Page 1

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 508

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 4 Decembrie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Sãnãtatea,

JOC DE NOROC

Cu ocazia Sfintei Mari Muceniþe Varvara – Ocrotitoarea Minerilor, le transmitem tuturor minerilor din judeþul Hunedoara cele mai alese gânduri de respect ºi apreciere pentru munca lor în întunericul de sub pãmânt ºi le urãm

„Noroc Bun !” ºi sãnãtate Mircea Ioan Moloþ Preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara

30

din 500. Nu sunt numere norocoase la loto, ci numãrul celor care vor beneficia de vaccinul antigripal doar într-un singur cabinet al unui medic de familie. >>> PAGINA A 5-A

Cu ocazia sãrbãtoririi zilei Sfintei Muceniþe Varvara, aducem un omagiu tuturor minerilor care ºi-au jertfit viaþa în adâncurile minelor din Valea Jiului, iar acelora care trudesc zi de zi pentru a scoate cãrbunele ºi lumina din inima muntelui, sã le cãlãuzeascã paºii si sã-i ocroteascã în întunericul de sub pãmânt. Aceasta sfânta sãrbãtoare sã vã aducã multã sãnãtate, bunãstare ºi împliniri. Fie ca binecuvântarea Sfintei Varvara sã vegheze asupra celor care lucreazã în adâncurile pãmântului.

NOROC BUN ªI LA MULÞI ANI! Conducerea Complexului Energetic Hunedoara

Alãturi de dumneavoastrã, minerii Vãii Jiului, noi toþi cei care trãim pe aceste meleaguri, o preamãrim, în fiecare an, la început de decembrie, pe Sfânta Mare Muceniþã Varvara – Ocrotitoarea oamenilor care trudesc în adâncurile pãmântului. Cu acest prilej, vã adresez dragi mineri ai Petroºaniului ºi ai Vãii Jiului, în numele Consiliului local, al Primãriei municipiului Petroºani ºi al meu personal, calde mulþumiri ºi sincere aprecieri, însoþite de gândurile noastre de preþuire pentru munca plinã de abnegaþie ºi curaj pe care o desfãºuraþi. Sfânta Varvara sã vã aibã mereu în pazã!

NOROC BUN ! Tiberiu Iacob-Ridzi Primarul municipiului Petroºani

DRAGI MINERI, Fie ca spiritul Sfintei Mari Muceniþe Varvara, ocrotitoarea minerilor, sã vegheze asupra truditorilor adâncurilor, sã ne cãlãuzeascã paºii în subteran, dându-ne putere pentru a regãsi speranþa ºi liniºtea zilei de mâine. Aceastã zi cu înaltã semnificaþie, îmi oferã prilejul sã adresez salariaþilor ºi familiilor acestora, sãnãtate, împliniri ºi bucurii alãturi de cei dragi.

NOROC BUN! LA MULÞI ANI! Aurel ANGHEL Director general Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului


2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 4 Decembrie 2013

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 66 Haþeg Baru Mare DN 68 Haþeg - Toteºti DN 68 Toteºti Zeicani DN 66 Haþeg - Cãlan DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº Bejan Lupeni pe DN 66A ºi B-dul Nicolae Titulescu.

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE


Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 4 Decembrie 2013

M

agistraþii de la Petroºani au stabilit despãgubiri în valoare de 30.000 de euro în cazul accidentului mortal produs de omul de afaceri Constantin Grecu. Banii vor fi achitaþi cãtre urmaºii victimei. Astfel, potrivit deciziei pronunþate de Judecãtoria Petroºani, Ioan Flaviu Zoica va primi de la Asociaþia Fondul de Protecþie a Victimelor Strãzii, care este parte responsabil civilmente în acest dosar, suma de 10.000 euro echivalent în lei la cursul BNR, cu titlu de daune morale, precum ºi la plata sumei de 10.000 lei cu titlu de daune

30.000 de euro despãgubiri în cazul accidentului mortal produs de Grecu l-au condamnat deja la doi ani de închisoare cu suspendare pe Constantin Grecu, pentru ucidere din culpã ºi doar partea civilã a mai rãmas pe rol. La mijlocul lunii septembrie 2011, un bãrbat de 40 de ani, din Petroºani, care se întorcea acasã de la lucru, a fost ucis în materiale. De asemenea, tot Asociaþia Fondul de Protecþie a Victimelor Strãzii a fost obligatã la plata sumei de 10.000 euro, de asemenea echivalent în lei la cursul BNR , cu titlu de daune morale cãtre partea civilã Mihaela

Car men COSMAN

Zoica. Pe de altã parte, Constantin grecu este obligat sã plãteascã 3.700 lei cu titlu de cheltuieli judiciare cãtre Ioan Flaviu Zoica ºi alte 3.700 de lei cãtre Mihaela Zoica. Reamintim cã magistraþii de la Petroºani

Expertul contabil din dosarul lui Alin Simota va fi aflat abia în ianuarie

Spitalul Municipal Lupeni nu renunþã la procesul cu fostul director

M

agistraþii de la Judecãtoria Petroºani au cerut conducerii Spitalului Municipal Lupeni sã precizeze dacã se mai constituie parte civilã în procesul penal cu fostul director.

P

rocesul în care Alin Simota este judecat pentru evaziune fiscalã a fost amânat pânã în luna ianuarie de cãtre magistraþii de la Petroºani. La termenul de marþi, Judecãtoria Petroºani a decis amânarea procesului în care Alin Simota este judecat pentru infracþiuni de evaziune fiscalã, urmãtorul termen fiind stabilit pentru data de 14 ianuarie 2014. Atunci vor fi audiaþi ºi cei doi martori propuºi de reprezentanta Parchetului. Ceele douã persoane sunt, practic, cei indicaþi în timpul audierii de cãtre Alin Simota ca având calitatea de administrator al firmei Simar în perioada în care s-ar fi comis faptele pentru care Simota a fost trimis în judecatã.

perimetrul trecerii de pietoni din zona Gãrii Petroºani de Constantin Grecu, care s-a urcat bãut la volan. ªoferul a fost testat cu aparatul etilotest pentru a se stabili dacã a consumat bãuturi alcoolice, iar rezultatul a fost pozitiv, de 0,33 la sutã în aerul expirat, dupã care Grecu a fost condus la spital pentru

recoltarea de probe biologice. Poliþiºtii l-au reþinut pe omul de afaceri pentru 24 de ore, iar ulterior a fost dus la audieri la Parchetul de pe lângã Judecãtoria Petroºani, poliþiºtii solicitând arestarea preventivã a lui. Procurorii l-au pus, însã, în libertate, dupã ce au concluzionat cã victima nu era pe trecerea de pietoni, ci în apropierea ei.

De asemenea, în acest dosar a fost admisã ºi cererea privind efectuarea unei expertize contabile formulatã de inculpat prin apãrãtorul sãu, iar în acest sens a fost emisã o adresã cãtre Biroul Local de Expertize Judiciare Tehnice ºi Contabile HunedoaraDeva, pentru a comunica lista cu experþi contabili. Alin Simota a fost trimis în judecatã în data de 12 martie pentru evaziune fiscalã în calitate de reprezentant legal al SC Simar SRL Petroºani, prejudiciul calculat fiind de 440.972 de lei. Car men COSMAN

Administraþia Publicã din Lupeni care are în subordine Spitalul Municipal vrea sã-ºi recupereze sumele de bani cheltuite ilegal de cãtre fostul manager al unitãþii medicale, dr. Mariana Mateescu. Conducerea spitalului a înaintat un raport de expertizã în care este specificat prejudiciul, iar preºedintele Consiliului de Administraþie al Spitalului Lupeni spune cã unitatea nici nu ar avea cum sã nu se constituie parte civilã. Iniþial, Administraþia Publicã Lupeni ºi Direcþia de Sãnãtate Publicã a Judeþului Hunedoara s-au

considerat prejudiciate cu suma de 70.000 de lei, bani care au fost cheltuiþi de fostul director al unitãþii medicale din vestul Vãii Jiului fãrã a respecta prevederile legale. „Noi ne constituim parte civilã exact cum am precizat în acþiune ºi cu suma care a fost datã în raportul de expertizã. În momentul în care am fãcut plângerea era o sumã mult mai mare, pentru cã erau ºi niºte contracte cu utilitãþile. Acestea au fost rezolvate între timp ºi apoi s-a fãcut un raport de expertizã în cadrul cercetãrii penale iar cu suma ce rezultã din raport ne constituim ca parte civilã”, a declarat Gabriel Lungu. Medicul Mariana Mateescu, fost director al Spitalului Municipal Lupeni, va apãrea în faþa judecãtorilor, din nou, pe data de 20 ianuarie 2014, fiind acuzatã ºi judecatã pentru abuz în serviciu. Maximilian GÂNJU


4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 4 Decmebrie 2013

Ziua de 4 Decembrie – ziua Sfintei Mari Muceniþe Varvara, constituie un motiv în plus pentru noi, oamenii politici care-i reprezentãm pe minerii Vãii Jiului în Parlamentul României, pentru a ne reafirma respectul nostru profund faþã de aceºti oameni minunaþi. Mã înclin cu profund respect în faþa celor care ºi-au jertfit viaþa în subteranul minelor din Valea Jiului ºi îmi exprim speranþa ca asemenea evenimente sã nu se mai repete. Cu acelaºi respect mã înclin însã ºi în faþa celor care, zi de zi, intrã în adâncurile pãmântului pentru a ne asigura nouã, tuturor, luminã. Vã doresc, dragi mineri, ca Sfânta Varvara sã vã cãlãuzeascã mereu paºii, iar praznicul sãu sã vã gãseascã în deplinã sãnãtate, împreunã cu cei dragi.

MULT NOROC ªI „LA MULÞI ANI” vã transmit cu mult drag.

Deputatul dumneavoastrã, Monica Iacob Ridzi Alãturi de dumneavoastrã, minerii Vãii Jiului, noi toþi cei care trãim pe aceste meleaguri o preamãrim, în fiecare an, la început de decembrie, pe Sfânta Mare Muceniþã Varvara - Ocrotitoarea oamenilor care trudesc în adâncuri. Cu acest prilej, vã adresez, dragi mineri ai Vãii Jiului, calde mulþumiri ºi sincere aprecieri, gândurile noastre de stimã ºi preþuire pentru munca plinã de abnegaþie pe care o desfãºuraþi.

Sfânta Varvara sã vã aibã mereu în pazã!

NOROC BUN!

Costel AVRAM Director general APASERV VALEA JIULUI SA

Mesajul directorului general INCD INSEMEX SA Petroºani Viaþa ºi pãtimirea Sfintei Muceniþe Varvara reprezintã o pildã pentru orice om cu educaþie creºtinã. În întuneric ºi în necunoscut Sfânta Varvara ºi-a folosit ochii minþii pentru a regãsi soarele ºi cãldura de pe pãmânt. Acolo, în acelaºi întuneric ºi în acelaºi necunoscut, noi, minerii din Valea Jiului, cãutãm speranþa ºi liniºtea zilei de mâine. Pe Dumnezeu nu l-a zidit nicio mânã omeneascã, dar mâna minerului este mângâiatã de Sfânta Muceniþã Varvara.

NOROC BUN!

Director general al INCD INSEMEX, Ing. Constantin LUPU

Cu ocazia sãrbãtoririi zilei Sfintei Muceniþe Varvara, doresc salariaþilor din cadrul Complexului Energetic Hunedoara ºi familiilor lor, precum ºi locuitorilor Vãii Jiului, multã sãnãtate ºi împliniri. Fie ca binecuvântarea Sfintei Varvara sã vegheze asupra celor care lucreazã în adâncurile pãmântului.

NOROC BUN ªI LA MULÞI ANI!

PREFECTUL JUDEÞULUI HUNEDOARA, Sorin Adrian VASILESCU

Ziua Sfintei Mari Muceniþe Varvara constituie un motiv în plus pentru noi, oamenii politici care-i reprezentãm pe minerii Vãii Jiului în Parlamentul României, pentru a ne reafirma respectul nostru profund faþã de aceºti oameni minunaþi ºi pentru a ne înclina în faþa celor care ºi-au pierdut viaþa în subteran. Îmi exprim speranþa ca asemenea evenimente sã nu se mai repete niciodatã ºi transmit minerilor Vãii Jiului, sãnãtate, bucurie ºi

“NOROC BUN!” Deputat, Cristian RESMERIÞÃ

Sfânta Mare Munceniþã Varvara reprezintã pentru mineri o zi aparte, o zi pe care numai truditorii din subteran o pot înþelege. Fie ca Sfânta Mare Munceniþã Varvara protectoarea minerilor sã le lumineze calea de a regãsi liniºtea ºi siguranþa de care minerii, au acum nevoie, parcã, mai mult decât oricând.

NOROC BUN! Cornel RESMERIÞÃ, Primarul municipiului Lupeni


Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 4 Decembrie 2013

Sãnãtatea, joc de noroc

30

din 500. Nu sunt numere norocoase la loto, ci numãrul celor care vor beneficia de vaccinul antigripal doar într-un singur cabinet al unui medic de familie. Monika BACIU Vaccinul antigripal a fost repartizat ºi pentru judeþul Hunedoara, iar medicii de familie, dar ºi unitãþile sanitare îl pot ridica de la sediul DSP Hunedoara. Din cele 42.000 de doze de vaccin solicitate, numai 10.000 au fost primite. Unui medic de familie îi revin în

jur de 30 de doze de vaccin antigripal în condiþiile în care acesta are nevoie în jur de 500. ”Deocamdatã doar s-a anunþat cã vom primi aceste doze de vaccin antigripal, dar am aflat cã vom primi doar 30 de fiole pe medic. La nivel de judeþ am înþeles cã sunt vreo 10 mii de doze, dar necesarul este de 30 de mii sau

mai mult”, a declarat Constantin Gheorghiu, medic de familie Petroºani. În aceste condiþii medicii de familie sunt obligaþi sã facã o selecþie extrem de riguroasã în rânduº pacienþilor care vor beneficia de dozele de vaccin antigripal. ”Noi vom da þintit aceste doze la pacienþii cu mare risc,

mai ales la cei cu neoplasme, la cei cu diabet, la cei du bronhopneupatii, cardiaci, 30 împãrtite la câte afecþiuni sunt nu ajung. Trebuie sã facem o selecþie.

Vaccinarea antigripalã nu s-a fãcut niciodatã la toatã populaþia. S-a fãcut la grupele de risc, la copii, persoane în vârstã cei cu afecþiuni deosebite, noi nu avem ce face. Atâta

primim”, a mai spus sursa citatã. La nivelul judeþului au fost înregistrate mii de infecþii respiratorii, totodatã a crescut ºi numãrul pneumoniilor.

ca sã nu mai stea oamenii în picioare, iar condiþiile sunt acum decente”, a precizat directorul Casei Judeþene de Pensii Hunedoara. Comisia de evaluare a funcþion-

at în nordul municipiului Petroºani într-un spaþiu impropriu, în care bolnavii care aºteptau evaluarea erau nevoiþi sã stea afarã, în picioare indiferent de vreme.

teren”, se aratã în nota de fundamentare. Comisia specialã va trebui sã prezinte în faþa Consiliului Local pânã în vara anului 2014 raportul. Comisia este formatã din cinci membri. Din aceasta fac parte Mihai Basarab, care

va fi preºedintele comisiei, Violeta Pupãzan, Gheorghe Mogoº, Melinda Condoiu ºi Ariana Hamz. În prezent în Straja sunt aproape 300 de cabane, majoritatea dintre acestea fiind construite haotic.

Casa Judeþeanã de Pensii - mulþumitã de colaborarea cu municipalitatea Petroºani

C

onducerea Casei Judeþene de Pensii Hunedoara a gãsit sprijin la aleºii din Petroºani care au cedat un spaþiu cu titlu gratuit pentru comisia care verificã pensionarii pe caz de boalã sau cu pensie de handicap. Noul sediu în care comisia îºi deruleazã activitatea se aflã în incinta Spitalului de Urgenþã Petroºani. Maximilian GÂNJU „Pentru cabinetul de la spital nu exista nici un contract ºi Consiliul Local ºi primarul din Petroºani au votat în ºedinþã extraordinarã, un proiect

prin care ni se acordã drept de a-l folosi cu titlu gratuit pentru o perioadã de trei ani de zile. Astfel am intrat în legalitate ºi chiar aº vrea sã le mulþumesc, atât primarului municipiului Petroºani cât ºi consilierilor

locali pentru colaborare”, a declarat ieri, Ilie Toma director executiv Casa Judeþeanã de Pensii

Hunedoara. Amenajarea cabinetului a intrat în sarcina Spitalului de Urgenþã Petroºani cât ºi a CJP Hunedoara. „Condiþiile sunt foarte bune acum. Noi am mai pus acolo un aer condiþionat, un aparat de apã pentru cei care aºteaptã sã intre la comisie. Utilitãþile care înseamnã mult, scaune

În goana verificãrilor

S

ezonul comisiilor speciale. Nu doar la nivel central se desemneazã tot felul de comisii pentru diferite probleme ci ºi în teritoriu. Spre exemplu la Lupeni, s-a întocmit o oomisie specialã pentru verificarea concesiunilor din Straja. Monika BACIU

”Având în vedere solicitãrile primite din partea unor proprietari de cabane din Staþiunea turisticã Straja de majorare a suprafeþelor concesionate întrucât existã diferenþe între suprafeþele deþinute ºi cele din contractele de concesiune, dupã analizarea legalitãþii ºi a oportunitãþii consider necesarã constituirea unei comisii de

analizã care sã prezinte Consiliului Local al municipiului Lupeni o situaþie a terenurilor aflate în aceste situaþii. Pentru a fi evidenþiate în mod corespunzãtor se impune verificarea fiecãrei situaþii concrete din


6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 4 Decembrie 2013

Taxe speciale pentru lucrãrile la infrastructura rutierã

T

axe pentru transportatori. Consiliul Judeþean Hunedoara a aprobat regulamentul de circulaþie pe drumurile judeþene. Transportatorii care deþin maºini cu masa maximã autorizatã mai mare de 5,5 tone vor fi nevoiþi sã plãteascã o taxã specialã de utilizare drumurilor judeþene. Monika BACIU Banii ce vor fi colectaþi din noua taxã vor fi utilizaþi pentru repararea infrastructurii rutiere. La nivelul judeþului Hunedoara sunt aproximativ 1500 de kilometri de drumuri care se aflã în administrarea Consiliului Judeþean. ”Drumurile judeþene trebuie sã fie menþinute în stare tehnicã corespunzãtoare desfãºurãrii traficului în condiþii de siguranþã de cãtre administratorul drumului. Motivele instituirii de restricþii de tonaj prin montarea

indicatoarelor rutiere privind masa maximã admisã pe osie a

vehiculelor la 5,5 tone pe drumurile judeþene îl constituie cresterea traficului greu pe drumurile judeþene, care în bunã parte depãºeºte limitele legale stabilite pentru drumurile respective, intervenþii din ce în ce mai dese, pentru

reabilitarea, întreþinerea modernizarea ºi extinderea

reþelei de drumuri, astfel încât sã se asigure condiþii de siguranþa traficului”, se aratã în documentele CJ Hunedoara. Transporatorii vor plãti taxele diferenþiat. Astfel, pentru o autorizaþie de circulaþie valabilã o zi destinatã

unei maºini cu o încãcãturã ce nu depãºeºte opt tone, se va plãti 50 de lei. Dar un transportator care va solicita o astfel de autorizaþie pentru o maºinã cu o încãrcãturã de peste zece tone, va plãti ca taxã specialã de utilizare, valabilã un an, 20.000 de lei. Taxa specialã de utilizare a drumurilor publice judeþene este valabilã doi ani aceasta fiind impusã pe anumite sectoare de drum. Taxã reprezintã un venit cu destinaþie specialã, destinatã ºi utilizatã pentru suplimentarea surselor de finanþare a lucrãrilor de întreþinere, reparare, reabilitare a reþelei de drumuri judeþene în scopul asigurãrii desfãºurãrii în condiþii de siguranþã a circulaþiei pe drumurile judeþene, pentru evitarea punerii in pericol a persoanelor, bunurilor si mediului.

Sub semnul austeritãþii

Zilele Spitalului de Urgenþã Petroºani, limitate doar la cadrele medicale medii

S

ub ”zodia” austeritãþii, Zilele Spitalului de Urgenþã din Petroºani vor fi limitate în acest an. Sãptãmâna viitoare, pe parcursul a douã zile la unitatea medicalã din Petroºani vor avea loc Zilele Spitalului de Urgenþã Petroºani. Faþã de anii trecuþi, acum acest eveniment nu va mai la fel de fastuos. Monika BACIU

”Anul acesta, spre deosebire de anii precedenþi, Zilele spitalului de Urgenþã Petroºani vor cuprinde doar partea pentru personalul medical mediu, deci pentru asistente, în condiþii normale ºi dacã nu apare nimic deosebit va avea loc în data de 12-13 decembrie”, a declarat managerul Spitalului de Urgenþã Petroºani, medicul Alin Vasilescu.

Acest eveniment va fi mai restrâns datoritã problemelor financiare cu care se confruntã unitatea medicalã. ”Am considerat în primul rând cã nu

prea se motiveazã desfãºurarea fie ºi sub forma unei sãrbãtori a Spitalului de Urgenþã Petroºani din motive financiare, la ora actualã spitalul ºi întreg

sistemul sanitar nu stã foarte bine încât sã ne permitem sã ne bucurãm prea mult”, a mai precizat sursa citatã. La evenimentul de anul trecut au fost prezente cadre medicale din mai multe judete ale tãrii. Sub egida Spitalului de Urgentã Petrosani s-au organizat de-a lungul timpului diverse activitãti cu caracter stiintific precum mese rotunde, cursuri de perfectionare pe diverse teme medicale de importantã majorã si corelate cu specificul activitãtii medicale din Valea Jiului, activitãti la care au participat si asistenti medicali.

Un bloc (social) plin de datorii

D

eºi furnizarea agentului termic a fost reluatã de mai mult timp, deºi afarã este destul de frig, locatarii unui bloc din Petroºani (racordat în întregime la reþeaua de termoficare) au caloriferele reci. Este vorba despre cei care locuiesc în cele 118 garsoniere ºi apartamente ale blocului de locuinþe sociale din cartierul Colonie. Mircea NISTOR

Aceºtia nu au cãldurã, dar au restanþe cãtre furnizorul de energie termicã pentru încãlzirea locuinþelor în valoare de 170.000 de lei. Deºi ar putea obþine subvenþii pentru încãlzire, oamenii nu au binevoit nici mãcar sã-ºi întocmeascã respectivele acte. „Nu am furnizat cãldurã în respectivul bloc din cauza datoriilor cumulate foarte mari care depãºesc valoarea de 1,7 miliarde de lei vechi. Am decis sã dãm drumul la cãldurã doar dacã îºi fac dosarele pentru a beneficia de ajutorul pentru încãlzire. Din pãcate, dintre cei 118 posesori de

locuinþe de acolo doar 27 ºi-au fãcut astfel de cereri. Dacã ºi-ar fi fãcut cererile s-ar fi ajutat ºi pe ei (în primul rând) dar ne-ar fi ajutat ºi pe noi”, a declarat Ovidiu Muntean, director SC Termoficare SA Petroºani. Pentru cã vecinii lor nu ºi-au fãcut actele pentru a obþine subvenþia la încãlzire, nici cei 27 nu au cãldurã, pentru cã în blocul social nu existã branºamente individuale. ªi totuºi, nimeni nu s-a plâns pânã acum cã ar sta în frig... Asta, pentru cã mai existã ºi curentul electric, la plata cãruia existã numeroase (alte) datorii...


Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 4 Decembrie 2013

D

e Moº Nicolae, 50 de copiii de la Petrila vor avea parte de o masã festivã, cu colidãtori ºi surprize, oferitã de un sponsor care s-a dorit sã rãmânã anonim. Acesta a cerut ajutorul PNL Petrila pentru a identifica familiile cu probleme sociale accetuate. De ce a ales sponsorul sã colaboreze cu liberalii Petrilei? ”Pe banii mei îmi aleg ce colaborator vreau ºi am ales PNL Petrila pentru cã este o organizaþie serioasã ºi foarte activã, care se implicã în viaþa cetãþenilor”- a declarat sponsorul.

Un sponsor anonim va hrãni ºi colinda 50 de copii ai Petrilei

Un sponsor pe care îl cunoaºtem cu toþii, dar care a dorit sã rãmânã anonim, ”s-a lipit” de PNL Petrila,

care are în organizaþia sa mai mulþi profesori, ºi a propus o acþiune care sã bucure copiii proveniþi din familii cu

probleme finaciare mari. Astfel, respectivul anonim a cerut preºedintelui liberal Costel Avram ca prin

Moº Nicolae de la PNL

S

ãrbãtorile de iarnã sunt un bun prilej de a fi mai buni ºi mai aproape de cei care au nevoie. La asta s-au gândit ºi membrii PNL, care aºa cum au demonstrat în repetate rânduri pânã acum, sunt o familie mare.

În aceste zile vor merge la copiii sãraci sã le aducã un zâmbet ºi din partea lui Moº Nicolae un cadou. „Joi dimineaþa, în ajunul venirii lui Moº Nicolae, membrii ai partidului vor merge la centrul Cuore, unde, aºa cum am promis, vor dãrui cadouri în dulciuri copiilor instituþionalizaþi”, spune Dorina Niþã, preºedintele PNL Petroºani. Nici cei mari nu sunt uitaþi ºi vineri, în ziua de Sfântul Nicolae, primesc ºiei un cadou de la PNL, o piesã de teatru de excepþie, într-o interpretare de excepþie la Teatrul Dramatic I.D Sîrbu din Petroºani. „Vineri, 6 decembrie 2013, ora

18.00, sala Teatrului dramatic I D. Sîrbu îi va primi pe toþi cei care doresc sã vadã una dintre piesele de teatru de excepþie al acestei stagiuni teatrale: Lucrezia Borgia de Victor Hugo. În felul acesta PNL Petroºani începe ºirul manifestãrilor dedicate sãrbãtorilor de iarnã, ce va cuprinde, conform tradiþiei liberale locale, ajutorarea familiilor nevoiaºe cu alimente, îmbrãcãminte ºi un brad împodobit, precum ºi un concert de colinde

oamenii sãi sã identifice ºi sã selecteze copiii defavorizaþi. De ce? Lui Avram i s-a înaintat ”proiectul”. Este vorba de o masã oferitã de Sfântul Nicolae, al cãrei meniu cuprinde ciorbã de periºoare, sarmale, prãjituri ºi fructe. Copiii vor avea parte ºi de alte surprinze, printre care amintim una, care ni s-a permis s-o spunem. Colindãtorii vor fi prezenþi la masa de Moº Nicolae... ”Este o acþiune a preºedintelui nostru

susþinut în aer liber. ªi pentru cã sãrbãtorile de iarnã înseamnã nu doar altruism, împãcare, iertare, ci ºi un prilej de a fi împreunã cu cei dragi ºi a sãrbãtori trecerea încã a unui an, mem-

Copiii speciali îi colindã pe petroºãneni

G

lasuri cristaline, suflete curate ºi pregãtiri speciale alãturi de copii speciali. Copiii de la Casa Pollicino întâmpinã sãrbãtorile de iarnã aºa cum se cuvine. Cei mici s-au pregãtit pentru a-i colinda pe petroºãneni ºi de altfel pe toþi locuitorii Vãii Jiului care se vor afla sâmbãtã 7 decembrie de la ora 12 în Parcul Central Carol Schretter din Petroºani. ”Sâmbãtã la ora 12 în Parcul Central Carol Schretter, Casa Pollicino invitã pe toþi petroºãnenii sau pe toþi cei care locuiesc în Valea Jiului sã vinã în parc pentru câteva minute sã ne acorde câteva minute

Actualitate 7 Costel Avram, cu un sponsor cu suflet mare. Noi trebuie sã identificãm copiii cu probleme ºi o vom face cu plãcere pentru cã este un gest remarcabil” – a declarat Doiniþa Bãlãnesc, vicepreºedinte PNL Petrila. Cel care oferã copiilor Petrilei o zi de bucurie a fost întrebat de ce s-a lipit de un partid politic ºi nu acþioneazã singur. Sponsorul a rãspuns rãspicat: ”Pe banii mei îmi aleg ce colaborator vreau ºi am ales PNL Petrila pentru cã este o organizaþie serioasã ºi foarte activã, care se implicã în viaþa cetãþenilor”. Ileana FIRÞULESCU

brii partidului vor avea ocazia de a petrece momente împreunã nu doar muncind, ci ºi relaxându-se, în cadrul unui bal”, a mai adãugat Dorina Niþã. Diana MITRACHE

din viaþa lor ºi sã primeascã colindul copiilor de la Casa Pollicino. Noi am pregãtit cu suflet mult ºi cu atenþie deosebitã sã ne prezentãm pentru a colinda Petroºaniul”, a declarat Florentina Presecan, director Casa Pollicino. Cei mici le-au pregãtit celor ce vor fi prezenþi mai multe surprize. Copiii de la Casa Pollicino împreunã cã colectivul au fãcut o tradiþie din a colinda în centrul Petroºaniului în fiecare an. Monika BACIU


8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 4 Decembrie 2013

REMEMBER “13” CU DAN CODREA

M

uzeul Mineritului expune ultimele fotografii ale jurnalistului Dan Codrea, trecut în nefiinþã la începutul anului trecut. Este vorba despre ansamblul de fotografii care înfãþiºeazã statuile minerilor din mai multe localitãþi ale Vãii Jiului.

Organizatorii, responsabilii de la Muzeul Mineritului, spun cã acestea sunt potrivite pentru a marca Sfânta Varvara, ziua în care minerii sunt la loc de cinste. „Expoziþia în memoria lui Dan Codrea va putea fi vizionatã de miercuri de la ora 15,00. Atunci are loc vernisajul ºi fotografiile sale au fost considerate potrivite pentru ziua de 4 decembrie, când este sãrbãtoarea minerilor”, au spus cei de la Muzeul Mineritului din Petroºani.

Fotografiile cu cele 13 ipostaze în care au fost surprinºi minerii a fost realizatã de Dan Codrea în ultima sa lunã de viaþã ºi, din pãcate, el nu a mai apucat sã o vadã pe simeze. În decembrie 2011, Dan Codrea spunea cã „Deºi nu sunt un adept al numerologiei, sau a altor ºtiinþe cu substrat ocult, vreau sã spun cã 13 are o puternicã, conotaþie. Se cunoaºte din cele mai vechi timpuri cã este o cifrã care îi reprezintã pe oamenii puternici. Paradoxul este cã prima expoziþie care am realizat-o ºi am dedicat-o colegilor noºtri de breaslã, când am expus 13 portrete de ziariºti, am ales-o oarecum în glumã. Ulterior am aflat acest lucru de la scriitoarea Ioana Mustaþã, care mi-a spus despre semnificaþia acestei cifre. Am rãmas surprins ºi ca în viaþa de zi cu zi ºi în viaþa mea – pe care colegii de breaslã o cunosc, grea, din mai multe puncte de vedere – aleg 13”. Din pãcate, cifra 13 nu i-a purtat noroc ºi jurnalistul s-a stins în ianuarie 2012, la doar o lunã dupã ce pe simezele Muzeului Mineritului au fost expuse fotografiile sale. Diana MITRACHE

De ce statui? “Multora li s-a pãrut destul de curios gestul meu de a fotografia statui, sculpturi în lemn ori diverse fragmente de basoreliefuri, amplasate în locuri publice de-a lungul Vãii Jiului, ºi reprezentând mineri în cele mai diferite ipostaze. Acestora dar nu numai lor mi s-a pãrut necesar sã le precizez mai succint de ce am fãcut acest lucru. Iar motivele sunt mai multe. Într-un prim rând pentru cã - dupã ºtinþa mea - un asemenea demers nu s-a mai realizat în Valea Jiului, unde vieþuiesc mulþi fotografi pricepuþi. Apoi pentru cã aceste lucrãri "vorbesc" parcã de la sine despre ocupaþia care a fost de bazã cândva pe aici mineritul, deci reprezintã o frânturã de istorie localã autenticã. Apoi pentru cã adeseori s-a

vorbit despre faptul cã multe dintre acestea sunt reuºite mostre de kitsch (în viziunea mea o discuþie foarte complexã pentru a fi dat un verdict prea pripit, în urma unor discuþii) ºi ar trebui musai ºi îndatã îndepãrtate din locul lor actual de amplasare. Sunt celebre ºi cunoscute etapele istorice când statuile devenite "inoportune" au dispãrut de-a dreptul. ªi apoi ar mai fi aspectul cã, la timpul lor, toate aceste lucrãri de artã (?!) sau nu au fost durate pentru a glorifica la modul sincer minerii ºi mineritul. Ceea ce am considerat sã fac ºi eu realizând aceste fotografii ºi expunându-le la Muzeul Mineritului în preajma Zilei Sfintei Mari Muceniþe Varvara - Ocrotitoarea minerilor. E un motiv ca sã priviþi viziunea mea asupra acestora (a lucrãrilor respective) iar mai apoi sã spuneþi care e, care nu e kitsch...”, explica Dan Codrea la momentul vernisãrii expoziþiei.


8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 4 Decembrie 2013

REMEMBER “13” CU DAN CODREA

M

uzeul Mineritului expune ultimele fotografii ale jurnalistului Dan Codrea, trecut în nefiinþã la începutul anului trecut. Este vorba despre ansamblul de fotografii care înfãþiºeazã statuile minerilor din mai multe localitãþi ale Vãii Jiului.

Organizatorii, responsabilii de la Muzeul Mineritului, spun cã acestea sunt potrivite pentru a marca Sfânta Varvara, ziua în care minerii sunt la loc de cinste. „Expoziþia în memoria lui Dan Codrea va putea fi vizionatã de miercuri de la ora 15,00. Atunci are loc vernisajul ºi fotografiile sale au fost considerate potrivite pentru ziua de 4 decembrie, când este sãrbãtoarea minerilor”, au spus cei de la Muzeul Mineritului din Petroºani.

Fotografiile cu cele 13 ipostaze în care au fost surprinºi minerii a fost realizatã de Dan Codrea în ultima sa lunã de viaþã ºi, din pãcate, el nu a mai apucat sã o vadã pe simeze. În decembrie 2011, Dan Codrea spunea cã „Deºi nu sunt un adept al numerologiei, sau a altor ºtiinþe cu substrat ocult, vreau sã spun cã 13 are o puternicã, conotaþie. Se cunoaºte din cele mai vechi timpuri cã este o cifrã care îi reprezintã pe oamenii puternici. Paradoxul este cã prima expoziþie care am realizat-o ºi am dedicat-o colegilor noºtri de breaslã, când am expus 13 portrete de ziariºti, am ales-o oarecum în glumã. Ulterior am aflat acest lucru de la scriitoarea Ioana Mustaþã, care mi-a spus despre semnificaþia acestei cifre. Am rãmas surprins ºi ca în viaþa de zi cu zi ºi în viaþa mea – pe care colegii de breaslã o cunosc, grea, din mai multe puncte de vedere – aleg 13”. Din pãcate, cifra 13 nu i-a purtat noroc ºi jurnalistul s-a stins în ianuarie 2012, la doar o lunã dupã ce pe simezele Muzeului Mineritului au fost expuse fotografiile sale. Diana MITRACHE

De ce statui? “Multora li s-a pãrut destul de curios gestul meu de a fotografia statui, sculpturi în lemn ori diverse fragmente de basoreliefuri, amplasate în locuri publice de-a lungul Vãii Jiului, ºi reprezentând mineri în cele mai diferite ipostaze. Acestora dar nu numai lor mi s-a pãrut necesar sã le precizez mai succint de ce am fãcut acest lucru. Iar motivele sunt mai multe. Într-un prim rând pentru cã - dupã ºtinþa mea - un asemenea demers nu s-a mai realizat în Valea Jiului, unde vieþuiesc mulþi fotografi pricepuþi. Apoi pentru cã aceste lucrãri "vorbesc" parcã de la sine despre ocupaþia care a fost de bazã cândva pe aici mineritul, deci reprezintã o frânturã de istorie localã autenticã. Apoi pentru cã adeseori s-a

vorbit despre faptul cã multe dintre acestea sunt reuºite mostre de kitsch (în viziunea mea o discuþie foarte complexã pentru a fi dat un verdict prea pripit, în urma unor discuþii) ºi ar trebui musai ºi îndatã îndepãrtate din locul lor actual de amplasare. Sunt celebre ºi cunoscute etapele istorice când statuile devenite "inoportune" au dispãrut de-a dreptul. ªi apoi ar mai fi aspectul cã, la timpul lor, toate aceste lucrãri de artã (?!) sau nu au fost durate pentru a glorifica la modul sincer minerii ºi mineritul. Ceea ce am considerat sã fac ºi eu realizând aceste fotografii ºi expunându-le la Muzeul Mineritului în preajma Zilei Sfintei Mari Muceniþe Varvara - Ocrotitoarea minerilor. E un motiv ca sã priviþi viziunea mea asupra acestora (a lucrãrilor respective) iar mai apoi sã spuneþi care e, care nu e kitsch...”, explica Dan Codrea la momentul vernisãrii expoziþiei.


10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 4 Decmebrie 2013

Sfârºit de an cu bune ºi cu rele

D

atorii de zeci de milioane. Sfârºitul de an se apropie, iar responsabilii Complexului Energetic Hunedoara încep sã facã bilanþul anului 2013. Acest an a fost unul cu bune, dar ºi cu rele. Printre problemele cu care se confruntã Complexul Energetic Hunedoara este cea a datoriilor, care ajunge la zeci de milioane. Monika BACIU

“Încã nu avem datoriile finale, dar sunt de ordinul zecilor de milioane”, a declarat Daniel Andronache, directorul general al CEH. Printre strategiile Complexului Energetic Hunedoara se numãrã ºui asigurarea profitabilitãþii, însã la momentul la care se vorbeºte de datorii

acest punct al strategiei trece într-un punct nevralgic. Existã însã ºi puncte forte ale entitãþii energetice ce au fost bifate în acest an. “Acest an a fost unul cu multe lucruri bune ºi foarte multe lucruri rele. Principalul lucru rãu ºi principala cauzã a pierderilor a Complexului Energetic Hunedoara este preþul foarte mic pe energie,

vorbim undeva la 130140 de lei un preþ mediu pe MWh care este total anormal, pentru producþia termo nici nu se pune în discuþie de asemenea preþ, indiferent de condiþiile de exploatare, nici mãcar Complexul Oltenia nu poate sã facã faþã unui asemenea preþ ºi ei exploateazã la suprafaþã. Lucrurile bune ale acestui an

Veºti bune pentru mineri ºi siderurgiºti

Grupa I de muncã, reintrodusã din 2014

D

e anul viitor va putea fi rezolvatã ºi problema grupei I de muncã, de care pot beneficia minerii ºi siderurgiºtii, asta dupã ce Guvernul va discuta cu FMI acest proiect. Carmen COSMAN Ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu, a declarat cã þine la rezolvarea acestei probleme, care afecteazã foarte mult judeþul Hunedoara. "Þin foarte mult sã se rezolve aceastã problemã pentru cã este ºi o problemã de suflet. În Hunedoara, aproape tot judeþul este afectat de treaba asta. Ceea ce pot sã spun cu fermitate e cã o sã o rezolvãm categoric în 2014 pentru cã premierul a anunþat deja cã trebuie sã discute cu FMI-ul", a spus Mariana Câmpeanu, care a ajuns în Parlament ca ºi senator ales în Colegiul uninominal 3 din Circumscripþia electoralã nr.22 Hunedoara.

De precizat cã reintroducerea grupei I de muncã se discuta în Parlament încã din 2011, dar la vremea respectivã legea a primit aviz negativ din partea Guvernului pe motiv cã nu sunt bani la buget. De aceastã prevedere legislativã ar urma sã beneficieze circa 20.000 de persoane pentru care în ultimii 3 ani grupa I de muncã nu a mai fost recunoscutã. Printre ei sunt mineri, siderurgiºti, metalurgiºti, cei care lucreazã

în condiþii de toxicitate, de noxe ridicate sau la temperaturi extreme. Astfel, pentru fiecare 6 luni de lucru acestor categorii profesionale li s-ar calcula un an de stagiu, orele suplimentare sunt plãtitie dublu ºi pot ieºi la pensie înainte de termen. De exemplu, cei care au lucrat in minerit ºi au stagiul complet de cotizare, de 35 de ani, se pot pensiona cu 12 ani mai devreme. De asemenea, cei care au cotizat 16 ani ca mineri se pot pensiona cu cinci ani mai devreme. Efortul bugetar a fost calculat la circa 200 de milioane de lei, respectiv 45 de milioane de euro.

sunt în principal faptul cã avem o direcþie, ºtim exact ce urmãrim ºi ºtim exact unde vrem sã ajungem. Tot ceea ce ne-am propus pentru acest an am reuºit, am pornit desulfurarea la Paroºeni, am repornit investiþia blocatã de la Mintia cu ºlamul dens, în data de 15 ianuarie vom deschide ofertele pentru achiziþiile de retehnologizare subteranã de 65 de milioane de euro ºi sper cã pânã la sfârºitul lunii decembrie vom semna contractul de desulfurare ºi modernizare a Termocentralei Mintia”, a mai precizat sursa citatã. Retehnologizarea minelor viabile din cadrul CEH este una

din prioritãþi, iar îndeplinirea acestui obiectiv va duce la scãderea costurilor de producþie. “Acesta a fost ºi scopul ºi planul de administrare al Complexului Energetic Hunedoara care este depus ºi aprobat de AGA, un plan de patru ani ne va aduce ca în 2017 sã avem un preþ de 40-42 de euro pe MWh, adicã un preþul de pe piaþa mondialã”, a mai spus Andronache. Misiunea Societãþii Complexul Energetic Hunedoara S.A. este de a realiza obiectul de

activitate în condiþii de siguranþã, disponibilitate ºi eficienþã cu urmãrirea urmãtoarelor scopuri producþia, furnizarea ºi comercializarea energiei electrice pe bazã de huilã sau producerea, dispecerizarea, transportul, distribuþia ºi furnizarea energiei termice.

Asiguratorii chinezi vin la CEH

V

in sã se asigure cã investesc banii în ceva de viitor. Este vorba despre o companie de asigurãri din China, care vine miercuri sã vadã în ce se vor investi banii. Diana MITRACHE Complexul Energetic Hunedoara are cele mai avansate proiecte de finanþare cu China,iar în aceste zile chinezii vin sã vadã în ce vor fi bãgaþi banii. Este vorba despre o companie de asigurãri, care face ultimele demersuri aºa cum sunt necesare în legislaþia asiaticã, pentru ca mai apoi,anul viitorsã fie viraþi banii. „CEH este, practic, în domeniul energetic, firma care a avansat cel mai mult în aceste relaþii. Aþi vãzut cã

mai sunt ºi Complexul Oltenia ºi Nuclearelectrica ºi Hidro, pentru proiectul Tarniþa. Noi, pentru proiectul Mintia suntem mult mai avansaþi. Suntem la faza discuþiilor tehnice. Chiar mâine (n.r miercuri 4 decembrie), sosesc în România reprezentanþii unei companii care verificã. Este practic o companie de asigurãri din China, care le garanteazã lor împrumutul ºi verificã unde fac investiþia. Este o fazã de

final, înainte de semnarea contractului cu China”, a precizat Daniel Andronache, director general al CEH. Chinezii sunt dispuºi sã investeascã sume importante de bani în retehnologizare ºi aici vorbim despre utilaje ce vor ajunge în subteran. Daniel Andronache spune cã ofertele vor fi deschise anul viitor în data de 15 ianuarie ºi cã sunt firme ce vor livra utilaje din þarã, din Europa, dar ºi din Asia.

CASA DE CULTURà “ION DULÃMIÞÔ PETROªANI OFERà SPAÞII DE ÎNCHIRIAT LA PREÞURI EXTREM DE ATRACTIVE

Relaþii la nr. 0722.448.428


Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 4 Decembrie 2013

Toma Coconea – premiant fãrã premiu P

entru promovarea Vãii Jiului, judeþului în ansamblu, parapantistul din Petroºani este rãsplãtit pentru toate acþiunile sale în cadrul campaniei „Premianþii fãrã premii”. Maximilian GÂNJU Toma Coconea a ajuns sã fie cunoscut ºi recunoscut la nivel mondial pentru performanþele sale, pentru abnegaþia de care dã dovadã ºi pentru modul în care se implicã sã-ºi ajute semenii. Toma Coconea este o istorie, un monument de devotament ºi un om care duce numele României mai departe. ªi nu o face oricum, ci cu demnitate, cu grijã ºi cu un efort supraomenesc. La finele acestei sãptãmâni va fi rãsplãtit pentru tot ceea ce a fãcut pentru hunedoreni în întreaga sa carierã de sportiv.

Toma va primi diplomã ºi un buchet de flori, sâmbãtã, la ora 11.00, în faþa statuii lui Decebal din centrul Devei din partea organizatorilor Campaniei „Premianþii fãrã premii”. Hunedoreanul este necãsãtorit, are 38 de ani ºi este instructor de zbor cu parapanta precum ºi salvamontist profesionist, iar visul lui a fost de mic copil sã zboare. Este supranumit „ªoimul”, o poreclã pe care o meritã cu prisosinþã. A început zborul imediat dupã Revoluþia din 1989, în staþiunea Parâng, când a fost luat „copil de trupã” de membrii clubului de zbor din localitate. „Mi-a plãcut foarte

mult, aºa cã am strâns bani ºi mi-am cumpãrat o parapantã la mâna a doua”, a povestit Coconea. La puþin timp parapantistul hunedorean a reuºit sã devinã multiplu campion naþional ºi sã-i fie recunoscute calitãþile de pilot de top atât în þarã cât ºi strãinãtate. A ajuns în

lumina reflectoarelor dupã ce a salvat o tânãrã de la moarte. Se întâmpla în 2003, iar turista a fost în vacanþã, în masivul Parâng, dar a cãzut într-o prãpastie pe unul din traseele montane. Recuperatã de salvamontiºti, tânãra trebuia sã ajungã de urgenþã la un spital

din cauza rãnilor la cap, dar distanþa dintre locul accidentului ºi baza muntelui, de unde ar fi putut fi preluatã de ambulanþã, era de câþiva kilometri. „Toma s-a uitat repede dupã un loc de unde ar putea decola cu parapanta ºi ne-a spus cã o duce el la spital. Am rãmas toþi stanã de piatrã. În condiþiile acelea nu avea nicio ºansã sã transporte o ackie (n.r. echipament folosit de salvamont pentru transportul rãniþilor identic cu o targã) cu un rãnit, pe vânt puternic, ger, iar în plus ºi distanþa de decolare era foarte micã”, ºi-a adus aminte Dumitru Bârlida, ºeful salvamontiºtilor din Parâng. Parapantistul este înnebunit dupã aventurã, munte, dar mai presus de toate iubeºte zborul. Cea mai recentã poveste de succes a hunedoreanlui este una care a

presupus, dincolo de forþarea limitelor fizice, o pornire sufleteascã enormã pentru a se înscrie la startul unei curse epuizante. Cu peste 800 de kilometri alergaþi la maratonul No Finish Line, unde participanþii aleargã pentru o cauzã umanitarã, celebrul sportiv petroºenean Toma Coconea a ocupat locul 1 la categoria lui de vârsta, din 1.596 de alergãtori. De asemenea, tot locul 1 l-a ocupat împreunã cu echipa care l-a cooptat pentru aceasta ediþie, M.I, în timp ce în clasamentul general Coconea s-a situat pe locul 5. S-a întrecut cu 50 de ultramaratoniºti profesioniºti ºi 9.800 de participanþi la maratonul de 7 zile ºi 7 nopþi. Tomi Coconea a fost, de fapt, singurul alergãtor profesionist grav accident la genunchi care nu a vrut sã renunþe, în ciuda sfaturilor primite de la medici.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ


12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 4 Decembrie 2013

Spectacol caritabil pentru ”un bulgãre de suflet” U

ricaniul va gãzdui, de Sfântul Nicolae, un spectacol de binefacere organizat de dascãli ai Centrului ªcolar pentru Educaþie Incluzivã ”Rudolf Steiner” Hunedoara-Lupeni, dascãli care doresc sã aducã fericirea printre copiii cu deficienþe grave, sã se simtã utili prin dotarea atelierului de ergoterapie. Invitaþi speciali sunt Ileana Berki ºi Leo Cozma, care au acceptat imediat colaborarea. Ileana Berki va compune, special pentru acest eveniment caritabil, o melodie care se va numi, la fel ca proiectul ”Un bulgãre de suflet”. Un grup de dascãli cu har ºi iubire de oameni a iniþait un proiect pentru a da o ºansã copiilor cu deficienþe grave sã se simtã utili ºi încrezãtori. Este vorba de

profesori ai Centrului ªcolar pentru Educaþie Incluzivã ”Rudolf Steiner” HunedoaraLupeni, director marin Ilisie Ormeniºan. Proiectul ”Un bulgãre de suflet” este coordonat de Loredana Pinko ºi Ana Bârsan, care doresc sã creeze condiþii pentru ca elevii, mai puþin favorizaþi de soartã, sã se manifeste. Ca urmare, au organizat

un spectacol caritabil, la Casa de Culturã din uricani, de ziua Sfântului Nicolae, 6 decembrie, la ora 13,00. Acesta are ca scop, dotarea corespunzãtoare cu mobilier ºi materiale de lucru, a

Diplome de longevitate pentru performerii cãsniciei la Petroºani

P

e lângã tradiþionala premiere a cuplurilor care au împlinit 50 de ani de cãsãtorie, Primãria municipiului Petroºani intenþioneazã sã mai acorde, la finalul acestui an, o recompensã pentru cele mai longevive familii din comunitatea localã a Petroºaniului. Astfel, în luna decembrie vor fi acordate diplome de fidelitate familiilor care au împlinit cel puþin 60 de ani de cãsnicie. În acest sens, primarul Tiberiu Iacob Ridzi invitã familii care au cel puþin 60 de ani de cãsnicie sã

se înscrie, în vederea participãrii la acest eveniment, la Primãria municipiului Petroºani. Detalii suplimentare se pot obþine la Biroul de Relaþii Publice al Primãriei Municipiului Petroºani.

Atelierului de ergoterapie, care funcþioneazã în cadrul acestei ºcoli, pentru elevii cu deficienþe grave, profunde ºi asociate, a unor deprinderi practice, deprinderi care sã-i ajute sã se simtã utili, sã fie mai încrezãtori în forþele proprii, într-un cuvânt sã fie mai fericiþi. Spectacolul va cuprinde Jocul de Crãciun, Obiceiuri ºi tradiþii din zona Hunedoarei, alte surprize. Invitaþi speciali vor fi Leo Cosma ºi Ileana Berki. ”Am acceptat cu tot dragul sã particip la acest spectacol pentru a ajuta copiii cu dizabilitãþi. M-am gândit chiar sã compun o melodie, special pen-

tru acestã ocazie, care sã se numeascã ”Un bulgãre de suflet”... Vom pune ºi eu ºi Leo Cozma un pic din sufletul nostru

pentru sufletul lor. Am fost impresionatã de dorinþa lor de a fi utili... Va fi, la Uricani, ºi o expoziþie cu vânzare, cu obiecte confecþionate de aceºti copii, iar un bilet la spectacol costã 10 lei. Sper, îmi doresc din suflet ca aceºti copii sã poatã activa într-un cadru al ºcolii care sã-i ajute, sã fie fericiþi” – declarat cântãreaþa, compozitoarea ºi profesoara Ileana Berki. Oameni cãrora le pasã, care pot fi fericiþi dãruind fericire unor copii cu probleme grave, sunt rugaþi sã participe la spectacolul caritabil de la Uricani... Ileana FIRÞULESCU


Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 4 Decembrie 2013

Lacrimi, dar ºi bucurie

Copiii cu dizabilitãþi au ”amestecat” sentimentele OAMENILOR

C

Casa Pollicino Aceºti copii ne învaþã în fiecare zi cum este sã fim OAMENI ºi ce înseamnã sentimentele de bucurie, tristeþe sau ce înseamnã viaþa noastrã, a majoritãþii, în comparaþie cu viaþa lor.

opiii sunt egali. Zeci de copii au participat marþi, 3 decembrie, la un eveniment organizat de Primãria municipiului Petroºani, eveniment prin care au marcat Ziua Internaþionalã a Persoanelor cu dizabilitãþi. Copiii le-au dat o lecþie de viaþã tuturor celor care au fost prezenþi la acest eveniment. ”ªi ei sunt copii, ca ºi ceilalþi copii. Toatã lumea trebuie sã se gândeascã, sã se punã în locul pãrinþilor acestor copii ºi sã se gândeascã dacã ar fi în locul acestora ºi-ar vedea copilul altfel. Toþi copiii sunt la fel, au dreptul sã se bucure. Ei nu pot striga ajutor pentru cã ei de multe ori sunt invizibili pentru unii dintre noi, noi uitãm de greul celorlalþi, dar sunt învãþaþi de cãtre cadrele didactice, de cãtre pãrinþi sã mai cearã ºi ajutor. Este foarte important sã îi integrãm mereu printre noi, pentru cã ei nu au ocaziile pe care le au ceilalþi. ei participã la diferite concursuri, olimpiade, sportive ºi alte spectacole. Ei doar o datã pe an. Vom încerca sã fie mai dese

aceste acþiuni”, a spus Ramona Asan, profesor psihopedagogie specialã. Cu veselie ºi la fel ca orice copil, aceºti protagoniºti ai spectacolului au adus bucurie, dar în acelaºi timp ºi lacrimi pe feþele celor care s-au aflat în salã. Momente emoþionante au fost puse în scenã la Primãria Petroºani acolo unde un copil cu autism a recitat o poezie alãturi de mama sa care i-a devenit umbrã. ”Pentru copii în sine poate nu pare atât de important, însã pentru pãrinþii lor înseamnã enorm. Înseamnã ca acest copil sã parã ca ceilalþi ºi e mai important pentru familie ºi pentru cei din jur sã conºtientizeze cã copiii noºtri sunt ca ºi copiii lor. Au nevoie de edu-

caþie anume ºi e nevoie sã lucreze în plus, ar avea nevoie de logopedie, consiliere psihologicã a familiei lor ºi ar fi nevoie sã înfiinþãm un centru specializat în Vale”, a spus Maria Vâlvãreþ o mãmicã a unui copil cu autism. ”Greul este foarte mare ºi pentru terapeut, dar ºi pentru familia care conºtientizeazã cât de mult trebuie sã se implice ºi cât de mult trebuie sã ducã mai departe munca noastrã. Nu este uºor, uneori eºti extenuat, eºti frustrat, dar simþi ºi bucuria cã se fac paºi mici, paºi care vin sã îi asigure cã pot sã intre în lumea noastrã pentru cã ei sunt niºte fiinþe total desprinse de realitatea noastrã nu reuºesc sã comunice, sã relaþioneze. Încercãm sã îi sprijinim, când mama este umbra, au nevoie în permanenþã

de o umbrã ºi de ajutorul nostru”, a precizat Savina Blaga, psiholog al Asociaþiei. Chiar dacã au probleme de sãnãtate copiii le-au demonstrat tuturor cã pot face nenumãrate activitãþi. ba mai mult ei au pus în scenã o piesã de-a lui IL Caragiale. Ajutorul a venit din partea reprezentanþilor Teatrului Dramatic ID Sîrbu Petroºani. ”Nu ºtiu dacã a fost neaparat greu cât emoþionant ceea ce am lucrat cu ei. Cred cã ar trebui sã le acordãm mai multã importanþã. E prima mea experienþã de genul acesta ºi am sã încercã sã mã implic nu numai ca ºi artist ci ºi ca om ºi dincolo de asta mi se pare cã noi ceilalþi nu ne facem timp pentru ei, noi ceilalþi nu avem timp decât pentru noi ºi am sã fac o campanie vizavi de aceºti copii

împreunã cu actorii începând de anul viitor”, a declarat Nicoleta Bolcã, managerul Teatrului Dramatic ID Sîrbu Petroºani. Copiii toþi sunt deosebiþi, iar în spatele celor câteva minute de activitãþi culturale sunt zeci sau poate sute de ore de muncã. ”Casa Pollicino ca de fiecare datã vine în faþa oraºului Petroºani cu copii deosebiþi, trebuie spus cã pentru a obþine un minut sau douã minute de manifestare artisticã realizatã de copilul cu copilul cu dizabilitãþi în spate este o muncã titanicã care este realizatã în proporþie de 100% de bunele mele colege. Sunt persoane tinere, sunt persoane care lucreazã cu aceºti copii de mulþi ani de zile ºi cu toate astea nu au obosit. De fiecare datã cu sufletul plin ºi cu inima curatã încep o nouã acþiune ºi o noupã manifestare artisticã. Astãzi sunt aici kinetoterapeuta noastra Marta, psihopedagogul Bianca Pop ºi educatorul special Silvia Ilaºcu. Este o bucurie ºi o fericire pentru copiii noºtri sã fie coordonaþi ºi îndrumaþi de aceste brave ºi bune persoane”, a declarat Florentina Presecan, director

”Ei ne-au organizat un moment special, adicã ei ne-au dat ocazia sã îi vedem altfel de cum îi percepem din fotografii sau când trec pe stradã însoþiþi de cineva ºi fãrã sã vrem simþim un sentiment care ne îndeamnã sã fin miloºi, sã fim OAMENI. Noi ceilalþi ne dãm seama ce privilegiu avem cã suntem sãnãtoºi cã în ciuda problemelor materiale sau de orice fel nu ne comparãm cu aceºti copii care, în definitiv nu a fost alegerea lor sã fie aºa. Mi-e greu sã gãsesc toate cuvintele pentru cã mie mi-a dat Dumnezeu ºansa sã am copii sãnãtoºi ºi în astfel de moment reapreciezi norocul care îl avem faþã de alþi copii. Au fost foarte naturali în ceea ce au fãcut. A fost impresionant. Aº vrea ca fiecare sã perceapã acea pãrticicã din suflet pe care copiii ne-au lãsat sã o vedem. Cred cã momentele astea ne lipsesc nouã celorlalþi ca sã ne dãm seama cã trebuie sã fim buni ºi generoºi în viaþã, momentele în care îi vedem pe cei de lângã noi deºi ai crede cã nu au nimic de oferit ne oferã tot nouã mult mai mult decât le dãm noi lor”, a declarat Dorina Niþã, viceprimarul municipiului Petroºani Cei mici au primit din partea municipalitãþii daruri, dar ºi baloane colorate care sã le înveseleascã zilele. Monika BACIU


14 Program & Horoscop

10:30 Între bine ºi rãu (r) 11:50 Oameni care au schimbat Lumea 12:00 Beneficiar România (r) 12:30 Vreau sã fiu sãnãtos (r) 13:00 Opre Roma 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:30 Convieþuiri 16:50 Europa mea 17:25 Legendele palatului: Regele Geunchogo 18:05 Legendele palatului: Regele Geunchogo 18:45 Clubul celor care muncesc în România 18:50 La vârf 20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor care muncesc în România

10:30 11:30 12:00 12:30 13:00 13:30 14:00 15:00 15:30 16:00 17:00 18:00 19:00 19:30 20:30 22:15

10:00 10:55 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:30

Cireaºa de pe tort (r) Teleshopping În formã Teleshopping Fete de mãritat Teleshopping Vacanþã ºi terapie (r) Focus Focus Monden (r) Regina cumpãrãturilor Trãsniþii (r) Focus 18 Focus Sport Iubiri secrete Cronica cârcotaºilor Trãsniþii

ªtirile dimineþii Business B1 la zi Evenimentul Zilei ªtirile B1 Talk B1 România acum ªtirile B1 România, acum Butonul de panicã ªtirile B1 Aktualitatea B1 Bunã seara, România Sub semnul întrebãrii

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Te cunosc de undeva! 23:30 Un show pãcãtos

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 4 Decembrie 2013

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Cãutãtorii de mistere 12:00 Cãutãtorii de mistere 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Vocea României (r) 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Serviciul Român de Comedie 21:30 Fotbal Cupa României: Dinamo - Pandurii

21 martie *** 20 aprilie Începeþi o lucrare de pe urma cãreia veþi câºtiga bine. Nu vã feriþi sã cereþi ajutorul prietenilor, dacã aveþi nevoie! Discutaþi cu calm cu cei din jur, ca sã nu declanºaþi o ceartã. Dupã-amiazã sunteþi vizitat de un prieten.

10:30 Teleshopping 10:45 Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Viaþã de împrumut (r) 13:00 Teleshopping 13:30 Îngeri pierduþi (r) 14:30 Triumful dragostei 15:30 Suflet de gheaþã 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Diamantul nopþii 18:30 Maricruz 19:30 Viaþã de împrumut 20:30 Îngeri pierduþi 21:30 Furtuna din adâncuri 22:30 Poveºtiri de noapte 23:00 Cancan.ro

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 14:45 Teleshopping 15:30 Inima nu respectã reguli 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Jumãtatea mea ºtie (r) 22:15 WOWbiz 0:30 ªtirile Kanal D (r)

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Special 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Digi Sport Special 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal Club 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal Club 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal European 15:00 ªtirile Digi Sport 15:15 Fotbal European 16:00 ªtirile Digi Sport 16:15 Digi Sport Special 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special 21:30 ªtirile Digi Sport 22:00 Fotbal: Evian - PSG 0:00 ªtirile Digi Sport

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai Dimineaþa este posibil sã vã enervaþi pentru cã nu aveþi bani sã plecaþi într-o cãlãtorie în interes de familie. S-ar putea ca o rudã mai în vârstã sã refuze sã vã împrumute, dar nu-i faceþi reproºuri. Fiþi mai înþelegãtor ºi evitaþi certurile!

22

22

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Sunteþi lãudat de ºefi pentru felul în care vã faceþi treaba. S-ar putea sã nu vã iasã o afacere din cauza unei situaþii nefavorabile. Evitaþi întâlnirile cu prietenii ºi nu circulaþi cu maºina, pentru cã sunteþi predispus la accidente.

10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 2 12:00 Profetul 13:15 Pastila Vouã (r) 13:45 Mica mireasã (r) 14:45 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 16:15 Visul Regelui (r) 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Mica mireasã 20:15 Corbul 22:15 Big Bang

21

23 iulie *** 22 august Dimineaþa s-ar putea sã fiþi iritat din cauza neînþelegerilor cu un partener de afaceri. Discutaþi calm ºi încercaþi sã ajungeþi la o concluzie comunã. Dacã aveþi de circulat cu maºina, fiþi foarte atent! Sunteþi predispus la accidente.

Aveþi tendinþa sã fiþi irascibil din cauza oboselii. Ar fi bine sã evitaþi discuþiile în contradictoriu, pentru cã sunteþi predispus la probleme cu sãnãtatea. Amânaþi întâlnirile de afaceri. Ar fi bine sã nu vã forþaþi norocul în domeniul financiar.

23 august *** 22 septembrie Puteþi avea mici întârzieri, cauzate de evenimente neprevãzute. Nu vã puneþi mari speranþe într-o afacere, ca sã nu fiþi dezamãgit. Amânaþi deciziile importante ºi pãstraþi-vã calmul! Spre searã, nemulþumirile din prima parte a zilei dispar.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Se pare cã sunteþi stresat pentru cã nu primiþi nici un sprijin la serviciu. Aveþi grijã sã nu îi jigniþi pe cei din jur! Seara, s-ar putea sã aflaþi cã un prieten apropiat a suferit un accident de circulaþie.

Dimineaþa vã enervaþi la serviciu pentru cã primiþi sarcini suplimentare. Fiþi prudent. S-ar putea ca ºeful sã nu fie în toane prea bune! Nu este cazul sã vã descãrcaþi nervii acasã! Ar fi bine sã vã relaxaþi.

23 noiembrie *** 20 decembrie Sunteþi hotãrât sã plecaþi într-o cãlãtorie de afaceri pe care aþi tot amânat-o. Partenerul de viaþã vã reproºeazã nu aþi ales cel mai bun moment, pentru cã aveþi probleme importante acasã.

21 ianuarie *** 20 februarie

S-ar putea sã fiþi implicat într-un scandal la serviciu, din cauza bârfelor unui coleg. Controlaþi-vã reacþiile, pentru cã neînþelegerile se vor lãmuri repede. Dupã-amiazã intraþi pe neaºteptate în posesia unei sume de bani.

21 decembrie *** 20 ianuarie S-ar putea ca partenerul de viaþã sã vã reproºeze cã aþi cheltuit prea mult pentru un obiect de care nu era nevoie acum. Evitaþi speculaþiile financiare.

21 februarie *** 20 martie Astãzi nu este indicat sã circulaþi cu maºina, pentru cã existã pericolul sã fiþi implicat într-un accident. Dacã nu aveþi încotro, fiþi foarte prudent. Orice s-ar întâmpla, nu vã grãbiþi ºi ascultaþi-vã intuiþia!


Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 4 Decembrie 2013

Controale în forþã la centrele de colectare a fierului vechi

C

entrele de colectare a deºeurilor feroase ºi neferoase din judeþul Hunedoara au fost luate la puricat de poliþiºti, în cadrul unei acþiuni pentru prevenirea ºi combaterea ilegalitãþilor comise în domeniu.

Acþiunea poliþiºtilor s-a desfãºurat în ºase judeþe, inclusiv în Hunedoara În urma acþiunii, au fost constatate 51 de infracþiuni ºi au fost aplicate 292 de contravenþii prevãzute de legislaþia incidentã, fiind confiscate totodatã aproximativ 60.000 de kg. de materiale feroase ºi neferoase. „Acþiunea a urmãrit prevenirea furturilor de materiale feroase ºi neferoase de la componentele de infrastructurã feroviarã, din sistemul de transport ºi distribuþie a energiei electrice ºi de gaze naturale, de îmbunãtãþiri funciare ºi din reþelele de telecomunicaþii”, au precizat reprezentanþii IGPR. De asemenea, au fost desfãºurate controale la societãþile comerciale ce au ca obiect colectarea materialelor feroase ºi neferoase, pentru verificarea modului în care este respectatã legislaþia în domeniu. În total, în timpul acþiunii, echipele de control au verificat 649 de centre de colectare a materialelor feroase ºi neferoase, pentru neregulile constatate aplicând 292 de sancþiuni contravenþionale, în

AZI SE IA APA! S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani anunþã restricþii în furnizarea apei potabile, pentru miercuri 4 decembrie 2013, în oraºele: - Lupeni între orele 9,30 15,00. Zona afectatã: Cartier Viitorului. Motivul restricþiei: remediere pierdere ºi reparat branºament pe str. Viitorului bl. D 12,sc. 1. - Uricani între orele 9,00 15,00. Zona afectatã Oraº vechi. Motivul restricþiei - remediere pierdere str. 1 Mai.

ÎNCHIRIERI

Ofer spre închiriere apartament cu douã camere mobilat complet, modern, izolat termic, cu încãlzire centralã, aragaz, frigider, situat în Petroºani la 100 metri de piaþã. Chiria la faþa locului. Telefon: 0722.156.113

valoare de 242.340 de lei.. „În urma activitãþilor, au fost confiscate 59.688 de kg. de materiale feroase ºi neferoase ºi a fost fãcutã o sesizare privind necesitatea retragerii avizului de funcþionare a unei societãþi comerciale. Totodatã, au fost identificate 29 de centre de colectare a materialelor feroase ºi

România, mai coruptã decât anul trecut raport internaþional

ivelul corupþiei din România este perceput N ca fiind mai mare anul acesta decît anul trecut. Aceasta este concluzia la care ajunge un raport al Transparency Internaþional care prezintã þara noastrã pe locul 69 într-un top al corupþiei care cuprinde 177 de state.

Anul trecut, în 2012, România avea o poziþie mai bunã în clasament ºi ajunsese pe locul 66, cu un scor mai mare cu un punct faþã de cel din 2013. Anul acesta, România se afla pe aceeaºi poziþie cu Italia ºi Kuweit, potrivit raportului Transparency Internaþional. În acelaºi top, Bulgaria se afla pe locul 77, iar Ucraina pe 144. Þãrile considerate cel mai puþin corupte sînt Danemarca, Noua Zeelandã ºi Finalnda, urmate de Suedia, Norvegia ºi Singapore.

VÂNZÃRI Vând teren intravilan, zona Valea Ungurului Vulcan, în suprafaþã de 2600 mp. Acces auto, aproape de DN66, cu utilitãþi. Preþ, 8 euro/mp, negociabil. Contact 0722448428. Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727150264. Preþ negociabil.

Actualitate 15

NATALIA ARE NEVOIE DE NOI!

Ar fi vrut sã fie în banca de la ºcoala din Petrila, dar acum e la spital. Natalia e un copil de 11 ani, din Petrila, premiantã, dar care trãieºte o dramã ce o þine imobilizatã într-o capcanã. Copilãria ei depinde de neferoase neautorizate”, au mai 8.000 de euro, pe care familia sa precizat sursele citate. În acþiune au nu îi are. Totul s-a întâmplat într-o fost angrenaþi peste 1.400 de zi fatidicã, atunci când era împreunã poliþiºti. De asemenea, la activitãþi cu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferul au participat ºi reprezentanþi ai unui TIR i-a izbit în plin. A stat sãpGãrzii de Mediu, Gãrzii Financiare, tãmâni în spital, iar acum are precum ºi ai unor societãþi specianevoie de o protezã, ca sã poatã fi lizate în furnizarea de utilitãþi. din nou copilul premiant, de care Car men COSMAN pãrinþii sãi sunt mândri. Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat: politraumatism cranio-cerebral, dar ºi un traumatism toraco-abdominal. Abia luase premiul I la un concurs denumit “Centura mea de siguranþã” ºi s-a trezit imobilizatã la pat. Tragicul sãu destin ar putea fi remodelat, dacã o ajutãm. Natalia are nevoie de o protezã ce se fabricã doar în Elveþia ºi în aceste zile e la un spital din Bucureºti, unde aºteaptã ca pãrinþii sãi sã facã imposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA! Marea Britanie ocupa locul 14, iar Statele Unite, locul 19. Pe ultimele locuri în top se afla tari ca Somalia, Coreea de Nord, Afganistan, Sudan, Libia sau Irak. Raportul Transparency Internaþional a fost realizat pe baza unui indice de percepþie a corupþiei în cadrul partidelor politice, al poliþiei, sistemului de justiþie ºi al serviciilor publice. Acest raport trage un semnal de alarmã cu privire la faptul cã douã treimi din þãrile analizate au obþinut un scor sub 50 din 100. "Acest lucru indicã o problemã serioasã cu privire la nivelul corupþiei la nivel internaþional", se aratã pe site-ul organizaþiei. Ziare.com Vând/închiriez garaj zona Poarta 2 Gerom la stradã. Relaþii la 0734.543.820 Vînd teren ºi casa P+1 în Târgu-Jiu, str. George Coºbuc Nr. 2A, realizatã ºi finisatã în 2000 cu toate utilitãþile: apã, gaze, canalizare, izolaþie termosistem ºi termopane. Suprafaþã de teren 800 mp. Anexe: beci suprafaþã de 30 mp, garaj dublu pentru 2 autoturisme. Preþ negociabil. Telefon: 0727/874 449

Nr. Cont 5675710247959 RON01 BANCPOST Titular cont: Bãran Mariana


16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 4 Decembrie 2013

Pânã va veni Moºul, la Lupeni se vor aprinde luminile de sãrbãtoare

M

unicipiul Lupeni va porni iluminatul ornamental de sãrbãtori sãptãmâna aceasta, înainte de Moº Nicolae. Luiza ANDRONACHE În seara zilei de 5 decembrie, luminiþele de Crãciun trebuie deja sã învãluie oraºul în magia sãrbãtorilor “ Avem de gând ca de Moº Nicolae sã avem lumini în oraº. Pânã acum am tot fãcut probe pe rând la instalaþii. Luminile vor fi peste tot în oraº, dar mai mult în zona centralã”, a

spus Cornel Resmeriþã, primarul Municipiului Lupeni. Aici, din pãcate, nu s-au putut achiziþiona instalaþii noi din cauza cã primãria a avut mai tot anul o situaþie financiarã destul de dificilã, însã cele vechi au fost recondiþionate ºi reparate. În restul Vãii

Moº Nicolae e un om bun

S

ãrbãtorile de iarnã au magia lor, dar poate cã cei mai nerãbdãtori sunt copiii, care îl aºteaptã pe Moº Crãciun, ori pe fratele sãu, care vine mai repede: Moº Nicolae. Nimic nu le poate din vraja momentului ºi cei mici sunt fascinaþi de magia acestor zile.

Jiului, luminile vor fi aprinse tot aproape cu venirea lui Moº Nicolae. La Petroºani, cel puþin, se anunþã o petrecere de poveste pentru cei mici, în seara de Moº Nicolae, la pornirea luminilor colorate.

Are o cãciulã albã cu o cruce pe ea. Moº Crãciun e roºu ºi amândoi au barbã. Vreau sã îmi aducã dulciuri ºi jucãrii, cã am fost cuminte”, ne-a povestit Daria, care are 4 ani. ªi Paul ºtie câte ceva ºi spune

A

fost un an greu, cu bune ºi cu rele, inclusiv la Universitatea Petroºani. ªi aici, 2013 a fost plin de provocãri, dar ºi de bucurii, mai ales când vine vorba de lucrãrile realizate. Poate cã nu s-au dus toate la bun sfârºit, dar cele mai importante, propuse la începutul anului, au fost ºi îndeplinite. Luiza ANDRONACHE

cã joarda o primesc fetiþele rele, în timp ce el recunoaºte cãe foarte cuminte ºi cã vrea ºi cadouri. „Eu vreau un tren ºi o maºinã cu fum ºi o sã împodobesc bradul”, susþine el. Pentru seara de joi se vor pregãti cu toþii, vor fi

Diana MITRACHE Cum aratã Moº Nicolae? Cine vine primul, Moº Crãciun, ori Moº Nicolae ºi cum se deosebesc ei? Ei bine, aici intervine magia sãrbãtorilor de iarnã ºi fiecare ne spune ce ºtie. Nu sunt cunoºtinþe temeinice, dar la doar 3, 4 ani e tot ce le trebuie ca sã ºtie cã în aceste zile trebuie sã fie cuminþi. Pe copiii de la grãdiniþã i-am gãsit în pauza de masã ºi fiecare ne-a dat câteva detalii despre Moºul bun pe care îl aºteaptã. Andrei are doar 3 ani ºi abia îºi spune numele, dar e extrem de entuziasmat când vine vorba despre Moº Nicolae. „Ne aduce dulciuri ºi cine nu e cuminte va primi o joardã. Are o barbã albã ºi o mantie albastrã”, aºa descrie el magia lui Moº Crãciun. Nici fetiþele nu sunt mai prejos, iar una dintre ele ne spune cum îl vedea ea pe Moºul Nicolae, care nu i sa arãtat niciodatã, aºa cum a fãcut-o Moº Crãciun. „Nu l-am vãzut, dar l-am pictat.

2014 vine cu speranþe la Universitatea Petroºani

cuminþi ºi vor aºtepta ca dorinþele sã le fie îndeplinite de moºul care e darnic. Asta pentru ca pânã la Crãciun sã pregãteascã chiar o serbare ºi sã îl invite ºi pe Moº Crãciun la ei.

“A fost un an cu bani puþini pe care am încercat sã-i prioritizãm pentru lucrãri absolut necesare, iar în limita posibilitãþilor, cred cã am ºi reuºit asta”, ne-a declarat Dacian Ciodaru, director general administrativ la Universitatea Petroºani. În anul care îl vom lãsa în urmã în circa trei sãptãmâni ºi jumãtate, la Universitate s-au intreprins ºi realizat proiecte benefice pentru comunitate ºi studenþi. “Am reusit sa ducem la bun sfarsit toate investitiile pe care ni le-am propus, atat din fonduri proprii, cat si guvernamentale. Printre altele, am realizat lucrari de reabilitare a bazei sportive ºi de modernizarea si reabilitare a caminelor studentesti pe perioada vacantei de vara”, a mai spus Ciodaru. Însã, anul 2014 se anunþã a fi unul ºi mai provocator. Fondurile se la minister nu se anunþã a fi mai mare ºi nici veniturile proprii, de altfel. Dar, cu

toate acestea, speranþe ºi proiecte existã. “Speram ca in anul 2014 sa putem efectua lucrari de investitii si reparatii curente la care ne-am gandit inca din anul acesta, cum ar fi continuarea proiectului privind

baza sportiva, reabilitarea termicã a caminelor din campus, dar si modernizarea unor amfiteatre si sali de curs”, a încheiat Dacian Ciodaru. De menþionat este cã deºi nevoile ºi lucrãrile care trebuiesc intreprinse aici sunt din ce în ce mai ambiþioase, numãrul studenþilor înscriºi este tot mai mic de la un an la altul, ceea ce face misiunea conducerii instituþiei ºi mai dificilã.

CVJ NR. 508, MIERCURI 4 DECEMBRIE 2013  

CVJ NR. 508, MIERCURI 4 DECEMBRIE 2013

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you