Page 1

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 304

Cronica Vãii Jiului Marti, 12 februarie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 12 pagini z 1 LEU

Educaþie cu legea pumnului

Campusul Universitãþii Petroºani plin de câini agresivi

D

espre numãrul mare de câini care umblã prin campusului Universitãþii Petroºani, am mai scris în paginile cotidianului nostru, iar preþ de câteva luni, parcã patrupedele nu mai erau vãzute atât de des.

>>> PAGINA A 3-A

Bãtaie într-un bar din Petrila

D

ouã grupãri din localitate care se rãfuiesc de mai multã vreme ºi-au dat în petic în noaptea de duminicã spre luni. Poliþiºtii din Petrila le-a stricat „distracþia” iar 12 dintre combatanþi au ajuns la secþie pentru cercetãri.

>>> PAGINA A 3-A

Ancheta de la Universitatea „Vasile Goldiº” se mutã în curtea Ministerului Educaþiei

L

ucrurile la Universitatea de Vest „Vasile Goldiº” – care are filiale ºi în judeþul Hunedoara – trebuie sã fie lãmurite. Din acest motiv, Ministerul Educaþiei Naþionale vrea sã îºi facã propria anchetã, independentã de cea a organelor de cercetare penale.

>>> PAGINA A 5-A

V

iolenþa în rândul elevilor este un fenomen îngrijorãtor la nivelul judeþului Hunedoara ºi nu numai. La nivelul unitãþilor de învãþãmânt au fost implementate sisteme de supraveghere video, însã se pare cã acest lucru nu îi împiedicã pe elevi sã recurgã la acte de violenþã. Fie acestea chiar din joacã, lucrurile de multe ori degenereazã. >>> PAGINA A 3-A

Invidie sau nu, Avram a angajat la Apa Serv un preºedinte al tineretului liberal >>> PAGINILE 8-9


2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Marti, 12 februarie 2013

Vr e m e a î n Va l e a J i u l u i

ApaServ Informeazã Începând cu 1 noiembrie 2012 auloc audienþe la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 dupã urmãtorul program: Miercuri, 13:00 - 15:00 · ªef Dep. economic Mariana Matrica · ªef Dep. Producþie –

Cristian Ionicã Joi, 10:00 - 12:00 · Director General - Costel Avram · ªef Dep. Exploatare Florin Donisa · ªef Birou Juridic – Adriana Dãian Director General, Costel AVRAM

Petrila

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Vu l c a n

Lupeni

Noaptea

Noaptea

Dimineaþa

Dimineaþa

Ziua

Ziua

Seara

Seara

Cronica Vãii Jiului z Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? z Vrei sã te dezvolþi? z Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? z Vrei sã faci bani? zzz

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani zzz

Cronica Vãii Jiului

Telefon

Website: www.cronicavj.ro

0374.906.687 zzz

E-mail: cronicavj@gmail.com

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 11:00 În gura presei 11:50 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator

17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Grãnicerul 22:30 Un Show Pãcãtos 1:00 Observator (r)

National TV 9:45 Baronii (r) 10:30 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii

12:00 Teleshopping 12:15 Vânãtorii de sclavi 13:45 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 15:00 Teleshopping 15:15 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 17:20 Condamnata 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Destine împlinite 20:15 Suflete pereche

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Cine râde la urmã... 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Cursa finalã 16:00 Tânãr ºi neliniºtit 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Cartierul crimei 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 Doi bãrbaþi ºi jumãtate 23:30 Doi bãrbaþi ºi jumãtate 0:00 Cartierul crimei (r)

Prima TV 9:30 Furtuna 11:30 Teleshopping 11:45 Frumoasa Ceci 13:00 Teleshopping 13:30 NCIS: Anchetã militarã (r) 14:30 Teleshopping 15:00 Galileo 15:15 Focus Monden (r) 16:00 Iubiri secrete 17:00 Trãsniþii (r)

18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort

TVR 1 9:45 Legenda cavalerului rãtãcitor ºi a frumoasei Razã-de-Lunã 10:30 Ora de business (r) 11:30 Filmoteca veselã (r) 12:30 Oameni care au schimbat Lumea 12:40 Zeul rãzboiului (r) 13:20 Zeul rãzboiului (r) 14:00 Telejurnal 14:45 Teleshopping 15:30 Rom european 16:00 Maghiara de pe unu 17:00 Latitudini 17:30 Oameni care au schimbat Lumea (r) 17:40 Zeul rãzboiului 18:20 Zeul rãzboiului 19:00 Ora de business 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 21:00 Studio UEFA Champions League 21:40 Fotbal: Celtic Glasgow - Juventus Torino

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE


Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Marti, 12 februarie 2013

Educaþie cu legea pumnului

V

iolenþa în rândul elevilor este un fenomen îngrijorãtor la nivelul judeþului Hunedoara ºi nu numai. La nivelul unitãþilor de învãþãmânt au fost implementate sisteme de supraveghere video, însã se pare cã acest lucru nu îi împiedicã pe elevi sã recurgã la acte de violenþã. Fie acestea chiar din joacã, lucrurile de multe ori degenereazã. Monika BACIU Centrul Judeþean de Resurse ºi Asistenþã Educaþionalã Hunedoara (CJRAE) monitorizeazã fenomenul de violenþã în mediul ºcolar. Monitorizarea se face prin centralizarea cazurilor înregistrate la nivelul ºcolilor, de cãtre

de violenþã, însumând 519 tipuri de violenþã. Aceste acte au fost comise de cãtre 314 elevi, de la 32 de unitãþi ºcolare din judeþ”, a precizat coordonatorul CJRAE, Gabriel Ilieº. Potrivit studiului realizat de cãtre CJRAE,

cele mai frecvente acte de violenþã au constat în vãtãmare corporalã (211) ºi exprimare inadecvatã (64). Pe lângã acestea, au mai fost înregistrate 24 de cazuri de distrugere de bunuri, 23 de ameninþãri, cinci tentative de furt, trei violenþe fizice cu arme, douã cazuri de hãrþuire sexualã etc. Aceste acte

Comisiile pentru prevenirea ºi combaterea violenþei în mediul ºcolar. Pentru semestrul I al anului ºcolar în curs, monitorizarea violenþei în unitãþile ºcolare s-a realizat în perioada septembrie - decembrie. „Pentru primul semestru al acestui an ºcolar am sesizat 463 de cazuri

D

Maximilian GÂNJU Bãtaia generalã a pornit de la o disputã mai veche, iar membrii uneia dintre grupãri a vrut rãzbunare ºi singurul loc unde ºtiau cã vor da de duºmanii lor era barul din apropierea spitalului din localitate, singurul deschis pe timp de noapte. Tot aici au mai avut rãfuieli ºi în trecut ºi dupã ce s-au întâlnit au pornit o bãtaie generalã. „Sunt duºmãnii vechi între ei ºi au mai provocat scandaluri ºi în trecut. De mult timp îºi trimit ameninþãri ºi dupã ce se îmbatã se iau la bãtaie”, spun surse demne de

încredere. Poliþiºtii din Petrila au intervenit la aplanarea conflictului iar acum fac cercetãri pentru a stabili cu exactitate vina celor care au luat parte la bãtaia generalã. „Poliþia Oraºului Petrila a fost sesizatã despre faptul cã în zona unui bar de pe strada 8 Martie din localitate are loc un scandal ºi mai multe persoane se lovesc reciproc. La faþa locului s-au deplasat mai

T

oleranþã zero la violenþã

Un proiect naþional se va derula la Colegiul Tehnic Agricol “Alexandru Borza” Geoagiu. Reprezentanþii instituþiei de învãþãmânt îi invitã pe cei interesaþi sã participe la cea de-a III-a editie a Proiectului National “Toleranta zero la violenta”. Obiectivele

Bãtaie într-un bar din Petrila ouã grupãri din localitate care se rãfuiesc de mai multã vreme ºi-au dat în petic în noaptea de duminicã spre luni. Poliþiºtii din Petrila le-a stricat „distracþia” iar 12 dintre combatanþi au ajuns la secþie pentru cercetãri. Zece dintre ei au fost ºi amendaþi pentru tulburarea liniºtii.

au fost comise între elevi, dar specialiºtii au mai identificat ºi 101 cazuri de violenþã între elevi ºi profesori. Dintre acestea, cele mai multe cazuri (64) au fost de violenþã verbalã, violenþã fizicã uºoarã ºi insulte grave (11) ºi douã cazuri de hãrþuire sexualã.

Spital regional pentru Hunedoara, la Timiºoara

multe echipaje de poliþie care au identificat 12 persoane cu vârste cuprinse între 19 ºi 38 de ani, din Petrila, cu privire la care se efectueazã cercetãri pentru a se stabili gradul de participaþie la comiterea faptei. În cauzã s-au consemnat douã plângeri penale

P

acienþii din judeþul Hunedoara, arondaþi la Timiºoara. Prin Ordinul ministrului sãnãtãtii nr. 1085/2012 privind mãsuri de organizare ºi funcþionare a spitalelor regionale de urgenþã ºi a unitãþilor funcþionale regionale de urgenþã Ministerul Sãnãtãþii au fost desemnate spitalele clinice regionale de urgenþã, în conformitate cu criteriile prevãzute în Ordinul ministrului sãnãtãþii nr.1764/2006 si au fost definite unitãþile funcþionale de urgenþã, ca entitãþi interspitaliceºti care îndeplinesc temporar, rolul de spitale regionale de urgenþã cu cu nivel de competenþã I A. Monika BACIU

pentru comiterea infracþiunii de lovire sau alte violenþe ºi au fost aplicate 10 sancþiuni contravenþionale în valoare totalã de 2000 lei pentru tulburarea ordinii ºi liniºtii publice”, a precizat inspectorul Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara.

În Anexa 3 la ordin au fost nominalizate Unitãþile funcþionale regionale de urgenþã cu nivel de competenþã I A, situate în centrele regionale de urgenþã. La Centrul Regional Timiºoara, deoarece Spitalul Clinic Judeþean de Urgenta Timiºoara nu are toate specialitãþile prin care sã se asigure asistenta medicalã de urgentã in profilele prevazute in Ordinul ministrului sãnãtãþii nr. 1764/2006, au fost cuprinse în unitatea functionalã, secþii din cadrul altor unitãti sanitare din Municipiul Timiºoara.Experienþa pe care o are aceasta sectie în asistenþa de urgenþã

Campusul Universitãþii Petroºani plin de câini agresivi

D

espre numãrul mare de câini care umblã prin campusului Universitãþii Petroºani, am mai scris în paginile cotidianului nostru, iar preþ de câteva luni, parcã patrupedele nu mai erau vãzute atât de des. Luiza ANDRONACHE

Însã, de circa o sãptãmânã de zile, în aceeaºi zonã, ba chiar extinsã, am putea spune, pentru cã nu vorbim doar de cam-

generale ale proiectului sunt crearea unui mediu favorabil dezvoltãrii în rândul elevilor din cadrul ºcolii a unor comportamente paºnice, având ca scop eliminarea violenþei verbale ºi fizice, creºterea abilitãþilor de comunicare în rândul elevilor, cale de rezolvare paºnicã a stãrilor conflictuale ºi dezvoltarea capacitãþii de informare ºi de lucru în echipã. Grup þintã sunt elevii din învãþãmântul preºcolar, primar, gimnazial ºi liceal, cadrele didactice, psihologul ºcolar, membrii comunitãþii. În cadrul acþiunii vor fi prezentate creaþii plastice precum desene, picturi, colaje, creaþii literare (compuneri narative sau descriptive) ºi prezentãri slide-uri.

pus, ci chiar ºi de zona centralã a Petroºaniului, respectiv Jiul Shopping Center, au apãrut niºte dulãi cât toate zilele. Nu sunt doi, trei, cum erau pânã acum, ci 7, 8, care umblã nestinghe-

riþi ºi constituie un pericol pentru trecãtori. Sâmbãtã dimineaþa, cel puþin, haita de comunitari era în faþa magazinului Jiu, iar patrupedele lãtrau la oamenii care pur ºi simplu mergeau pe stradã. Fascinaþi probabil de uºile glisante ale magazinului, puþin a lipsit chiar sã intre înãuntru. Dupã ce au zãbovit circa 20 de minute în zonã, au luat din nou drumul

atât a copilului, cât ºi a adultului, este foarte bunã, rezovându-se cazuri de: corpi strãini traheo-bronºici, corpi strãini esofagieni, insuficienþã respiratorie acutã, traumatisme, complicaþii supurative grave, epistaxis, etc., la acest nivel rezolvându-se problemele de urgenþã deosebite din judet ºi din judeþele limitrofe: judeþul Arad, CaraºSeverin, Hunedoara, Mehedinþi. S-a luat legatura cu conducerea Spitalului Clinic Judetean de Urgenta Timisoara, care a confirmat faptul ca la nivelul spitalului judetean, nu exista linie de garda in aceasta specialitate si ca urgentele se asigura de catre sectia clinica ORL a spitalului municipal Timiºoara.

Universitãþii. La acea orã, în campus erau studenþi care mergeau sau se întorceau de la examene, aºa cã au început sã latre ºi sã devinã agresivi. Tragem un alt semnal de alarmã, pentru a nenumãrata oarã, autoritãþilor locale care pot sã facã ceva în

privinþa siguranþei studenþilor ºi altor persoane care au drum prin campus. Cã putinþã este, ºtim, dar mai trebuie sã fie ºi voinþã! Asta înainte de a avea loc vreo întâmplare nefericitã în urma cãreia cineva sã fie atacat de animalele sãlbãticite.


4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 12 februarie 2013

Concediaþi pentru cã dormeau la locul de muncã

D

oi angajaþi ai operatorului de apã ºi canal din Valea Jiului ºi-au pierdut locul de muncã dupã ce, în loc sã-ºi facã serviciul, s-au pus la somn. Cei doi au fost treziþi chiar de ºeful regiei de apã. Conducerea SC Apa Serv Valea Jiului avea cunoºtinþã de faptul cã unii angajaþi din cadrul subunitãþilor ce aparþin regiei nu-ºi fac treaba. În special unii dintre cei care lucreazã la staþiile de captare ºi tratare aflate în zone izolate ºi unde controalele se fãceau mai rar.

Numai cã, situaþia s-a schimbat dupã ce doi angajaþi au fost concediaþi pe loc dupã ce au fost prinºi dormind în loc

Petroºãnean dat în urmãrire ºi prins în Deva

A

U

Poliþiºtii i-au dat de urmã ºi l-au trimis dupã gratii. Bãrbatul dat în urmãrire a fost prins în urma unei razii a poliþiºtilor efectuatã duminicã pe raza municipiului Deva. „Poliþiºti din cadrul Poliþiei Municipiului Deva l-au depistat pe Ioan S., de 30 de ani, din Petroºani, condamnat definitiv în data de 08.05.2012 de Judecãtoria Petroºani la 8 luni de închisoare pentru infracþiuni la regimul circulaþiei pe drumurile publice. Bãrbatul, care se afla în urmãrire naþionalã ºi internaþionalã întrucât se sustrãgea executãrii pedepsei privative de libertate, a fost reþinut de poliþiºti ºi urmeazã a fi transferat în Penitenciar”, declarã inspectorul Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt IPJ Hunedoara. (M. GÂNJU) GÂNJU)

În Valea Jiului, primãria municipiului Petroºani este singura care a întocmit aceste documente. ”În ceea ce priveºte locuinþele din fondul locativ de stat, aceastã obligaþie îi revine chiriaºulu, mai puþin în cazul locuinþelor sociale unde obligativitatea revine primãriei. ºtiu cã sunt plãtite de serviciul de asistenþã socialã”, a declarat Adrian Negoe, secretarul Primãriei Petroºani. În ceea ce-i priveºte pe proprietarii de locuinþe situaþia este diferitã. Petroºãnenii nu se închesuie sã îºi asigure locuinþele. Asta chiar dacã acest lucru este

P

entru cã nu-i mai putea stãpâni pe ºoferii care intrau cu autoturismele pe zonele pietonale din centrul reabilitat al Petroºaniului, edilii au decis creºterea amenzilor. Proiectul care urmeazã sã devinã lege localã, ar putea intra în vigoare din martie. Un contravenient scapã cu minim 400 de lei amendã dar poate primi ºi 1500 de lei. Proiectul privind noile sancþiuni pentru „bizonii” de la volan ce provoacã pagube în zonele reabilitate ale localitãþii, se aflã în dez-

Maximilian GÂNJU

Chiriaºii locuinþelor sociale, cu asigurãri la zi

sigurarea locuinþelor este obligatorie. La Petroºani existã o situaþie mai deosebitã, asta în condiþiile în care cei care locuiesc în locuinþele sociale au aceastã poliþã plãtitã de administraþia localã.

n bãrbat de 30 de ani din Petroºani, condamnat la opt luni de închisoare, a vrut sã scape de pedeapsã ascunzându-se în Deva.

sã-ºi facã serviciul. «Într-un weekend am plecat la plimbare cu bicicleta prin zona Cheile Jieþului ºi zona

Taia ºi mi s-a fãcut sete. Am intrat la staþia noastrã sã cer un pahar cu apã ºi bãtea vântul pe acolo. Nici þipenie de om când încã de la intrare ar fi trebuit sã dau de cineva. Am intrat în staþie ºi am început sã-i caut. Ce sã vezi, oamenii dormeau fãrã griji în loc sã-ºi facã treaba. I-am dat afarã pe loc ºi sper sã fie învãþãturã de minte pentru toatã lumea. Salariile ºi le primesc, au primit bonuri de masã, facem tot posibilul sã le asigurãm veniturile ºi am pretenþia sã se ºi munceascã », a declarat directorul general al SC Apa Serv Valea Jiului, Costel Avram.

obligatoriu, doar 10% din locuitorii municipiului Petroºani ºi-au încheiat poliþe de asigurare a locuinþelor. ”Din pãcate, deºi obligaþia legalã existã ºi din august anul trecut se pot aplica ºi amenzi pentru acest lucru, o parte semnificativã din cetãþenii noºtri nu au înþeles cã este o obligaþie legalã ºi cã trebuie sã îºi asigure locuinþa mai ales cã neîndeplinirea acestei obligaþii constituie contravenþie ºi se poate sancþiona cu amendã cuprinsã între 100 ºi 500 de

lei. Chiar valoarea minimã a amenzii depãºeºte valoarea poliþei pe un an de asigurare. Pânã acum domnul primar nu a emis o dispoziþie prin care sã împuterniceascã funcþionarii de la taxe sã acorde amenzi, însã populaþia ar trebui sã înþeleagã cã este o obligaþie legalã ºi în cazul în care se produce un eveniment nedorit sunt protejaþi ºi este interesul dumnealor sã îºi asigure locuinþa”, a mai precizat sursa citatã. Potrivit reprezentanþilor administraþiei locale din Petroºani, existã o prevedere prin care cei care nu deþin aceastã poliþã pot fi amendaþi, însã în capitala Vãii Jiului acest lucru nu se va întâmpla. Monika BACIU

Amenzi de pânã la 1500 de lei pentru indisciplinaþi batere publicã ºi urmeazã sã fie supus la vot în ºedinþa din aceastã lunã a legislativului local. Astfel, amendaþi vor fi toþi cei care intrã cu autovehicule, de orice tip pe zona centrului civic sau pe porþiunea amenajatã din zona Brãdet. „Contravenþiile prevãzute (…) se constatã de cãtre persoanele împuternicite prin dispoziþie de cãtre Primarul Municipiului Petroºani ºi se sancþioneazã cu amendã cuprinsã între 400 ºi 1.500 lei”, propun aleºii locali. Edilii cred cã doar o creºtere a

cuantumului amenzii îi mai poate stãpâni pe ºoferii care au fãcut din centrul civic pistã auto. „Din pãcate, existã ºi persoane care nu înþeleg sã respecte ºi sã aprecieze aceastã investiþie deosebitã, intrând cu autovehicule pe plãcile de travertin ºi distrugân-

du-le. Din acest motiv, consider cã se impune adoptarea unei hotãrâri prin care sã se instituie o serie de contravenþii, în vederea protejãrii Centrului civic ºi zonei Brãdet”, motiveazã edilii din Petroºani. Maximilian GÂNJU

Zeci de cereri pentru terenuri

M

unicipalitatea Petroºani are câteva zeci de solicitãri pentru atribuirea unor parcele pentru construcþia de case. Pe cât de numeroase sunt cererile pe atât de multe sunt ºi renunþãrile la terenurile atribuite tinerilor. Inspectorii Primãriei Petroºani au identificat începând cu luna ianuarie 2012, mai multe parcele de teren care pot fi atribuite tinerilor pânã în 35 de ani pentru construirea unei locuinþe, conform Legii 15. Atribuirile parcelelor se va face începând cu finele acestei luni iar cei care le primesc au la dispoziþie un an de zile pentru a demonstra cã au început lucrãrile la construcþie. „Avem circa 50 de cereri depuse ºi acum se începe, pe baza punctajului pe care îl face fiecare solicitant, atribuirea terenurilor. Unii mai renunþã la parcelele primite pentru cã nu le convin ºi ele sunt atribuite urmãtorilor pe listã”, explicã Daniel Viºan, ºeful Biroului Cadastru din cadrul Primãriei Petroºani. Numãrul care renunþã este aproape la fel de mare ca ºi cel al solicitanþilor de teren pentru cã, fie cã nu au suficienþi bani pentru o construcþie ori nu îndeplinesc toate condiþiile pentru a accesa un împrumut bancar. Tinerii pânã în 35 de ani care solicitã teren pentru construcþia unei locuinþe pot primi, în baza suprafeþelor disponibile, minim 250 de metri pãtraþi. Parcela pe care se ridicã noua construcþie este atribuitã în folosinþã cu titlu gratuit pe toatã perioada existenþei imobilului. Maximilian GÂNJU


Cronica Vãii Jiului | Marti, 12 februarie 2013

ucrurile la Ancheta de la Universitatea „Vasile Goldiº” Universitatea de L Vest „Vasile Goldiº” – care are filiale ºi în judeþul Hunedoara – trebuie sã fie lãmurite. Din acest motiv, Ministerul Educaþiei Naþionale vrea sã îºi facã propria anchetã, independentã de cea a organelor de cercetare penale.

Oficialii Ministerului Educaþiei Naþionale au anunþat cã vor solicita Agenþiei Române pentru Asigurarea Calitãþii în Învãþãmântul Superior sã efectueze verificãrile care se impun pe zona de competenþã a agenþiei. Cei de al minister vor sã verifice toate aspectele legate de funcþionarea Universitãþii „Vasile Goldiº” din Arad, în conformitate cu reglementãrile prevãzute în legislaþia învãþãmântului superior din România. Ancheta cerutã de MEN vine dupã ce conducerea Universitãþii de Vest

M

se mutã în curtea Ministerului Educaþiei

„Vasile Goldiº” din Arad a precizat cã afirmaþiile cã potrivit cãrora s-ar fi eliberat diplome false nu au nici un temei legal, universitatea fiind acreditatã. În acesre condiþii, spun cei de al UVVG, diplomele sunt cele tip eliberate de Ministerul Educaþiei Naþionale. “În cursul zilei de 06.02.2013, reprezentanþi ai Ministerului Public

au efectuat o verificare la sediul Universitãþii de Vest «Vasile Goldiº», unde se aflã ºi sediul Facultãþii de ªtiinþe Juridice, se pare în urma unei sesizãri cu privire la modul de desfãºurare a unor activitãþi didactice. Nu ne-au fost comunicate încã detalii privind obiectul cercetãrii. Conducerea Universitãþii ºi întregul colectiv de cadre didac-

tice îºi manifestã deplina disponibilitate de colaborare cu organele de cercetare pentru a lãmuri pe deplin aspectele verificate”, se aratã într-un comunicat remis presei joi de Biroul de Presã al Universitãþii. Reamintim cã procurori ai Secþiei de urmãrire penalã ºi criminalisticã din cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, împreunã cu ofiþeri ai Direcþiei Generale Anticorupþie ºi cu sprijinul Brigãzii Speciale de Intervenþie a Jandarmeriei Române, au efectuat miercuri seara mai multe percheziþii la domiciliul unor persoane, precum ºi la sediile unor instituþii de învãþãmânt superior, locaþii aflate pe raza a 8 judeþe: Arad, Bihor, Bistriþa Nãsãud, Hunedoara, Baia Mare, Satu Mare, Sãlaj ºi Gorj.

În urma unei sesizãri, au avut loc mai multe percheziþii la filialele din teritoriu ale Universitãþii „Vasile Goldiº” din Arad, printre care Petroºani ºi Deva. De la Petroºani, anchetatorii au ridicat mai multe dosare, precum ºi o unitate de calculator, adicã baza de date a universitãþii. „Este, din câte am înþeles, o anchetã care are loc la nivelul Universitãþii, ca urmare a unei plângeri depuse la nivel naþional. Mai multe nu pot sã vã

Actualitate 5 spun”, a declarat la finalul percheziþiei directorul Filialei Petroºani, Milu Vladislav. Acþiunea de miercuri seara se înscrie în cadrul cercetãrilor care se desfãºoarã cu privire la sãvârºirea unor infracþiuni de luare de mitã, dare de mitã ºi trafic de influenþã, fiind vizate mai multe persoane, faþã de 4 dintre acestea fiind dispusã începerea urmãririi penale. În derularea activitãþilor de urmãrire penalã, procurorii au beneficiat de sprijinul tehnic ºi informativ al Serviciului Român de Informaþii. Car men COSMAN

Guvernul a aprobat metodologia pentru ocuparea posturilor din universitãþi

etodologiacadru de concurs pentru ocuparea posturilor didactice ºi de cercetare vacante din învãþãmântul superior a fost modificatã miercuri printr-o hotãrâre adoptatã în ºedinþa de Guvern.

Actul normativ asigurã derularea, în condiþii optime, a procesului de ocupare a funcþiei didactice de profesor universitar în învãþãmântul superior, care este de competenþa universitãþilor. De asemenea, se creeazã condiþii pentru derularea procesului de evaluare a instituþiilor de învãþãmânt superior, în vederea obþinerii acreditãrilor sau a autorizaþiilor de funcþionare provizorie. În plus, se eliminã constrângerea referitoare la desemnarea obligatorie a unei probe de concurs ca fiind o prelegere publicã, ceea ce

asigurã respectarea competenþei instituþiei de învãþãmânt superior în elaborarea metodologiei proprii. Se poate asigura derularea procesului de stabilire a componenþei comisiei de concurs, care este de competenþa instituþiei de învãþãmânt superior care organizeazã concursuri. De asemenea, se eliminã condiþia ca personalitãþile din strãinatate care trimit scrisori de recomandare privitoare la calitãþile profesionale ale unui candidat sã provinã numai din instituþiile de învãþãmânt superior ºi de cercetare din lista aprobatã prin ordinul ministrului Educaþiei. Univeristatea din Petroºani are nevoie de 9 cadre didactice de rang superior. Astfel, cã Facultatea de Mine vrea sã angajeze un ºef de lucrãri, cea de Inginerie Mecanicã ºi Electricã

doi ºefi de lucrãri, în timp ce la Facultatea de ºtiinþe se organizeazã concurs pentru un post de lector ºi cinci de conferenþiar. Aron Poantã, rectorul Universitãþii Petroºani, a declarat cã posturile menþionate au fost scoase la concurs încã de anul trecut, din toamnã, întrucât procedura este una complexã ºi se va termina abia la începutul lui martie. Ministerul Educaþiei a deblocat în acest an 2.000 de3 posturi în învãþãmântul superior din România. Universitatea din Petroºani este una dintre instituþiile care va face angajãri în acest sistem. Univeristatea din Petroºani are 3 facultãþi: Facultatea de Mine, Facultatea de ªtiinþe ºi cea de Inginerie Mecanicã ºi Electrotehnicã Monika BACIU

Petroºaniul, singura localitate fãrã datorii

C

hiar dacã a avut cele mai multe lucrãri de investiþii derulate ºi a rulat mii de euro, administraþia de la Petroºani este singura din Valea Jiului ce nu are datorii. Tocmai de aceea, locuitorii nu vor plãti mai mult impozit în 2013. Primarul Tiberiu Iacob Ridzi ne explicã de ce a fost posibil. „Suntem singurii care, în ciuda problemelor financiare, am reuºit sã nu majorãm taxele. Nu o vom face ºi asta pentru cã noi nu avem datorii, chiar dacã am fãcut o serie de investiþii în oraº. Am demonstrat cã se poate”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi,

primarul municipiului Petroºani. Toate celelalte administraþii din Valea Jiului au decis majorarea impozitelor locale pe motiv cã s-au înregistrat datorii, iar legea e lege. Aºa se face cã oamenii din celelalte oraºe vor scoate bani în plus, iar unii chiar au fost puºi de douã ori la coadã, dupã ce majorarea a fost aprobatã ulterior datei la care ei au achitat deja dãrile. Diana MITRACHE


6 Actualitate

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Marti, 12 februarie 2013

Adrian Sucilã, despre gândurile sale pe reþelele de socializare

”T

oatã stimã ºi respectul pentru cei ce respectã la rândul lor, însã chiar ºi respectând, nu poþi avea încredere în nimeni, dacã nu ai încredere în tine, pânã la urma orice ar fi, începi sã te obiºnuieºti cu viaþa......sã fii puternic, sã fii singur......dar mai ales sã fii puternic de unul singur chiar dacã nu poþi sã-i uiþi niciodatã pe cei care au trãdat, palma odatã datã va avea ºi replica actuala”, scrie Adrian Sucilã pe pagina sa de socializare. Monika BACIU

Adrian Sucilã, prin intermediul paginii de socializare, le transmite un mesaj tuturor. ”Lupt, cad, mã rãnesc, mã ridic dar nu o sã le dau niciodatã satisfacþia duºmanilor de a mã vedea la pãmânt”, mai scrie Sucilã. Despre rãbdare ºi despre viaþã, Adrian

Sucilã scrie fraze întregi. Viaþa înseamnã rãbdare, prin rãbdare ajungem sã trecem peste greutãþi. ”Încã data mulþumesc pentru aprecieri, în tot ceea ce faci, îþi trebuie rãbdare, cu rãbdarea trecem de la o vârstã la alta, cu rãbdarea ne însuºim învãþãturile devenind mai buni, cu rãbdare legam prietenii, cu rãb-

dare ne atingem þelul ºi uneori cu rãbdare ne învingem pe noi înºine, însã pentru a avea rãbdare îþi trebuie stãpânire de sine, cãci aici timpul trece greu, trebuie sã fii convins cã viaþa nu se compune dintro zi, trebuie sã ai rãbdarea aºteptãrii zilei ce urmmeaza. A fi puternic înseamnã sã ai rãbdare, sã aºtepþi, sã lupþi, dar sã-þi înfrânezi

dorinþele de rãzbunare, pornirile sã poþi sã spui: suflet, rabda în tãcere. Atunci când te grãbeºti ºi nu ai rãbdare pierzi ºi cu cât vrei sã câºtigi grãbindu-te cu atât mai mult pierzi, cãci viaþa e ea o luptã destul de mare ºi de grea, însã de multe ori noi oamenii creãm în interiorul ei ºi alte lupte mai mici sau mai mari, iar de cele mai multe ori clacarea este inevitabilã. Pentru a fi tare îþi trebuie rãbdare ºi sã nu uitãm cã intro luptã existã un învins ºi un învingãtor, a fi tare înseamnã a fi pregãtit sã accepþi oricare dintre poziþii, sã fii pregãtit sã pierzi sau sã câºtigi, rãbdarea de

cele mai multe ori înseamnã suferinþa. Toþi suntem oameni ºi nimeni nu e neputincios sã nu poatã cândva rãzbuna o nedreptate, deºi rãzbunarea prin dos este întotdeauna arma unui om cu suflet slab ºi mic. Atunci când mi-a fost greu am bãtut la porþile cerului, dar nimeni nu mi-a rãspuns, am crezut cã toþi m-au pãrãsit inclusiv divinitatatea, dar aºa am învãþat sã am rãbdare, sã aºtept ºi în final sã conºtientizez cã nu mã parasi-se nimeni, cã trebuie sã lupt, sã merg mai departe, indiferent cã ies învins sau învingãtor, în viaþã sunt conduºi ºi conducãtori, aºa e viaþa, aºa e firul ei dintotdeauna ºi poþi

fi învins dar conducãtor sau învingãtor ºi condus, de aceea spun, voi continua sã lupt, nu voi lãsa capul plecat, nu mã voi teme de ziua de mâine, iar dacã de mâine din nou altceva m-i se va mai înscena, voi continua sã lupt, de aceea am spus, mulþi cred cã m-au învins, mulþi cred ºi spun cã m-au dãrâmat, iar eu, nu spun decât cã, mulþi viseazã. Cã suntem

învinºi sau învingãtori, conduºi sau conducãtori, toþi avem un rost în aceastã lume, iar viaþa, indiferent de rolul nostru în ea, indiferent de greutãþile ei, cumpene sau încercãri.. VIAÞA, TREBUIE TRÃITÃ. MULÞUMESC!”, scrie poliþistul. Viaþa este o luptã. Aceasta este concluzia la care a ajuns poliþistul din municipiul Vulcan

care anul trecut a fost arestat pentru act sexual cu un minor, corupere sexualã ºi furt. Mai mult decât atât, Sucilã exprimã adevãrate învãþãturi biblice. ”În viaþã existã lucruri pe care le poþi ameliora, dar sunt ºi altele care ne rezista ºi pe care nu le putem învinge, dar sã nu uitãm viaþa este o luptã care nu se terminã niciodatã, nu trebuie sã renunþi sã lupþi, trebuie sã te accepþi pe tine însuþi, sã nu devenim orbiþi de lupta noastrã, sã ne învingem defectele, umbrele, fricã, sã învãþãm sã-i acceptãm pe ceilalþi ºi aºa vom fi împãcaþi cu noi, cu ceilalþi ºi cu lumea ºi cred cã ceea ce nu putem schima este neverticalitatea unora, nãscuþi sau ulte-

rior deveniþi aºa, neverticalitate care transforma viaþa intro lupta, însã oricum ar fi viaþa, ea, trebuie trãitã ºi sã nu uitãm cã destinul este o frânturã din soarta noastrã, el, destinul poate fi schimbat de noi iar uneori de alþii prin metode mai mult sau mai puþin ortodoxe, însã ce nu pot schimba la noi, e soarta, de aceea spun tuturor indiferent la ce încercãri te supune viaþa, dacã eºti vertical rãmâi aºa, nu te teme de nimic, nu-þi fie fricã, omule, viaþa e o luptã indiferent cã vrem sau cã nu vrem, important este sã nu cedãm ºi sã nu facem niciodatã altora ceea ce nouã nu am vrea sã n-i se facã, asta e tot, restul sunt vorbe”, a mai scris Adrian Sucilã.

„Mi s-a luat o piatrã de pe inimã”

M

ama tânãrului din Valea Jiului care a murit în luna decembrie, în Spania, a putut sã-ºi îngroape copilul creºtineºte. Cazul ei a fost prezentat de presã pe larg, iar un deputat care a dorit sã rãmânã anonim, a ajutat-o pe femeie sã ajungã în Castellon ºi sã facã pregãtirile pentru o înmormântare creºtineascã. Maximilian GÂNJU

Imediat dupã ce cazul disperat al familiei Brãdãþan a fost mediatizat, parlamentarul, impresionat de drama femeii, e a intrat în legãturã cu ea ºi sa oferit sã o ajute pentru a-ºi putea îngropa copilul. „Nici nu ºtiu cum sã vã

mulþumesc, mi s-a luat o piatrã de pe inimã. Nu existã zi ºi clipã în care sã nu mã rog la Dumnezeu pentru sãnãtatea domnului deputat care m-a ajutat. Acum pot sã-i fac ºi bãiatului o pomanã pentru cã nu puteam sã-i fac absolut nimic. Am vorbit cu un preot ºi mi-a

spus cã pânã nu-ºi gãseºte locul, pânã nu-l bagã într-o groapã, nu putem sã-i facem nimic dupã cum cere obiceiul creºtinesc”, ne-a povestit Mãrioara Brãdãþan, mama tânãrului decedat în Spania. Fiul ei a fost înmormântat într-un un cimitir catolic parohial din provincia spaniolã. „S-a vãzut cã s-a investit niºte bani acolo, a avut un sicriu foarte frumos ºi l-au bãgat într-o criptã. Dupã cinci ani, dacã nu reuºesc sã-i aduc osemintele în þarã, îl baga întro groapã comunã”, a mai spus femeia. În urmã cu aproape trei

Din resursã marginalã,

Huila, resursã salvatoare în caz de calamitate

COLÞUL LUI DENIS

G

uvernul are în vedere privatizarea Complexului Energetic Hunedoara. Specialiºtii din minerit trag un semnal de alarmã în ceea ce priveºte acest lucru. Aceºtia spun cã încã din urmã cu câþiva ani, la nivelul Vãii Jiului s-a luat în discþie acest lucru. ªi anume privatizarea Complexului Energetic Hunedoara. Monika BACIU ”Noi de trei ani de zile atragem atenþia ºi am spus cã acesta este cel mai defavorabil traseu pe care l-ar putea urma mineritul (intrarea în insolvenþã ºi privatizarea). S-a întâmplat sã fie exact aºa cum am spus noi. Nu pentru cã am fost noi niºte genii, ci pentru cã lucrurile au fost previzibile.

Orice investitor privat nu vine sã îºi cheltuiascã banii proprii, ci vine sã facã bani. Una este statul ºi alta este privatul. Atunci când statul are un interes strategic pentru o anumitã resursã, ºi huila a fost mereu o resursã strategicã încã dinaintea comuniºtilor pentru cã reprezintã o resursã”, a declarat Iulia Offenberg,

inginer. În discuþie s-a luat ºi rolul huilei în securitatea naþionalã. Astfel, specialiºtii au mers cu scenariile departe, gândindu-se chiar la calamitãþi,moment în care huila ar fi resursa energeticã salvatoare. ”Gândiþi-vã la o eventualã conflagraþie. Un baraj de apã poate sã fie dis-

trus, conductele de gaz pot fi distruse, dar cãrbunele poþi sã-l scoþi din pãrmânt ºi sã-l dai la oameni sã se încãlzeazã, sã obþii energie electricã, cum era ºi în al Doilea Rãzboi Mondial, grupuri electrice de mici. Din aceaste cauze aceastã resursã trebuie declaratã strategicã ºi mers cu ea în cadrul strategiei

luni, familia Brãdãþan a primit un telefon prin care era anunþatã cã fiul lor, Matei Alexandru, a decedat în Spania, unde era plecat la muncã. Soþii Brãdãþan nu aveau bani nici mãcar pentru a

energetice naþionale, securitate energeticã naþionalã”, a mai precizat sursa citatã. Peste un an, Comisia Europeanã va întocmi un raport asupra industriei bazate pe extracþia de huilã. Potrivit specialiºtilor, acel raport ar putea avea rezultate nefavorabile pentru Valea Jiului în contextul în care

merge în Spania sã poatã participa la înmormântare, iar fiul lor risca sã fie înhumat într-un cimitir al sãracilor fãrã cruce la cãpãtâi, unde sã-i poatã fi aprinsã o lumânare, ori fãrã o ceremonie religioasã.

minele de huilã au fost închise rând pe rând ºi lucrurile nu se opresc aici. ”Am atras atenþia cã la nivelul anului 2014 Comisia Uniunii Europene va trebui

sã facã un raport. Raportul cu privire cu privire la ce s-a întâmplat sau care sunt beneficiile din închiderea industriei miniere la nivel de Europa. S-ar

putea ca în acel raport sã se constate cã de fapt închiderea totalã a acestei industrii, având în vedere cã s-au fãcut paºi foarte importanþi în recuperarea carbonu-

lui, desulfurare, sã însemne o mare greºealã. Noi am închis minele din Valea Jiului, sã le redeschidem cheltuielile sunt extrem de mari. Nu cred cã se vor mai redeschide”, a mai declarat Offenberg. În ceea ce

Petroºani Casa de Culturã “Ion Dulãmiþã” Luni, 25 martie 19:00

priveºte privatizarea Complexului Energetic Hunedoara, lucrurile sunt simple în viziunea specialiºtilor. Simple, dar dramatice. Mineritul din Valea Jiului va dispãrea dacã statul va declara insolvenþa Complexului. ”Dacã rãmân aºa, lucrurile sunt foarte simple. Cel care va cumpãra va avea majoritatea, probabil cã va investi în termenul foarte scurt, pânã în 2014, întrun grup energetic de

400 pe gaz ca sã poatã sã îndeplineascã condiþiile de mediu ºi sã primeascã aviz în 2014, urmând sã îºi recupereze o parte din cheltuieli din vânzarea de fier vechi din celelalte cazane. Rãmâne sã funcþioneze doar Paroºeniul un timp cu cãrbunele din Valea Jiului. Se va aduce cãrbune din import. Oricum se aduce cãrbune din import pentru îmbunãtãþirea conþinutului de sulf

ºi probabil dupã un timp, minele din Valea Jiului, dupã o perioadã care ºi-o va angaja prin contract, le va închide”, a mai spus inginerul. În strategia energeticã a României pentru perioada 2007-2020, huila este adusã în discuþie doar de douã ori, însã nu în contextul în care aceastã materie este consideratã ca resursã strategicã, ci este consideratã o resursã marginalã.


6 Actualitate

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Marti, 12 februarie 2013

Adrian Sucilã, despre gândurile sale pe reþelele de socializare

”T

oatã stimã ºi respectul pentru cei ce respectã la rândul lor, însã chiar ºi respectând, nu poþi avea încredere în nimeni, dacã nu ai încredere în tine, pânã la urma orice ar fi, începi sã te obiºnuieºti cu viaþa......sã fii puternic, sã fii singur......dar mai ales sã fii puternic de unul singur chiar dacã nu poþi sã-i uiþi niciodatã pe cei care au trãdat, palma odatã datã va avea ºi replica actuala”, scrie Adrian Sucilã pe pagina sa de socializare. Monika BACIU

Adrian Sucilã, prin intermediul paginii de socializare, le transmite un mesaj tuturor. ”Lupt, cad, mã rãnesc, mã ridic dar nu o sã le dau niciodatã satisfacþia duºmanilor de a mã vedea la pãmânt”, mai scrie Sucilã. Despre rãbdare ºi despre viaþã, Adrian

Sucilã scrie fraze întregi. Viaþa înseamnã rãbdare, prin rãbdare ajungem sã trecem peste greutãþi. ”Încã data mulþumesc pentru aprecieri, în tot ceea ce faci, îþi trebuie rãbdare, cu rãbdarea trecem de la o vârstã la alta, cu rãbdarea ne însuºim învãþãturile devenind mai buni, cu rãbdare legam prietenii, cu rãb-

dare ne atingem þelul ºi uneori cu rãbdare ne învingem pe noi înºine, însã pentru a avea rãbdare îþi trebuie stãpânire de sine, cãci aici timpul trece greu, trebuie sã fii convins cã viaþa nu se compune dintro zi, trebuie sã ai rãbdarea aºteptãrii zilei ce urmmeaza. A fi puternic înseamnã sã ai rãbdare, sã aºtepþi, sã lupþi, dar sã-þi înfrânezi

dorinþele de rãzbunare, pornirile sã poþi sã spui: suflet, rabda în tãcere. Atunci când te grãbeºti ºi nu ai rãbdare pierzi ºi cu cât vrei sã câºtigi grãbindu-te cu atât mai mult pierzi, cãci viaþa e ea o luptã destul de mare ºi de grea, însã de multe ori noi oamenii creãm în interiorul ei ºi alte lupte mai mici sau mai mari, iar de cele mai multe ori clacarea este inevitabilã. Pentru a fi tare îþi trebuie rãbdare ºi sã nu uitãm cã intro luptã existã un învins ºi un învingãtor, a fi tare înseamnã a fi pregãtit sã accepþi oricare dintre poziþii, sã fii pregãtit sã pierzi sau sã câºtigi, rãbdarea de

cele mai multe ori înseamnã suferinþa. Toþi suntem oameni ºi nimeni nu e neputincios sã nu poatã cândva rãzbuna o nedreptate, deºi rãzbunarea prin dos este întotdeauna arma unui om cu suflet slab ºi mic. Atunci când mi-a fost greu am bãtut la porþile cerului, dar nimeni nu mi-a rãspuns, am crezut cã toþi m-au pãrãsit inclusiv divinitatatea, dar aºa am învãþat sã am rãbdare, sã aºtept ºi în final sã conºtientizez cã nu mã parasi-se nimeni, cã trebuie sã lupt, sã merg mai departe, indiferent cã ies învins sau învingãtor, în viaþã sunt conduºi ºi conducãtori, aºa e viaþa, aºa e firul ei dintotdeauna ºi poþi

fi învins dar conducãtor sau învingãtor ºi condus, de aceea spun, voi continua sã lupt, nu voi lãsa capul plecat, nu mã voi teme de ziua de mâine, iar dacã de mâine din nou altceva m-i se va mai înscena, voi continua sã lupt, de aceea am spus, mulþi cred cã m-au învins, mulþi cred ºi spun cã m-au dãrâmat, iar eu, nu spun decât cã, mulþi viseazã. Cã suntem

învinºi sau învingãtori, conduºi sau conducãtori, toþi avem un rost în aceastã lume, iar viaþa, indiferent de rolul nostru în ea, indiferent de greutãþile ei, cumpene sau încercãri.. VIAÞA, TREBUIE TRÃITÃ. MULÞUMESC!”, scrie poliþistul. Viaþa este o luptã. Aceasta este concluzia la care a ajuns poliþistul din municipiul Vulcan

care anul trecut a fost arestat pentru act sexual cu un minor, corupere sexualã ºi furt. Mai mult decât atât, Sucilã exprimã adevãrate învãþãturi biblice. ”În viaþã existã lucruri pe care le poþi ameliora, dar sunt ºi altele care ne rezista ºi pe care nu le putem învinge, dar sã nu uitãm viaþa este o luptã care nu se terminã niciodatã, nu trebuie sã renunþi sã lupþi, trebuie sã te accepþi pe tine însuþi, sã nu devenim orbiþi de lupta noastrã, sã ne învingem defectele, umbrele, fricã, sã învãþãm sã-i acceptãm pe ceilalþi ºi aºa vom fi împãcaþi cu noi, cu ceilalþi ºi cu lumea ºi cred cã ceea ce nu putem schima este neverticalitatea unora, nãscuþi sau ulte-

rior deveniþi aºa, neverticalitate care transforma viaþa intro lupta, însã oricum ar fi viaþa, ea, trebuie trãitã ºi sã nu uitãm cã destinul este o frânturã din soarta noastrã, el, destinul poate fi schimbat de noi iar uneori de alþii prin metode mai mult sau mai puþin ortodoxe, însã ce nu pot schimba la noi, e soarta, de aceea spun tuturor indiferent la ce încercãri te supune viaþa, dacã eºti vertical rãmâi aºa, nu te teme de nimic, nu-þi fie fricã, omule, viaþa e o luptã indiferent cã vrem sau cã nu vrem, important este sã nu cedãm ºi sã nu facem niciodatã altora ceea ce nouã nu am vrea sã n-i se facã, asta e tot, restul sunt vorbe”, a mai scris Adrian Sucilã.

„Mi s-a luat o piatrã de pe inimã”

M

ama tânãrului din Valea Jiului care a murit în luna decembrie, în Spania, a putut sã-ºi îngroape copilul creºtineºte. Cazul ei a fost prezentat de presã pe larg, iar un deputat care a dorit sã rãmânã anonim, a ajutat-o pe femeie sã ajungã în Castellon ºi sã facã pregãtirile pentru o înmormântare creºtineascã. Maximilian GÂNJU

Imediat dupã ce cazul disperat al familiei Brãdãþan a fost mediatizat, parlamentarul, impresionat de drama femeii, e a intrat în legãturã cu ea ºi sa oferit sã o ajute pentru a-ºi putea îngropa copilul. „Nici nu ºtiu cum sã vã

mulþumesc, mi s-a luat o piatrã de pe inimã. Nu existã zi ºi clipã în care sã nu mã rog la Dumnezeu pentru sãnãtatea domnului deputat care m-a ajutat. Acum pot sã-i fac ºi bãiatului o pomanã pentru cã nu puteam sã-i fac absolut nimic. Am vorbit cu un preot ºi mi-a

spus cã pânã nu-ºi gãseºte locul, pânã nu-l bagã într-o groapã, nu putem sã-i facem nimic dupã cum cere obiceiul creºtinesc”, ne-a povestit Mãrioara Brãdãþan, mama tânãrului decedat în Spania. Fiul ei a fost înmormântat într-un un cimitir catolic parohial din provincia spaniolã. „S-a vãzut cã s-a investit niºte bani acolo, a avut un sicriu foarte frumos ºi l-au bãgat într-o criptã. Dupã cinci ani, dacã nu reuºesc sã-i aduc osemintele în þarã, îl baga întro groapã comunã”, a mai spus femeia. În urmã cu aproape trei

Din resursã marginalã,

Huila, resursã salvatoare în caz de calamitate

COLÞUL LUI DENIS

G

uvernul are în vedere privatizarea Complexului Energetic Hunedoara. Specialiºtii din minerit trag un semnal de alarmã în ceea ce priveºte acest lucru. Aceºtia spun cã încã din urmã cu câþiva ani, la nivelul Vãii Jiului s-a luat în discþie acest lucru. ªi anume privatizarea Complexului Energetic Hunedoara. Monika BACIU ”Noi de trei ani de zile atragem atenþia ºi am spus cã acesta este cel mai defavorabil traseu pe care l-ar putea urma mineritul (intrarea în insolvenþã ºi privatizarea). S-a întâmplat sã fie exact aºa cum am spus noi. Nu pentru cã am fost noi niºte genii, ci pentru cã lucrurile au fost previzibile.

Orice investitor privat nu vine sã îºi cheltuiascã banii proprii, ci vine sã facã bani. Una este statul ºi alta este privatul. Atunci când statul are un interes strategic pentru o anumitã resursã, ºi huila a fost mereu o resursã strategicã încã dinaintea comuniºtilor pentru cã reprezintã o resursã”, a declarat Iulia Offenberg,

inginer. În discuþie s-a luat ºi rolul huilei în securitatea naþionalã. Astfel, specialiºtii au mers cu scenariile departe, gândindu-se chiar la calamitãþi,moment în care huila ar fi resursa energeticã salvatoare. ”Gândiþi-vã la o eventualã conflagraþie. Un baraj de apã poate sã fie dis-

trus, conductele de gaz pot fi distruse, dar cãrbunele poþi sã-l scoþi din pãrmânt ºi sã-l dai la oameni sã se încãlzeazã, sã obþii energie electricã, cum era ºi în al Doilea Rãzboi Mondial, grupuri electrice de mici. Din aceaste cauze aceastã resursã trebuie declaratã strategicã ºi mers cu ea în cadrul strategiei

luni, familia Brãdãþan a primit un telefon prin care era anunþatã cã fiul lor, Matei Alexandru, a decedat în Spania, unde era plecat la muncã. Soþii Brãdãþan nu aveau bani nici mãcar pentru a

energetice naþionale, securitate energeticã naþionalã”, a mai precizat sursa citatã. Peste un an, Comisia Europeanã va întocmi un raport asupra industriei bazate pe extracþia de huilã. Potrivit specialiºtilor, acel raport ar putea avea rezultate nefavorabile pentru Valea Jiului în contextul în care

merge în Spania sã poatã participa la înmormântare, iar fiul lor risca sã fie înhumat într-un cimitir al sãracilor fãrã cruce la cãpãtâi, unde sã-i poatã fi aprinsã o lumânare, ori fãrã o ceremonie religioasã.

minele de huilã au fost închise rând pe rând ºi lucrurile nu se opresc aici. ”Am atras atenþia cã la nivelul anului 2014 Comisia Uniunii Europene va trebui

sã facã un raport. Raportul cu privire cu privire la ce s-a întâmplat sau care sunt beneficiile din închiderea industriei miniere la nivel de Europa. S-ar

putea ca în acel raport sã se constate cã de fapt închiderea totalã a acestei industrii, având în vedere cã s-au fãcut paºi foarte importanþi în recuperarea carbonu-

lui, desulfurare, sã însemne o mare greºealã. Noi am închis minele din Valea Jiului, sã le redeschidem cheltuielile sunt extrem de mari. Nu cred cã se vor mai redeschide”, a mai declarat Offenberg. În ceea ce

Petroºani Casa de Culturã “Ion Dulãmiþã” Luni, 25 martie 19:00

priveºte privatizarea Complexului Energetic Hunedoara, lucrurile sunt simple în viziunea specialiºtilor. Simple, dar dramatice. Mineritul din Valea Jiului va dispãrea dacã statul va declara insolvenþa Complexului. ”Dacã rãmân aºa, lucrurile sunt foarte simple. Cel care va cumpãra va avea majoritatea, probabil cã va investi în termenul foarte scurt, pânã în 2014, întrun grup energetic de

400 pe gaz ca sã poatã sã îndeplineascã condiþiile de mediu ºi sã primeascã aviz în 2014, urmând sã îºi recupereze o parte din cheltuieli din vânzarea de fier vechi din celelalte cazane. Rãmâne sã funcþioneze doar Paroºeniul un timp cu cãrbunele din Valea Jiului. Se va aduce cãrbune din import. Oricum se aduce cãrbune din import pentru îmbunãtãþirea conþinutului de sulf

ºi probabil dupã un timp, minele din Valea Jiului, dupã o perioadã care ºi-o va angaja prin contract, le va închide”, a mai spus inginerul. În strategia energeticã a României pentru perioada 2007-2020, huila este adusã în discuþie doar de douã ori, însã nu în contextul în care aceastã materie este consideratã ca resursã strategicã, ci este consideratã o resursã marginalã.


8 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 12 februarie 2013

Invidie sau nu, Avram a angajat la Apa Serv un preºedinte al tineretului liberal

D

irectorul SC Apa Serv Petroºani ºi preºedinte interimar al PNL Petrila, Costel Avram, a fost pârât cã a angajat la societatea pe care o conduce pe preºedintele organizaþiei tineretului liberal din Petrila, Daniel Preda. Informaþia a fost confirmatã chiar de Costel Avram. Ileana FIRÞULESCU Se spune cã dacã ajuþi un om de 10 ori ºi o datã nu poþi, este ca ºi când nu l-ai ajutat niciodatã. Aºa se pare cã a pãþit ºi Costel Avram - omul. Spunem omul ºi nu politicianul sau directorul Apa Serv, pentru cã informaþia cã ”nu este chiar aºa de deºtept, de bun, de generos precum îl pictaþi voi, presa” a venit din zona celor refuzaþi la un moment dat în viaþã de Avram. Nemulþumitul l-a pârât. Respectivul se referea la dubla calitate a lui Costel Avram, de director general al Apa Serv Petroºani ºi de preºedinte PNL Petrila: ”Avram ºi-a angajat pe post de consilier

personal, la Apa Serv, pe preºedintele de la tineret de la PNL Petrila, pe Preda”. Dupã alegerile ce au avut loc la organizaþia de tineret a PNL Petrila, unde Daniel Preda a fost reconfirmat în funcþie, au existat câteva vociferãri cum cã alegerile au fost viciate, cã din cei 30 de reprezentanþi ai tinerilor liberali nu toþi au dat votul lui Preda, dar numãrãtoarea a

arãtat cã toate au fost pentru. Oricum pentru a fi ales preºedinte, Daniel Preda avea nevoie de vreo 16 voturi. Deci, existã ºi la PNL nemuþumiþi ca în orice ”casã”. Doar cã succesul lui Preda în plan local, suprapus peste cel al lui Avram în acþiunile sale politice, dar ºi ca director al Apa Serv, mult mediatizate, au determinat ºi pe alþii sã arate cã directorul-lider are ºi ”bube”. C-aºa-i în viaþã, nu toatã lumea te poate iubi! Prima ”bubã” este aceea cã Avram îºi angajeazã oamenii lui, tânãrul Preda fiind dat exemplul cu nume ºi prenume. Oamenii nu pot fi acuzaþi de rea credinþã pentru

Nevoia redescoperã medicii specialiºti din Valea Jiului

”S

unt foarte mulþumitã. Sã-i dea Dumnezeu sãnãtate doamnei doctor. Am scãpat de chinurile deplasãrilor la spitale de prin þarã ºi sincerã sã fiu, am scãpat de datorii” – Mariana C.C., Aninoasa. Ileana FIRÞULESCU

Existã o practicã pãguboasã, cel puþin în Valea Jiului, de a evita medicii specialiºti pentru cã s-a indus ideea cã în aceastã zonã nu vin doctori de valoare profesionalã. Este adevãrat cã numãrul acestora, pe anumite specializãri este scãzut, dar lucrurile au început sã se miºte. Aºa a descoperit Mariana C.C., din Aninoasa cã la Lupeni existã un medic specialist în chirurgie plasticã ºi microchirurgie recontructivã ºi la Spitalul din Lupeni, în afarã de dr. Sorin Brãtilã, chirurg plastic ºi reconstructiv de la Spitalul de Urgenþã Petroºani. Având probleme de gen, în urma unui

accident casnic grav, Mariana C.C. a bãtut drumurile spitalelor din þarã, respectiv Timiºoara ºi Bucureºti, dar ºi la Petroºani, femeia suportând mai multe intervenþii chirurgicale reparatorii, pe sistemul reconstrucþie pas cu pas. Dar cum fiecare deplasare implica cheltuieli care erau substanþiale comparativ cu veniturile familiei pacientei, a fost încurajatã sã apeleze la specialistul chirurg de la Lupeni. Mariana C.C. nici nu ºtia

cã Valea Jiului mai are un medic cu asemenea specializare. ”Sunt foarte mulþumitã. Sã-i dea Dumnezeu sãnãtate doamnei doctor. Am scãpat de chinurile deplasãrilor la spitale de prin þarã ºi sincerã sã fiu, am scãpat de datorii. Pentru cã la fiecare oper-

aþie cheltuiam bani mulþi cu deplasarea mea, a soþului care venea la mine, mai trebuia un medicament, ceva. Aºa suntem aproape de casã ºi am acum ºi un doctor foarte

cã informaþia a fost corectã, în sensul cã directorul SC Apa Serv Petroºani ºi preºedinte interimar al PNL Petrila, Costel Avram, a angajat la societatea pe care o conduce pe preºedintele organizaþiei de tineret liberal din Petrila, Daniel Preda. ”Da, este angajat de anul trecut, dar nu este pe post de consilier. ªi la Apa Serv, ca în orice societate, existã o fluctuaþie de personal. Unii au plecat ºi alþii au venit. Angajãrile s-au fãcut legal, posturile respective fiind necesar a fi ocupate la Apa Serv” – a declarat Costel Avram. Daniel Preda este absolvent al Facultãþii de ªtiinþe, cu master în Management financiar.

bun”- a declarat Mariana C.C. ”Da, avem specialist în chirurgie plasticã ºi reconstructivã de vreo doi ani. Este vorba de doamna doctor Ivona-Corina Nicolae, un doctor cotat ca fiind un foarte bun specialist. Dumneaei a venit de la Craiova. Am þinut mult sã avem un asemenea specialist având în vedere zona noastrã minierã ºi riscul mare al accidentelor, pe lângã celelalte. În completare, chiar vineri, a avut loc concursul de ocupare a postului de medic neurolog ºi Spitalul Lupeni are acum ºi neurolog, o doamnã doctor din Târgu Mureº. În toamnã, vom mai avea unul, pentru cã un alt medic va încheia rezidenþiatul pe neurologie. Deja i-am repartizat o garsonierã pentru când va veni”- a declarat preºedintele Consiliului de Administraþie al Spitalului Lupeni, Gabriel Lungu. În luna decembrie a anului trecut, acelaºi preºedinte CA spunea cã Spitalul din Lupeni nu se lasã ºi se zbate sã aducã medici noi, unii dintre

Actualitate 9

”O sã ajungem ºi mai înjuraþi ca PDL-iºtii”

N

emulþumiri ºi cârteli ale unor membri PSD ºi medici la adresa numirii directorului DSP Hunedoara, fiul directorului medical al Spitalului de Urgenþã Deva, fost director coordonator, demis, al aceleeaºi Direcþii de Sãnãtate (DSP). Ileana FIRÞULESCU

Un pui de invidie se pare cã existã, pentru cã ºi un falnic lider de sindicat, membru PSD, mai nou realizator de emisiuni tv, a ironizat pe un post de televiziune migrarea, sau dorinþa de migrare a multor social democraþi spre PNL. Acesta a declarat mai în glumã, mai în serios cã poate unele femei de la Apa Serv vor trece în barca politicã a ºefului lor… Liderul de sindicat, cândva cu mare succes la fete, sã fie oare invidios pe liderul politic? Vom vedea dacã a avut dreptate.

aceºtia cu experienþã de invidiat. Au venit deja doi chirurgi, un anestezist, un pediatru, un ginecolog ºi un medic la urgenþã, un neurolog ºi se pregãtesc mai mulþi doctori de urgenþã, un farmacist, un anatomo-patolog, acestia depunând deja cereri pentru obþinerea unei locuinte ANL. Câþiva au fost deja rezolvaþi. Printre ei se aflã ºi doctorul Remus Cristian Hârºan cel care a acumulat multã experienþã în teatrele de rãzboi din lume. Ultima datã i s-a fãcut o ofertã onorantã din partea GLS MEDICORP USA,

EMBASSY în Bagdhad, dar îl frãmânta mereu gândul cã nu este ”valabil” pentru România. Acolo, în clãdirea Ambasadei Americii la Bagdad, unde lucra, s-a hotãrât… ”Acasã” pãrea cã înseamnã mult, foarte mult pentru doctorul Remus Cristian Hârsan, din Vulcan. A a luat examenul de rezidentiat ºi, deºi avea posibilitatea sã aleagã ºi centre mari din þarã, a ales Lupeniul… Încet, dar sigur, Spiatalul Municipal Lupeni devine un centru medical puternic al judeþului Hunedoara, pe lângã alte câteva, dar acelea au alt statut – spitale de urgenþã.

Dezamãgire mare în rândul medicilor din Valea Jiului, dar mai ales vociferãri multiple chiar din partea unor membri ºi lideri PSD pe seama numirii, la Direcþia de Sãnãtate Publicã a Judeþului Hunedoara, a unui director PSD, conform algoritmului, respectiv a lui Alexandru Ioan Demeter. Nu i se contestã pregãtirea, ci faptul cã PSD putea sã evite ”neruºinarea” de a numi pe post chiar pe fiul directorului medical, Ioan Demeter, de la Spitalul Judeþean de Urgenþã Deva.

”O sã ajungem ºi mai înjuraþi ca PDL-iºtii. Pãi facem mai rãu ca ãia. Ce, chiar nu mai existau propuneri cu oameni capabili, profesioniºti”- a declarat

unul membru marcant al PSD din Valea Jiului, cu rugãmintea de a nu se consemna nume, consi-

derând cã rufele se spalã în familie ºi cã asta va face. Din vorbã în vorbã, s-a ajuns la alt membru al familiei Demeter, care ar ocupa un post tot în cadrul sistemului. ”Putem spune cã intrãm în ”era Demeter”; Practic, familia conduce pe acest palier judeþul” – au precizat doi medici din zonã. Laurenþiu Nistor, depu-

tat ºi preºedinte al organizaþiei judeþene Hunedoara a PSD Hunedoara, a declarat presei cã nu este

vorba de nepotism, ci cã ”acest bãiat a lucrat ca ºef Audit la spitalul devean, a fost ºef Serviciu într-o bancã, deci, are experienþã. În plus, el nici mãcar nu este membru de partid”. De precizat cã în octombrie, 2009, directorul coordonator al Direcþiei de Sãnãtate Publicã Hunedoara, Ioan Demeter, tatãl actualului director, a fost demis din funcþie în urma unui ordin venit de la Ministerul Sãnãtãþii, doar dupã vreo trei luni de activitate. La vremea respectivã, managementul directorilor

coordonatori ai direcþiilor de sãnãtate publicã a fost evaluat de cãtre o comisie constituitã prin ordin al ministrului Sãnãtãþii, iar în urma controlului, alãturi de Ioan Demeter, au fost revocaþi din funcþie directori coordonatori din mai multe judeþe, plus vreo 20 de directori de spitale. Se ºtie cã atunci au fost demiºi directorii PSD, conform jocurilor politice. Ca urmare, spun apropi-

aþii structurilor de conducere a PSD, aceastã numire a lui Alexandru Ioan Demeter este un fel de reparaþie moralã pentru tatãl sãu. Doar cã acum chiar membri ai PSD se aratã nemulþumiþi de modalitatea în care se acþioneazã, fapt ce îi discrediteazã în faþa cetãþenilor, dupã cum declarã aceºtia.

excludere, dar nimic nu este deocamdatã confirmat. Medicii aºteaptã rezultatele analizelor de la Institutul Cantacuzino din Bucureºti, însã, în tot acest timp, s-a creat o panicã nejustificatã. Tot medicul Marina din Vulcan ne-a spus cã s-a

trezit cã ºoferul de pe salvarea care l-a transportat pe bolnav a cerut sã i se facã analize pentru gripã porcinã. Totuºi, medicii îi sfãtuiesc pe toþi sã nu se panicheze inutil, pânã ce rezultatele analizelor nu vor confirma un eventual caz de gripã porcinã.

Panicã din cauza unui presupus bolnav

M

ai mulþi oameni s-au interesat ce sã facã în caz cã ar fi intrat în contact cu un bolnav de gripã porcinã. Totul dupã ce un tânãr de 21 de ani a primit un diagnostic prezumtiv de gripã AH1N1, lucru neconfirmat încã de analizele de laborator. Diana MITRACHE Medicii de la Spitalul din Vulcan unde a fost internat câteva zile tânãrul de 21 de ani, suspect de mai multe boli, printre care ºi gripa porcinã, spun cã s-au trezit cu o mare problemã. Mai mulþi oameni se intereseazã ce e de fãcut acum, iar ºoferul de pe salvarea care a transportat bolnavul a cerut chiar sã i se recolteze probe, care ºi ele sã fie trimise la Institutul Cantacuzino, chiar dacã se simte foarte bine.

Totul a pronit de la ºtirea cã un locuitor al oraºului Petrila este suspectat cã ar avea gripã porcinã. Rezultatele analizelor, însã, nu au confirmat diagnosticul, iar medicii care l-au tratat recunosc acum cã s-a creat chiar în mod gratuit panicã. În fapt, în urmã cu câteva zile, omul s-a simþit rãu ºi a ajuns la Spitalul de Urgenþã din Petroºani. De aici, în urma investigaþiilor, tânãrul de 21 de ani a fost trasferat la Vulcan, la secþia de boli infecþioase.

Era suspect de hepatitã, din cauza stãrii de sãnãtate alterate. Medicul care l-a consultat pe bãrbat la Vulcan, dr. Corina Manuela Marina, de la spitalul din Vulcan, spune cã încã nu e confirmat diagnosticul de grupã porcinã ºi ne explicã în ce stare a ajuns la spital. „Pacientul a venit la noiîn 4 februarie. ªtia cã are o afecþiune respiratorieacutã, o pneumonie interstiþialã tratatã ambulator cu antibiotice, dar care nu a rãspuns corespunzãtor. () Starea pacientului la internare a fost bunã, era conºtient ºi coperant, se alimenta ºi se miºca”, a declarat dr. Corina Manuela Marina. Toate aceste simptome, însã, spune medicul, nu au dus la suspiciuni legate de gripa de tip AH1N1. Totuºi, pacientul a fost

trasnferat la un alt spital. „Decizia de a-l trimite la Spitalul din Timiºoara s-a luat în urma anlizelor efectuate la noi la spital. Am exclus diagnosticul pentru hepatitã acutã viralã. Pacientul avea transaminaze crescute ºi având trombocitele scãzute.(...) La Spitalul din Timiºoara a plecat cu diagnosticul de hepatitã acutã toxicã fulminantã cu insuficienþã hepaticã acutã ºi pneumonie”, mai spune medicul Corina Manuela Marina, medic primar, specialist în boli infecþioase. Se pare cã diagnosticul prezumtiv de gripã porcinã ar fi fost pus prin

Banii pentru drumurile judeþene ne plaseazã pe primul loc

J

udeþul Hunedoara se aflã pe primul loc la nivel naþional în ceea ce priveºte sumele alocate pentru drumurile judeþene ºi comunale. Carmen COSMAN

Potrivit statisticilor la nivel naþion-

al, suma totalã alocatã din TVA pentru drumuri judeþene ºi comunale este de 368,3 milioane lei.

La aceste sume se adaugã încã 1,72 milioarde de lei pentru echilibrarea bugetelor locale. Aceleaºi date relevã faptul cã judeþul Hunedoara se aflã pe primul loc la nivel naþional în ceea ce priveºte banii alocaþi pe

locuitor pentru drumuri judeþene ºi comunale, cu 40 lei/persoanã, urmat de Alba (38 lei/persoanã) ºi Sãlaj (37 lei/per-

soanã). Sumele în discuþie sunt alocate prentru reprarea ºi întreþinerea acestor categorii de drumuri.

25 februarie 2013 Orele 19.00 Casa de Culturã Ion Dulãmiþã Petroºani


8 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 12 februarie 2013

Invidie sau nu, Avram a angajat la Apa Serv un preºedinte al tineretului liberal

D

irectorul SC Apa Serv Petroºani ºi preºedinte interimar al PNL Petrila, Costel Avram, a fost pârât cã a angajat la societatea pe care o conduce pe preºedintele organizaþiei tineretului liberal din Petrila, Daniel Preda. Informaþia a fost confirmatã chiar de Costel Avram. Ileana FIRÞULESCU Se spune cã dacã ajuþi un om de 10 ori ºi o datã nu poþi, este ca ºi când nu l-ai ajutat niciodatã. Aºa se pare cã a pãþit ºi Costel Avram - omul. Spunem omul ºi nu politicianul sau directorul Apa Serv, pentru cã informaþia cã ”nu este chiar aºa de deºtept, de bun, de generos precum îl pictaþi voi, presa” a venit din zona celor refuzaþi la un moment dat în viaþã de Avram. Nemulþumitul l-a pârât. Respectivul se referea la dubla calitate a lui Costel Avram, de director general al Apa Serv Petroºani ºi de preºedinte PNL Petrila: ”Avram ºi-a angajat pe post de consilier

personal, la Apa Serv, pe preºedintele de la tineret de la PNL Petrila, pe Preda”. Dupã alegerile ce au avut loc la organizaþia de tineret a PNL Petrila, unde Daniel Preda a fost reconfirmat în funcþie, au existat câteva vociferãri cum cã alegerile au fost viciate, cã din cei 30 de reprezentanþi ai tinerilor liberali nu toþi au dat votul lui Preda, dar numãrãtoarea a

arãtat cã toate au fost pentru. Oricum pentru a fi ales preºedinte, Daniel Preda avea nevoie de vreo 16 voturi. Deci, existã ºi la PNL nemuþumiþi ca în orice ”casã”. Doar cã succesul lui Preda în plan local, suprapus peste cel al lui Avram în acþiunile sale politice, dar ºi ca director al Apa Serv, mult mediatizate, au determinat ºi pe alþii sã arate cã directorul-lider are ºi ”bube”. C-aºa-i în viaþã, nu toatã lumea te poate iubi! Prima ”bubã” este aceea cã Avram îºi angajeazã oamenii lui, tânãrul Preda fiind dat exemplul cu nume ºi prenume. Oamenii nu pot fi acuzaþi de rea credinþã pentru

Nevoia redescoperã medicii specialiºti din Valea Jiului

”S

unt foarte mulþumitã. Sã-i dea Dumnezeu sãnãtate doamnei doctor. Am scãpat de chinurile deplasãrilor la spitale de prin þarã ºi sincerã sã fiu, am scãpat de datorii” – Mariana C.C., Aninoasa. Ileana FIRÞULESCU

Existã o practicã pãguboasã, cel puþin în Valea Jiului, de a evita medicii specialiºti pentru cã s-a indus ideea cã în aceastã zonã nu vin doctori de valoare profesionalã. Este adevãrat cã numãrul acestora, pe anumite specializãri este scãzut, dar lucrurile au început sã se miºte. Aºa a descoperit Mariana C.C., din Aninoasa cã la Lupeni existã un medic specialist în chirurgie plasticã ºi microchirurgie recontructivã ºi la Spitalul din Lupeni, în afarã de dr. Sorin Brãtilã, chirurg plastic ºi reconstructiv de la Spitalul de Urgenþã Petroºani. Având probleme de gen, în urma unui

accident casnic grav, Mariana C.C. a bãtut drumurile spitalelor din þarã, respectiv Timiºoara ºi Bucureºti, dar ºi la Petroºani, femeia suportând mai multe intervenþii chirurgicale reparatorii, pe sistemul reconstrucþie pas cu pas. Dar cum fiecare deplasare implica cheltuieli care erau substanþiale comparativ cu veniturile familiei pacientei, a fost încurajatã sã apeleze la specialistul chirurg de la Lupeni. Mariana C.C. nici nu ºtia

cã Valea Jiului mai are un medic cu asemenea specializare. ”Sunt foarte mulþumitã. Sã-i dea Dumnezeu sãnãtate doamnei doctor. Am scãpat de chinurile deplasãrilor la spitale de prin þarã ºi sincerã sã fiu, am scãpat de datorii. Pentru cã la fiecare oper-

aþie cheltuiam bani mulþi cu deplasarea mea, a soþului care venea la mine, mai trebuia un medicament, ceva. Aºa suntem aproape de casã ºi am acum ºi un doctor foarte

cã informaþia a fost corectã, în sensul cã directorul SC Apa Serv Petroºani ºi preºedinte interimar al PNL Petrila, Costel Avram, a angajat la societatea pe care o conduce pe preºedintele organizaþiei de tineret liberal din Petrila, Daniel Preda. ”Da, este angajat de anul trecut, dar nu este pe post de consilier. ªi la Apa Serv, ca în orice societate, existã o fluctuaþie de personal. Unii au plecat ºi alþii au venit. Angajãrile s-au fãcut legal, posturile respective fiind necesar a fi ocupate la Apa Serv” – a declarat Costel Avram. Daniel Preda este absolvent al Facultãþii de ªtiinþe, cu master în Management financiar.

bun”- a declarat Mariana C.C. ”Da, avem specialist în chirurgie plasticã ºi reconstructivã de vreo doi ani. Este vorba de doamna doctor Ivona-Corina Nicolae, un doctor cotat ca fiind un foarte bun specialist. Dumneaei a venit de la Craiova. Am þinut mult sã avem un asemenea specialist având în vedere zona noastrã minierã ºi riscul mare al accidentelor, pe lângã celelalte. În completare, chiar vineri, a avut loc concursul de ocupare a postului de medic neurolog ºi Spitalul Lupeni are acum ºi neurolog, o doamnã doctor din Târgu Mureº. În toamnã, vom mai avea unul, pentru cã un alt medic va încheia rezidenþiatul pe neurologie. Deja i-am repartizat o garsonierã pentru când va veni”- a declarat preºedintele Consiliului de Administraþie al Spitalului Lupeni, Gabriel Lungu. În luna decembrie a anului trecut, acelaºi preºedinte CA spunea cã Spitalul din Lupeni nu se lasã ºi se zbate sã aducã medici noi, unii dintre

Actualitate 9

”O sã ajungem ºi mai înjuraþi ca PDL-iºtii”

N

emulþumiri ºi cârteli ale unor membri PSD ºi medici la adresa numirii directorului DSP Hunedoara, fiul directorului medical al Spitalului de Urgenþã Deva, fost director coordonator, demis, al aceleeaºi Direcþii de Sãnãtate (DSP). Ileana FIRÞULESCU

Un pui de invidie se pare cã existã, pentru cã ºi un falnic lider de sindicat, membru PSD, mai nou realizator de emisiuni tv, a ironizat pe un post de televiziune migrarea, sau dorinþa de migrare a multor social democraþi spre PNL. Acesta a declarat mai în glumã, mai în serios cã poate unele femei de la Apa Serv vor trece în barca politicã a ºefului lor… Liderul de sindicat, cândva cu mare succes la fete, sã fie oare invidios pe liderul politic? Vom vedea dacã a avut dreptate.

aceºtia cu experienþã de invidiat. Au venit deja doi chirurgi, un anestezist, un pediatru, un ginecolog ºi un medic la urgenþã, un neurolog ºi se pregãtesc mai mulþi doctori de urgenþã, un farmacist, un anatomo-patolog, acestia depunând deja cereri pentru obþinerea unei locuinte ANL. Câþiva au fost deja rezolvaþi. Printre ei se aflã ºi doctorul Remus Cristian Hârºan cel care a acumulat multã experienþã în teatrele de rãzboi din lume. Ultima datã i s-a fãcut o ofertã onorantã din partea GLS MEDICORP USA,

EMBASSY în Bagdhad, dar îl frãmânta mereu gândul cã nu este ”valabil” pentru România. Acolo, în clãdirea Ambasadei Americii la Bagdad, unde lucra, s-a hotãrât… ”Acasã” pãrea cã înseamnã mult, foarte mult pentru doctorul Remus Cristian Hârsan, din Vulcan. A a luat examenul de rezidentiat ºi, deºi avea posibilitatea sã aleagã ºi centre mari din þarã, a ales Lupeniul… Încet, dar sigur, Spiatalul Municipal Lupeni devine un centru medical puternic al judeþului Hunedoara, pe lângã alte câteva, dar acelea au alt statut – spitale de urgenþã.

Dezamãgire mare în rândul medicilor din Valea Jiului, dar mai ales vociferãri multiple chiar din partea unor membri ºi lideri PSD pe seama numirii, la Direcþia de Sãnãtate Publicã a Judeþului Hunedoara, a unui director PSD, conform algoritmului, respectiv a lui Alexandru Ioan Demeter. Nu i se contestã pregãtirea, ci faptul cã PSD putea sã evite ”neruºinarea” de a numi pe post chiar pe fiul directorului medical, Ioan Demeter, de la Spitalul Judeþean de Urgenþã Deva.

”O sã ajungem ºi mai înjuraþi ca PDL-iºtii. Pãi facem mai rãu ca ãia. Ce, chiar nu mai existau propuneri cu oameni capabili, profesioniºti”- a declarat

unul membru marcant al PSD din Valea Jiului, cu rugãmintea de a nu se consemna nume, consi-

derând cã rufele se spalã în familie ºi cã asta va face. Din vorbã în vorbã, s-a ajuns la alt membru al familiei Demeter, care ar ocupa un post tot în cadrul sistemului. ”Putem spune cã intrãm în ”era Demeter”; Practic, familia conduce pe acest palier judeþul” – au precizat doi medici din zonã. Laurenþiu Nistor, depu-

tat ºi preºedinte al organizaþiei judeþene Hunedoara a PSD Hunedoara, a declarat presei cã nu este

vorba de nepotism, ci cã ”acest bãiat a lucrat ca ºef Audit la spitalul devean, a fost ºef Serviciu într-o bancã, deci, are experienþã. În plus, el nici mãcar nu este membru de partid”. De precizat cã în octombrie, 2009, directorul coordonator al Direcþiei de Sãnãtate Publicã Hunedoara, Ioan Demeter, tatãl actualului director, a fost demis din funcþie în urma unui ordin venit de la Ministerul Sãnãtãþii, doar dupã vreo trei luni de activitate. La vremea respectivã, managementul directorilor

coordonatori ai direcþiilor de sãnãtate publicã a fost evaluat de cãtre o comisie constituitã prin ordin al ministrului Sãnãtãþii, iar în urma controlului, alãturi de Ioan Demeter, au fost revocaþi din funcþie directori coordonatori din mai multe judeþe, plus vreo 20 de directori de spitale. Se ºtie cã atunci au fost demiºi directorii PSD, conform jocurilor politice. Ca urmare, spun apropi-

aþii structurilor de conducere a PSD, aceastã numire a lui Alexandru Ioan Demeter este un fel de reparaþie moralã pentru tatãl sãu. Doar cã acum chiar membri ai PSD se aratã nemulþumiþi de modalitatea în care se acþioneazã, fapt ce îi discrediteazã în faþa cetãþenilor, dupã cum declarã aceºtia.

excludere, dar nimic nu este deocamdatã confirmat. Medicii aºteaptã rezultatele analizelor de la Institutul Cantacuzino din Bucureºti, însã, în tot acest timp, s-a creat o panicã nejustificatã. Tot medicul Marina din Vulcan ne-a spus cã s-a

trezit cã ºoferul de pe salvarea care l-a transportat pe bolnav a cerut sã i se facã analize pentru gripã porcinã. Totuºi, medicii îi sfãtuiesc pe toþi sã nu se panicheze inutil, pânã ce rezultatele analizelor nu vor confirma un eventual caz de gripã porcinã.

Panicã din cauza unui presupus bolnav

M

ai mulþi oameni s-au interesat ce sã facã în caz cã ar fi intrat în contact cu un bolnav de gripã porcinã. Totul dupã ce un tânãr de 21 de ani a primit un diagnostic prezumtiv de gripã AH1N1, lucru neconfirmat încã de analizele de laborator. Diana MITRACHE Medicii de la Spitalul din Vulcan unde a fost internat câteva zile tânãrul de 21 de ani, suspect de mai multe boli, printre care ºi gripa porcinã, spun cã s-au trezit cu o mare problemã. Mai mulþi oameni se intereseazã ce e de fãcut acum, iar ºoferul de pe salvarea care a transportat bolnavul a cerut chiar sã i se recolteze probe, care ºi ele sã fie trimise la Institutul Cantacuzino, chiar dacã se simte foarte bine.

Totul a pronit de la ºtirea cã un locuitor al oraºului Petrila este suspectat cã ar avea gripã porcinã. Rezultatele analizelor, însã, nu au confirmat diagnosticul, iar medicii care l-au tratat recunosc acum cã s-a creat chiar în mod gratuit panicã. În fapt, în urmã cu câteva zile, omul s-a simþit rãu ºi a ajuns la Spitalul de Urgenþã din Petroºani. De aici, în urma investigaþiilor, tânãrul de 21 de ani a fost trasferat la Vulcan, la secþia de boli infecþioase.

Era suspect de hepatitã, din cauza stãrii de sãnãtate alterate. Medicul care l-a consultat pe bãrbat la Vulcan, dr. Corina Manuela Marina, de la spitalul din Vulcan, spune cã încã nu e confirmat diagnosticul de grupã porcinã ºi ne explicã în ce stare a ajuns la spital. „Pacientul a venit la noiîn 4 februarie. ªtia cã are o afecþiune respiratorieacutã, o pneumonie interstiþialã tratatã ambulator cu antibiotice, dar care nu a rãspuns corespunzãtor. () Starea pacientului la internare a fost bunã, era conºtient ºi coperant, se alimenta ºi se miºca”, a declarat dr. Corina Manuela Marina. Toate aceste simptome, însã, spune medicul, nu au dus la suspiciuni legate de gripa de tip AH1N1. Totuºi, pacientul a fost

trasnferat la un alt spital. „Decizia de a-l trimite la Spitalul din Timiºoara s-a luat în urma anlizelor efectuate la noi la spital. Am exclus diagnosticul pentru hepatitã acutã viralã. Pacientul avea transaminaze crescute ºi având trombocitele scãzute.(...) La Spitalul din Timiºoara a plecat cu diagnosticul de hepatitã acutã toxicã fulminantã cu insuficienþã hepaticã acutã ºi pneumonie”, mai spune medicul Corina Manuela Marina, medic primar, specialist în boli infecþioase. Se pare cã diagnosticul prezumtiv de gripã porcinã ar fi fost pus prin

Banii pentru drumurile judeþene ne plaseazã pe primul loc

J

udeþul Hunedoara se aflã pe primul loc la nivel naþional în ceea ce priveºte sumele alocate pentru drumurile judeþene ºi comunale. Carmen COSMAN

Potrivit statisticilor la nivel naþion-

al, suma totalã alocatã din TVA pentru drumuri judeþene ºi comunale este de 368,3 milioane lei.

La aceste sume se adaugã încã 1,72 milioarde de lei pentru echilibrarea bugetelor locale. Aceleaºi date relevã faptul cã judeþul Hunedoara se aflã pe primul loc la nivel naþional în ceea ce priveºte banii alocaþi pe

locuitor pentru drumuri judeþene ºi comunale, cu 40 lei/persoanã, urmat de Alba (38 lei/persoanã) ºi Sãlaj (37 lei/per-

soanã). Sumele în discuþie sunt alocate prentru reprarea ºi întreþinerea acestor categorii de drumuri.

25 februarie 2013 Orele 19.00 Casa de Culturã Ion Dulãmiþã Petroºani


10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 12 februarie 2013 Sute de mii de apeluri false

Hunedorenii confundã 112 cu numãrul de la informaþii ori cu centralista

C

ele mai multe apeluri date anul trecut la 112 au fost false, relevã o statisticã realizatã de Serviciul de Telecomunicaþii Speciale (STS). Mulþi sunã ca sã se distreze, ori sã le punã muzicã operatoarelor, fãrã sã þinã cont de faptul cã în acest fel pot îngreuna salvarea realã a unei vieþi. Carmen COSMAN Potrivit datelor centralizate, în 2012, la Numãrul Unic de Urgenþã 112 din judeþul Hunedoara au fost primite ºi tratate 368.652 apeluri. Dintre acestea, doar 29,56 % au fost reale ºi 70,44 % false. Cele mai multe au fost transferate cãtre Ambulanþã – 57,95 %, Poliþie – 24,81 %, Pompieri – SMURD – 14,04 % ºi Jandarmerie – 3,20 %. „Majoritatea apelurilor false ºi abuzive provin de la copii, tineri, persoane

cu probleme psihice ºi sunt în mare parte realizate de pe cartele prepay. Urmare constatãrilor fãcute de cãtre autoritãþile statului, 17 cetãþeni au fost sancþionaþi conform legii pentru apeluri false ºi abuzive cãtre numãrul 112”, a declarat purtãtorul de cuvânt al STS, colonel Adrian Fulea. Acesta a mai spus cã multe persoane sunã fãrã a avea o urgenþã, adreseazã injurii operatoarelor, râd, pun muzicã sau nu vorbesc. În schimb, pentru unii

Radare 12.02.2013

numãrul unic 112 este confundat cu numãrul de la informaþii ºi cer diverse numere de telefon, ori sã li se facã legãtura cu diverse instituþii sau persoane publice ori se solicitã sfaturi medicale. „Autoritãþile fac apel la cei care sunã abuziv sã nu încarce inutil liniile de urgenþã 112, întrucât un

apel fals poate duce la pierderea unei vieþi. La 112 se sunã doar atunci când aveþi cu adevãrat o urgenþã”, a subliniat Adrian Fulea.

Restricþii apã

Primãria Hunedoara cautã cuplul anului 2013 ndrãgostiþii din Hunedoara pot sã câºtige premiul de Cuplul anului, dacã Îdemonstreazã cât de mult se iubesc. Carmen COSMAN Primãria Hunedoara le pregãteºte o surprizã celor care nu se sfiesc sã îºi arate dragostea în faþa întregii lumi. Joi, 14 februarie, de Valentine’s Day, între orele 11 ºi 15, toate cuplurile de

îndrãgostiþi sunt aºteptate în faþa Casei de Culturã pentru a arta cât de mult se iubesc. Toþi participanþii vor fi premiaþi, iar cei mai îndrãgostiþi dintre îndrãgostiþi vor fi desemnaþi „Cuplul anului 2013”.

DN 7 Deva - Sântuhalm * DN 7 Mintia - Sãcãmaº * DN 7 Ilia Gurasada - Zam * DN 68 A Sãcãmaº Dobra * DN7 Mintia – Veþel * DN7 Veþel – Leºnic * DN7 Leºnic – Sãcãmaº * DN7 Ilia – Gurasada * DN7 Gurasada – Burjuc * DN7 Burjuc-Zam * Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 Cãinelul de Jos – Bejan * Aninoasa DN 66 ºi DN 66 A

Marþi 12.02.2013 Lupeni, între orele 9:00 - 13:00. Zona afectatã

Cartier Bãrbãteni. Motivul restricþiei reparare branºament sc. 2 bl. 46 str. Pãcii ºi remediere pierdere PT 17 Bãrbãteni. Mulþumim pentru înþelegere.

Consiliul Judeþean Hunedoara Program birou Petroºani Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00

Joi - Audienþe de la 11:00 - Preºedinte CJ Vineri 10:00 - 14:00

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro

HOROSCOP Demaraþi o afacere care vã va aduce în scurt timp avantaje materiale consistente. Dupãamiazã, o cunoºtinþã vã propune o colaborare pe termen lung. Deºi pare tentantã, analizaþi cu mare atenþie propunerea ºi nu vã grãbiþi sã daþi un rãspuns.

Capacitatea de comunicare vã ajutã sã stabiliþi noi relaþii de parteneriat. Încep sã aparã rezultatele financiare ale muncii depuse în ultima vreme. Pentru deciziile importante, þineþi seama ºi de pãrerile partenerului de viaþã!

Sunteþi într-o formã intelectualã excelentã ºi reuºiþi sã le oferiþi sfaturi utile prietenilor. Aveþi grijã sã nu faceþi promisiuni pe care nu sunteþi sigur cã le veþi putea respecta! Petreceþi seara în vizitã la rude.

Vã adaptaþi cu uºurinþã la situaþii noi ºi reuºiþi sã rezolvaþi unele probleme ale casei. Inspiraþia ºi claritatea în gândire vã ajutã sã le daþi sugestii excelente celor care vã solicita sfaturi. Este favorizatã comunicarea cu prietenii ºi cu membrii familiei.

În prima parte a zilei aveþi ocazia sã vã afirmaþi pe plan social, în urma unei activitãþi caritabile pe care o promovaþi cu succes. Este bunã pentru a începe studiu, pentru comunicare cu persoanele mai tinere ºi pentru cãlãtorii în interesul familiei.

Aveþi idei originale, pe care un prieten apropiat le susþine. Astãzi aveþi un randament foarte bun ºi puteþi sã rezolvaþi tot ce vaþi propus. S-ar putea sã întâmpinaþi mici dificultãþi pe plan financiar. Vã puteþi baza pe sprijinul unei persoane.

Intuiþia vã ajutã sã rezolvaþi probleme foarte dificile. Ar fi bine sã vã ocupaþi mai mult de problemele casei, pe care le-aþi cam neglijat. Dacã vã implicaþi într-o afacere care presupune riscuri financiare, consultaþi-vã cu partenerul de viaþã.

Un moment favorabil din toate punctele de vedere. Aveþi ocazia sã obþineþi câºtiguri financiare nesperate ºi sã vã afirmaþi în societate. Relaþiile cu partenerul sunt excelente, ceea ce vã întãreºte moralul. Puteþi sã vã bazaþi pe intuiþie.

Activitatea intelectualã vã este perturbatã de mici probleme în relaþiile parteneriale. Dacã reuºiþi sã vã concentraþi suficient ºi sã nu riscaþi exagerat, puteþi obþine câºtiguri financiare. Þineþi cont de sfaturile celor apropiaþi!

Reuºitele în afaceri din ultima perioadã vã determinã sã vã gândiþi la o investiþie pe termen lung. Partenerul de viaþã ºi un bãrbat mai în vârstã din familie vã susþin. Evitaþi speculaþiile de orice fel.

În prima parte a zilei vã ocupaþi de o problemã financiarã de care nu aþi avut timp pânã acum. Dupã-amiazã, o rudã vã propune sã vã asociaþi într-o afacere prosperã. Acceptaþi propunerea, pentru cã puteþi obþine beneficii importante din aceastã afacere.

Astãzi puteþi avea realizãri deosebite pe plan profesional ºi social. În partea a doua a zilei, plecaþi într-o cãlãtorie neplanificatã. Pare sã fie o deplasare în interes personal, care va reprezenta începutul unei ascensiuni în activitatea profesionalã.


Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Marti, 12 februarie 2013

Amânare. Minerii aflã în câteva zile dacã sporurile sunt legale

P

este doar câteva zile, minerii din valea Jiului vor afla dacã au încasat sporurile legal, ori trebuie sã dea banii înapoi. Magistraþii de al Curtea de Apel Alba Iulia au anunþat, la ultimul termen de judecatã, cã în data de 14 februarie se vor pronunþa în procesul dintre Sindicatul Muntele, reprezentativ la nivel de CNH, ºi Compania Naþionalã a Huilei împreunã cu Ministerul Economiei. Procesul a ajuns pe rolul instanþei din Alba dupã ce oficialii Companiei Naþionale a Huilei Petroºani ºi ai Ministerului Economiei au atacat cu recurs sentinþa Tribunalului Hunedoara, care îi obliga sã majoreze cu 10% salariile minerilor. Decizia reprezenta, de altfel, doar

punerea în aplicare a actului adiþional la Contractul Colectiv de Muncã al minerilor din Valea Jiului, acelaºi act adiþional pentru care minerii au protestat zile în ºir. La prima instanþã, câºtig de cauzã au avut sindicaliºtii, dar

Minele de cãrbune închise pot fi r eexploatate cu tehnologie moder n ã

M

inele de cãrbune, care pot fi exploatate cu tehnologii moderne, ar putea fi erdeschise. Cel puþin aceasta este intenþia Ministrului Economiei. Ministerul Economiei Varujan Vosganian, a declarat cã se intenþioneazã redeschiderea minelor care pot fi exploatate cu tehnologii noi sau care ar putea fi preluate de diverºi investitori. Acest lucru s-ar putea întâmpla cât de curând, pentru cã Ministerul Economiei vrea sã beneficieze de resursele pierdute prin neexploatarea lor. ”În douã sãptãmâni vom depune un proiect de lege în Parlament prin care sã permitem valorificarea extracþiilor miniere la care tehnologiile noi sau intenþiile investitorilor permit acest lucru”, a precizat Vosganian. El a explicat cã este vorba de mine care sunt închise, atât mine de cãrbune, câr ºi mine de neferoase, la care fie evoluþia

dacã cei de la „Muntele” pierd în faþa juriºtilor de la CNH ºi MEC, minerii ar putea fi obligaþi sã restituie banii primiþi pânã acum drept majorarea salarialã. Reamintim cã, prin sentinþa pronunþatã la finele lunii iunie

tehnologiei, fie apariþia unor investitori ar da oportunitatea redeschiderii acestora ºi reintroducerii lor în circuitul economic. În judeþul Hunedoara deja se vorbeºte despre posibilitatea redeschiderii minei Þebea. Nu de cãtre statul român, care a decis închiderea ei pe criterii de nerentabilitate, ci de oameni de afaceri chinezi, interesaþi de cãrbunele brun de aici. Reamintim cã Prefectul judeþului Hunedoara, Sorin Vasilescu, a purtat deja discuþii cu partea chinezã interesatã de Mina Þebea. Acesta a fãcut demersuri ºi s-a întâlnit, la Bucureºti, cu un reprezentant al statului chinez în acest sens. Partea chinezã nu a mai fost pânã acum la Þebea, dar s-a arãtat interesatã sã investeascã în minerit, iar începutul poate fi tocmai cariera de cãrbune brun de la Þebea, mai ales cã ºi costurile sunt mult mai mici decât no exploatare minierã de subteran. Închisã în 2006, din cauzã cã s-a considerat cã zãcãmântul de cãrbune brun era practic epuizat, mina Þebea a funcþionat fãrã întrerupere din 1864, iar din anii ‘70 a trecut în administrarea CNH Petroºani. Car men COSMAN

2012, Tribunalul Hunedoara a decis sã oblige CNH Petroºani „sã respecte Contractul Colectiv de Muncã pe anul 2012 astfel cum a fost modificat prin Actul Adiþional încheiat la data de 02.02.2012 ºi înregistrat la ITM Hunedoara, prin

Ziua Bolnavului, marcatã ºi la Petroºani

I

nstituitã în urmã cu 21 de ani, de cãtre papa Ioan Paul al II-lea, Ziua Mondialã a Bolnavului a fost celebratã ºi în municipiul Petroºani. ªirul activitãþilor organizate de cãtre filiala localã a Caritas a fost inaugurat la ora 10, atunci când beneficiarii acþiunii au participat la o liturghie oficiatã de cãtre reprezentanþii bisericii catolice ºi ortodoxe din localitate, în limbile românã ºi maghiarã. Deºi la acþiune erau aºteptate circa 60 de persoane, numãrul acestora a fost aproape dublu. „Sincer, nu m-am

acordarea cãtre angajaþi a diferenþelor de drepturi salariale dintre salariile acordate ºi cele cuvenite potrivit actului adiþional menþionat, aferente lunilor februarie, martie ºi aprilie 2012, cu luarea în calcul ºi a compensãrilor acordate prin tichete cadou”. De asemenea a admis cererea de chemare în garanþie a Ministerului Economiei, care a fost obligat sã aloce sumele necesare achitãrii drepturilor salariale pentru minerii din Valea Jiului. Numai cã aceastã sentinþã a fost atacatã, iar reprezentanþii CNH au precizat cã „formularea recursului nu este de naturã sã suspende executarea hotãrârii judecãtoreºti, ci este o mãsura în concordanþã cu etapele procedurale obligatorii, în vederea obþinerii unei sentinþe definitive ºi irevocabile”. Car men COSMAN

aºteptat sã avem atât de mulþi participanþi, atât la slujbã cât ºi la masã. Ziua aceasta este dedicatã celor bolnavi, în memoria Sfintei Fecioare Maria de la Lourdes ºi are ca scop sensibilizarea cu privire la necesitatea de a asigura cea mai bunã asistenþã celor bolnavi, de a-i ajuta sã valorizeze suferinþa, de a implica toate comunitãþile creºtine în acþiunea de voluntariat ºi, în cele din urmã, de a face sã fie înþeleasã mai bine importanþa asistenþei religioase a bolnavilor din partea preoþilor”, a precizat Janos Szasz, preot paroh Biserica Romano – Catolicã Petroºani. Dupã oficierea sfintei liturghii, cei peste 100 de vârstnici participanþi, suferinzi de diferite afecþiuni, au primit pachete cu alimente de bazã, distribuite de cãtre membrii filialei locale a Caritas. De asemenea, aceºtia au participat la o agapã, organizatã tot de cãtre reprezentanþii fundaþiei. Mir cea NISTOR


12 Turism

Cronica Vãii Jiului | Marti, 12 februarie 2013

Turiºtii ”amendeazã” cabanierii din Straja

S

traja, prin ochii turiºtilor. În Valea Jiului sunt trei staþiuni montane. În Straja, însã, au loc fel ºi fel de evenimente care au menirea de a atrage turiºtii.

mai multe locuri din þarã ºi de peste hotare. E superb aici, condiþiile pentru schi sunt bune, însã existã o problemã. Cabanele sunt construite haotic ºi prea îngrãmãdite. Era mult mai frumos dacã lãsau

staþiunea fãrã cabane sau dacã se fãceau dupã un plan bine stabilit”, spune un turist timiºorean aflat în Straja. De exemplu, una dintre construcþiile neautorizate este

Acest lucru se întâmplã în condiþiile în care, la sfârºitul sãptãmânii trecute, în staþiunea montanã au fost mii de turiºti veniþi din întreaga þarã. Cei care au cãlcat pentru prima datã pe acest platou au rãmas cu o impresie bunã ºi au promis cã vor reveni, însã au remarcat un lucru. Cabanele constuite haotic. ”E superbã staþiunea. Noi venim de la Timiºoara. Am fost în

Afacere înfloritoare... cu flori

F

lori de sezon. Zilele trec ºi se apropie luna martie, luna femeii. Producãtorii au speculat acest lucru ºi se pregãtesc sã îºi rotunjeascã încasãrile. Astfel, în anunþurile de minca publicitate se gãsesc oferte care bat preþul pieþei. Un producãtor comercializeazã flori de sezon la preþuri de douã ori mai mici faþã de cele de pe tarabe. ”Ocazie! Vând la preþ de producãtor, zambile în ghiveci. Preþ 4 lei”, se aratã în anunþ. Se apropie ziua preferatã a femeilor ºi a... florarilor. Pentru cã de 1 Martie toate reprezentantele sexului frumos aºteaptã sã primeascã sim-

boluri ale primãverii, micii comercianþi din domeniu se bucurã de creºteri fulminante ale vânzãrilor. Se pare cã vânzãtorul nu duce lipsã de clienþi. Deja câteva zeci de persoane ºi-au fãcut ”programãri” pentru zilele de 1 ºi opt martie. Asta ºi datoritã preþurilor practicate, care sunt de douã ori mai mici faþã de oferta de pe tarabe. Monika BACIU

amplasatã chiar în centrul staþiunii, lângã locul de oprire al instalaþiei de transport pe cablu. Cei care au cabanele în zonã spun cã nu mai vãd nici mãcar lumina soarelui de aceastã construcþie, care este aproape finalizatã. Autoritãþile locale spun cã încã de acum un an l-au amendat pe proprietarul construcþiei ºi i s-a cerut sã intre în legalitate, dar omul a continuat sã lucreze nestingherit. Existã un proces – verbal încheiat la începutul anului 2011 în care erau

cuprinse neregulile depistate, iar proprietarul a primit o amendã de 10.000 de lei din care a plãtit 5.000 de lei, în 24 de ore. Iar acesta nu este singurul caz din Straja, unde mult timp s-a construit haotic. Reprezentanþii autoritãþilor locale declarau în urmã un an cã în straja vor fi demolate toate construcþiile ilegale,

însã pânã acum nu s-a întâmplat acest lucru. Mai bine de trei sferturi dintre constructii sunt pur si simplu lipite una de alta, iar senzatia este una de sufocare. Si pentru ca s-a construit haotic s-a ajuns chiar in situatia in care unele constructii sa fie amplasate chiar la marginea partiilor. Monika BACIU

Vom schia ºi la Petrila

Domeniul schiabil din ªureanu prinde contur

P

etrila ar putea deveni cea mai nouã staþiune turisticã pe harta României, dupã ce domeniul schiabil ªureanu, din judeþul Alba, va trece munþii pânã în judeþul Hunedoara. Deºi pare îndrãzneþ, proiectul este avansat ºi are ºanse de a fi implementat în cel mai scurt timp. Acest lucru se poate întâmpla graþie unui parteneriat public – privat, între investitorul care a pus pe picioare staþiunea ªureanu ºi Primãria Petrila. Solicitarea a venit chiar de la cei

care au amenajat domeniul schiabil din Munþii ªureanu, care le-au propus edililor din Petrila sã se asocieze, în vederea extinderii domeniului schiabil. Iar lucrurile deja se miºcã. „În ºedinþa de con-

siliu local, la propunerea primarului a fost adoptatã o hotãrâre ºi am încheiat un contract de asociere cu investitorul care a fãcut domeniul schiabil de la ªureanu ºi care este dispus sã

investeascã ºi în partea de la Petrila. Contractul prevede amenajarea a patru pârtii de schi, montarea unui telescaun care este deja dus în Vârful ªureanu, iar la baza pârtiilor vrem sã construim o locaþie hotelierã”, a declarat primarul oraºului Petrila, Ilie Pãducel. În aceastã asociere, Primãria Petrila vine cu terenul aferent realizãrii pârtiilor de schi ºi se va ocupa de construcþia locaþiei hoteliere. În staþiunea situatã la 2000 de metri altitudine se va putea ajunge direct cu maºina. Existã un drum pietruit, de 18 kilometrã lungime, ºi mai sunt 5 kilometri pânã la intrarea in

domeniul schiabil, dar aceastã cale de acces va fi amenajatã de investitor, conform contractului. ªi uite aºa, judeþele Alba ºi Hunedoara vor fi legate ºi peste munte. Noua staþiune, pe partea judeþului Hunedoara, se va întinde pe o suprafaþã de 27 de hectare pe care sã fie amenajate toate componentele menþionate. La Petrila s-a mai vorbit despre construirea unui domeniu schiabil, dar în zona Dobraia, proiect considerat, însã, utopic din cauza costurilor foarte ridicate pentru implementarea lui. Carmen Carmen COSMAN

CVJ, Nr. 304, Marti 12 februarie 2013  

CVJ, Nr. 304, Marti 12 februarie 2013

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you