Issuu on Google+

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 305

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 13 februarie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 12 pagini z 1 LEU

Continuatori ai activitãþii interbelice

O asociaþie naþionalã cu sediul în Hunedoara luptã pentru ideea incinerãrii

Românii, donatori de bani... nu de organe

R

omânii sunt niºte donatori. Nu este vorba de donarea de organe pentru semenii aflaþi la rãscruce de drumuri, ci de donare de bani pentru alþi semeni aflaþi la cumpãnã. >>> PAGINA A 3-A Dramã la Vulcan

Mort în Italia, nu poate fi adus acasã

O

femeie din Vulcan poartã o povarã cumplitã în suflet. Este în imposibilitatea de a-ºi îngropa soþul, care a sfârºit tragic într-un accident de tren în Italia. >>> PAGINA A 4-A

S-a terminat cu „industria” fierului vechi

P

iese de cale feratã, bucãþi ºi obiecte ce au aparþinut infrastructurii feriviare nu mai sunt primite la centrele de fier vechi. >>> PAGINA A 5-A

Ne îmbolnãvim dupã programul medicilor

L

Î

n timp ce preoþii ortodocºi se opun vehement incinerãrii trupurilor umane dupã moarte, în ciuda faptului cã vorbim despre o practicã milenarã, în România funcþioneazã o asociaþie mai aparte, care militeazã tocmai pentru aceastã practicã. Este vorba despre Asociaþia Cremaþionistã Amurg din România, cu sediul central în Hunedoara, care atrage atenþia cã cimitirele româneºti sunt suprapopulate. >>> PAGINILE 6-7

a cabinetele ºcolare boala se programeazã. În ºcolile din municipiul Petroºani se înregistreazã în aceastã perioadã o epidemie de viroze respiratorii.

>>> PAGINILE 8-9


2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 13 februarie 2013

Vr e m e a î n Va l e a J i u l u i

ApaServ Informeazã Începând cu 1 noiembrie 2012 auloc audienþe la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 dupã urmãtorul program: Miercuri, 13:00 - 15:00 · ªef Dep. economic Mariana Matrica · ªef Dep. Producþie –

Cristian Ionicã Joi, 10:00 - 12:00 · Director General - Costel Avram · ªef Dep. Exploatare Florin Donisa · ªef Birou Juridic – Adriana Dãian Director General, Costel AVRAM

Petrila

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Vu l c a n

Lupeni

Noaptea

Noaptea

Dimineaþa

Dimineaþa

Ziua

Ziua

Seara

Seara

Cronica Vãii Jiului z Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? z Vrei sã te dezvolþi? z Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? z Vrei sã faci bani? zzz

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani zzz

Cronica Vãii Jiului

Telefon

Website: www.cronicavj.ro

0374.906.687 zzz

E-mail: cronicavj@gmail.com

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 11:00 În gura presei 11:50 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator

17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Plasa de stele 22:30 Un Show Pãcãtos 1:00 Observator (r)

National TV 9:45 Suflete pereche (r) 10:30 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii

12:00 Teleshopping 12:15 Vânãtorii de sclavi 13:45 Cuceritorul (r) 15:00 Teleshopping 15:15 Copii contra pãrinþi 16:30 Dragoste dulceamarã 17:20 Condamnata 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Destine împlinite 20:15 Suflete pereche

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Serviþi, vã rog! 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 La întâlnire cu pericolul 16:00 Tânãr ºi neliniºtit 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Commando 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 Doi bãrbaþi ºi jumãtate 23:30 Doi bãrbaþi ºi jumãtate 0:00 Commando (r)

Prima TV 9:30 Mary Bryant 11:30 Teleshopping 11:45 Frumoasa Ceci 13:00 Teleshopping 13:30 NCIS 14:30 Teleshopping 15:00 Galileo 15:15 Focus Monden (r) 16:00 Iubiri secrete 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18

19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Eu ºi Prinþul 3

TVR 1 9:45 Legenda cavalerului rãtãcitor ºi a frumoasei Razã-de-Lunã. 10:30 Ora de business (r) 11:30 Dãnutz S.R.L. 12:30 Oameni care au schimbat Lumea 12:40 Zeul rãzboiului (r) 13:20 Zeul rãzboiului (r) 14:00 Telejurnal 14:45 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 16:00 Convieþuiri 17:00 Latitudini 17:30 Oameni care au schimbat lumea (r) 17:40 Zeul rãzboiului 18:20 Zeul rãzboiului 19:00 Ora de business 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 21:00 Prim plan 22:10 Cartea dragostei 23:40 Ora de business (r) 0:30 Prima dragoste

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE


Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 13 februarie 2013

Românii, donatori de bani... nu de organe

R

omânii sunt niºte donatori. Nu este vorba de donarea de organe pentru semenii aflaþi la rãscruce de drumuri, ci de donare de bani pentru alþi semeni aflaþi la cumpãnã. La cumpãna dintre a fi sau a nu fi parlamentar. Monika BACIU În Monitorul Oficial au fost publicate rapoartele detaliate ale veniturilor ºi cheltuielilor electorale întocmite de cãtre partidele politice, alianþa politicã, alianþa electoralã, organizaþiile cetãþenilor români aparþinând minoritãþilor naþionale ºi candidaþii independenþi la alegerile pentru Camera Deputaþilor ºi Senat din data de 9 decembrie 2012. Sumele publicate sunt halucinante, în ceea ce priveºte principalii ”jucãtori” de pe scena politicã.

U

SL venituri de 22 de mil-

ioane Conform raportului publicat în Monitorul Oficial veniturile Uniunii Social Liberale au fost în sumã de 22.850.378,14. Acestea au provenit din donaþii primite în campania electoralã în valoare de 15.533.709,33 ºi de transferuri, adicã venituri înregistrate înaintea de campania electoralã în sumã de 7.316.668,81. În ceea ce priveºte cheltuilelile Uniunii Social Liberale acestea au fost

mai mari decât veniturile, adicã 27.067.383,62, cei mai mulþi bani ºi anume 14.219.339,58 fiind cheltuiþi pentru tipãrituri ºi alte materiale promoþionale.

A

RD a ars peste 13 milioane de lei Alianþa România Dreaptã, alianþã care nu a rezistat ”intemperiilor” din timpul alegerilor parlamentare a ”ars” 13.422.308 de lei, în timp ce veniturile au fost puþin peste 11 milioane de lei. 7.720.406 de lei

au fost donaþi cãtre ARD în timpul campaniei electorale.

U

DMR, 10% din veniturile

ARD Cei de la UDMR au obþinut în campania electoralã venituri în sumã de 1.923.306, 686 de mii de lei provenind din donaþii obþinute în timpul campaniei electorale. Cheltuielile celor de la UDMR au fost de douã ori mai mari decât veniturile ºi anume 2.150.578 de lei.

P

oporul ºi banii

Partidul Poporului dan Diaconescu a primit în campania electoralã

Mineritul Vãii Jiului, între realitãþi, incertitudini ºi perspective

D

eputatul Monica Iacob Ridzi i-a solicitat ministrului delegat al Energiei, Constantin Niþã sã clarifice situaþia Complexului Energetic Hunedoara, în contextul în care existã ipoteza intrãrii în insolvenþã a lui, deºi abia a fost înfiinþat. “Continuitatea industriei miniere ºi dezvoltarea industriei energetice reprezintã pentru cetãþenii din colegiul pe care-l reprezint (Colegiul nr. 5 Petroºani, Petrila, Aninoasa), dar ºi pentru întreaga Vale a Jiului precum ºi pentru o parte însemnatã a locuitorilor din aceastã zonã, nu doar un subiect de dezbatere, ci însãºi condiþia esenþialã a unei perspective economice ºi sociale a regiunii. În urmã cu câþiva ani, ca urmare a raþiunilor fireºti de restructurare ºi eficientizare a

activitãþii miniere din Valea Jiului, a fost lansatã soluþia constituirii Complexului Energetic Hunedoara, prin fuziunea termocentralelor de la Mintia ºi Paroºeni, dar ºi prin absorbþia în cadrul complexului a entitãþilor viabile din cadrul fostei Companii Naþionale a Huilei. Din pãcate, în ciuda calendarului întocmit de Ministerul Economiei pentru acest proces, nici pânã la aceastã orã, exploatãrile de huilã din Valea Jiului, considerate viabile ºi care s-au desprins din CNH, nu au fost cuprinse în structura Complexului Energetic Hunedoara. În condiþiile în care minele din structura Societãþii Naþionale a Huilei, vãduvite în ultimii 20 de ani de investiþiile necesare ºi fãrã posibilitatea de a mai accesa subvenþii, de a angaja personal tânãr sau de a vinde tona de cãrbune la un preþ corect, nu vor fi urgent înglobate în structura CEH, acestea vor ajunge, în foarte scurt timp, în stare de faliment. O astfel de tristã perspectivã este în mãsurã sã

sume în valoare totalã de 4.169.437 de lei, 3.602.453 provenind din donaþii. În ceea ce priveºte cheltuielile, cei de la PP-DD nu au depãºit veniturile. Astfel, aceºtia au cheltuit 4.121.972 de lei. Centralizatorul donatiilor declarate, donatii în lei fãcute partidelor politice în campania electoralã, taie repiratia si celui mai… neimpresion-

maticã în care se regãseºte astãzi oraºul Aninoasa”, mai spune Ridzi. În acest context, Monica Iacob Ridzi îi solicitã ministrului Constantin Niþã sã clarifice incertitudinile ºi temerile

abil om. Si sumele reprezintã doar donatiile înregistrate, nu si cele neînregistrate, nu cele în produse sau materiale de campanie, nu si banii pusi la bãtaie chiar de candidatii la Camera Deputatilor si Senat. Sumele rezultate din donaþii sunt în valoare de 24.296.803. Se pare cã poporul român este un popor de donatori, nu de organe, ci de bani pentru partidele politice. miniere din Valea Jiului; în ce mãsurã a fost analizatã oportunitatea declarãrii huilei drept resursã energeticã strategicã de interes naþional, aºa cum s-a propus, dupã adoptarea “Strategiei

genereze îngrijorarea comunitãþilor locale din colegiul meu ºi din întreaga Vale a Jiului, care depind de continuitatea industriei miniere ºi care ºi-au pus atât de multe speranþe în soluþia dezvoltãrii sectorului termoenergetic. Îngrijorarea oamenilor este cu atât mai mare cu cât, în ultimele zile, a fost lansatã, în dezbatere, ipoteza intrãrii în insolvenþã chiar ºi a nou înfiinþatului Complex Energetic Hunedoara”, aratã Monica locuitorilor Vãii Jiului legate de Energetice naþionale 2013Iacob Ridzi. acest subiect, respectiv, care 2020”, în cadrul CSAT?; ºi nu Deputatul de Valea Jiului, sunt intenþiile actualului în ultimul rând care sunt soluþiMonica Iacob Ridzi este de Guvern în ceea ce priveºte ile alternative pe care le aveþi pãrere cã posibilitatea de a perspectiva Complexului pentru a asigura o perspectivã intra în insolvenþã a Energetic Hunedoara ?; care economicã ºi socialã pentru Complexului Energetic sunt mãsurile pe care Guvernul locuitorii Vãii Jiului, în condiþiHunedoara este în mãsurã sã le are în vedere pentru a asigu- ile restrângerii activitãþii din genereze o adevãratã catara continuitatea activitãþii minerit ºi energie? strofã, în plan economic ºi social, pentru comunitãþile locale din Valea Jiului ºi, în bunã parte, din judeþul Hunedoara. Proiectul de hotãrâre , se pot Anunþ “În acest sens, avem hotãrâre poate fi condepune în scris la în Valea Jiului, exemplul În conformitate cu sultat la Centrul de sediul Consiliului tristului deznodãmânt al prevederile Legii Informare a Judeþean Hunedoara, închiderii minei nr.52/2003 privind Cetaþeanului,la prin poºtã la adresa: Aninoasa, care a condus transparenþa decizionsediul Consiliului Deva-330025,str.1 nu doar la marginalizarea alã în administraþia Judeþean Hunedoara, Decembrie 1918 socialã a mii de oameni, publicã localã se camera 27 sau pe nr.28, judeþul ci la blocarea întregii supune consultãrii site-ul propriu al Hunedoara sau prin activitãþi a administraþiei publice: Consiliului Judeþean intermediul poºtei locale. Declararea insolHunedoara, la adresa electronice la adresa: venþei la Complexul ,,Proiect de de internet: relatiicupublicul_cjh@ Energetic Hunedoara ºi hotãrâre privind www.cjhunedoara.ro. yahoo.com, pânã la abandonarea proiectului stabilirea Propunerile, sugdata de 25 februarie energetic menit sã dea o preþurilor medii estiile ºi opiniile cu 2013. ºansã ºi industriei ale produselor valoare de recomanminiere din Valea Jiului, agricole pentru ªef Serviciu dare, cu referire la riscã sã aducã întreaga anunl 2013’’ Mihaela ªTEFAN acest proiect de regiune în situaþia dra-


4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 13 februarie 2013 Dramã la Vulcan

Mort în Italia, nu poate fi adus acasã

O

femeie din Vulcan poartã o povarã cumplitã în suflet. Este în imposibilitatea de a-ºi îngropa soþul, care a sfârºit tragic într-un accident de tren în Italia. Luiza ANDRONACHE Gabriela Andoni din Vulcan este o femeie simplã, mamã a 6 copii.

Nu are niciun venit, dar ajutatã din când în când de copii mai mari, care ºi

ei muncesc greu. Pe soþul ei, Constantin Andoni, l-a vãzut ultima datã în urmã cu 17 ani, atunci când el a decis pentru binele familiei sã plece la muncã în strãinãtate. ªi, de atunci, dus a fost. În tot acest timp, ea nu a mai ºtiut nimic de el. Pânã într-o zi, sãptãmâna trecutã, când poliþiºtii au cãutat-o sã-i dea cumplita veste cã…bãrbatul ei a

murit. “ A fost cumplit, un ºoc, nici nu am mai putut sã spun ceva. Nici acum nu pot sã vorbesc bine… ”, a spus Gabriela Andoni, împietritã de durere.

D

ragostea ºi neputinþa rãzbat ºi dincolo de viaþã Femeia a sperat întotdeauna cã el se va întoarce acasã, la ea ºi la cei 6 copii. “Niciodatã nu am vrut sã divorþez de el, am sperat mereu cã va veni acasã. Avem 6 copii frumoºi împreunã ºi am trãit bine amândoi, avem atâtea amintiri…Nu am putut sã

În adãpost e cald ºi bine...

A

dãpostul pentru oamenii strãzii de la Petroºani este mereu plin în ultimele sãptãmâni. Oamenii strãzii sunt aduºi aici periodic de patrulele de poliþiºti locali. Luiza ANDRONACHE În fiecare searã, poliþiºti locali de la Petroºani merg pe strãzi pentru a-i aduna pe oamenii care nu au unde sã stea. Cum temperaturile au fost cu mult sub 0 grade în ultimele nopþi, toate paturile din adãpost au fost ocupate din nou.

Protecþie socialã la Petroºani

C

Diana MITRACHE Primarul Tiberiu Iacob Ridzi ne explicã de ce a fost posibil. „La Petroºani nu vor creºte impozitele pe proprietate în 2013, pentru cã sunt tot felul de discuþii. Aºa cum am spus, de la sfârºitul anului trecut, la Petroºani am propus sã nu creºtem aceste taxe cu 16 %. Ulterior au apãrut actele de la Guvern, care condiþionau

administraþiile pe aceastã decizie. Cele care au datorii nu au putut menþine taxele, dar la Petroºani nu e cazul”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Primarul din Petroºani mai spune cã a gândit acest lucru þinând cont de scumpirile care vor sãrãci populaþia. „Creºterile de preþuri la alimente ºi la utilitãþi, din ceea ce se

triere, plus transportul special al unei persoane decedate, ajung undeva

la 2500-3000 de euro… “Îmi doresc sã mai pot face mãcar un ultim lucru pentru el, sã îl pot înmormânta creºtineºte. Fetiþa cea mica, minorã, avea câteva luni când el a plecat, nici nu l-a cunoscut. Acum ºi ea mã roagã cu lacrimi în ochi sã pot

face ceva, cã este tatãl ei. Dar cum sã fac, nu am bani, nu am cu ce… ”, a mai afirmat femeia. Gabriela Andoni are la dispoziþie mai puþin de o sãptãmânã în care sã facã demersurile pentru aducerea în tarã a soþului ei, însã nu are bani. Toþi cei cu sufletul mare, care o pot ajuta în vreun fel, o pot face cu inima deschisã, apelând numãrul: 0723.047.140.

timp avem mai mulþi oameni care sunt în tranzit. Rãmân aici o noapte douã, dupã care îi îndrumãm spre domicilii. În prezent, adãpostul este plin, iar pentru douã persoane am ºi demarat procedurile de întocmire a actelor la Serviciul

Însã, de data aceasta, cele mai multe astfel de persoane sunt cele care se aflã în trecere prin Petroºani, Valea Jiului. “În ultimul

hiar dacã a avut cele mai multe lucrãri de investiþii derulate ºi a rulat mii de euro, administraþia de la Petroºani este singura din Valea Jiului ce nu are datorii. Tocmai de aceea, locuitorii nu vor plãti mai mult impozit în 2013.

mã mãrit cu alt bãrbat, eu pe el l-am aºteptat ”, a mai spus Gabriela Andoni. Acum, amãrãciunea îi roade ºi mai mult sufletul, pentru cã nu poate nici sã-l îngroape creºtineºte. Costurile de repa-

preconizeazã ºi se discutã peste tot, vor fi creºteri substanþiale înj acest an la haz, curent electric ºi hranã. Asta înseamnã cã, dacã veniturile vor creºte foarte puþin, cu 4% la pensionari, iar la ceilalþi salariaþi nu va fi deloc, un efort suplimentar pentru fiecare om, din punct de vedere al capacitãþii de suportabilitate a coºului zilnic”, a mai adãugat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Toate celelalte

de Evidenþa Populaþiei, pentru a-i avea în baza de date ”, a declarat Nicolae Stãncioiu, ºef Biroul Ordine Publicã – Poliþia Localã Petroºani. Ieri, la adãpostul aparþinând primãriei administraþii din Valea Petroºani, au gãsit douã Jiului au decis majopersoane care sunt aici de rarea impozitelor locale câteva luni ºi care în trepe motiv cã s-au înregcut au mai vorbit de situistrat datorii, iar legea e aþia lor. lege. Aºa se face cã Acum, cei doi bãrbaþi spun cã le este bine… “Sunt aici din luna decembrie ºi este bine. Este cald, avem un pat... Ba chiar este prea cald, cã noaptea mai deschidem uºa”, ne-a spus un

oamenii din celelalte oraºe vor scoate bani în plus, iar unii chiar au fost puºi de douã ori la coadã, dupã ce majorarea a fost aprobatã ulterior datei la care ei au achitat deja dãrile.

bãrbat, om al strãzi. “Mie îmi place tare mult aici. Ne înþelegem cu toþii bine, ca fraþii. Pãcat cã nu mai putem rãmâne mult”, ne-a declarat ºi un tânãr. Reprezentanþii Poliþiei Locale de la Petroºani vor continua sã-i adune de pe strãzi pe aceºti oameni, pentru a nu-i gãsi îngheþaþi de frig. “Noi nu abandonãm acþiunile noastre de cãutare. În fiecare searã mergem în garã sau în adãposturile improvizate pe care ºtim cã le au, iar apoi îi aducem aici, dacã vor sã vinã ”, a mai spus Nicolae Stãncioiu, ºef Biroul Ordine Publicã – Poliþia Localã Petroºani.


Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 13 februarie 2013

Cabinet de avocaturã prãdat de hoþi

D

oi indivizi au spart mai multe societãþi comerciale de pe raza municipiului Lupeni de unde au sustras bunuri creând un prejudiciu serios. Ultima loviturã a fost la un cabinet de avocaturã de pe raza localitãþii de unde ua furat bunuri de 37 de mii de lei.

Au fost prinºi ºi duºi astãzi (n.r. marþi) la instanþã pentru mandat”, a declarat comisarul Dan Mocanu, ºeful Poliþiei Lupeni. Cei doi riscã ani grei de închisoare dacã vor fi gãsiþi vinovaþi.

Poliþia Municipiului Lupeni are un nou ºef

C

omisarul Dan Mocanu numit interimar la conducerea Poliþiei Municipiului Lupeni a promovat concursul pentru postul de ºef al instituþiei din vestul Vãii Jiului.

Maximilian GÂNJU

Maximilian GÂNJU

Cei doi hoþi au fost prinºi de poliþiºti ºi acum vor rãspunde în faþa procurorilor fiind acuzaþi de furt calificat. „Cei doi au dat spargeri la mai multe societãþi pe parcursul anului 2012 iar ultima spargere au comis-o în anul 2013. La un cabinet de avocatura au furat un calculator dar ºi bunuri de 37 mii de lei.

Mocanu a condus mai mulþi ani Poliþia Uricani ºi a ajuns la Lupeni fãcând rocada cu comisarul Romeo Amurãriþei, fostul comandant, dupã ce acesta din urmã a fost acuzat de un subordonat cã l-ar fi agresat în sediul Poliþiei Lupeni. Pe de altã parte, comisarul Amurãriþei nu a stat mult la conducerea Poliþiei Uricani ºi a cerut sã fie transferat la Petrila

S-a terminat cu „industria” fierului vechi

P

iese de cale feratã, bucãþi ºi obiecte ce au aparþinut infrastructurii feriviare nu mai sunt primite la centrele de fier vechi. Deputaþii au fixat ºi amenzile pentru cei care duc sau cei care primesc astfel de piese. Diana MITRACHE Marþi a fost votat, cu majoritatea de voturi, proiectul de lege privind aprobarea OUG privind interzicerea achiziþionãrii de la persoanele fizice a metalelor feroase ºi neferoase ºi a aliajelor acestora utilizate în activitatea

feroviarã. Potrivit OUG ,,se interzice achiziþionarea de la persoane fizice a metalelor feroase ºi neferoase ºi a aliajelor acestora utilizate în activitatea feroviarã, de tipul ºinei de cale feratã, pieselor aparatelor de cale, materialului mãrunt de cale, contraºinelor, ecliselor,

pãrþilor componente ale instalaþiilor de siguranþã a circulaþiei, cablurilor de semnalizare ºi telecomunicaþii feroviare, componentelor instalaþiilor de electrificare feroviare, componentelor materialului rulant ºi altele asemenea. Nerespectarea legii constituie con-

travenþie ºi se sancþioneazã cu amendã de la 20.000 lei la 40.000 lei. În cazul în care centrele de fier vechi care realizeazã activitãþi de colectare a deºeurilor industriale reciclabile nu respectã legea se aplicã ºi sancþiunea complementarã a anulãrii autorizaþiei de colectare. De asemenea, cei care au de gând sã mai ducã astfel de piesela fier vechi vor plãti dublu, pentru cã noua în noua lege contravenientul are

Auspicii nefavorabile

Primãria Petroºani lucreazã cu o schemã subdimensionatã

C

u o schemã subdimensionatã, Primãria Petroºani riscã sã rãmânã cu ºi mai puþini, dacã vor pierde procesul privind returnarea unor sume încasate drept sporuri. Oricum sunt servicii cu angajaþi cam la limitã, aºa cã situaþia nu este deloc roz. Carmen COSMAN Edilii din Petroºani nu pot decât sã spere cã nu va mai pleca niciun angajat din aparatul administrativ, pentru cã sunt servicii cu un numãr minim de angajaþi. Este cazul, mai ales, al Serviciului de Administrare a Domeniului Public ºi Privat, dar ºi Poliþia Localã, unde oricum sunt foarte puþini angajaþi. Iar angajãri pe posturile

disponibile nu se pot face decât în condiþii extrem de stricte, adicã al 7 plecaþi se poate angaja o persoanã. „Cel mai stringent, lipsa de personal se resimte la SPADPP, dar încercãm sã ne descurcãm cu ce avem. Nu mai vorbim despre Poliþia Localã, unde, la fel, avem foarte puþini oameni. Sigur cã ne încurcã în activitate aceastã lipsã de personal”, a declarat primarul municipiului

Petroºani, Tiberiu Iacob – Ridzi. Acesta spune cã nici mãcar nu a îndrãznit sã facã o cuantificare a locurilor de muncã ce ar trebui ocupate, dat fiind faptul cã oricum nu pot face angajãri. Iar dacã situaþia este grea acum, ea s-ar putea înrãutãþi în cazul în care edilii ar pierde procesul cu Curtea de Conturi, cu acre se judecã pentru sporul de dispozitiv. Un spor pe care l-au obþinut, dupã cum spune Iacob – Ridzi, tot în instanþã, dar despre care Curtea de Conturi spune acum cã este ilegal, în ciuda sentinþelor definitive existente. ªi, în aceste condiþii,

pe un post inferior, iar în locul lui a ajuns adjunctul ºefului Poliþiei Vulcan, comisarul Mugurel Teodosiu.

obligaþia de a achita, pe lângã amenda contravenþionalã, ºi un tarif cu titlu de tarif de despãgubire, în cuantum egal cu valoarea elementelor feroviare în cauzã. Nu de puþine ori, siguranþa circulaþiei pe calea feratã a fost pusã în pericol de hoþii de fier vechi, care duc la centrele de colectare orice piesã, inclusiv traversele de cale. Pe ruta dintre Simeria ºi Petroºani sunt staþii CFR unde trenurile sunt nevoite sã circule cu viteze reduse din cauza hoþilor care perturbã buna circulaþie.

aproape 300 de angajaþi din cadrul Primãriei Municipiului Petroºani ar rãmâne fãrã 25% din salariu.

S

alariile oricum mici s-ar putea diminua Anul trecut, Curtea de Conturi Hunedoara a stabilit cã angajaþii Primãriei Municipiului Petroºani au beneficiat ilegal de sporul de dispozitiv care reprezintã 25% din salariu ºi, în consecinþã, le-a cerut edililor sã recupereze sumele plãtite.

Municipalitatea a atacat decizia la Tribunalul Hunedoara, dar magistraþii au dat câºtig de cauzã celor de la organul de control. Aºa stând lucrurile, nu numai cã salariile li se vor diminua cu 25%, dar cei aproape 300 de angajaþi trebuie sã ºi returneze ºi sumele încasate începând cu 1 ianuarie 2011. Reprezentanþii Primãriei Petroºani au formulat

recurs ºi sperã sã câºtige, altfel mulþi angajaþi vor ajunge sã câºtige sume mai mici decât salariul minim pe economie. Acum, cei mai mulþi angajaþi au acum salarii cuprinse între 700 ºi 1.000 de lei. De precizat, însã, cã acest spor s-a dat tot în urma unei decizii a Tribunalului Hunedoara, definitivã ºi irevocabilã.


6 Actualitate

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 13 februarie 2013

De la Guþã, la DJ ºi Webdesign lãncieri liberi, necunoscuþi de Fisc

F

reelancers – lãncieri liberi –, care câºtigã sume impresionante, ºi-au schimbat domiciliul fiscal ºi foarte puþini bani rãmân în Valea Jiului. Piaþa muncii a explodat pentru ei, salariile pe mãsurã, dar liber profesioniºtii din zonã stau la ”mica ciupealã”. Ileana FIRÞULESCU Care pãmântean ar fi crezut vreodatã cã romancierul Walter Scott va deveni emblematic în secolul XXI prin „freelance”, cuvântul folosit în romanul „Ivanhoe”. În Evul Mediu existau cavaleri care îºi ofereau serviciile unui rege sau senior ºi lãncierii liberi – free lancers cavaleri care luptau pentru cei ce

plãteau. Aºa s-a nãscut pe piaþa muncii liberprofesionistul, care nu are stãpân/angajator/ºef, ci comenzi pe care le poate onora de acasã, din halat ºi papuci. Piaþa de acest tip a apãrut în lume la sfârºitul anilor 2000. elance.com, unul dintre cele mai populare site-uri de liber profesioniºti, a fost fondat în 1999, cu ajutorul unui capital de risc de 12

milioane de dolari. John Doerr, finanþatorul unor giganþi precum Google sau Amazon, nu a fãcut deloc o alegere greºitã când a investit în Elance, compania mãrindu-ºi progresiv afacerile. Elance îºi împarte supremaþia pe piaþa de muncã virtualã cu site-ul oDesk.com. Orice angajator ºi lãncier îºi poate crea un cont pe aceste site-uri.

De exemplu, dacã eºti programator, webdesigner, administrator de reþele, traducãtor, copywriter etc., etc, cu un cont în genul facebook, puþin marketing ºi un portofoliu modest, te poþi lansa pe piaþa internaþionalã de muncã, o piaþã foarte prosperã.

alarii de S zeci de mii de dolari Cea mai mare companie din România nu este înregistratã la Registrul Comerþului. Are peste 50.000 de angajaþi ºi o cifrã de

afaceri de aproximativ 15 milioane de dolari, scrie revista Business Magazin. Este vorba despre freelancerii care lucreazã pe internet, de unde vor ºi au chef, pentru companii din toatã lumea. Pentru unii dintre ei, proiectele obþinute prin intermediul marilor platforme mondiale de freelancing precum Elance, freelancer sau oDesk înseamnã

salarii comparabile cu al unui executiv de multinaþionalã, de câteva zeci de mii de dolari anual, conform ZF. “Nic iun job din România, oricât de bine plãtit ar fi, nu m-ar putea determina acum sã renunþ la statutul de freelancer ºi sã devin angajat”, a declarat Tudor Maier, un tânãr de 32 de ani, liber profesionist pe internet, unul dintre cei mai bine plãtiþi

din România, cu un salariu care se poate compara chiar cu unul de executiv câteva zeci bune de mii de dolari pe an.

alea are V mulþi lãcieri, dar banii nu rãmân aici

În Valea Jiului existã mulþi liberi profesioniºti, dar Fiscul nu prea îi cunoaºte la faþã pentru cã aceºtia ãºi

pot depune declaraþiile pe venitul net, pentru care plãtesc 16% impozit, ºi pe internet. ”În Vale, avem freelanceri în foarte multe domenii, de la webdesign, la magazine online. La noi apar cu domiciliul fiscal, dacã îºi depun declaraþiile. Toþi la cei care faceþi referire, care lucreazã de acasã, nu-i cunoaºtem la faþã pentru cã îºi pot depune declaraþiile pe internet. Mulþi îºi desfãºoarã activitatea în afara Vãii Jiului ºi nici mãcar pe cei cu notorietate nu i-am vãzut la faþã pe aici, de exemplu Guþã ºi cunoscutul DJ de la Vulcan. Singurii care-ºi desfãºoarã acþivi-

tatea pe piaþa din zonã sunt avocaþii, stomatologii de exemplu, care sunt consideraþi ca fiind ai noºtri. Adicã foarte puþini bani rãmân în zonã. Atunci când se ajunge la câºtiguri mari, aceºtia îºi pot schimba domiciliul fiscal. Este posibil ca în domeniul IT sã se câºtige sume mari, pentru cã au avut multe facilitãþi fiscale. Oricum, impozitul este de 16% din ce declarã, ca venit net, adicã suma rãmasã dupã ce ºi-au scãzut cheltuielile. La persoanele fizice autorizate se merge pe estimarea câºtigului, iar la sfârºit de an se trage linie. Vom face ºi noi o statisticã pe

acest palier” – a declarat ºeful Finanþelor Publice Petroºani, Valentin Petraru. Deci Valea Jiului nu are dinamica explozivã a pieþei ”lãcierilor liberi” pe piaþa muncii, cum este de exemplu în Marea Britanie, o piaþã dincolo de internet. Acolo, românii au creat o adevãratã armatã a lãcierilor, având restricþii pe piaþa muncii, încât au construit în timp record chiar satul olimpic din Londra. ªi asta doar în domeniul construcþiilor. În Valea Jiului existã acest tip de liber profesioniºti, dar în domeniul serviciilor, cu câºtiguri modeste.

Continuatori ai activitãþii interbelice

O asociaþie naþionalã cu sediul în Hunedoara luptã pentru ideea incinerãrii

Î

n timp ce preoþii ortodocºi se opun vehement incinerãrii trupurilor umane dupã moarte, în ciuda faptului cã vorbim despre o practicã milenarã, în România funcþioneazã o asociaþie mai aparte, care militeazã tocmai pentru aceastã practicã. Este vorba despre Asociaþia Cremaþionistã Amurg din România, cu sediul central în Hunedoara, care atrage atenþia cã cimitirele româneºti sunt suprapopulate. Carmen COSMAN

COLÞUL LUI DENIS

Dorinþa inegalabilului regizor Sergiu Nicolaescu de al a cãrui trecere în nefiinþã s-au împlinit 40 de zile – de a fi incinerat dupã moarte a stârnit vii dispute. Familia i-a fost pusã la zid pentru a respectat ad-literam ultima lui dorinþã, iar cei mai aprigi vehemenþi ai acestei practici au fost reprezentanþii Bisericii Ortodoxe Române, care au cerut chiar închiderea definitivã a crematoriilor umane. În toatã aceastã disputã, cu o activitate discretã ºi nicidecum secretã, o asociaþie care militeazã pentru incinerare funcþioneazã la nivel naþional, cu sediul central chiar în Hunedoara. O asociaþie care redeschide,

pânã la urmã, aceastã dezbatere aprinsã cu argumente ºi militanþi pro ºi contra ideii de incinerare. Asociaþia Cremaþionistã „Amurg” este condusã de personalitãþi importante ale vieþii publice din judeþele Alba ºi Hunedoara, acolo unde a luat de fapt fiinþã ºi se revendincã drept moºtenitoarea si continuatoarea miºcãrii cremaþioniste interbelice româneºti, manifestatã prin activitãþile societãþii de “încenuºare” Nirvana, ulterior devenitã Cenuºa. O veche asociaþie care a funcþionat ani de zile ºi a cãrei activitate a fost întreruptã, în mod brutal, de instaurarea comunismului în

România, dupã cum spun actualii militanþi pentru incinerarea trupurilor.

dorene, chiar de la Eugen Evu am încercat sã aflãm ce anume l-a determinat sã adere la aceastã asociaþie, care atrage atenþia prin funcþionarea ei asupra unei probleme extrem de spinoase: criza locurilor de veci. „Este destul de complicat de explicat, sunt discuþii care pot merge spre sfera

ugen Evu, E secretarul Asociaþiei „Amurg”

Condusã de istoricul Marius Rotar, cadrul didactic la Universitatea „1 decembrie 1918” din Alba Iulia, asociaþia „Amurg” îl are ca vicepredinte pe Cosmin Bodrean, proprietarul Cimitirului Particular „Sfântul Gheorghe” din Hunedoara, în timp ce secretar este renumitul om de culturã Eugen Evu. La fel ca ºi restul membrilor fondatori sunt oameni cunoscuþi, aplecaþia supra acestui domeniu al trecerii în nefiinþã ºi respectaþi în comunitãþile lor. Tocmai pentru cã este atât de cunoscut, ºi nu numai pe plaiuri hune-

de rigoare, ºi atunci vorbim despre aceastã formã ºi mai economicã, deºi nu neapãrat, dar mai ales mai ecologicã. Subiectul este tulburãtor ºi fiecare are pledoaria lui ºi incinerarea se practica ºi pe vremea romanilor”, s-a mãrginit sã spunã cunoscutul scriitor hunedorean.

or sã V reformez e sistemul

funerar

filozoficã. Da, îmbrãþiºez ideea incinerãrii, decât trupul sã devinã hranã viermilor… Eu aici am pãrinþii, bunicii ºi dacã spun niºte lucruri sunt de-a dreptul sinistre… care nu pot fi relatate în ziar. În cimitirele hunedorene nu mai este loc sub pãmânt ca sã spunem aºa, sunt suprapopulate ºi de multe ori incorect administrate‚ în timp. Sunt niºte fenomene de-a dreptul apocaliptice, cu ghilimelele

Asociaþia cremanþionistã „Amurg” are planuri pe termen lung ºi îºi propune, în primul rând sã reformeze sistemul funerar în România în conformitate cu normele europene în domeniu ºi a necesitãþilor societãþii româneºti actuale. De asemenea, susþin ºi promoveazã practica incinerãriilor umane în România, dar ºi informarea publicului larg privind necesitatea practicii incinerãrii în România, precum ºi informarea asupra evoluþiei sale pe plan mondial. „Asociaþia

Cremaþionistã Amurg are ca raþiune primarã a înfiinþãrii sale criza locurilor de veci existentã în mediul urban românesc, semnalat ºi în oraºe Petroºani ca Bucuresti, Casa de Culturã Craiova, Cluj “Ion Dulãmiþã” Napoca, Iaºi, Luni, 25 martie Braºov, Tîrgu 19:00 Mureº, Oradea, Constanta, Timiºoara, Târgu Jiu, Botoºani etc, care sã fie disponibilã pupopularizarea în România blicului larg, precum ºi ideii egalitãþii din punct de conturarea unor nucleu de vedere legal a practicii specialiºti în domeniu, incinerarii cu cea a capabili sã ofere un suport înhumãrii, existentã deja in psihologic legislaþia românescã din celor care perioada interbelicã, preopteazã cum ºi a unor avantaje de pentru ordin etic, estetic, social, aceasta economic ºi ecologic rezul- practicã tate in urma arderii precum ºi a cadravelor ºi nu a rudelor lor. înhumãrii lor”, spun cei Ideea a care susþin ideea incinavut ºi are erãrii în defavoarea clasicei în continînhumãri. Iar acum scopul uare mulþi sã le fie atins, vor sã înfiadepþi, iar inþeze o bibliotecã cu literromâni aturã cremaþionistã celebri care româneascã ºi strãinã, au

îmbrãþiºat aceastã idee sunt destui, indiferent cã vorbim despre scriitori, pictori, doctori ori oameni importanþi în stat.


6 Actualitate

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 13 februarie 2013

De la Guþã, la DJ ºi Webdesign lãncieri liberi, necunoscuþi de Fisc

F

reelancers – lãncieri liberi –, care câºtigã sume impresionante, ºi-au schimbat domiciliul fiscal ºi foarte puþini bani rãmân în Valea Jiului. Piaþa muncii a explodat pentru ei, salariile pe mãsurã, dar liber profesioniºtii din zonã stau la ”mica ciupealã”. Ileana FIRÞULESCU Care pãmântean ar fi crezut vreodatã cã romancierul Walter Scott va deveni emblematic în secolul XXI prin „freelance”, cuvântul folosit în romanul „Ivanhoe”. În Evul Mediu existau cavaleri care îºi ofereau serviciile unui rege sau senior ºi lãncierii liberi – free lancers cavaleri care luptau pentru cei ce

plãteau. Aºa s-a nãscut pe piaþa muncii liberprofesionistul, care nu are stãpân/angajator/ºef, ci comenzi pe care le poate onora de acasã, din halat ºi papuci. Piaþa de acest tip a apãrut în lume la sfârºitul anilor 2000. elance.com, unul dintre cele mai populare site-uri de liber profesioniºti, a fost fondat în 1999, cu ajutorul unui capital de risc de 12

milioane de dolari. John Doerr, finanþatorul unor giganþi precum Google sau Amazon, nu a fãcut deloc o alegere greºitã când a investit în Elance, compania mãrindu-ºi progresiv afacerile. Elance îºi împarte supremaþia pe piaþa de muncã virtualã cu site-ul oDesk.com. Orice angajator ºi lãncier îºi poate crea un cont pe aceste site-uri.

De exemplu, dacã eºti programator, webdesigner, administrator de reþele, traducãtor, copywriter etc., etc, cu un cont în genul facebook, puþin marketing ºi un portofoliu modest, te poþi lansa pe piaþa internaþionalã de muncã, o piaþã foarte prosperã.

alarii de S zeci de mii de dolari Cea mai mare companie din România nu este înregistratã la Registrul Comerþului. Are peste 50.000 de angajaþi ºi o cifrã de

afaceri de aproximativ 15 milioane de dolari, scrie revista Business Magazin. Este vorba despre freelancerii care lucreazã pe internet, de unde vor ºi au chef, pentru companii din toatã lumea. Pentru unii dintre ei, proiectele obþinute prin intermediul marilor platforme mondiale de freelancing precum Elance, freelancer sau oDesk înseamnã

salarii comparabile cu al unui executiv de multinaþionalã, de câteva zeci de mii de dolari anual, conform ZF. “Nic iun job din România, oricât de bine plãtit ar fi, nu m-ar putea determina acum sã renunþ la statutul de freelancer ºi sã devin angajat”, a declarat Tudor Maier, un tânãr de 32 de ani, liber profesionist pe internet, unul dintre cei mai bine plãtiþi

din România, cu un salariu care se poate compara chiar cu unul de executiv câteva zeci bune de mii de dolari pe an.

alea are V mulþi lãcieri, dar banii nu rãmân aici

În Valea Jiului existã mulþi liberi profesioniºti, dar Fiscul nu prea îi cunoaºte la faþã pentru cã aceºtia ãºi

pot depune declaraþiile pe venitul net, pentru care plãtesc 16% impozit, ºi pe internet. ”În Vale, avem freelanceri în foarte multe domenii, de la webdesign, la magazine online. La noi apar cu domiciliul fiscal, dacã îºi depun declaraþiile. Toþi la cei care faceþi referire, care lucreazã de acasã, nu-i cunoaºtem la faþã pentru cã îºi pot depune declaraþiile pe internet. Mulþi îºi desfãºoarã activitatea în afara Vãii Jiului ºi nici mãcar pe cei cu notorietate nu i-am vãzut la faþã pe aici, de exemplu Guþã ºi cunoscutul DJ de la Vulcan. Singurii care-ºi desfãºoarã acþivi-

tatea pe piaþa din zonã sunt avocaþii, stomatologii de exemplu, care sunt consideraþi ca fiind ai noºtri. Adicã foarte puþini bani rãmân în zonã. Atunci când se ajunge la câºtiguri mari, aceºtia îºi pot schimba domiciliul fiscal. Este posibil ca în domeniul IT sã se câºtige sume mari, pentru cã au avut multe facilitãþi fiscale. Oricum, impozitul este de 16% din ce declarã, ca venit net, adicã suma rãmasã dupã ce ºi-au scãzut cheltuielile. La persoanele fizice autorizate se merge pe estimarea câºtigului, iar la sfârºit de an se trage linie. Vom face ºi noi o statisticã pe

acest palier” – a declarat ºeful Finanþelor Publice Petroºani, Valentin Petraru. Deci Valea Jiului nu are dinamica explozivã a pieþei ”lãcierilor liberi” pe piaþa muncii, cum este de exemplu în Marea Britanie, o piaþã dincolo de internet. Acolo, românii au creat o adevãratã armatã a lãcierilor, având restricþii pe piaþa muncii, încât au construit în timp record chiar satul olimpic din Londra. ªi asta doar în domeniul construcþiilor. În Valea Jiului existã acest tip de liber profesioniºti, dar în domeniul serviciilor, cu câºtiguri modeste.

Continuatori ai activitãþii interbelice

O asociaþie naþionalã cu sediul în Hunedoara luptã pentru ideea incinerãrii

Î

n timp ce preoþii ortodocºi se opun vehement incinerãrii trupurilor umane dupã moarte, în ciuda faptului cã vorbim despre o practicã milenarã, în România funcþioneazã o asociaþie mai aparte, care militeazã tocmai pentru aceastã practicã. Este vorba despre Asociaþia Cremaþionistã Amurg din România, cu sediul central în Hunedoara, care atrage atenþia cã cimitirele româneºti sunt suprapopulate. Carmen COSMAN

COLÞUL LUI DENIS

Dorinþa inegalabilului regizor Sergiu Nicolaescu de al a cãrui trecere în nefiinþã s-au împlinit 40 de zile – de a fi incinerat dupã moarte a stârnit vii dispute. Familia i-a fost pusã la zid pentru a respectat ad-literam ultima lui dorinþã, iar cei mai aprigi vehemenþi ai acestei practici au fost reprezentanþii Bisericii Ortodoxe Române, care au cerut chiar închiderea definitivã a crematoriilor umane. În toatã aceastã disputã, cu o activitate discretã ºi nicidecum secretã, o asociaþie care militeazã pentru incinerare funcþioneazã la nivel naþional, cu sediul central chiar în Hunedoara. O asociaþie care redeschide,

pânã la urmã, aceastã dezbatere aprinsã cu argumente ºi militanþi pro ºi contra ideii de incinerare. Asociaþia Cremaþionistã „Amurg” este condusã de personalitãþi importante ale vieþii publice din judeþele Alba ºi Hunedoara, acolo unde a luat de fapt fiinþã ºi se revendincã drept moºtenitoarea si continuatoarea miºcãrii cremaþioniste interbelice româneºti, manifestatã prin activitãþile societãþii de “încenuºare” Nirvana, ulterior devenitã Cenuºa. O veche asociaþie care a funcþionat ani de zile ºi a cãrei activitate a fost întreruptã, în mod brutal, de instaurarea comunismului în

România, dupã cum spun actualii militanþi pentru incinerarea trupurilor.

dorene, chiar de la Eugen Evu am încercat sã aflãm ce anume l-a determinat sã adere la aceastã asociaþie, care atrage atenþia prin funcþionarea ei asupra unei probleme extrem de spinoase: criza locurilor de veci. „Este destul de complicat de explicat, sunt discuþii care pot merge spre sfera

ugen Evu, E secretarul Asociaþiei „Amurg”

Condusã de istoricul Marius Rotar, cadrul didactic la Universitatea „1 decembrie 1918” din Alba Iulia, asociaþia „Amurg” îl are ca vicepredinte pe Cosmin Bodrean, proprietarul Cimitirului Particular „Sfântul Gheorghe” din Hunedoara, în timp ce secretar este renumitul om de culturã Eugen Evu. La fel ca ºi restul membrilor fondatori sunt oameni cunoscuþi, aplecaþia supra acestui domeniu al trecerii în nefiinþã ºi respectaþi în comunitãþile lor. Tocmai pentru cã este atât de cunoscut, ºi nu numai pe plaiuri hune-

de rigoare, ºi atunci vorbim despre aceastã formã ºi mai economicã, deºi nu neapãrat, dar mai ales mai ecologicã. Subiectul este tulburãtor ºi fiecare are pledoaria lui ºi incinerarea se practica ºi pe vremea romanilor”, s-a mãrginit sã spunã cunoscutul scriitor hunedorean.

or sã V reformez e sistemul

funerar

filozoficã. Da, îmbrãþiºez ideea incinerãrii, decât trupul sã devinã hranã viermilor… Eu aici am pãrinþii, bunicii ºi dacã spun niºte lucruri sunt de-a dreptul sinistre… care nu pot fi relatate în ziar. În cimitirele hunedorene nu mai este loc sub pãmânt ca sã spunem aºa, sunt suprapopulate ºi de multe ori incorect administrate‚ în timp. Sunt niºte fenomene de-a dreptul apocaliptice, cu ghilimelele

Asociaþia cremanþionistã „Amurg” are planuri pe termen lung ºi îºi propune, în primul rând sã reformeze sistemul funerar în România în conformitate cu normele europene în domeniu ºi a necesitãþilor societãþii româneºti actuale. De asemenea, susþin ºi promoveazã practica incinerãriilor umane în România, dar ºi informarea publicului larg privind necesitatea practicii incinerãrii în România, precum ºi informarea asupra evoluþiei sale pe plan mondial. „Asociaþia

Cremaþionistã Amurg are ca raþiune primarã a înfiinþãrii sale criza locurilor de veci existentã în mediul urban românesc, semnalat ºi în oraºe Petroºani ca Bucuresti, Casa de Culturã Craiova, Cluj “Ion Dulãmiþã” Napoca, Iaºi, Luni, 25 martie Braºov, Tîrgu 19:00 Mureº, Oradea, Constanta, Timiºoara, Târgu Jiu, Botoºani etc, care sã fie disponibilã pupopularizarea în România blicului larg, precum ºi ideii egalitãþii din punct de conturarea unor nucleu de vedere legal a practicii specialiºti în domeniu, incinerarii cu cea a capabili sã ofere un suport înhumãrii, existentã deja in psihologic legislaþia românescã din celor care perioada interbelicã, preopteazã cum ºi a unor avantaje de pentru ordin etic, estetic, social, aceasta economic ºi ecologic rezul- practicã tate in urma arderii precum ºi a cadravelor ºi nu a rudelor lor. înhumãrii lor”, spun cei Ideea a care susþin ideea incinavut ºi are erãrii în defavoarea clasicei în continînhumãri. Iar acum scopul uare mulþi sã le fie atins, vor sã înfiadepþi, iar inþeze o bibliotecã cu literromâni aturã cremaþionistã celebri care româneascã ºi strãinã, au

îmbrãþiºat aceastã idee sunt destui, indiferent cã vorbim despre scriitori, pictori, doctori ori oameni importanþi în stat.


8 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 13 februarie 2013

Alþii absorb ºi se dezvoltã, noi fraudãm ºi ne plângem

”D

e ºapte ani, noi am demostrat cã nu suntem în stare sã atragem fondurile alocate ºi am ºi fraudat pe cele atrase, aºa mici cum au fost ºi asta ne-a costat” – Sorin Vasilescu, prefectul judeþului Hunedoara. Ileana FIRÞULESCU

Mulþi îºi pun întrebãri de ce România primeºte de la Uniunea Europeanã doar 40 miliarde de euro, iar Polonia 106 miliarde euro? Mai precis, Polonia, cu cea mai ”harnicã” economie din Europa de Sud-Est, a negociat pentru perioada 2014-2020 alocãri de 106 miliarde de

euro, ceea ce echivaleazã cu 2.800 de euro pe cap de locuitor, ºi este astfel cel mai mare câºtigãtor din regiune în negocierile pentru bugetul pe termen lung al UE. Adicã va primi în plus cu vreo patru miliarde faþã de cei ºapte ani anteriori ºi asta se întâmplã dupã ce bugetul UE a fost redus cu 38 miliadre euro. România va primi 40 mil-

iarde euro, sau 2.100 de euro per capita. “Aceasta este una dintre cele mai fericite zile din viaþa mea”, a declarat premierul polonez Donald Tusk dupã summitul UE. “În schimb trebuie sã fim

disciplinaþi ºi sã nu cheltu-

im bani pe consum, ci pe proiecte de dezvoltare”, a spus preºedintele Poloniei. Chestia cu disciplina ºi consumul ne pare cunoscut: exact aºa, dar invers. Ce am fãcut noi,

românii, de ni s-au tãiat

fondurile UE? S-a invocat reducerea bugetului european, motiv care nu a stat în calea polonezilor. Unde am greºit, care sunt criteriile acordãrii acestor bani ne-a explicat chiar ”guvernul din teritoriu”, prefectul judeþului Hunedoara, Sorin Vasilescu. ”În primul rând a fost gradul mic de absorbþie a fondurilor europene, mai ales pe perioada 20092011, iar anul trecut a fost acel control ºi datoritã neregulilor gãsite au fost suspendate finaþãrile pe câteva axe. În al doilea rând, cel mai probabil, nu ne-am bãtut suficient pen-

Comasarea ar fi salvat spitalele. Acum se cautã soluþii

S

pitalele sunt obligate sã reducã la minimum necesar cheltuielile de funcþionare. Casa de Asigurãri de Sãnãtate nu mai are bani ºi, în consecinþã, plãþile vor fi la un nivel minimal. Carmen COSMAN

Au refuzat comasarea, iar rezultatele se vãd. O serie de spitale au probleme, iar ele care încã se descurcã strâng cureaua. Este ºi cazul Spitalului din Petroºani, la care ar fi tre-

Petrila s-a desfiinþat, iar cel din Vulcan, cu vreo 11 miliarde de lei datorii, abia îºi trage sufletul. La Petroºani nu sunt pro-

întâlnire cu conducerea ºi Consiliul de Administraþie al Spitalului de Urgenþã Petroºani ºi ulterior sã îmi prezinte, într-o sãp-

buit sã se alipeascã cel din Vulcan ºi cel din Petrila în urmã cu doi ani când s-a pus problema comasãrilor. Doar consiliul local Petroºani a fost de acord cu aceastã iniþiativã, iar rezultatele sunt exact cele aºteptate: spitalul din bleme, dã asigurãri primarul Tiberiu Iacob – Ridzi, dar ºi aici trebuie reduse cheltuielile. „Ni s-a prezentat o situaþie legatã de modalitatea în care vor fi finanþate spitalele în acest an ºi am hotãrât sã am o

tãmânã, un plan de mãsuri pentru reducerea cheltuielilor ºi modalitãþi de a preveni situaþia de a nu ne plãti datoriile pe care le are spitalul”, a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob – Ridzi. El a

143 de profesori susþin definitivatul în Hunedoara

A

proape 150 de dascãli hunedoreni vor susþine examenul de definitivat în acest an. Înscrierile la examenul naþional de definitivat s-au finalizat la sfârºitul lunii ianuarie, iar în urma lor aproape 150 de profesori din judeþul Hunedoara ºi-au depus dosarele în vederea susþinerii acestei testãri. Monika BACIU Mai exact, este vorba de 143 de dascãli hunedoreni care sunt la un pas în carierã. Potrivit Ministerului Educaþiei,candidaþii hunedoreni provin din toate zonele ºi unitãþile de învãþãmânt preuniversitar ale judeþului. Conform

Metodologiei pentru organizarea ºi desfãºurarea examenului naþional de definitivare în învãþãmânt, candidaþii vor avea de trecut douã inspecþii la clasã ºi o probã scrisã. Inspecþiile se vor realiza pânã la data de 20 iunie ºi sunt eliminatorii. Pentru a accede la proba scrisã ce va avea loc în

data de 18 iulie, candidaþii trebuie sã obþinã cel puþin media 8 la inspecþii. De asemenea, un alt criteriu pentru a se califica în proba finalã îl reprezintãºi stagiul de predare de cel puþin un

an la catedrã. Subiectele ºi baremele pentru examenul scris sunt realizate de cãtre Centrul Naþional de Evaluare ºi Examinare (CNEE).

precizat cã, în urmã cu doi ani, s-a vorbit foarte serios de comasarea spitalelor, dar ideea nu as fost îmbrãþiºatã de ceilalþi edili. „Atunci nu s-a reuºit aceastã comasare, din motive greu de înþeles, dar peste care nu s-a putut trece ºi, iatã cã ajungem în situaþia în care, dacã fãceam acum doi ani acea comasare, azi nu mai aveam nicio problemã din punct de vedere al finanþãrii spitalelor în Valea Jiului. La Petroºani,

tru a obþine aceºti bani. Apoi, Polonia are o populaþie dublã ca a României, dar nu cred cã asta ar fi o cauzã pentru tãieri, pentru cã Polonia ar fi trebuit sã ia dublu în cazul ãsta, ori ea a obþinut mai mult. Dar, raportat la perioada 2007-2013, de ºapte ani, noi am demostrat cã nu suntem în stare sã atragem fondurile alocate ºi am ºi fraudat pe cele atrase, aºa mici cum au fost ºi asta ne-a costat” – a declarat prefectul Sorin Vasilescu. Oare vom ajunge vreodatã sã ne numim români fericiþi, mãcar pentru o zi? Cã la multe ºi fericite zile doar visãm, în timp ce polonezii le trãiesc…

deva, Hunedoara ºi Lupeni situaþia nu este gravã, dar existã alte spitale care au sau vor avea probleme cu finanþarea”, a mai spus primarul Iacob - Ridzi. De precizat cã Spitalul Petroºani nu are arierate ci doar facturi curente de achitat. Problema realã este cã finanþarea pe 2103 va fi redusã l un nivel minim de cãtre casa de Asigurãri de Sãnãtate, pentru cã nu sunt fonduri. În luna martie se va ºti exact suma care va reveni fiecãrui spital.

Actualitate 9

Mii de bolnavi în decurs de o sãptãmânã, în Hunedoara

N

u mai puþin de 1682 de cazuri de infecþii acute respiratorii au fost înregistrate în intervalul 05 - 11 februarie, în judeþul Hunedoara. Potrivit reprezentanþilor Direcþiei de Sãnãtate Publicã pe lângã infecþiile respiratorii s-au mai semnalat alte 760 de pneumonii ºi au fost internate 253 de persoane.

“Pânã la aceastã orã nu au fost confirmate cu analize de laborator cazuri de gripã. A fost înregistrat un caz SARI (infecþie respiratorie gravã) care conform metodologiei de supraveghere a infecþiilor acute respiratorii a fost trimis la Spitalul Judeþean Timiºoara; unde i s-au recoltat probe care au fost trimise la Institutul Cantacuzino Bucureºti pentru diagnostic. DSP jud. Hunedoara a primit rezultatul înregistrat cu nr.970/12.02.2013 pentru acest bolnav: NEGATIV VIRUS GRIPAL TIP A ªI B. Tot în aceastã sãptãmânã au fost trimise din municipiul Hunedoara 15 probe la

Institutul Cantacuzino pentru 15 cazuri compatibile cu gripa aceste persoane sunt din grupa de risc ºi nu au fost vaccinate; nu avem încã rezultatele (probele au fost recoltate atât de cãtre secþia infecþioase cât ºi de cãtre medici de familie - conform metodologiei de supraveghere a infecþiilor acute)”, declarã Ioan Alexandru Demeter, director

executiv DSP Hunedoara. Vaccinarea antigripalã din acest an a costat Ministerul Sãnãtãþii (conform site MS) 11 milioane de lei, bani cu care au fost achiziþionate 1 milion de vaccinuri, oferite cu precãdere grupelor de risc: persoanele cu vârsta peste 65 de ani, cele cu boli cronice, în special boli respiratorii ºi cardiovasculare, boli metabolice, copii ºi bãtrâni instituþionalizaþi, personal medical, conform recomandãrilor OMS ºi ECDC. prin intermediul cabinetelor medicilor de familie, dar ºi al unitãþilor sanitare cu pãturi ºi este gratuit. Campania de vaccinare antigripalã gratuitã a demarat în judeþul Hunedoara imediat ce DSP Hunedoara a primi de la Ministerul Sãnãtãþii repartiþia dozelor de vaccin antigripal. DSP Hunedoara a solicitat conform cererilor primite de la

Ne îmbolnãvim dupã programul medicilor

L

a cabinetele ºcolare boala se programeazã. În ºcolile din municipiul Petroºani se înregistreazã în aceastã perioadã o epidemie de viroze respiratorii. Deºi în capitala Vãii Jiului sunt funcþionale douã cabinete ºcolare, unul la ªcoala Generalã IG Duca ºi unul în campusul universitar, cel de la IG Duca este funcþional doar în anumite zile. Monika BACIU Mai exact medicul care rãspunde de acest cabinet are consultaþii în zilele de luni. Astfel, elevii care acuzã diferite probleme de sãnãtate trebuie sã se îmbolnãveascã doar când medicul are program la cabinetul ºcolar. ”Doamna doctor nu este. Are program doar lunea. În timpul sãptãmânii eu sunt aici în cazul în care elevii se zgârie le pot acorda primul ajutor, iar dacã e mai grav chem ambulanþa”, a declarat asistentul medical. Cadrele didactice

recunosc cã în aceastã perioadã numãrul îmbolnãvirilor în rândul elevilor a crescut simþitor ºi fac

apel la pãrinþi sã nu îi trimitã la cursuri. ”În ultima vreme chiar s-au amplificat. Sunt mult mai multe cazuri de copii care au gripã sau viroze. Noi rugãm pãrinþii, facem un apel la dumnealor dacã copiii sunt bolnavi sã rãmânã acasã fiindcã automat fiecare colectiv este în pericol dacã copilul vine ºi ne aduce microbii”, a declarat Nicoleta Demeter, director ªcoala Generalã IG Duca

Petroºani. În ceea ce priveºte cabinetul medical ºcolar, reprezentanþii instituþiei de învãþãmânt spun cã sunt legaþi de mâini ºi de picioare, ei neavând posibilitatea de a interveni. ”Noi am cerut ºi sprijinul primãriei ºi a atutoritãþilor care sunt în legãturã directã cu cabinetul ºanse prea mari nu ni s-au dat pentru cã acest cabinet ºcolar funcþioneazã cu un pro-

unitãþile sanitare ºi medicii de familie un numãr de 42000 de doze de vaccin antigripal ºi a primit începând cu data de14.11.2012 doar 14900 de doze de vaccin antigripal, iar pentru reþeaua medicalã a MAI s-au primit 550 doze. Pânã la aceastã orã s-au vaccinat 14350 persoane atât din cadrul unitãþilor sanitare cu pãturi, unitãþi sociale cât ºi persoane înscrise la medicii de familie. În prezent nu mai existã în stoc la DSP niciun vaccin antigripal.

gram separat de activitatea medicilor”, a mai declarat sursa citatã. ªi situaþia la medicii de familie este ambiguã. În cazul în care numãrul pacienþilor depãºeºte întro zi limita admisã, programãrile se fac pentru zilele umãtoare. Astfel, cei care se îmbolnãvesc, ar trebui sã îºi programeze boala în funcþie de medici. Într-o singurã sãptãmânã, în judeþul Hunedoara au fost înregistrate peste 1.100 de bolnavi, dintre care 1.052 cu pneumonie. Potrivit datelor Direcþiei de Sãnãtate Publicã Hunedoara, în judeþul nostru,

în sãptãmâna 28 ianuarie – 3 februarie, numãrul pacienþilor diagnosticaþi cu boli de sezon rece, respectiv viroze respiratorii ºi pneumonie, a fost în creºtere faþã de prima jumãtate a lunii ianuarie, când numãrul acestora nu depãºea 900. Astfel, în perioada raportatã, s-au înregistrat 1.116 cazuri de infecþii respiratorii dintre care 1052 de pneumonii. Cele mai multe cazuri au fost în rândul copiilor, adicã, între 0 ºi 1 an, 63 de cazuri, 2-4 ani, 163 de cazuri iar în categoria de vârstã 5-14 ani, s-au înregistrat 325 de cazuri.

25 februarie 2013 Orele 19.00 Casa de Culturã Ion Dulãmiþã Petroºani


8 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 13 februarie 2013

Alþii absorb ºi se dezvoltã, noi fraudãm ºi ne plângem

”D

e ºapte ani, noi am demostrat cã nu suntem în stare sã atragem fondurile alocate ºi am ºi fraudat pe cele atrase, aºa mici cum au fost ºi asta ne-a costat” – Sorin Vasilescu, prefectul judeþului Hunedoara. Ileana FIRÞULESCU

Mulþi îºi pun întrebãri de ce România primeºte de la Uniunea Europeanã doar 40 miliarde de euro, iar Polonia 106 miliarde euro? Mai precis, Polonia, cu cea mai ”harnicã” economie din Europa de Sud-Est, a negociat pentru perioada 2014-2020 alocãri de 106 miliarde de

euro, ceea ce echivaleazã cu 2.800 de euro pe cap de locuitor, ºi este astfel cel mai mare câºtigãtor din regiune în negocierile pentru bugetul pe termen lung al UE. Adicã va primi în plus cu vreo patru miliarde faþã de cei ºapte ani anteriori ºi asta se întâmplã dupã ce bugetul UE a fost redus cu 38 miliadre euro. România va primi 40 mil-

iarde euro, sau 2.100 de euro per capita. “Aceasta este una dintre cele mai fericite zile din viaþa mea”, a declarat premierul polonez Donald Tusk dupã summitul UE. “În schimb trebuie sã fim

disciplinaþi ºi sã nu cheltu-

im bani pe consum, ci pe proiecte de dezvoltare”, a spus preºedintele Poloniei. Chestia cu disciplina ºi consumul ne pare cunoscut: exact aºa, dar invers. Ce am fãcut noi,

românii, de ni s-au tãiat

fondurile UE? S-a invocat reducerea bugetului european, motiv care nu a stat în calea polonezilor. Unde am greºit, care sunt criteriile acordãrii acestor bani ne-a explicat chiar ”guvernul din teritoriu”, prefectul judeþului Hunedoara, Sorin Vasilescu. ”În primul rând a fost gradul mic de absorbþie a fondurilor europene, mai ales pe perioada 20092011, iar anul trecut a fost acel control ºi datoritã neregulilor gãsite au fost suspendate finaþãrile pe câteva axe. În al doilea rând, cel mai probabil, nu ne-am bãtut suficient pen-

Comasarea ar fi salvat spitalele. Acum se cautã soluþii

S

pitalele sunt obligate sã reducã la minimum necesar cheltuielile de funcþionare. Casa de Asigurãri de Sãnãtate nu mai are bani ºi, în consecinþã, plãþile vor fi la un nivel minimal. Carmen COSMAN

Au refuzat comasarea, iar rezultatele se vãd. O serie de spitale au probleme, iar ele care încã se descurcã strâng cureaua. Este ºi cazul Spitalului din Petroºani, la care ar fi tre-

Petrila s-a desfiinþat, iar cel din Vulcan, cu vreo 11 miliarde de lei datorii, abia îºi trage sufletul. La Petroºani nu sunt pro-

întâlnire cu conducerea ºi Consiliul de Administraþie al Spitalului de Urgenþã Petroºani ºi ulterior sã îmi prezinte, într-o sãp-

buit sã se alipeascã cel din Vulcan ºi cel din Petrila în urmã cu doi ani când s-a pus problema comasãrilor. Doar consiliul local Petroºani a fost de acord cu aceastã iniþiativã, iar rezultatele sunt exact cele aºteptate: spitalul din bleme, dã asigurãri primarul Tiberiu Iacob – Ridzi, dar ºi aici trebuie reduse cheltuielile. „Ni s-a prezentat o situaþie legatã de modalitatea în care vor fi finanþate spitalele în acest an ºi am hotãrât sã am o

tãmânã, un plan de mãsuri pentru reducerea cheltuielilor ºi modalitãþi de a preveni situaþia de a nu ne plãti datoriile pe care le are spitalul”, a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob – Ridzi. El a

143 de profesori susþin definitivatul în Hunedoara

A

proape 150 de dascãli hunedoreni vor susþine examenul de definitivat în acest an. Înscrierile la examenul naþional de definitivat s-au finalizat la sfârºitul lunii ianuarie, iar în urma lor aproape 150 de profesori din judeþul Hunedoara ºi-au depus dosarele în vederea susþinerii acestei testãri. Monika BACIU Mai exact, este vorba de 143 de dascãli hunedoreni care sunt la un pas în carierã. Potrivit Ministerului Educaþiei,candidaþii hunedoreni provin din toate zonele ºi unitãþile de învãþãmânt preuniversitar ale judeþului. Conform

Metodologiei pentru organizarea ºi desfãºurarea examenului naþional de definitivare în învãþãmânt, candidaþii vor avea de trecut douã inspecþii la clasã ºi o probã scrisã. Inspecþiile se vor realiza pânã la data de 20 iunie ºi sunt eliminatorii. Pentru a accede la proba scrisã ce va avea loc în

data de 18 iulie, candidaþii trebuie sã obþinã cel puþin media 8 la inspecþii. De asemenea, un alt criteriu pentru a se califica în proba finalã îl reprezintãºi stagiul de predare de cel puþin un

an la catedrã. Subiectele ºi baremele pentru examenul scris sunt realizate de cãtre Centrul Naþional de Evaluare ºi Examinare (CNEE).

precizat cã, în urmã cu doi ani, s-a vorbit foarte serios de comasarea spitalelor, dar ideea nu as fost îmbrãþiºatã de ceilalþi edili. „Atunci nu s-a reuºit aceastã comasare, din motive greu de înþeles, dar peste care nu s-a putut trece ºi, iatã cã ajungem în situaþia în care, dacã fãceam acum doi ani acea comasare, azi nu mai aveam nicio problemã din punct de vedere al finanþãrii spitalelor în Valea Jiului. La Petroºani,

tru a obþine aceºti bani. Apoi, Polonia are o populaþie dublã ca a României, dar nu cred cã asta ar fi o cauzã pentru tãieri, pentru cã Polonia ar fi trebuit sã ia dublu în cazul ãsta, ori ea a obþinut mai mult. Dar, raportat la perioada 2007-2013, de ºapte ani, noi am demostrat cã nu suntem în stare sã atragem fondurile alocate ºi am ºi fraudat pe cele atrase, aºa mici cum au fost ºi asta ne-a costat” – a declarat prefectul Sorin Vasilescu. Oare vom ajunge vreodatã sã ne numim români fericiþi, mãcar pentru o zi? Cã la multe ºi fericite zile doar visãm, în timp ce polonezii le trãiesc…

deva, Hunedoara ºi Lupeni situaþia nu este gravã, dar existã alte spitale care au sau vor avea probleme cu finanþarea”, a mai spus primarul Iacob - Ridzi. De precizat cã Spitalul Petroºani nu are arierate ci doar facturi curente de achitat. Problema realã este cã finanþarea pe 2103 va fi redusã l un nivel minim de cãtre casa de Asigurãri de Sãnãtate, pentru cã nu sunt fonduri. În luna martie se va ºti exact suma care va reveni fiecãrui spital.

Actualitate 9

Mii de bolnavi în decurs de o sãptãmânã, în Hunedoara

N

u mai puþin de 1682 de cazuri de infecþii acute respiratorii au fost înregistrate în intervalul 05 - 11 februarie, în judeþul Hunedoara. Potrivit reprezentanþilor Direcþiei de Sãnãtate Publicã pe lângã infecþiile respiratorii s-au mai semnalat alte 760 de pneumonii ºi au fost internate 253 de persoane.

“Pânã la aceastã orã nu au fost confirmate cu analize de laborator cazuri de gripã. A fost înregistrat un caz SARI (infecþie respiratorie gravã) care conform metodologiei de supraveghere a infecþiilor acute respiratorii a fost trimis la Spitalul Judeþean Timiºoara; unde i s-au recoltat probe care au fost trimise la Institutul Cantacuzino Bucureºti pentru diagnostic. DSP jud. Hunedoara a primit rezultatul înregistrat cu nr.970/12.02.2013 pentru acest bolnav: NEGATIV VIRUS GRIPAL TIP A ªI B. Tot în aceastã sãptãmânã au fost trimise din municipiul Hunedoara 15 probe la

Institutul Cantacuzino pentru 15 cazuri compatibile cu gripa aceste persoane sunt din grupa de risc ºi nu au fost vaccinate; nu avem încã rezultatele (probele au fost recoltate atât de cãtre secþia infecþioase cât ºi de cãtre medici de familie - conform metodologiei de supraveghere a infecþiilor acute)”, declarã Ioan Alexandru Demeter, director

executiv DSP Hunedoara. Vaccinarea antigripalã din acest an a costat Ministerul Sãnãtãþii (conform site MS) 11 milioane de lei, bani cu care au fost achiziþionate 1 milion de vaccinuri, oferite cu precãdere grupelor de risc: persoanele cu vârsta peste 65 de ani, cele cu boli cronice, în special boli respiratorii ºi cardiovasculare, boli metabolice, copii ºi bãtrâni instituþionalizaþi, personal medical, conform recomandãrilor OMS ºi ECDC. prin intermediul cabinetelor medicilor de familie, dar ºi al unitãþilor sanitare cu pãturi ºi este gratuit. Campania de vaccinare antigripalã gratuitã a demarat în judeþul Hunedoara imediat ce DSP Hunedoara a primi de la Ministerul Sãnãtãþii repartiþia dozelor de vaccin antigripal. DSP Hunedoara a solicitat conform cererilor primite de la

Ne îmbolnãvim dupã programul medicilor

L

a cabinetele ºcolare boala se programeazã. În ºcolile din municipiul Petroºani se înregistreazã în aceastã perioadã o epidemie de viroze respiratorii. Deºi în capitala Vãii Jiului sunt funcþionale douã cabinete ºcolare, unul la ªcoala Generalã IG Duca ºi unul în campusul universitar, cel de la IG Duca este funcþional doar în anumite zile. Monika BACIU Mai exact medicul care rãspunde de acest cabinet are consultaþii în zilele de luni. Astfel, elevii care acuzã diferite probleme de sãnãtate trebuie sã se îmbolnãveascã doar când medicul are program la cabinetul ºcolar. ”Doamna doctor nu este. Are program doar lunea. În timpul sãptãmânii eu sunt aici în cazul în care elevii se zgârie le pot acorda primul ajutor, iar dacã e mai grav chem ambulanþa”, a declarat asistentul medical. Cadrele didactice

recunosc cã în aceastã perioadã numãrul îmbolnãvirilor în rândul elevilor a crescut simþitor ºi fac

apel la pãrinþi sã nu îi trimitã la cursuri. ”În ultima vreme chiar s-au amplificat. Sunt mult mai multe cazuri de copii care au gripã sau viroze. Noi rugãm pãrinþii, facem un apel la dumnealor dacã copiii sunt bolnavi sã rãmânã acasã fiindcã automat fiecare colectiv este în pericol dacã copilul vine ºi ne aduce microbii”, a declarat Nicoleta Demeter, director ªcoala Generalã IG Duca

Petroºani. În ceea ce priveºte cabinetul medical ºcolar, reprezentanþii instituþiei de învãþãmânt spun cã sunt legaþi de mâini ºi de picioare, ei neavând posibilitatea de a interveni. ”Noi am cerut ºi sprijinul primãriei ºi a atutoritãþilor care sunt în legãturã directã cu cabinetul ºanse prea mari nu ni s-au dat pentru cã acest cabinet ºcolar funcþioneazã cu un pro-

unitãþile sanitare ºi medicii de familie un numãr de 42000 de doze de vaccin antigripal ºi a primit începând cu data de14.11.2012 doar 14900 de doze de vaccin antigripal, iar pentru reþeaua medicalã a MAI s-au primit 550 doze. Pânã la aceastã orã s-au vaccinat 14350 persoane atât din cadrul unitãþilor sanitare cu pãturi, unitãþi sociale cât ºi persoane înscrise la medicii de familie. În prezent nu mai existã în stoc la DSP niciun vaccin antigripal.

gram separat de activitatea medicilor”, a mai declarat sursa citatã. ªi situaþia la medicii de familie este ambiguã. În cazul în care numãrul pacienþilor depãºeºte întro zi limita admisã, programãrile se fac pentru zilele umãtoare. Astfel, cei care se îmbolnãvesc, ar trebui sã îºi programeze boala în funcþie de medici. Într-o singurã sãptãmânã, în judeþul Hunedoara au fost înregistrate peste 1.100 de bolnavi, dintre care 1.052 cu pneumonie. Potrivit datelor Direcþiei de Sãnãtate Publicã Hunedoara, în judeþul nostru,

în sãptãmâna 28 ianuarie – 3 februarie, numãrul pacienþilor diagnosticaþi cu boli de sezon rece, respectiv viroze respiratorii ºi pneumonie, a fost în creºtere faþã de prima jumãtate a lunii ianuarie, când numãrul acestora nu depãºea 900. Astfel, în perioada raportatã, s-au înregistrat 1.116 cazuri de infecþii respiratorii dintre care 1052 de pneumonii. Cele mai multe cazuri au fost în rândul copiilor, adicã, între 0 ºi 1 an, 63 de cazuri, 2-4 ani, 163 de cazuri iar în categoria de vârstã 5-14 ani, s-au înregistrat 325 de cazuri.

25 februarie 2013 Orele 19.00 Casa de Culturã Ion Dulãmiþã Petroºani


10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 13 februarie 2013

Simpozion internaþional la Petroºani

L

a sfârºitul sãptãmânii trecute, Colegiul Naþional de Informaticã Carmen Sylva din Petroºani a fost gaza unui simpozion, care a avut ca temã preocupãrile generaþiei adolescente. Luiza ANDRONACHE „Ne bucurãm cã are viaþã, iar cum trec anii, simpozionul este tot mai reuºit. Acesta face parte dintr-un proiect inter-

naþional, în care avem cinci parteneri din strãinãtate, o ºcoalã din Turcia, o ºcoalã din Macedonia, una din Albania, douã ºcoli din Bulgaria cu predare în limba englezã ºi suntem

în parteneriat ºi cu o asociaþie de tineri din Franþa. La simpozionul de anul acesta ne bucurãm cã au participat foarte multe cadre didactice ºi foarte mulþi elevi”, a declarat profesorul Rodica Popescu, coordonatorul simpozionului. La ediþia din acest an au participat ºi parteneri din strãinãtate, care s-au arãtat încântaþi de Valea Jiului ºi de atmosfera din

Va renaºte Jiul din propria-i cenuºã?

J

iul nu dispare. Acesta este sloganul pe care l-au adoptat suporterii echipei Jiul. În municipiul petroºani au apãrut mai multe afiºe care îi îndeamnã pe cei care suporteri sã susþinã renaºterea echipei de fotbal Jiul Petroºani. Monika BACIU ”Jiul nu dispare! Aratã cã îþi pasã! Nu sta în casã! Vino duminicã, 17 februarie, ora 15:00 în Piaþa Victoriei, la fântânã, ºi susþine renaºterea ºi simbolul Vãii Jiului”, acesta este anunþul suporterilor Jiul Petroºani. Suporterii sperã ca echipa de fotbal Jiul Petroºani sã renascã din propria cenuºã precum pasãrea Phoenix. Rãmâne de vãzut dacã

investeascã în echipã ºi cã vrea s-o predea primãriei. Cu tot cu jucãtori, antrenori, palmares ºi datorii. Responsabilii din primãria Petroºani au precizat de mai multe ori

aceastã comunitate. “Sunt vreo trei ani de când tot sunt invitat, dar nu am reuºit sã ajung decât anul acesta. Mi-a plãcut faptul cã aici, tinerii nu par atât de preocupaþi doar de televizor, ci au ºi alte activitãþi”, a spus James Read, un partener din Franþa în cadrul acestui proiect. Simpozionul internaþional s-a numit “ Tinerii ºi provocãrile lumi contemporane” ºi s-a aflat la a-IV-a ediþie.

cã nu doresc sã preia Jiul ºi nici sã aloce noi bani pentru ca echipa sã-ºi continue activitatea în cel de-al treilea eºalon al fotbalului românesc.

Consiliul Judeþean Hunedoara Program birou Petroºani Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00

Radare 13.02.2013

demersul lor va avea succesul scontat. Înfiinþatã în anul 1919, echipa de fotbal Jiul Petroºani va intra în istorie, anul 2013 urmând a-i aduce desfiinþarea. Mai exact, finanþatorul Alin Simota a precizat cã nu mai doreºte sã

Joi - Audienþe de la 11:00 - Preºedinte CJ Vineri 10:00 - 14:00

DN 7 Deva - Sântuhalm – Simeria * DJ 687 Cristur – Hunedoara * DJ 687 Hunedoara – Hãºdat * DN 66 Cãlan – Bãcia * DN7 Mintia – Veþel * DN7 Veþel – Leºnic * DN7 Leºnic – Sãcãmaº * DN7 Ilia – Gurasada * DN7 Gurasada – Burjuc * DN7 Burjuc-Zam * Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 Cãinelul de Jos – Bejan * Petroºani pe DN 66 ºi B-dul 1 Decembrie

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro

HOROSCOP Cheltuielile sunt destul de mari în aceastã perioadã, dar cum ºansa este de partea ta, reuºeºti sã te descurci cu bine. Este posibil sã aparã unele schimbãri la nivelul instituþiei la care lucrezi. În cazul în care doreºti sã îþi schimbi serviciul, ai putea primi o ofertã.

ªansele de a avea realizãri în domeniul serviciului sunt mari, dar sunt condiþionate de conºtiinciozitate. În cazul în care ai de luat decizii importante, ar fi bine sã te sfãtuieºti cu cineva de încredere. Este posibil sã primeºti o ofertã.

Dacã eºti implicat într-o relaþie stabilã, este posibil ca partenerul sã se confrunte cu situaþii dificile, ceea ce te va afecta ºi pe tine într-o bunã mãsurã. N-ar fi exclus nici sã fie obligat sã plece la un drum. Eºti dornic sã te implici în tot felul de activitãþi.

Colaborãrile þi-ar putea aduce unele satisfacþii în plan material, dar va fi nevoie de eforturi mari. Cãlãtoriile te vor avantaja, indiferent cã este vorba de afaceri sau de divertisment. În aceastã perioadã eºti cam impulsiv ºi riºti sã ai neînþelegeri.

Tot ceea ce þine de cãlãtorii te favorizeazã din toate punctele de vedere. În cazul în care doreºti sã pleci într-o cãlãtorie în strãinãtate, ai toate ºansele sã primeºti aprobãrile sau actele necesare. Interesul pentru chestiunile materiale va creºte.

N-ar fi rãu sã acorzi ceva mai multã atenþie sãnãtãþii ºi sã-þi faci un control de rutinã. Vei avea parte de o zi extrem de agitatã, cu evenimente care te vor þine cu sufletul la gurã, chiar dacã unele nu te vor privi personal.

Entuziasmul afectiv este la limita superioarã, aºa cã petrecerea timpului liber în compania partenerului de suflet va fi o plãcere. Din pãcate programul tãu pentru timpul liber nu va fi cel pe care þi-l doreºti. Relaþia cu colegii va fi cam agitatã.

N-ar fi rãu sã acorzi ceva mai multã atenþie sãnãtãþii ºi sã-þi faci un control de rutinã. Vei avea parte de o zi extrem de agitatã, cu evenimente care te vor þine cu sufletul la gurã, chiar dacã unele nu te vor privi personal.

În apartament ai putea face unele mici schimbãri, ceea ce îþi va îmbunãtãþi starea de spirit. Pentru un eventual schimb de locuinþã ar fi bine sã mai aºtepþi. Interesul tãu pentru chestiunile financiare va fi peste nivelul obiºnuit în aceastã perioadã.

Este posibil sã ai ocazia sã obþii un câºtig bãnesc dintr-o activitate de colaborare sau parteneriat. Un proiect mai vechi ar putea prinde contururi reale. Sentimentele tale vor fi mai profunde ºi, dacã vei reuºi sã-þi stãpâneºti dorinþa de a domina.

Relaþia cu colegii este bunã ºi faptul cã poþi miza pe sprijinul lor te face sã te implici în chestiuni deosebite. Activitãþile intelectuale te favorizeazã. Relaþia cu partenerul de viaþã este în continuare tensionatã. Ar fi bine sã eviþi cãlãtoriile.

S-ar putea sã vã certaþi cu persoana iubitã, pentru cã vreþi sã renunþaþi la o excursie. Se pare cã astãzi nu aveþi succes nici în afaceri. Pãstraþi-vã calmul ºi limitaþi-vã la activitãþi de rutinã. Evitaþi speculaþiile financiare!


Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 13 februarie 2013

Regionalizarea vazutã cu ochi buni de Ridzi

T

iberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani, considerã cã regionalizarea îndelng dezbãtutã este un lucru bun. Asta în condiþiile în care fondurile europene se vor atrage mult mai uºor prin unitãþile de implementare a fondurilor europene. Monika BACIU ”Regionalizarea ca ºi concept este un lucru bun, însã vom vedea cum va ieºi ºi cum se va aplica în practicã acest lucru.

Primul ºi cel mai important aspect ar fi rezolvarea absorbþia fondurilor europene. Cred cã e normal ca unitãþile de implementare a fondurilor europene sã

fie la regiuni ºi nu la Bucureºti pentru a fi o accelerare a procedurilor de accesare a acestor fonduri”, a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. Conform proiectului de regionalizare, primãriile vor avea mai multe atribuþii. Existã însã dubii în ceea ce priveºte aceastã reorganizare teritorialã. ”Primãriile rãmân de

Trãiesc, dar nu au identitate rãiesc, îi vedem, de multe ori chiar intrãm T în vorbã cu ei, dar nu au identitate. Este vorba de oamenii strãzii care de cele mai multe ori pot fi gãsiþi în gãri sau iarna lângã þevile de termoficare.

sine stãtãtoare. E o discuþie legatã de atribuþiile Consiliului Judeþean însã vom vedea ce se va întâmpla acolo. Dacã aceastã regionalizare nu va aduce un beneficiu direct ºi cetãþenilor în sensul în care serviciile sã fie desccentralizate cât mai aproape de cetãþean ºi absorbþia fondurilor europene sã fie descentralizatã de la Bucureºti la regiuni atunci regionalizarea nu-ºi va atinge

scopul”, a mai spus edilul. Din regiunea de Vest ar urma sã facã parte

judeþele Arad, CaraºSeverin, Hunedoara ºi Timiº, cu reºedinþa în municipiul Timiºoara.

fãrã adãpost care nu deþineau nici acte de identitate. Colegul nostru care este detaºat de la Evidenþa Populaþiei pe lângã Poliþia Localã a fãcut toate demersurile astfel încât toate persoanele deþin în acest moment

Monika BACIU Aceºti oameni ai strãzii deºi trãiesc printre noi, nu au identitate, nu au domicilii, adicã nu au acte de identitate. De la începutul anului ºi pânã acum, reprezentanþii Poliþiei Locale din Petroºani au identificat doi astfel de oameni. ”Poliþiºtii locali din municipiul Petroºani au identificat la începutul anului doi oameni

acte de identitate”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtorul de cuvânt al Primãriei Petroºani. Chiar ºi în condiþiile în care oamenii strãzii au acte de identitate, adicã ei figureazã ca având un domiciliu îi vedem

mereu pe stradã, lângã þevile de termoficare. Mai mult decât atât, în iernile geroase ei nu renunþã la þevile lor asta pentru a fi adãpostiþi la adãpostul de noapte.

Exclusiv sub semnul lui 13

C

ei mai buni dintre cei buni vor fi premiaþi la Gala Premiilor Exclusiv. Devenitã deja o tradiþie în Valea Jiului, aceastã festivitate de premiere adunã an de an personalitãþile vieþii de zi cu zi, care fac sau încearcã sã facã ceva pentru acest loc. Diana MITRACHE Ediþia cu numãrul 13 a Galei Exclusiv din 2013, stã sub semnul cifrei consideratã cu ghinion. Premierea celor mai buni trebuia sã aibã loc chiar în data de 13, dar, organizatorul ne explicã cum a spart ghinionul. „Nu va fi o ediþie cu ghinion ºi am sã vã spun ºi de ce. Iniþial, am vrut sãorganizãm aceastã a 13-a ediþie a Galei Exclusiv în 13 februarie 2013, la ora 13,00. Dar, raþiuni care þin de un alt eveniment care va avea loc în locaþia pe care noi o avem pentru acest eveniment, va avea loc un alt eveniment. Amânãm cu o sãptãmânã, pe 20 februarie,

iar asta denotã cã ghinionul s-a spart ºi din acest motiv.

Mai mult, în 2012 am crezut cã va fi ultima ediþie, pentru cã mulþi se temeau de sfârºitul lunii. Iatã cã am trecut ºi peste acea cumpãnã ºi am ajuns în acest an în care nu doar cã Gala Exclusiv continuã, dar ea va reuºi sã îi readucã în faþa Vãii Jiului pe acei oameni

care, nu doar de 13 ani, ci poate chiar de mai mult timp, reuºesc sã facã ceva”, a declarat Tiberiu Vinþan, director Exclusiv Media Group. Vor ºi ºi surpize ºi, ca de obicei, va fi mult zgomot dupã. „Nu ºtiu dacã vor fi surprize. Suntem încã în faza evaluãrilor. Pot sã vã spun cã sunt ºi

nume noi ºi oameni care au mai avut onoarea sã primeascã acest premiu simbolic, dar ºi oameni care nu au mai reuºit sã se þinã la înãlþime ºi sã confirme,prin activitatea lor”, a adãugat Vinþan. Organizatorul Galei a precizat cã la baza nominalizãrilor de la fiecare

categorie au stat apariþiile în presã ale celor implicaþi, iar punctajul a crescut cu câteva procente, dacã personajul nominalizat a avut cronicã bunã în ziuarul Afaceri de Valea Jiului,

ce aparþine grupului de presã Exclusiv. Gala va avea loc sãptãmâna viitoare, când vor fi înmânate premiile la Petroºani. O categorie aparte o reprezintã mass media, iar organizatorul a scris cã „Dintre cele peste 300 de nominalizãri efectuate vor fi desemnaþi cei

aproximativ 25 de oameni consideraþi de noi drept cei mai buni dintre cei buni în anul 2012. De asemenea, vor fi acordate, potrivit tradiþiei, ºi câteva premii de excelenþã pentru întreaga activitate, premii care vor reveni unor personalitãþi marcante din viaþa publicã a Vãii Jiului”.


12 Turism

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 13 februarie 2013

L

ocurile de parcare insuficiente în staþiunile montane. În cele douã mari staþiuni montane din Valea Jiului, respectiv în Parâng ºi Straja, persistã o problemã administrativã. În zilele în care afluxul de turiºti este foarte mare, locurile de parcare sunt insuficiente. Mai mult decât atât, existã ºi turiºti care vor sã urce cu autovehiculele pânã sus în munte, lucru care încurcã mai mult circulaþia. În lipsa unor locuri de parcare special amenajate fiecare îºi lasã maºina pe unde poate. Emil Pãrãu, investitorul în domeniul turistic din Straja, spune cã aceastã problemã va fi rezolvatã pânã în sezonul urmãtor.

Parcãrile din staþiunile montane sunt insuficiente

”Tot noi trebuie sã investim. Noi am zis astã varã cã am rezolvat problema parcãrii. În

partea de sus s-a rezolvat, noi am fãcut cu primãria o parcare de peste 200 de locuri. E cam

rezolvatã partea de sus, dar s-a montat gondola ºi pentru la anu trebuie sã gândim sã

facem o parcare foarte mare. Sunt convins cã la anu se va rezolva ºi se va face ºi jos o parcare de vreo 400 de maºini care ar rezolva aceastã situaþie”, a declarat Emil Pãrãu, investitor Straja. Staþiunea montanã Parâng este cea mai veche staþiune montanã din Valea Jiului. ªi aici sunt deficienþe în ceea ce priveºte practicarea unui turism la standarde europene. Cei care urcã cu autorismele la telescaun pot avea surpriza de a nu gãsi locuri de parcare, asta pentru cã în zonã, practic, nu este amenajat aºa cum se cuvine un astfel de spaþiu. În sezonul de iarnã, autoturismele turiºtilor sunt parcate de-a lungul drumului pe coloane care se întind pe kilometri întregi de la baza telescaunului. Monika BACIU suportate de partea austriacã, plus cazarea”, a þinut sã menþioneze Tiberiu Iacob Ridzi. Este pentru prima datã când un reprezentant al autoritãþilor locale de la noi va pleca în Austria, în raiul turismului de iarnã,

Învãþãm turism de la austrieci

P

rimarul din Petroºani vrea sã înveþe turism montan de la austrieci. În urmãtoarele zile, edilul din capitala Vãii Jiului va fi în Austria, la Campionatul mondial de schi. Diana MITRACHE Primarul Tiberiu Iacob Ridzi pleacã, alãturi de

alþi edili din þarã în Austria. Vizita este chiar în timpul Campionatului mondial de schi, din

aceastã sãptãmânã, dar edilul din capitala Vãii Jiului spune cã va avea de învãþat din acest schimb de experienþã. „Am primit o invitaþie din partea Ambasadei Austriei la Bucureºti, pentru a participa în perioada 14 – 16 februarie 2013 la Bucureºti, la un eveniment în Austria, la

Campionatul Mondial de Schi Alpin. Am o invitaþie de a face o vizitã cu scopul de a ne forma o viziune de ansamblu asupra pregãtirii ºi organizãrii unui astfel de eveniment sportiv, a instalaþiilor de schi, a dotãrilor sau a formãrii profesionale, promovãrii, etc... Vizita va avea ºi rolul de a mã întâlni cu oameni care se ocupã de promovarea

acestor evenimente, sau de responsabili ai uniei facultãþi de turism”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul din Petroºani. Pentru Petroºani, vizita primarului în Austria nu va aduce, decât beneficii, costurile fiind zero. „Toate costurile din punct de vedere al deplasãrii, toate cheltuielile sunt

mai ales cã, în ultima vreme s-a tot pus accent pe dezvoltarea acestei laturi, iar cei de la Petroºani chiar au dat greº în acest an, în ce priveºte organizarea zonei de turism din Parâng.

Drumul cãtre Parâng, plombat de edili

ª

oseaua care duce cãtre Staþiunea Parâng, porþiunea din zona Maleia care este în subordinea municipalitãþii Petroºani, a intrat în reabilitare. Maximilian GÂNJU

Drumul plin de gropi era coºmarul ºoferilor care locuiesc în zonã sau care urcã în Staþiunea Parâng, iar sesizãrile ajunse la administraþia localã au fãcut ca edilii sã caute o soluþie provizorie pentru a face drumul circulabil. „Acum ne-am apucat de refacerea drumului de pe Maleia, sunt plombate gropile dar aceasta este o soluþie provizorie pânã

când vremea ne va permite sã facem lucrãrile necesare”, a declarat Aron Dumitrescu, ºeful Serviciului Public Administrarea Domeniului Public Privat din cadrul municipalitãþii Petroºani. Mai multe zone din Petroºani care puneau chiar circulaþia rutierã în pericol au intrat în programul de reabilitare provizorie. Astfel, pe DN 66 în zona sensurilor giratorii,

reprezentanþii Primãriei Petroºani au cerut firmei care se ocupã de întreþinerea drumurilor în localitate sã intervinã pentru a plomba gropile însã ºoferii se plâng cã aproape tot tronsonul de drum naþional care strãbate municipiul este plin

de gropi ºi-ºi stricã maºinile. Edilii încearcã sã rezolve problema pe moment dat fiind faptul cã încã nu au un buget pentru acest an ºi nici vremea nu permite demararea lucrãrilor de asfaltare a drumurilor.


CVJ, Nr. 305, Miercuri 13 februarie 2013