Page 1

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 307

Cronica Vãii Jiului Vineri, 15 februarie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 12 pagini z 1 LEU

Muncesc în þãri strãine pentru a-ºi plãti mâncarea de acasã

Ile, ºtii cumva cine e în spatele mizeriei de la CS Vulcan?

C

lubul Sportiv Vulcan a fost ani la rând o vacã de muls pentru administraþia localã. Cu un buget anual de 3,6 miliarde de lei, în clubul sportiv ar fi trebuit sã curgã doar lapte ºi miere, antrenorii sã îºi vadã de sportivi, iar sportivii sã facã performanþã.

>>> PAGINA A 3-A Peste 400 de cazuri de violenþã în primul semestru

ªcolile hunedorene, transformate în ringuri de box de elevi

ª

colile au fost transformate în ringuri de kickboxing, unde elevii îºi împart cu generozitate pumni ºi picioare.

>>> PAGINA A 4-A

Vor sã punã monopol pe apa de izvor din Parâng

A

pa izvoarelor din Masivul Parâng este disputatã într-un scandal ce pare fãrã de sfârºit. Cabanierii spun cã, de fapt, aceastã problemã a fost creatã în mod fals din cauzã cã se doreºte impunerea unui monopol pe apa de izvor.

>>> PAGINA A 5-A Baloo, 13 ani de viaþã

ª

ase milioane lei, 11 milioane, 18 milioane, 23 milioane lei vechi sunt sume datorate de diverse familii magazinelor de cartier, care vând pe datorie. Caietele ºi registrele pline de liste ale cumpãrãturilor celor ce plãtesc o datã pe lunã ºi chiar la trei luni o datã, spun poveºti de viaþã cutremurãtoare. >>> PAGINILE 8-9

Cupa Baloo, eveniment în cinstea mascotei

13

ani de existenþã. Mascota staþiunii Straja împlineºte sãmbãtã frumoasa vârstã de 13 ani.

>>> PAGINA 12


2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 15 februarie 2013

Vr e m e a î n Va l e a J i u l u i

ApaServ Informeazã Începând cu 1 noiembrie 2012 auloc audienþe la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 dupã urmãtorul program: Miercuri, 13:00 - 15:00 · ªef Dep. economic Mariana Matrica · ªef Dep. Producþie –

Cristian Ionicã Joi, 10:00 - 12:00 · Director General - Costel Avram · ªef Dep. Exploatare Florin Donisa · ªef Birou Juridic – Adriana Dãian Director General, Costel AVRAM

Petrila

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Vu l c a n

Lupeni

Noaptea

Noaptea

Dimineaþa

Dimineaþa

Ziua

Ziua

Seara

Seara

Cronica Vãii Jiului z Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? z Vrei sã te dezvolþi? z Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? z Vrei sã faci bani? zzz

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani zzz

Cronica Vãii Jiului

Telefon

Website: www.cronicavj.ro

0374.906.687 zzz

E-mail: cronicavj@gmail.com

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 11:00 În gura presei 11:50 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator

17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Dumbo 22:00 Spion din greºealã 0:00 Umbra Dragonului

National TV 9:45 Suflete pereche (r) 10:30 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii

12:00 Teleshopping 12:15 Vânãtorii de sclavi 13:45 Cuceritorul (r) 15:00 Teleshopping 15:15 Grupul Vouã (r) 15:30 Dragoste dulce-amarã 16:30 Dragoste dulce-amarã 17:30 Maramureº, tradiþie ºi credinþã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Destine împlinite

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Copilul de pe Marte 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Dennis, pericol public (r) 16:00 Tânãr ºi neliniºtit 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Românii au talent 23:00 Legãturi riscante 0:30 Joc în doi

Prima TV 9:30 Familia Reagan 11:30 Teleshopping 11:45 Frumoasa Ceci 13:00 Teleshopping 13:30 NCIS 14:30 Teleshopping 15:00 Sport, dietã ºi o vedetã (r) 15:15 Focus Monden (r) 16:00 Iubiri secrete 17:00 Trãsniþii (r)

18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort

TVR 1 9:45 Legenda cavalerului rãtãcitor ºi a frumoasei Razã-de-Lunã 10:30 Ora de business (r) 11:30 Nu uita cã eºti român! - Nicolae Furdui Iancu 12:30 Oameni care au schimbat Lumea 12:40 Zeul rãzboiului (r) 13:20 Zeul rãzboiului (r) 14:00 Telejurnal 14:45 Comorile din insule 15:15 Teleshopping 17:00 e-Forum 17:30 Oameni care au schimbat Lumea (r) 17:40 Zeul rãzboiului 18:20 Zeul rãzboiului 19:00 Ora de business 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 21:10 Cei trei muºchetari: Milady se rãzbunã 22:55 Supranatural

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE


Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 15 februarie 2013

Ile, ºtii cumva cine e în spatele mizeriei de la CS Vulcan?

C

lubul Sportiv Vulcan a fost ani la rând o vacã de muls pentru administraþia localã. Cu un buget anual de 3,6 miliarde de lei, în clubul sportiv ar fi trebuit sã curgã doar lapte ºi miere, antrenorii sã îºi vadã de sportivi, iar sportivii sã facã performanþã. Marius MITRACHE În realitate, situaþia este puþin diferitã. Antrenorii îºi primesc salariile cu întârziere, iar sportivii sunt buni doar când municipalitatea are anumite evenimente ºi trebuie sã se laude cu performanþele lor. În ediþia de ieri a cotidianului Ziarul Vãii Jiului, Cãtãlin Docea a scos la ivealã modul, nu tocmai ortodox, de cheltuire a banului public la acest club sportiv. Nu vreau sã revin asupra subiectului, însã, mã simt nevoit sã fac câteva mici precizãri: Cel care împarte banii publici la clubul sportiv este primarul Gheorghe Ile ºi directorul economic Luminiþa Leonte, supravegheaþi din punct de vedere juridic de Rodica Peter, iar Ion Pantilimon, preºedintele CS Vulcan, nu este decât

un pion pe tabla de ºah. V-aþi prins cine este regele? În al doilea rând, legat de centrala termicã achiziþionatã prin vara lui 2011 ce ar fi trebuit achitatã pânã la finele anului, surse din cadrul clubului susþin cã în acel an, pe perioada de varã primarul Ile nu a dat niciun ban pentru nicio secþie, iar competiþiile sportive, la care ar fi trebuit sã participe sportivii, au fost anulate pe motiv cã trebuie plãtitã centrala. “ Îmi aduc aminte cã ni s-a spus cã nu vom primi niciun ban, deoarece ne cumpãrã o centralã ca sã ne fie bine la iarnã. Am fost de acord, însã, am aflat prin 2012 cã nu s-a plãtit centrala. Unde sunt atunci banii, pentru cã nouã nu ni s-au dat ºi nu s-a plãtit nici centrala. Cine i-a luat?”, ne spune cineva din cadrul Clubului Sportiv Vulcan. În plus,

deºi clubul are pe hârtie un buget de 3,6 miliarde de lei vechi, în realitate, spun sursele noastre, antrenorii ºi sportivii, dacã primesc pânã maxim un miliard de lei vechi, pentru cã de fiecare datã li se spue cã nu sunt bani. Surprinzãtor însã, banii, spun sursele noastre, sunt cheltuiþi integral. De cine ºi pe ce? O întâmplare povestitã de sursele noastre, care ne duce cu gândul cã fondurile clubului sportiv sunt cheltuite în alte scopuri, ar fi legatã de o maºinã plinã de plasã de sârmã care dintr-o eroare a ajuns la baza sportivã. Cel care era cu maºina le-a spus la momentul respectiv persoanelor de la club cã a adus plasa de sârmã comandatã pentru împrejmuirea stadionului. Dupã câteva momente în care nimeni nu ºtia nimic, pentru cã baza sportivã era împrejmuitã cu gard, care întâmplãtor nu fusese furat de nimeni, cel cu maºina încãrcatã de sârmã ºi-a dat seama cã a comis o gafã ºi cã trebuia sã ajungã în altã parte. Aºa cã ºi-a luat

Interlopi periculoºi cãutaþi prin Interpol, prinºi la Lupeni

D

oi indivizi extrem de periculoºi daþi în urmãrire internaþionalã de autoritãþile judiciare din Italia ºi Austria, au fost prinºi ieri dimineaþã, în urma unei acþiuni de amploare derulate de poliþiºtii din municipiul Lupeni. Maximilian GÂNJU Cei doi interlopi, unul cãutat pentru infracþiuni comise cu violenþã în Italia, iar celãlalt cu mandat de arestare pentru înºelãciune emis de austrieci, au fost duºi la Curtea de Apel Alba Iulia pentru a se confirma mandatul de arestare ºi apoi extrãdarea lor cãtre þãrile unde au comis infracþiuni. „A fost derulatã o acþiune de amploare în municipiul Lupeni, cu efective mãrite, în urma cãreia au fost depistate în mai multe locaþii de pe raza localitãþii doi urmãriþi internaþional ºi douã persoane date în urmãrire

naþionalã. Ultimii doi erau cãutaþi pentru furturi ºi toþi vor fi prezentaþi instituþiilor abilitate pentru a dispune mãsurile ce se impun”, a declarat comis-

arul Dan Mocanu, ºeful Poliþiei Municipiului Lupeni. Poliþiºtii din Lupeni aveau date despre cei doi indivizi cu mandate de arestare internaþionale cum cã ar putea opune rezistenþã ºi

s-au pregãtit astfel încât sã nu aibã timp sã riposteze. Cei doi au fost luaþi ca din oalã ºi trimiºi sub pazã strictã cãtre Curtea de Apel Alba unde judecãtorii vor decide dacã confirmã mandatele de arestare.

picioarele la spinare ºi dus a fost. ªi o altã întâmplare nefericitã pentru CS Vulcan este legatã de Nedeea Vulcãneanã. Cel

Constantin Gheorghe Rîpan, cel care parcã s-a abonat la bugetul primãriilor din Valea Jiului, s-a branºat la curent ºi la reþeaua de

puþin de la ultima ediþie, clubul sportiv a rãmas cu o gaurã de vreo 85 de milioane de lei vechi, la curent ºi alte vreo 100 de milioane de lei vechi, la apã. În fapt, organizatorul de evenimente

apã a clubului sportiv pe toatã perioada în care a avut loc Nedeea Vulcãneanã. Bineînþeles cã omul nu a fãcut-o de capul lui, ci cu aprobarea primarului Gheorghe Ile, susþin sursele noastre din

cadrul clubului. Toate bune ºi frumoase, pânã când celor de la club le-a venit factura la plata utilitãþilor ºi au vãzut ce sumã trebuie plãtitã. “ Vrea sã vã spun cã l-am sunat pe Rîpan ºi i-am spus ca din miliardul care l-a încasat de la primãrie sã vinã sã-ºi plãteascã el consumul. Rãspunsul primit de el a fost acela cã înþelegerea cu primarul Ile a fost ca întreg consumul sã fie suportat de primãrie ºi cã nici miliardul acela nu e tocmai ...un miliard”, ne povesteºte sursa noastrã. Modul cum se face descãrcarea banilor la Primãria Vulcan are un puternic iz de ilegalitate, cele prezentate mai sus fiind doar niºte mizilicuri faþã de ce va urma. Un studiu de caz interesant va fi cel legat de firmele controlate de familia Portase, firme aflate în strânsã legãturã, de ordinul sutelor de milioane anual, cu bugetul primãriei. ªi asta în condiþiile în care Felicia Portase este mâna dreapta a primarului Ile ºi conform legii nu ar trebui sã facã afaceri cu primãria pe motiv de incompatibilitate. Þineþi aproape!

Flagrant cu hoþi la Petroºani

T

rei bãrbaþi, printre care ºi un minor au fost prinºi în flagrant chiar când au dat o spargere la Petroºani. Noaptea trecutã, cei trei au fost prinºi, aproape de miezul nopþii, iar acum sunt cercetaþi în stare de libertate. Diana MITRACHE Oamenii legii spun cã totul s-a petrecut în noaptea de 12/13 februarie, în jurul orei 23.30, iar hoþii au fost prinºi în flagrant. „În timpul executãrii serviciului de patrulare, poliþiºtii de la Compartimentul de Siguranþã Publicã ºi Patrulare din cadrul Biroului de Ordine Publicã Petroºani i-au depistat în flagrant, în zona strãzii 22 Decembrie din Petroºani, cei doi tineri de 15 ani, 19 ani, ambii din Petroºani, care erau

cu bãrbatul de 41 de ani, din comuna Bretea Românã. Poliþiºtii au stabilit faptul cã cei trei au forþat sistemul de închidere ºi au tãiat lacãtul de la uºa metalicã a unui garaj situat pe strada Rovinei, din Petroºani, cu intenþia de a sustrage bunuri, dar în momentul în care au observat echipajul de poliþie au abandonat geanta ºi rucsacul pe care le aveau asupra lor ºi au fugit, dar au fost prinºi de poliþiºti”, spune Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Celor trei suspecþi li s-a întocmit dosar penal sub aspectul sãvârºirii infracþiunii de tentativã de furt, cercetãrile fiind continuate de cãtre poliþiºtii Biroului de Investigaþii Criminale Petroºani cu suspecþii în stare de libertate.


4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 15 februarie 2013

La vânãtoare de hoþi de apã

I

sprava gãlãþeanului care s-a branºat ilegal la reþeaua de apã dupã ce a sãpat un tunel de circa 30 de metri a fost întâlnitã ºi în Valea Jiului de cãtre inspectorii operatorului de apã ºi canal. Branºamentele ilegale descoperite de Apa Serv Valea Jiului nu era aºa de „ingenioase”, însã nici nu erau departe de cel descoperit la Galaþi. Maximilian GÂNJU

De la magneþi puºi pe contoarele de apã pentru a le opri sau încetini

înregistrarea ºi pânã la reþele paralele, inspectorii Apa Serv au descoperit diferite moduri prin care se fura din

reþea, iar în cazul câtorva zeci de consumatori frauduloºi, societate s-a îndreptat cu plângere penalã. Cele mai mari nereguli au fost descoperite de inspectorii operatorului de apã ºi canal din Valea Jiului la unele spãlãtorii auto care aveau un consum de câþiva zeci de metri cub pe lunã în condiþiile în care acest consum era depãºit cu uºurinþã într-o singurã zi de funcþionare. La o privire mai atentã

s-a descoperit cã unele spãlãtorii mai aveau o reþea paralelã fãrã contor ºi unde consumul nu era contorizat, prin urmare facturat ºi plãtit. În alte cazuri, inspectorii au gãsit apometre blindate cu magneþi care ar fi încetinit mecanismul de înregistrare al consumului. Faþã de cazul din Moldova, în Valea Jiului au uimit însã furturile din reþea comise de „VIP-uri” cum ar fi judecãtori, avocaþi, politicieni ori patroni înstãriþi. Potrivit directorului general al Apa Serv Valea Jiului, Costel Avram, societatea nu mai este dispusã sã tolereze furturile de apã ºi se îndreaptã cu plângere penalã împotriva celor prinºi. Pânã la accederea pe funcþie a lui Avram, operatorul se mulþumea de cele

mai multe ori sã impunã un consum în sistem pauºal celui prins cu nereguli. Pentru a reduce ºi mai mult furturile, Apa Serv Valea Jiului are în plan achiziþionarea unor apometre cu un dispozitiv electronic ce transmite prin radio, în orice

moment, consumul ºi starea dispozitivului de înregistrare ºi dã alarma dacã se intervine asupra lui. Aceste apometre „inteligente” vor ajunge în prima fazã la consumatorii mari care au fost prinºi cu nereguli la controale.

Aninoasa, oraºul secretelor ºi a neputinþei

C

u drumuri proaste, zeci de familii debranºate de la curent ºi cu falimentul care bate la uºã, Aninoasa aratã ca locul suprem al neputinþei. ªi, una peste alta, aici se fac cercetãri ºi pentru cea mai gravã acuzaþie care poate fi adusã unui edil, fost sau actual, respectiv aceea de delapidare de fonduri. Luiza ANDRONACHE Poliþiºtii de la Aninoasa au început cercetarea fostului primar, Ilie Botgros, pentru acuzaþia de delapidare de fonduri care i se aduce chiar de cãtre actualul primar, Nicolae Dunca. Dosarul a ajuns de la Parchetul

Petroºani la poliþia din localitate la începutul acestei sãptãmâni, iar anchetatorii de aici au cerut edilul în funcþie niºte lãmuri suplimenta-

re. Însã, deºi el este cel care l-a “ turnat” pe Botgros, omul cu care a lucrat ani de zile, primarul Dunca este de negãsit în ultimele zile, chiar ºi telefonic pentru a da detalii legate de actele care i-au fost solicitate. În perioada în care acesta a lucrat cu fostul primar, el, secretarul primãriei fiind, a

contrasemnat sute, mii de alte acte care poate acum sunt puse sub semnul întrebãrii. Este greu de crezut cã Dunca nu ºtia nimic din

fãrãdelegile care i le reproºeazã acum lui Botgros. Cât îl priveºte pe ºeful poliþiei, Nicolae Airinei, acesta, un mare secretos, se fereºte sã spunã ceva oficial, chiar ºi lucruri care nu au cum sã influenþeze sau sã atârne cumva în anchetã, ca de exemplu dacã s-a început sau nu cercetarea propriu-zisã. Reamintim faptul cã din cea mai sãracã localitate a Vãii Jiului, Aninoasa, se ridicã cea mai gravã acuzaþie, respectiv aceea de delapidare de fonduri. Vizat este fostul primar al oraºului, Ilie Botgros, care a stat la

data de 10 iunie 2012. Aceasta este prima reclamaþie de acest fel care i se aduce fostului edil, Ilie Botgros. Peste 400 de cazuri de violenþã în primul semestru

ªcolile hunedorene, transformate în ringuri de box de elevi

ª

colile au fost transformate în ringuri de kickboxing, unde elevii îºi împart cu generozitate pumni ºi picioare. Strategiile Ministerului Educaþiei Naþionale nu par sã dea roade, cum nici camerele de supraveghere, acolo unde existã, nu se dovedesc mai eficiente în eradicarea acestei probleme. Carmen COSMAN

cârma urbei nu mai puþin de 20 de ani, iar cel care a fãcut plângerea este actualul primar, Nicolae Dunca, pesedistul care a câºtigat alegerile din

Bãtaia dintre cele douã eleve de liceu de la Hunedoara scoate din nou la ivealã problema violenþei în ºcoli. Mulþi elevi uitã de ce se aflã în sãlile de clasã, iar diferendele se rezolvã cu pumnii ºi picioarele. O situaþie care a stârnit îngrijorarea oficialilor la nivel naþional, acolo unde Ministerul Educaþiei Naþionale

considerã cã se impune reevaluarea strategiei din 2007

privind reducerea fenomenului de violenþã în unitãþile de

învãþãmânt preuniversitar ºi se declarã deschis colaborãrii cu toate instituþiile ce au responsabilitãþi în acest domeniu. Iar judeþul Hunedoara, unde învaþã 56.000 de elevi, nu face excepþie de la aceste practici, chiar dacã lucrurile parcã s-au mai aºezat un pic. Potrivit datelor oficiale ale

Inspectoratului ªcolar Judeþean Hunedoara, în primul semestru al

anului ºcolar 2012 – 2013 s-au înregistrat 462 de cazuri de acte de violenþã. Cu aproape 200 mai puþine decât în anul ºcolar trecut, dar un numãr suficient de mare încât sã stârneascã îngrijorare. Din ordinul ministrului Educaþiei Naþionale, la nivelul fiecãrui judeþ se monitorizeazã constant aplicarea mãsurilor pentru reducerea cazurilor de violenþã în unitãþile de învãþãmânt preuniversitar, iar regulamentul privind organizarea ºi funcþionarea unitãþilor de învãþãmânt preuniversitar, aflat în circuit de avizare, conþine un capitol special destinat acestor mãsuri.


Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 15 februarie 2013

A

pa izvoarelor din Masivul Parâng este disputatã într-un scandal ce pare fãrã de sfârºit. Cabanierii spun cã, de fapt, aceastã problemã a fost creatã în mod fals din cauzã cã se doreºte impunerea unui monopol pe apa de izvor. Apa de izvor din Parâng, captatã într-un bazin construit în urmã cu zeci de ani este disputatã aprig, dupã ani de zile de folosinþã la comun. Cabanierii tranºeazã problema ºi spun cã, de fapt, întregul scandal a pornit de la cei care administreazã cabana ANEFS din Parâng ºi care ar vrea sã punã monopol pe bazinul de unde se alimenteazã toatã lumea. Un bazin din care porneau douã conducte. Una care trece prin cabana ANEFS ºi pleacã mai departe spre ªcoala Sportivã, iar cea de a doua conductã care nu are nicio legãturã cu ANEFS ºi la care erau racordate celelalte cabane, tot prin ªcoala Sportivã,

Vor sã punã monopol pe apa de izvor din Parâng

instituþie care are contract cu Apele Române Craiova. Cabanierii spun cã s-a mers pe aceastã variantã pentru cã, an de an, de sãrbãtori, cei de la ANEFS opreau robinetul la apã, fie cã era sau nu presiune, aºa încât toatã lume rãmânea pe sec. ªi tocmai aceastã conductã independentã a fost sigilatã de echipele de control de la Apele Române pe

motiv cã ar fi pierderi de apã! Cei care au cãsuþe de vacanþã în munte ºi care, prin sigilarea conductei, au rãmas zile în ºir „pe uscat” spun cã, de fapt, problema este ceva mai profundã ºi cã toate coordonatele ei s-ar fi trasat chiar la cabana ANEFS. „Conducta principalã trece prin ANEFS ºi ei opresc apa când vor. Din acest motiv s-a fãcut ºi

cealaltã conductã, pentru cã, an de an, de sãrbãtori, rãmâneam fãrã apã, deºi ei au activitate pe an exact douã sãptãmâni”, reclamã cabanierii. În aceastã problemã au fost implicaþi direct reprezentanþii Apelor Române Craiova, care au decis – în premierã din câte se aude prin târg – sã sigileze conducta secundarã care vine din bazinul de apã ºi nici nu i-au mai dat drumul.

este baziA lnulcuidisputat?!

Iar oficialii instituþiei leau recomandat proprietarilor de cabane sã se înþeleagã cu ANEFS-ul dacã vor apã, pentru cã ei sunt proprietarii bazinului unde se capteazã izvorul. „Da, cei de la ANEFS au fãcut sesizare pe motiv cã au rãmas fãrã apã ºi, conform contractului cu noi, suntem obligaþi sã veri-

Ministru nou, probleme vechi

M

inistrul delegat al Energiei, Constantin Niþã se va afla astãzi, vineri, în Petroºani. El va sta la masa discuþiilor cu reprezentanþii Societãþii Naþionale a Huilei, cu sindicatele, dar ºi cu alþi factori implicaþi în acest proces.

Reprezentanþii Sindicatului Muntele, sindicat reprezentativ la nivelul SNH vor sã îi explice ministrului care sunt problemele din Valea Jiului. ”În primul rând aº vrea sã remarc faptul cã este a treia întâlnire pe care noi Sindicatul Muntele o avem cu domnia lui iar vizita pe care o face domnul ministru în Valea Jiului se datoreazã intervenþiei pe care a avut-o ºi preºedintele

Marin Condescu în discutile de la Rovinari pentru Complexul Energetic Oltenia, promisiunea a fost petru aceastã sãptãmânã pentru a veni în Valea Jiului pentru discutile despre Complexul Energetic Hunedoara. Domnul ministru trebuie sã afle cel puþin de la noi sindicatele adevãrul despre ceea ce se întâmplã cu mineritul în Valea Jiului, o radiografie corectã a mineritului din Valea Jiului. Nu vom ascunde nimic nici din cele bune dar ºi nimic din cele rele din activitatea SNH-ului. Îi vom prezenta materialui pe care i l-am pregãtit noi, Sindicatul Muntele, ne vom

apleca pe problemele indicatorilor tehnici dar ºi a resurselor umane ºi va trebui sã afle de la noi cã SNHul nu reuºeºte sã-ºi contureze un program serios pentru scoaterea din impas a activitãþilor miniere. Domnul ministru va trebui sã afle de la domnul director general care sunt mãsurile pe care acestea le-a impus pentru acum dar ºi pentru viitor pentru cã nu este normal sã mergi de fiecare datã la un ministru ºi sã soliciþi atât cât cheltui, trebuie sã vi cu un program managerial care sã-þi confirme calitatea ºi funcþia pe care o ai. Sunt convins cã dupã ce vom vorbi cu domnul ministru se va schimba ceva la nivelul companiei pemtru cã în modul actual mineritul se va închide într-un timp mult mai scurt decât credem noi”, a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele. Ministrul Constantin Niþã va efectua mâine ºi o vizitã la termocentrala Paroºeni, însã el va purta discuþii cu mai mulþi factori din mineritul din Valea Jiului ºi nu numai. Monika BACIU

ficãm cele sesizate. Bazinul de apã a fost construit de ANEFS ºi, sutã al sutã, este al lor”, a declarat joi directorul Sistemului Hidrotehnic Petroºani, Sorin Corici. Cabanierii îl contrazic ºi spun cã bazinul de apã este al administraþiei publice locale. ANEFS-ul ar fi vrut sã-l preia ºi sã facã, aºa cum vrea, cãrþile, dar nu a putut. „Cum sã punã stãpânire pe ceva ce nu este al sãu? Iar conducta veche, din þeavã galvanizatã, noi am înlocuit-o. Fiecare a avut contribuþia lui”, au mai spus cei care îºi aratã acum nemulþumirea. Iar de partea lor au actele oficiale ale Primãriei Petroºani, adevãratul stãpân al bazinului disputat. „Situaþia bazinului din Parâng este oarecum neclarã. El ar fi fost construit, se pare, de ANEF, dar pe terenul Primãriei. A existat o cerere pentru obþinerea acestui teren în prima jumãtate a anilor 2000, însã a fost refuzatã de administraþia ºi Consiliul Local de atunci. În acest moment nu existã

o astfel de cerere înregistratã la Primãria Municipiului Petroºani, iar dacã va exista, va fi discutatã în Consiliul Local”, a declarat Nicolae Taºcã, purtãtor de cuvânt al administraþiei publice locale. Adicã ºi dacã ar fi pânã la urmã construcþia lor, cei de la cabana ANEFS nu pot sã se declare proprietarii bazinului, pentru cã nu au nici un drept asupra terenului pe care se aflã!

I

nstituþia dublei mãsuri

Pe oameni îi nemulþumeºte cel mai mult faptul cã au fost acuzaþi cã furã apã, în condiþiile în care legislaþia prevede clar cã persoanele care au un consum mai mic de 2 mc/ secundã nu au nevoie de contract cu Apele Române, lucru recunoscut de reprezentantul instituþiei. Aºa cã de ce ar trebui sã se cãciuleascã, spun ei, în faþa cuiva care, pânã la urmã are drepturi ºi obligaþii cu ei ºi de ce responsabilii de la ape le cer în mod paradoxal „sã intre în legalitate”, când legalitatea e cea descrisã anterior ºi recunoscutã deschis chiar de oficialii de la Apele Române! Car men COSMAN


6 Actualitate

Valentine’s Day în Valea Jiului

Î

mprumutatã sau nu, Valentine’s Day sau Ziua Îndrãgostiþilor face parte din calendarul sãrbãtorilor adoptat în ultimi ani. ªi, dincolo de faptul cã ieri s-a sãrbãtorit dragostea, cel mai bine au avut de câºtigat comercianþii. Luiza ANDRONACHE Dragostea, cel mai frumos sentiment din câte existã, se sãrbãtoreºte în fiecare zi, dar parcã în aceste zile ºi mai mult. Ziua îndrãgostiþilor, occidentalã sau nu, nu a putut trece neobservatã printre cei din Valea Jiului. Dacã nu au avut bani de cadouri scumpe, îndrãgostiþii au cumpãrat mãcar o micã atenþie, care sã simbolizeze afecþiunea ºi preþuirea pe care ºi-o port. Mare trecere au avut-o, aºa cum

era de aºteptat, obiectele în formã de inimioarã ºi mai ales în culori vii. “ Am dat foarte bine inimioarele roºii, roz, ursuleþii sau brioºele speciale ”, ne-a declarat un comerciant din Complexul Jiul Shopping Center. ªi standurile cu lenjerie intimã au fost vizitate de cei care au vrut sã-ºi surprindã jumãtatea ºi cu altceva decât cadouri convenþionale. Bãrbaþii au cumpãrat, iar femeile, surprinse sau nu, le-am primit cu bucurie. De altfel, aceste magazine au expus modele

care mai de care în ultima sãptãmânã, tocmai în speranþa de a avea vânzare mare. “ Am început sã avem vânzare încã de sãptãmâna trecutã.

întotdeauna florile. ªi, o bunã trecere, aproape nesperatã, au avut-o ºi cadourile personalizate. “ S-a dat aproape orice, începând de la flori, pernuþe personalizate, brelocuri, cãni sau tricouri,

Domnii au venit la standul nostru ºi au cãutat în special chiloþii cu inimioare ”, a spus un alt comerciant. Dar, cu siguranþã, ieri, cele mai la îndemânã ºi cãutate atenþii, au fost ca

P

otrivit noilor norme ale Codului de procedurã civilã, de vineri, 15 februarie, fiscul ºi executorii judecãtoreºti vor avea dreptul sã punã sechestru pe maºinile datornicilor, aflate în trafic. OUG nr. 4/2013 (privind modificarea Legii nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civilã, precum ºi pentru modificarea ºi completarea unor acte normative conexe, care aprobã noul Cod de procedurã civilã), precizeazã cã noile prevederi ale Codului intrã în vigoare la data de 15 februarie. Astfel, companiile care se ocupã de executãri ale bunurilor debitorilor, executorii judecãtoreºti, dar ºi anumite instituþii ale statului vor putea mai uºor sã sechestreze bunurile persoanelor datornice. Dacã aveþi restanþe mari cãtre bãnci, cãtre firme de leasing sau cãtre Fisc, mijloacele auto pot fi seches-

trate în trafic, dar numai dacã existã o hotãrâre în acest sens ºi un executor judecãtoresc care sã o cearã la poliþie. Vehiculele existente în patrimoniul firmelor cu datorii cãtre bugetul de stat sunt uºor vandabile, astfel cã ele sunt sechestrate, indiferent dacã sunt conduse de administrator, de director sau chiar de deþinãtorul afacerii.

tot ceea ce a fost cu roºu, cu inimioare sau cu I love You. De altfel, am vândut foarte mulþi trandafiri”, a precizat ºi reprezentanta unei florãrii.

Legea care aprobã Codul de Procedurã Civil prevede urmãtoarele aspecte în care se poate sechestra un bun, la articolul 731: „(2) În cazul în care existã pericol evident de sustragere a bunurilor de la urmãrire, la solicitarea creditorului fãcutã în cuprinsul cererii de executare, instanþa, prin încheierea de încuviinþare a executãrii, va dispune sechestrarea bunurilor urmãribile odatã cu comunicarea somaþiei cãtre debitor. În acest caz, se va face menþiunea corespunzãtoare în

ANAF ramburseazã în februarie TVA în valoare de 1,245 miliarde lei

A

genþia Naþionalã de Administrare Fiscalã (ANAF) ramburseazã în luna februarie suma de 1,245 miliarde lei aferentã deconturilor de TVA cu opþiune de rambursare existente la 1 februarie 2013, precizeazã un comunicat al ANAF. În selecþia lunii februarie 2013 au fost cuprinse în ordinea vechimii toate deconturile de TVA, soluþionându-se prin restituire deconturile a cãror vechime este de

pânã la data de 5 ianuarie, excepþie fãcând deconturile de TVA aferentã operaþiunilor de import soluþionate pânã la 25 ianuarie 2013. Deconturi cu compensare ºi restituire total-

Ore suplimentare contra libere la Poliþia Localã Petroºani

S

e descurcã cum pot, cu o schemã subdimensionatã. Poliþiºtii locali s-au înjumãtãþit faþã de când se numeau „comunitari”, asta deºi au cuprins în schema lor ºi alte servicii decât aveau înainte de înfiinþarea Seviciului Poliþiei Locale. Carmen COSMAN

Maºinile patronilor, vizate de sechestre

COLÞUL LUI DENIS

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 15 februarie 2013

izeazã 1,201 miliarde

Adio pazã fixã la ºcoli asiguratã de poliþiºtii locali. ªi dacã ar vrea nu mai pot face acest lucru pentru cã sunt atât de puþini încât de multe ori lucreazã peste program. Se întâmplã mai ales în perioadele aglomerate, cum sunt lunile de sfârºit de an,

chiar încheierea de încuviinþare a executãrii. (3) Pentru bunurile sechestrate de asigurãtor nu este necesarã o nouã sechestrare, executorul

ºi primesc la schimb zile libere în luna urmãtoare, Nu au ce face, pentru cã se tot împuþineazã parcã. În 2010, pe când încã se numeau Poliþiºti Comunitari, organigrama cuprindea 101 persoane. Au fost reorganizaþi, au primit denumirea de poliþiºti locali ºi, la pachet cu noul nume, li s-au

redus vreo 60 de posturi din organigramã, asta deºi au preluat ºi alte compartimente din cadrul administraþiei publice locale. Acum, cu tot cu funcþionarii publici de la Mediu, Evidenþa Populaþiei sau operatorii monitorizare sistem video sunt fix 44 de angajaþi. Vorbim despre 31 de funcþionari publici ºi funcþionari publici cu funcþii publice generale, 9 angajaþi ca personal contractual (paznici) ºi 4 persoane angajate ca operator sistem de supraveghere video, cuprins în proiectul

de modernizare a centrului civic. Dacã ar fi nevoie

de mai mulþi? Cu siguranþã! Nici când erau 101 nu se cãlcau pe picioare sau nu puteau sã spunã cã stau degeaba, iar acum munca nu este

sunt în valoare de 37,3 milioane lei, deconturile cu compensare parþialã sunt în valoare de 7,14 milioane lei, iar suma de 245,13 milioane lei se va restitui în perioada urmãtoare. Pentru sumele de restituit, care totalizeazã 1,18 miliarde lei, plata efectivã a fost programatã pe 11 februarie 442,84 milioane lei, iar pe 27 februarie 737,22 milioane lei.

beneficiazã de zile libere. În acelaºi timp, au fost nevoiþi sã renunþe la o parte din activitãþile pe care le desfãºurau pânã la reorganizare, una dintre ele fiind paza ºcolilor.

Week-end cu proteste în Hunedoara

J

andarmii hunedoreni sunt pregãtiþi pentru manifestãrile de stradã ce vor avea loc la sfârºitul acestei sãptãmâni la Deva ºi Petroºani. Astfel, vineri, 15 februarie 2013, începând cu ora 10.00, jandarmii hunedoreni vor asigura ordinea publicã pe timpul desfãºurãrii unei acþiuni de protest organizatã de reprezentanþii pensionarilor CFR, în municipiul Deva. Manifestaþia de protest cuprinde un marº pe itinerariul bulevardul Iuliu Maniu – str. 1 Decembrie - Instituþia

Petroºani. Manifestaþia de protest cuprinde un marº în municipiul Petroºani pe itinerariul Piaþa Victoriei –

tiv desfãºurarea în condiþii de normalitate ºi legalitate a manifestaþiei de protest, cu respectarea dreptului

Prefectului Judeþul Hunedoara, dar ºi pichetarea acestei instituþii. La Petroºani, duminicã 17 februarie 2013, începând cu ora 15.00, jandarmii hunedoreni vor fi prezenþi pe timpul desfãºurãrii unei acþiuni de protest organizatã de un grup de tineri, susþinãtori ai echipei de fotbal Jiul

Casa de Culturã, care se va încheia cu un miting. La amble acþiuni de la protest participanþii se vor deplasa pe trotuar. “Mãsurile de ordine publicã adoptate de jandarmi, împreunã cu reprezentanþii instituþiilor cu atribuþii pe timpul desfãºurãrii acþiunilor de protest, au ca principal obiec-

de exprimare liberã a opiniilor ºi exercitarea acestui drept cu respectarea strictã a proprietãþii publice ºi private, precum ºi a drepturilor celorlalþi cetãþeni”, declarã Rãducu Nicolae purtãtor de cuvânt IJJ Hunedoara. Pentru desfãºurarea în

judecãtoresc fiind însã obligat sã verifice dacã bunurile respective se gãsesc la locul aplicãrii sechestrului ºi dacã nu au fost substituite sau degradate, precum ºi sã sechestreze alte bunuri ale debitorului, în cazul în care cele gãsite la verificare nu sunt suficiente pentru realizarea creanþei“.

lei, din care Fiscul compenseazã suma de 20,94 milioane lei ºi va restitui suma de 1,18 miliarde lei, deconturile cu compensare integralã

deloc mai puþinã. Aºa cã, fac ºi ei ce pot, de regulã ore suplimentare. Oficialii recunosc cã de multe ori norma de lucru este mai mare, dar spun cã ulterior angajaþii

condiþii paºnice ºi civilizate a adunãrilor publice jandarmii reamintesc tuturor participanþilor faptul cã, în conformitate cu legea 60/1991 privind organizarea ºi desfãºurarea manifestãrilor publice, sunt obligaþi sã respecte recomandãrile fãcute de organizatorii adunãrilor publice, împuterniciþii acestora sau forþele de ordine, sã se abþinã de la acþiuni de natura a împiedica desfãºurarea normalã a adunãrilor publice ºi sã nu incite la asemenea acþiuni prin viu grai, manifeste sau alte mijloace audiovizuale, sã nu introducã sau sã aibã, în timpul adunãrilor publice, obiecte contondente, sã pãrãseascã imediat adunãrile publice sau locul unde acestea se desfãºoarã, când au fost somaþi de cãtre organizatori, împuterniciþii acestora sau forþele de ordine, ºi nu în ultimul rând sã nu participe la adunãri publice în stare de ebrietate, sã nu consume ºi sã nu distribuie bãuturi alcoolice.


6 Actualitate

Valentine’s Day în Valea Jiului

Î

mprumutatã sau nu, Valentine’s Day sau Ziua Îndrãgostiþilor face parte din calendarul sãrbãtorilor adoptat în ultimi ani. ªi, dincolo de faptul cã ieri s-a sãrbãtorit dragostea, cel mai bine au avut de câºtigat comercianþii. Luiza ANDRONACHE Dragostea, cel mai frumos sentiment din câte existã, se sãrbãtoreºte în fiecare zi, dar parcã în aceste zile ºi mai mult. Ziua îndrãgostiþilor, occidentalã sau nu, nu a putut trece neobservatã printre cei din Valea Jiului. Dacã nu au avut bani de cadouri scumpe, îndrãgostiþii au cumpãrat mãcar o micã atenþie, care sã simbolizeze afecþiunea ºi preþuirea pe care ºi-o port. Mare trecere au avut-o, aºa cum

era de aºteptat, obiectele în formã de inimioarã ºi mai ales în culori vii. “ Am dat foarte bine inimioarele roºii, roz, ursuleþii sau brioºele speciale ”, ne-a declarat un comerciant din Complexul Jiul Shopping Center. ªi standurile cu lenjerie intimã au fost vizitate de cei care au vrut sã-ºi surprindã jumãtatea ºi cu altceva decât cadouri convenþionale. Bãrbaþii au cumpãrat, iar femeile, surprinse sau nu, le-am primit cu bucurie. De altfel, aceste magazine au expus modele

care mai de care în ultima sãptãmânã, tocmai în speranþa de a avea vânzare mare. “ Am început sã avem vânzare încã de sãptãmâna trecutã.

întotdeauna florile. ªi, o bunã trecere, aproape nesperatã, au avut-o ºi cadourile personalizate. “ S-a dat aproape orice, începând de la flori, pernuþe personalizate, brelocuri, cãni sau tricouri,

Domnii au venit la standul nostru ºi au cãutat în special chiloþii cu inimioare ”, a spus un alt comerciant. Dar, cu siguranþã, ieri, cele mai la îndemânã ºi cãutate atenþii, au fost ca

P

otrivit noilor norme ale Codului de procedurã civilã, de vineri, 15 februarie, fiscul ºi executorii judecãtoreºti vor avea dreptul sã punã sechestru pe maºinile datornicilor, aflate în trafic. OUG nr. 4/2013 (privind modificarea Legii nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civilã, precum ºi pentru modificarea ºi completarea unor acte normative conexe, care aprobã noul Cod de procedurã civilã), precizeazã cã noile prevederi ale Codului intrã în vigoare la data de 15 februarie. Astfel, companiile care se ocupã de executãri ale bunurilor debitorilor, executorii judecãtoreºti, dar ºi anumite instituþii ale statului vor putea mai uºor sã sechestreze bunurile persoanelor datornice. Dacã aveþi restanþe mari cãtre bãnci, cãtre firme de leasing sau cãtre Fisc, mijloacele auto pot fi seches-

trate în trafic, dar numai dacã existã o hotãrâre în acest sens ºi un executor judecãtoresc care sã o cearã la poliþie. Vehiculele existente în patrimoniul firmelor cu datorii cãtre bugetul de stat sunt uºor vandabile, astfel cã ele sunt sechestrate, indiferent dacã sunt conduse de administrator, de director sau chiar de deþinãtorul afacerii.

tot ceea ce a fost cu roºu, cu inimioare sau cu I love You. De altfel, am vândut foarte mulþi trandafiri”, a precizat ºi reprezentanta unei florãrii.

Legea care aprobã Codul de Procedurã Civil prevede urmãtoarele aspecte în care se poate sechestra un bun, la articolul 731: „(2) În cazul în care existã pericol evident de sustragere a bunurilor de la urmãrire, la solicitarea creditorului fãcutã în cuprinsul cererii de executare, instanþa, prin încheierea de încuviinþare a executãrii, va dispune sechestrarea bunurilor urmãribile odatã cu comunicarea somaþiei cãtre debitor. În acest caz, se va face menþiunea corespunzãtoare în

ANAF ramburseazã în februarie TVA în valoare de 1,245 miliarde lei

A

genþia Naþionalã de Administrare Fiscalã (ANAF) ramburseazã în luna februarie suma de 1,245 miliarde lei aferentã deconturilor de TVA cu opþiune de rambursare existente la 1 februarie 2013, precizeazã un comunicat al ANAF. În selecþia lunii februarie 2013 au fost cuprinse în ordinea vechimii toate deconturile de TVA, soluþionându-se prin restituire deconturile a cãror vechime este de

pânã la data de 5 ianuarie, excepþie fãcând deconturile de TVA aferentã operaþiunilor de import soluþionate pânã la 25 ianuarie 2013. Deconturi cu compensare ºi restituire total-

Ore suplimentare contra libere la Poliþia Localã Petroºani

S

e descurcã cum pot, cu o schemã subdimensionatã. Poliþiºtii locali s-au înjumãtãþit faþã de când se numeau „comunitari”, asta deºi au cuprins în schema lor ºi alte servicii decât aveau înainte de înfiinþarea Seviciului Poliþiei Locale. Carmen COSMAN

Maºinile patronilor, vizate de sechestre

COLÞUL LUI DENIS

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 15 februarie 2013

izeazã 1,201 miliarde

Adio pazã fixã la ºcoli asiguratã de poliþiºtii locali. ªi dacã ar vrea nu mai pot face acest lucru pentru cã sunt atât de puþini încât de multe ori lucreazã peste program. Se întâmplã mai ales în perioadele aglomerate, cum sunt lunile de sfârºit de an,

chiar încheierea de încuviinþare a executãrii. (3) Pentru bunurile sechestrate de asigurãtor nu este necesarã o nouã sechestrare, executorul

ºi primesc la schimb zile libere în luna urmãtoare, Nu au ce face, pentru cã se tot împuþineazã parcã. În 2010, pe când încã se numeau Poliþiºti Comunitari, organigrama cuprindea 101 persoane. Au fost reorganizaþi, au primit denumirea de poliþiºti locali ºi, la pachet cu noul nume, li s-au

redus vreo 60 de posturi din organigramã, asta deºi au preluat ºi alte compartimente din cadrul administraþiei publice locale. Acum, cu tot cu funcþionarii publici de la Mediu, Evidenþa Populaþiei sau operatorii monitorizare sistem video sunt fix 44 de angajaþi. Vorbim despre 31 de funcþionari publici ºi funcþionari publici cu funcþii publice generale, 9 angajaþi ca personal contractual (paznici) ºi 4 persoane angajate ca operator sistem de supraveghere video, cuprins în proiectul

de modernizare a centrului civic. Dacã ar fi nevoie

de mai mulþi? Cu siguranþã! Nici când erau 101 nu se cãlcau pe picioare sau nu puteau sã spunã cã stau degeaba, iar acum munca nu este

sunt în valoare de 37,3 milioane lei, deconturile cu compensare parþialã sunt în valoare de 7,14 milioane lei, iar suma de 245,13 milioane lei se va restitui în perioada urmãtoare. Pentru sumele de restituit, care totalizeazã 1,18 miliarde lei, plata efectivã a fost programatã pe 11 februarie 442,84 milioane lei, iar pe 27 februarie 737,22 milioane lei.

beneficiazã de zile libere. În acelaºi timp, au fost nevoiþi sã renunþe la o parte din activitãþile pe care le desfãºurau pânã la reorganizare, una dintre ele fiind paza ºcolilor.

Week-end cu proteste în Hunedoara

J

andarmii hunedoreni sunt pregãtiþi pentru manifestãrile de stradã ce vor avea loc la sfârºitul acestei sãptãmâni la Deva ºi Petroºani. Astfel, vineri, 15 februarie 2013, începând cu ora 10.00, jandarmii hunedoreni vor asigura ordinea publicã pe timpul desfãºurãrii unei acþiuni de protest organizatã de reprezentanþii pensionarilor CFR, în municipiul Deva. Manifestaþia de protest cuprinde un marº pe itinerariul bulevardul Iuliu Maniu – str. 1 Decembrie - Instituþia

Petroºani. Manifestaþia de protest cuprinde un marº în municipiul Petroºani pe itinerariul Piaþa Victoriei –

tiv desfãºurarea în condiþii de normalitate ºi legalitate a manifestaþiei de protest, cu respectarea dreptului

Prefectului Judeþul Hunedoara, dar ºi pichetarea acestei instituþii. La Petroºani, duminicã 17 februarie 2013, începând cu ora 15.00, jandarmii hunedoreni vor fi prezenþi pe timpul desfãºurãrii unei acþiuni de protest organizatã de un grup de tineri, susþinãtori ai echipei de fotbal Jiul

Casa de Culturã, care se va încheia cu un miting. La amble acþiuni de la protest participanþii se vor deplasa pe trotuar. “Mãsurile de ordine publicã adoptate de jandarmi, împreunã cu reprezentanþii instituþiilor cu atribuþii pe timpul desfãºurãrii acþiunilor de protest, au ca principal obiec-

de exprimare liberã a opiniilor ºi exercitarea acestui drept cu respectarea strictã a proprietãþii publice ºi private, precum ºi a drepturilor celorlalþi cetãþeni”, declarã Rãducu Nicolae purtãtor de cuvânt IJJ Hunedoara. Pentru desfãºurarea în

judecãtoresc fiind însã obligat sã verifice dacã bunurile respective se gãsesc la locul aplicãrii sechestrului ºi dacã nu au fost substituite sau degradate, precum ºi sã sechestreze alte bunuri ale debitorului, în cazul în care cele gãsite la verificare nu sunt suficiente pentru realizarea creanþei“.

lei, din care Fiscul compenseazã suma de 20,94 milioane lei ºi va restitui suma de 1,18 miliarde lei, deconturile cu compensare integralã

deloc mai puþinã. Aºa cã, fac ºi ei ce pot, de regulã ore suplimentare. Oficialii recunosc cã de multe ori norma de lucru este mai mare, dar spun cã ulterior angajaþii

condiþii paºnice ºi civilizate a adunãrilor publice jandarmii reamintesc tuturor participanþilor faptul cã, în conformitate cu legea 60/1991 privind organizarea ºi desfãºurarea manifestãrilor publice, sunt obligaþi sã respecte recomandãrile fãcute de organizatorii adunãrilor publice, împuterniciþii acestora sau forþele de ordine, sã se abþinã de la acþiuni de natura a împiedica desfãºurarea normalã a adunãrilor publice ºi sã nu incite la asemenea acþiuni prin viu grai, manifeste sau alte mijloace audiovizuale, sã nu introducã sau sã aibã, în timpul adunãrilor publice, obiecte contondente, sã pãrãseascã imediat adunãrile publice sau locul unde acestea se desfãºoarã, când au fost somaþi de cãtre organizatori, împuterniciþii acestora sau forþele de ordine, ºi nu în ultimul rând sã nu participe la adunãri publice în stare de ebrietate, sã nu consume ºi sã nu distribuie bãuturi alcoolice.


8 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 15 februarie 2013

Concedii de vis în Maldive ºi Mauriþius din colectarea coacãzelor, afinelor ºi hribilor

“C

ine ne numeºte ciupercari în bãtaie de joc, greºeºte. Anul trecut, de exemplu, mi-am plãtit o vacanþã de ºapte zile, cu 1000 euro, în Insulele Maldive, din bani fãcuþi pe afine, coacãze, mãceºe, ciuperci ºi mãcriº sãlbatic” – Robert Szasz Bokoyi, 46 de ani, Petrila. În timp ce unii îºi fac planuri de vacanþã studiind ofertele extrem de tentante, cu plata în rate, alþii aºteaptã primãvara ºi vara pentru a face bani. Alþii, plin de entuziasm, fac ºi una ºi alta. Constantin Viscu, din Vulcan este tânãr pensionar minier de un an de zile ºi este nerãbdãtor sã vinã anotimpul cald pentru a pleca spre Obârºia Lotrului, prin munþi cãtre Novaci ºi în partea cealaltã, spre Sibiu. Un om dinamic, C.Viscu spunea cã a câºtigat vara trecutã ºi patru milioane lei vechi pe zi din colectarea coacãzelor, a afinelor, dar mai ales pe hribi. ”Existã acolo un centru de colectare foarte serios. Merg cu maºina pânã

Z

eci de câini umblã pe strãzile din Lupeni ºi nu e loc în care sã nu fie câte o haitã agresivã de maidanezi. Situaþia a devenit alarmantã, mai ales cã oamenii ajung muºcaþi la spital, dar speranþa moare ultima. Patrupedele s-au înmulþit ameninþãtor în Lupeni, iar asta o recunoaºte chiar ºi primarul Cornel Resmeriþã, care dã vina pe iubitorii de animale, dar recunoaºte cã nu i-a mai strâns de ani buni de pe strãzi. „O problemã mare avem cu câinii vagabonzi. E oproblemãcare dupã cum se vede, e destul de greu de rezolvat ºi chiar ºi la nivel naþional, nu doar la Lupeni. Sunt foarte

unde se poate urca ºi pentru a diminua cheltuielile cu gazul, am norocul cã mergem câte trei-patru persoane. Uneori plouã, dar nu mã opresc pentru cã asta ar însemna pierderi. Sunt un om activ ºi abia aºtept sã vinã vara, cã pânã toamna târziu este de lucru ºi câºtig bani frumoºi. Iarna mã mai ocup cu amenajãri interioare, dar vara este altceva. De exemplu, am câºtigat ºi patru milioane de lei pe zi, la cules de coacãze ºi hribi. ªi afine, dar afinele sunt mai pretenþioase. Culegeam coacãze ºi 20-30 kg pe zi, iar preþul era bunicel, 4,6-5 ron pe kilogram. Ciupercile, mai ales hribii erau de la 80 lei pe kg pânã la 120 ron, adicã 1.200.000 lei vechi, cei mici ºi fragezi… Am bãtut munþii cu piciorul

pânã pe Transalpina, încolo spre Novaci, în partea asta pânã spre Sibiu, dar meritã! Este foarte frumos, sãnãtos, iar câºtigul este mulþumitor având în vedere cã am douã fete studente” – a declarat Constatin Viscu. Robert Szasz Bokoyi, din Petrila, are 46 de ani, fost

miner la Lonea, ºi este mare amator de drumeþii din care scoate ºi bani. ”Cine ne numeºte ciupercari în bãtaie de joc, greºeºte.

Este o industrie bine pusã la punct ºi noi suntem la baza circuitului, furnizãm materia primã ºi încã de cea mai bunã calitate. Este o muncã frumoasã din care poþi scoate bani din care sã trãieºti tot anul. Anul trecut, de exemplu, mi-am plãtit o vacanþã de ºapte zile, cu 1000 euro, în Insulele Maldive, din bani fãcuþi pe afine, coacãze, mãceºe, ciuperci ºi mãcriº sãlbatic. Fãceam drumeþii lungi în munþii noºtri ºi adunam tot ce îmi ieºea în cale, din ceea ce ºtiam cã este plãtit. ªi aºa s-au adunat bani frumoºi. Acasã ce aº fi fãcut? ªi apoi, se ºtie, cã lenea te omoarã, îþi atrofiazã simþurile ºi corpul. Abia aºtept luna iunie. Aº vrea sã merg la iarnã în Insulele Mauriþius, în Oceanul Indian. E de vis acolo. Cu 2000 de euro, m-as scos, cu bani de cheltuialã cu tot”- povesteºte plin de entuziasm Robert. Cei doi foºti mineri ne-au povestit cã la colectarea fructelor de pãdure de tot felul cei mai câºtigaþi sunt cei care merg cu familiile, câte douã-trei persoane. Sumele adunate de aceºtia sunt ºi de 200 milioane lei vechi pe sezon. Ileana FIRÞULESCU

Câinii au asaltat Lupeniul

mulþiiubitori de animale ºi mulþi oameni care vor rãul altora”, a declarat Cornel Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. Mai mult, primarul chiar afirmã cã locuitorii acestui oraº ajung la spital muºcaþi de aceste animale libere de pe strãzi ºi toate speranþele sunt puse acum pe seama celor de la Consiliul Judeþean. „ Ce este mai grav e cã sunt foarte mulþioameni muºcaþi. E greu sã ne descurcãm. S-a fãcut un parteneriat cu CJ

pentru protecþia acestora animale ºi sperãm sã se punã cât mai repede în funcþiune, iar eu recunosc cã,în Lupeni cel puþin, sunt foarte mulþi câini pe strãzi”, a mai adãugat Resmeriþã. Ultima datã, primarul îºi aminteºte cã a strâns o parte dintre câinii vagabonzi acum câþiva ani, dar ºi atunci acþiunea a fost sortitã eºecului, din cauza

iubitorilor de animale, care au pretenþii absurde. „Am fãcut o acþiune de acest gen acum câþiva ani, dar a cãzut tot datoritã unor aºa-ziºi iubitori de animale, fiindca au venit cu niºte idei ieºite din comun. Nu beneficiazã oamenii de agent termic în toate locuinþele din Lupeni ºi aceºtia cereau ca acest centru pentru câini sã aibã încãlzire, pistã de alergat, de parcã îi þinem la fittness, ca

sã se poatã lupta mai bine cu oamenii”, a conchis primarul din Lupeni. Zeci de câini sunt zãriþi la tot pasul, inculsiv în zonele aglomerate ºi aniamele au pus stãpânire peste oraº, fãrã ca cineva sã poatã sã ia vreo mãsurã. În consecinþã, toatã lumea aºteaptã sã vinã cineva de la Consiliul Judeþean ºi sã se termine odatã cu aceastã situaþie fãrã ieºire. Diana MITRACHE

ª

ase milioane lei, 11 milioane, 18 milioane, 23 milioane lei vechi sunt sume datorate de diverse familii magazinelor de cartier, care vând pe datorie. Caietele ºi registrele pline de liste ale cumpãrãturilor celor ce plãtesc o datã pe lunã ºi chiar la trei luni o datã, spun poveºti de viaþã cutremurãtoare.

Muncesc în þãri strãine pentru a-ºi plãti mâncarea de acasã În loc sã de dilueze, practica cumpãrãturilor pe datorie s-a accentuat. Sumele datorate, în general, nu sunt mari pentru cã oamenii rãmân fãrã bani cu câteva zile înainte de salariu. Dar s-au înmulþit cazurile în care datoria este uriaºã, datorie ce este achitatã de regulã din banii proveniþi de la cei plecaþi la muncã, peste hotare. ”Domnul acesta, cu 18 milioane datorie, are trei copii ºi soþia este plecatã la muncã, în Austria. ªi-a fãcut femeia relaþii acolo ºi o lunã lucreazã – douã stã acasã. Întotdeauna ºi-a plãtit datoriile când a revenit acasã. În majoritate, lista cuprinde mâncare – de la fructe ºi legume, la carne, lapte mezeluri, zahãr, ulei, fãinã, dulciuri - ºi detergenþi. Ne adaptãn situaþiei, ce sã facem. Dar în general oamenii sunt serioºi, nu am avut cazuri în care sã nu se achite de datorii” – a declarat Malvina K., ºefa unui

magazin de cartier din Petrila.

moarte, Î ntre amanet ºi hranã

Am avut doar un caz în care am rãmas cu paguba, dar asta este. Nea Ilie a murit ºi nu a mai apucat sã plãteascã. Nepoþii lui au venit într-o searã ºi l-au

”Da, avem destui clienþi care cumpãrã pe datorie. Cred cã sunt vreo 50 care sunt constanþi. De regulã îºi plãtesc consumaþia lunar. Noi avem în zonã mulþi pensionari. Cea mai mare datorie este de vreo ºase milioane lei vechi. Doamna Roza este o pensionarã respectabilã, dar acum s-a adunat suma asta pentru cã a zugrãvit

L

25 februarie 2013 Orele 19.00 Casa de Culturã Ion Dulãmiþã Petroºani

ºi ºi-a reparat prin casã ºi a dat muncitorilor de mâncare, cafea, bere. Dar are copiii plecaþi în strãinãtate ºi îi trimit bani, nu ne facem probleme.

ucrãri urgente la Castelul Corvinilor. Administraþia localã din Hunedoara a demarat o procedurã de licitare pentru reabilitare de urgenþã a unor corpuri din Castelul Corvinilor. În cadrul contractului ar urma sã fie reabilitate mai multe pãrþi ale clãdirii considerate monument istoric. Este vorba de lucrãri de intervenþie la ºarpante ºi învelitori, consolidare, conservare ºi restaurare console aripa Bethlen ºi turnul toboºarilor. Tratamentele sunt deosebit de necesare pentru fixarea localã a zonelor pulverulente, pentru consolidarea fisurilor ºi clivajelor in stratificarea pietrei. Aceste lucrãri de uºoarã consolidare se impun in vederea efectuãrii viitoarelor lucrãri de curãþire ºi extragere a sãrurilor, pentru a realiza un suport mai bun al materialului litic, care sã permitã o mai

Actualitate 9 dus acolo, în satul lui, sã-l înmormânteze ºi nu mai ºtim nimic. Dar cred cã vor veni, sã vadã ce fac cu casa…” – povesteºte Doru-Marcel M., proprietar de magazin din Vulcan. O doamnã mãrunþicã, în vârstã, care a se afla în magazinul cu de toate, a intrat în vorbã povestind cã de vreo doi ani îºi plãteºte marfa o datã pe lunã, când îi trimite bãiatul bani. Mãrioara Bildãu, are 68 de ani, ºi nepotul sãu este la studii în strãinãtate,

aºa pe rând. Ar fi bani, dar nu grãmadã. La început mi-a fost tare ruºine sã cumpãr pe datorie, dar ce sã facem? Sã le dea Dumnezeu sãnãtate patronilor cã ne dau” – a povestit doamna Mãrioara B. Este o soluþie a perioadei de crizã, spun proprietarii de magazine. Ei îºi menþin afacerea, iar clienþii supravieþuiesc plãtind din banii câºtigaþi prin þãri strãine ºi îºi cresc copiii cum pot mai bine… ”Deºi se spune cã lip-

iar pentru a-i plãti cheltuielile, tatãl acestuia munceºte la o firmã de transport în Germania. ”Acum, la început de an e mai greu cã au fost atâtea dãri de plãtit. Pensia mea s-a dus pe facturi, norã-mea ºi-a amanetat aurul ca sã plãteascã la timp cãminul nepotului ºi acum tot ce trimite bãiatul meu acoperim gãuri, datorii,

surile ne-au înrãit pe noi, românii, în situaþia noastrã se pare cã ne-au unit. Ne aplecãm cu mai mare atenþie asupra nevoilor oamenilor, iar ei ne povestesc ºi colaboreazã nesperat de bine. Practic este un ajutor reciproc” – a precizat proprietarul Doru-Marcel. Ileana FIRÞULESCU

Lucrãri urgente pentru ”consolidarea” istoriei bunã desfãºurare a operaþiunilor de extragere a sãrurilor, cu pierderi de material cat mai puþine. Considerate a fi deosebit de importante, operaþiunile de preconsolidare, ca prime intervenþii asupra obiectivului, definitorii in vederea operaþiunilor viitoare, necesitã o atenþie deosebitã in stabilirea mãsurilor ce se impun, a zonelor de intervenþie ºi a tipurilor de materiale folosite. Valoarea contractului este de aproximativ 800 de mii de lei.

trece prin A paacoperiº

În momentul de faþã apa intrã prin acoperiºul gaurit ºi se infiltreazã în zidurile vechi care dãinuie de secole întregi. În spate se vede cerul prin plafon. Acoperiºul de pe aripa vesticã are gãuri atât de mari încât ornamentele din lemn au putrezit din cauza ploilor. Din aceastã cauzã

bucãþi întregi din ziduri s-au desprins din plafon. La Turnul Toboºarilor lipseºte o streaºinã, iar apa se scurge direct pe zidurile strãvechi, aºa cã multe elemente de susþinere s-au dislocat. “Putem vedea distrugerile care au avut loc de-a lungul timpului la invelitoarea Bastionului Alb si bineinteles in momentul in care ploua infiltratiile afecteaza si zidurile si tencuiala. Parte din acesta tencuiala e din secolul al XVII-lea”, a explicat Ioan Bodochi, directorul castelului, potrivit ºtirilor PRO TV. Primãria a alocat zilele trecute 400.000 de lei pentru reparaþii, dar banii ajung doar pentru 20% din acoperiºul afectat de ploi. Potrivit responsabililor castelului, pentru restaurarea întregului vestigiu ar fi nevoie de aproximativ 40 de milioane de euro. Monika BACIU


8 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 15 februarie 2013

Concedii de vis în Maldive ºi Mauriþius din colectarea coacãzelor, afinelor ºi hribilor

“C

ine ne numeºte ciupercari în bãtaie de joc, greºeºte. Anul trecut, de exemplu, mi-am plãtit o vacanþã de ºapte zile, cu 1000 euro, în Insulele Maldive, din bani fãcuþi pe afine, coacãze, mãceºe, ciuperci ºi mãcriº sãlbatic” – Robert Szasz Bokoyi, 46 de ani, Petrila. În timp ce unii îºi fac planuri de vacanþã studiind ofertele extrem de tentante, cu plata în rate, alþii aºteaptã primãvara ºi vara pentru a face bani. Alþii, plin de entuziasm, fac ºi una ºi alta. Constantin Viscu, din Vulcan este tânãr pensionar minier de un an de zile ºi este nerãbdãtor sã vinã anotimpul cald pentru a pleca spre Obârºia Lotrului, prin munþi cãtre Novaci ºi în partea cealaltã, spre Sibiu. Un om dinamic, C.Viscu spunea cã a câºtigat vara trecutã ºi patru milioane lei vechi pe zi din colectarea coacãzelor, a afinelor, dar mai ales pe hribi. ”Existã acolo un centru de colectare foarte serios. Merg cu maºina pânã

Z

eci de câini umblã pe strãzile din Lupeni ºi nu e loc în care sã nu fie câte o haitã agresivã de maidanezi. Situaþia a devenit alarmantã, mai ales cã oamenii ajung muºcaþi la spital, dar speranþa moare ultima. Patrupedele s-au înmulþit ameninþãtor în Lupeni, iar asta o recunoaºte chiar ºi primarul Cornel Resmeriþã, care dã vina pe iubitorii de animale, dar recunoaºte cã nu i-a mai strâns de ani buni de pe strãzi. „O problemã mare avem cu câinii vagabonzi. E oproblemãcare dupã cum se vede, e destul de greu de rezolvat ºi chiar ºi la nivel naþional, nu doar la Lupeni. Sunt foarte

unde se poate urca ºi pentru a diminua cheltuielile cu gazul, am norocul cã mergem câte trei-patru persoane. Uneori plouã, dar nu mã opresc pentru cã asta ar însemna pierderi. Sunt un om activ ºi abia aºtept sã vinã vara, cã pânã toamna târziu este de lucru ºi câºtig bani frumoºi. Iarna mã mai ocup cu amenajãri interioare, dar vara este altceva. De exemplu, am câºtigat ºi patru milioane de lei pe zi, la cules de coacãze ºi hribi. ªi afine, dar afinele sunt mai pretenþioase. Culegeam coacãze ºi 20-30 kg pe zi, iar preþul era bunicel, 4,6-5 ron pe kilogram. Ciupercile, mai ales hribii erau de la 80 lei pe kg pânã la 120 ron, adicã 1.200.000 lei vechi, cei mici ºi fragezi… Am bãtut munþii cu piciorul

pânã pe Transalpina, încolo spre Novaci, în partea asta pânã spre Sibiu, dar meritã! Este foarte frumos, sãnãtos, iar câºtigul este mulþumitor având în vedere cã am douã fete studente” – a declarat Constatin Viscu. Robert Szasz Bokoyi, din Petrila, are 46 de ani, fost

miner la Lonea, ºi este mare amator de drumeþii din care scoate ºi bani. ”Cine ne numeºte ciupercari în bãtaie de joc, greºeºte.

Este o industrie bine pusã la punct ºi noi suntem la baza circuitului, furnizãm materia primã ºi încã de cea mai bunã calitate. Este o muncã frumoasã din care poþi scoate bani din care sã trãieºti tot anul. Anul trecut, de exemplu, mi-am plãtit o vacanþã de ºapte zile, cu 1000 euro, în Insulele Maldive, din bani fãcuþi pe afine, coacãze, mãceºe, ciuperci ºi mãcriº sãlbatic. Fãceam drumeþii lungi în munþii noºtri ºi adunam tot ce îmi ieºea în cale, din ceea ce ºtiam cã este plãtit. ªi aºa s-au adunat bani frumoºi. Acasã ce aº fi fãcut? ªi apoi, se ºtie, cã lenea te omoarã, îþi atrofiazã simþurile ºi corpul. Abia aºtept luna iunie. Aº vrea sã merg la iarnã în Insulele Mauriþius, în Oceanul Indian. E de vis acolo. Cu 2000 de euro, m-as scos, cu bani de cheltuialã cu tot”- povesteºte plin de entuziasm Robert. Cei doi foºti mineri ne-au povestit cã la colectarea fructelor de pãdure de tot felul cei mai câºtigaþi sunt cei care merg cu familiile, câte douã-trei persoane. Sumele adunate de aceºtia sunt ºi de 200 milioane lei vechi pe sezon. Ileana FIRÞULESCU

Câinii au asaltat Lupeniul

mulþiiubitori de animale ºi mulþi oameni care vor rãul altora”, a declarat Cornel Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. Mai mult, primarul chiar afirmã cã locuitorii acestui oraº ajung la spital muºcaþi de aceste animale libere de pe strãzi ºi toate speranþele sunt puse acum pe seama celor de la Consiliul Judeþean. „ Ce este mai grav e cã sunt foarte mulþioameni muºcaþi. E greu sã ne descurcãm. S-a fãcut un parteneriat cu CJ

pentru protecþia acestora animale ºi sperãm sã se punã cât mai repede în funcþiune, iar eu recunosc cã,în Lupeni cel puþin, sunt foarte mulþi câini pe strãzi”, a mai adãugat Resmeriþã. Ultima datã, primarul îºi aminteºte cã a strâns o parte dintre câinii vagabonzi acum câþiva ani, dar ºi atunci acþiunea a fost sortitã eºecului, din cauza

iubitorilor de animale, care au pretenþii absurde. „Am fãcut o acþiune de acest gen acum câþiva ani, dar a cãzut tot datoritã unor aºa-ziºi iubitori de animale, fiindca au venit cu niºte idei ieºite din comun. Nu beneficiazã oamenii de agent termic în toate locuinþele din Lupeni ºi aceºtia cereau ca acest centru pentru câini sã aibã încãlzire, pistã de alergat, de parcã îi þinem la fittness, ca

sã se poatã lupta mai bine cu oamenii”, a conchis primarul din Lupeni. Zeci de câini sunt zãriþi la tot pasul, inculsiv în zonele aglomerate ºi aniamele au pus stãpânire peste oraº, fãrã ca cineva sã poatã sã ia vreo mãsurã. În consecinþã, toatã lumea aºteaptã sã vinã cineva de la Consiliul Judeþean ºi sã se termine odatã cu aceastã situaþie fãrã ieºire. Diana MITRACHE

ª

ase milioane lei, 11 milioane, 18 milioane, 23 milioane lei vechi sunt sume datorate de diverse familii magazinelor de cartier, care vând pe datorie. Caietele ºi registrele pline de liste ale cumpãrãturilor celor ce plãtesc o datã pe lunã ºi chiar la trei luni o datã, spun poveºti de viaþã cutremurãtoare.

Muncesc în þãri strãine pentru a-ºi plãti mâncarea de acasã În loc sã de dilueze, practica cumpãrãturilor pe datorie s-a accentuat. Sumele datorate, în general, nu sunt mari pentru cã oamenii rãmân fãrã bani cu câteva zile înainte de salariu. Dar s-au înmulþit cazurile în care datoria este uriaºã, datorie ce este achitatã de regulã din banii proveniþi de la cei plecaþi la muncã, peste hotare. ”Domnul acesta, cu 18 milioane datorie, are trei copii ºi soþia este plecatã la muncã, în Austria. ªi-a fãcut femeia relaþii acolo ºi o lunã lucreazã – douã stã acasã. Întotdeauna ºi-a plãtit datoriile când a revenit acasã. În majoritate, lista cuprinde mâncare – de la fructe ºi legume, la carne, lapte mezeluri, zahãr, ulei, fãinã, dulciuri - ºi detergenþi. Ne adaptãn situaþiei, ce sã facem. Dar în general oamenii sunt serioºi, nu am avut cazuri în care sã nu se achite de datorii” – a declarat Malvina K., ºefa unui

magazin de cartier din Petrila.

moarte, Î ntre amanet ºi hranã

Am avut doar un caz în care am rãmas cu paguba, dar asta este. Nea Ilie a murit ºi nu a mai apucat sã plãteascã. Nepoþii lui au venit într-o searã ºi l-au

”Da, avem destui clienþi care cumpãrã pe datorie. Cred cã sunt vreo 50 care sunt constanþi. De regulã îºi plãtesc consumaþia lunar. Noi avem în zonã mulþi pensionari. Cea mai mare datorie este de vreo ºase milioane lei vechi. Doamna Roza este o pensionarã respectabilã, dar acum s-a adunat suma asta pentru cã a zugrãvit

L

25 februarie 2013 Orele 19.00 Casa de Culturã Ion Dulãmiþã Petroºani

ºi ºi-a reparat prin casã ºi a dat muncitorilor de mâncare, cafea, bere. Dar are copiii plecaþi în strãinãtate ºi îi trimit bani, nu ne facem probleme.

ucrãri urgente la Castelul Corvinilor. Administraþia localã din Hunedoara a demarat o procedurã de licitare pentru reabilitare de urgenþã a unor corpuri din Castelul Corvinilor. În cadrul contractului ar urma sã fie reabilitate mai multe pãrþi ale clãdirii considerate monument istoric. Este vorba de lucrãri de intervenþie la ºarpante ºi învelitori, consolidare, conservare ºi restaurare console aripa Bethlen ºi turnul toboºarilor. Tratamentele sunt deosebit de necesare pentru fixarea localã a zonelor pulverulente, pentru consolidarea fisurilor ºi clivajelor in stratificarea pietrei. Aceste lucrãri de uºoarã consolidare se impun in vederea efectuãrii viitoarelor lucrãri de curãþire ºi extragere a sãrurilor, pentru a realiza un suport mai bun al materialului litic, care sã permitã o mai

Actualitate 9 dus acolo, în satul lui, sã-l înmormânteze ºi nu mai ºtim nimic. Dar cred cã vor veni, sã vadã ce fac cu casa…” – povesteºte Doru-Marcel M., proprietar de magazin din Vulcan. O doamnã mãrunþicã, în vârstã, care a se afla în magazinul cu de toate, a intrat în vorbã povestind cã de vreo doi ani îºi plãteºte marfa o datã pe lunã, când îi trimite bãiatul bani. Mãrioara Bildãu, are 68 de ani, ºi nepotul sãu este la studii în strãinãtate,

aºa pe rând. Ar fi bani, dar nu grãmadã. La început mi-a fost tare ruºine sã cumpãr pe datorie, dar ce sã facem? Sã le dea Dumnezeu sãnãtate patronilor cã ne dau” – a povestit doamna Mãrioara B. Este o soluþie a perioadei de crizã, spun proprietarii de magazine. Ei îºi menþin afacerea, iar clienþii supravieþuiesc plãtind din banii câºtigaþi prin þãri strãine ºi îºi cresc copiii cum pot mai bine… ”Deºi se spune cã lip-

iar pentru a-i plãti cheltuielile, tatãl acestuia munceºte la o firmã de transport în Germania. ”Acum, la început de an e mai greu cã au fost atâtea dãri de plãtit. Pensia mea s-a dus pe facturi, norã-mea ºi-a amanetat aurul ca sã plãteascã la timp cãminul nepotului ºi acum tot ce trimite bãiatul meu acoperim gãuri, datorii,

surile ne-au înrãit pe noi, românii, în situaþia noastrã se pare cã ne-au unit. Ne aplecãm cu mai mare atenþie asupra nevoilor oamenilor, iar ei ne povestesc ºi colaboreazã nesperat de bine. Practic este un ajutor reciproc” – a precizat proprietarul Doru-Marcel. Ileana FIRÞULESCU

Lucrãri urgente pentru ”consolidarea” istoriei bunã desfãºurare a operaþiunilor de extragere a sãrurilor, cu pierderi de material cat mai puþine. Considerate a fi deosebit de importante, operaþiunile de preconsolidare, ca prime intervenþii asupra obiectivului, definitorii in vederea operaþiunilor viitoare, necesitã o atenþie deosebitã in stabilirea mãsurilor ce se impun, a zonelor de intervenþie ºi a tipurilor de materiale folosite. Valoarea contractului este de aproximativ 800 de mii de lei.

trece prin A paacoperiº

În momentul de faþã apa intrã prin acoperiºul gaurit ºi se infiltreazã în zidurile vechi care dãinuie de secole întregi. În spate se vede cerul prin plafon. Acoperiºul de pe aripa vesticã are gãuri atât de mari încât ornamentele din lemn au putrezit din cauza ploilor. Din aceastã cauzã

bucãþi întregi din ziduri s-au desprins din plafon. La Turnul Toboºarilor lipseºte o streaºinã, iar apa se scurge direct pe zidurile strãvechi, aºa cã multe elemente de susþinere s-au dislocat. “Putem vedea distrugerile care au avut loc de-a lungul timpului la invelitoarea Bastionului Alb si bineinteles in momentul in care ploua infiltratiile afecteaza si zidurile si tencuiala. Parte din acesta tencuiala e din secolul al XVII-lea”, a explicat Ioan Bodochi, directorul castelului, potrivit ºtirilor PRO TV. Primãria a alocat zilele trecute 400.000 de lei pentru reparaþii, dar banii ajung doar pentru 20% din acoperiºul afectat de ploi. Potrivit responsabililor castelului, pentru restaurarea întregului vestigiu ar fi nevoie de aproximativ 40 de milioane de euro. Monika BACIU


10 Diverse

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 15 februarie 2013

Informatizare pentru administraþie

M

odernizarea sistemului informaþional, prima preocupare a unui deputat hunedorean. Deputatul hunedorean, Carmen Hãrãu, doreºte implementarea unui sistem informaþional în instituþiile din România. ”Modernizarea sistemului informaþional în cadrul autoritãþii publice locale este una dintre provocãrile majore ale actualului Guvern. Implementarea acestui sistem înseamnã alinierea administraþiei publice locale din România la

standardele europene ºi totodatã o mãsurã pentru eficientizarea servicilor publice locale oferite cetãþenilor. Având în vedere importanþa acestui program pentru comunitãþile locale, vã rog, domnule ministru, sã-mi precizaþi care este stadiul

Restricþii apã

<

Colectivul CAR Unirea Petroºani IFN este alãturi de familia prof. Ana Gheorghe în marea durere pricinuitã de trecerea în nefiinþã a fiului ANA DORU CLAUDIUS

S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani anunþã restricþii în furnizarea apei potabile, pentru vineri 15 februarie 2013,

Sincere condoleanþe!

în oraºele:

implementãrii proiectului Servicii de e-administraþie în sprijinul cetãþenilor ºi mediului de afaceri derulat de primãria municipiului Hunedoara ºi depus la ministerul pe care îl conduceþi, care sunt etapele ºi termenul pentru finalizarea proiectului, - Petroºani, între orele 8,00 - 13,00. Zona afectatã str. Avram Iancu, bl. 3, 7, 9, 11, 13. Motivul restricþiei - înlocuire apometre la scãrile de bloc. - Lupeni, între orele 9,00 - 13,00. Zona afectatã Cartier Braia. Motivul restricþiei - remontare apometre la scãri de bloc. Multumim pentru înþelegere

Radare 15.02.2013 DN7 Izvorul Rece - Halta Geoagiu z DN7 Halta Geoagiu - Orãºtie z DN7 Orãºtie - Spini z DN 7 Spini - Simeria Veche - Simeria z DN 7 Deva - Minitia z DN 7 Mintia Sãcãmaº z DN 68 A Sãcãmaº Dobra z DN7 Ilia - Gurasada z DN7 Gurasada - Burjuc z DN7 Burjuc-Zam z Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 ªoimuº - Bejan Lupeni DN 66 A, Bd-ul T. Vladimirescu

valoarea totalã ºi cota de cofinaþate a unitãþii administrativ teritoriale, dacã este cazul”, se aratã în interpelarea depusã de deputat cãtre ministrul pentru Societatea Informaþionalã, Dan Nica. Administraþiile locale ºi majoritatea instituþiile încã nu au adoptat un sistem modern, care are menirea de a le uºura munca ºi de a stoca datele. Însã acolo unde acest lucru s-a implementat, mulþi dintre angajaþi nu ºtiu sã foloseascã tastatura, ca sã nu mai zicem de stocarea unor informaþii.

Petroºani Casa de Culturã “Ion Dulãmiþã” Luni, 25 martie 19:00

Monika BACIU

Consiliul Judeþean Hunedoara z Program birou Petroºani Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00

Joi - Audienþe de la 11:00 Preºedinte CJ Vineri 10:00 - 14:00

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro

HOROSCOP Astãzi aveþi noroc la examene. Puteþi sã luaþi decizii importante, cu bãtaie lungã în viitor. Dimineaþa aflaþi cã veþi pleca într-o delegaþie. Aveþi rãbdare ºi pãstraþi-vã optimismul! Schimbãrile care vor urma vã sunt favorabile.

Sunteþi optimist, ceea ce vã ajutã sã depãºiþi mai uºor grijile de zi cu zi. Dupã-amiazã faceþi planuri de cãlãtorie împreunã cu întreaga familie. Nu vã bazaþi decât pe banii pe care-i aveþi în casã! Este posibil sã fiþi invitat la o nuntã.

Zi favorabilã studiului, cãlãtoriilor în interes personal ºi comunicãrii. Optimismul ºi ambiþia vã ajutã sã treceþi mai uºor peste o deziluzie sentimentalã. Sunteþi activ în societate ºi simþiþi cã prietenii vã sunt aproape. Nu neglijaþi odihna.

Dimineaþa vi se oferã ocazia sã demaraþi o afacere. Nu vã grãbiþi, ca sã nu luaþi o hotãrâre greºitã. Pe plan sentimental, relaþiile cu persoana iubitã sunt foarte bune. Aveþi ocazia sã petreceþi împreunã o searã romanticã.

Schimbãrile de la serviciu vã oferã ocazia sã vã asumaþi noi responsabilitãþi. ªefii ºi colegii vã apreciazã iniþiativele. Spre searã, s-ar putea sã primiþi veºti bune de la o rudã îndepãrtatã, despre care nu mai ºtiaþi nimic de mult timp.

Zi bunã, în care totul va merge din plin. Sunt favorizate activitãþile noi ºi relaþiile cu partenerii de afaceri. Puteþi investi, pentru cã este o perioadã în care puteþi rezolva orice problemã financiarã. Spre searã, primiþi musafiri din altã localitate.

Aveþi noroc ºi reuºiþi sã treceþi peste orice obstacol. Puteþi sã terminaþi cu bine aproape orice vã propuneþi. Este o zi bunã pentru studii aprofundate, examene, lucrãri ºi proiecte. Relaþiile sentimentale sunt foarte bune, dar acordaþi mai multã atenþie.

Dacã vã aflaþi în faþa unei dileme cu privire la o micã afacere, nu ezitaþi. Aveþi ocazia sã câºtigaþi o sumã importantã. Nu neglijaþi problemele de serviciu, pentru cã riscaþi o penalizare! Este recomandabil sã fiþi cumpãtat la masã.

Vã puteþi ocupa de afaceri ºi aveþi ocazia sã finalizaþi lucrãri începute mai demult. Sunteþi bine dispus ºi aveþi capacitatea sã luaþi decizii corecte cu privire la problemele financiare. Este o zi favorabilã comunicãrii cu partenerul de viaþã ºi cu prietenii.

Dimineaþa intervin evenimente neprevãzute ºi nu vã puteþi respecta programul. Nu vã îngrijoraþi, pentru cã schimbãrile sunt favorabile! Faceþi cunoºtinþã cu o persoanã mai în vârstã, care vã ajutã sã demaraþi o activitate extraprofesionalã.

Vã puteþi îmbunãtãþi considerabil situaþia financiarã. Aveþi ocazia sã obþineþi cu uºurinþã mici câºtiguri, atât de la serviciu, cât ºi de pe urma unei afaceri. Sunt ºanse sã faceþi o investiþie pe termen lung ºi planuri legate de pregãtirea profesionalã a cuiva din familie.

Dimineaþa vã preocupã anumite probleme juridice legate de afaceri. Sunteþi nevoit sã alergaþi puþin, dar rezultatele sunt pe mãsurã. Dacã trebuie sã faceþi cheltuieli mari, nu vã faceþi griji! Vã veþi recupera banii în scurt timp ºi, oricum, vã ajutã o rudã.


Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 15 februarie 2013

L

Curg amenzile de circulaþie la Petroºani

a Petroºani curg amenzile non stop. ªoferii parcheazã pe unde vor sau pe unde au loc, cum spun ei, iar poliþiºtii locali stau vânãtoare. Poliþiºtii locali de la Petroºani dau amenzi cu nemiluita celor care parcheazã neregulamentar în Centrul Civic, dar parcã tot degeaba. Nu trece zi de la Dumnezeu ca ºoferii sã nu parcheze în alveola construitã la intersecþia cu drumul spre Malea, deºi este clar cã acest lucru este interzis. Doar anul acesta, în mai puþin de o lunã de zile, în acest sens s-au dat 50 de amenzi,

sã încercãm sã mãrim cuantumul amenzilor cã poate nu sunt destul de usturãtoare ºi nu-i motiveazã pe ºoferi”, a declarat Dorina Niþã, viceprimarul Municipiului Petroºani.

iar primãria spune cã nu are altã cale de a combate fenomenul decât sã încerce în continuare sã-i conºtientizeze pe conducãtorii auto.

N

u sunt tocmai în colaps financiar, dar nici nu ºtiu dacã se vor descurca din primãvarã. Vorbim despre responsabilii care conduc spitalul din Lupeni, pentru cã încã nu au gãsit soluþia optimã de reducere a cheltuielilor. Actualul manager ne explicã situaþia. „Ni s-a pus în vedere cã bugetul care va fi în luna martie, de la CAS va fi cam cel de anul trecut, dacã nu mai mic. Nu e bine pentru cã în timpul acesta a crescut preþul la medicamente, la alimente, de asemena, Guvernul a mãrit cu 15% salariile. Sã vedem ce economii vom putea sã

“Ce putem sã facem decât sã continuãm demersurile pe care le-am fãcut ºi sã sperãm cã la un moment dat ele vor avea ºi efectul scontat.

Ce mai putem sã facem în plus? Asta este, aplicãm sancþiuni, avem patrule destul de dese ale Poliþiei Locale care supravegheazã zona ºi o

Acum, deºi a trecut mai puþin de douã sãptãmâni de la ultima cuantificare a amenzilor date doar în zona centrului civic, numãrul sancþiunilor s-a dublat

Se cautã soluþii ºi la Lupeni erate. În condiþiile acestea, trebuie sã fim foarte atenþi”, afirmã ºi Cornel Resmeriþã,primarul din Lupeni. Toate spitalele din Valea Jiului au fost nevoite sã ia mãsuri aºa încât sã poatã face faþã lunilor care urmeazã. Deocamdatã,însã,niciun manager nu a declarat care va fi strategia. Diana MITRACHE

facem”, a spus dr. Doru Neamþu, manager la Spitalul din Lupeni. Cã nu e bine ºi cã vor fi poate probleme spune ºi primarul Cornel Resmeriþã. „Este o situaþie destul de

S-au cãsãtorit dupã gratii, la Bârcea Mare

N

imic nu l-a împiedicat pe un hunedorean sã-ºi uneascã destinele cu iubirea vieþii lui, chiar dacã se aflã dupã gratii. Bãrbatul, în vârstã de 34 de ani, este încarcerat la Penitenciarul Bârcea Mare, unde executã o pedeapsã pentru

gravã cã niciun spital nu mai are fondurile necesare pentru acoprirea cheltuielilor care sunt ºi, dupã cum vedeþi, responsabilii de la minister au declarat cãspitalele nu au voie sã facã ari-

furt calificat. Mai are aproximativ un an de detenþie ºi asta pânã când va putea fi propus pentru eliberare condiþionatã, dar a vrut sã–ºi arate dragostea pe care i-o poartã iubitei lui, cu an mai mare decât el, ºi ºi-au unit destinele în penitenciar. „La cununie au participat trei persoane private de libertate, prieteni ai mirelui, ºi trei martori din afara închisorii”, a precizat Florin Berar, purtãtorul de cuvânt al

Penitenciarului Bârcea Mare. Dupã eveniment, proaspeþii însurãþei s-au „cinstit” cu prãjituri ºi suc aduse de familia miresei. Cuplul va putea petrece 48 de ore în intimitate, într-o încãpere a penitenciarului. Car men COSMAN

deja. “S-a dublat pentru cã noi am înteþit eforturile de supraveghere a respectivei zone. Eu sper cã cei care iau acum amenzi sunt la prima abatere, pentru cã odatã omul sancþionat, poate va ºti ºi va transmite ideea ºi celorlalþi din jur”, a mai spus Dorina Niþã. Alveola din centrul civic, deºi la o primã vedere aratã ca un sens giratoriu, funcþioneazã dupã alt principiu. Respectiv, aici nu poþi întoarce ºi nici parca. Dar, ºi ºoferii care au drum în zonã, nu de puþine ori s-au plâns de faptul cã se vãd nevoiþi sã-ºi lase maºinile pe unde apucã, tocmai pentru cã acolo nu s-au amenajat suficiente locuri de parcare. Luiza ANDRONACHE

Gripa loveºte în hunedoreni

În tot acest timp, în judeþ, nu existã vaccin antigripal

4

cazuri de gripã în judeþul Hunedoara. Mai mulþi hunedoreni care au fost suspectaþi de gripã au primit rezultatele analizelor. Medicii de la Institutul Cantacuzino din Bucureºti au trimis Direcþiei de Sãnãtate Publicã Hunedoara rezultatele, acestea fiind pozitive în cazul a patru dintre pacienþi. Pacienþii sunt monitorizaþi în permanenþã de medici indiferent de stadiul în care se aflã boala.

J

udeþ fãrã vaccin

Cele 15 persoane în cazul cãrora au fost trimise probe la Institutul Cantacuzino fac parte din grupa de risc ºi nu au fost vaccinate antigripal. Trei dintre pacienþi au fost diagnosticaþi cu virusul gripal tip B, iar un altul cu virus gripal tip A, subtip H1. În prezent, în judeþul Hunedoara nu mai existã pe stoc doze de vaccin antigripal. (Monika Monika BACIU)


12 Turism

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 15 februarie 2013

Baloo, 13 ani de viaþã

Cupa Baloo, eveniment în cinstea mascotei

13

ani de existenþã. Mascota staþiunii Straja împlineºte sãmbãtã frumoasa vârstã de 13 ani. Ursul, pentru cã mascota staþiunii este un urs, este sãrbãtorit de cei din Straja ca un copil. Cel care la- adus pe Baloo în Straja este Emil Pãrãu. ªi pentru a marca ziua lui Baloo aºa cum se cuvine, Pãrãu organizeazã încã un eveniment sportiv în staþiune, eveniment sportiv aflat la prima ediþie. Monika BACIU ”Este un eveniment

deosebit pentru noi. Deja Baloo face 13 ani de când este în Straja ºi 13

ani de fapt de când e nãscut. El a fost atunci bebeluº pentru cã avea

douã luni de când l-am adus în sraja. Sperãm cã s-a simþit bine alãturi de noi aici în Straja. Noi sigur am avut de câºtigat datoritã lui în Straja, în primul rând pentru cã foarte mulþi an de an vin sã-l vadã pe Baloo ºi asta este un lucru bun ºi de ce nu meritã sã-i þinem ziua aici în Straja. Sâmbãtã îi vom þine ziua ºi îi vom face ºi o cupã, Cupa Baloo, care va fi la prima ediþie ºi sperãm cã toatã luma va pleca mulþumitã din Straja ºi de ce nu ºi el sã se bucure de surpiza pe care o pregãtim”, a

Cupa Telescaun ºi Carnavalul Zãpezii, în Parâng

U

na dintre cele mai vechi întreceri de schi ce au loc în staþiunea montanã Parâng, “Cupa Telescaun”, va avea loc la sfârºitul acestei sãptãmâni. Pe lângã aceastã întrecere sportivã, turiºtii care vor urca în acest sfârºit de sãptãmânã în Parâng vor putea lua parte ºi la Carnavalul Zãpezii, unde vor fi multe jocuri, concursuri, ºi tot felul de surprize. Marius MITRACHE Aflatã anul acesta la ediþia cu numãrul XXXII, prima ediþie fiind în anul 1981, tradiþionalã competiþie “Cupa Telescaun” se va desfãºura sâmbãtã, 15 februarie, pe pârtia “Sub Telescaun”, care are o lungime de 400 de metri ºi un grad de dificultate mediu. Competiþia se desfãºoarã cu aju-

torul primãriei ºi a echipei salvamont ºi are ca scop promovarea sporturilor de iarnã, concursul fiind programat sã se desfãºoare pe categorii de vârste de la cei mai mici ºi

pânã la veteranii schiului. “Startul se va da la ora 11.00, iar în cadrul competiþiei vor fi ºapte categorii de vârste pentru concurenþi. Începând cu ora

17.00 pe pârtie se dã startul Carnavalului Zãpezii, unde vor fi jocuri, concursuri ºi multã voie bunã. Salvamontiºtii vor coborî cu torþe aprinse pe pârtie ºi vor aprinde un impresionant foc de tabãrã”, spune Dumitru Bârlida, ºef salvamont Parâng. Bunã desfãºurare a competiþiei va fi asiguratã de salvamontiºti, iar turiºtii care vor urca în acest weekend în Parâng vor fi întâmpinaþi pe pãrþii cu vin ºi þuica fiartã. Câºtigãtorii vor fi recompensaþi cu medalii, cupe ºi diplome. Premiul

declarat Emil Pãrãu, organizatorul Cupei Baloo. Evenimentul este dedicat în primul rând copiilor, însã cei care vor sã profite de zãpadã o pot face ºi ei. ”Copiii sunt în primul rând atraºi de Baloo ºi am zis sã facem o cupã în primul rând pentru copii. Va fi pentru copiii de pânã la 14 ani ºi apoi ne vom duce ºi îl vom sãrbãtori pe Baloo aºa cum se cuvine, aºa cum meritã”, a mai spus Pãrãu. Acum 13 ani, Baloo a fost gãsit rãnit pe munte

ºi dus la spital pentru a se face bine. Salvamontiºtilor din Straja li s-a fãcut milã de el ºi l-au adoptat, iar de atunci nu s-au mai despãrþit. Turiºtii care merg în staþiune s-au împrietenit repede cu ursul ºi îl viziteazã de fiecare datã când au ocazia. Nu toatã lumea este încântatã însã de soarta lui Baloo, care este considerat ca fiind unul dintre cei mai mari urºi crescuþi în captivitate în Europa în momentul de faþã.

Iubirea nu se mai vinde la tarabã

S

ituaþie fãrã precedent la Petroºani. Pentru prima datã dupã ce s-a împãmântenit la noi Sfântul Valentin, pe strãzi, în zona destinatã comercianþilor ambulanþi de kitsch-uri este o singurã tarabã. ªi aia foarte puþin dotatã ºi vizitatã de cumpãrãrtori. Diana MITRACHE

cel mare consta într-un televizor plasmã, oferit de cabanã La Mario. În Parâng stratul de zãpadã depãºeºte 60 de centimetri, iar toate pârtiile sunt bãtãtorite.

E Sfântul Valentin, dar puþini sunt cei care ies cu tarabele sã vândã produse „de sezon”. Se pare cã ºi în acest domeniu se face simþitã criza, ori poate cã au crescut pretenþiile îndrãgostiþilor care nu mai

anunþat intenþia. „Pentru sãrbãtoarea de Sfântul Valentin au cerut sã îºi vândã produsele pe stradã un numãr de cinci comercianþi. Aceºtia vor fi amplasaþi în zona ºcolii sportive, dar ºi în cartierul Aeroport”, a

cumpãrã obiectele simbolice de la colþ de stradã. Aºa se face cã doar o singurã tarabã era întinsã în Ziua Îndrãgostiþilor, iar cumpãrãtorii foarte puþini. Asta chiar dacã au fost câþiva comercianþi care ºi-au

precizat Nicu Taºcã, purtãtorul de cuvânt al Primãriei Petroºani. Comercianþi vor fi ºi de mãrþiºor, ori de 8 Martie, dar deocamdatã nu au fost depuse cereri pentru aceste evenimente.

CVJ, NR. 307, VINERI 15 FEBRUARIE 2013  

CVJ, NR. 307, VINERI 15 FEBRUARIE 2013