CVJ Nr 521 Luni 23 decembrie 2013

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 521

Cronica Vãii Jiului Luni, 23 Decembrie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Monica Iacob-Ridzi -

momentul bilanþului

Foºtii ºefi ai minei Petrila au ajuns dupã gratii >>> PAGINA A 3-A Crãciunul ca la strãbuni

Cãluºarii sau piþãrãii, vestitorii Naºterii Mântuitorului

>>> PAGINA A 4-A

Încã o victimã a „avocatului” >>> PAGINA A 5-A

Bucãtar egiptean pentru cursanþii libieni >>> PAGINA A 6-A

Lumina Crãciunului a adus din nou minunea Naºterii în Peºtera Bolii >>> PAGINILE 8-9

Listã închisã, prea mulþi doritori pentru Revelion 2014 >>> PAGINILE 8-9

Salarii ºi indemnizaþii achitate la Lupeni

A

ºa cum i-a obiºnuit pe alegãtori, ca la fiecare sfârºit de an sã-ºi prezinte activitatea ºi în acest an deputatul Monica Iacob Ridzi a fãcut un bilanþ al primului an al acestui mandat. Monica Iacob Ridzi este de departe singurul parlamentar hunedorean care, an de an, îºi prezintã activitatea, cu bune sau cu rele, într-un mod absolut transparent, astfel încât cei care i-au acordat vot sã decidã dacã au fãcut cea mai bunã alegere. >>> PAGINA A 11-A

>>> PAGINA A 12-A

Primarul Ridzi a câºtigat respectul unei ”blonde” >>> PAGINA A 13-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Luni, 23 Decembrie 2013

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?

Vrei sã te dezvolþi?

Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?

Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 66 Haþeg Baru Mare DN 68 Haþeg - Toteºti DN 68 Toteºti Zeicani DN 66 Haþeg - Cãlan DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº Bejan Lupeni pe DN 66A ºi B-dul Nicolae Titulescu.

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.

Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.

Rigips, gresie, faianþã, parchet.

Preþ avantajos.

Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Luni, 23 Decembrie 2013

Bâlbã Sorin Mihai ºi inginer Viºan Trandafir, adjunctul staþie salvare au murit din cauza unei simple semnãturi iar Trãilã Sorin, Badea Vasile, Leonte Petricã, Bãrãn Alin, Cristea Nicolae ºi inginer ºef SSM CNH SA Holingher Sorin Vasile, au fost rãniþi grav.

Foºtii ºefi ai minei Petrila au ajuns dupã gratii M

andatele emise de instanþã în cazul celor trei foºti conducãtori ai Exploatãrii Miniere Petrila au fost puse în aplicare, în aceastã dupã amiazã.

Directorul Aurelian Necula ºi ºefii Gheorghe Roºu ºi Dan ªtefan Ungur au ajuns astãzi în arestul IPJ Hunedoara, de unde vor fi duºi cãtre penitenciar pentru a-ºi executa pedeapsa cu închisoarea.

Maximilian GÂNJU Cei trei au fost gãsiþi vinovaþi de judecãtori pentru exploziile consecutive de metan din anul 2008 de la fosta EM Petrila, în urma cãrora 13 mineri ºi salvatori minieri îºi pierdeau viaþa iar alþi 15 erau rãniþi grav.

Condamnarea la închisoare a fost dictatã de judecãtorii Curþii de Apel Craiova care au respins recursurile fãcute de cei trei. Astfel, fostul director al EM Petrila Aurelian Necula va trebui sã ispãºeascã ºase ani ºi jumãtate de închisoare, iar Dan Ungur ºi Gheorghe Roºu, patru ani de

închisoare.

Decizia Curþii de Apel Craiova este definitivã. Cei trei au venit singuri la sediile de poliþie din Petroºani ºi Petrila dupã ce au aflat cã a ajuns mandatul de la instanþã.

C

ondamnaþi dupã cinci ani de proces Minerii ºi salvatorii minieri care au murit în cele douã explozii de metan produse în subteranul minei Petrila pe data de 15 noiembrie 2008, au fost trimiºi la moarte sigurã au arãtat procurorii ºi specialiºtii care au instrumentat dosarul tragicului acci-

dent colectiv de muncã Condus de dorinþa de a nu scãdea productivitatea minei, directorul exploatãrii de la acea datã, Aurelian Necula a ascuns, alãturi de alþi inculpaþi, mai multe nereguli produse în abatajul morþii.

M

omentul I

În sâmbãta neagrã de la jumãtatea lui noiembrie 2008, ortacii îºi încep lucru în zona periculoasã. ªeful de echipã al salvatorilor merge pentru a mãsura concentraþiile de gaze de pe abataj dupã ce în prealabil le spune ºefilor sã-i direcþi, cã este obligatoriu sã se înceapã izolarea zonei unde exista pericol de exploziei ºi nimeni sã nu mai intre acolo.

Primeºte în schimb dispoziþia sã se întoarcã la

muncã. Salvatorul îºi obligã colegii, inclusiv pe fratele lui sã rãmânã mai departe de zona periculoasã, iar câteva minute mai târziu avea sã se producã dezastrul.

O flacãrã roºiaticã vine pe galerie spulberând tot ce întâlneºte în cale. Cei care sunt adãpostiþi de salvator, sunt rãniþi dar scapã cu viaþã.

M

omentul doi – Încãpãþânare ucigaºã Cinci salvatori puteau fi ºi astãzi alãturi de familiile lor, iar alþi ºapte nu ar fi fost arºi de vii dacã ºeful comandamentului, Aurelian Necula i-ar fi scos din infern atunci când toate datele arãtau cã o a doua explozie stã sã se producã. Chiar ºi cu 10 minute înainte de explozie, Necula ar fi putut salva vieþi dacã ºi-ar fi dat acordul în scris ca inspectorii de muncã sã decidã evacuarea de urgenþã a salvatorilor ce aveau sã piarã. „În jurul orelor 17.30, când din subteran s-a comunicat cã echipa condusã de Viºan Trandafir, în urma mãsurãtorilor, înregistrase o concentraþie de metan de

peste 3%, ºeful Inspectoratului Teritorial de Muncã, Ileana Bodea, a informat conducerea I.T.M. Hunedoara ºi conducerea Inspecþiei Muncii, solicitându-i totodatã învinuitului Necula Aurelian retragerea echipelor de salvatori

din zona abatajului. În ciuda solicitãrilor exprese, repetate, învinuitul nu s-a conformat, situaþie în care aceasta a solicitat registrul unic de control, pentru a se consemna în scris dispoziþia de retragere a personalului din zonã. (…) În jurul orelor 18.20, sosind formularul de procesverbal, s-a trecut la întocmirea actului de sistare a activitãþii, dar în momentul în care învinuitului i se solicita sã ia cunoºtinþã de dispoziþia de sistare ºi sã semneze procesul-verbal, s-a produs cea dea doua explozie. Dupã ce ºi-a revenit din ºoc, în jurul orelor 18.40, învinuitul a semnat actul menþionat”, se aratã în raportul de cercetare al procurorilor. Salvatorii minieri Frãþilã Daniel, Elekeº Atila, Puian Nicolae ºi

A

cuzaþii

Fostul director al minei Petrila, Necula Aurelian a rãspuns în faþa judecãtorilor pentru comiterea infracþiunilor de ucidere din culpã pentru moartea a 11 ortaci, vãtãmare corporalã din culpã pentru rãnirea a patru

mineri ºi neluarea vreuneia dintre mãsurile legale de securitate ºi sãnãtatea în muncã.

Inginerul ºef securitate minierã de la aceeaºi minã Gheorghe Roºu a fost cercetat pentru infracþiuni la protecþia muncii, uciderea din culpã a ºase persoane ºi vãtãmarea corporalã a patru ortaci. ªeful staþiei de salvare minierã a EM Petrila, Dan ªtefan Ungur a fost învinuit de moartea a ºase ortaci ºi vãtãmarea corporalã din culpã a patru subordonaþi.

Dupã ce dosarul a ajuns prin trei instanþe a fost soluþionat marcând astfel o premierã în mineritul de dupã Revoluþie. ªefii minerilor sunt fãcuþi responsabili de tragediile produse în subteran ºi obligaþi sã plãteascã pentru greºelile lor.

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 23 Decembrie 2013

Crãciunul ca la strãbuni

Cãluºarii sau piþãrãii, vestitorii Naºterii Mântuitorului radiþiile de Crãciun din satele hunedorene sunt pãstrate cu sfinþenie din moºi – strãmoºi. În zilele de Crãciun, T adicã în 25, 26 ºi 27 decembrie - majoritatea satelor hunedorene abundã în obiceiuri folclorice tradiþionale.

Carmen COSMAN Cãluºarii – reprezintã un dans popular fecioresc, cu origine pre-romanã, fiind cel mai vechi ºi mai spectaculos dintre dansurile tradiþionale româneºti. Ceata de cãluºari este formatã din 8 pânã la 20 de feciori, în funcþie de tradiþia localã ºi de numãrul feciorilor din sat, care colindã din casã în casã îmbrãcaþi în costum popular tradiþional.

Irozii sau craii, de asemenea un obicei folcloric tradiþional de Crãciun, vechi de 2000 de ani, ce interpreteazã “sceneta” în care este vorba de Naºterea lui Iisus, venirea Magilor urmãrind steaua cãlãuzitoare ºi întâl-

nirea lor cu Irod.

Ceata de irozi sau de crai este formatã din 4-8 bãieþi (în funcþie de tradiþia fiecãrui sat) cu vârste cuprinse între 12 ºi 14 ani, îmbrãcaþi în costum popular tradiþional.

Un alt obicei îl reprezintã Stelarii, vechi de 2000 de ani, ce vesteºte Naºterea Mântuitorului. Ceata de stelari este formatã din 7-10 copii cu vârste cuprinse între 7 ºi 10 ani. Au ca semn particular steaua împodobitã, în unele sate copii fiind îmbrãcaþi în costum popular tradiþional.

Cetele de cãluºari, irozi ºi stelari merg în zilele de Crãciun în satele hunedorene de la o casã la alta ºi colindã atât în stradã, cât ºi în gospodãriile oamenilor. Acest

eveniment face ca atât locuitorii satului cât ºi invitaþii aflaþi în sat sã urmeze cetele. În casele unde sunt fete de vârste apropiate bãieþilor din cete, aceºtia le “joacã”, formând perechi mixte.

V

alea Jiului merge cu piþãrãii În satele din Valea Jiului la loc de cinste stã obiceiul piþãrãilor, denumit astfel dupã colãcelul primit de la gazde, care se pierde în negura timpului. Se spune cã piþãrãii dateazã chiar de pe vremea dacilor, iar steagurile purtate de cete ar putea fi inspirate din cele ale legiunilor romane. În

fiecare an, în Ajun de Crãciun, feciorii satului, care s-au pregãtit din timp, ridica steagurile anume aranjate dupã datina ºi pornesc la colindat încã din zorii zilei.

Steagurile sunt minuþios împodobite cu mãrgele, ciucuri, coroniþe de flori ºi basmale, ca sã arate cât de mândru este cel care îl poartã, iar colindãtorii sunt îmbrãcaþi în mod obligatoriu în costume populare tradiþionale. Colindul piþãrãilor pleacã de la bisericã, unde preotul îi binecuvânteazã, ºi se opreºte seara târziu la

o casã aleasã din vreme, unde tinerii petrec cu gazda pânã dimineaþa. Pe lângã colacii tradiþionali, piþãrãii primesc nuci, mere, dulciuri, dar sunt întâmpinaþi ºi cu sticle de þuicã împodobite ºi ele de sãrbãtoare, pentru ca astfel colindul sã fie rãsplãtit de gazdele primitoare.

Localnicii cred cã, dacã nu primesc colindãtorii, risca sã îºi atragã tot rãul ºi blestemele asupra gospodãriilor lor, iar în anul care vine nu vor avea parte nici de animale ºi nici de roadele pãmântului.

Obiceiul piþãrãilor din Valea Jiului pare mai degrabã un rât al fertilitãþii, iar despre colindãtori se crede cã aduc prosperitate ºi noroc gazdelor, astfel ca cetele sunt primite cu strigãte de bucurie ºi cu daruri. În curtea casei se încing horele, în acompaniament de fluiere ºi strigãturi tradiþionale.

Localitatea Jiet este una în care colindul

Preþul unui kilogram de mac=douã kilograme de carne

M

acul, delicatesã. Gospodinele care vor ca pe masa de Crãciun sã punã ºi cozonac cu mac trebuie sã scoatã din buzunar aproape 50 de lei. Asta deoarece un kilogram de mac se vinde în piaþa centralã din Petroºani cu 40 de lei. Vânzãtorii pun preþul pe seama dificultãþii cu care se recolteazã macul.

Monika BACIU ”E foarte greu sã aduni un kilogram de mac. Toatã lumea ºtie cum aratã floarea ºi cât de puþine seminþe de mac se scot. Ca sã ajungi la

un kilogram de mac ai nevoie de extrem de multe plante ºi de rãbdare”, spune un comerciant.

Un alt comerciant spune cã umblã toatã vara dupã maci pentru a le culege

seminþele. ”Toatã vara cãutãm maci.

Deja ºtim cam pe unde cresc ºi mergem sã le adunãm. Mulþi nu ºtiu cât de puþine seminþe ºi cât de multe trebuie sã culegem

pentru un kilogram”, spune un alt vânzãtor.

Gospodinele însã apreciazã munca acestor culegãtori, dar spun cã vor renunþa la cozonacii cu mac.”Mi se pare foarte scump kilogramul de mac.

Este mult prea mult pentru bugetul nostru. Decât sã fac acasã cozonac cu mac mai bine cumpãr unul ºi e mai ieftin”, spune o cumpãrãtoare.

piþãrãilor se pãstreazã nealterat de sute de ani, la fel ca ºi strigãturile ce însoþesc “învârtita jieneasca”: “Cat îi Soarele de sus / Piþãrãi ca-n Jiet nu-s / Cu feciori inalti-frumosi / ºi la minte sãnãtoºi / Cat îi Soarele de mare / La Jiet întâi rãsare”, striga cetele de piþãrãi versurile învãþate de la cei mai în vârstã, care la rândul lor au fãcut parte din aceste cete de colindãtori. ªi, pentru ca anul care vine sã le meargã ºi mai bine, gospodarii ascund în podul casei sau în grajduri seminþe legate într-un batic, iar dacã piþãrãii le gãsesc înseamnã cã gazdã va avea noroc ºi belºug. În rândul piþãrãilor disciplina este foarte severã ºi nici unul dintre colindãtori nu are voie sã cearã mai mult decât dãruieºte gazda.

Dupã ce stãpâna casei le da darurile, piþãrãii ºi le împart în mod egal ºi apoi se strâng în mijlocul curþii, unde învârt o horã strãbunã.

Altele nu þin cont de preþuri ºi preferã cozonacii fãcuþi acasã indiferent de costuri. ”Voi cumpãra jumãtate de kilogram de mac ºi îmi ajunge pentru cozonac. O singurã datã pe an este Crãciunul, sacrificãm mai mulþi bani”, spune o altã gospodinã. În condiþiile de faþã cu suma alocatã unui kilogram de mac se pot cumpãra aproape douã kilograme de carne.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni, 23 Decembrie 2013

Încã o victimã a „avocatului”

O

bãtrânicã de 73 de ani a rãmas fãrã economii dupã ce a fost înºelatã prin binecunoscuta metodã „accidentul”. Femeia a crezut cã-ºi ajutã fiul iar când a realizat cã totul este o minciunã a fost prea târziu.

„Poliþia Municipiului Petroºani a fost sesizatã de cãtre o petroºãneancã în vârstã de 73 ani despre faptul cã, în data de 20.12.2013 în jurul orei 12:30, a fost contactatã telefonic de o persoanã de sex masculin care i-a solicitat sã trimitã suma de 3.000 lei, deoarece fiul ei ar fi fost implicat într-un accident rutier. (…)

Reclamanta a primit pe telefonul fix de la domiciliu un apel de la o persoanã de sex masculin care s-a recomandat a fi ”avocatul” fiului pãrþii vãtãmate, spunându-i cã acesta ar fi avut un accident rutier în Germania ºi are nevoie urgentã de suma de 3.000 lei, bani care trebuie sã îi trimitã unei persoane din Bucureºti, prin transfer bancar”, a declarat inspector principal Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt IPJ Hunedoara. Poliþiºtii au întocmit un dosar penal în care se efectueazã cercetãri pentru comiterea infracþiunii de înºelãciune, în vederea identificãrii autorilor faptei, a tragerii

lor la rãspundere penalã ºi arecuperãrii prejudiciului cauzat. În decursul acestui an mai mulþi petroºãneni au fost înºelaþi prin aceastã metodã sau prin cea prin care sunt anunþaþi cã au câºtigat un „premiu”, dar este nevoie sã vireze o sumã de bani pentru a intra în posesia lui. De altfel prin aceastã ultimã metodã de înºelãciune, o femeie din Petroºani a stabilit un record naþional fiind practic pãcãlitã de trei ori întro singurã zi de mai multe sume de bani.

P

oliþiºtii avertizeazã!

Având în vedere aspectele prezentate, poliþiºtii hunedoreni le recomandã cetãþenilor sã nu trimitã sume de bani unor persoane necunoscute, ci sã sesizeze cea mai apropiatã unitate de poliþie sau sã apeleze numãrul unic de urgenþã 112, ori de câte ori au suspiciuni cu privire la faptul cã ar putea fi urmãtoarea

victimã a unei infracþiuni de înºelãciune.

Pentru a evita sã deveniþi victima unei infracþiuni de înºelãciune cu acest mod de operare, este bine sã analizaþi cu atenþie informaþiile primite ºi sã puneþi întrebãri referitoare la veridicitatea lor. Înainte de a vã oferi ajutorul, aveþi în vedere ºi urmãtoarele aspecte: - În caz de accident, nu existã noþiunea de platã a unor despãgubiri, decât ca urmare a unei hotãrâri judecãtoreºti în acest sens; - Orice eveniment rutier are douã variante de soluþionare: 1) depunerea unei plângeri la unitatea poliþie, care se va ocupa mai departe de cazul respectiv sau 2) înþelegerea amiabilã a pãrþilor, ceea ce presupune repararea daunelor folosind poliþa de asigurare auto obligatorie (în cazul evenimentelor fãrã victime).

Orice alte variante sunt excluse, IAR DACÃ SUNT PUSE ÎN PRACTICÃ, ELE NU SUNT LEGALE; PENTRU PREVENIREA ÎNªELÃCIUNILOR ESTE ABSOLUT NECESAR: - sã verificaþi orice informaþie prin care vi se solicitã telefonic sã trimiteþi bani prin terþi/mandat postal/

Patru rãniþi din vina unui ºofer turc

P

atru persoane au ajuns la spital în urma unui accident de circulaþie ce a avut loc la sfârºitul sãptãmânii trecute din cauza unui ºofer turc.

Conducãtorul auto turc, în vârstã de 46 de ani cu reºedinþa în Germania în timp ce se deplasa cu autoturismul pe DN 7, din direcþia Arad spre Deva, a efectuat o depãºire neregulamentarã pe raza localitãþii

Tãtãrãºti, în zona de acþiune a indicatorului “depãºirea interzisã”, ºi a intrat frontal întrun autobuzul (fãrã pasageri) condus regulamentar din sens opus.

Autoturismul, în urma impactului a fost

proiectat apoi pe sensul de mers AradDeva, unde a acroºat lateral un autoturism de teren condus de un cetãþean austriac. În urma impactului a rezultat rãnirea gravã a conducãtorului auto turc ºi a altor trei persoane. Traficul pe DN7 a fost închis complet aproximativ 90 de minute. În cauzã s-a întocmit dosar penal.

virament bancar unor rude, despre care vi se spune o poveste, de obicei impresionantã ; sesizaþi cea mai apropiatã unitate de poliþie, cereþi sfatul unui poliþist sau apelaþi la telefonul de urgenþã 112; - nu oferiþi niciun fel de date cu caracter personal prin inter-

mediul convorbirilor telefonice, indiferent de calitatea invocatã de interlocutorul de la capãtul firului; - nu trimiteþi coduri de reîncãrcare electronicã a cartelelor telefonice, în niciun caz unor persoane strãine, indiferent de calitatea pe care acestea susþin

cã o au (deseori infractorii îºi asumã o calitate oficialã – avocat, procuror, poliþist); În cazul în care sunteþi martorul unei infracþiuni sau victima acesteia, apelaþi în cel mai scurt timp numãrul de urgenþã 112 ºi reþineþi cât mai multe detalii!

Prima amendã pentru „pocnitori”

C

um se apropie sãrbãtorile de final de an, comerþul cu petarde, pocnitori ºi alte obiecte pirotehnice, cunoaºte o adevãratã dezvoltare. Vânzãtorii de astfel de „bombiþe” sunt tot mai numeroºi la fel ca ºi amatorii de a detona „ceva” care sã creeze un oarecare zgomot.

Mircea NISTOR Cei mai mulþi dintre ei, însã, nu cunosc (sau nu-i intereseazã) prevederile legii în ceea ce priveºte comerþul cu astfel de produse. Din acest motiv reprezentanþii ITM Petroºani au demarat o serie de controale. „În urma efectuãrii primelor controale am aplicat deja o amendã în valoare de 10.000 de lei pentru transportarea de produse pirotehnice fãrã avizarea acestei activitãþi cãtre unitatea respectivã.

Pe lângã amenda contravenþionalã primitã de la noi, reprezentantului firmei respective i s-a întocmit ºi un dosar

penal de cãtre reprezentanþii poliþiei. În cazul în care comercianþii de produse pirotehnice nu respectã legislaþia în vigoare, amenzile au valori foarte mari ºi pot ajunge pânã la 15.000 de lei în cazul persoanelor juridice”, a declarat Ileana Bodea, ºef SSSM Petroºani. Obiectele artizanale ºi de distracþie pe bazã de amestecuri pirotehnice din clasa I

care pot fi comercializate de cãtre persoanele juridice autorizate, trebuie sã îndeplineascã condiþiile prevãzute de lege, iar în aceastã clasã sunt incluse numai obiectele pirotehnice de distracþie foarte mici, de tipul artificiilor, cu o masã maximã de amestec pirotehnic de trei grame. Toate acestea pot fi folosite doar în perioada 27 - 31 decembrie.

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 23 Decembrie 2013

Bucãtar egiptean pentru cursanþii libieni

P

atronul hotelului din Petroºani unde au fost cazaþi cei 42 de libieni veniþi la specializare la INSEMEX a fost nevoit sã angajeze un bucãtar egiptean pentru a nu-ºi pierde oaspeþii arabi. Libienii au stat 4 sãptãmâni în Valea Jiului ºi în prima zi de la sosirea aici nu au mâncat mai nimic.

Mircea NISTOR Asta, pentru cã nu ºtiau cum au fost sacrificaþi puii cu care au fost serviþi. Abia dupã sosirea bucãtarului originar din Egipt, libienii s-au simþit ca acasã, în ceea ce priveºte mâncarea. În rest, aceºtia s-au mai confruntat ºi cu alte douã probleme: frigul ºi apa caldã. „ªtiam cã nu vor mânca absolut nimic din ceea ce le puteam oferi noi aºa cã am fost pânã la Constanþa de unde am adus un maestru bucãtar egiptean care ºtia sã gãteascã ce pot ei mânca. Tot de la Constanþa am achiziþionat, de la magazinele arãbeºti, alimentele pe care le consumã arabii: orez, condimente, miere, adicã absolut tot de ceea ce aveau nevoie.

Doar aºa am putut sã-i mulþumim, în ceea ce priveºte mâncarea, pentru cã au mai avut

ºi alte probleme. Mai exact cu cãldura ºi apa caldã menajerã. Chiar dacã am avut caloriferele fierbinþi, lor tot le era frig, pentru cã nu sunt obiºnuiþi cu temperaturile prea joase. Pânã la urmã le-am creat toate condiþiile cerute, atât cu mâncarea cât ºi cu cãldura ºi apa caldã”, a declarat Raj Tunaru, patronul hotelului în care au locuit libienii.

Dacã grupul de libieni ºi-a încheiat pregãtirea vineri, când au intrat în posesia diplomelor de absolvire a cursului, ºi au plecat spre casã nu acelaºi lucru se va întâmpla cu maistrul bucãtar egiptean.

Sami Said este însurat cu o româncã ºi va rãmâne în Petroºani. „Eu voi rãmâne aici pentru cã sunt însurat cu o româncã ºi îmi place aici. Am fost bucãtar pe o navã iar apoi am rãmas în

Constanþa ºi, pot sã spun, iubesc România.

Deci voi rãmâne în Petroºani pentru cã ºi aici îmi place. În ceea ce-i priveºte pe libienii veniþi la instruire în Valea Jiului, le-am gãtit mâncare orientalã ºi, în special,

carne de berbecuþ, aceasta fiind cea mai solicitatã”, a spus Sami Said.

Pe de altã parte, patronul hotelului din Petroºani a renunþat, se pare, la intenþia de a mai vinde hotelul.

Nu de alta dar, acesta susþine cã în ultimul timp, turismul a început sã funcþioneze ceva mai bine. „Am avut parte de un an bun aºa cã dorinþa mea de a-l vinde s-a mai diminuat. Dacã,

Drumuri ºi speranþe în 2014

A

nul 2014 ar trebui sã aducã drumuri noi în judeþ, Valea Jiului, cel puþin, ar trebui sã aibã douã drumuri înaugurate pînã la finalul anului viitor.

Luiza ANDRONACHE În anul 2014, Consiliul Judeþean Hunedoara trebuie sã finalizeze douã drumuri importante pentru Valea Jiului, asta dacã toate lucrurile sunt în regulã. “ Vulcan – Pasul Vulcan va fi sigur finalizat. Nu ºtiu dacã ºi Dealul Babii –

Meriºor. Dacã firma spaniolã va continua investiþia acolo, se va face, dacã nu, vom prelua noi din nou drumul ºi îl vom moderniza cu banii noºtrii”, a declarat Tiberiu Balinþ, vicepreºedinte

Transportul de persoane aprobat pânã în 2019

U

n singur operator de transport în Valea Jiului.

Consiliul Judeþean Hunedoara a aprobat licenþele de transport de persoane de pe raza judeþului Hunedoara. Atribuirea licenþelor de traseu pentru traseele cuprinse în Programul de transport public judeþean de persoane prin curse regulate este valabil în perioada 01.01.2014 – 30.06.2019.

Monika BACIU La nivelul Vãii Jiului, ca ºi pânã acum, un singur operator de traseu este autorizat de Consiliul Judeþean Hunedoara.

Este vorba de firma SC ZMK SA care va efectua transportul de pasageri pe rutele Uricani-Petrila, dar ºi

însã, vine cineva ºi-mi oferã un preþ nemaipomenit atunci s-ar putea sã mã rãzgândesc”, a mai spus Raj Tunaru.

Dupã cum au pre-

pe rutele Lupeni Deva, Petrosani – Deva ºi Petrosani – Haþeg. În calitatea sa de autoritate de reglementare în domeniul serviciilor de transport public judeþean, Consiliul Judeþean Hunedoara este competent sã aprobe Contractul-cadru de delegare a gestiunii serviciului de transport public judeþean de persoane prin curse regulate, care va sta la baza încheierii contractelor de delegare a gestiunii cu operatorii de transport rutier, cãrora le-au fost eliberate licenþe de traseu.

CJ Hunedoara .

Ruta Dealul Babii – Meriºor, care ar trebui sã scurteze drumul din Valea Jiului pînã la Deva cu aproximativ 30 de km, a fost prelu-

cizat reprezentanþii grupului de libieni, anul viitor, urmeazã a sosi în Petroºani un alt grup ce urmeazã a fi instruit în salvarea din incendii a persoanleor. at de niºte investitori spanioli care vor sã construiascã în acea zonã cel mai mare parc eolian din regiunea de Vest.

Astfel, ei s-au angajat cã fac ºi drumul, asta dacã lucrurile vor merge bine.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Luni, 23 Decembrie 2013

Serbare Avram Stanca, omagiat la Petroºani de final de an SE

au scurs aproape douã secole de când preotul Avram Stanca s-a nãscut ºi pentru cã de numele sãu se leagã istoria învãþãmântului de la noi, copiii de la ºcoalã ºi biserica îl vor omagia. Sãrbãtoarea a avut loc sâmbãtã ºi duminicã, la ªcoala Avram Stanca, dar ºi la Biserica Sfântul Nicolae din Petroºani.

Diana MITRACHE Aici existã o ºcoalã ce poartã numele preotului Avram Stanca, iar în semn de recunoºtinþã, pentru cei 170 de ani care s-au scurs de la naºterea sa, comunitatea localã l-a omagiat. Au fost evenimente la care au participat copiii ªcolii Avram Stanca, dar ºi credincioºii care vin la Biserica Ortodoxã Sfântul Nicolae. „Este un eveniment major. Se împlinesc 170

de ani de la naºterea preotului Avram Stanca, ctitor de ºcoalã româneascã ºi de bisericã, al cãrui nume îl poartîã ºcoala noastrã.

Ne bucurãm cã am avut prilejul sã îl omagiem pe acest mare om, care a fost preotul Avram Stanca”, a declarat Robert Hummel, director la ªcoala „Avram Stanca” din Petroºani.

Evenimentul a avut loc ºi la Biserica Ortodoxã Sfântul Nicolae din Petroºani, acolo unde au

levii de la ªcoala Generalã Nr. 7 din Petroºani au participat, în ultimele zile, la mai multe activitãþi axate pe nobilul sentiment al dragostei purtate celor aflaþi în suferinþã.

Astfel, elevii ºi dascãlii lor au vizitat o serie de centre în care sunt îngrijiþi copiii sau vârstnicii din Petroºani, Vulcan sau Lonea.

mers sã colinde ºi copiii de la ºcoalã. „Preotul Munteanu a þinut o slujbã de comemorare la bisericã, unde au participat ºi copiii colindãtori de la noi din ºcoalã, iar duminicã preotul a þinut o cuvântare despre viaþa ºi activitatea pãrintelui Avram Stanca ºi copiii au participat la un program religios”, a mai

adãugat Hummel.

Preotul Avram Stanca a pus bazele primei ºcoli româneºti în 1877 la Petroºani, iar în timp a fost cunoscut drept un pãrinte al ºcolii româneºti în acest loc.

Acum, la 170 de la naºterea sa, copiii care învaþã la ºcoala ce îi poartã numele, dar ºi credincioºii, îi aduc omagiul cuvenit.

Mircea NISTOR Pe de altã parte, de-a lungul sãptãmânii trecute, unitatea ºcolarã din

UE ne dã 240 de milioane de euro pentru POR

C

omisia Europeanã (CE) a aprobat realocarea a 240 milioane de euro cãtre Programul Operaþional Regional (POR), a anunþat Ministerul Fondurilor Europene printr-un comunicat.

Suma menþionatã este realocatã de la Programul Operaþional Sectorial Transport (POS Transport) - 140 milioane de euro - ºi de la Programul Operaþional Sectorial Mediu (POS Mediu) - 100 milioane de euro. MEF a precizat cã realocarea fondurilor nu afecteazã implementarea proiectelor aprobate, deoarece sumele care au

fost realocate nu erau contractate la nivelul POS Transport, respectiv POS Mediu. "Decizia CE va avea un impact important asupra dezvoltãrii comunitãþilor locale. Aºa cum am promis, aceºti bani vor fi folosiþi pentru a finanþa ºcoli, spitale ºi drumuri judeþene. Pentru ºcoli ºi spitale este alocatã o sumã de 173 milioane

de euro, iar pentru drumuri judeþene o sumã de 67 milioane de euro.

Realocarea fondurilor cãtre aceste domenii prioritare ale României va duce la creºterea nivelului de trai al românilor", a declarat ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici.

POR, cãtre care a fost redistribuitã suma de 240 milioane de euro, este cel mai performant program. Prin intermediul acestuia, România a

atras pânã la data de 17 decembrie 2013 peste 1,64 miliarde de euro, în timp ce sumele solicitate Comisiei prin intermediul POR pentru a fi rambursate României, se ridicau la aproximativ 1,75 miliarde de euro, astfel cã rata de absorbþie curentã aferentã POR era de aproximativ 47%.

Potrivit MFE, la data de 17 decembrie, rata de absorbþie curentã a fondurilor structurale ºi de coeziune depãºea 28%.

cartierul Aeroport s-a aflat în sãrbãtoare.

Micuþii care studiazã aici au prezentat un spectacol de cântece, scenete ºi, bineînþeles, colinde dedicate Sfintelor Sãrbãtori ale Crãciunului.

Vineri, dupã încheierea cursurilor ºi elevii de la unitatea de învãþãmânt din cartierul petroºenean Aeroport au intrat în vacanþã.

Copiii se vor reîntoarce în bãnci în data de 6 ianuarie.

Proiect educaþional derulat în Petroºani

O

grãdiniþã din Petroºani a reprezentat proiectul pilot pentru o campanie dedicatã alimentaþiei sãnãtoase a copiilor.

Proiectul intitulat „La grãdiniþã ºi acasã, numai hranã sãnãtoasã” s-a axat pe o serie de sfaturi practice, poezii sau reþete destinate alimentaþiei celor mici.

Mircea NISTOR Acþiunea a fost iniþiatã de cãtre Asociaþia „ªcoalã pentru Sãnãtate” ºi a avut-o

drept coordonator naþional pe Lucia Muntean, ºeful unitãþilor preºcolare din municipiul Petroºani.

Proiectul dedicat alimen-

taþiei sãnãtoase a copiilor a fost iniþiat de europarlamentarul român Daciana Sârbu, fondatoarea Asociaþiei „ªcoalã pentru Sãnãtate”.

Dupã cum a precizat aceasta, „Copilul poate sã nu fie atras la masã de o supã de legume, dar dacã participã la prepararea ei, vede din ce este fãcutã, atinge ºi miroase legumele crude, vede culorile lor ºi va fi mult mai atras de produsul final”.

8 Actualitate

ª

tim bine ºi totuºi uitãm adesea:Crãciunul românesc este unic.

Este mai mult decat cadouri sub brad ºi beculeþe colorate. Sãrbãtoarea ºi bucuria Naºterii lui Iisus este sãrbatoarea vieþii ºi a luminii. Lumina Crãciunului a strãlucit din nou în Peºtea Bolii, sâmbãtã, 21 decembrie. Iniþiativa unul concert de colinde într-un loc atipic, dar atât de aproape de cel al Naºterii Mântuitorului s-a aflat cea de-a V-a ediþie, ºi parcã bucuria sãrbãtorilor, simþirea divinului, dar mai ales credinþa în cele sfinte, au fost mai pregnante ca oricând.

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Luni, 23 Decembrie 2013

Lumina Crãciunului a adus din nou minunea Naºterii în Peºtera Bolii

din Betleem descrisã în Biblie, locul naºterii Domnului Isus Hristos.

La ediþia din acest an, cea de-a V-a, au venit oameni din toate colþurile þãrii ºi chiar de peste graniþã.

De menþionat este cã sâmbãtã, în peºterã au fost prezente înalte feþe bisericeºti cum ar fi Pãrintele Nicodim, Episcopul Serverinului ºi Strehaiei, Pãrintele Gurie, Episcopul Devei ºi Hunedoarei, Pãrintele Andrei, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Sibiului ºi Pãrintele Ioachim Pârvulescu, stareþul Mãnãstirii Lainici.

Pe micuþa scenã din peºterã au evoluat nume importamte ale cântecului coral ºi bisericesc, cum ar fi corul preotilor din Valea Jiului numit ºi Varvara, dupã ocrotitoarea minerilor, corul Kinonia din partea Episcopiei Severinului ºi Strehaiei ºi Petre Moise, cea mai cunoscutã voce de muzicã bizantinã din România. ªi pentru cã evenimentul s-a dorit a fi unul de promovare al obiceiurilor Vãii Jiului, tradiþiile ºi cultura unicã a zonei, au fost de asemenea puse la loc de cinste. Craii de la Paroºeni, dar ºi micuþa interpretã Raisa Bulf au încântat audienþa formatã din peste 1000 de suflete. Oamenii care s-au încumetat sã vinã la acest specatcol nu au regretat, deºi temperatura înregistratã a fost cu multe grade în

minus. “Niciodata nu mi-am închipuit cã pot asista la un asemenea concert într-o peºterã.

Ideea este lãudabilã, iar acustica locului unicã”, ne-a declarat un spectator. “Colindul românesc a fost altfel în aceastã searã. Mai special, mai aproape de Dumnezeu.

Am fost ºi anul trecut ºi cu siguranþã voi veni în fiecare an”, a precizat

e Crãciun s-au acordat D pachete pentru cei

Listã închisã, prea mulþi doritori pentru Revelion 2014

cu venituri mai mici, iar Anul Nou este ”atacat” de pensionarii Petrilei cu un Revelion 2014, care a avea loc tot în sala modernã care le aparþine – Casa Pensionarilor

CAR Petrila.

Doritorii sunt mulþi, foarte mulþi, drept pentru care s-au sistat înscrierile, lista a fost închisã, pentru cã toate locurile au fost ocupate.

un alt spectator.

Momente speciale au trãit ºi cei care au evoluat pe scenã, care au colindat oamenii din Valea Jiului din Peºtera Bolii. “Colindul este cea mai veche formã de exprimare a simþirilor pe care poporul român o are. Dar, aici, în aceastã peºterã, parcã a sunat altfel, aproape dumnezeiesc.

În timp ce majoritatea partidelor politice, organizaþii ºi societãþi comerciale dãruiesc oamenilor în vârstã, celor împovãraþi de ani, în ultima lunã a anului, existã organizaþii care le aduc bucurie ºi ajutoare pe întreg parcursul unui an. În afarã de beneficiile stipulate în statutul casei de pensionarilor, Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor Petrila, înfiinþatã în primãvara anului 1949, lumineazã bãtrâneþile membrilor sãi prin acþiuni surprinzãtoare. Colectivul CAR-ului, condus de Martin Borºa, a reuºit sã obþinã fonduri europene cu care ºi-a modernizat imobilul cu multiple funcþionalitãþi, printre care ºi o sala modernã de evenimente. Aici oamenii în vârstã ai Petrilei au parte de mese festive,

Mãrturisesc cã am fost în multe locuri în lume unde am cântat, dar într-unul asemãnãtor niciodatã”, a declarat ieropsaltul Marian Moise.

Organizatorii evenimentului au fost Mondo TV, Episcopia Devei ºi Hunedoarei ºi Mãnãstirea Lainici, în colaborare cu Comexim R Lupeni, Asociaþia

de premieri ale cuplurilor longevive, de spectacole organizate de instituþie, acþiuni culturale etc.

Aºa se face cã la Petrila a poposit Vãrul Sãndel ºi formaþia lui George Câlþea, s-a jucat ºi s-a cântat ca de fiecare datã de ziua lor, a pensionarilor, au fost sãrbãtorite cuplurile pentru 50 de ani de cãsnicie cãrora li s-a oferit câte 200 lei ºi

Petro Aqua ºi Mina Petrila. ªi pentru cã acest concert a devenit o tradiþie, iniþiatorii spun cã vor face tot posibilul ca ºi în anii ce vor urma, colindele sã rãsune din nou din Peºtera Bolii. “Cred cã totul a ieºit bine, pentru cã ne-am strãduit sã punem toate lucrurile la punct cu câteva zile înainte ”, a precizat Imre Szuhanek, preºedintele Asociaþiei Ecologicã Petro Aqua.

Organizarea unui eveniment de o asemenea anvergurã nu a fost una uºoarã, dar a meritat pe deplin, asta pentru cã Lumina Crãciunului a strãlucit din nou în Peºtera Bolii, iar bucuria ºi simþirea de pe chipurile spectatorilor au meritat efortul. “A fost un eveniment care a împlinit strãdania

ºampanie...

Acum, în prag de sãrbãtori, pensionarii cu

organizatorilor de a da un sens colindului tradiþional. Peºtera Bolii este un loc fascinant în care se reflectã poate cel mai bine atmosfera la venirea pe lume a Mântuitorului nostru Iisus Hristos.

Din punct de vedere tehnic, organizarea unui astfel de eveniment pre-

venituri de pânã la 600 lei, cu vârste peste 80 de ani au avut ºi au

supune o altã abordare þinând cont cã spectacolul nu are loc pe pãmânt, ci sub pãmânt”, ne-a declarat Ionuþ Drãgotesc, producãtorul evenimentului.

Acest eveniment este unic în România datoritã locaþiei în care se desfãºoarã, atât de asemãnãtor cu peºtera

parte de alimente care sã-i ajute sã nu se simtã singuri ºi fãrã sprijin.

S-au acordat 25 de asemenea pachete. ªi colindãtorii, care nu au fost puþini, au fost cinstiþi cu plase cu dulciuri, pentru cã majoritatea au fost copii.

Anul Nou este ”atacat” de pensionari cu un Revelion 2014, care a avea loc tot în sala care le aparþine.

Doritorii sunt mulþi, foarte mulþi, drept pentru care s-au sistat

Luiza ANDRONACHE

înscrierile, lista a fost închisã, pentru cã toate locurile au fost ocupate.

Pe partea obiectului de activitate a CAR Petrila, anul nu s-a încheiat în privinþa acordãrii creditelor.

Pânã în 20 decembrie se acordaserã 1620 de împrumuturi, dar la data respectivã erau programate altele pânã la sfârsitul lunii decembrie. ”Încheiem anul cu bine ºi dacã ne dã Dumnezeu sãnãtate, anul 2014 poate fi mai bun pentru noi ºi pentru membrii noºtri. De aceea le doresc tuturor membrilor noºtri, colaboratorilor, sãnãtate ºi bucurii ºi un an 2014 plin de surprize plãcute”- a declarat Martin Borºa, preºedintele Casei Pensionarilor CAR Petrila.

Ileana FIRÞULESCU

8 Actualitate

ª

tim bine ºi totuºi uitãm adesea:Crãciunul românesc este unic.

Este mai mult decat cadouri sub brad ºi beculeþe colorate. Sãrbãtoarea ºi bucuria Naºterii lui Iisus este sãrbatoarea vieþii ºi a luminii. Lumina Crãciunului a strãlucit din nou în Peºtea Bolii, sâmbãtã, 21 decembrie. Iniþiativa unul concert de colinde într-un loc atipic, dar atât de aproape de cel al Naºterii Mântuitorului s-a aflat cea de-a V-a ediþie, ºi parcã bucuria sãrbãtorilor, simþirea divinului, dar mai ales credinþa în cele sfinte, au fost mai pregnante ca oricând.

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Luni, 23 Decembrie 2013

Lumina Crãciunului a adus din nou minunea Naºterii în Peºtera Bolii

din Betleem descrisã în Biblie, locul naºterii Domnului Isus Hristos.

La ediþia din acest an, cea de-a V-a, au venit oameni din toate colþurile þãrii ºi chiar de peste graniþã.

De menþionat este cã sâmbãtã, în peºterã au fost prezente înalte feþe bisericeºti cum ar fi Pãrintele Nicodim, Episcopul Serverinului ºi Strehaiei, Pãrintele Gurie, Episcopul Devei ºi Hunedoarei, Pãrintele Andrei, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Sibiului ºi Pãrintele Ioachim Pârvulescu, stareþul Mãnãstirii Lainici.

Pe micuþa scenã din peºterã au evoluat nume importamte ale cântecului coral ºi bisericesc, cum ar fi corul preotilor din Valea Jiului numit ºi Varvara, dupã ocrotitoarea minerilor, corul Kinonia din partea Episcopiei Severinului ºi Strehaiei ºi Petre Moise, cea mai cunoscutã voce de muzicã bizantinã din România. ªi pentru cã evenimentul s-a dorit a fi unul de promovare al obiceiurilor Vãii Jiului, tradiþiile ºi cultura unicã a zonei, au fost de asemenea puse la loc de cinste. Craii de la Paroºeni, dar ºi micuþa interpretã Raisa Bulf au încântat audienþa formatã din peste 1000 de suflete. Oamenii care s-au încumetat sã vinã la acest specatcol nu au regretat, deºi temperatura înregistratã a fost cu multe grade în

minus. “Niciodata nu mi-am închipuit cã pot asista la un asemenea concert într-o peºterã.

Ideea este lãudabilã, iar acustica locului unicã”, ne-a declarat un spectator. “Colindul românesc a fost altfel în aceastã searã. Mai special, mai aproape de Dumnezeu.

Am fost ºi anul trecut ºi cu siguranþã voi veni în fiecare an”, a precizat

e Crãciun s-au acordat D pachete pentru cei

Listã închisã, prea mulþi doritori pentru Revelion 2014

cu venituri mai mici, iar Anul Nou este ”atacat” de pensionarii Petrilei cu un Revelion 2014, care a avea loc tot în sala modernã care le aparþine – Casa Pensionarilor

CAR Petrila.

Doritorii sunt mulþi, foarte mulþi, drept pentru care s-au sistat înscrierile, lista a fost închisã, pentru cã toate locurile au fost ocupate.

un alt spectator.

Momente speciale au trãit ºi cei care au evoluat pe scenã, care au colindat oamenii din Valea Jiului din Peºtera Bolii. “Colindul este cea mai veche formã de exprimare a simþirilor pe care poporul român o are. Dar, aici, în aceastã peºterã, parcã a sunat altfel, aproape dumnezeiesc.

În timp ce majoritatea partidelor politice, organizaþii ºi societãþi comerciale dãruiesc oamenilor în vârstã, celor împovãraþi de ani, în ultima lunã a anului, existã organizaþii care le aduc bucurie ºi ajutoare pe întreg parcursul unui an. În afarã de beneficiile stipulate în statutul casei de pensionarilor, Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor Petrila, înfiinþatã în primãvara anului 1949, lumineazã bãtrâneþile membrilor sãi prin acþiuni surprinzãtoare. Colectivul CAR-ului, condus de Martin Borºa, a reuºit sã obþinã fonduri europene cu care ºi-a modernizat imobilul cu multiple funcþionalitãþi, printre care ºi o sala modernã de evenimente. Aici oamenii în vârstã ai Petrilei au parte de mese festive,

Mãrturisesc cã am fost în multe locuri în lume unde am cântat, dar într-unul asemãnãtor niciodatã”, a declarat ieropsaltul Marian Moise.

Organizatorii evenimentului au fost Mondo TV, Episcopia Devei ºi Hunedoarei ºi Mãnãstirea Lainici, în colaborare cu Comexim R Lupeni, Asociaþia

de premieri ale cuplurilor longevive, de spectacole organizate de instituþie, acþiuni culturale etc.

Aºa se face cã la Petrila a poposit Vãrul Sãndel ºi formaþia lui George Câlþea, s-a jucat ºi s-a cântat ca de fiecare datã de ziua lor, a pensionarilor, au fost sãrbãtorite cuplurile pentru 50 de ani de cãsnicie cãrora li s-a oferit câte 200 lei ºi

Petro Aqua ºi Mina Petrila. ªi pentru cã acest concert a devenit o tradiþie, iniþiatorii spun cã vor face tot posibilul ca ºi în anii ce vor urma, colindele sã rãsune din nou din Peºtera Bolii. “Cred cã totul a ieºit bine, pentru cã ne-am strãduit sã punem toate lucrurile la punct cu câteva zile înainte ”, a precizat Imre Szuhanek, preºedintele Asociaþiei Ecologicã Petro Aqua.

Organizarea unui eveniment de o asemenea anvergurã nu a fost una uºoarã, dar a meritat pe deplin, asta pentru cã Lumina Crãciunului a strãlucit din nou în Peºtera Bolii, iar bucuria ºi simþirea de pe chipurile spectatorilor au meritat efortul. “A fost un eveniment care a împlinit strãdania

ºampanie...

Acum, în prag de sãrbãtori, pensionarii cu

organizatorilor de a da un sens colindului tradiþional. Peºtera Bolii este un loc fascinant în care se reflectã poate cel mai bine atmosfera la venirea pe lume a Mântuitorului nostru Iisus Hristos.

Din punct de vedere tehnic, organizarea unui astfel de eveniment pre-

venituri de pânã la 600 lei, cu vârste peste 80 de ani au avut ºi au

supune o altã abordare þinând cont cã spectacolul nu are loc pe pãmânt, ci sub pãmânt”, ne-a declarat Ionuþ Drãgotesc, producãtorul evenimentului.

Acest eveniment este unic în România datoritã locaþiei în care se desfãºoarã, atât de asemãnãtor cu peºtera

parte de alimente care sã-i ajute sã nu se simtã singuri ºi fãrã sprijin.

S-au acordat 25 de asemenea pachete. ªi colindãtorii, care nu au fost puþini, au fost cinstiþi cu plase cu dulciuri, pentru cã majoritatea au fost copii.

Anul Nou este ”atacat” de pensionari cu un Revelion 2014, care a avea loc tot în sala care le aparþine.

Doritorii sunt mulþi, foarte mulþi, drept pentru care s-au sistat

Luiza ANDRONACHE

înscrierile, lista a fost închisã, pentru cã toate locurile au fost ocupate.

Pe partea obiectului de activitate a CAR Petrila, anul nu s-a încheiat în privinþa acordãrii creditelor.

Pânã în 20 decembrie se acordaserã 1620 de împrumuturi, dar la data respectivã erau programate altele pânã la sfârsitul lunii decembrie. ”Încheiem anul cu bine ºi dacã ne dã Dumnezeu sãnãtate, anul 2014 poate fi mai bun pentru noi ºi pentru membrii noºtri. De aceea le doresc tuturor membrilor noºtri, colaboratorilor, sãnãtate ºi bucurii ºi un an 2014 plin de surprize plãcute”- a declarat Martin Borºa, preºedintele Casei Pensionarilor CAR Petrila.

Ileana FIRÞULESCU

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 23 Decembrie 2013

Comitet nou de coordonare al Geoparcului Dinozaurilor

D

ouã acþiuni au marcat, la sfârºit de an, activitatea Geoparcului Dinozaurilor Þara Haþegului, în scopul pregãtirii terenului pentru activitãþile ce urmeazã sã se desfãºoare în anul 2014: definitivarea zonãrii interne a Geoparcului Dinozaurilor Þara Haþegului a fost dezbãtutã de Consiliul Consultativ al GDTH respectiv, “Voluntari pentru Geoparc” îºi propune sã devinã cel mai interesant program de voluntariat din România.

Consiliul Consultativ al Geoparcului Dinozaurilor Þara Haþegului (GDTH) s-a întâlnit sãptãmâna trecutã în cadrul unei sesiuni extraordinare, gãzduitã de Primãria oraºului Haþeg cu scopul de a definitiva zonarea internã a Geoparcului.

Administraþia geoparcului îºi propune ca zonarea sã se realizeze de comun acord cu toate pãrþile implicate pentru a armoniza interesul ariilor protejate cu cel al dezvoltãrii comunitãþilor locale. În cadrul întâlnirii a fost ales ºi noul Comitet de Coordonare a Consiliului Consultativ, cu un mandat de trei ani. În funcþia de preºedinte al Comitetului de Coordonare a fost reconfirmat Marin Butar, reprezentantul Consiliului Judeþean Hunedoara în cadrul Consiliului Consultativ.

Echipa de conducere a fost completatã cu

câte un reprezentant din partea Primãriei oraºului Haþeg, Primãriei comunei General Berthelot, Asociaþiei de Turism Retezat ºi Universitãþii din Petroºani.

Consiliul Consultativ este alcãtuit din 26 de membri, reprezentanþi ai autoritãþilor centrale ºi locale, ai unor instituþii, organizaþii economice, organizaþii neguvernamentale, implicate ºi interesate în aplicarea mãsurilor de protecþie, în conservarea ºi dezvoltarea durabilã a zonei, respectiv în corelarea proiectelor propriilor instituþii cu cele ale Geoparcului. ªi pentru cã se apropie Sãrbãtorile de iarnã, la întâlnire au fost prezenþi ºi reprezentanþi ai Asociaþiei Femeilor din Sântãmãria Orlea, dar ºi artiºti locali din Haþeg, care le-au prezentat participanþilor obiecte, meºteºuguri ºi cântece tradiþionale care ar

putea reprezenta un punct de atracþie pentru turiºti ºi în sezonul rece. ”Voluntari pentru Geoparc” este cel de al doilea eveniment care marcheazã sfârºitul de an în GDTH. Proiectul, lansat de Universitatea din Bucureºti – Geoparcul Dinozaurilor Þara Haþegului, prin Asociaþia Drag de Haþeg, se adreseazã în principal tinerilor care doresc sã se implice în dezvoltarea Þãrii Haþegului, dar nu numai lor. Nucleul grupului de voluntari va fi asigurat de elevii de la Colegiul Naþional, alãturi de studenþi de la Universitãþile din Bucureºti ºi Petroºani, cãrora li se poate alãtura oricine doreºte sã se implice în proiectele GDTH. ”În 2014 ne propunem sã iniþiem cel mai interesant program de voluntariat din România. Avem

multe proiecte pe care dorim a le realiza anul viitor ºi dorim ca un numãr cât mai mare de persoane sã se implice în activitãþile comune. Proiectele noastre sunt pentru oameni, pentru dezvoltarea ºi promovarea zonei ºi de aceea dorim sã le punem în

practicã împreunã cu toþi cei care doresc sã se implice, sã simtã ºi sã adopte spiritul Þãrii Haþegului”, apreciazã dr.

Alexandru Andrãºanu, directorul Geoparcului Dinozaurilor Þara Haþegului Voluntarii vor putea fi implicaþi în proiecte permanente sau temporare. Proiectele permanente vor viza asigurarea permanenþei în punctele de informare turisticã, ghidaj ºi interpretare a traseelor ºi a punctelor de vizitare, mente-

nanþa buletinului de informare InfoGeoparc, activitãþi online etc. Proiectele temporare se referã la organizarea ºi desfãºurarea de evenimente, scriere ºi management de proiecte, mobilitãþi ºi schimburi interne sau internaþionale, participarea la cursuri, seminarii, cercetãri în teren, întreþinere ºi creare de noi trasee.

Efortul voluntarilor va fi recunoscut prin acordarea de adeverinþe, iar cei care vor efectua peste 120 de ore de voluntariat vor fi recompensaþi cu un certificat de recunoaºtere a competenþelor dupã modelul european.

Vânzare nesperatã la brazi

C

u o zi înainte de Crãciun, stocul de brazi din piaþa centralã din Petroºani aproape a fost epuizat.

Locuitorii Vãii Jiului se pare cã pãstreazã tradiþiile sãrbãtorilor de iarnã. ªi cum de Crãciun se împodobeºte bradul, majoritatea se pare cã au optat pentru un brad natural care sã emane ºi mirosul specific. Comercianþii din Piaþa Centralã din Petroºani au vândut aproape toþi brazii.

Monika BACIU ”Anul acesta a mers mult mai bine vânzarea. Nu m-aº fi aºteptat mai ales cã lumea se plânge cã e crizã ºi nu are bani.

Mai avem doar câþiva brãduþi”, spune unul dintre comercianþi.

Cumpãrãtorii nici nu au prea dorit sã negocieze preþurile, cel puþin asta spun vânzãtorii. ”Sã ºtiþi cã nu prea au negociat. Noi am avut preþuri accesibile pentru toate

buzunarele ºi asta s-a vãzut în vânzãri. La anul cu siguranþã cã vom mai veni la Petroºani”, mai spune vânzãtorul.

Mai mult decât atât, petroºãnenii sunt

ºi ecologiºti pentru cã brazii vânduþi au fost cu rãdãcinã.

Aºa cã mulþi dintre brazii de anul acesta vor fi plantaþi pânã anul viitor când vor fi împodobiþi din nou.

CASA DE CULTURà “ION DULÃMIÞÔ PETROªANI OFERà SPAÞII DE ÎNCHIRIAT LA PREÞURI EXTREM DE ATRACTIVE

Relaþii la nr. 0722.448.428

Cronica Vãii Jiului | Luni, 23 Decembrie 2013

A

ºa cum i-a obiºnuit pe alegãtori, ca la fiecare sfârºit de an sã-ºi prezinte activitatea ºi în acest an deputatul Monica Iacob Ridzi a fãcut un bilanþ al primului an al acestui mandat. Monica Iacob Ridzi este de departe singurul parlamentar hunedorean care, an de an, îºi prezintã activitatea, cu bune sau cu rele, într-un mod absolut transparent, astfel încât cei care i-au acordat vot sã decidã dacã au fãcut cea mai bunã alegere.

Dragi prieteni, Deja a trecut un an de când am primit din partea dumneavoastrã, misiunea de a vã reprezenta în Parlamentul României.

La ora primului an de bilanþ al acestui mandat, vã rog sã-mi permiteþi sã vã supun atenþiei felul în care am înþeles cã trebuie sã onorez încrederea cu care m-aþi investit.

Vreau sã ºtiþi cã pe tot parcursul acestui an am avut o activitate parlamentarã susþinutã, dublatã de eforturile pentru susþinerea proiectelor de dezvoltare localã ºi atragerea de fonduri pentru comunitatea din Petroºani, Petrila ºi Aninoasa, dar ºi pentru Valea Jiului în general. ªtiu cã în vremurile pe care le trãim, este o mare bucurie sã le poþi aduce semenilor o veste bunã. Tocmai de aceea, ca rãspuns la încrederea pe care dumneavoastrã mi-aþi acordat-o în mod constant în ultimii ani, ºi pentru care þin sã vã mulþumesc o datã în plus, am bucuria de a vã putea aduce ºi veºti bune.

Decizia de închidere a Spitalului din Petrila a reprezentat, de-a lungul ultimilor ani, o problemã de interes major pentru întreaga comunitate localã din Petrila ºi, în egalã mãsurã, pentru mine.

Personal, nu m-am

putut resemna cu ideea cã nu mai existã soluþii pentru aceastã problemã. Când am identificat ce se poate face, a fost nevoie de zeci de intervenþii pe lângã diverºi factori de decizie (Guvernul României, Ministerul Sãnãtãþii, Casa de Asigurãri de Sãnãtate, Direcþia pentru Sãnãtate Publicã etc.), pentru a putea redeschide Spitalul din Petrila. Toate aceste eforturi m-au condus la situaþia fericitã de a putea sã vã reamintesc cã Spitalul din Petrila ºi-a redeschis, din 15 iunie 2013, porþile pentru cetãþenii care au nevoie de servicii medicale. Este pentru mine un eveniment fericit, cu atât mai mult cu cât el înseamnã onorarea unei promisiuni pe care mi-am asumat-o în faþa cetãþenilor ºi pe care, cu ajutorul lui Dumnezeu, am reuºit sã o duc la bun sfârºit.

O altã veste bunã este aceea cã am reuºit sã aducem la Petroºani bani europeni pentru creºterea calitãþii actului medical. Aproape 15 milioane de lei au fost atraºi pentru modernizarea Ambulatoriului Spitalului de Urgenþã din Petroºani ºi dotarea acestuia cu aparaturã medicalã de cea mai bunã calitate, investiþii pe care am reuºit sã le finalizãm în aceste zile.

Sperãm cã alte câteva zeci de milioane de lei

Monica Iacob-Ridzi -

momentul bilanþului

vor veni, în etapa urmãtoare, pentru modernizarea clãdirii Spitalului ºi dotarea corespunzãtoare a acestuia, astfel încât sã creãm la Petroºani cadrul necesar unui act medical la standarde cu adevãrat europene.

Pe parcursul primului an din actualul mandat de deputat, am dus la tribuna Parlamentului ºi în atenþia membrilor Guvernului numeroase probleme ale comunitãþii noastre. În intervenþiile pe care leam avut în plenul Camerei Deputaþilor, am prezentat mai multe probleme din Valea Jiului în care am arãtat cã „Sabotarea sistematicã a turismului românesc trebuie sã înceteze”, cã „Guvernul USL are datoria moralã de a salva oraºul Aninoasa de la dezastru”, sau cã „Mineritul românesc are soluþii pentru viitor, dar încã se împotmoleºte în lipsa de decizie politicã”. Am cerut, în interpelãrile adresate Primului Ministru sã îºi respecte cuvântul dat oamenilor din Valea Jiului aºa cum am cerut dreptate pentru pensionarii

mineri ºi pentru salariaþii din mineritul Vãii Jiului.

Am iniþiat ºi am susþinut, alãturi de alþi 73 de colegi deputaþi o moþiune simplã îndreptatã împotriva miniºtrilor Economiei ºi Energiei, cu titlul: „Scãpaþi mineritul Vãii Jiului de norocul rãu al conducerii bicefale Vosganian-Niþã” ºi am susþinut alte patru moþiuni referitoare la politica antieuropeanã a guvernãrii actuale pe tema Schengen, pe tema eºecului privatizãrii CFR Marfã, dar ºi pe tema taxãrii excesive pe care USL-ul o impune, precum ºi pe tema descentralizãrii. În tot acest timp, am promovat în Parlamentul României, ca prim autor sau drept coautor, textul a nu mai puþin de 23 de iniþiative legislative, privind regimul juridic al adopþiei, privind programul "pachete alimentare sau masa caldã la ºcoalã"; privind sistemul asigurãrilor pentru ºomaj ºi stimularea forþei de muncã; privind ajutorul financiar acordat persoanelor care au în

îngrijire copii ai cãror pãrinþi sunt plecaþi temporar în strãinãtate, privind acordarea de ajutor financiar pentru nou nascuþi ºi multe altele.

La toate acestea, se adaugã un numãr de 25 de întrebãri ºi interpelãri parlamentare, pe care le-am adresat miniºtrilor pe temele semnalate de cetãþenii din Petroºani, Petrila, Aninoasa sau de cãtre autoritãþile publice locale, cu care am avut o permanentã legãturã ºi o foarte bunã colaborare. Astfel, am solicitat explicaþii privind: drepturile salariale ale minerilor din Valea Jiului, industrializarea României prin construcþia de parcuri industriale în zonele monoindustriale, reabilitarea staþiei CFR Petroºani, construcþia grãdiniþei “I.G. Duca” Petroºani, situaþia programului naþional “Cornul ºi laptele”, continuarea lucrãrilor la piscina ºcolarã din Petroºani, popularizarea ºi continuarea programului de screening pentru depistarea precoce a cancerului de col uterin, sistarea fondurilor pentru asistenþa stomatologicã acordatã copiilor, situaþia dramaticã, economicã ºi socialã, a oraºului Aninoasa, precizãri privind restituirea cotei de CASS de 5% reþinutã ilegal pensionarilor, oportunitatea înfiinþãrii unui centru educaþional special pentru copiii care necesitã îngrijiri speciale în Valea Jiului, situaþia despãgubirii persoanelor care au constituit depozite pen-

Politic 11 tru achiziþia de autoturisme înainte de 1989, situaþia deconturilor de transport local pentru elevii care merg la ºcoli situate la distanþe de pânã la 50 de km de domiciliu, perspectiva angajãrilor de personal la minele din Valea Jiului, perspective legislative cu privire la drepturile pensionarilor din minerit, implementarea programului de investiþii la Complexul Energetic Hunedoara, dezvoltarea turismului în zona Vãii Jiului, ºi altele.

Cu mulþumirea unui lucru bine fãcut, vreau sã vã asigur cã, în continuare, voi rãspunde cu aceeaºi responsabilitate ºi mã voi lupta pentru ca toate problemele pe care mi le vor sesiza cetãþenii din Petroºani, Petrila ºi Aninoasa, aceste oraºe dragi mie, în care am copilãrit, în care trãiesc ºi în care mã simt cu adevãrat acasã, sã le aduc în atenþia celor care pot ºi trebuie sã ia decizii pentru rezolvarea lor.

Nãdãjduiesc cã, având de partea mea încrederea deplinã cu care dumneavoastrã mã onoraþi, sã vã pot aduce în continuare veºtile bune pe care le aºteptaþi.

Dincolo de toate aceste consideraþii privind activitatea mea parlamentarã, pentru cã ne aflãm în preajma Sãrbãtorilor Crãciunului ºi Anului Nou doresc sã vã aduc urãrile mele de sãnãtate ºi bucurii alãturi de cei dragi. Sper ca noul an 2014 sã ne aducã tututor împlinirea tuturor dorinþelor ºi speranþa în mai bine.

Sãrbãtori fericite ºi La mulþi ani!

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 23 Decembrie 2013

Moº Crãciun le aduce o casã

L

a Petrila, Moº Crãciun aduce cheile pentru 64 de familii, care se vor muta în casã nouã. Decizia îi aparþine primarului Ilie Pãducel, care luni dimineaþã, cu puþin înainte de Crãciun, face astfel de cadouri. Este vorba despre apartamente în blocurile sociale construite la Lonea, unde, edilul din Estul Vãii Jiului spune cã se vor muta oameni aflaþi pe lista de prioritãþi a oraºului Petrila.

Diana MITRACHE „Voi înmâna cheile proprietarilor ºi nu vã ascund cã pe lista de prioritãþi sunt profesori, poliþiºti ºi doctori, iar apoi, în ordinea prioritãþilor, ºi alþi oameni care meritã sã primeascã o casã nouã”, a spus primarul

Ilie Pãducel.

Cele 4 blocuri cuprind în total 64 de unitãþi locative, din care 28 de apartamente cu douã camere ºi 36 de garsoniere ºi au fost construite în regimul de înãlþime P+3.

Contractul de construire a locuinþelor sociale de la Petrila a

fost atribuit, în urma

unei licitaþii la care a contat oferta cea mai avantajoasã din punct de vedere economic, iar constructorul a obþinut licitaþia dupã ce a oferit 5.160.279,11 lei, cu tot cu TVA. În urma actualizãrii indicatorilor tehnico-economici valoarea contractului a ajuns la 6.580.702,59 lei, cu tot cu TVA.

Salarii ºi indemnizaþii achitate la Lupeni

F

inalul de an vine cu cele mai bune veºti pentru persoanele cu handicap ºi însoþitorii acestora de la Lupeni. Primãria din localitate a reuºit sã plãteascã salariile restante de cîteva luni.

Luiza ANDRONACHE Persoanele cu handicap ºi însoþitorii acestora de la Lupeni nu ºi-au mai luat salariile ºi indemnizaþiile de luni întregi.

Primãria a reuºit însã sã achite

salariile pe lunile octombrie ºi noiembrie, deci sîntem la zi.

Acum urmeazã sã mai achitãm luna decembrie, dar vom face asta în cursul lunii ianuarie. Avem deja banii ºi pentru aceastã lunã ”, a

Mii de pachete pentru copiii din Valea Jiului

C

u bugetele mai bogate ori mai anevoiase, primãriile din Valea Jiului tot au gãsit resurse în aceste zile sã aducã o bucurie mãcar copiilor. S-au dat mii de pachete cu dulciuri celor mici, colindãtorilor si persoanelor nevoiaºe.

Luiza ANDRONACHE La Uricani s-au impartit cadourile pana vineri, inclusiv si fiecare copil a primit mãcar o plasa de dulciuri. “ Am alocat bani pentru 1000 de pachete pentru copiii proveniþi din familii nevoiaºe, de la ajutorul social, copii funcþionarilor, dar ºi ai celor care pur ºi simplu nu au niciun venit. Anul viitor

mã gândesc sã mãrim numãrul acesta, pentru cã nevoia pare cã este mai mare” , a declarat Dãnuþ Buhãescu, primarul Oraºului Uricani. ªi la Lupeni, colindãtorii au venit cu zecile iar de la primãrie, cel puþin, nu au plecat cu mana goala. „ Sau dat exact 2560 de pachete cu ocazia sãrbãtorilor de iarnã.

Sigur, am încercat sã le dãm într-un mod

organizat ºi sã mobilizãm copii sã ºi facã ceva pentru a primi aceste

cadouri. Ei am venit cu colinda ”, a declarat Cornel Resmerita, primarul Municipiului Lupeni La Vulcan, cadourile încã se mai dau pana in ziua de ajun, cel puþin celor care nu au ajuns sa primeascã unul. Aici, pe lângã dulciuri, si oamenii nevoiaºi au primit alimente. ªi , pachete s-au dat pentru mii de copii si la Petrila si Petroºani. Aºa se face cã anul acesta, aproape de Crãciun, fiecare copil din Valea Jiului a primit mãcar o plasã dulciuri.

toate datoriile. “ Pentru mine este o bucurie imensã cã am reuºit sã aducem sumele necesare atît pentru însoþitori cît ºi pentru persoanele cu handicap .

S-au plãtit

declarat Cornel Resmerita, primarul Municipiului Lupeni. ªi la celelalte primarii din Valea Jiului s-a rezolvat aceastã problemã, chiar ºi la Aninoasa, parþial.

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Luni, 23 Decembrie 2013

Primarul Ridzi a câºtigat respectul unei ”blonde”

”N

u-mi vine sã cred cã primarul a fost atât de prompt, pentru cã are destule probleme mai importante decât aceastã cerere a mea, cu sãracii mei...

Sunt de-a dreptul impresionatã. Toatã stima pentru Tiberiu Iacob Ridzi! Vreau sã-i transmit pe aceastã cale multã sãnãtate ºi împliniri personale ºi profesionale” – Mariana Popa, vicepreºedinte PSD Petroºani.

Cristian ANGHEL Unul dintre vicepreºedinþii PSD Petroºani, Mariana Popa, a ”înfiat” o familie de oameni harnici, dar fãcã noroc în viaþã, cu ºapte copii, din Conlonia Petroºaniului.

A ajutat de-a lungul unui an ºi ceva acestã familie ai cãrei copii ”miroseau a praspãt”, foarte curaþi, apoi cinci dintre colegele sale, în frunte cu preºedinta OFSD Petroºani, Margareta Burduf, au pregãtit familia pentru sãrbãtori cu bradul pe care

l-au ºi împodobit, cu hainuþe, jucãrii, alimente cât pentru o casã cu copii mulþi.

Locuinþa lor nu avea apã potabilã, iar în casã ploua din cauza acoperiºului grav deteriorat deºi a fost reparat de soþii Alexa. Dar lipsurile nu pot aduce acoperiº

12 aparate infotouch în judeþ

Î

n agenþiile locale ale agenþiei judeþene pentru ocuparea forþei de munca Hunedoara exista, de cîteva luni, 12 aparate infotouch funcþionale, care asigura relaþia dintre angajatori ºi hunedorenii aflaþi în cãutarea unui loc de muncã. De asemenea, acum poate fi accesat ºi portalul www.eajofm.ro, unde pot fi accesate informaþii despre locurile de munca vacante.

Luiza ANDRONACHE

Modernizarea serviciilor publice de ocupare ºi în special întãrirea capacitãþii de furnizare a acestora impun activitãþi ºi acþiuni care sã conducã la o mai bunã relaþie între reprezentanþii instituþiei ºi clienþii acestora, respectiv ºomeri sau angajatori. Este vorba despre un proiect implementat în cinci judeþe, respectiv Hunedoara, Sibiu, Satu Mare, Dîmboviþa ºi Vaslui. „Este un proiect în

nou, ci cârpituri care nu rezistã.

Astfel, Mariana Popa a fost în audienþã la ºefii de la Apa Serv, a cãrei salariatã este, pentru a se gãsi, dacã se poate, o soluþie ca la casa cu nr. 35 de pe Griviþa Roºie sã fie apã.

Conducerea socicare beneficiara este agenþia din Sibiu. Noi suntem parteneri ºi am acceptat în condiþiile în care toate agenþiile locale ºi centrele de formare au fost dotate cu aceste aparate infotouch care dau o accesibilitate directã persoanelor aflate în cãutarea unul loc de munca ”, a declarat Vasile Iorgovan, dir. executiv AJOFM Hunedoara .

Cu ajutorul acestor infotouch-uri ºomerii ºi cei aflaþi în cãutarea unui loc de munca au acces la informaþii care se referã la locurile de munca vacante ºi care pot fi accesate direct.

Aparatele touch screen sînt funcþionale în toate agenþiile locale din judeþ. Informaþiile ce se regãsesc aici, pot fi accesate ºi de portalul online www.eajofm.ro de oriunde.

etãþii a gãsit soluþia ºi a rezolvat problema...

Pentru acoperiº ºi repararea casei, Mariana Popa a cãutat de asemenea soluþii. ªi cum nu s-au ivit prilejuri de comunicare cu primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi, se tot frãmânta dacã o va primi în audienþã, dacã îi va aproba cererea familiei Alexa, dacã, dacã, dacã... A fost în audienþã, a explicat ce doreºte, pentru cine doreºte niºte materiale de construcþii din eventuale demolãri, sau resturi de la alte reparaþii ºi

construcþii. Atât.

Pentru cã reparaþiile ºi le face familia Alexa, pentru cã sunt oameni harnici. Primarul a promis cã ajutã, cã încearcã sã rezolve...

Dupã o sãptãmâna, Mariana Popa a fost sunatã de Daniel Viºan, ºef al SPADPP din cadrul Primãriei Petroºani, pentru a-i explica exact care este situaþia pentru a o rezolva imediat, chiar dacã mai erau câteva zile pânã la Crãciun...

Vicepreºedinta PSD Petroºani nu-ºi revenea din surpriza momentului. ” Nu-mi vine sã cred, cã primarul a fost atât de prompt pentru cã are destule probleme mai importante decât aceastã cerere a mea, cu sãracii mei... Sunt de-a dreptul impresionatã. Toatã stima pentru Tiberiu Iacob Ridzi! Vreau sã-i transmit pe aceastã cale multã sãnãtate ºi împliniri personale ºi profesionale” – a declarat Mariana Popa. ªi uite aºa, primarul Petroºaniului mai are un nou prieten – ”blonda” de la PSD.

14 Program & Horoscop

12:30 În grãdina Danei (r) 13:00 Germana...la 1 13:55 Ia-mã acasã de Crãciun!

14:00 Telejurnal 14:30 Retrospectiva sportivã 2013 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 16:50 Vreau sã fiu sãnãtos 17:25 Legendele palatului: Regele Geunchogo 18:05 Legendele palatului: Regele Geunchogo 18:45 Clubul celor care muncesc în România 18:50 Întrebãri ºi rãspunderi 19:45 Sport 20:00 Telejurnal

10:30 Cunoaºte, Viseazã, Iubeºte! (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Viitorul, Azi 12:30 Teleshopping 13:00 Iubirea, bat-o vina 13:30 Teleshopping 14:00 Cireaºa de pe tort (r) 15:00 Focus 15:30 Kiss Cinema (r) 16:00 Regina cumpãrãturilor 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Iarna bobocilor

10:00 10:55 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:30

ªtirile dimineþii Business B1 la zi Evenimentul Zilei ªtirile B1 Talk B1 România acum ªtirile B1 România, acum Butonul de panicã ªtirile B1 Aktualitatea B1 Bunã seara, România Sub semnul întrebãrii

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 11:00 Teleshopping 11:20 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Te pui cu blondele?

Cronica Vãii Jiului | Luni, 23 Decembrie 2013

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Un altfel de Moº Crãciun 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Magia Crãciunului (r) 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Amintiri din copilãrie 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Masterchef - Proba celebritãþii 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 Hirokin: rãzbunarea

21 martie *** 20 aprilie Eºti mulþumit cã ai aceastã zi la dispoziþie, pentru cã o vei folosi perfect în avantajul tãu. Te afunzi în studiu, citeºti cãrþi una dupã alta, rãsfoieºti material documentar adunat pe birou în ultima perioadã.

10:45 Teleshopping 11:00 Maricruz (r) 12:00 Viaþã de împrumut (r) 13:00 Teleshopping 13:30 Viaþã de împrumut (r) 14:30 Doctorul casei (r) 15:30 Suflet de gheaþã 17:30 Diamantul nopþii 18:30 Maricruz 19:30 Viaþã de împrumut 21:30 Furtuna din adâncuri 22:30 Casa Ibacka 0:00 Dezvãluiri din lumea telenovelelor: Capricii de vedetã

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 14:45 Teleshopping 15:30 Inima nu respectã reguli 16:45 Spãrgãtorul de nuci (r) 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Îmi place sã-þi mulþumesc 20:15 Cucerirea

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal: Inter - Milan 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal: Inter - Milan 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal European 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal: Getafe Barcelona 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal: Getafe Barcelona 15:00 ªtirile Digi Sport 15:15 Fotbal European 16:00 ªtirile Digi Sport 16:30 DTM Retrospectivã 2013 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai Disputele acestei zile sunt generate de diferenþele mari dintre oameni. Cã e vorba de diferenþele dintre sexe sau de vârstã, de la o generaþie la alta, e greu sã se ajungã la un consens, pentru cã fiecare tabãrã susþine cã are dreptate.

22

22

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Este recunoscut talentul tãu de negociator ºi împãciuitor care poate aduce armonia chiar ºi în cele mai conflictuale situaþii.

Unde intervii tu azi, se face liniºte, deci foloseºte-þi din plin calitãþile de arbitru.

10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 2 12:00 Profetul 13:15 Specialiºti în sãnãtate (r) 13:45 Mica mireasã (r) 14:45 Suflet de copil (r) 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Mica mireasã 20:15 Destine împlinite 21:15 Visul Regelui 22:30 Fosta mea iubire (r) 0:15 ªtiri Naþional TV (r)

21

23 iulie *** 22 august Pentru interesele tale eºti capabil sã te lupþi pânã în pânzele albe, ca atare nu vei þine cont de piedici. Se vor ivi suficienþi oponenþi care vor încerca sã te tragã înapoi, sã te convingã cã nu ai dreptate, dar piedicile te motiveazã ºi mai mult.

Eºti un militant vehement pentru drepturile celor neajutoraþi, de aceea ai fi în stare sã te cerþi cu toatã lumea dacã un suflet are de suferit de pe urma rãutãþilor altora.

23 august *** 22 septembrie Plin de patos, dornic de acþiune, te concentrezi asupra unui noi direcþii de la care ai mari speranþe. Rezultatele depind foarte mult de atitudinea pozitivã ºi entuziastã pe care o vei pãstra pe tot parcursul acestui drum.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Banii sunt principalul impediment care nu te lasã sã duci la cãpãt un þel important. E nevoie de o infuzie majorã de capital, dar nu ai banii respectivi deocamdatã, iar a începe abia de acum sã aduni ceva.

Chiar dacã planurile pe care þi le-ai fãcut pentru azi sunt complet rãsturnate de un detaliu neprevãzut, tu nu stai sã-þi plângi de milã ca sã cauþi de ce ai avut ghinion, ci îþi canalizezi imediat energia ºi atenþia.

23 noiembrie *** 20 decembrie Eºti plin de avânt încât, dacã te implici azi într-o activitate nouã care îþi pune cel mai bine în valoare calitãþile, vei ajunge foarte repede la rezultatul pe care îl visezi.

21 ianuarie *** 20 februarie

Dacã te simþi blocat în rutinã ºi monotonie, aruncã o privire înapoi, în trecut, ºi scoate la ivealã soluþii care au funcþionat foarte bine la vremea respectivã.

Adu-þi aminte de vechile succese.

21 decembrie *** 20 ianuarie Starea ta emoþionalã este legatã de apropierea unui eveniment pe care toatã familia îl aºteaptã cu interes maxim. Pregãtiþi împreunã un moment care are un rol în destinul comun.

21 februarie *** 20 martie Nu te mai gândi la nimic altceva decât la lucrurile frumoase ale vieþii. Vin sãrbãtorile, deci trebuie sã alungi stãrile depresive care-þi mai dau târcoale ºi sã laºi inima sã se umple de bucurie, de speranþe noi, de vise frumoase.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Luni, 23 Decembrie 2013

Contract adjudecat pentru împrumutul necesar a desemnat S-câºtigãtorul selecþiei Primãriei Petroºani de oferte pentru creditul contractat de Primãria Petroºani. Este vorba despre UniCredit Þiriac Bank SA, care acordã municipalitãþii un împrumut în valoare de 904.933 lei.

Carmen COSMAN Potrivit edililor din Petroºani, banii sunt necesari pentru realizarea unor obiective de investiþii de interes local ºi/sau asigurãrii fondurilor necesare cofinanþãrii proiectelor care vor fi realizate din fonduri europene. Astfel, suma urmeazã sã fie folositã pentru continuarea proiectului de dez-

Haideþi sã o ajutãm pe Andreea sã trãiascã!

Andreea Matei, are 14 ani ºi învaþã la ªcoala Gimnazialã numãrul 7 din Petroºani. Recent doctorii au diagnosticat-o cu leucemie acutã limfoblasticã. În prezent fetiþa este internatã în secþia de Oncopediatrie a Spitalului Louis Þurcanu din Timiºoara ºi urmeazã un tratament. Pentru a se vindeca, Andreea are nevoie de un transplant de mãduvã osoasã, dar costul acestui tratament este peste puterea financiarã a familiei Andreei.

Toþi cei care doresc sã-i ofere o ºansã la viaþã Andreei pot dona în contul: 4140496050385031 deschis la Banca Transilvania, titular de cont Matei Ana.

voltare a domeniului schiabil din Parâng, pentru care nu s-a mai primit finanþare de la bugetul de stat, aºa cum se stabilise la demararea acestuia, dar ºi pentru

unele lucrãri de la Ambulatoriul de Specialitate al Spitalului de Urgenþã Petroºani.

Potrivit contractului de creditare, municipiul Petroºani poate rambursa anticipat, integral sau parþial creditul contractat, fãrã perceperea nici unui cost suplimentar sau comision de rambursare anticipatã.

Dar, chiar dacã licitaþia a fost adjudecatã, contractul se va încheia numai dupã obþinerea avizului favorabil al Comisiei de autorizare a împrumuturilor locale.

Fãrã curent în ajun de Crãciun Aninoasa, fãrã curent în ajun de Crãciun. Datoritã programelor de revizii a instalaþiilor electrice, o zonã a oraºului Aninoasa nu va beneficia de curent electric în ajunul Crãciunului. Pentru lucrãrile anuale de reparaþii ºi întreþinere instalaþii ºi reþele electrice, Enel Distribuþie Banat - Zona Reþea de Medie ºi Joasã Tensiune Deva, anunþã întreruperea furnizãrii

energiei electrice în timpul lucrãrilor.

Astfel, luni 23 decembrie ºi marþi 24 decembrie, în Aninoasa, zona Bãrnuþiu va fi întreruptã furnizarea energiei electrice în intervalul orar 8-15.

Acestea sunt singurele lucrãri în zona Vãii Jiului în perioada 23-29 decembrie 2013.

Monika BACIU

NATALIA ARE NEVOIE DE NOI!

Ar fi vrut sã fie în banca de la ºcoala din Petrila, dar acum e la spital. Natalia e un copil de 11 ani, din Petrila, premiantã, dar care trãieºte o dramã ce o þine imobilizatã într-o capcanã. Copilãria ei depinde de 8.000 de euro, pe care familia sa nu îi are. Totul s-a întâmplat într-o zi fatidicã, atunci când era împreunã cu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferul unui TIR i-a izbit în plin. A stat sãptãmâni în spital, iar acum are nevoie de o protezã, ca sã poatã fi din nou copilul premiant, de care pãrinþii sãi sunt mândri.

Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat: politraumatism cranio-cerebral, dar ºi un traumatism toraco-abdominal.

Abia luase premiul I la un concurs denumit “Centura mea de siguranþã” ºi s-a trezit imobilizatã la pat.

Tragicul sãu destin ar putea fi remodelat, dacã o ajutãm. Natalia are nevoie de o protezã ce se fabricã doar în Elveþia ºi în aceste zile e la un spital din Bucureºti, unde aºteaptã ca pãrinþii sãi sã facã imposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!

Nr. Cont 5675710247959 RON01 BANCPOST Titular cont: Bãran Mariana

ANUNÞ În conformitate cu prevederile Legii nr.52/2003 privind transparenþa decizionalã în administraþia publicã se supune consultãrii publice: “PROIECT DE HOTÃRÂRE PRIVIND APROBAREA NIVELULUI TAXELOR ªI TARIFELOR PRECUM ªI ALTOR TAXE ASIMILATE ACESTORA DIN COMPETENÞA CONSILIULUI JUDEÞEAN HUNEDOARA, APLICABILE ÎN ANUL FISCAL 2014” Propunerile, sugestiile ºi opiniile cu valoare de recomandare, cu referire la acest proiect de hotãrâre, se pot depune în scris la sediul Consiliului Judeþean Hunedoara, prin poºtã la adresa: Deva-330025, str. 1 Decembrie 1918 nr.28, judeþul Hunedoara sau prin intermediul poºtei electronice la adresa: relaþiicupublicul_cjh@yahoo.com, pânã la data de 17 ianuarie 2014.

VÂNZÃRI Vând teren intravilan, zona Valea Ungurului Vulcan, în suprafaþã de 2600 mp. Acces auto, aproape de DN66, cu utilitãþi. Preþ, 8 euro/mp, negociabil. Contact 0722448428.

Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727150264.

Preþ negociabil.

Vând/închiriez garaj zona Poarta 2 Gerom la stradã. Relaþii la 0734.543.820 Vînd teren ºi casa P+1 în Târgu-Jiu, str. George Coºbuc Nr. 2A, realizatã ºi finisatã în 2000 cu toate utilitãþile: apã, gaze, canalizare, izolaþie termosistem ºi termopane.

Suprafaþã de teren 800 mp.

Anexe: beci suprafaþã de 30 mp, garaj dublu pentru 2 autoturisme.

Preþ negociabil. Telefon: 0727/874 449

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 23 Decembrie 2013

Numerologie: Semnificaþia numerelor în anul 2014 pentru fiecare lunã

C

u un calcul simplu, poþi afla care este vibraþia energeticã a fiecãrei luni din anul care urmeazã.

Poþi determina astfel care sunt efectele Universului asupra ta ºi ce masuri trebuie sã iei pentru a te adapta la situaþiile ivite. Numãrul corespunzãtor anului 2014 este 7 (2+0+1+4) la care se adaugã numãrul fiecãrei luni în parte, spre exemplu decembrie: 7+1+2=10=>1+0=1.

N

umãrul 1

Luni corespunzãtoare din 2014: Decembrie, Martie Aceste douã luni vor sta sub semnul redescoperirii spirituale. Sunt momente potrivite pentru analiza interioarã ºi pentru gãsirea echilibrului.

De asemenea, în martie ºi decembrie vom avea ocazia sã reluãm legãtura cu oameni dragi pe care i-am lãsat undeva în spate, în trecut. Relaþiile de familie se vor îmbunãtãþi simþitor în aceste perioade ºi conflictele se vor stinge cu uºurinþã. Vor fi momente pline de activitãþi care necesitã multã energie ºi putere de muncã.

N

umãrul 2

Luna corespunzãtoare: Aprilie În aprilie 2014, cei mai mulþi dintre noi vor finaliza traseul iniþiatic pe care l-au început în 2005, atunci când luna avea aceeaºi vibraþie numerologicã. De asemenea, oriâat de dureros ar fi, este momentul sã punem capãt anumitor legãturi sentimentale care se dovedesc a fi foarte nocive. Într-un fel, aprilie este momentul unui nou început, mai liber, mai senin ºi mai curat. Vom fi nevoiþi sã luam decizii radi-

cale ºi sã ne asumãm responsabilitatea propriilor convingeri.

N

umãrul 3

Luna corespunzã-

toare: Mai Este o luna foarte activã, plinã de energie pozitivã. Un tonus bun este foarte important în mai pentru cã se anunþã numeroase cãlãtorii, o parte dintre ele chiar peste graniþã. Acestea vor aduce beneficii atât pe plan material cât ºi sufletesc, cu atât mai mult cu cât pe durata acestor deplasãri, cei mai norocoºi dintre noi pot avea ocazia sã îºi întâlneascã jumãtatea.

De asemenea, parteneriatele formate în mai au mari ºanse de reuºitã în ceea ce priveºte partea financiarã.

N

umãrul 4

Luna corespunzãtoare: Iunie

Acum este cel mai bun moment din an pentru planurile de viitor. Cei mai mulþi dintre noi vor acorda mai multã atenþie perspectivelor ºi vor reflecta asupra schimbãrilor prin care au

trecut. Vom stabili legãturi noi cu persoane interesante ºi creative de la care vom avea multe lucruri de învãþat.

Cel mai mare succes îl vor avea cei care ºtiu cum sã punã în practicã toate cunoºtinþele acumulate. Iunie este luna comunicãrii ºi a analizezi obiective ºi concrete.

N

umãrul 5

Luna corespunzãtoare: Iulie A doua luna a verii vine cu un aer foarte creativ ºi plin de inspiraþie. De aceea, este luna în care marile proiecte profesionale pot avea succes.

Parteneriatele de asemenea sunt favorizate ºi poþi reuºi

în tot ce þi-ai propus, dacã accepþi sã lucrezi alãturi de colegii tãi.

Vom învãþa toþi sã socializãm mai mult ºi sã fim mai deschiºi cu cei din jurul nostru.

De asemenea, poate apãrea ocazia sã înnodãm prietenii noi sau sã reluãm legãtura cu oameni din trecut.

N

umãrul 6

Luna corespunzãtoare: August 6 este numãrul

muncii susþinute ºi a eforturilor majore.

Deºi în general, toatã lumea este cu gândul la vacanþã, august 2014 va fi o lunã aparte. Aceastã perioadã va fi foarte aglomeratã, iar nivelul de stres va creºte. De aceea, este nevoie de foarte multã atenþie ºi de o prudenþã sporitã.

Accidentele pot fi mai dese, de aceea trebuie sã ne concentrãm asupra sarcinilor pe care le avem de îndeplinit ºi sã fim foarte atenþi la starea de sãnãtate.

N

umãrul 7

Luna corespunzãtoare: Septembrie Prima lunã de toamnã va aduce un început pentru toata lumea. Cei mai mulþi

dintre noi îºi vor lãrgi orizonturile ºi vor fi nevoiþi sã facã niºte alegeri care pot influenþa parcursul vieþii.

De aceea, este nevoie de o judecatã agerã ºi o privire foarte obiectivã a situaþiei per ansamblu.

Nu este momentul sã ne lãsãm influenþaþi de sentimente, ci sã mizãm pe partea raþionalã a noastrã.

Cu puþin curaj, cei care îºi vor asuma riscuri mai mari vor avea doar de cãºtigat.

N

umãrul 8

Luni corespunzãtoare: Octombrie, Ianuarie Cele douã luni stau sub semnul dragostei ºi a legãturilor de familie. Numãrul este simbolul infinitului, de aceea sunt douã luni minunate pentru ceremonii fastuoase de nuntã. Cei care au o relaþie stabilã, au ºanse mari de fericire în cãsnicie, dacã fac

marele pas în una dintre aceste douã luni.

De asemenea, cei singuri trebuie sã profite de aceste perioade benefice pentru cã au ºansa sã îºi întâlneascã, în sfârºit jumãtatea.

N

umãrul 9

Luni corespunzãtoare: Noiembrie, Februarie Noiembrie ºi februarie sunt douã momente ideale pentru introspecþie ºi pentru a ne cunoaºte mai bine pe noi.

Suntem mai inclinaþi cãtre meditaþie decât în orice alt moment al anului. Este timpul sã ne facem ordine în gânduri ºi sã ne stabilim niºte prioritãþi clare.

De asemenea, cei care au datorii de plãtit, materiale sau sufleteºti, se pot achita de ele în cel mai onorabil mod. sursa KUDIKA