã efectul.

UE, anticipeazã Comisia, de 4,6%, faþã de o medie de 2% în UE ºi de 1,8% în zona euro. Miºcãm oarecum la ºomaj, în sensul scãderii acestuia, dar foarte puþin, sub un procent, lucru care nu se va resimþi în creºterea consumului ºi deci a creºterii economIleana FIRÞULESCU bugetul pe 2013. Anul urmãtor, creºterea ice. Astfel, Comisia Europeanã a modificat Adicã România va avea prognoza în acest an 2013 o privind creºtere economicã de rata 1,6%, cea mai ridicatã din ºomajului UE dupã Letonia, Lituania în ºi Estonia. Deºi suntem România catalogaþi cu ”cea mai la 6,9% ridicatã” creºtere econompentru icã, situaþia generalã în acest an UE e proastã, pentru cã ºi 6,8% raportarea se face pe o pentru prognozã rectificatã, cea 2014, din toamnã, în scãdere. faþã de Mai precis, Comisia estiEuropeanã a modificat marea de prognoza de creºtere eco7,3% nomicã a þãrii noastre de avansatã la 2,2% la 1,6%, estiîn toamnã pentru ambele marea fiind astfel adusã în economicã a României ar perioade, îmbunãtãþirea linie cu cea înaintatã de urma sã ajungã la 2,5%. situaþiei de pe piaþa forþei Fondul Monetar România va avea în de muncã fiind însã înceInternaþional ºi cu cea pe acest an cea mai ridicatã tinitã de condiþiile ecocare este fundamentat inflaþie medie anualã din nomice dificile. Deci cerc închis, una depinzând de cealaltã. “În pofida climatului ecou mai puþin de 6 hunedoreni sunt cercetaþi nomic dificil, de poliþiºti pentru comiterea mai multor ºomajul a fost furturi în jdueþul Caraº - Severin. redus de la Carmen COSMAN un utilaj ºi douã cazane de þuicã 7,4% din forþa de muncã în valoare aproximativã de Potrivit oamenilor legii, în 72.500 lei. În ruma cercetãrilor (grupa de vârs-

C

omisia Europeanã a prezentat, vineri, prognoza economico-socialã a României pentru anul 2013, în care ºeful Departamentului economic al CE spune cã vom fi cei mai buni dintre cei mai slabi. Atât de ”uºor mai bine” va fi creºterea economicã în acest an, încât românii nu vor simþi diferenþa…

Au dat iama în gospodãriile din judeþul vecin

N

perioada ianuarie-februarie a.c., pe raza localitãþilor Sat Bãtrân ºi Slatina Timiº s-au sãvârºit un numãr de patru infracþiuni de furt, fapte înregistrate iniþial cu autori necunoscuþi. Din gospodãriile localnicilor au fost sustrase patru aparate de sudurã, un acumulator de pe

s-a stabilit cã autorii sunt ºase hunedoreni, cu vârste cuprinse între 22 ºi 38 ed ani, ajutaþi de un bãrbat din Sebeº, în vârstã de 27 de ani, Toþi sunt cercetaþi pentru comiterea infracþiunii de furt calificat, iar 5 dintre ei au fost arestaþi preventiv.

rezolve problemele cetãþenilor. În acest moment toþi lau abandonat, îl trimit de la unul la altul, îi fac tot felul de recomandãri, ultima dintre acestea fiind aceea de a ataºa localitatea la altã localitate care are bani, soluþie bizarã ºi nelegalã. Domnule prim-ministru vã rog sã-mi comunicaþi dacã aveþi intenþia sã vã aplecaþi asupra acestei probleme cu scopul de a o rezolva, de a salva un

oraº din Valea Jiului ºi de a spãla onoarea celor care i-au promis sprijin primarului PSD ºi acum l-au abandonat, fiind ocupaþi cu treburile la Bucureºti”, aratã senatorul Vochiþoiu în interpelarea adresatã primului ministru. Declinul oraºului Aninoasa a început în anul 2006, odatã cu închiderea exploatãrii miniere. De atunci, an de an, oraºul s-a afundat în sãrãcie, iar acum a ajuns în pragul falimentului.

Actualitate 9

Conducerea ”organizaþiei unicat”, realeasã ºi… detronatã

C

ea mai mare organizaþie de tineret din judeþ OT PSD Petroºani, unicã în ponderea organizaþiei mari – 30%, ºi-a ales liderii. Singura dezamãgire este cã Petrila a detronat Petroºaniul ºi a luat locul ”celui mai tânãr preºedinte”… Ileana FIRÞULESCU Exceptând o organizaþie, tinerii PSD-iºti din localitãþile Vãii Jiului ºi-au ales conducãtorii. Sâmbãtã, au avut alegeri la Petrila ºi Petroºani, cu participarea conducerii judeþene a PSD, Laurenþiu Nistor, ºi a parlamentarilor, tineri ºi ei, Cristian resmeriþã ºi Natalia Itontero. Organizaþia deTineret PSD Petroºani este unicã cea mai mare organizaþie din judeþ, cu 300 de membri ºi este catalogatã ºi cea mai puternicã

datoritã implicãrii în diverse acþiuni cu caracter umanitar, cultural dar ºi politic. Politic pentru cã reprezintã 30% din Organizaþia municipalã Petroºani – ” organizaþia mare”, în care OT PSD are un cuvânt de spus. La alegerile de sâmbãtã, a fost doar un singur candidat pentru ºefia organizaþiei – Lavinia-Elena Grigoriu, preºedinta tinerilor de la Petroºani. Lavinia a fost realeasã cu unanimitate de voturi, iar vicepreºedinþi au fost

aleºi ºase bãieþi ca brazii – Rãzvan Bacsi, Alexandru Alb, Aurel Cirescu, Claudiu Stanci, Vali Ungureanu ºi Bogdan Anghel. Biroul organizaþiei a fost completat cu cinci fete pe cinste, parte dintre ele le-am zãrit la spectacolul caritabil Miss PSD… De precizat cã tinerii sunt alt-

Douã unitãþi de învãþãmânt cu acreditãri suplimentare

A

creditare pentru douã unitãþi de învãþãmânt din judeþul Hunedoara. În Monitorul Oficial a fost publicat un ordin al Ministerului Educaþiei prin care se acrediteazã douã unitãþi ºcolare din judeþ. Monika BACIU Astfel, se acordã acreditarea pentru nivelul de învãþãmânt “postliceal”, domeniul “sãnãtate ºi asistenþã pedagogicã”, calificãrile profesionale “asistent medical generalist” ºi “asistent medical de farmacie”, limba de predare “românã”, forma de învãþãmânt “cu frecvenþã (zi)” din cadrul unitãþii de învãþãmânt preuniversitar particular ªcoala Postlicealã Sanitarã “Carol Davila”. Unitatea

de învãþãmânt preuniversitar particular ªcoala Postlicealã Sanitarã “Carol Davila” din localitatea Cãlan este monitorizatã ºi controlatã periodic de cãtre Ministerul Educaþiei Naþionale, Agenþia Românã de Asigurare a Calitãþii în Învãþãmântul Preuniversitar, în colaborare cu Inspectoratul ªcolar al Judeþului Hunedoara, în vederea verificãrii respectãrii standardelor care au stat la baza acreditãrii. Direcþia generalã educaþie ºi învãþare pe tot

parcursul vieþii, Direcþia generalã resurse umane ºi reþea ºcolarã naþionalã din Ministerul Educaþiei Naþionale, unitatea de învãþãmânt preuniversitar particular ªcoala Postlicealã Sanitarã “Carol Davila” din localitatea Cãlan, Inspectoratul ªcolar al Judeþului Hunedoara ºi Agenþia Românã de Asigurare a Calitãþii în Învãþãmântul Preuniversitar vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. Se acordã acreditarea pentru nivelul de învãþãmânt “postliceal”, domeniul “turism ºi alimentaþie”, calificarea profesionalã “agent de turism - ghid”, limba de predare “românã”,

forma de învãþãmânt “cu frecvenþã (zi)” din cadrul unitãþii de învãþãmânt preuniversitar de stat Colegiul Economic “Emanuel Gojdu”, cu sediul în municipiul Hunedoara. Unitatea de învãþãmânt preuniversitar de stat Colegiul Economic “Emanuel Gojdu” din municipiul Hunedoara este monitorizatã ºi controlatã periodic de cãtre Ministerul Educaþiei Naþionale, Agenþia Românã de Asigurare a Calitãþii în Învãþãmântul Preuniversitar, în colaborare cu Inspectoratul ªcolar al Judeþului Hunedoara, în vederea verificãrii respectãrii standardelor care au stat la baza acreditãrii.

Se reiau lucrãrile de reabilitare a centrului istoric din Lupeni

M

Municipiul Lupeni va face un lifting facial în aceastã primãvarã. Centrul istoric al localitãþii îºi va recãpãta strãlucirea de altãdatã printr-un proiect complet de reabilitare, cu fonduri obþinute anul trecut. Luiza ANDRONACHE

De altfel, lucrãrile au început în toamna trecutã, dar din luna noiembrie acestea au fost stopate din cauza frigului ºi a zãpezii. Acum, firma care a câºtigat licitaþia, vrea sã se reapuce de treabã în circa

o sãptãmânã, odatã cu îndreptarea timpului.unicipiul Lupeni va face un lifting facial în aceastã primãvarã. Centrul istoric al localitãþii îºi va recãpãta strãlucirea de altãdatã printr-un proiect complet de reabilitare, cu fonduri obþinute anul trecut. De altfel,

lucrãrile au început în toamna trecutã, dar din luna noiembrie acestea au fost stopate din cauza frigului ºi a zãpezii. Acum, firma care a câºtigat licitaþia, vrea sã se reapuce de treabã în circa o sãptãmânã, odatã cu îndreptarea timpului.

“Noi avem acolo toate materialele de construcþie ºi pavelele pentru continuarea lucrãrilor. Firma cu pricina vrea ca dupã ce trece toatã zãpada, în câteva zile, sã intre din nou în teren. Estimãm cã în circa o lunã de zile de la reînceperea lucrãrilor, acestea sã se ºi finalizeze”, ne-a declarat Gabriel Lungu, city managerul Municipiului Lupeni. Acest proiect

cuprinde amenajarea a trei parcuri, douã în zona primãriei ºi unul la Cimitirul Eroilor, construirea unei fântâni arteziene, care de altfel a ºi fost fãcutã în faþa Palatului Cultural Minerul, reabilitarea aleilor pietonale, construirea unor locuri de joacã ºi schimbarea iluminatului ornamental. Valoarea totalã a proiectului este de 23 miliarde lei vechi, dar lucrarea a fost licitatã de o firmã din Bihor la suma de aproximativ 15 miliarde lei vechi.

fel organizaþi, total diferit decât organizaþia mare. Aceºtia sunt constituiþi în Liga elevilor ºi Liga Studenþilor, fiecare vând responsabili pe instituºii de învãþãmânt, cu regulile ºi acþiunile sale. Dupã primul mandat de preºedinte al tinerilor de la Petroºani, Lavinia Grigoriu a devenit consilier municipal, la alegrile locale de anul trecut.

”Am fost ºi sunt tare mândrã de tinerii de la organizaþia de la Petroºani. Le mulþumesc pentru încrederea pe care mi-au acordat-o ºi încercãm, împreunã, pe viitor sã facem mai mult pentru tineri ºi sã ne implicãm mult mai mult în rezolvarea problemelor comunitãþii” – a declarat preºedinta OT PSD Petroºani. Singurul regret al Laviniei G. este cã nu mai deþine locul celui mai tânãr preºedinte din Valea Jiului ca pânã acum, timp în care a fost ocrotitã ºi îndrumatã de toþi ceilalþi lideri ai tinerilor. Locul ”celui mai tânãr preºedinte” a fost ocupat, sâmbãtã, de Cristian Hangan, ales preºedintele tinerilor social democraþi de la Petrila. Next generation a politicienilor de Petroºani îºi pregãtesc tabãra de iarnã din Parâng, tabãrã ce va avea loc în perioada 1-3 martie.

Muzeul din Deva l-a încurcat pe Aurel Vlaicu cu Traian Vuia afã de proporþii la Muzeul Civilizaþiei Dacice G ºi Romane din Deva, care l-a încurcat pe Aurel Vlaicu cu Traian Vuia. Explicaþia directoru-

lui instituþiei este halucinantã: ambii erau bãrbaþi bine ºi purtau mustaþã! Carmen COSMAN Conducerea muzeului devean a decis sã-l serbeze pe Aurel Vlaicu, marele inventator ºi pilot nãscut în judeþul Hunedoara, de la moartea cãruia se împlinesc anul acesta 100 de ani. Aºa cã, MCDR a dat comandã de cãni omagiale cu inscripþia „Aurel Vlaicu 19 noiembrie 1882 – 13 septembrie 1913”, pe care le-a pus deja în vânzare. Problema e cã fix sub text se regãseºte poza lui Traian Vuia ºi nicidecum a lui Aurel Vlaicu, luatã de pe net de reprezentantul MCDR, care avea de altfel în arhiva muzeului suficiente poze cu Vlaicu. Când i s-a semnalat

gafa de proporþii, directorul muzeului, Lilian Þolaº, a gãsit o explicaþie halucinantã: amândoi erau bãrbaþi chipeºi ºi purtau mustaþã, dupã cum le-a declarat jurnaliºtilor de la siteul hunedoaramea.ro. Problema urmeazã sã fie tranºatã de Consiliul ªtiinþific al Muzeului, care a fost însãrcinat sã facã o cercetare mai elaboratã ºi sã dea verdictul dacã pe cana omagialã este Valicu sau Vuia! Directorul muzeului devean nu se aflã la prima abatere de acest fel. În rumã cu doi ani, MCDR a inscripþionat mai multe tricouri cu Sarmizegetusa Ulpia Traiana – capitala Daciei Romane, e care a pus capul lui Decebal.


8 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 25 februarie 2013

Senatorul Haralambie Vochiþoiu îi solicitã premierului 4 milioane de lei lei pentru Aninoasa

S

enatorul PP-DD de Valea Jiului Haralambie Vochiþoiu îi solicitã premierului Victor Ponta un ajutor guvernamental de 4 milioane lei pentru a plãti un credit la BCR contractat de fostul primar ºi neplãtit în totalitate, dupã ce banca a ameninþat administraþia localã cu executarea. Marius MITRACHE “Administraþia localã a oraºului cu 5000 de locuitori aºteaptã un sprijin guvernamental pentru a ieºi din impas. Sprijinul a fost solicitat încã de anul

trecut, dar pânã în prezent nu a primit nici un rãspuns. Situaþia financiarã dezastruoasã a oraºului a fost lãsatã de fosta conducere PD-L- istã ce a administrat localitatea mai bine de 20 ani.

Actualul primar de la PSD a acceptat sã candideze, deºi cunoºtea foarte bine situaþia oraºului, în urma

promisiunilor decidenþilor politici ai PSD Hunedoara cã va fi sprijinit sã redreseze oraºul ºi sã

Cei mai buni dintre cei mai slabi

ta 15-74) în 2011 la 7% în 2012. Totuºi, din moment ce mãsurile active privind piaþa forþei de muncã vor rãmâne de micã anvergurã ºi nu vor fi bine þintite, ºomajul nu este aºteptat sã se reducã semnificativ în perioada de prognozã”, spune Comisia Europeanã în prognoza economicã de iarnã prezentatã vineri. CE anticipeazã cã ºomajul în rândul tinerilor, aflat în prezent la 23%, se va reduce uºor în acest an, dar va rãmâne la un nivel ridicat. Creºterile salariale vor fi mai importante în acest an în sectorul public decât în sectorul privat, pe fondul reîntregirii salariilor bugetarilor, noteazã CE. Creºterea salarialã medie din sectorul privat va fi de aproximativ 5% în fiecare dintre cei doi ani, însã costul forþei de muncã va scãdea anul viitor datoritã creºterii productivitãþii, anticipeazã executivul european. Una peste alta, e bine cã nu mergem în jos, spun economiºtii. ”O stagnare a cãderii, la care sã adaugi o creºtere uºoarã în toate sectoarele, este un pas uriaº având în vedere bâlbâielile decizionale ºi frãmântãrile politice” – a declarat Mirela Duinea, economist în sectorul de stat. Adicã ”pasul uriaº” existã, dar românul de rând nu-i va resimþi încã efectul.

UE, anticipeazã Comisia, de 4,6%, faþã de o medie de 2% în UE ºi de 1,8% în zona euro. Miºcãm oarecum la ºomaj, în sensul scãderii acestuia, dar foarte puþin, sub un procent, lucru care nu se va resimþi în creºterea consumului ºi deci a creºterii economIleana FIRÞULESCU bugetul pe 2013. Anul urmãtor, creºterea ice. Astfel, Comisia Europeanã a modificat Adicã România va avea prognoza în acest an 2013 o privind creºtere economicã de rata 1,6%, cea mai ridicatã din ºomajului UE dupã Letonia, Lituania în ºi Estonia. Deºi suntem România catalogaþi cu ”cea mai la 6,9% ridicatã” creºtere econompentru icã, situaþia generalã în acest an UE e proastã, pentru cã ºi 6,8% raportarea se face pe o pentru prognozã rectificatã, cea 2014, din toamnã, în scãdere. faþã de Mai precis, Comisia estiEuropeanã a modificat marea de prognoza de creºtere eco7,3% nomicã a þãrii noastre de avansatã la 2,2% la 1,6%, estiîn toamnã pentru ambele marea fiind astfel adusã în economicã a României ar perioade, îmbunãtãþirea linie cu cea înaintatã de urma sã ajungã la 2,5%. situaþiei de pe piaþa forþei Fondul Monetar România va avea în de muncã fiind însã înceInternaþional ºi cu cea pe acest an cea mai ridicatã tinitã de condiþiile ecocare este fundamentat inflaþie medie anualã din nomice dificile. Deci cerc închis, una depinzând de cealaltã. “În pofida climatului ecou mai puþin de 6 hunedoreni sunt cercetaþi nomic dificil, de poliþiºti pentru comiterea mai multor ºomajul a fost furturi în jdueþul Caraº - Severin. redus de la Carmen COSMAN un utilaj ºi douã cazane de þuicã 7,4% din forþa de muncã în valoare aproximativã de Potrivit oamenilor legii, în 72.500 lei. În ruma cercetãrilor (grupa de vârs-

C

omisia Europeanã a prezentat, vineri, prognoza economico-socialã a României pentru anul 2013, în care ºeful Departamentului economic al CE spune cã vom fi cei mai buni dintre cei mai slabi. Atât de ”uºor mai bine” va fi creºterea economicã în acest an, încât românii nu vor simþi diferenþa…

Au dat iama în gospodãriile din judeþul vecin

N

perioada ianuarie-februarie a.c., pe raza localitãþilor Sat Bãtrân ºi Slatina Timiº s-au sãvârºit un numãr de patru infracþiuni de furt, fapte înregistrate iniþial cu autori necunoscuþi. Din gospodãriile localnicilor au fost sustrase patru aparate de sudurã, un acumulator de pe

s-a stabilit cã autorii sunt ºase hunedoreni, cu vârste cuprinse între 22 ºi 38 ed ani, ajutaþi de un bãrbat din Sebeº, în vârstã de 27 de ani, Toþi sunt cercetaþi pentru comiterea infracþiunii de furt calificat, iar 5 dintre ei au fost arestaþi preventiv.

rezolve problemele cetãþenilor. În acest moment toþi lau abandonat, îl trimit de la unul la altul, îi fac tot felul de recomandãri, ultima dintre acestea fiind aceea de a ataºa localitatea la altã localitate care are bani, soluþie bizarã ºi nelegalã. Domnule prim-ministru vã rog sã-mi comunicaþi dacã aveþi intenþia sã vã aplecaþi asupra acestei probleme cu scopul de a o rezolva, de a salva un

oraº din Valea Jiului ºi de a spãla onoarea celor care i-au promis sprijin primarului PSD ºi acum l-au abandonat, fiind ocupaþi cu treburile la Bucureºti”, aratã senatorul Vochiþoiu în interpelarea adresatã primului ministru. Declinul oraºului Aninoasa a început în anul 2006, odatã cu închiderea exploatãrii miniere. De atunci, an de an, oraºul s-a afundat în sãrãcie, iar acum a ajuns în pragul falimentului.

Actualitate 9

Conducerea ”organizaþiei unicat”, realeasã ºi… detronatã

C

ea mai mare organizaþie de tineret din judeþ OT PSD Petroºani, unicã în ponderea organizaþiei mari – 30%, ºi-a ales liderii. Singura dezamãgire este cã Petrila a detronat Petroºaniul ºi a luat locul ”celui mai tânãr preºedinte”… Ileana FIRÞULESCU Exceptând o organizaþie, tinerii PSD-iºti din localitãþile Vãii Jiului ºi-au ales conducãtorii. Sâmbãtã, au avut alegeri la Petrila ºi Petroºani, cu participarea conducerii judeþene a PSD, Laurenþiu Nistor, ºi a parlamentarilor, tineri ºi ei, Cristian resmeriþã ºi Natalia Itontero. Organizaþia deTineret PSD Petroºani este unicã cea mai mare organizaþie din judeþ, cu 300 de membri ºi este catalogatã ºi cea mai puternicã

datoritã implicãrii în diverse acþiuni cu caracter umanitar, cultural dar ºi politic. Politic pentru cã reprezintã 30% din Organizaþia municipalã Petroºani – ” organizaþia mare”, în care OT PSD are un cuvânt de spus. La alegerile de sâmbãtã, a fost doar un singur candidat pentru ºefia organizaþiei – Lavinia-Elena Grigoriu, preºedinta tinerilor de la Petroºani. Lavinia a fost realeasã cu unanimitate de voturi, iar vicepreºedinþi au fost

aleºi ºase bãieþi ca brazii – Rãzvan Bacsi, Alexandru Alb, Aurel Cirescu, Claudiu Stanci, Vali Ungureanu ºi Bogdan Anghel. Biroul organizaþiei a fost completat cu cinci fete pe cinste, parte dintre ele le-am zãrit la spectacolul caritabil Miss PSD… De precizat cã tinerii sunt alt-

Douã unitãþi de învãþãmânt cu acreditãri suplimentare

A

creditare pentru douã unitãþi de învãþãmânt din judeþul Hunedoara. În Monitorul Oficial a fost publicat un ordin al Ministerului Educaþiei prin care se acrediteazã douã unitãþi ºcolare din judeþ. Monika BACIU Astfel, se acordã acreditarea pentru nivelul de învãþãmânt “postliceal”, domeniul “sãnãtate ºi asistenþã pedagogicã”, calificãrile profesionale “asistent medical generalist” ºi “asistent medical de farmacie”, limba de predare “românã”, forma de învãþãmânt “cu frecvenþã (zi)” din cadrul unitãþii de învãþãmânt preuniversitar particular ªcoala Postlicealã Sanitarã “Carol Davila”. Unitatea

de învãþãmânt preuniversitar particular ªcoala Postlicealã Sanitarã “Carol Davila” din localitatea Cãlan este monitorizatã ºi controlatã periodic de cãtre Ministerul Educaþiei Naþionale, Agenþia Românã de Asigurare a Calitãþii în Învãþãmântul Preuniversitar, în colaborare cu Inspectoratul ªcolar al Judeþului Hunedoara, în vederea verificãrii respectãrii standardelor care au stat la baza acreditãrii. Direcþia generalã educaþie ºi învãþare pe tot

parcursul vieþii, Direcþia generalã resurse umane ºi reþea ºcolarã naþionalã din Ministerul Educaþiei Naþionale, unitatea de învãþãmânt preuniversitar particular ªcoala Postlicealã Sanitarã “Carol Davila” din localitatea Cãlan, Inspectoratul ªcolar al Judeþului Hunedoara ºi Agenþia Românã de Asigurare a Calitãþii în Învãþãmântul Preuniversitar vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. Se acordã acreditarea pentru nivelul de învãþãmânt “postliceal”, domeniul “turism ºi alimentaþie”, calificarea profesionalã “agent de turism - ghid”, limba de predare “românã”,

forma de învãþãmânt “cu frecvenþã (zi)” din cadrul unitãþii de învãþãmânt preuniversitar de stat Colegiul Economic “Emanuel Gojdu”, cu sediul în municipiul Hunedoara. Unitatea de învãþãmânt preuniversitar de stat Colegiul Economic “Emanuel Gojdu” din municipiul Hunedoara este monitorizatã ºi controlatã periodic de cãtre Ministerul Educaþiei Naþionale, Agenþia Românã de Asigurare a Calitãþii în Învãþãmântul Preuniversitar, în colaborare cu Inspectoratul ªcolar al Judeþului Hunedoara, în vederea verificãrii respectãrii standardelor care au stat la baza acreditãrii.

Se reiau lucrãrile de reabilitare a centrului istoric din Lupeni

M

Municipiul Lupeni va face un lifting facial în aceastã primãvarã. Centrul istoric al localitãþii îºi va recãpãta strãlucirea de altãdatã printr-un proiect complet de reabilitare, cu fonduri obþinute anul trecut. Luiza ANDRONACHE

De altfel, lucrãrile au început în toamna trecutã, dar din luna noiembrie acestea au fost stopate din cauza frigului ºi a zãpezii. Acum, firma care a câºtigat licitaþia, vrea sã se reapuce de treabã în circa

o sãptãmânã, odatã cu îndreptarea timpului.unicipiul Lupeni va face un lifting facial în aceastã primãvarã. Centrul istoric al localitãþii îºi va recãpãta strãlucirea de altãdatã printr-un proiect complet de reabilitare, cu fonduri obþinute anul trecut. De altfel,

lucrãrile au început în toamna trecutã, dar din luna noiembrie acestea au fost stopate din cauza frigului ºi a zãpezii. Acum, firma care a câºtigat licitaþia, vrea sã se reapuce de treabã în circa o sãptãmânã, odatã cu îndreptarea timpului.

“Noi avem acolo toate materialele de construcþie ºi pavelele pentru continuarea lucrãrilor. Firma cu pricina vrea ca dupã ce trece toatã zãpada, în câteva zile, sã intre din nou în teren. Estimãm cã în circa o lunã de zile de la reînceperea lucrãrilor, acestea sã se ºi finalizeze”, ne-a declarat Gabriel Lungu, city managerul Municipiului Lupeni. Acest proiect

cuprinde amenajarea a trei parcuri, douã în zona primãriei ºi unul la Cimitirul Eroilor, construirea unei fântâni arteziene, care de altfel a ºi fost fãcutã în faþa Palatului Cultural Minerul, reabilitarea aleilor pietonale, construirea unor locuri de joacã ºi schimbarea iluminatului ornamental. Valoarea totalã a proiectului este de 23 miliarde lei vechi, dar lucrarea a fost licitatã de o firmã din Bihor la suma de aproximativ 15 miliarde lei vechi.

fel organizaþi, total diferit decât organizaþia mare. Aceºtia sunt constituiþi în Liga elevilor ºi Liga Studenþilor, fiecare vând responsabili pe instituºii de învãþãmânt, cu regulile ºi acþiunile sale. Dupã primul mandat de preºedinte al tinerilor de la Petroºani, Lavinia Grigoriu a devenit consilier municipal, la alegrile locale de anul trecut.

”Am fost ºi sunt tare mândrã de tinerii de la organizaþia de la Petroºani. Le mulþumesc pentru încrederea pe care mi-au acordat-o ºi încercãm, împreunã, pe viitor sã facem mai mult pentru tineri ºi sã ne implicãm mult mai mult în rezolvarea problemelor comunitãþii” – a declarat preºedinta OT PSD Petroºani. Singurul regret al Laviniei G. este cã nu mai deþine locul celui mai tânãr preºedinte din Valea Jiului ca pânã acum, timp în care a fost ocrotitã ºi îndrumatã de toþi ceilalþi lideri ai tinerilor. Locul ”celui mai tânãr preºedinte” a fost ocupat, sâmbãtã, de Cristian Hangan, ales preºedintele tinerilor social democraþi de la Petrila. Next generation a politicienilor de Petroºani îºi pregãtesc tabãra de iarnã din Parâng, tabãrã ce va avea loc în perioada 1-3 martie.

Muzeul din Deva l-a încurcat pe Aurel Vlaicu cu Traian Vuia afã de proporþii la Muzeul Civilizaþiei Dacice G ºi Romane din Deva, care l-a încurcat pe Aurel Vlaicu cu Traian Vuia. Explicaþia directoru-

lui instituþiei este halucinantã: ambii erau bãrbaþi bine ºi purtau mustaþã! Carmen COSMAN Conducerea muzeului devean a decis sã-l serbeze pe Aurel Vlaicu, marele inventator ºi pilot nãscut în judeþul Hunedoara, de la moartea cãruia se împlinesc anul acesta 100 de ani. Aºa cã, MCDR a dat comandã de cãni omagiale cu inscripþia „Aurel Vlaicu 19 noiembrie 1882 – 13 septembrie 1913”, pe care le-a pus deja în vânzare. Problema e cã fix sub text se regãseºte poza lui Traian Vuia ºi nicidecum a lui Aurel Vlaicu, luatã de pe net de reprezentantul MCDR, care avea de altfel în arhiva muzeului suficiente poze cu Vlaicu. Când i s-a semnalat

gafa de proporþii, directorul muzeului, Lilian Þolaº, a gãsit o explicaþie halucinantã: amândoi erau bãrbaþi chipeºi ºi purtau mustaþã, dupã cum le-a declarat jurnaliºtilor de la siteul hunedoaramea.ro. Problema urmeazã sã fie tranºatã de Consiliul ªtiinþific al Muzeului, care a fost însãrcinat sã facã o cercetare mai elaboratã ºi sã dea verdictul dacã pe cana omagialã este Valicu sau Vuia! Directorul muzeului devean nu se aflã la prima abatere de acest fel. În rumã cu doi ani, MCDR a inscripþionat mai multe tricouri cu Sarmizegetusa Ulpia Traiana – capitala Daciei Romane, e care a pus capul lui Decebal.


10 Diverse

Cronica Vãii Jiului | Luni, 25 februarie 2013

Situaþie penibilã ºi ridicolã, în acelaºi timp

D

acã fiecare dintre noi am lua altã atitudine decât aceea de a discuta pe la diferite colþuri, faþã de anomaliile ce petrec în jurul nostru, societatea în care trãim ºi-ar reveni mult mai repede la normalitate. Petre LUNGOCI Aºa pot caracteriza situaþia prin care am trecut în 22.02.2013 când am mers la Casa localã de Pensii Petroºani pentru a depune o cerere. Acolo, am fost întâmpinat de o tânãrã care stãtea pe un scaun la un birou aºezat la intrare în locaþia instituþiei sus amintite. I-am spus tinerei cã doresc sã depun o cerere, atât ºi nu mai mult,de la care am primit un rãspuns prin care mã invita sã stau la rândul care se formasela unul dintre cele douã ghiºee. Au urmat câteva discuþii între mine ºi tânãra care s-a recomandat, la întrebarea mea pertinentã, a fi de la firma de pazã “Hiperion”. Am mai întrebat-o dacã pot lua legãtura cu vreun funcþionar din cadrul instituþiei, iar rãspunsul, pe mãsurã serviciului pe care-l presta, fiind urmã-

torul: ”Toþi sunt plecaþi la un curs de calculatoare ºi nu e nimeni!” (în gând mã întrebam, oare pe cine pãzeºte, dacã nu e nimeni în instituþie?). Urmeazã partea ridicolã a momentului când i-am solicitat un numãr de telefon de la Casa Judeþeana de Pensii Deva, rãspunsul a fost prin a-mi arãta un perete unde era afiºat un numãr de telefon. Am întrebat cine rãspunde la acel numãr de telefon iar rãspunsul a fost ”Eu!” adicã exact aceia cãruia i-am adresat întrebarea stârnind râsul chiar ºi acelor care aºteptau, triºti de necazuri,la rând pentru a ajunge în fata ferestruicii numitã ghiºeu prin care puteau comunica, spre a-ºi rezolva problemele, cu singurul funcþionar aflat la acea orã în instituþie. Situaþia neplãcutã, jenantã, dar ºi cu aspect caraghios, m-a

Radare 25.02.2013 DN 7 Deva - Sântuhalm –Simeria * DJ 687 Cristur – Hunedoara * DJ 687 Hunedoara – Hãºdat * DN 66 Cãlan – Bãcia * DN7 Mintia – Veþel * DN7 Veþel – Leºnic * DN7 Leºnic – Sãcãmaº * DN7 Ilia – Gurasada * DN7 Gurasada – Burjuc * DN7 Burjuc-Zam * Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 Cãinelul de Jos – Bejan * Petroºani pe DN 66 ºi B-dul 1 Decembrie

determinat sã o fac cunoscutã la Casa Judeþeana de Pensii Deva, unde mi-a rãspuns o doamnã de la biroul Relaþii cu Publicul. Telefonic i-am relatat cele întâmplate, inclusiv aspectul bãtãii de joc a unora care sunt plãtiþi din bani publici adunaþi din taxele ºi impozitele bunului contribuabil. Rãspunsul a fost acela de a mã contrazice, fãcând referire la faptul cã firmele de pazã sunt private ºi nu sunt plãtite din bani publici, un rãspuns care poate fi asociat cu cele ale tinerei de la firma de pazã “Hiperion” aceea care fãcea paza nimãnui. ALOOO!!!, CHIAR AªA ???. Nu mai bine ar fost, decât sã ne consideraþi prosti, sã organizaþi funcþionarea ºi a celuilalt birou al cãrui ghiºeu era închis ºi sã numai plãtiþi pe cineva care creazã situaþii penibile ºi ridicole asemãnãtoare cu cele prezentate, neaducand în acest fel vreo contribuþie la o mai bunã desfãºurare a activitãþii instituþiei, ci dimpotrivã.

Petroºani Casa de Culturã “Ion Dulãmiþã” Luni, 25 martie 19:00

Consiliul Judeþean Hunedoara z Program Petroºani Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00

Joi - Audienþe de la 11:00 Preºedinte CJ Vineri 10:00 - 14:00

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro

HOROSCOP S-ar putea sã plecaþi într-o deplasare neaºteptatã. Nu este cazul sã regretaþi schimbarea programului: aceastã cãlãtorie poate reprezenta pentru dumneavoastrã un nou început. Aveþi succes pe plan social ºi financiar.

În cursul dimineþii sunteþi anunþat cã aþi moºtenit o sumã mare de bani. Sunteþi nevoit sã faceþi mai multe drumuri scurte, iar seara vã pregãtiþi pentru o cãlãtorie, împreunã cu partenerul de viaþã. Ar fi bine sã amânaþi întâlnirile de afaceri.

Sunteþi în formã, iar relaþiile cu anturajul sunt excelente. Ziua de astãzi este favorabilã investiþiilor, demarãrii unei afaceri ºi cãlãtoriilor în interes personal. În partea a doua a zilei vi se propune o colaborare. Nu vã grãbiþi în luarea unei decizii.

Este momentul sã puneþi în practicã planurile în legãturã cu o afacere foarte promiþãtoare. Relaþiile cu partenerul de viaþã pot avea de suferit din cauza cã neglijaþi rezolvarea unor probleme familiale care depind exclusiv de dumneavoastrã.

În prima parte a zilei, este posibil sã aveþi mici dificultãþi în cãmin. Cu o vorbã bunã sau un mic cadou, puteþi dezamorsa o situaþie tensionatã. O vizitã la prieteni, în cursul serii, readuce armonia ºi buna dispoziþie în relaþiile parteneriale.

Puteþi obþine cu uºurinþã mici câºtiguri financiare, însã fiþi prudent ºi evitaþi speculaþiile de orice fel. În partea a doua a zilei, reuºiþi sã tensionaþi relaþia cu partenerul de viaþã. Se pare cã aveþi o idee fixã în legãturã cu schimbarea stilului de viaþã.

Reuºiþi sã faceþi schimbãri majore în viaþa dumneavoastrã, mai ales pe plan profesional ºi în privinþa relaþiilor sentimentale. Azi sunt favorizate întâlnirile cu persoane importante, relaþiile de parteneriat ºi cãlãtoriile în interes personal.

Preocupat de problemele personale, aveþi tendinþa sã neglijaþi cãminul. Pentru rezolvarea problemelor importante, vã puteþi baza pe intuiþie, dar ºi pe sfaturile partenerului de viaþã. Dupã-amiazã, un prieten vã solicitã ajutorul într-o problemã.

Zi favorabilã studiului ºi comunicãrii. Puteþi obþine câºtiguri importante din tranzacþii financiare. În partea a doua a zilei, sunteþi anunþat cã trebuie sã plecaþi într-o cãlãtorie în interes de afaceri, iar partenerul de viaþã este nemulþumit.

Aveþi ocazia sã rezolvaþi o problemã mai veche a familiei. În cursul dimineþii, descoperiþi o ofertã avantajoasã pentru cumpãrarea unei case sau pentru un schimb de locuinþã. O persoanã mai în vârstã din familie vã aduce veºti bune.

Talentul creativ este la cote ridicate ºi vã poate ajuta sã rezolvaþi problemele profesionale într-un mod original. Relaþiile sentimentale sunt în general bune, dar aveþi tendinþa de a-i face reproºuri nejustificate persoanei iubite.

Nervozitate vã poate pune într-o situaþie neplãcutã în cãmin. Pãstraþi-vã calmul ºi dedicaþi-vã unor activitãþi de rutinã. N-ar strica sã fiþi mai tandru cu partenerul de viaþã.


Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Luni, 25 februarie 2013

27 de ani de la tributul plãtit de cercetãtorii INSEMEX

Î

n martie se împlinesc 27 de ani de la tragedia care a curmat vieþile a cinci cercetãtori ai INSEMEX Petroºani surprinºi de o explozie produsã în subteranul EM Vulcan. Tragedia avea sã schimbe total regulile de intervenþie ºi salvare la exploziile produse în minele de cãrbune, fapt care a salvat numeroase vieþi de-a lungul anilor. Maximilian GÂNJU Ca în fiecare an conducerea INCD INSEMEX Petroºani organizeazã o ceremonie în memoria celor cinci specialiºti decedaþi în martie 1986. Atunci, la mina Vulcan, în nici 24 de ore, în urma a douã explozii consecutive de metan au fost accidentate 36 de

persoane, dintre care 25 au decedat. Printre cei 25 de mineri morþi, în goana comunistã dupã cât mai mult cãrbune, sau aflat ºi 5 specialiºti de renume de la Centrul de Cercetare ºi Securitate minierã Petroºani (azi INSEMEX). Deflagraþia s-a produs în stratul 7, blocul 0, orizontul 420 ºi a omorât 17 mineri, alþi

doi fiind grav rãniþi. La scurt timp avea sã se producã, în exact acelaºi loc, o nouã explozie de metan soldatã cu alþi 17 accidentaþi, dintre care 8 mortal ºi 9 cu incapacitate temporarã de muncã. Drept principala cauzã a producerii noului accident colectiv de muncã a fost identificatã „acordarea acceptului de a intra într-o zonã cu o concentraþie explozivã de metan”. Sursa noii explozii s-a datorat existenþei unui foc autogen neidentificat. Printre cele 8 persoane care ºi-au pierdut viaþa s-au aflat ºi 5 dintre membrii comisiei de expertizã de la CCSM, trimiºi sã investigheze la faþa locului

cauzele producerii primei explozii. Moartea celor 5 specialiºti în minerit, care au fost obligaþi de cãtre autoritãþile comuniste ale statului sã intre în subteran, a dus dupã aceea la adoptarea unei mãsuri care este valabilã ºi în ziua de astãzi. Astfel, în urma celor douã accidente colective de muncã de la E.M. Vulcan din primãvara anului 1986, în afara salvatorilor minieri, nimeni nu mai are voie sã intre în perimetrul subteran în

Regionalizare pe stil american

Capitalele regiunilor ar trebui sã fie în oraºele nedezvoltate

C

apitalele noilor regiuni ar trebui sã fie în oraºele mai mici ºi mai puþin dezvoltate. Aceasta este concluzia la care a ajuns preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ, care este de pãrere cã ºi oraºele mici trebuie sã se dezvolte, iar stabilirea capitalei aici ar fi cea mai bunã metodã pentru ca acest lucru sã se întâmple. Monika BACIU ”Comunicarea este cea mai importantã cât noi spre vest avem acces atât feroviar cât ºi rutier, autostrada care se face ne avantajeazã, orice altã variantã ne dezavantajeazã. Eu merg pe stilul american de dezvoltare pentru cã aceºtia s-au dezvoltat pentru cã au avut minte dar sã faci o regionalizare ºi sã faci o capitalã la Timiºoara ni se pare o greºealã pentru cã oricum Timiºoara este un pol economic important”, a declarat preºedintele CJH, Mircea Ioan Moloþ.

Declaraþia vine dupã ce în urmã cu douã sãptãmâni, Moloþ spunea cã este de acord ca

este doar cum se va face. Din discutiile pe care le-am avut, noi optãm pentru Regiunea Vest. Sã

Timiºoara sã fie capitala regiunii de Vest. „Este o chestiune normalã, care se întâmplã în toatã Europa, problema

rãmânem aici unde suntem si motivele le-am explicat de câte ori am avut ocazia. În primul rând suntem în regiunea Vest si pãstrãm relatiile

interumane, pentru cã, pânã la urmã, indiferent de partid, relatiile interumane determinã progresul si succesul”, a spus Mircea Molot în urmã cu douã spãtãmâni la Petroºani. Mai mulþi experþi vor analiza harta noilor regiuni. Acest lucru este valabil ºi pentru judeþul Hunedoara. ”Deocamdatã sunt variante pe care le discutãm la o cafea nu este nimic concret, la nivelul ministerului de dezvoltare sunt trei comisii formate din specialiºti care anlizeaza, nu ºtiu câþi sunt oameni politici sau din administraþie”, a mai declarat Moloþ. Actualul preºedinte al CJ Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ nu exclude o posibilã candidaturã în fruntea viitorului Consiliu Judeþean regional.

care a fost înregistratã o explozie de metan în termen de minim 24 de ore de la producerea acesteia. Printre salvatorii minieri care au participat în urmã cu 22 de ani la aducerea la suprafaþã a corpurilor neînsufleþite (inclusiv ºi a colegilor lor), s-a aflat ºi Constantin Lupu, directorul de azi al INSEMEX Petroºani. „Nouã, salva-

torilor minieri specialiºti, care aveau ca obiect de activitate efectuarea de observaþii ºi mãsurãtori în zona avariatã, din cauza lipsei de personal ni s-a impus sã participãm alãturi de ceilalþi salvatori la scoaterea victimelor, printre care se aflau ºi colegii noºtri de la CCSM. Nu vreau sãmi amintesc ce am vãzut ºi am trãit în acele zile”, spunea Constantin Lupu. Evenimentul de la EM Vulcan din 1986 este unul din cele mai grave produse în mineritul din Valea Jiului.

Tombola Mãrþiºorului la Petroºani eprezentanþii Crucii Roºii din Petroºani au R organizat o tombolã care, þinând cont de apropiatul debut al primãverii, a primit numele

de „Tombola Mãrþiºorului”. În total, au fost vândute (contra sumei de 10 lei) aproximativ 300 de bilete, demn de semnalat fiind faptul cã niciunul dintre participanþii la acþiune nu a plecat acasã cu mâna goalã. Mircea NISTOR „Pentru cele 300 de bilete am oferit 300 de diverse obiecte cu valori mai mari sau mai mici. Totuºi, toate au avut valori mai mari decât cea de 10 lei contra cãreia a fost achiziþionat un bilet de participare. Obiectele care le-au fost oferite participanþilor la tombolã provin, cu toatele, din ajutoarele aduse anul trecut de cãtre prietenii noºtri de la Crucea Roºie Germanã din localitatea Bad Sackingen. Cu banii rezultaþi din vânzarea biletelor vom cumpãra o parte din cele necesare mobilãrii cãminului de bãtrâni cu 24 de locuri din cartierul Bosnea. Sperãm ca acest obiectiv sã fie pus în funcþiune cât mai repede”, a declarat Felicia Necºa, director subfiliala de Cruce Roºie din Petroºani. Printre obiectele oferite participanþilor la tombolã s-au numãrat saltele, televizoare, biciclete, covoare sau electrocasnice de bucãtãrie. „Am mai participat la douã astfel de burse, am câºtigat diverse obiecte, dar de aceastã datã am venit cu gândul sã câºtig o bicicletã.

Culmea, dorinþa mi s-a împlinit aºa cã am primit una dintre cele 3 biciclete, pe care o sã i-o dau fiului meu”, a spus o femeie. „Eu am câºtigat un geamantan în care mi s-a spus cã voi gãsi o surprizã. Despre ce surprizã este vorba voi vedea acasã pentru cã nu vreau sã-l deschid aici”, a precizat o femeie. „M-am ales cu un televizor de care chiar aveam nevoie. Pãcat cã nu are ºi telecomandã”, a declarat un bãrbat. „Sunt mai mult decât mulþumitã cã am câºtigat un covor persan imens. Chiar aveam nevoie de aºa ceva”, a spus o altã participantã la bursa ce a avut loc sâmbãtã. Dupã cum au precizat reprezentanþii Crucii Roºii din Petroºani tombola organizatã cu ocazia mãrþiºorului nu va rãmâne o acþiune singularã în acest an. Nu de alta dar, în depozitul din cartierul Aeroport se mai aflã numeroase obiecte sosite ca ajutoare iar acþiunile sponsorizate de cãtre subfiliala localã sunt numeroase.


12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 25 februarie 2013

Competiþii mondiale în domeniile schiabile din Valea Jiului M

onica Iacob Ridzi despre Festivalul Olimpic al tineretului european. Deputatul hunedoarean ºi în acelaºi timp fostul ministru al Tineretului ºi Sportului în perioada 2008-2009, Monica Iacob Ridzi vorbeºte despre importanþa festivalului olimpic al tineretului european ºi despre necesitatea continuãrii lucrãrilor de dezvoltare în domeniile schiabile din Valea Jiului.

Jandarmii s-au întrecut pe pârtie Jandarmii hunedoreni ºi-au demonstrat mãiestria pe schiuri ºi s-au întrecut într-o competiþie organizatã în staþiunea montanã Râuºor. Concursul a fost organizat pe categorii de vârstã, iar câºtigãtorii au primti diplome ºi premii. Inspectoratul de Jandarmi „Decebal” Hunedoara, cu sprijinul Direcþiei Judeþene pentru Sport ºi Tineret Hunedoara ºi AS Streiul Deva, a organizat în Complexul Alpin Râuºor Cupa Jandarmeriei la

Schi, ediþia 2013. Competiþia este deja tradiþionalã, fiind la cea de a IX - a ediþie, iar anul acesta a adunat la linia de start 18 schiori din cadrul IJJ Hunedoara. Concursul a constat într-o probã de slalom ce s-a desfãºurat pe un traseu cu lungimea de aproximativ 300 m. Dupã parcurgerea probei clasamentul s-a prezentat astfel: La categoria de vârstã sub 31 ani: pe locul I – locotenent Sergiu Goia, ºeful Secþiei

“Festivalul Olimpic al tineretului european 2013” Ieri s-a dat startul celei mai mari competiþii sportive organizate vreodatã în România. Vor fi ºase zile olimpice care se desfãºoarã la nivel european, atât din punct de vedere al reprezentãrii, cât ºi din punct organizatoric. Constituirea Comitetului de Organizare a FOTE 2013 a avut loc la sfârºitul lunii februarie a anului 2009, dupã închiderea celei de-a XI-a ediþii a festivalului care s-a desfãºurat în Polonia. Salut deschiderea Festivalului Olimpic al Tineretului European care are loc la sfârºitul a patru ani de dorinþã ºi voinþã, în special ale guvernelor anterioare Guvernului Ponta. Aºa a fost sã fie, dar cu toþii trebuie sã fim convinºi cã a meritat. A existat dorinþa, din mândria de a gãzdui o asemenea competiþie care poate fi promotorul unor alte

asemenea evenimente ºi voinþa decidenþilor, de la începutul acestui drum, de a investi în infrastructura sportivã, turisticã ºi rutierã, acte ce au condus astãzi la deschiderea cu fruntea sus a acestui festival”, se aratã în dezbaterea parlamentarã semnatã de deputatul PP-DD din Colegiul de Est Valea Jiului. Monica Iacob Ridzi vrea ac pe viitor ºi în Valea Jiului sã fie organizate competiþii de talie europeanã. ”În încheiere, dat fiind faptul

cã ne aflãm în mijlocul desfãºurãrii unei competiþii sportive de iarnã, doresc sã atrag atenþia Guvernului Ponta asupra necesitãþii dezvoltãrii domeniilor schiabile din România, a cãror realizare are puternice implicaþii economicosociale, punând un accent important pe finalizarea investiþiilor în domeniile schiabile din Valea Jiului, pentru a organiza, în viitor, ºi în aceastã zonã competiþii europene ºi mondiale de anvergurã. Cu siguranþã acestea vor aduce locuitorilor Vãii Jiului locuri de muncã, resurse financiare ºi speranþa unei vieþi pe care o meritã”, a mai spus Ridzi. În Valea Jiului au loc lucrãri de dezvoltare a domeniilor schiabile din Parâng, Straja ºi Pasul Vâlcan. Doar cã lucrãrile sunt mult întârziate din cauza lipsei fondurilor. Monika BACIU

de Jandarmi Lupeni; pe locul II - plutonier Alin Mocanu, din cadrul Postului Câmpu lui Neag; pe locul III – plutonier Silviu Negru, din cadrul Postului Parâng; La categoria de vârstã peste 31 ani: pe locul I – plutonier Fãnicã Avãdanei Tetileanu, din cadrul Postului Montan Parâng; pe locul II - plutonier Sorin Modovan, de la Postul de Jandarmi Straja; pe locul III – plutonier Cristian Cernãianu, din cadrul Postului Montan Parâng. Câºtigãtorilor le-au fost acordate diplome ºi premii. Concursul s-a desfãºurat în condiþii meteorologice foarte bune ºi niciun concurent nu s-a

accidentat. De asemenea, faþã de ediþia precedentã, care a avut loc în staþiunea montanã Straja, concurenþii s-au dovedit mai bine pregãtiþi. Membrii Formaþiunii Salvamont Hunedoara au avut o contribuþie importantã pentru buna desfãºurare a competiþiei, asigurând un arbitraj imparþial. Carmen COSMAN

CVJ NR. 313, LUNI 25 FEBRUARIE 2013  

CVJ NR. 313, LUNI 25 FEBRUARIE 2013

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you