Page 1

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 297

Cronica Vãii Jiului Vineri, 1 februarie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 12 pagini z 1 LEU

O momâlancã din Jieþ þine în viaþã ”România adevãratã”

TIR implicat într-un accident în Defileul Jiului

U

n accident de circulaþie a avut loc, joi, pe Defileul Jiului în judeþul Gorj. Conducãtorul unui autocamion a fost rãnit dupã ce mai multe stânci s-au desprins de pe versanþi ºi au cãzut pe cabina autocamionului. >>> PAGINA A 3-A

Atenþie ºoferi, la buzunar!

D

e astãzi, cei care încalcã regulile rutiere plãtesc mai mult. ªoferii indisciplinaþi vor fi obligaþi sã dea ºi bani ºi sã piardã ºi puncte. >>> PAGINA A 4-A

Încercãri (sortite eºecului) de salvare a Jiului

„R

uºine lor cã au dãrâmat un simbol” susþin cei mai mulþi dintre cei care, ca jucãtori sau antrenori, au pus umãrul la menþinerea echipei „Jiul” în prima linie a fotbalului românesc. >>> PAGINILE 8-9

Colonia Ianza devine centrul culturii la Petroºani

7

”E

ste un om complet”, ne-a spus cineva despre finanþistul, consilierul local ºi omul politic Doiniþa Bãlãnesc, din Petrila. Remarca a pãrut atunci exageratã ºi încercând sã ne documentãm despre reprezentantul unei pãrþi a locuitorilor Petrilei în Consiliul Local, dar ºi cu funcþii de conducere în PNL, am fost surprinºi… Iniþial am rugat-o pe Doiniþa Maria Bãlãnesc sã ne vorbeascã despre viaþa ei, un fel de CV povestit, pentru a face o introducere la interviul pe care intenþionam sã-l facem. >>> PAGINILE 6-7

nemþi, 7 români ºi 7 zile reprezintã primul pas spre o nouã viaþã. Vorbim de cele câteva clãdiri pãrãsite din centrul municipiului Petroºani, de o arhitecturã rarã, care vor deveni centrul cultural al oraºului. >>> PAGINA 12


2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 1 februarie 2013

Vr e m e a î n Va l e a J i u l u i

ApaServ Informeazã Începând cu 1 noiembrie 2012 auloc audienþe la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 dupã urmãtorul program: Miercuri, 13:00 - 15:00 · ªef Dep. economic Mariana Matrica · ªef Dep. Producþie –

Cristian Ionicã Joi, 10:00 - 12:00 · Director General - Costel Avram · ªef Dep. Exploatare Florin Donisa · ªef Birou Juridic – Adriana Dãian Director General, Costel AVRAM

Petrila

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Vu l c a n

Lupeni

Noaptea

Noaptea

Dimineaþa

Dimineaþa

Ziua

Ziua

Seara

Seara

Cronica Vãii Jiului z Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? z Vrei sã te dezvolþi? z Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? z Vrei sã faci bani? zzz

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani zzz

Cronica Vãii Jiului

Telefon

Website: www.cronicavj.ro

0374.906.687 zzz

E-mail: cronicavj@gmail.com

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 11:00 În gura presei 11:50 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator

17:00 19:00 20:00 20:30 glei 22:15

National TV 9:45 Suflete pereche (r) 10:30 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii

12:00 12:15 13:45 15:00 15:15 Acces Direct 15:30 Observator amarã Observator special 16:30 George, trãsnitul jun- amarã 17:20 Stai cã trage mama! 18:30

Teleshopping Vânãtorii de sclavi Cuceritorul (r) Teleshopping Grupul Vouã (r) Dragoste dulce-

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Daryl (r) 13:00 ªtirile Pro TV 13:30 Joe împotriva vulcanului 16:00 Tânãr ºi neliniºtit 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Rãzboiul minþii 22:30 Gothika 0:15 Exorcismul lui Emily Rose

Prima TV 9:30 Fabricat în America 11:30 Teleshopping 11:45 Frumoasa Ceci 12:30 Sport, dietã ºi o vedetã (r) 13:00 Teleshopping 13:30 CSI Investigaþii (r) 14:30 Teleshopping 15:00 Sport, dietã ºi o vedetã (r) 15:15 Focus Monden (r)

Dragoste dulceCondamnata ªtiri Naþional TV

16:00 Iubiri secrete 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18

TVR 1 9:45 Legenda cavalerului rãtãcitor ºi a frumoasei Razã-de-Lunã 10:30 Ora de business (r) 11:30 O datã-n viaþã 12:30 Oameni care au schimbat Lumea 12:40 Zeul rãzboiului (r) 13:20 Zeul rãzboiului (r) 14:00 Telejurnal 14:45 Comorile din insule 15:15 Teleshopping 16:05 Parlamentul României 17:00 e-Forum 17:30 Oameni care au schimbat Lumea (r) 17:40 Zeul rãzboiului 18:20 Zeul rãzboiului 19:00 Ora de business 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 21:00 Mãlãele de 5 stele 22:10 Supranatural: Empatie

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE


Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 1 februarie 2013

TIR implicat într-un a c c i d e n t în Defileul Jiului n accident de circulaþie a avut loc, joi, pe U Defileul Jiului în judeþul Gorj. Conducãtorul unui autocamion a fost rãnit dupã ce mai multe stânci s-au desprins de pe versanþi ºi au cãzut pe cabina autocamionului. Pentru descarcerarea bãrbatului în vârstã de 27 de ani la faþa locului

s-au deplasat pompierii Detaºamentului de Pompieri din Petroºani. ”Am fost solicitaþi sã intervenim pe Defileul Jiului la 10 kilometri de subunitate pentru intervenþia la o descarcerare la o autoutilitarã care se deplasa pe direcþia de mers Târgu Jiu-Petroºani. am ajuns la faþa locului cu autospeciala de descarcerare ºi un echipaj SMURD. Am constatat cã autoutilitara era lovitã în partea stângã, era pe direcþia de mers Târgu Jiu Petroºani ºi nu erau persoane încarcerate”, a declarat comandantul Detaºamentului de Pompieri Petroºani, Adrian Avram. Victima accidentului rutier a fost transportatã la Spitalul de Urgenþã din Petroºani pentru a i se acorda îngrijiri medicale. ”Starea pacientului adus

din accidentul de circulaþie de pe Defileu este stabilã hemodinamic. În urma examenului clinic prezintã un traumatism cranio-facial acut închis ºi un traumatism toracic. Va urma filiera noastrã, adicã radiografiile de craniu, de coloanã cervicalã ºi de torace urmând apoi ca sã decidem dacã va rãmâne internat sau dacã va pleca”, a declarat medical de gardã de la UPU-SMURD Petroºani, Liliana Dumitru. Poliþiºtii de la Poliþia Oraºului Bumbeºti Jiu au demarat verificãrile pentru a stabili cauzele în care s-a produs accidentul. Bãrbatul a povestit cadrelor medicale cã o stâncã ce s-a desprins de pe un versant a cãzut pe cabina autocamionului, acestea fiind condiþiile în care s-a petrecut accidentul. Monika BACIU

Nu se tem de amenzi

M

odificãrile în apartament fãrã un proiect ºi o autorizaþie emisã de municipalitate, se pedepsesc însã prea puþini se tem de sancþiuni. Proprietarii multor locuinþe modificate fãrã proiect riscã amenzi usturãtoare, iar inspectorii municipalitãþii încearcã sã punã lucrurile în ordine. Nu de puþine ori au fost ameninþaþi sau bruscaþi de cei descoperiþi în neregulã. Startul s-a dat dupã abolirea legii comuniste care interzicea închiderea balcoanelor pentru a nu fi afectatã vizual arhitectura

stradalã, mii de locuitori ai Vãii au trecut la închiderea acestora, în vederea extinderii „spaþiului vital”. Din pãcate, acþiunea a fost executatã total alandala, în nici un bloc de locuinþe neexistând în prezent douã balcoane asemãnãtoare. În timp ce unii, mai cu bani, au ales noile ºi modernele termopane, alþii ºi-au zidit trebui sã existe o uniformipentru a închide un balcon „cutiile de chibrituri” extetate în ceea ce priveºte este necesar acordul rioare cu lemne, cãrãmizi, balcoanele închise pentru primãriei pe raza cãreia plãci prefabricate sau ca ºi blocurile sã fie estetidomiciliazã proprietarul corniere din fier. „Ideal ar fi ce. Pânã acolo, însã, mai e imobilului care urmeazã sã ca fiecare posesor de baldeparte”, spun inspectorii. fie „amenajat”. con, ce vrea sã-l închidã, sã M. GÂNJU Potrivit legilor în vigoare, obþinã de la primãrie o nu mai suporta situo ºi aºa a vãzut-o hunedoreanautorizaþie aþia. A profitat de zãcând pe caldarâm. cã în vârstã de confaptul cã soþul ei A sunat iemdiat dupã de 54 de ani ºi-a struire. Ar dormea în altã ajutor, dar pentru pus capãt zilelor joi camerã, s-a ridicat din biata femeie era prea dimineaþã, dupã ec pat ºi s-a aruncat de târziu. s-a aruncat de la Carmen la balcon. Bãrbatul a Carmen COSMAN balconul etajului vãzut-o ultima datã IV al blocului în asearã, iar azi care locuia. dimineaþã, când a vãzut cã soþia lui nu Femeia era bolnavã mai iese din camerã, ºi, din câte se pare, s-a alarmat. A cãutat-

S-a sinucis dupã ce a sãrit de la balcon

O

Sucilã: “Decizia de a fi judecat în stare de libertate este una corectã”

P

entru a doua oarã consecutiv, judecãtorii au decis ca Sucilã sã fie judecat în stare de liberatate. Tribunalul Hunedoara s-a pronunþat ieri cu privire la arestarea sau nu a acestuia pentru infracþiunea de pornografie infantilã. Poliþistul Adrian Sucilã va fi judecat în libertate pentru acuzaþia de pornografie infantilã. Judecãtorii de la Tribunalul Hunedoara s-au pronunþat ieri cu privire la recursul formulat de procurori la soluþia datã de magistraþii de la Petroºani sãptãmâna trecutã. Cel în cauzã spune cã soluþia datã îi aratã cã justiþia din România este corectã. „Cum instanþa a dat dovadã de verticalitate, ºi eu la rândul meu, voi încerca sã respect toate acele interdicþii impuse în cazul meu”, a declarat Adrian Sucilã. În continuare, Adrian Sucilã spune cã va lucra în poliþie.

“Voi merge la serviciu în continuare, la Poliþia Municipiului Vulcan, iar apoi voi vedea ce spun superiorii mei în legãturã cu concediul meu, pentru cã vreau sa-mi iau un concediu de odihnã. Apoi, vreau sã mai lucrez la strategia mea de apãrare, pentru a-mi demonstra nevinovãþia”, a mai spus Sucilã. De altfel, Sucilã mai este acuzat ºi de corupere sexualã, act sexual cu un minor ºi furt în primul dosar deschis pe numele lui. Termenul în acest caz a avut loc marþi, însã a fost amânat pentru data de 5 martie. Luiza ANDRONACHE


4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 1 februarie 2013 Mina Aninoasa nu mai devine muzeu

Banca Mondialã a oprit finanþarea proiectului

E

xploatarea Minierã Aninoasa, închisã în urmã cu cinci ani, nu se mai transformã în muzeu. Banca Mondialã a oprit finanþarea de peste 2 milioane de dolari a acestui proiect. Carmen COSMAN Unic cel puþin la nivel naþional, proiectul de transformare a Exploatãrii Miniere Aninoasa într-o minã- muzeu este în impas. Dupã ce de-a lungul timpului Guvernul României a tot întârziat alocarea fondurilor ce trebuie asigurate de partea românã, acum Banca Mondialã spune „pas” finanþãri. Iar în lipsa acestor fonduri, proiectul în valoare de peste 2 milioane de dolari, este blocat, pentru cã autoritãþile de la Aninoasa nu îºi pot permite

sã plãteascã nici mãcar paza incintei miniere. Proiectul de ecologizare a Minei Aninoasa ºi transformare a unei pãrþi în muzeu a fost evaluat la 2,2 milioane de dolari ºi ar fi trebuit sã fie finanþat în proporþie de 85% de Banca Mondialã, în timp ce Guvernul României avea o cotã de 15%. Mina Aninoasa a fost închisã în urmã cu cinci ani, din cauzã cã nu mai era rentabilã. De atunci a intrat într-un amplu program de conservare. În locul ei, administraþia localã ºi-a propus sã

Atenþie ºoferi, la buzunar!

D

e astãzi, cei care încalcã regulile rutiere plãtesc mai mult. ªoferii indisciplinaþi vor fi obligaþi sã dea ºi bani ºi sã piardã ºi puncte. Amenzile contravenþionale se stabilesc în cuantumul determinat de valoarea numãrului punctelor-amendã aplicate. Un punct amendã reprezintã valoric 10% din salariul minim brut pe economie. Ceea ce înseamnã cã valoarea unui punct de amendã devine 75 de lei, faþã de 70 de lei, cât valora pânã acum. Cele mai mari amenzi pentru persoanele fizice, cele din clasa a IV-a, se aplicã dacã circuli cu un autoturism a cãrui inspecþie tehnicã periodicã (ITP) a expirat, dacã transporþi pe locurile din faþã copii mai mici de 12 ani sau animale. Nu mai sunt permise nici dispozitivele antiradar. În plus, cei care sunt prinºi bãuþi la volan, ori cei care nu opresc la trecerea cu calea feratã, sau vitezomanii care depãºesc cu 50

de km/h viteza maximã, riscã 1.500 de lei amendã ºi suspendarea pemisului 90 de zile. Nu sunt iertaþi nici cei care vorbesc la telefon, care trec pe roºu sau care nu dau prioritate pietonilor. Clasele de sancþiuni În fucnþie de gravitatea contravenþiilor comise, sancþiunile sunt ierarhizate în mai multe clase, cãrora le corespunde un anumit numãr de puncte amendã. · Clasa I - douã sau trei puncte

amenajeze prima minã muzeu din România, unde sã se poatã practica turismul subteran. Banca Mondialã a fost interesatã de proiect ºi l-a aprobat spre finanþare, cu fonduri nerambursabile ºi, mai mult decât atât, tot organismul internaþional urma sã suporte toate cheltuielile timp de doi ani. Conform proiectului, muzeul subteran are o suprafaþã de douã hectare ºi va fi amenajat exact ca o veritabilã minã: cu utilaje, vagoneþi ºi lãmpaºe. Numai cã finanþarea s-a oprit, iar pânã acum s-au executat lucrãri în valoare de 3,2 milioane de lei, bani care au fost înghiþiþi de ecologizarea fostului perimetru minier, precum ºi de reabilitarea clãdirilor exterioare care sunt cuprinse în mina – amendã; · Clasa a II -a - patru sau cinci puncte amendã; · Clasa a III -a - de la ºase la opt puncte amendã; · Clasa a IV-a - de la nouã la 20 puncte amendã; · Clasa a V-a - de la 21 la 100 puncte amendã (se aplicã persoanelor juridice). Cele mai mari amenzi pentru persoanele fizice, cele din clasa a IV-a, se aplicã dacã circuli cu un autoturism a cãrui inspecþie tehnicã periodicã (ITP) a expirat, dacã transporþi pe locurile din faþã copii mai mici de 12 ani sau animale ori dacã foloseºti dispozitive antiradar. De asemenea, cu pânã la 20 de puncteamendã (1.500 de lei) pot fi sancþionaþi ºi cei care au sãvârºit o faptã pentru care se aplicã ºase puncte de penalizare, cum ar fi: · Refuzul de a permite imobilizarea maºinii sau verificarea tehnicã a acestuia; · Conducerea unui vehicul fãrã a avea montatã una dintre plãcuþele cu numãrul de înmatriculare ori dacã plãcuþele nu sunt fixate în locurile special destinate; · Depãºirea cu 41-50 km/h

muzeu, respectiv casa maºinii de extracþie cu maºina de extracþie, douã hale care au aparþinut unitãþii miniere, fosta staþie de salvare minierã, tunelul care ducea minerii de la sala de apel pânã la puþul principal ºi puþul principal. Actualul primar al oraºului, Nicolae Dunca, nu crede cã blocarea proiectului este o mare

tragedie. Dunca spune cã oricum acest proiect era sortit eºecului ºi cã ar trebui gãsite altã destinaþie pentru fosta minã. “S-au reabilitat clãdirile respective ºi BM a oprit finanþarea. Cred cã terenul ar trebui pus la dispoziþie pentru investitori, cã sunt niºte hale foarte mari”, susþine primarul din Aninoasa.

a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv. Cu amendã maximã de pânã la 1.500 de lei, precum ºi cu suspendarea dreptului de a conduce autoturisme 90 de zile se sancþioneazã urmãtoarele contravenþii: · Conducerea sub influenþa bãuturilor alcoolice. · Neoprirea la trecerea la nivel cu calea feratã. · Depãºirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise. Douã puncte de penalizare ºi o amendã de 150 sau de 225 de lei: · Folosirea telefonului mobil la volan sau lipsa centurii de siguranþã. · Oprirea în loc nepermis. · Depãºirea vitezei legale cu 10-20 km/h. · Oprire neregulamentarã. · Circulaþia pe “interzis”. Trei puncte de penalizare ºi amendã de 300 sau 375 de lei: · Staþionarea neregulamentarã. · Depãºirea vitezei legale cu 20-30 km/h. · Pãtrunderea într-o intersecþie atunci când circulaþia în interiorul acesteia e blocatã.

Patru puncte de penalizare ºi amendã între 450 ºi 600 de lei: · Refuzul de a oferi poliþistului actele la control. 4 Depãºirea vitezei legale cu 3040 km/h. · Circularea pe drumurile publice fãrã lumini de semnalizare. Alte contravenþii sancþionate des de poliþiºti te vor costa, de mâine, astfel: · Întoarcere pe linia continuã – amendã între 675 ºi 1.500 de lei, la care se adaugã 6 puncte de penalizare. · Trecerea pe culoarea roºie a semaforului – permis reþinut pentru 60 de zile ºi amendã între 450 ºi 600 de lei. · Neacordarea de prioritate pietonilor sau autovehiculelor – permis reþinut pentru 30 de zile ºi amendã din clasa a II-a de sancþiuni (150 sau 225 de lei). Termen de platã Poþi achita, în termen de cel mult douã zile lucrãtoare de la data primirii procesului-verbal de constatare a contravenþiei, jumãtate din minimul amenzii prevãzute de lege.

D r u m u l s p r e Vo i n e a s a , r e a b i l i t a t d i n p r i m ã v a r ã

În

cep lucrãrile la drumul de interes naþional care leagã Valea Jiului de Vâlcea. Asta dupã ce traficul din zonã a crescut simþitor în ultima perioadã, imediat ce a fost deschisã cea mai nouã staþiune de munte de la Voineasa. Diana MITRACHE Primarul din Petrila a dat asigurãri cã în primãvarã încep lucrãrile ºi cã, din punctul de vedere al celor din Valea Jiului, o porþiune a fost deja reabilitatã. „De aproximativ 4 ani de zile tot discutãm de acest drum.

Am reuºit, acum 3 ani, sã obþinem aproximatoiv 30 de miliarde de lei vechi, bani cu care s-au fãcut, prin Agenþia Naþionalã de Drumuri, niºte reparaþii în zona respectivã. ªi acum þin legãtura cu cei de la Drumurile Naþionale Craiova ºi chiar acum

douã zile am luat legãtura cu ei. M-au asigurat cã în primãvara anului 2013 vor semna contractul ºi vor începe lucrãrile de reparare ºi modernmizare a acestui drum”, a spus Ilie pãducel, primar al oraºului Petrila. Drumul spre Voineasa este considerat drum

naþional ºi lucrãrile vor avea în vedere realizarea unei cãi de rulare cu douã benzi, rigole ºi parapeþi. Suma pentru care a fost licitatã lucrarea se verificã la 11, 5 milioane de euro ºi noua cale rutierã va deschide drumul turiºtilor care vin la munte.


Cronica Vãii Jiului | Vineri, 1 februarie 2013

n studiu realizat Avram vrea sã batã recordul experþilor care în anul 2011 la U SC Apa Serv arãta cã pânã în 2015, societatea ar urma sã aibã încasãri la facturile de apã ºi canal emise consumatorilor de peste 96 la sutã. Actualul ºef de la ape a trecut la debranºãri masive iar încasãrile se vãd. În ritmul acesta nu este exclus ca estimãrile experþilor guvernamentali sã fie atinse, chiar dacã pãreau fanteziste în urmã cu doi

Actualitate 5

au estimat încasãri record la facturi

ani. În condiþiile în care trei subunitãþi miniere din Valea Jiului urmeazã a fi închise, iar rata realã a ºomajului este în continuã creºtere, firma de consultanþã angajatã de Ministerul Mediului pentru a face studii cãtre Apa Serv Valea Jiului, considera cã în 2015 societatea ar urma sã aibã încasãri de 96 la sutã la facturile

emise cãtre consumatori. Studiul a fost realizat ca parte a proiectului de 40 de milioane de euro finanþat din fonduri externe ºi care prevede estinderea ºi modernizarea reþelelor de apã ale societãþii. Numai cã optimismul consultanþilor pãrea sã nu aibã suport real. ªi totuºi, un bilanþ pe 2012 aratã cã s-au fãcut progrese. Actualul director

general al societãþii, Costel Avram, a trecut la mãsuri extreme pentru a încasa datoriile ºi a tãiat în masã datornicii. Imediat s-a vãzut o îmbunãtãþire în privinþa recuperãrii datoriilor, iar dacã în 2011, Apa Serv avea de încasat circa 16 milioane de lei de la populaþie, la finele lui 2012 datoria era de circa 11 milioane de lei. Maximilian GÂNJU

Încãlzire pentru secþia de fizioterapie de la Petrila

S

ecþia de fizioterapie a ambulatoriului din Petrila va fi modernizatã. Asta dupã ce consilierii locali de la Petrila au adoptat un proiect de hotãrâre prin care în aceastã aripã va fi reabilitatã instalaþia de încãlzire. ”Este vorba de instalaþia de încãlzire de la secþia de fizioterapie, s-a montat un boiler pentru apa caldã la bãile galvanice ºi în maxim douã trei zile lucrarea este finalizatã. Costurile sunt de aproximativ 100 de milioane de lei”, a declarat Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila. Ambulatoriul din Petrila

aparþine de Spitalul de Urgenþã din Petroºani. Acesta a fost preluat anul trecut în administrarea Primãriei Petroºanil. Spitalul de Boli Cronice din Petrila a fost desfiinþat în urmã cu doi ani, an în care peste 60 de unitãþi medicale din întreaga þarã au fost închise. Anul trecut, con-

Olimpiadã „biologicã”

D

uminicã, 3 februarie, în judeþul Hunedoara va avea loc faza localã a Olimpiadei ºcolare la proba „Biologie”. Printre cele 6 unitãþi de învãþãmânt care vor gãzdui examenul se numãrã ºi Colegiul Naþional „Mihai Eminescu” din Petroºani. Celelalte 5 sunt ªcoala Gimnazialã „Ovid Densuºianu” din Haþeg,

silierii locali de la Petrila ºi cei de la Petroºani au decis ca fosta unitate medicalã sã treacã în subordinea Spitalului de Urgenþã din Petroºani. În prezent aici îºi desfãºoarã activitatea mai mulþi medici de familie, dar ºi centrul de permanenþã. Monika BACIU

ªcoala Gimnazialã „Dominic Stanca” din Orãºtie, ªcoala Gimnazialã „Horia, Cloºca ºi Criºan” din Brad, Colegiul Naþional de Informaticã „Traian Lalescu” din Hunedoara ºi Colegiul Naþional Sportiv „Cetate” din Deva. Examenele sunt programate a se derula între orele 10 ºi 12. Urmãtoarea Olimpiadã ºcolarã, cea la proba de „Matematicã”, este programatã a se desfãºura în ziua de sâmbãtã, 16 februarie. Mir cea NISTOR

„Pacheþelul guvernamental” merge ca uns în judeþul nostru

C

el puþin aceasta este concluzia inspectorilor ANPC care au fãcut la finele anului 2012 un control, iar rezultatele date publicitãþii acum aratã cã ºcolile din judeþul nostru nu au avut probleme. ªi totuºi, deficienþe au fost mai ales la unele unitãþi ºcolare din Valea Jiului. Verificarea programelor guvernamentale „cornul si laptele” ºi „mere în ºcoli” s-a derulat în perioada 17 septembrie – 21 decembrie

2012, iar comisarii Autoritãþii Naþionale pentru Protecþia Consumatorilor au verificat modul de aplicare a prevederilor legale privind acordarea de produse lactate ºi de panificaþie pentru copiii preºcolari din grãdiniþele ºi elevii din învãþãmântul de stat primar ºi gimnazial. Au fost efectuate 1.218 controale la ºcoli, dar ºi la 29 de producãtori ºi 15 distribuitori. Zeci de tone de produse lactate ºi de panificaþie au fost oprite pentru cã care erau improprii consumului, iar amenzile s-au ridicat la 96 de mii de lei. Inspectorii n-au descoperit probleme în ºcolile din judeþul nostru, de altfel, Hunedoara este una din puþinele zone unde neregulile au fost minore. Totuºi, deficienþe au fost gãsite de inspectorii sanitari veterinari care au derulat în aceeaºi perioadã controale la unitãþile ºcolare. Spre exemplu, în partea de est a Vãii Jiului, cornul a întârziat aproape o lunã de zile iar merele la fel. Maximilian GÂNJU

Studenþi mai puþini

D

eºi au trecut doar 4 luni de la debutul anului universitar 2012 – 2013, numãrul studenþilor de la universitatea din capitala Vãii Jiului a scãzut cu 550. Aceºtia, ori sau retras de bunãvoie, ori au fost exmatriculaþi. Cei mai mulþi dintre cei care au renunþat sã mai frecventeze cursurile au plecat la muncã în strãinãtate ori s-au retras pentru cã posibilitãþile materiale nu le mai permiteau sã urmeze cursurile. Alþii, dupã cum au precizat reprezentanþii Universitãþii, au renunþat deoarece au considerat cã specializãrile alese nu li se potrivesc. „O parte dintre aceºtia s-ar putea rãzgândi ºi ar putea reveni anii viitori”, sperã dascãlii de la instituþia de învãþãmânt superior din Valea Jiului. În acest an, la Universitatea din Petroºani, perioada de înscriere a fost prelungitã de mai multe ori, tocmai în ideea de a fi ocupate cât mai multe dintre locurile scoase la concurs. Pânã la urmã, însã, acestea nu au fost ocupate în totalitate ºi, în plus, numãrul studenþilor s-a rãrit biniºor. (Mircea (Mircea NISTOR) NISTOR)


6 Reportaj

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 1 februarie 2013

O momâlancã din Jieþ þine în viaþã ”România adevãratã” ”E

ste un om complet”, ne-a spus cineva despre finanþistul, consilierul local ºi omul politic Doiniþa Bãlãnesc, din Petrila. Remarca a pãrut atunci exageratã ºi încercând sã ne documentãm despre reprezentantul unei pãrþi a locuitorilor Petrilei în Consiliul Local, dar ºi cu funcþii de conducere în PNL, am fost surprinºi… Iniþial am rugat-o pe Doiniþa Maria Bãlãnesc sã ne vorbeascã despre viaþa ei, un fel de CV povestit, pentru a face o introducere la interviul pe care intenþionam sã-l facem. Felul cum ºi-a spus povestea vieþii, ne-a fãcut sã nu intervenim/tãiem/sintetizãm pentru cã totul pare a fi esenþã, care te face sã exclami plin de speranþã: ãºtia-s românii! Asta-i România adevãratã!!

D eclaraþie cu ”doi sfinþi” ”Eu, Doiniþa Maria Bãlãnesc sunt nãscutã în luna lui cuptor, pe data de 17 a anului 1973. Pot

COLÞUL LUI DENIS

spune cu mândrie cã sunt ”de-a locului” fiind crescutã ºi formatã ca om în satul Jieþ, de pãrinþii ºi bunicii mei, oameni simpli de la þarã , care nu au prea multã ºcoalã recunoscutã prin diplome, dar care în timp au dovedit cã sunt doctoranzi la cele mai grele examene… examenele la care ne supune viaþa. Pot spune despre copilãria mea a fost una frumoasã, dar ºi una muncitã. Fiind ºapte fraþi la pãrinþi, patru bãieþi ºi trei fete, iar eu fiind prima nãscutã a familiei, de mic copil am ºtiut ce este munca, responsabilitatea ºi greutãþile. Pot spune cu bucurie ºi mândrie sufleteascã cã ”am fost lumina ochilor bunicilor mei”. Bunicul meu, D-zeu sã-l ierte, a fost cel care mi-a pus sapa în mânã, cel care m-a învaþat sã ”dau mai iute cu grebla”, cu el am împãrþit ”dormitul într-o stânã”, iar bunica mea, care este în viaþã, a fost cea care m-a învãþat sã port cu mândrie portul popular ºi care, duminicã de

duminicã, mã ducea la bisericã ºi ani de-a rândul i-am luminat chipul de bucurie , copil fiind mã auzea spunând Crezul ºi Tatãl Nostru , la slujbele þinute la biserica din sat. În acelaºi timp, de la aceºti ”doi sfinþi” pentru mine, am învãþat ”sã iubesc chiar dacã nu sunt iubit’’ ºi ”sã fiu bun fãrã sã aºtept nimic în schimb”. Bunicul meu mereu îmi spunea ”în viaþã toate vin ºi pleacã la timpul lor”. Ei au sãdit în mine dragostea ºi respectul faþã de tradiþii, faþã de oameni ºi mai ales frica de D-zeu. În aceeaºi mãsura umblând cu ei pe munþi ºi dealuri, de primãvara pâna toamna , m-au învãþat sã iubesc muntele într-un fel în care nimeni nu o putea face, sã ma

bucur de fiecare floare ºi frunzã, de fiecare adiere de vânt, sã râd ºi sã plâng cu soarele ºi ploaia, sã mã aplec ºi sã sãrut pãmântul de câte ori simt cã asta îmi face bine.

”M

-am cãsãtorit prea repede, am sãdit un pom, chiar o livadã…” În aceeaºi mãsurã se aºteptau

de la mine sã fac ºcoalã, ”sã nu rãmân la coada vacii”… ªi am fãcut. Am urmat clasele 1-8 la ªc.Gen. din Jieþ, apoi am urmat Liceul Economic ºi de Drept Administrativ Petroºani, dupã care Facultatea de ªtiinþe Economice Petroºani – secþia Finanþe Asigurãri. De la 18 ani ºi un pic, imediat dupã absolvirea liceului m-am angajat ºi cu acte ãn regulã la o unitate minierã - Petrila Sud, unde am lucrat 8 ani la departamentul contabilitate. O datã cu închiderea minei am plecat 6 ani la Primãria Petrila, unde într-o zi am zis: gata, ajunge! ªi de 7 ani activez în sistemul bancar. M-am cãsãtorit, dupã spusele unora prea repede, am fost grabitã, la 18 ani, cu soþul meu Doru Bãlãnesc. Dar nouã ne-a fost bine ºi atunci ºi ne este ºi acum, iar pe 9 februarie vom pecetlui 21 de ani de cãsnicie.Viaþa noastrã a fost plinã,am avut parte de bucurii, dar ºi de multe încercãri pe care leam depãºit împreunã. Am pornit de jos, ne-am fãcut o casã, am sãdit un pom, în glumã aº putea spune chiar o livadã, dar cea mai mare realizare ºi împlinire a noastrã, sunt cei doi copii minunaþi pe care-i avem. Andreea de 20 de ani, studentã la o facultate de drept ºi Florin,16 ani, elev în clasa a- X-a la liceu. Pot spune cã viaþa noastrã începe ºi se terminã cu ei, în faþa lor orice altã prioritate pãleºte.

nu e o ”O familie formulã”

Acum, în prag de 40 de ani, chiar dacã viaþa a fost cu urcuºuri ºi coborâºuri mã consider o femeie de carierã, o soþie ºi o mamã

împlinitã. Simt cã nu am fãcut umbrã pãmântului degeaba, am fãcut din toate câte puþin la viaþa mea, ºi am datoria moralã faþã de mine ºi Dumnezeu sã preþuiesc ºi sã mã bucur de ceea ce am. Mã bucur de familia mea, de copiii mei, de finii pe care cu mare drag i-am cununat ºi am acceptat imensa responsabilitate de a le fi pãrinte spiritual, de cei ºapte copii pe care i-am botezat ºi de cei cinci nepoþei ai mei. ªi când pomenesc de aceastã nouã generaþie, mã încearcã puþin nostalgia tinereþii, dar în acelaºi timp prin ochii lor privesc cu încredere spre viitor ºi într-o lume atât de nebunã ºi dezbinatã, am satisfacþia cã eu ºi cei dragi mie, ne-am dat propria definiþie noþiunii de familie ºi nu am avut nevoie de DEX. ªi pentru cã îmi plac foarte mult citatele, aº reda un citat: ”O familie nu e o formulã. Nu,nu! O familie e o þesãturã adâncã fãcutã din cele mai tari fire, mai fierbinþi ºi mai nevãzute: din fire de sânge”. ªi tot povestindu-vã de satisfacþii îmi dau seama cã mã urmãresc ºi mici regrete: prinsã cu munca ºi mai nou cu activitatea mea politicã, nu mai am cât timp aº vrea eu sã le dedic celor dragi ºi implicit ºi mie. Pentru cã mai în glumã mai în serios hoby-urile mele sunt bine puse la pãstrare într-un sertar ºi le mai scot la aerisit aºa din când în când. ?i chiar dacã sunt legatã de tradiþii ºi momârlani, îmi place foarte mult ºi modernismul ºi nebunia din el. Mã consider ºi vreau sã cred cã sunt ºi o femeie modernã ºi la propriu ºi la figurat” – a fost CV-ul povestit al Doiniþei Maria Bãlãnesc.

”P

e palma noastrã de glie, da, suntem buricul pãmântului” Am remarcat-o anul trecut, la Zilele oraºului Petrila, când manifestarea ”a înflorit” prin portul ºi jocul popular din satele aparþinãtoare. Consilierul local, Doiniþa Maria Bãlãnesc, o femeie modernã, frumoasã, purta cu mândrie un frumos costum popular ºi nu a fost reþinutã deloc sã se prindã în joc, în timp ce alþii, chiar tineri nu avuseserã curajul ºi pãreau cã regretã… ”Dacã pictorul Sorin Ienulescu spunea cã localnicii pot fi consideraþi ”BURICUL PÃMÂNTULUI” , atunci eu, ca o completare la ce a spus domnia sa ºi ca o ”MOMÂRLANCÃ FÃLOASÃ CE SUNT”, aº putea spune cã pe palma noastrã de glie chiar ”suntem buricul pãmântului”. Port cu mare plãcere costumul popular, în el ”mã simt alt om, un om legat de vatrã”, dar trebuie sã recunosc cu o mare pãrere de rãu ca pentru familia modernã de azi pãstrarea tradiþiilor ºi obiceiurilor nealterate a devenit o cruce

greu de dus. Dar, în acelaºi timp, vreau sã cred cã, chiar dacã nu i-a ocolit tehnologia modernã ºi accesul la aceste tehnologii, momârlanii vor demonstra cã ºtiu sã fie momârlani când trebuie ºi vor arãta asta în cele mai importante momente ale vieþii lor. ªi pentru cã toatã viaþa de pânã acum a acþionat ca un om cu vederi liberale, ordonat, eficient ºi bogat sufleteºte, fireºte cã a venit momentul sã facã politicã. ªi o face activ, implicat ºi… cu pretenþii. ”Decizia de a intra în viaþa politicã am luat-o la finele anului 2011. Aºa am simþit, a fost un impuls de moment ºi consider cã pentru mine, ca om, a fost momentul potrivit… Nici prea repede, dar nici prea

târziu. Am ales PNL- ul pentru cã dintotdeauna m-am regãsit în doctrina acestui partid ce promoveazã valorile ºi interesele naþionale. PNL- ul este singurul partid autentic de dreapta ºi singurul reprezentant al liberalismului în România”.

unt om ºi mai fac ”S ºi greºeli, dau ºi multe rateuri” ªi totuºi, pentru o femeie pare mult prea mult la ce s-a angajat, respectiv soþie, mamã, om de carierã ºi acum consilier local ºi cu funcþii de rãspundere în PNL. Cum se se descurcã ºi cum le descurcã? Ambiþia ºi încrederea par a fi secretul, deºi nu le recunoºte direct. ”Nici prea greu, dar nici prea uºor… dar mã consider o femeie energicã, cu o teribilã foame de viaþã ºi recunosc cã activitatea zilnicã, din plin, mã menþine în formã. Urãsc monotonia, sunt mereu deschisã noului ºi informaþiei ºi atunci încerc sã combin ºi sã îmbin toate aceste responsabilitãþi. Nu pot spune cã totul e roz, sunt om ºi mai fac ºi greºeli, dau ºi multe rateuri, dar stã în firea omului cerebral sã evolueze în bine ºi eu cred în mine ºi în faptul cã voi reuºi”. Ce a marcat-o în viaþã pe

Doiniþa Bãlãnesc, ce fel de oameni, situaþii i-au marcat viaþa în bine sau rãu, n-a fost greu sã aflãm pentru cã are darul extraordinar de a simplifica lucrurile ºi de a le lua aºa cum sunt. ”Nu vreau sa mã leg de un om, de un lucru, sau de o situaþie… Poate concret la aceastã întrebare o sa raspund peste 20 de ani. Acum am luat din fiecare câte un pic ºi am acceptat în decursul vieþii, sã fiu înãlþatã pânã la cer câteodatã, dar ºi datã de pãmânt de nu ºtiam dacã mã mai pot ridica. Am luat din fiecare extremã tot ce a fost bun ºi am mers mai departe”. Dragostea de oameni am sesizat-o în rãstimpul cât am încercat s-o cunoaºtem, prin felul cum îi priveºte, dar ºi prin dojenealã pen-

tru cã ceartã nu poate fi numitã dupã atitudinea Doiniþei B. ªi totuºi am întrebat-o ce ar schimba la ei, dacã ar fi posibil? ”Poate o sã vi se parã un paradox ce vã spun. Nu aº schimba nimic la oameni, în schimb le-aº cere un singur lucru: ”sã îºi stãpâneascã frustrãrile ºi sã înveþe sã nu se mai sfâºie pentru nimic”. ªi totuºi, care sunt jaloanele dupã care trãieºte aceastã femeie pe care mulþi o cred, la prima vedere, timidã ºi un caracter firav, dar care poate da lecþii celor mai puternici bãrbaþi? ”CREDINÞÃ, DRAGOSTE ºi RESPECT. Dacã toate astea noi le avem la purtãtor în permanenþã ca fiind cartea noastrã de vizitã, consider cã avem ºi putem realiza totul”.

n Petrila ºi ”Î politica e grea, decum evoluþia!” Crdeam cã nu voi reuºi sã pun aceastã femeie într-o situaþie mai dificilã prin întrebãrile adresate ºi totuºi s-a întâmplat atunci când i-am cerut sã ne spunã cum vede viitorul Petrilei, al Vãii Jiului ºi al României… Ni s-a pãrut dificilã pentru cã omul cald, senin, tenace din faþa noastrã pare sã se fi transformat într-un analist rece, extrem de realist ºi exigent. ”Foarte greu de rãspuns la întrebarea asta. Viitorul este destul de incert. Pot sã spun doar cã mi-aº dori o evoluþie ºi un salt cât pentru 20 de ani. În urmatorii 4 ani îmi pun speranþele în aleºii nostri ºi în alianta care este la guvernare. Judetul Hunedoara ºi implicit Valea Jiului are la Bucureºti reprezentanþi de marcã ai PNL- ului ºi nu numai, care cred cã în colaborare ºi cu Preºedintele Consiliului Judetean, Mircea Ioan Moloþ, ar putea sãlta cu paºi mici, dar siguri ºi nivelul de trai al Vãii Jiului. Avem resurse, trebuie doar exploatate ºi puse în valoare. În ceea ce priveºte strict Petrila, pânã ºi politica e grea, decum evoluþia! Se ºtie prea bine cã alianþa USL nu functioneazã, s-au fãcut alte aliante care nu au avut ca bazã neapãrat interesele cetãþeanului ºi implicit ridicarea standardelor la nivel de oraº. În lupta asta pentru o bunã ºi corectã administraþie localã, consilierii PNL sunt singuri de cele mai multe ori, doar cu deviza brãtienilor ”PRIN NOI ÎN?INE” ºi mai nou cu un abil ºi drept om politic în fruntea organizaþiei locale, COSTEL AVRAM, pe care eu personal îl voi susþine, dar de la care am ºi mari aºteptãri”. Tot ce poþi spera de la aceastã femeie – un om complet, român neaoº - este sã nu se lase schimbatã de politicã, de oameni, de ceea ce alþii considerã viaþã. Prin ea ºi prin alþii ca ea, noi toþi putem spera la… evoluþie pe ”palma noastrã de glie”. Ileana FIRÞULESCU

Reportaj 7


6 Reportaj

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 1 februarie 2013

O momâlancã din Jieþ þine în viaþã ”România adevãratã” ”E

ste un om complet”, ne-a spus cineva despre finanþistul, consilierul local ºi omul politic Doiniþa Bãlãnesc, din Petrila. Remarca a pãrut atunci exageratã ºi încercând sã ne documentãm despre reprezentantul unei pãrþi a locuitorilor Petrilei în Consiliul Local, dar ºi cu funcþii de conducere în PNL, am fost surprinºi… Iniþial am rugat-o pe Doiniþa Maria Bãlãnesc sã ne vorbeascã despre viaþa ei, un fel de CV povestit, pentru a face o introducere la interviul pe care intenþionam sã-l facem. Felul cum ºi-a spus povestea vieþii, ne-a fãcut sã nu intervenim/tãiem/sintetizãm pentru cã totul pare a fi esenþã, care te face sã exclami plin de speranþã: ãºtia-s românii! Asta-i România adevãratã!!

D eclaraþie cu ”doi sfinþi” ”Eu, Doiniþa Maria Bãlãnesc sunt nãscutã în luna lui cuptor, pe data de 17 a anului 1973. Pot

COLÞUL LUI DENIS

spune cu mândrie cã sunt ”de-a locului” fiind crescutã ºi formatã ca om în satul Jieþ, de pãrinþii ºi bunicii mei, oameni simpli de la þarã , care nu au prea multã ºcoalã recunoscutã prin diplome, dar care în timp au dovedit cã sunt doctoranzi la cele mai grele examene… examenele la care ne supune viaþa. Pot spune despre copilãria mea a fost una frumoasã, dar ºi una muncitã. Fiind ºapte fraþi la pãrinþi, patru bãieþi ºi trei fete, iar eu fiind prima nãscutã a familiei, de mic copil am ºtiut ce este munca, responsabilitatea ºi greutãþile. Pot spune cu bucurie ºi mândrie sufleteascã cã ”am fost lumina ochilor bunicilor mei”. Bunicul meu, D-zeu sã-l ierte, a fost cel care mi-a pus sapa în mânã, cel care m-a învaþat sã ”dau mai iute cu grebla”, cu el am împãrþit ”dormitul într-o stânã”, iar bunica mea, care este în viaþã, a fost cea care m-a învãþat sã port cu mândrie portul popular ºi care, duminicã de

duminicã, mã ducea la bisericã ºi ani de-a rândul i-am luminat chipul de bucurie , copil fiind mã auzea spunând Crezul ºi Tatãl Nostru , la slujbele þinute la biserica din sat. În acelaºi timp, de la aceºti ”doi sfinþi” pentru mine, am învãþat ”sã iubesc chiar dacã nu sunt iubit’’ ºi ”sã fiu bun fãrã sã aºtept nimic în schimb”. Bunicul meu mereu îmi spunea ”în viaþã toate vin ºi pleacã la timpul lor”. Ei au sãdit în mine dragostea ºi respectul faþã de tradiþii, faþã de oameni ºi mai ales frica de D-zeu. În aceeaºi mãsura umblând cu ei pe munþi ºi dealuri, de primãvara pâna toamna , m-au învãþat sã iubesc muntele într-un fel în care nimeni nu o putea face, sã ma

bucur de fiecare floare ºi frunzã, de fiecare adiere de vânt, sã râd ºi sã plâng cu soarele ºi ploaia, sã mã aplec ºi sã sãrut pãmântul de câte ori simt cã asta îmi face bine.

”M

-am cãsãtorit prea repede, am sãdit un pom, chiar o livadã…” În aceeaºi mãsurã se aºteptau

de la mine sã fac ºcoalã, ”sã nu rãmân la coada vacii”… ªi am fãcut. Am urmat clasele 1-8 la ªc.Gen. din Jieþ, apoi am urmat Liceul Economic ºi de Drept Administrativ Petroºani, dupã care Facultatea de ªtiinþe Economice Petroºani – secþia Finanþe Asigurãri. De la 18 ani ºi un pic, imediat dupã absolvirea liceului m-am angajat ºi cu acte ãn regulã la o unitate minierã - Petrila Sud, unde am lucrat 8 ani la departamentul contabilitate. O datã cu închiderea minei am plecat 6 ani la Primãria Petrila, unde într-o zi am zis: gata, ajunge! ªi de 7 ani activez în sistemul bancar. M-am cãsãtorit, dupã spusele unora prea repede, am fost grabitã, la 18 ani, cu soþul meu Doru Bãlãnesc. Dar nouã ne-a fost bine ºi atunci ºi ne este ºi acum, iar pe 9 februarie vom pecetlui 21 de ani de cãsnicie.Viaþa noastrã a fost plinã,am avut parte de bucurii, dar ºi de multe încercãri pe care leam depãºit împreunã. Am pornit de jos, ne-am fãcut o casã, am sãdit un pom, în glumã aº putea spune chiar o livadã, dar cea mai mare realizare ºi împlinire a noastrã, sunt cei doi copii minunaþi pe care-i avem. Andreea de 20 de ani, studentã la o facultate de drept ºi Florin,16 ani, elev în clasa a- X-a la liceu. Pot spune cã viaþa noastrã începe ºi se terminã cu ei, în faþa lor orice altã prioritate pãleºte.

nu e o ”O familie formulã”

Acum, în prag de 40 de ani, chiar dacã viaþa a fost cu urcuºuri ºi coborâºuri mã consider o femeie de carierã, o soþie ºi o mamã

împlinitã. Simt cã nu am fãcut umbrã pãmântului degeaba, am fãcut din toate câte puþin la viaþa mea, ºi am datoria moralã faþã de mine ºi Dumnezeu sã preþuiesc ºi sã mã bucur de ceea ce am. Mã bucur de familia mea, de copiii mei, de finii pe care cu mare drag i-am cununat ºi am acceptat imensa responsabilitate de a le fi pãrinte spiritual, de cei ºapte copii pe care i-am botezat ºi de cei cinci nepoþei ai mei. ªi când pomenesc de aceastã nouã generaþie, mã încearcã puþin nostalgia tinereþii, dar în acelaºi timp prin ochii lor privesc cu încredere spre viitor ºi într-o lume atât de nebunã ºi dezbinatã, am satisfacþia cã eu ºi cei dragi mie, ne-am dat propria definiþie noþiunii de familie ºi nu am avut nevoie de DEX. ªi pentru cã îmi plac foarte mult citatele, aº reda un citat: ”O familie nu e o formulã. Nu,nu! O familie e o þesãturã adâncã fãcutã din cele mai tari fire, mai fierbinþi ºi mai nevãzute: din fire de sânge”. ªi tot povestindu-vã de satisfacþii îmi dau seama cã mã urmãresc ºi mici regrete: prinsã cu munca ºi mai nou cu activitatea mea politicã, nu mai am cât timp aº vrea eu sã le dedic celor dragi ºi implicit ºi mie. Pentru cã mai în glumã mai în serios hoby-urile mele sunt bine puse la pãstrare într-un sertar ºi le mai scot la aerisit aºa din când în când. ?i chiar dacã sunt legatã de tradiþii ºi momârlani, îmi place foarte mult ºi modernismul ºi nebunia din el. Mã consider ºi vreau sã cred cã sunt ºi o femeie modernã ºi la propriu ºi la figurat” – a fost CV-ul povestit al Doiniþei Maria Bãlãnesc.

”P

e palma noastrã de glie, da, suntem buricul pãmântului” Am remarcat-o anul trecut, la Zilele oraºului Petrila, când manifestarea ”a înflorit” prin portul ºi jocul popular din satele aparþinãtoare. Consilierul local, Doiniþa Maria Bãlãnesc, o femeie modernã, frumoasã, purta cu mândrie un frumos costum popular ºi nu a fost reþinutã deloc sã se prindã în joc, în timp ce alþii, chiar tineri nu avuseserã curajul ºi pãreau cã regretã… ”Dacã pictorul Sorin Ienulescu spunea cã localnicii pot fi consideraþi ”BURICUL PÃMÂNTULUI” , atunci eu, ca o completare la ce a spus domnia sa ºi ca o ”MOMÂRLANCÃ FÃLOASÃ CE SUNT”, aº putea spune cã pe palma noastrã de glie chiar ”suntem buricul pãmântului”. Port cu mare plãcere costumul popular, în el ”mã simt alt om, un om legat de vatrã”, dar trebuie sã recunosc cu o mare pãrere de rãu ca pentru familia modernã de azi pãstrarea tradiþiilor ºi obiceiurilor nealterate a devenit o cruce

greu de dus. Dar, în acelaºi timp, vreau sã cred cã, chiar dacã nu i-a ocolit tehnologia modernã ºi accesul la aceste tehnologii, momârlanii vor demonstra cã ºtiu sã fie momârlani când trebuie ºi vor arãta asta în cele mai importante momente ale vieþii lor. ªi pentru cã toatã viaþa de pânã acum a acþionat ca un om cu vederi liberale, ordonat, eficient ºi bogat sufleteºte, fireºte cã a venit momentul sã facã politicã. ªi o face activ, implicat ºi… cu pretenþii. ”Decizia de a intra în viaþa politicã am luat-o la finele anului 2011. Aºa am simþit, a fost un impuls de moment ºi consider cã pentru mine, ca om, a fost momentul potrivit… Nici prea repede, dar nici prea

târziu. Am ales PNL- ul pentru cã dintotdeauna m-am regãsit în doctrina acestui partid ce promoveazã valorile ºi interesele naþionale. PNL- ul este singurul partid autentic de dreapta ºi singurul reprezentant al liberalismului în România”.

unt om ºi mai fac ”S ºi greºeli, dau ºi multe rateuri” ªi totuºi, pentru o femeie pare mult prea mult la ce s-a angajat, respectiv soþie, mamã, om de carierã ºi acum consilier local ºi cu funcþii de rãspundere în PNL. Cum se se descurcã ºi cum le descurcã? Ambiþia ºi încrederea par a fi secretul, deºi nu le recunoºte direct. ”Nici prea greu, dar nici prea uºor… dar mã consider o femeie energicã, cu o teribilã foame de viaþã ºi recunosc cã activitatea zilnicã, din plin, mã menþine în formã. Urãsc monotonia, sunt mereu deschisã noului ºi informaþiei ºi atunci încerc sã combin ºi sã îmbin toate aceste responsabilitãþi. Nu pot spune cã totul e roz, sunt om ºi mai fac ºi greºeli, dau ºi multe rateuri, dar stã în firea omului cerebral sã evolueze în bine ºi eu cred în mine ºi în faptul cã voi reuºi”. Ce a marcat-o în viaþã pe

Doiniþa Bãlãnesc, ce fel de oameni, situaþii i-au marcat viaþa în bine sau rãu, n-a fost greu sã aflãm pentru cã are darul extraordinar de a simplifica lucrurile ºi de a le lua aºa cum sunt. ”Nu vreau sa mã leg de un om, de un lucru, sau de o situaþie… Poate concret la aceastã întrebare o sa raspund peste 20 de ani. Acum am luat din fiecare câte un pic ºi am acceptat în decursul vieþii, sã fiu înãlþatã pânã la cer câteodatã, dar ºi datã de pãmânt de nu ºtiam dacã mã mai pot ridica. Am luat din fiecare extremã tot ce a fost bun ºi am mers mai departe”. Dragostea de oameni am sesizat-o în rãstimpul cât am încercat s-o cunoaºtem, prin felul cum îi priveºte, dar ºi prin dojenealã pen-

tru cã ceartã nu poate fi numitã dupã atitudinea Doiniþei B. ªi totuºi am întrebat-o ce ar schimba la ei, dacã ar fi posibil? ”Poate o sã vi se parã un paradox ce vã spun. Nu aº schimba nimic la oameni, în schimb le-aº cere un singur lucru: ”sã îºi stãpâneascã frustrãrile ºi sã înveþe sã nu se mai sfâºie pentru nimic”. ªi totuºi, care sunt jaloanele dupã care trãieºte aceastã femeie pe care mulþi o cred, la prima vedere, timidã ºi un caracter firav, dar care poate da lecþii celor mai puternici bãrbaþi? ”CREDINÞÃ, DRAGOSTE ºi RESPECT. Dacã toate astea noi le avem la purtãtor în permanenþã ca fiind cartea noastrã de vizitã, consider cã avem ºi putem realiza totul”.

n Petrila ºi ”Î politica e grea, decum evoluþia!” Crdeam cã nu voi reuºi sã pun aceastã femeie într-o situaþie mai dificilã prin întrebãrile adresate ºi totuºi s-a întâmplat atunci când i-am cerut sã ne spunã cum vede viitorul Petrilei, al Vãii Jiului ºi al României… Ni s-a pãrut dificilã pentru cã omul cald, senin, tenace din faþa noastrã pare sã se fi transformat într-un analist rece, extrem de realist ºi exigent. ”Foarte greu de rãspuns la întrebarea asta. Viitorul este destul de incert. Pot sã spun doar cã mi-aº dori o evoluþie ºi un salt cât pentru 20 de ani. În urmatorii 4 ani îmi pun speranþele în aleºii nostri ºi în alianta care este la guvernare. Judetul Hunedoara ºi implicit Valea Jiului are la Bucureºti reprezentanþi de marcã ai PNL- ului ºi nu numai, care cred cã în colaborare ºi cu Preºedintele Consiliului Judetean, Mircea Ioan Moloþ, ar putea sãlta cu paºi mici, dar siguri ºi nivelul de trai al Vãii Jiului. Avem resurse, trebuie doar exploatate ºi puse în valoare. În ceea ce priveºte strict Petrila, pânã ºi politica e grea, decum evoluþia! Se ºtie prea bine cã alianþa USL nu functioneazã, s-au fãcut alte aliante care nu au avut ca bazã neapãrat interesele cetãþeanului ºi implicit ridicarea standardelor la nivel de oraº. În lupta asta pentru o bunã ºi corectã administraþie localã, consilierii PNL sunt singuri de cele mai multe ori, doar cu deviza brãtienilor ”PRIN NOI ÎN?INE” ºi mai nou cu un abil ºi drept om politic în fruntea organizaþiei locale, COSTEL AVRAM, pe care eu personal îl voi susþine, dar de la care am ºi mari aºteptãri”. Tot ce poþi spera de la aceastã femeie – un om complet, român neaoº - este sã nu se lase schimbatã de politicã, de oameni, de ceea ce alþii considerã viaþã. Prin ea ºi prin alþii ca ea, noi toþi putem spera la… evoluþie pe ”palma noastrã de glie”. Ileana FIRÞULESCU

Reportaj 7


8 Actualitate

A

nunþul privind retragerea din campionat a echipei de fotbal Jiul Petroºani a generat un val de nemulþumire în rândul mai multor pensionari, suporteri ai acesteia, care i-au adresat un protest pe acest subiect, primarului municipiului Petroºani, dl. Tiberiu Iacob Ridzi. În protestul lor, pensionarii îi solicitã primarului sã preia sub administrarea Primãriei Petroºani, activitatea CS Jiul, dar ºi sã acorde mai multã atenþie activitãþilor sportive din Valea Jiului. Pe marginea acestui subiect, primarul municipiului Petroºani, dl. Tiberiu Iacob Ridzi, face urmãtoarele precizãri: z Istoria ºi palmaresul C.S. Jiul Petroºani sunt elemente care au constituit pentru primarul municipiului Petroºani, un fericit prilej pentru a marca, printr-o amplã manifestare publicã, aniversarea a 90 de ani de la înfiinþarea acestuia. Sã ne aducem aminte cã, în 2009, la iniþiativa primarului municipiului Petroºani, a fost editat albumul „Jiul Petroºani – 90 de ani de istorie” ºi tot atunci, câteva din personalitãþile emblematice din istoria clubului au fost distinse cu titlul de cetãþean de onoare al municipiului Petroºani (Mircea Pascu, Gigi Mulþescu º.a.). z Primãria municipiului Petroºani a pus, gratuit, la dispoziþia CS Jiul Petroºani baza sportivã care se aflã în proprietatea acestei instituþii. Mai mult, în mod con-

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 1 februarie 2013

Tiberiu Iacob Ridzi: „C.S. „Jiul” Petroºani îºi poate continua istoria numai printr-un efort comun al comunitãþii” stant, de-a lungul anilor, la iniþiativa primarului Tiberiu Iacob Ridzi, CS Jiul Petroºani a fost sprijinit prin realizarea unor importante investiþii în întreþinerea ºi modernizarea arenei sportive, a terenurilor de sport ºi anexelor acestuia. În acest sens, au fost montate scaune moderne în tribunele stadionului Jiul, au fost realizate lucrãri de infrastructurã la vestiare, la sala de mese ºi alte anexe ale complexului sportiv, a fost realizat iluminatul terenului de tenis, a fost modernizat prin aplicarea de gazon artificial unul din terenurile anexe ale complexului sportiv. În plus, a fost asiguratã în repetate rânduri, cu titlu gratuit, prezenþa la meciurile echipei Jiul a Poliþiei Comunitare. z Din punct de vedere financiar, Primãria Petroºani a alocat, în mod constant, sume însemnate pentru susþinerea echipei de juniori Jiul Petroºani. z Înfiinþarea C.S.M. Petroºani reprezintã o altã iniþiativã la baza cãreia a stat dorinþa primarului municipiului Petroºani de a avea un club sportiv al municipalitãþii, la care au fost invitaþi sã adere ºi sã activeze toþi acei sportivi dornici sã participe la diverse competiþii, purtând însemnele acestui club sportiv ºi al municipalitãþii. z În mod constant, la final de an, Primãria municipiului Petroºani ºi Consiliul local, la iniþiativa

25 februarie 2013 Orele 19.00 Casa de Culturã Ion Dulãmiþã Petroºani

d-lui primar Tiberiu Iacob Ridzi acordã premii tututor sportivilor din Petroºani care au obþinut rezultate notabile în cadrul competiþiilor naþionale ºi internaþionale, pentru toate disciplinele sportive reprezentate. z Dincolo de iniþiativele privind sprijinirea sportului de performanþã, primarul municipiului Petroºani a acordat o atenþie cu totul ºi cu totul aparte încurajãrii ºi susþinerii sportului de masã, creându-se în acest sens mai multe baze sportive, în special la unitãþile de învãþãmânt, dar ºi în diverse locaþii publice. Chiar ºi programul „Zilelor municipiului Petroºani” cuprinde o suitã de manifestãri ºi competiþii destinate exclusiv promovãrii ºi încurajãrii sportului, în special în rândul copiilor ºi tinerilor. În ceea ce priveºte activitatea C.S. Jiul Petroºani din ultimii ani, în nici un caz lipsa de perfomanþã sau, în fine, decizia de retragere

din campionat a echipei, luatã de conducerea clubului în acest an, nu poate fi imputatã Primãriei municipiului Petroºani, Consiliului local ºi, cu atât mai puþin, primarului Tiberiu Iacob Ridzi. Solicitarea, exprimatã ºi în petiþia semnatarilor protestului înaintat Primãriei Municipiului Petroºani, ca Primãria ºi Consiliul local Petroºani sã preia în administrare directã echipa de fotbal Jiul Petroºani nu reprezintã, din pãcate, o soluþie pentru rezolvarea situaþiei în care se regãseºte aceasta. „Am spus în repetate rânduri cã bugetul local al municipiului Petroºani nu dispune de acele resurse financiare capabile sã asigure susþinerea în totalitate a echipei de fotbal Jiul. Pe de altã parte, aºa cum am mai declarat, legislaþia nu ne permite sã finanþãm, de la bugetul public, asociaþii sportive de interes privat, aºa cum este organi-

zat, în acest moment, clubul Jiul. De asemenea, nu putem nici sã preluãm, pur ºi simplu, în actuala situaþie, de la C.S. Jiul echipa de fotbal ºi sã asigurãm finanþarea integralã a evoluþiei acesteia în campionat”, a declarat primarul municipiului Petroºani, dl. Tiberiu Iacob Ridzi. Nici exemplul altor primãrii din þarã (Primãria Oradea, Primãria Sibiu, Primãria Tg. Mureº) sugerat de petiþionari ºi cu atât mai puþin nostalgia momentelor de glorie ale echipei-fanion a minerilor din Valea Jiului nu sunt chestiuni în mãsurã sã rezolve situaþia. Primarul municipiului Petroºani aratã cã nici bugetul local ºi nici puterea economicã a localitãþii nu pot fi comparate cu cele din oraºele menþionate. „Adevãrul este cã simpla întreþinere a echipei de fotbal Jiul – fãrã sã putem vorbi despre dorinþa de performanþã – ar costa administraþia localã cât toate celelalte evenimente publice pe care le organizãm într-un an (Zilele oraºului, Revelionul pensionarilor, nedeile momârlanilor, Ziua copilului etc.). Ce sã facem? Sã renunþãm la tot pentru a finanþa doar echipa de fotbal ? Sã ne aducem aminte cã, în perioadele de glorie ale Jiului, echipa beneficia de finanþarea unui colos al industriei naþionale – Compania Huilei – de unde se pompau resurse financiare uriaºe pentru susþinerea echipei, fapt care a generat, sã ne aducem aminte, nu o datã, discuþii ºi controverse legate de finanþarea echipei de fotbal. Or eu, ca primar al municipiului Petroºani, nu mi-am permis ºi nu-mi voi permite niciodatã sã dau mãcar ocazia unor astfel de discuþii legate de finanþãrile fãcute din bani publici, pentru sport sau pentru orice altceva”, precizeazã primarul Tiberiu Iacob Ridzi. Cu toate acestea, dl. primar Tiberiu Iacob Ridzi este întrutotul de acord cã, pentru iubitorii de fotbal din Petroºani ºi din Valea Jiului, dar ºi pentru prestigiul acumulat în cei aproape 100 de ani de existenþã ai echipei de fotbal Jiul Petroºani, continuitatea activitãþii acesteia este una absolut justificatã. În acest sens, primarul municipiului

Petroºani propune ºi o posibilã soluþie: „Nu privesc aceastã problemã punând în faþã chestiunea abandonãrii definitive a subiectului. Dimpotrivã, propun ºi sunt gata sã susþin o posibilã soluþie. O soluþie care nu este însã dependentã exclusiv de Primãria Petroºani, ci de întreaga comunitate. Sã ne aducem aminte cã, în ultima sa perioadã de glorie (anii `90) echipa de fotbal Jiul Petroºani era susþinutã nu doar de sponsori generoºi ºi puternici, nu doar prin contribuþia tuturor autoritãþilor locale din Valea Jiului, ci în principal din contribuþia suporterilor, care cotizau din propriul salariu, în fiecare lunã, pentru activitzatea CS Jiul, în contul unui abonament la meciurile de acasã ale echipei. Pe acest model, propun sã iniþiem o subscripþie publicã la care sã participe, în primul rând, suporterii echipei, dar ºi iubitorii de fotbal din Petroºani, din Valea Jiului ºi nu numai. În plus, personal voi cãuta sã conving o parte din agenþii economici ºi reprezentanþii celorlalte comunitãþi din Valea Jiului sã vinã alãturi de noi, astfel încât, împreunã, sã putem asigura în primul rând finanþarea ºi, mai apoi, cadrul necesar unei activitãþi generatoare de performanþã în cadrul echipei de fotbal fanion a Vãii Jiului. Pentru cã soluþia salvãrii ºi relansãrii în competiþiile de înaltã clasã a acestei echipe nu poate fi decât una a întregii comunitãþi”, a declarat dl. Tiberiu Iacob Ridzi. În altã ordine de idei, primarul municipiului Petroºani dã asigurãri cã a fost, este ºi rãmâne un susþinãtor al sportului, atât de mase cât ºi de performanþã. „Consider cã acuzaþia cã nu mi-ar plãcea sportul, pe care mi-o aduc autorii protestului adresat Primãriei, este ºi nedreaptã ºi nejustificatã. Cred cã, în ultimii ani, am demonstrat prin faptele mele cã nu sunt doar un susþinãtor fervent al miºcãrii sportive din oraºul nostru, ci ºi un practicant al sportului, desigur nu la nivelul celui de performanþã, ci doar de plãcere. Doresc sã vã asigur cã, în ciuda oricãror obstacole pe care le-am mai întâmpinat, toate promisiunile pe care le-am fãcut cetãþenilor din Petroºani se vor materializa. Inclusiv în domeniul sportului, dar nu numai”, mai precizeazã primarul municipiului Petroºani.

Actualitate 9

Transport gratuit pentru pensionari

C

onsiliul Local Petroºani a instituit un regulament de acordare a tichetelor de cãlãtorie gratuite.

Încercãri (sortite eºecului) de salvare a Jiului uºine lor cã au „R dãrâmat un simbol” susþin cei mai mulþi dintre cei care, ca jucãtori sau antrenori, au pus umãrul la menþinerea echipei „Jiul” în prima linie a fotbalului românesc.

Asta, cu referire directã cãtre cei care au îngropat ºi au contribuit la (apropiata) desfiinþare a echipei fanion a Vãii Jiului. În acest timp, suporterii, mai tineri, încearcã sã salveze echipa cu ajutorul Internetului,

Parcare auto pentru INSEMEX

I

NSEMEX îºi mãreºte parcarea. Institutul Naþional de Cercetare Dezvoltare pentru Securitate Minierã ºi Protecþie Antiexplozivã - INSEMEX Petroºani a încheiat un contract cu o societate din Petroºani pentru amenajarea unei parcãri auto in suprafaþa de 380 mp în vecinãtatea sediului INCD-INSEMEX Petroºani.

iar cei mai vârstnici, prin întâlniri cu reprezentanþii autoritãþilor locale. Astfel, în aceastã sãptãmânã, mai mulþi suporteri de vârsta a III-a i-au înmânat primarului Tiberiu Iacob – Ridzi o petiþie prin care solicitau intervenþia autoritãþilor locale în vederea evitãrii desfiinþãrii echipei lor de suflet. Concluzia rezultatã în urma depunerii petiþiei ar fi cã „Nu se poate”. Mai exact, primãria nu poate, din punct de vedere legal, ºi nici din punct de vedere finaciar, sã rezolve situaþia care va duce la desfiinþarea Jiului.

Pe de altã parte, pe site-urile de sport de socializare sau dedicate ligilor inferioare, fanii mai tineri ai Jiului au demarat o campanie de salvare a echipei lor favorite. „Nu îngropaþi fotbalul din Petroºani” sau „Nu lãsaþi Jiul sã moarã” sunt cele mai multe dintre mesajele postate de cãtre suporterii alb – negrilor. ªi în acest caz, concluzia este aceeaºi ºi anume „Nu se poate”. Nu de alta dar, pentru ca Jiul sã mai supravieþuiascã, ar fi nevoie de cineva care sã preia echipa cu antrenori, jucãtori, plus datorii, cu tot. Ori, în

Contractul, în sumã de 185 de mii de lei a fost atribuit societãþii petroºãnene Consmin. Principalele lucrãri constau în realizarea unui zid de sprijin cu ºi fãrã consolã cu toate lucrãrile aferente, în lungime de 55 m; realizarea unei balustrade de protecþie pe toate lungimea zidului;dsfacerea balustradei existente pe lângã trotuar pe lungimea de acces în parcare ºi amenajarea bordurãrii pe toate lungimea trotuarului de delimitare a parcãrii; mãrirea capacitãþi portante a trotuarului în zona de acces în parcare; realizarea stratului rutier necesar parcãrii ºi montarea semnelor de avertizare, de circulaþie ºi vopsitorii. Monika BACIU

condiþiile în care finanþatorul Alin Simota a declarat cã nu mai poate continua iar primãria nu poate ºi nici nu prea vrea sã preia echipa, singura soluþie (pentru salvarea echipei care a activat timp de ani buni în prima divizie) ar fi apariþia unui alt om de afaceri potent financiar ºi dispus sã salveze Jiul. În acest moment, însã, acest lucru este puþin probabil astfel cã, se pare, „bãtrâna doamnã” nãscutã în urmã cu 94 de ani, are programat decesul pentru anul 2013. Mir cea NISTOR

Tichete de cãlãtorie pentru persoanele cu handicap

Astfel, conform hotãrârii adoptate de Consiliu Local Petroºani, pensionarii care au o pensie de pânã la 1.000 de lei, inclusiv, pot beneficia de aceste tichete gratuite de transport. De asemenea, veteranii ºi vãduvele de rãzboi, precum ºi persoanele prevãzute în Decretului-Lege Nr. 118/1990, beneficiazã în continuarea de subveþionarea a zece cãlãtorii dus-întors, indiferent de cuantumul pensiei. Car men COSMAN Petrila. Tichetele de transport se vor elibera pe bazã de semnãturã de cãtre SPLAS Petrila. Consilierul PC, Ioan Temneanu a solicitat suplimentarea biletelor de cãlãtorie cu încã douã, însã propunerea sa a fost respinsã. Monika BACIU

P

ersoanele cu deficienþe locomotorii din Petrila vor beneficia de tichete de cãlãtorie din partea administraþiei locale. Consilierii din localitate au aprobat acordarea de tichete de transport pentru aceastã categorie de persoane. ”Am aprobat un numãr de opt tichete pentru persoanele cu handicap grav ºi accentuat ºi însoþitorii acestor persoane. Tichetele de transport se vor

elibera pe bazã de semnãtura de la Centrul de Asistenþã Socialã al primãriei. Persoanele respective sunt în evidenþã centrului de asistenþã socialã”, a declarat viceprimarul oraºului Petrila, Vasile Jurca. Cãlãtoriile sunt valabile doar pe rutele Petroºani-


8 Actualitate

A

nunþul privind retragerea din campionat a echipei de fotbal Jiul Petroºani a generat un val de nemulþumire în rândul mai multor pensionari, suporteri ai acesteia, care i-au adresat un protest pe acest subiect, primarului municipiului Petroºani, dl. Tiberiu Iacob Ridzi. În protestul lor, pensionarii îi solicitã primarului sã preia sub administrarea Primãriei Petroºani, activitatea CS Jiul, dar ºi sã acorde mai multã atenþie activitãþilor sportive din Valea Jiului. Pe marginea acestui subiect, primarul municipiului Petroºani, dl. Tiberiu Iacob Ridzi, face urmãtoarele precizãri: z Istoria ºi palmaresul C.S. Jiul Petroºani sunt elemente care au constituit pentru primarul municipiului Petroºani, un fericit prilej pentru a marca, printr-o amplã manifestare publicã, aniversarea a 90 de ani de la înfiinþarea acestuia. Sã ne aducem aminte cã, în 2009, la iniþiativa primarului municipiului Petroºani, a fost editat albumul „Jiul Petroºani – 90 de ani de istorie” ºi tot atunci, câteva din personalitãþile emblematice din istoria clubului au fost distinse cu titlul de cetãþean de onoare al municipiului Petroºani (Mircea Pascu, Gigi Mulþescu º.a.). z Primãria municipiului Petroºani a pus, gratuit, la dispoziþia CS Jiul Petroºani baza sportivã care se aflã în proprietatea acestei instituþii. Mai mult, în mod con-

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 1 februarie 2013

Tiberiu Iacob Ridzi: „C.S. „Jiul” Petroºani îºi poate continua istoria numai printr-un efort comun al comunitãþii” stant, de-a lungul anilor, la iniþiativa primarului Tiberiu Iacob Ridzi, CS Jiul Petroºani a fost sprijinit prin realizarea unor importante investiþii în întreþinerea ºi modernizarea arenei sportive, a terenurilor de sport ºi anexelor acestuia. În acest sens, au fost montate scaune moderne în tribunele stadionului Jiul, au fost realizate lucrãri de infrastructurã la vestiare, la sala de mese ºi alte anexe ale complexului sportiv, a fost realizat iluminatul terenului de tenis, a fost modernizat prin aplicarea de gazon artificial unul din terenurile anexe ale complexului sportiv. În plus, a fost asiguratã în repetate rânduri, cu titlu gratuit, prezenþa la meciurile echipei Jiul a Poliþiei Comunitare. z Din punct de vedere financiar, Primãria Petroºani a alocat, în mod constant, sume însemnate pentru susþinerea echipei de juniori Jiul Petroºani. z Înfiinþarea C.S.M. Petroºani reprezintã o altã iniþiativã la baza cãreia a stat dorinþa primarului municipiului Petroºani de a avea un club sportiv al municipalitãþii, la care au fost invitaþi sã adere ºi sã activeze toþi acei sportivi dornici sã participe la diverse competiþii, purtând însemnele acestui club sportiv ºi al municipalitãþii. z În mod constant, la final de an, Primãria municipiului Petroºani ºi Consiliul local, la iniþiativa

25 februarie 2013 Orele 19.00 Casa de Culturã Ion Dulãmiþã Petroºani

d-lui primar Tiberiu Iacob Ridzi acordã premii tututor sportivilor din Petroºani care au obþinut rezultate notabile în cadrul competiþiilor naþionale ºi internaþionale, pentru toate disciplinele sportive reprezentate. z Dincolo de iniþiativele privind sprijinirea sportului de performanþã, primarul municipiului Petroºani a acordat o atenþie cu totul ºi cu totul aparte încurajãrii ºi susþinerii sportului de masã, creându-se în acest sens mai multe baze sportive, în special la unitãþile de învãþãmânt, dar ºi în diverse locaþii publice. Chiar ºi programul „Zilelor municipiului Petroºani” cuprinde o suitã de manifestãri ºi competiþii destinate exclusiv promovãrii ºi încurajãrii sportului, în special în rândul copiilor ºi tinerilor. În ceea ce priveºte activitatea C.S. Jiul Petroºani din ultimii ani, în nici un caz lipsa de perfomanþã sau, în fine, decizia de retragere

din campionat a echipei, luatã de conducerea clubului în acest an, nu poate fi imputatã Primãriei municipiului Petroºani, Consiliului local ºi, cu atât mai puþin, primarului Tiberiu Iacob Ridzi. Solicitarea, exprimatã ºi în petiþia semnatarilor protestului înaintat Primãriei Municipiului Petroºani, ca Primãria ºi Consiliul local Petroºani sã preia în administrare directã echipa de fotbal Jiul Petroºani nu reprezintã, din pãcate, o soluþie pentru rezolvarea situaþiei în care se regãseºte aceasta. „Am spus în repetate rânduri cã bugetul local al municipiului Petroºani nu dispune de acele resurse financiare capabile sã asigure susþinerea în totalitate a echipei de fotbal Jiul. Pe de altã parte, aºa cum am mai declarat, legislaþia nu ne permite sã finanþãm, de la bugetul public, asociaþii sportive de interes privat, aºa cum este organi-

zat, în acest moment, clubul Jiul. De asemenea, nu putem nici sã preluãm, pur ºi simplu, în actuala situaþie, de la C.S. Jiul echipa de fotbal ºi sã asigurãm finanþarea integralã a evoluþiei acesteia în campionat”, a declarat primarul municipiului Petroºani, dl. Tiberiu Iacob Ridzi. Nici exemplul altor primãrii din þarã (Primãria Oradea, Primãria Sibiu, Primãria Tg. Mureº) sugerat de petiþionari ºi cu atât mai puþin nostalgia momentelor de glorie ale echipei-fanion a minerilor din Valea Jiului nu sunt chestiuni în mãsurã sã rezolve situaþia. Primarul municipiului Petroºani aratã cã nici bugetul local ºi nici puterea economicã a localitãþii nu pot fi comparate cu cele din oraºele menþionate. „Adevãrul este cã simpla întreþinere a echipei de fotbal Jiul – fãrã sã putem vorbi despre dorinþa de performanþã – ar costa administraþia localã cât toate celelalte evenimente publice pe care le organizãm într-un an (Zilele oraºului, Revelionul pensionarilor, nedeile momârlanilor, Ziua copilului etc.). Ce sã facem? Sã renunþãm la tot pentru a finanþa doar echipa de fotbal ? Sã ne aducem aminte cã, în perioadele de glorie ale Jiului, echipa beneficia de finanþarea unui colos al industriei naþionale – Compania Huilei – de unde se pompau resurse financiare uriaºe pentru susþinerea echipei, fapt care a generat, sã ne aducem aminte, nu o datã, discuþii ºi controverse legate de finanþarea echipei de fotbal. Or eu, ca primar al municipiului Petroºani, nu mi-am permis ºi nu-mi voi permite niciodatã sã dau mãcar ocazia unor astfel de discuþii legate de finanþãrile fãcute din bani publici, pentru sport sau pentru orice altceva”, precizeazã primarul Tiberiu Iacob Ridzi. Cu toate acestea, dl. primar Tiberiu Iacob Ridzi este întrutotul de acord cã, pentru iubitorii de fotbal din Petroºani ºi din Valea Jiului, dar ºi pentru prestigiul acumulat în cei aproape 100 de ani de existenþã ai echipei de fotbal Jiul Petroºani, continuitatea activitãþii acesteia este una absolut justificatã. În acest sens, primarul municipiului

Petroºani propune ºi o posibilã soluþie: „Nu privesc aceastã problemã punând în faþã chestiunea abandonãrii definitive a subiectului. Dimpotrivã, propun ºi sunt gata sã susþin o posibilã soluþie. O soluþie care nu este însã dependentã exclusiv de Primãria Petroºani, ci de întreaga comunitate. Sã ne aducem aminte cã, în ultima sa perioadã de glorie (anii `90) echipa de fotbal Jiul Petroºani era susþinutã nu doar de sponsori generoºi ºi puternici, nu doar prin contribuþia tuturor autoritãþilor locale din Valea Jiului, ci în principal din contribuþia suporterilor, care cotizau din propriul salariu, în fiecare lunã, pentru activitzatea CS Jiul, în contul unui abonament la meciurile de acasã ale echipei. Pe acest model, propun sã iniþiem o subscripþie publicã la care sã participe, în primul rând, suporterii echipei, dar ºi iubitorii de fotbal din Petroºani, din Valea Jiului ºi nu numai. În plus, personal voi cãuta sã conving o parte din agenþii economici ºi reprezentanþii celorlalte comunitãþi din Valea Jiului sã vinã alãturi de noi, astfel încât, împreunã, sã putem asigura în primul rând finanþarea ºi, mai apoi, cadrul necesar unei activitãþi generatoare de performanþã în cadrul echipei de fotbal fanion a Vãii Jiului. Pentru cã soluþia salvãrii ºi relansãrii în competiþiile de înaltã clasã a acestei echipe nu poate fi decât una a întregii comunitãþi”, a declarat dl. Tiberiu Iacob Ridzi. În altã ordine de idei, primarul municipiului Petroºani dã asigurãri cã a fost, este ºi rãmâne un susþinãtor al sportului, atât de mase cât ºi de performanþã. „Consider cã acuzaþia cã nu mi-ar plãcea sportul, pe care mi-o aduc autorii protestului adresat Primãriei, este ºi nedreaptã ºi nejustificatã. Cred cã, în ultimii ani, am demonstrat prin faptele mele cã nu sunt doar un susþinãtor fervent al miºcãrii sportive din oraºul nostru, ci ºi un practicant al sportului, desigur nu la nivelul celui de performanþã, ci doar de plãcere. Doresc sã vã asigur cã, în ciuda oricãror obstacole pe care le-am mai întâmpinat, toate promisiunile pe care le-am fãcut cetãþenilor din Petroºani se vor materializa. Inclusiv în domeniul sportului, dar nu numai”, mai precizeazã primarul municipiului Petroºani.

Actualitate 9

Transport gratuit pentru pensionari

C

onsiliul Local Petroºani a instituit un regulament de acordare a tichetelor de cãlãtorie gratuite.

Încercãri (sortite eºecului) de salvare a Jiului uºine lor cã au „R dãrâmat un simbol” susþin cei mai mulþi dintre cei care, ca jucãtori sau antrenori, au pus umãrul la menþinerea echipei „Jiul” în prima linie a fotbalului românesc.

Asta, cu referire directã cãtre cei care au îngropat ºi au contribuit la (apropiata) desfiinþare a echipei fanion a Vãii Jiului. În acest timp, suporterii, mai tineri, încearcã sã salveze echipa cu ajutorul Internetului,

Parcare auto pentru INSEMEX

I

NSEMEX îºi mãreºte parcarea. Institutul Naþional de Cercetare Dezvoltare pentru Securitate Minierã ºi Protecþie Antiexplozivã - INSEMEX Petroºani a încheiat un contract cu o societate din Petroºani pentru amenajarea unei parcãri auto in suprafaþa de 380 mp în vecinãtatea sediului INCD-INSEMEX Petroºani.

iar cei mai vârstnici, prin întâlniri cu reprezentanþii autoritãþilor locale. Astfel, în aceastã sãptãmânã, mai mulþi suporteri de vârsta a III-a i-au înmânat primarului Tiberiu Iacob – Ridzi o petiþie prin care solicitau intervenþia autoritãþilor locale în vederea evitãrii desfiinþãrii echipei lor de suflet. Concluzia rezultatã în urma depunerii petiþiei ar fi cã „Nu se poate”. Mai exact, primãria nu poate, din punct de vedere legal, ºi nici din punct de vedere finaciar, sã rezolve situaþia care va duce la desfiinþarea Jiului.

Pe de altã parte, pe site-urile de sport de socializare sau dedicate ligilor inferioare, fanii mai tineri ai Jiului au demarat o campanie de salvare a echipei lor favorite. „Nu îngropaþi fotbalul din Petroºani” sau „Nu lãsaþi Jiul sã moarã” sunt cele mai multe dintre mesajele postate de cãtre suporterii alb – negrilor. ªi în acest caz, concluzia este aceeaºi ºi anume „Nu se poate”. Nu de alta dar, pentru ca Jiul sã mai supravieþuiascã, ar fi nevoie de cineva care sã preia echipa cu antrenori, jucãtori, plus datorii, cu tot. Ori, în

Contractul, în sumã de 185 de mii de lei a fost atribuit societãþii petroºãnene Consmin. Principalele lucrãri constau în realizarea unui zid de sprijin cu ºi fãrã consolã cu toate lucrãrile aferente, în lungime de 55 m; realizarea unei balustrade de protecþie pe toate lungimea zidului;dsfacerea balustradei existente pe lângã trotuar pe lungimea de acces în parcare ºi amenajarea bordurãrii pe toate lungimea trotuarului de delimitare a parcãrii; mãrirea capacitãþi portante a trotuarului în zona de acces în parcare; realizarea stratului rutier necesar parcãrii ºi montarea semnelor de avertizare, de circulaþie ºi vopsitorii. Monika BACIU

condiþiile în care finanþatorul Alin Simota a declarat cã nu mai poate continua iar primãria nu poate ºi nici nu prea vrea sã preia echipa, singura soluþie (pentru salvarea echipei care a activat timp de ani buni în prima divizie) ar fi apariþia unui alt om de afaceri potent financiar ºi dispus sã salveze Jiul. În acest moment, însã, acest lucru este puþin probabil astfel cã, se pare, „bãtrâna doamnã” nãscutã în urmã cu 94 de ani, are programat decesul pentru anul 2013. Mir cea NISTOR

Tichete de cãlãtorie pentru persoanele cu handicap

Astfel, conform hotãrârii adoptate de Consiliu Local Petroºani, pensionarii care au o pensie de pânã la 1.000 de lei, inclusiv, pot beneficia de aceste tichete gratuite de transport. De asemenea, veteranii ºi vãduvele de rãzboi, precum ºi persoanele prevãzute în Decretului-Lege Nr. 118/1990, beneficiazã în continuarea de subveþionarea a zece cãlãtorii dus-întors, indiferent de cuantumul pensiei. Car men COSMAN Petrila. Tichetele de transport se vor elibera pe bazã de semnãturã de cãtre SPLAS Petrila. Consilierul PC, Ioan Temneanu a solicitat suplimentarea biletelor de cãlãtorie cu încã douã, însã propunerea sa a fost respinsã. Monika BACIU

P

ersoanele cu deficienþe locomotorii din Petrila vor beneficia de tichete de cãlãtorie din partea administraþiei locale. Consilierii din localitate au aprobat acordarea de tichete de transport pentru aceastã categorie de persoane. ”Am aprobat un numãr de opt tichete pentru persoanele cu handicap grav ºi accentuat ºi însoþitorii acestor persoane. Tichetele de transport se vor

elibera pe bazã de semnãtura de la Centrul de Asistenþã Socialã al primãriei. Persoanele respective sunt în evidenþã centrului de asistenþã socialã”, a declarat viceprimarul oraºului Petrila, Vasile Jurca. Cãlãtoriile sunt valabile doar pe rutele Petroºani-


10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 1 februarie 2013

Campania „Salveazã vieþi. Implicã-te!”

A

sociaþia “SALVATORII HUNEDORENI”, asociaþie nonprofit cu aproape 900 de membri din rândul personalului Inspectoratului pentru Situaþii de Urgenþã “Iancu de Hunedoara” al judeþului Hunedoara, a demarat campania intitulatã “Salveazã vieþi. Implicã-te!” menitã sã atragã fonduri în vederea achiziþionãrii de tehnicã ºi echipamente necesare echipajelor SMURD, echipajelor de intervenþie la incendii, inundaþii, accidente, salvãri de la înãlþime ºi a altor misiuni specifice. Hunedorenii care doresc sã contribuie la îmbunãtãþirea serviciilor în situaþii de urgenþã, în comunitatea din care

facem parte, pot direcþiona, cãtre Asociaþia “Salvatorii Hunedoreni”, suma reprezentând 2% din impozitul datorat statului.

Sumele colectate vor fi utilizate pentru achiziþionarea unei autospeciale de primã intervenþie ºi comandã, capabilã sã se deplaseze rapid chiar ºi în zone cu grad redus de accesibilitate (strãzi înguste, teren accidentat), oferind ºansa unei intervenþii în situaþii de urgenþã încã din primele etape ale apariþiei ºi dezvoltãrii acestora. Mulþumitã rezervorului de apã de 200 de litri, autospeciala poate juca ºi rolul unei motopompe de primã intervenþie. Autospeciala este echipatã cu o motopompã de ultraînaltã presiune (100 bari) ce poate fi racordatã ºi la surse externe de apã (naturale sau hidranþi). Autospeciala este dotatã ºi cu o pompã pentru evacuare ape murdare. Din dotarea autospecialei de primã intervenþie ºi comandã nu lipsesc uneltele de bazã pentru descarcerare ( unealta de descarcerare combinatã, ranga hooligan, toporul) sau trusa de acordare prim ajutor. Beneficiarul autospecialei va fi Inspectoratul pentru Situaþii de Urgenþã “Iancu de Hunedoara” al judeþului Hunedoara. Hunedorenii care vor sã contribuie la achiziþionarea acestei autospeciale pot descãrca cererea privind desti-

naþia sumei reprezentând 2% din impozitul anual, accesând site-ul Inspectoratului pentru Situaþii de Urgenþã, www.isuhd.ro. Cererile pot fi depuse la administraþia financiarã de domiciliu pânã la data de 15 mai 2013. Orice contribuabil, persoanã fizicã, poate direcþiona, dacã doreºte 2% din impozitul pe venitul anual cãtre asociaþii non-guvernamentale, asociaþii, fundaþii, etc. Aceastã sumã nu reprezintã o sponsorizare sau donaþie, ci este o parte din impozitul datorat statului pe care contribuabilii o pot direcþiona cãtre entitatea doritã. Inspector ªef Maior, Viorel DEMEAN

Radare 1.02.2013

DN 7 Deva - Sântuhalm –Simeria * DJ 687 Cristur – Hunedoara * DJ 687 Hunedoara – Hãºdat * DN 66 Cãlan Bãcia * DN7 Mintia – Veþel * DN7 Veþel – Leºnic * DN7 Leºnic – Sãcãmaº * DN7 Ilia – Gurasada * DN7 Gurasada – Burjuc * DN7 Burjuc-Zam * Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 Cãinelul de Jos – Bejan * Petroºani pe DN 66 ºi B-dul 1 Decembrie

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro

HOROSCOP Ar fi bine sã puneþi în practicã ideile de afaceri care vã vin dimineaþa. La nevoie, nu ezitaþi sã vã împrumutaþi de la o rudã mai în vârstã! Þineþi cont ºi de sugestiile partenerului de viaþã.

Este o zi bunã pentru a vã consolida relaþiile sociale ºi de afaceri. Relaþiile cu persoana iubitã sunt favorizate în mod special. Aveþi ocazia sã faceþi investiþii care vã vor aduce profituri frumoase, dar aveþi rãbdare pânã încep sã aparã rezultatele.

O întâlnire neaºteptatã vã dã programul peste cap. Se pare cã faceþi cunoºtinþã cu o persoanã cu care veþi putea face afaceri. Abþineþi-vã de la speculaþii. Ar fi bine sã nu promiteþi nimic dacã nu sunteþi sigur cã vã puteþi þine de cuvânt.

Nu începeþi nimic nou pânã nu terminaþi treburile urgente. Comunicaþi cu multã uºurinþã ºi aveþi posibilitatea sã vã faceþi prieteni noi. Puteþi avea succes în activitãþi casnice, dar este recomandabil sã nu luaþi decizii de unul singur.

Vã viziteazã un prieten de familie care vã propune o colaborare pe termen lung. Spre searã, vã schimbaþi programul ºi acceptaþi sã mergeþi la o petrecere. Fiþi cumpãtat, pentru cã sunteþi predispus la probleme digestive.

La o întâlnire cu prietenii, faceþi cunoºtinþã cu o persoanã deosebitã care vã va ajuta sã intraþi în afaceri. Vã puteþi îndeplini visele destul de repede, cu condiþia sã evitaþi orice fel de speculaþii. Relaþiile cu persoana iubitã sunt foarte bune.

Aveþi un spirit practic deosebit ºi prindeþi din zbor o afacere profitabilã. În plus, s-ar putea sã vi se propunã o colaborare. Nu luaþi nici o decize importantã fãrã sã vã consultaþi cu partenerul de viaþã. Dupã-amiazã s-ar putea sã aveþi musafiri.

Sunteþi într-o formã deosebitã, de care profitaþi. Este o zi bunã pentru investiþii, dar ºi relaþiile sentimentale sunt favorizate. Pe plan financiar nu aveþi probleme, iar cu sãnãtatea staþi bine. Petreceþi seara în mijlocul familiei.

Planurile dumneavoastrã de afaceri încep sã se materializeze. Nu este exclus sã începeþi o activitate nouã, cu mari ºanse de reuºitã. Se întrevede o cãlãtorie în care puteþi avea satisfacþii pe plan material ºi sentimental.

O cunoºtinþã vã propune sã colaboraþi într-o afacere. Acceptaþi, pentru cã sunt ºanse sã scãpaþi de problemele financiare. Ar fi bine sã vã ocupaþi ºi de problemele de familie. Încercaþi sã terminaþi ce aþi început!

Aveþi rãbdare cu partenerul de viaþã ºi ascultaþi-i sugestiile. Þineþi cont de sfaturile unei femei mai în vârstã. Ar fi bine sã profitaþi de ocaziile care vi se oferã, dar nu fortaþi norocul!

Intuiþia vã poate ajuta sã rezolvaþi probleme importante, dar ar fi bine sã þineþi seama ºi de pãrerile partenerului de viaþã. Nu neglijaþi problemele casnice! Dupã-amiazã s-ar putea ca o rudã bolnavã sã vã cearã ajutorul.


Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 1 februarie 2013

C

EH a intrat pe linia de privatizare. Pe site-ul Ministerului Economiei a fost publicatã o hotãrâre pentru aprobarea strategiei de privatizare a unui pachet de acþiuni nou emise prin ofertã publicã de majorare a capitalului social al Societãþii Comerciale Complexul Energetic Hunedoara S.A. Astfel, în hotãrâre se aratã cã prin oferta publicã de majorare a capitalului social prin aport de capital, Societatea Comercialã Complexul Energetic Hunedoara S.A. vinde un pachet de acþiuni nou emise în urmãtoarele etape. Una ar fi majorarea capitalului social al Societãþii Comerciale Complexul Energetic Hunedoara S.A. cu un pachet de acþiuni nou emise reprezentând 105% comparativ cu capitalul social existent, iar a doua este iniþierea unei oferte publice primare de vânzare de acþiuni, prin oferirea spre subscriere, prin metode specifice pieþei de capital, a întregului pachet de acþiuni nou emise. Ministerul Economiei, prin Oficiul Participaþiilor Statului ºi Privatizãrii în Industrie, este mandatat sã ia mãsurile necesare pregãtirii ºi realizãrii procesului de privatizare a Societãþii Comerciale Complexul Energetic Hunedoara S.A. ”Ducerea la îndeplinire a strategiei de privatizare prevãzutã la art. 1 de cãtre Ministerul Economiei, prin Oficiul Participaþiilor Statului ºi Privatizãrii în Industrie, se face prin acordarea de mandate speciale reprezentanþilor statului în adunarea generalã a acþionarilor Societãþii Comerciale Complexul Energetic Hunedoara S.A., pentru a propune ºi aproba în adunarea generalã a acþionarilor acestei societãþi comerciale urmãtoarele acþiuni: a) declanºarea procesului de privatizare prin ofertã

Demersuri pentru privatizare

Complexul Energetic Hunedoara în prima linie de privatizãri

publicã de majorare a capitalului social prin aport de capital privat al Societãþii Comerciale Complexul Energetic Hunedoara S.A.; b) majorarea capitalului social ºi emiterea unui numãr de acþiuni reprezentând 105% comparativ cu capitalul social existent al Societãþii Comerciale Complexul Energetic Hunedoara S.A.; c) efectuarea, de cãtre Societatea Comercialã Complexul Energetic Hunedoara S.A., a demersurilor necesare în vederea admiterii la tranzacþionare pe o piaþa reglementatã administratã de Bursa de Valori Bucureþti a acþiunilor acesteia ºi aprobarea modificãrii actului constitutiv, cu respectarea prevederilor legislaþiei pieþei de capital; d) selectarea intermediarului autorizat prevãzut la art. (2) care va intermedia oferta publicã primarã de acþiuni, în condiþiile legii, þinând seama de criterii de calitate ºi cost ale serviciilor”, se aratã în documentul postat pe site-ul Ministerului Economiei. Preþul de vânzare al actiunilor nou emise va fi cel puþin egal cu preþul de ofertã sau cu preþul de referinþã utilizabil în cadrul unui mecanism de deter-

minare a preþului de ofertã, mecanism aprobat de cãtre Comisia Naþionalã a Valorilor Mobiliare, în condiþiile legii. Preþul de ofertã al acþiunilor nou emise sau preþul de referinþã al acþiunilor nou emise, precum ºi celelalte elemente ale vânzãrii se aprobã de cãtre adunarea generalã extraordinarã a acþionarilor Societãþii Comerciale Complexul Energetic Hunedoara S.A., pe baza recomandãrilor intermediarului autorizat. Comisia pentru coordonarea procesului de privatizare are urmãtoarea componenþã. Ministrul delegat pentru energie sau un secretar de stat numit prin ordin al ministrului preºedinte; un reprezentant al Ministerului Finanþelor Publice; un reprezentant din cadrul Cancelariei PrimuluiMinistru, numit de primulministru; ºeful Oficiului Participaþiilor Statului ºi Privatizãrii în Industrie sau un reprezentant desemnat prin decizie a þefului acestei instituþii; un reprezentant al Ministerului Economiei desemnat prin ordin al ministrului; directorul general al Societãþii Comerciale Complexul Energetic Hunedoara S.A.

Societatea Comercialã Complexul Energetic Hunedoara S.A. este o societate pe acþiuni înfiinþatã în conformitate cu prevederile H.G. nr. 1023/2011 privind 2 unele mãsuri de reorganizare a producãtorilor de energie electricã de sub autoritatea Ministerului Economiei, Comerþului ºi Mediului de Afaceri, prin înfiinþarea Societãþii Comerciale Complexul Energetic Hunedoara S.A., urmare a fuziunii prin contopire a Societãþii Comerciale Electrocentrale Deva S.A. ºi a Societãþii Comerciale Electrocentrale Paroºeni S.A. Societatea Comercialã Complexul

Energetic Hunedoara S.A. a fost înregistratã la Oficiul Naþional al Registrului Comerþului în data de 01 noiembrie 2012. Capitalul social al Societãþii Comerciale Complexul Energetic Hunedoara S.A. este de 203.396.080 lei, fiind deþinut de statul român prin Ministerul Economiei în proporþie de 100%. Obiectul principal de activitate al Societãþii Comerciale Complexul Energetic Hunedoara S.A. este producþia de energie electricã - cod CAEN 3511, prin utilizarea huilei din Valea Jiului. Societatea Comercialã Complexul Energetic Hunedoara S.A. asigurã aproximativ 5% din producþia de energie electricã a României, având o putere instalatã existentã de 1.435 MW, ºi fiind singurul mare producãtor de energie electricã din zona de centru ºi nord-vers a þãrii. În Scrisoarea de Intenþie semnatã în data de 12 septembrie 2012, rezultatã în urma discuþiilor purtate cu misiunea comunã a Fondului Monetar Internaþional, Comisiei Europene ºi Bãncii Mondiale în cadrul Aranjamentului Stand-By de tip preventiv dintre România ºi Fondul Monetar Internaþional, se prevede cã alte companii

programate pentru oferirea spre privatizare pânã la începutul anului 2013 sunt: (i) noul producãtor de energie Hunedoara, ce va fi creat pânã la finele lunii septembrie 2012 prin fuzionarea centralelor Paroºeni ºi Mintia ºi a celor patru mine viabile ale CNH (privatizare majoritarã)... De asemenea, Scrisoarea de Intenþie semnatã în data de 12 septembrie 2012 prevede pentru Societatea Comercialã Complexul Energetic Hunedoara S.A. semnarea contractului cu consultantul juridic ºi de tranzacþie pentru privatizarea majoritarã pânã la finele lunii aprilie 2013. Propunerea de privatizare a pachetului majoritar de acþiuni prin derularea unei oferte publice de majorare de capital social prin aport de capital, prin oferta 3 publicã primarã de 105%, menþionatã în proiectul de act normativ, a avut în vedere pe lângã mãsurile prevãzute în Scrisoarea de Intenþie semnatã în data de 12 septembrie 2012 aferentã Aranjamentului Stand-By de tip preventiv dintre România ºi Fondul Monetar Internaþional mai sus precizate, ºi necesitatea atragerii de cãtre Societatea Comercialã Complexul Energetic Hunedoara S.A. de resurse financiare nepurtãtoare de dobânzi necesare realizãrii programului investiþional, conform celor comunicate de conducerea societãþii prin adresa înregistratã la Oficiul Participaþiilor Statului. Monika BACIU

Au furat cãrbunii de la mina Lonea

F

urtul cãrbunei din garniturile de tren a devenit sprot regional în Valea Jiului. Zilnic, poliþia e sesizatã cã hoþii dau atacul la garnituri, iar ultimii au fost prinºi miercuri la prânz. ªase oameni, printre care ºi un minor au fost prinºi la Lonea, chiar în flagrant de poliþiºti, atunci când furau cãrbuni din trenul dela minã. Garnitura mergea spre preparaþia de la Coroieºti, iar oamenii au dat atacul. Pânã a ajuns poliþia din Petrila, hoþii au reuºit sã încarce câþiva saci cu cãrbuni. „Poliþia Oraºului Petrila a fost sesizatã telefonic despre faptul cã, pe strada Mesteacãnului din localitate, mai multe persoane sustrag cãrbune dintr-o garniturã de tren. La faþa locului s-au

deplasat echipajele auto ale Biroului de Ordine Publicã ºi ale celui Rutier, care i-au identificat pe cei ºase, care au între 16 ºi 33 de ani, toþi din Petrila, având asupra lor 51 de saci din rafie cu cãrbune, (fiecare sac având aproximativ 45 - 50 kg), cãrbune provenit din garniturile de tren ce transportã cãrbune de la E.M. Lonea la Mina Petrila”, spune purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara, Bogdan Niþu.. Sacii cu cãrbune au fost ridicaþi pe bazã de dovadã, urmând a fi predaþi cãtre E.M. Lonea, iar pe numele suspecþilor a fost întocmit dosar penal sub aspectul comiterii infracþiunii de furt calificat Diana MITRACHE


12 Cultura

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 1 februarie 2013

Colonia Ianza devine centrul culturii la Petroºani

7

nemþi, 7 români ºi 7 zile reprezintã primul pas spre o nouã viaþã. Vorbim de cele câteva clãdiri pãrãsite din centrul municipiului Petroºani, de o arhitecturã rarã, care vor deveni centrul cultural al oraºului. Diana MITRACHE

Primul pas a fost fãcut ºi în fosta maternitate a Petroºani a fost inauguratã o expoziþie cu picturi ºi sculpturi realizate de artiºti nemþi ºi artiºti din Valea Jiului. Vernisajul a avut loc pe simezele Casei de Culturã a Studenþilor din Petroºani ºi expoziþia va sta aici 7 zile. La inaugurarea oficialã au venit oameni importanþi ai Vãii Jiului, reprezentanþi ai administraþiilor locale din douã dintre cele mai importante municipii ale Vãii Jiului ºi artiºtii care au pus umãrul la acest proiect, conceput cu prijinul artistului Cristian Ianza, proprietarul de drept al clãdirilor din centrul localitãþii. ªi cum locaþia aleasã de organizatori e fost maternitate, toþi au mizat pe un nou început „Poate e fatalitatea, destinul, nu ºtiu cum sã îi spun faptului cã e un început, în Casa de Culturã a Studenþilor, care a fost maternitate. ªi nu pot sã nu leg acest început al fundaþiei care expune azi de acest lãcaº, care a fost cândva maternitatea municipiului

Petroºani. Sper sã fie de bun augur. Sã nu ne oprim aici ºi sã avem sprijinul comunitãþii pentru tot ce urmeazã sã încercãm sã facem”, a spus în deschiderea vernisajului, Lavinia Hulea, directorul Casei de Culturã a Strudenþilor din Petroºani. Unul dintre cei care a venit cu ideea expoziþiei este Sorin Oprea, cel care a declarat cã crede în sfârºitul lumii, aºa cum crede ºi în noul început. „Sunt unul dintre cei care au crezut în sfârºitul lumii. Evenimentul de azi vine sã confirme aceastã poveste, pentru cã întotdeauna un început urmeazã unui sfârºit. Prezenþa publicului special la vernisaj ºi a lucrãrilor speciale, vin sã contureze ideea acestui început. Este prima expoziþie, cea de aici, internaþionalã. Poate e mult spus,ori poate puþin, dar aºa e. Avem onoarea sã expunem alãturi de 7 artiºti din Germania ºi avem noi prieteni,alãturi de care grupul din Valea Jiului de 7 artiºti ne-am etalat lucrãrile”, a spus ºi Sorin Oprea, artist plastic, membru fondator. „Numele celor care expun azi

nu vã sunt o necunoascutã ºi e bizar, poate cã expoziþia noastrãse numeºte „Început”. Ei bine, existã o explicaþie ºi aceasta îºi are originea acum 110 ani, când în plin centrul Petroºaniului avea sã fie pusã piatra de temelie a celei mai fotografiate, pictate ºi chiar cunoscutã clãdiri a municipiului Petroºani: casa Ianza. În 1903, strãmoºul celui care expune azi aici, punea piatra de temelia a casei. Dupã 110 ani, strã-nepotul primului prefect român al judeþului Hunedoara de atunci, sã fie cel care pune piatra de temelia a fundaþii culturale, de care Valea Jiului ºi întreg judeþul Hunedoara avea foarte mare nevoie. Spun asta cã, deºi suntem la început, avem paºi bine conturaþi de viitor. Sperãm ca, în mai puþin de 6 luni, Casa Ianza sã devivã un centru cultural al Vãii Jiului”, a spus ºi Tiberiu Vinþan, organizator al evenimentului, care a subliniat totodatã importanþa culturii, alãturi de ºcoalã ºi bisericã, pentru orice comunitate. ªi primarii din Vulcan ºi Petroºani au venit la acest eveniment, pentru cã, spun ei, demersul este unul îndrãzneþ ºi care ar putea sã aibã mare succes pe viitor, pentru cã la Petroºani nu existã un loc propice pentru a expune pe simeze. „Când am primit invitaþia chiar m-am întrebat ce putem face aici în acest domeniu, pentru cã, nu numai rãutãþile trebuie sã fie marcate. Meritã ºi cultura. Chiar din start sunt unul care mã voi înscrie ºi eu ºi soþia mea, pentru cã suntem iubitori de artã”, a precizat Gheorghe

Baltã pentru pescarii Petrilei

P

escarii din Petrila au un loc de agrement. Administraþia localã a aprobat miercuri un proiect prin care li se permite celor care doresc sã pescuiascã pe un lac format în zona de deal a oraºului. Diana MITRACHE Reprezentanþii unei asociaþii de pescari au cerut, iar consilierii au venit cu propriile reguli,

dar pânã la urmã toatã lumea va avea de câºtigat. „A fost o scrisoare de intenþie a unei asociaþii de pescari amatori din Valea Jiului, prin care ne-au cerut atribuirea în folosinþã gratuitã a bãlþii dintre ramurile de funicular din zona Maleia. S-a dezbãtut ºi s-a atribuit asociaþiei, cu niºte condiþii. Cetãþenii din Petrila sã nu fie îngrãdiþi ca sã pes-

cuiascã acolo ºi chiar sã poatãpetrece acolo gra-

tuit timpul liber”, a declarat Ilie Pãducel, primarului oraºului Petrila. Locaþia este una pentru agrement ºi locuitorii din Petrila vor

Ile ,primarul din Vulcan. „Suntem acum într-un loc în care, cu mulþi ani înainte, se dãdea viaþã. Venim azi cu o nouã formã de viaþãºi culturã ºi îi felicit pe cei care au avut curajul sã o facã. Cultura nu e acum unde ar trebui sã fie, dar noi sperãm cã e un bun început. Nu pot decât sã mã

bucur ºi sã sper cã veþi reuºi”, le-a urat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Construcþiile în care va fi centrul cultural al Petroºaniului au fost, în ultima vreme, în atenþia presei ºi nu numai. Asta pentru cã au stat neutilizate ºi s-au degrat continuu, deºi arhitectura este una de excepþie. Pentru început,

putea sã meargã acolo gratis. Pescarii, însã, vor sã amenajeze locul ºi sã organizeze acolo mai multe concursuri.

Cristian Ianza spune cã va vopsi exteriorul ºi va crea un spaþiu adecvat expoziþiilor viitoare. „Vreau sã aranjez pentru început exteriorul clãdirilor. Pânã atunci, vreau sã le mulþumesc acum ºi colegilor mei din Germania, cãrora leam adus eu în maºinã lucrãrile „nefurate” ca sã le expun. Am locuit în Germania ºi Dumnezeu a orânduit totul. Promit cã voi face tot posibilul cã voi aduce cât mai mulþi artiºti de bunã calitate, care sãºi lase aici amprenta, în Valea Jiului. Evenimentele se vor petrece prin diverse tabere anuale sau bianuale la care invitãm artiºti din Europa ºi cei locali. Acea clãdire din centrul Petroºaniului nu a fost încã ceea ce a trebui. E bine cã va ajunge acum, iar ideea mea e sã fac ceea ce ºtiu mai bine,pentru cã sunt artist plastic. Am circulat în cercuri de artiºti de bunã calitate ºi sper cã toatã lumea mã va susþine sã fac un centru cultural de bunã calitate”, a precizat artistul Cristian Ianza, proprietarul clãdirilor. Locul este situat în preajma sediului Companiei Huileidin Petroºani, iar proprietarul clãdirii spune cã prima acþiune ar putea sã fie organizatã în aceastã varã.

CVJ, NR. 297, VINERI 1 FEBRUARIE 2013  

CVJ, NR. 297, VINERI 1 FEBRUARIE 2013

Advertisement