Issuu on Google+

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 515

Cronica Vãii Jiului Vineri, 13 Decembrie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Sub deviza „Fapte, nu vorbe”

PNL Petrila vrea sã rãstoarne supremaþia PSD ºi a primarului Pãducel

Guvernul a alocat încã 100 milioane lei pentru primari >>> PAGINA A 3-A

Expoziþie cu vânzare pentru ajutorarea copiilor sãrmani >>> PAGINA A 4-A

Târgul de Crãciun ºi-a deschis porþile >>> PAGINA A 5-A

Pensionarii fac sãrbãtorile pe bani împrumutaþi >>> PAGINA A 6-A

Bani investiþi în reactivi, în loc de progres >>> PAGINA A 7-A

Peºtera Bolii, plan de management >>> PAGINILE 8-9

Porc tãiat în focar de hepatitã >>> PAGINA A 10-A

Înghiþiþi de zãpadã, însã nu din vina municipalitãþii >>> PAGINA A 11-A

C

ostel Avram, preºedintele PNL Petrila, este mulþumit de activitatea partidului, care a renãscut de când a preluat frâiele aceste organizaþii, mai întâi ca preºedinte interimar, iar mai apoi lider ales. ªi chiar dacã în acte sunt mai puþini membri, ºtie cã toþi sunt reali ºi se poate baza pe ei oricând. >>> PAGINA A 3-A

Petroºãnenii, iubitori de maidanezi >>> PAGINA A 12-A

Straja - pregãtitã pentru turiºti >>> PAGINA A 16-A


2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 13 Decembrie 2013

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 66 Haþeg Baru Mare DN 68 Haþeg - Toteºti DN 68 Toteºti Zeicani DN 66 Haþeg - Cãlan DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº Bejan Lupeni pe DN 66A ºi B-dul Nicolae Titulescu.

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE


Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 13 Decembrie 2013

Sub deviza „Fapte, nu vorbe”

PNL Petrila vrea sã rãstoarne supremaþia PSD ºi a primarului Pãducel

C

ostel Avram, preºedintele PNL Petrila, este mulþumit de activitatea partidului, care a renãscut de când a preluat frâiele aceste organizaþii, mai întâi ca preºedinte interimar, iar mai apoi lider ales. ªi chiar dacã în acte sunt mai puþini membri, ºtie cã toþi sunt reali ºi se poate baza pe ei oricând. Un an a trecut de când Costel Avram a preluat conducerea organizaþiei PNL Petrila, care a devenit vie ºi a doua forþã politicã din oraº. Iar pe baza rezultatelor pe care le-a obþinut în numai un an, Avram sperã cã la alegerile europarlamentare de anul viitor sã obþinã 25 de procente, adicã dublu faþã de scorul electoral din 2009. „Dupã un an de zile, imaginea ºi impresia mea despre oamenii din Petrila este foarte bunã. Sunt oamenii

de activitãþi reuºite ºi apreciate.

S

e pregãteºte un contra-candidat serios pentru primarul Pãducel

care pe mine m-au adoptat de la prima întâlnire. Sunt oamenii cu care, chiar dacã au fost puþini la început, vom reconstrui o organizaþie puternicã la Petrila, care va avea un impact major pe scena ºi eºichierul politic din Petrila”, a declarat preºedintele PNL Petrila, Costel Avram. Spune cã a plecat de la zero, cu 300 de oameni în analele partidului, dar cu prea puþini în reali-

Guvernul a alocat încã 100 milioane lei pentru primari

B

ugetul Ministerului Dezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei Publice a fost suplimentat cu 100 milioane lei, din Fondul de rezervã bugetarã, pentru lucrãrile efectuate de primãrii în cadrul Programului Naþional de Dezvoltare Localã (PNDL). Alocarea banilor a fost decisã, miercuri, de Guvern. Decontarea sumelor va fi efectuatã pe baza documentelor justificative transmise de unitãþile administrativ-teritoriale.

tate. Acum sunt 195 de membri ºi ºtie cã se poate baza pe fiecare în parte. „Unii nici nu au fost membri în realitate. Au fost numai în registre, trecuþi cu numele, fictiv. Cei 195 care sunt acum sunt membri activi ai PNL Petrila. ªi, important este cã în fiecare sãptãmânã vin membri noi”, a mai spus Costel Avram, mândru de echipa cu care a fãcut o mulþime

Legea finanþelor publice locale stabileºte cã bani din Fondul de rezervã bugetarã la dispoziþia Guvernului sunt repartizaþi unor ordonatori principali de credite ai bugetului de stat ºi ai bugetelor locale, pe bazã de hotãrâri ale Guvernului, dar numai pentru finanþarea unor cheltuieli urgente sau neprevãzute apãrute în timpul exerciþiului bugetar. Mediafax

ªi, dacã tot cresc de la zi la zi, liberalii din Petrila vor sã constituie surpriza de la alegerile locale din 2016. Aºa cã un candidat este pregãtit încã de pe acum, aºa încât sã detroneze supremaþia de ani de zile a lui Ilie Pãducel. „Eu zic cã PSD trebuie sã îºi punã mari probleme faþã de ceea ce vor face liberalii în continuare, inclusiv domnul primar Pãducel. La alegerile

locale va trebuie sã se pregãteascã serios, fiindcã PNL îºi va avea un cuvânt greu de spus la Petrila. (..) Deviza pe care noi o avem este <<Fapte, nu vorbe!>>. Faptele vor fi cele care vor rãmâne, sunt cele care ne caracterizeazã, vorbele le lãsãm pentru alþii”, a subliniat liderul PNL Petrila. Avram spune cã nu el este “iepurele din jobenul” PNL, ci un om de-al locului, un om cunosct ºi apreciat, iar una dintre variante este chiar Ilie Bãlãnescu, fost director general al Companiei Naþionale a Huilei Petroºani. Car men COSMAN


4 Actualitate

A

lãturi de copiii mai puþin norocoºi. Elevii de la ªcoala Generalã Numãrul 6 din Petroºani, structurã a Colegiului Naþional de Informaticã Carmen Sylva au organizat o expoziþie cu vânzare. Cei mici au confecþionat cu propiile mânuþe mai multe articole specifice sãrbãtorilor de iarnã. “Este al doilea an când desfãºurãm o astfel de activitate, cu atât mai mult în acest an ºcolar suntem cuprinºi într-un proiect internaþional cu Polonia ºi Turcia ºi prin intermediul acestui proiect noi realizãm ºi câteva activitãþi, una dintre acestea fiind cea

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 13 Decembrie 2013

Expoziþie cu vânzare pentru ajutorarea copiilor sãrmani de astãzi. În timpul orelor, copiii sub îndrumarea cadrelor didactice au realizat diverse obiecte, felicitãri ºi podoabe în spiritul sãrbãtorilor de iarnã. Obiectele acestea sunt spre vânzare atât pãrinþilor, cât ºi cadrelor didactice, elevilor ºi doritorilor. Banii care se vor strânge vor fi donaþi Centrului Cuore unde ºtim cã sunt copii care au nevoie de sprijinul nostru. Suntem în al treilea an când în ºcoala noastrã se desfãºoarã astfel de acþiuni de binefacere sub egida “Dãruind vei dobândi”. Sunt astfel de acþiuni prin care noi încercãm sã îi sensibilizãm pe copii, pe

elevii noºtri. Este o modalitate de a-l ajuta pe cel de lângã noi”, a declarat directorul adjunct al ªcolii Generale Numãrul 6 din Petroºani, Mariana David. Cei mici au fãurit articolele cu mâinile lor, iar ei sunt mândrii ca prin munca lor vor

dãrui semenilor lor. “Am realizat niºte felicitãri, noi credem cã sunt frumoase. Am realizat felicitãri din brãduþ prin arta origami. Oricine vrea sã cumpere le vindem ºi videm pentru a-i ajuta pe copii”, spune un copil. Articolele realizate de copii au avut preþuri

„Mentor pentru Excelenþã în Educaþie” pentru profesorii ºi antrenorii merituoºi

P

rofesori sau antrenori care au descoperit ºi au lansat tinere talente pot fi laureaþi ai Premiul „Mentor pentru Excelenþa în Educaþie”. Distincþia este acordatã, an de an, de Fundaþia pentru Comunitate, o organizaþie non – profit care promoveazã ºi sprijinã ONG-urile ce deruleazã proiecte de terapie pentru copii. Premiul „Mentor pentru

modeste, simbolice prin care ei vor aduce bucurie în sufletele altor copii mai puþin norocoºi. “Nu sunt scumpe pentru cã toatã lumea trebuie sã cumpere ca sã îi putem ajuta pe colegii noºtri mai nevoiaºi”, spune o fetiþã. Printre cumpãrãtori

s-a aflat ºi directorul Colegiului Naþional de Informaticã Carmen Sylva din Petroºani, Lucian Resmeriþã, care prin gestul sãu a contribuit la acþiunea organizatã de prichindei. “Am venit aici cu sufletul deschis, am participat ºi la spectacolul de colinde pe care copiii l-au avut, astãzi are loc o expoziþie, astãzi iasã în evidenþã lucrurile pe care le-au muncit copiii cu drag. ªtiu cât de mult au muncit”, a declarat directorul Colegiului Naþional de Informaticã Carmen Sylva din Petroºani, Lucian Resmeriþã. Elevii au susþinut ºi un spectacol de colinde pentru colegii lor, dascãli, dar ºi pentru toþi participanþii la expoziþie. Monika BACIU

Excelenþã în Educaþie” se acordã acelor profesori sau antrenori care au descoperit ºi au lansat tinere talente, le-au sprijinit primii paºi atât intelectual, cât ºi moral. „Excelenþa educativã a acestor profesori antrenori, mentori a condus generaþii întregi spre succes, activitatea lor a rãmas însã în umbrã, fãrã recompense morale sau materiale pe mãsura efortului depus”, spun reprezentanþii Fundaþiei pentru Comunitate. In cadrul programului, lansat prima data in 2010, anual sunt premiaþi 10 profesori ºi antrenori, premiul constând dintr-un trofeu realizat de apreciatul artist Ioan Nemþoi, precum ºi o suma in valoare de 8.000 de lei. Profesorii sau antrenorii pot fi nominalizaþi pânã la data de 31 decembrie 2013. Car men COSMAN


Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 13 Decembrie 2013

C

ârnaþ afumat, sloi de oaie ºi alte bunãtãþi culinare tradiþionale. Toate acestea se pot cumpãra de la Târgul de Crãciun din Petroºani, aici unde are loc prima ediþie a acestui eveniment. La inaugurarea târgului a fost prezent ºi primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi care spune

Târgul de Crãciun ºi-a deschis porþile cã în preajma sãrbãtorilor va veni sã îºi cumpere produse tradiþionale. “E un loc sezonier, cu ocazia sãrbãtorilor de Crãciun administraþia Pieþei a organizat acest lucru ºi încercãm ca în fiecare an sã facem lucruri noi sau specific sezonului de iarnã. Cu siguranþã voi veni ºi voi cumpãra de aici bunãtãþi. Târgul va deveni o

tradiþie, iar anul viitor vom schimba ºi locaþia ºi vom organiza pe centrul civic”, a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. Reprezentanþii Administraþiei Pieþelor au fãcut ca acest târg sã fie posibil ºi la Petroºani, dupã modelul marilor oraºe din þarã, dar ºi din Europa. “Încã nu au venit toþi comercianþii, avem doar un numãr de opt comercianþi ºi mai aºteptãm sã soseascã atât din Hunedoara cât ºi din Maramureº”, a declarat Sorin Pristavu, ºef Administraþia Pieþelor Petroºani. Oamenii au venit la

Iatã cum îºi vor recupera bugetarii zilele libere

Z

ilele libere suplimentare de care beneficiazã bugetarii pe final de an vor trebui recuperate. ªi, deja a fost aprobat ºi graficul de recuperare. Astfel, zilele libere suplimentare acordate în decembrie de Sãrbãtori vor fi recuperate sâmbãta, pe 14 ºi 21 decembrie 2013, sau prin prelungirea corespunzãtoare a timpului de lucru pânã în data de 24 decembrie 2013. Dea semenea, ziua liberã suplimentarã din ianuarie va fi recuperatã tot sâmbãta, pe 11 ianuarie. Guvernul a decis, însã, cã ziua liberã acordatã suplimentar în ianuarie va putea fi recuperatã ºi prin prelungirea programului de lucru pânã la 31 ianuarie 2014. Reamintim cã bugetarii vor avea trei zile libere suplimentare de Sãrbãtori, respectiv 27 decembrie 2013, 31 decembrie 2013 ºi 3 ianuarie 2014. Asta în compensaþie la faptul cã anul acesta sunt mai puþini bani de prime. Car men COSMAN

Petroºani din toate zonele þãrii. Au adus cârnaþi, sloi, caltaboº, dar ºi carne afumatã sau zarvaturi. “Avem pãtrunjel, morcovi, ceapã, usturoi, nuci, mere româneºti. Preþurile sunt la fel ca anii trecuþi”, a spus un comerciant prezent la Târgul de Crãciun de la Petroºani. “Venim din judeþul Harghita ºi noi suntem prima datã aici la târgul de iarnã, ne pare bine cã am venit, sperãm cã va fi bine.

Kurtos kalacs-ul este un produs tradiþional secuiesc ºi nu divulgãm reþeta”, a spus o

Au apãrut primele conifere

Î

n piaþa din Petroºani au sosit primii comercianþi ai brazilor de Crãciun. Oamenii vin cu coniferele tocmai din Oltenia pentru cã spun ei cã aici existã cumpãrãtori. Brazii expuºi spre comercializare sunt cu rãdãcinã pentru cã vânzãtorii vor sã salveze natura. „Venim din judeþul Dolj, comuna Ostroveni. Le oferim un brad frumos încãrcat la preþuri accesibile. Preþurile au rãmas la fel ca anul trecut între 45 ºi 75 de lei cei medii ºi cei mari 100 de lei. Avem brazi cu rãdãcinã pentru cã vrem sã salvãm puþin din naturã ºi ei pot fi replantaþi dupã ce sunt împodobiþi. Meritã sã venim la

Petroºani pentru cã petroºãnenii meritã un brad frumos”, a declarat Mariana Butnariu, comerciant. Chiar dacã a fost prima zi în care comercianþii ºi-au expus marfa au fost ºi doritori sau cel puþin potenþiali cumpãrãtori. Aceºtia deo-

femeie venitã tocmai din Harghita. “Avem produse tradiþionale în primul rând, cârnaþi, virºlii, sângerte toate sunt de casã tradiþionale. Venim de la Haþeg”, spune un comerciant venit tocmai de la Haþeg. Târgul de Crãciun de la Petroºani va fi deschis pe toatã durata sãrbãtorilor de iarnã. Aici sunt aºteptaþi sã soseascã ºi alþi comercianþi. Monika BACIU

camdatã au testat piaþa. Oamenii spun cã alocã în medie 200 de lei pentru împodobirea bradului de Crãciun. “Am venit sã vãd cât costã un brad. Preþurile mi se par destul de accesibile. Am vãzut cã sunt cu rãdãcinã însã la bloc nu prea conteazã cum sunt pentru cã oricum se usucã ºi nu avem dupã aceea ce sã facem cu bradul. Anul acesta voi aloca în jur de 200 de lei pentru bradul de Crãciun pentru cã am o fetiþã ºi trebuie sã cumpãr globuri ºi tot ce e necesar pentru împodobirea pomului”, a spus un petroºãnean. Pe viitor mai este aºteptat un comerciant din Valea Jiului care va adduce spre vânzare brazi autohtoni. Monika BACIU


6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 13 Decembrie 2013

Adãpostul este funcþional

A

dãpostul de noapte din Petroºani destinat oamenilor strãzii este pregãtit pentru a-i primi pe primii “musafiri”. Aceasta, deºi în cursul dimineþii de miercuri nu avea asigurate toate utilitãþile. Reamenajarea acestuia a fost efectuatã cu fonduri ºi voluntari de la subfiliala de Crucea Roºie din localitate. Mircea NISTOR “Am muncit o sãptãmânã aici, am vrut sã inaugurãm adãpostul în cursul dimineþii zilei de miercuri dar nu am reuºit, pentru cã nu funcþiona termoficarea. În plus, nici apã rece nu mai curgea la robinete. Din câte am înþeles, instalaþiile au cedat datoritã gerului. Noi am fãcut tot ce a depins de noi adicã am zugrãvit, am vopsit, am schimbat toate saltelele, pernele ºi cearceafurile dar trebuia sã se implice ºi alte instituþii”, a declarat Felicia Necºa, director Crucea Roºie Petroºani. În timp ce instalaþia

de curent electric era funcþionalã, nu acelaºi lucru se putea spune despre cea de termoficare, respectiv apã rece. “Aici urmeazã a fi cazaþi niºte oameni care nu au locuinþe. Deci, este vorba despre oameni, nu despre niºte utilaje sau obiecte de mobilier. Am decis sã ne apucãm de amenajarea acestui spaþiu dupã ce am vãzut, sãptãmâna trecutã, un reportaj la televizor. În principiu, acest adãpost ar fi trebuit sã fie amenajat din varã, nu atunci când a dat frigul”, a mai spus Felicia Necºa. Una peste alta, primarul municipiului a

precizat cã toate defecþiunile au fost sau vor fi remediate iar oamenii strãzii vor putea fi cazaþi în adãpost cu începere din seara zilei de 11 decembrie. “Am înþeles cã au fost unele probleme acolo, cu instalaþia de termoficare ºi cea de apã dar, dupã cum mi-au promis directorii celor douã societãþi, acestea au fost rezolvate iar adãpostul a devenit funcþional”, a declarat Tiberiu Iacob – Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Adãpostul de noapte pentru oamenii fãrã casã dispune de 4 paturi dar, în cazul în care este nevoie, aici ar putea fi cazate mai multe persoane. Pe de altã parte, chiar dacã au curent, apã potabilã ºi încãlzire, cei care vor fi de acord sã înopteze aici vor mai avea o problemã. Este vorba despre grupul sanitar care lasã, cu mult, de dorit.

Pensionarii fac sãrbãtorile pe bani împrumutaþi

O

datã cu venirea iernii ºi în special înaintea sãrbãtorilor, tot mai mulþi pensionari din întreg judeþul apeleazã la casele de ajutor reciproc pentru a solicita împrumuturi. Sumelor pe care aceºtia le împrumuta sunt destul de mici, între 50 ºi 1.000 de lei. Luiza ANDRONACHE

Veniturile mici ºi cheltuilile tot mai mari care apar odatã cu venirea iernii, dar ºi cu înaintarea în vîrstã, îi împing pe tot mai mulþi pensionari sã apeleze la împrumuturi de la casele de ajutor reciproc. Numãrul vîrstnicilor care recurg la acest gest creºte ºi mai mult înaintea sãrbãtorilor de iarnã. “An de an,înaintea sãrbãtorilor,creºte numãrul de solicitãri în ceea ce priveºte acordarea împrumuturilor. De obicei sînt împrumuturi mici, din partea pensionarilor care la

fel, au pensii foarte mici”, a declarat reprezentantul unui CAR din judeþul Hunedoara. Este de înþeles aceastã situaþie,mai ales cã dintre cei peste ºase mii de membri cotizanþi ai unei case de ajutor reciproc a pensionarilor, aproximativ douã mii au venituri sub 500 de lei ºi singura ºansã pentru ca aceºtia sã îºi permitã sã

De Crãciun, în casã nouã, la Petrila

P

rimarul Pãducel vrea sã fie Moº Crãciun pentru 10% din cei înscriºi pe lista pentru locuinþe sociale în Petrila. El le va înmâna cheile celor mai norocoºi locuitori, puþin înainte de Crãciun ºi nu omite sã spunã cã prioritate au profesorii, medicii ºi poliþiºtii aflaþi pe liste. Diana MITRACHE Un numãr de 64 de familii din Petrila, din totalul celor aproape 600 cât sunt pe lista de prioritãþi pentru o locuinþã socialã, vor primi cheile înainte de Crãciun. Ilie Pãducel spune cã în 20 decembrie totul va fi gata, iar oamenii se vor putea mutra în casã nouã. Edilul nu uitã sã menþioneze acest fapt,pe lista realizãrilor din acest an,

punã ceva pe masa de sãrbãtori ºi sã îºi poatã plãti cheltuielile ºi medicamentele în acelaºi timp, sînt împrumuturile. “ Am o pensie de 600 de lei. Ce sã face eu cu banii ãºtia , ce sã iau mai întîi din ei? Medicamente, sã plãtesc utilitãþile sau sã cumpãr mîncare? Nici nu ºtiu. Iau un împrumut mic pe care sã îl achit tot anul, cã altfel nu mã descurc”, ne-a declarat o bãtrînicã din Petroºani. Pe lîngã împrumuturile oferite, unele CAR-uri oferã membrilor cu venituri mici, cu ocazia sãrbãtorilor de iarnã ºi pachete cu alimente.

dupã ce a reuºit sã finalizeze construcþia celor 4 module de blocuri în Lonea. „Vom finaliza ºi pune în funcþiune cele 4 blocuri de locuinþe sociale de la Lonea, cu 64 de unitãþi locative ºi sper ca pânã la sfârºitul anului sã le dãm cetãþenilor ºi eu consider cã este una dintre realizãrile frumoase ºi importante ale noastre”, a declarat Ilie

sunt cei care vor primi cheile. Prioritate vor avea, aºa cum spune primarul, medicii, profesorii sau poliþiºtii care sunt pe lista de aºteptare ºi trebuie sã menþionãm cã fiecare locuinþã este pusã la punct în detaliu. Locatarii vor avea

Pãducel, primarul oraºului Petrila. În zilele ce urmeazã comisia de locuinþe se va întâlni pentru a stabili cine

fiecare centralã termicã proprie, blocurile sunt branºate la gaz ºi au toate utilitãþile racordate.


Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 13 Decembrie 2013

Bani investiþi în reactivi, în loc de progres

T

one de reactivi au fost folosiþi pentru ca apa sã fie potabilã,în timp ce banii alocaþi puteau fi daþi pe investiþii. Vinovaþi sunt doar þapinarii, care continuã sã producã pagube importante în pãduri, sã goleascã conturile Apa Serv ºi sã lase populaþia fãrã apã potabilã, când coboarã buºtenii din munte. Diana MITRACHE Exploatãrile forestiere de pe Taia au oprit lunar staþia de tratare a apei care alimenteazã oraºul Petrila ºi partea de nord a Petroºaniului ºi totul din vina þapinarilor care trag buºtenii pe firul apei ºi înfundã filtrele cu noroi, aºchii ºi alte aluviuni. Responsabilii de la ape spun cã singurii aliaþi le sunt cei de la Garda de Mediu, dar recunosc cã mai bine ar fi dat banii pe progres, decât pe reactivi. „Cert este cã banii

aceºtia puteau fi duºi la investiþii pentru realizarea reþelelor de apã, aºa s-au dus, pentru ca apa sã o tratãm ºi sã putem þine sub control turbiditatea. Din pãcate, nu reprezint eu instituþia care poate sã opreascã aceste ilegalitãþi. Garda de Mediu

ºi Agenþia de Mediu sunt cei care o pot face. Am avut discuþii chiar în aceastã sãptãmânã cu cei de la Garda de Mediu, care au promis cã vor face tot ce le stã în putinþã, ca aceste lucruri sã nu se mai întâmple. Nu ascund faptul cã, în ultimul timp am o

colaborare foarte bunã cu Garda de Mediu ºi la orice semnal al nostru au rãspuns pozitiv”, a declarat Costel Avram, director gener-

al SC Apa Serv Valea Jiului. Singurii vinovaþi sunt þapinarii, dar ºi aceºtia lucreazã pentru cã primesc avizele necesare ºi aici sunt implicate mult mai multe instuþii. Sunt zileîn care turbiditatea ajunge de la 18, cât este normal, la 22,5, dar în anul 2013 au fost ºi zile când turbiditatea a atins ºi 300. Pentru tratarea apei,

Prime pentru angajaþii ApaServ Valea Jiului

A

ngajaþii ApaServ Valea Jiului, o mare familie. Salariaþii de la societatea de apã din Valea Jiului vor primi cadou de la Moº Nicolae care nu este nimeni altul decât Costel Avram. Acesta a decis sã le acorde angajaþilor o primã cu ocazia sãrbãtorilor de iarnã, dar ºi sã le organizeze o masã festivã la sediul societãþii unde sã participe întreaga familie. Monika BACIU “Vreau sã le mulþumesc pentru activitatea pe care au depus-o. vor primi o primã, nu mare, dar îi ajutãm sã vinã Moºul ºi la ei ºi mai mult decât atât, marþi, 17 decembrie, toþi angajaþii împreunã cu copiii sunt invitaþi la ApaServ, vor fi colindãtori, vom servi un pahar de vin fiert ºi fasole

cu cârnaþi. Îi aºtept pe toþi angajaþii pentru cã împreunã cu ei am realizat totul la ApaServ ºi trebuie sã îi recompensez ºi sã asculte ºi ei colinde. Vor avea parte ºi de alte surpireze”, a declarat Costel Avram, directorul SC ApaServ Valea Jiului. Valoarea primelor diferã.

în 24 de ore, Apa Serv foloseºte reactivi de 2.000 de euro, iar sumele se multiplicã în fiecare zi în care þapinarii lucreazã. În utlimii 7 ani, reprezentanþii SC Apa Serv au fãcut numeroase sesizãri la: Ocolul Silvic Petroºani, Composesoratul Obºtea Jianã – Petrila, Garda de Mediu,

Nu toþi salariaþii vor beneficia de aceeaºi sumã. Cei care au fost în concediu medical vor primi o sumã mai micã din partea conducerii societãþii. “Avem 530 de angajaþi, vor primi suma maximã de 100 de lei cei care au fost toate zilele la serviciu fãrã concediu medical. Efortul financiar nu este foarte mare ºi atâta este ºi suma pe care putem sã o acordãm ”, a mai precizat sursa citatã. Realizãrile societãþii de

Consiliul Judeþean Hunedoara, Prefectura Hunedoara, Direcþia de Sãnãtate Publicã, Inspecþia Silvicã Judeþeanã, ori la Direcþia Apele Române. Din cauza exploatãrilor forestiere, Apa Serv nu numai cã nu-ºi poate onora contractele de furnizare a apei potabile cãtre o partre a populaþiei 24 de ore din 24, dar are ºi pierderi financiare din aceastã cauzã.

apã din Valea Jiului au fost numeroase în acest an, iar pentru cã fiecare angajat a contribuit la aceste realizã efortul lor va fi rãsplãtit.


8 Actualitate

Plan de management pentru Peºtera Bolii P

lan de management pentru peºterile din Parcul Naþional Grãdiºtea Muncelului-Cioclovina. Executivul a aprobat în cadrul ºedinþei din aceastã sãptãmânã planul de management ºi regulamentrul pentru Parcul Natural Grãdiºtea Muncelului-Cioclovina. Printre peºterile pentru care s-a aprobat acest plan se numãrã ºi Peºtera Bolii. ”Hotãrâre pentru aprobarea Planului de management ºi Regulamentului Parcului Natural Grãdiºtea Muncelului-Cioclovina. Guvernul a adoptat aceastã Hotãrâre. Pe suprafaþa Parcului se gãsesc rezervaþiile: Complexul carstic Ponorici-Cioclovina, Peºtera ªura Mare, Peºtera Tecuri, Punctul fosilifer Ohaba Ponor, Cheile Crivadiei, Dealul ºi Peºtera Bolii”, se aratã în document. Parcul Natural Grãdiºtea Muncelului – Cioclovina, denumit în continuare PNGM-C este încadrat în categoria a V-a a Uniunii Internaþionale pentru Conservarea Naturii – „arie protejatã administratã în special pentru conservarea peisajului ºi recreere”. PNGM-C a fost înfiinþat la nivel judeþean în anul 1979 prin Decizia nr. 452 a Comitetului executiv al Consiliului Popular al judeþului

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 13 Decembrie 2013

Hunedoara ºi reconfirmat în 1997 prin Hotãrârea Consiliului Judeþean nr. 13. În anul 2000, odatã cu apariþia Legii nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naþional – Secþiunea a III-a – zone protejate, PNGM–C a fost declarat arie naturalã protejatã de interes

rioare, au fost stabilite limitele PNGM-C, iar prin Ordinul ministrului agriculturii, pãdurilor, apelor ºi mediului nr. 552/2003 privind aprobarea zonãrii interioare a parcurilor naþionale ºi a parcurilor naturale, din punct de vedere al necesitãþii de conservare a diversitãþii biologice au fost sta-

comunitarã – ROSCI0087 ºi ROSPA0045 Grãdiºtea Muncelului - Cioclovina.

P

lanul de management...

naþional. Prin Hotãrârea Guvernului nr. 230/2003 privind delimitarea rezervaþiilor biosferei, parcurilor naþionale ºi parcurilor naturale ºi constituirea administraþiilor acestora, cu modificãrile ulte-

bilite zonele de conservare specialã ale parcului.

P

e suprafaþa...

...parcului se regãsesc urmãtoarele rezervaþii: 2.497 Complexul carstic Ponorici –Cioclovina, 2.499 Peºtera ªura Mare, 2.500 Peºtera Tecuri, 2.513, Punctul fosilifer Ohaba Ponor, 2.522 Cheile Crivadiei, 2.523 Dealul ºi Peºtera Bolii. Ca o recunoaºtere a valorii mari a biodiversitãþii acestei zone inclusiv la nivel european, prin Ordinul ministrului mediului ºi dezvoltãrii durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturalã protejatã a siturilor de importanþã comunitarã, ca parte integrantã a reþelei ecologice europene Natura 2000 în România, suprafaþa parcului a fost inclusã în situl de importanþã

...al PNGM–C stabileºte mãsurile necesare în vederea atingerii scopului PNGM–C, respectiv asigurarea menþinerii cadrului cadrului fizico – geografic în stare naturalã, protecþia ºi conservarea unor eºantioane reprezentative pentru spaþiul biogeografic naþional cuprinzând elemente naturale cu valoare deosebitã sub aspectul fizico-geografic, floristic, faunistic, hidrologic, geologic, paleontologic, speologic, pedologic sau de altã naturã, oferind posibilitatea vizitãrii în scopuri ºtiinþifice, educative, recreative ºi turistice, protecþia ecosistemelor, conservarea resurselor genetice ºi a diversitãþii biologice în condiþii de stabilitate ecologicã, prevenirea ºi excluderea oricãrei forme de exploatare a resurselor naturale ºi a folosinþelor terenurilor incompatibile cu scopul pentru care PNGM–C a fost declarat. Planul de management cuprinde, de asemenea, hãrþi relevante pentru ilustrarea informaþiilor prezentate.

Planul va sta la baza activitãþii Administraþiei PNGM-C ºi se constituie ca document de referinþã pentru planificarea tuturor activitãþilor pe termen scurt, mediu ºi lung legate de Parc, pentru toþi deþinãtorii/ administratorii de terenuri ºi pentru toþi cei ce doresc sã iniþieze ºi sã desfãºoare activitãþi pe teritoriul parcului. Aprobarea Regulamentului PNGMC duce la oficializarea

unui set de reguli obligatorii pentru cei care vin în contact cu aceastã arie naturalã protejatã. Planurile detaliate de acþiune se elaboreazã anual de cãtre Administraþia PNGM-C, cu aprobarea Consiliului ªtiinþific, având la bazã prevederile Planului de management, dar luându-se în considerare ºi situaþia curentã, atât de pe teritoriul parcului, cât ºi în ceea ce priveºte resursele de management.

Planul de management cuprinde, de asemenea, hãrþi relevante pentru ilustrarea informaþiilor prezentate. Planul va sta la baza activitãþii Administraþiei PNGM-C ºi se constituie ca document de referinþã pentru planificarea tuturor activitãþilor pe termen scurt, mediu ºi lung legate de Parc, pentru toþi deþinãtorii/ administratorii de terenuri ºi pentru toþi cei ce doresc sã iniþieze ºi sã desfãºoare activitãþi pe teritoriul parcului. Aprobarea Regulamentului PNGMC duce la oficializarea unui set de reguli obligatorii pentru cei care vin în contact cu aceastã arie naturalã protejatã.

P

lanurile detaliate de acþiune... ...se elaboreazã anual de cãtre Administraþia PNGM-C, cu aprobarea Consiliului ªtiinþific, având la bazã prevederile Planului de management, dar luându-se în considerare ºi situaþia curentã, atât de pe teritoriul parcului, cât ºi în

ceea ce priveºte resursele de management. Având în vedere faptul cã parcul este inclus în siturile Natura 2000 ROSCI0087 ºi ROSPA0045 Grãdiºtea Muncelului - Cioclovina, acþiunile propuse prin planul de management au fost astfel concepute încât sã aibã ca efect ºi conservarea speciilor ºi habitatelor pentru care siturile au fost declarate. Valoarea conservativã a teritoriului ce constituie PNGM-C nu este aceeaºi pe întreaga lui suprafaþã; ca urmare, þinând seama de distribuþia biodiversitãþii, de frecvenþa ºi amploarea fenomenelor geologice ºi geomorfologice, de modul de utilizare a terenurilor ºi de intensitatea circulaþiei oamenilor ºi animalelor, au fost identificate, constituite ºi semnalizate în teren perimetre cu activitãþi diferenþiate de management, respectiv zona de protecþie strictã, zona de protecþie integralã, zona de conservare dura-

bilã ºi zona de dezvoltare durabilã. Pe suprafaþa parcului au fost identificate un numãr de 36 specii de ciuperci, 114 specii de lepidoptere, 18 specii de ortoptere, 499 specii de plante dintre care 5 specii sunt protejate, 21 specii de herpetofaunã, 13 specii de chiroptere.

S

e estimeazã cã inventarul... ...acestor specii se va modifica odatã cu realizarea activitãþilor din planul de acþiune inclus în planul de management. Având în vedere caracterul de arie naturalã protejatã pe care îl conferã statutul de parc naþional, desfãºurarea activitãþilor turistice în cadrul lim-

Monika BACIU

Staþiunea Geoagiu Bãi inclusã pe lista staþiunilor balneare ºi balneoclimaterice

G

eoagiu Bãi, staþiune recunoscutã. Guvernul a aprobat o hotãrâre pentru modificarea unei anexe care prevede acordarea statutului de staþiune balnearã ºi balneoclimatericã. Astfel, în urma hotãrârii de Guvern staþiunea hunedoreanã Geoagiu Bãi a fost recunoscutã ca staþiune balnearã ºi balneoclimatericã alãturi de alte staþiuni din þarã. ”HOTÃRÂRE pentru modificarea Anexei nr. 1 la Hotãrârea Guvernului nr. 1016/2011 privind acordarea statutului de staþiune balnearã ºi balneoclimaticã pentru unele localitãþi ºi areale care dispun de factori naturali de curã Prin Hotãrârea adoptatã de Guvern se acordã statutul de staþiune balnearã ºi balneoclimaticã urmã-

toarelor localitãþi ºi areale: Bãile Felix, 1 Mai, Geoagiu Bãi, Nicolina-Iaºi, Cãlimãneºti-Cãciulata, Mangalia, Vatra Dornei, Slãnic Moldova, Târgu Ocna, Sângeorz Bãi, Eforie, Nãvodari, Covasna, PucioasaDâmboviþa, Bãile Tuºnad, Sovata, SlãnicPrahova, Ocna Sibiului, Buziaº, Bãile Olãneºti, Moneasa, Bazna-Sibiu

ºi Bizuºa Bãi, judeþul Sãlaj”, se aratã în Hotãrârea de Guvern. Staþiunea Geoagiu Bãi este situatã pe valea paraului Clocota, la 12 km de oraºul Orãºtie la o altitudine de 350 m, în mijlocul unor coline acoperite de pãduri de fag ºi brad. Existenþa

acestei aºezãri este atestata prin mãrturiile cioplite în piatrã, cu aproape 2000 de ani în urmã, din perioada Daciei romane, sub numele de Germisara. Aerul ozonat ºi mereu împrospãtat de brizele montane recomandã staþiunea ºi pen-

itelor parcului trebuie sã respecte normele de protecþie a patrimoniului natural ºi sã nu provoace dezechilibre în cadrul componentelor mediului natural ºi a relaþiilor dintre acestea. Planul de management reprezintã un instrument de promovare a activitãþilor cu impact redus asupra mediului ºi de restricþionare a acelora care aduc prejudicii grave mediului ºi colectivitãþilor locale. Prezentul proiect de hotãrâre a Guvernului are ca scop promovarea Planului de management ºi a Regulamentului PNGMC, care prin obiectivele sau regulile stabilite urmãresc menþinerea într-o stare de conservare favorabilã a speciilor de plante ºi animale, precum ºi a habitatelor acestora ºi a peisajului ºi conºtientizarea populaþiei locale cu privire la valoarea pe care acestea o reprezintã. Rezultatul final al tuturor activitãþilor propuse este menþinerea integritãþii parcului.

tru tratamentul unor boli ale sistemului nervos, în stãri de obosealã, surmenaj, anemii, nevroze. La nivelul judeþului Hunedoara, Geoagiu Bãi este singura staþiune balneoclimatericã. Apele minerale din staþiunea Geoagiu Bai

sunt termale ºi mezotermale, bicarbonate, calcice, magneziene cu urme de fier ºi hidrogen sulfurat, hipotone, carbogazoase ºi cu o uºoarã radioactivitate. Apele mezotermale minerale ale staþiunii Geoagiu Bai se folosesc în curã internã ºi în curã externã. În curã internã sunt recomandate în diferite cazuri: gastrite cronice, afecþiuni cronice hepatobiliare ºi diabet, alergii, anemii ºi convalescente dupã boli infecþioase. În curã externã sunt indicate în afecþiuni ale aparatului locomotor, ale sistemului nervos periferic, în tulburãri circulatorii ºi afecþiuni ginecologice. Împrejurimile staþiunii Geoagiu Bai oferã numeroase atracþii turistice amatorilor de drumeþie. Monika BACIU


8 Actualitate

Plan de management pentru Peºtera Bolii P

lan de management pentru peºterile din Parcul Naþional Grãdiºtea Muncelului-Cioclovina. Executivul a aprobat în cadrul ºedinþei din aceastã sãptãmânã planul de management ºi regulamentrul pentru Parcul Natural Grãdiºtea Muncelului-Cioclovina. Printre peºterile pentru care s-a aprobat acest plan se numãrã ºi Peºtera Bolii. ”Hotãrâre pentru aprobarea Planului de management ºi Regulamentului Parcului Natural Grãdiºtea Muncelului-Cioclovina. Guvernul a adoptat aceastã Hotãrâre. Pe suprafaþa Parcului se gãsesc rezervaþiile: Complexul carstic Ponorici-Cioclovina, Peºtera ªura Mare, Peºtera Tecuri, Punctul fosilifer Ohaba Ponor, Cheile Crivadiei, Dealul ºi Peºtera Bolii”, se aratã în document. Parcul Natural Grãdiºtea Muncelului – Cioclovina, denumit în continuare PNGM-C este încadrat în categoria a V-a a Uniunii Internaþionale pentru Conservarea Naturii – „arie protejatã administratã în special pentru conservarea peisajului ºi recreere”. PNGM-C a fost înfiinþat la nivel judeþean în anul 1979 prin Decizia nr. 452 a Comitetului executiv al Consiliului Popular al judeþului

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 13 Decembrie 2013

Hunedoara ºi reconfirmat în 1997 prin Hotãrârea Consiliului Judeþean nr. 13. În anul 2000, odatã cu apariþia Legii nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naþional – Secþiunea a III-a – zone protejate, PNGM–C a fost declarat arie naturalã protejatã de interes

rioare, au fost stabilite limitele PNGM-C, iar prin Ordinul ministrului agriculturii, pãdurilor, apelor ºi mediului nr. 552/2003 privind aprobarea zonãrii interioare a parcurilor naþionale ºi a parcurilor naturale, din punct de vedere al necesitãþii de conservare a diversitãþii biologice au fost sta-

comunitarã – ROSCI0087 ºi ROSPA0045 Grãdiºtea Muncelului - Cioclovina.

P

lanul de management...

naþional. Prin Hotãrârea Guvernului nr. 230/2003 privind delimitarea rezervaþiilor biosferei, parcurilor naþionale ºi parcurilor naturale ºi constituirea administraþiilor acestora, cu modificãrile ulte-

bilite zonele de conservare specialã ale parcului.

P

e suprafaþa...

...parcului se regãsesc urmãtoarele rezervaþii: 2.497 Complexul carstic Ponorici –Cioclovina, 2.499 Peºtera ªura Mare, 2.500 Peºtera Tecuri, 2.513, Punctul fosilifer Ohaba Ponor, 2.522 Cheile Crivadiei, 2.523 Dealul ºi Peºtera Bolii. Ca o recunoaºtere a valorii mari a biodiversitãþii acestei zone inclusiv la nivel european, prin Ordinul ministrului mediului ºi dezvoltãrii durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturalã protejatã a siturilor de importanþã comunitarã, ca parte integrantã a reþelei ecologice europene Natura 2000 în România, suprafaþa parcului a fost inclusã în situl de importanþã

...al PNGM–C stabileºte mãsurile necesare în vederea atingerii scopului PNGM–C, respectiv asigurarea menþinerii cadrului cadrului fizico – geografic în stare naturalã, protecþia ºi conservarea unor eºantioane reprezentative pentru spaþiul biogeografic naþional cuprinzând elemente naturale cu valoare deosebitã sub aspectul fizico-geografic, floristic, faunistic, hidrologic, geologic, paleontologic, speologic, pedologic sau de altã naturã, oferind posibilitatea vizitãrii în scopuri ºtiinþifice, educative, recreative ºi turistice, protecþia ecosistemelor, conservarea resurselor genetice ºi a diversitãþii biologice în condiþii de stabilitate ecologicã, prevenirea ºi excluderea oricãrei forme de exploatare a resurselor naturale ºi a folosinþelor terenurilor incompatibile cu scopul pentru care PNGM–C a fost declarat. Planul de management cuprinde, de asemenea, hãrþi relevante pentru ilustrarea informaþiilor prezentate.

Planul va sta la baza activitãþii Administraþiei PNGM-C ºi se constituie ca document de referinþã pentru planificarea tuturor activitãþilor pe termen scurt, mediu ºi lung legate de Parc, pentru toþi deþinãtorii/ administratorii de terenuri ºi pentru toþi cei ce doresc sã iniþieze ºi sã desfãºoare activitãþi pe teritoriul parcului. Aprobarea Regulamentului PNGMC duce la oficializarea

unui set de reguli obligatorii pentru cei care vin în contact cu aceastã arie naturalã protejatã. Planurile detaliate de acþiune se elaboreazã anual de cãtre Administraþia PNGM-C, cu aprobarea Consiliului ªtiinþific, având la bazã prevederile Planului de management, dar luându-se în considerare ºi situaþia curentã, atât de pe teritoriul parcului, cât ºi în ceea ce priveºte resursele de management.

Planul de management cuprinde, de asemenea, hãrþi relevante pentru ilustrarea informaþiilor prezentate. Planul va sta la baza activitãþii Administraþiei PNGM-C ºi se constituie ca document de referinþã pentru planificarea tuturor activitãþilor pe termen scurt, mediu ºi lung legate de Parc, pentru toþi deþinãtorii/ administratorii de terenuri ºi pentru toþi cei ce doresc sã iniþieze ºi sã desfãºoare activitãþi pe teritoriul parcului. Aprobarea Regulamentului PNGMC duce la oficializarea unui set de reguli obligatorii pentru cei care vin în contact cu aceastã arie naturalã protejatã.

P

lanurile detaliate de acþiune... ...se elaboreazã anual de cãtre Administraþia PNGM-C, cu aprobarea Consiliului ªtiinþific, având la bazã prevederile Planului de management, dar luându-se în considerare ºi situaþia curentã, atât de pe teritoriul parcului, cât ºi în

ceea ce priveºte resursele de management. Având în vedere faptul cã parcul este inclus în siturile Natura 2000 ROSCI0087 ºi ROSPA0045 Grãdiºtea Muncelului - Cioclovina, acþiunile propuse prin planul de management au fost astfel concepute încât sã aibã ca efect ºi conservarea speciilor ºi habitatelor pentru care siturile au fost declarate. Valoarea conservativã a teritoriului ce constituie PNGM-C nu este aceeaºi pe întreaga lui suprafaþã; ca urmare, þinând seama de distribuþia biodiversitãþii, de frecvenþa ºi amploarea fenomenelor geologice ºi geomorfologice, de modul de utilizare a terenurilor ºi de intensitatea circulaþiei oamenilor ºi animalelor, au fost identificate, constituite ºi semnalizate în teren perimetre cu activitãþi diferenþiate de management, respectiv zona de protecþie strictã, zona de protecþie integralã, zona de conservare dura-

bilã ºi zona de dezvoltare durabilã. Pe suprafaþa parcului au fost identificate un numãr de 36 specii de ciuperci, 114 specii de lepidoptere, 18 specii de ortoptere, 499 specii de plante dintre care 5 specii sunt protejate, 21 specii de herpetofaunã, 13 specii de chiroptere.

S

e estimeazã cã inventarul... ...acestor specii se va modifica odatã cu realizarea activitãþilor din planul de acþiune inclus în planul de management. Având în vedere caracterul de arie naturalã protejatã pe care îl conferã statutul de parc naþional, desfãºurarea activitãþilor turistice în cadrul lim-

Monika BACIU

Staþiunea Geoagiu Bãi inclusã pe lista staþiunilor balneare ºi balneoclimaterice

G

eoagiu Bãi, staþiune recunoscutã. Guvernul a aprobat o hotãrâre pentru modificarea unei anexe care prevede acordarea statutului de staþiune balnearã ºi balneoclimatericã. Astfel, în urma hotãrârii de Guvern staþiunea hunedoreanã Geoagiu Bãi a fost recunoscutã ca staþiune balnearã ºi balneoclimatericã alãturi de alte staþiuni din þarã. ”HOTÃRÂRE pentru modificarea Anexei nr. 1 la Hotãrârea Guvernului nr. 1016/2011 privind acordarea statutului de staþiune balnearã ºi balneoclimaticã pentru unele localitãþi ºi areale care dispun de factori naturali de curã Prin Hotãrârea adoptatã de Guvern se acordã statutul de staþiune balnearã ºi balneoclimaticã urmã-

toarelor localitãþi ºi areale: Bãile Felix, 1 Mai, Geoagiu Bãi, Nicolina-Iaºi, Cãlimãneºti-Cãciulata, Mangalia, Vatra Dornei, Slãnic Moldova, Târgu Ocna, Sângeorz Bãi, Eforie, Nãvodari, Covasna, PucioasaDâmboviþa, Bãile Tuºnad, Sovata, SlãnicPrahova, Ocna Sibiului, Buziaº, Bãile Olãneºti, Moneasa, Bazna-Sibiu

ºi Bizuºa Bãi, judeþul Sãlaj”, se aratã în Hotãrârea de Guvern. Staþiunea Geoagiu Bãi este situatã pe valea paraului Clocota, la 12 km de oraºul Orãºtie la o altitudine de 350 m, în mijlocul unor coline acoperite de pãduri de fag ºi brad. Existenþa

acestei aºezãri este atestata prin mãrturiile cioplite în piatrã, cu aproape 2000 de ani în urmã, din perioada Daciei romane, sub numele de Germisara. Aerul ozonat ºi mereu împrospãtat de brizele montane recomandã staþiunea ºi pen-

itelor parcului trebuie sã respecte normele de protecþie a patrimoniului natural ºi sã nu provoace dezechilibre în cadrul componentelor mediului natural ºi a relaþiilor dintre acestea. Planul de management reprezintã un instrument de promovare a activitãþilor cu impact redus asupra mediului ºi de restricþionare a acelora care aduc prejudicii grave mediului ºi colectivitãþilor locale. Prezentul proiect de hotãrâre a Guvernului are ca scop promovarea Planului de management ºi a Regulamentului PNGMC, care prin obiectivele sau regulile stabilite urmãresc menþinerea într-o stare de conservare favorabilã a speciilor de plante ºi animale, precum ºi a habitatelor acestora ºi a peisajului ºi conºtientizarea populaþiei locale cu privire la valoarea pe care acestea o reprezintã. Rezultatul final al tuturor activitãþilor propuse este menþinerea integritãþii parcului.

tru tratamentul unor boli ale sistemului nervos, în stãri de obosealã, surmenaj, anemii, nevroze. La nivelul judeþului Hunedoara, Geoagiu Bãi este singura staþiune balneoclimatericã. Apele minerale din staþiunea Geoagiu Bai

sunt termale ºi mezotermale, bicarbonate, calcice, magneziene cu urme de fier ºi hidrogen sulfurat, hipotone, carbogazoase ºi cu o uºoarã radioactivitate. Apele mezotermale minerale ale staþiunii Geoagiu Bai se folosesc în curã internã ºi în curã externã. În curã internã sunt recomandate în diferite cazuri: gastrite cronice, afecþiuni cronice hepatobiliare ºi diabet, alergii, anemii ºi convalescente dupã boli infecþioase. În curã externã sunt indicate în afecþiuni ale aparatului locomotor, ale sistemului nervos periferic, în tulburãri circulatorii ºi afecþiuni ginecologice. Împrejurimile staþiunii Geoagiu Bai oferã numeroase atracþii turistice amatorilor de drumeþie. Monika BACIU


10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 13 Decmebrie 2013

Porc tãiat în focar de hepatitã

N

ici nu s-a stins bine focarul de hepatitã ºi locatarii din blocurile în care a izbucnit epidemia taie porcul în faþa blocului. Primarul din Petrila spune cã doar oamenii sunt singurii vinovaþi de ceea ce se petrece acolo, pentru cã igienizarea s-a fãcut corespunzãtor. Diana MITRACHE Aproape 20 de locatari ai oraºului Petrila au ajuns la spital cu hepatitã în doar o sãptãmânã, dar se pare cã nimeni în zonã nu e afectat. Joi dimineaþã locatarii tãiau porcul chiar în faþa blocului ºi nimeni nu se sinchisea de

asta, deºi în zonã miºunã câinii comunitari, gunoiele sunt peste tot ºi doar gerul dacã îi salveazã. „Tãiem porcul ºi noi sã avem ce mânca!”, a fost replica strigatã de departe a celor care pârleau godacul în faþa blocului cu o butelie. Cu siguranþã au cãrat carnea în bloc, pe scrãrile

insalubre ºi doar ei ºtiu dacã i-au fãcut analiza cãrnii. În tot acest timp, primarul spune cã toatã vina pentru focarul de hepatitã le aparþine celor din bloc, care sunt certaþi cu igiena ºi recunoaºte cã nu îi poate educa primãria pe fiecare în parte. „Se ºtie cã unul dintre blocurile cu probleme este nr.27, bloc care s-a reabilitat din temelii. Fãrã nici un leu contribuþie de la cetãþeni, dar situaþia este aproape identicã în interior spre ruºinea lor, dar mai mult nu putem face”, a menþionat Ilie Pãducel, primarul oraºului

persoane ºi am fãcut deratizarea la toate cele 3 blocuri”, a mai spus Pãducel. Mizeria este, însã, peste tot în aceste blocuri, care se vede

Petrila. Pãducel mai spune cã a luat mãsurile care îi stãteau în putinþã ºi a reparat ºi a înlocuit toate utilitãþile care ar fi putut genera un astfel de focar. Cu toate acestea, atât la blocul total reabilitat, cât ºi la celelalte, nimeni nu pãstreazã curãþenia, iar primarul nu mai are soluþii. „ªi la celelalte douã blocuri am reabilitat coloanele de apã, reþelele electrice, s-a reparat coloana

Cu porcul la control înainte de pomanã

H

unedorenii care se pregatesc de taierea porcului sunt avertizati de medicii veterinari sa nu uite sa duca la control carnea. Examenul trichineloscopic este foarte important, pentru cã îi pot scãpa de multe neplãceri în ceea ce priveºte sãnãtatea. Luiza ANDRONACHE

Trichineloza este o boalã parazitarã, comunã omului ºi animalelor domestice ºi sãlbatice: porcul, nutria, mistreþul,

ursul, lupul, vulpea ºi rozãtoarele. Boala este determinatã de parazitul Trichinella spiralis, iar transmiterea ei se realizeazã prin consumul cãrnii sau a preparatelor de carne

Ghibu, medic veterinar. Aºa cã, cei care sacrificã porci în gospodãriile proprii trebuie sa recolteze

de porc sau de vânat infestate. “Oamenii trebuie sã înþeleagã cã vorbim de o boalã care poate fi fatalã. La porc nu are nici un simptom, dar la om poate fi fatalã ”, a declarat dr. Mihai

de colectare a gunoiului de la etaj, s-a fãcut platformã pentru gunoi. Dupã ce a apãrut focarul de hepatitã, am dat concursul prin serviciul nostru de asistenþã socialã ºi au fost vaccinate peste 100 de

cã au fost recent reabilitate, iar bolnavii de hepatitã au ajuns rând pe rând la spital. Acum s-au întors acasã, iar vecinii lor taie porcul, printre câini, aproape de scara blocului.

probe pe care apoi sa le duca la testare. In luna decembrie, circumscriptiile veterinare din judet sunt luate cu asalt de catre gospodarii care aduc probe la testat. “Întotdeauna vin cu carnea la testat de când mã ºtiu eu, chiar dacã am crescut porcul la mine în curte. Am învãþat asta de la pãrinþii mei ”, ne-a

declarat un bãrbat. Examenul trichineloscopic se face pe o bucatã de muºchi, care se numeºte pilierul diafragmatic. Cei care nu ºtiu cum sã recolteze aceastã probã pot sã întrebe medicul veterinar. Testarea se poate face la cea mai apropiatã Circumscripþie Sanitar – Veterinarã. Preþul unui examen trichineloscopic este 15 lei.

Judeþul Hunedoara are trei ambulanþe noi

S

arbatorile de iarna vin cu cadouri pentru Serviciul Judetean de Ambulanta Hunedoara. Trei masini de prim ajutor nou noute au imbogatit parcul auto al serviciului care asigura asistenta medicala de urgenta pe intreg teritoriul judetului. Luiza ANDRONACHE “Din programul de la Ministerul Sãnãtãþii, din data de 27 noiembrie, am primit din tranºa de patru ambulanþe cât ne-au fost alocate, trei dintre ele.

Le-am ºi trimis în teritoriu ºi urmeazã sã intre în funcþiune în momentul în care vom avea ºi asigurãrile Casco fãcute pe ele”, a declarat dr. Valeria Filimon, ºef Serviciul Judeþean de Ambulanþã

Hunedoara. Noile ambulante sunt produse la Cluj si sunt de ultima generatie. Una dintre ele ramane la Deva, iar celelalte doua sunt pentru Valea Jiului si Brad. “ Sunt maºini noi, cu toate dotarile actuale din medicina de urgenþã. Sunt de tip B1, B2 care vor lucra fie cu echipaj cu medic, fie cu asistent ”,a mai spus Valeria Filimon. In momentul de fata, Serviciul Judetean de

Ambulanta Hunedoara are in dotare 45 de ambulante. Un numar de 21 de echipaje asigura zilnic asistenta medicala de urgenta pe intreg teritoriul judetului, in conditiile in care sunt aproximativ 130 de solicitari in fiecare zi.

CASA DE CULTURà “ION DULÃMIÞÔ PETROªANI OFERà SPAÞII DE ÎNCHIRIAT LA PREÞURI EXTREM DE ATRACTIVE

Relaþii la nr. 0722.448.428


Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 13 Decembrie 2013

Înghiþiþi de zãpadã, însã nu din vina municipalitãþii

M

ai multe familii din cãtunul Dâlja se luptã cu nãmeþii pentru a ajunge la oraº, sã-ºi cumpere pâine ºi cele necesare. Culmea este cã utilajele de deszãpezire rãzbesc pe drumul în pantã ºi curãþã drumul, însã doar dau zãpada la o parte ºi nu împrãºtie material antiderapant. Maximilian GÂNJU Drumul spre cãtunul Dâlja este greu practicabil, iar unii localnici se plâng cã nu pot urca cu maºinile dacã nu au lanþuri sau autoturisme cu tracþiune pe toate roþile

pentru cã nu este împrãºtiat material antiderapant. Totul se întâmplã însã la solicitarea localnicilor care le cer drumarilor sã nu arunce sare ºi nisip pe drum, ci doar sã dea zãpada la o parte. Oamenii cer acest lucru pentru a-ºi putea duce cu sania fânul la animale. „În Dâlja utilajele de deszãpezire au intrat, însã la solicitarea localnicilor nu s-a împrãºtiat

material antiderapant pe drum pentru ca ei sã-ºi poatã folosi sania, sã-ºi transporte fânul ºi ce mai au. Drumul este mai greu practicabil nu din vina noastrã, a Primãriei Petroºani”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtorul de cuvânt al municipalitãþii Petroºani. Ambele drumuri care leagã cãtunul de Petroºani sunt greu de strãbãtut, iar singurele autovehicule care s-ar încumeta sã urce în sat este obligatoriu sã aibã tracþiune 4x4 ºi lanþuri. Pentru a ajunge la Petroºani, unele familii din Dâlja spun cã trebuie sã strãbatã pe jos nãmeþi mai mulþi kilometri. La fel ºi copiii care învaþã la ºcolile din municipiu. Micuþii se trezesc în fiecare dimineaþã la ora 5, se grupeazã în mijlocul satului ºi pleacã pe jos pentru a ajunge la cursuri.

Trotuarele din Petroºani s-au transformat în patinoare

D

acã în centrul oraºului trotuarele au fost curãþate de zãpadã ºi gheaþã, în cartierele mãrginaºe gerul le-a transformat în adevãrate patinoare. Oamenii sunt nevoiþi sã circule pe strãzi ºi sã aºtepte sã le vinã ºi lor rândul la deszãpezire. Carmen COSMAN Puþini muncitori ºi mult de lucru. Sunt douã aspecte care, alãturi de frigul de afarã, au dus la transformarea trotuarelor din cartierele mãrginaºe ale Petroºaniului în adevãrate patinoare. Zãpada nu a fost curãþatã ºi a îngheþat tun. ªi, mai mult decât at’t, în unele locuri cei care se ocupã de deszãpezirea strãzilor au împins mormanele de zãpadã tot pe trotuar. Aºa cã oamenii sunt nevoiþi sã circule pe stradã sau sã încerce sã-ºi menþinã echilibrul pe gheaþa lucioasã. În tot acest timp, oficialii Primãriei Petroºani dau asigurãri cã peste tot se va interveni, dar pe rând!. „Colegii de la SPADPP, împreunã cu cei de la Retim (n.r. firma care se ocupã de

salubrizarea oraºului) ºi cei care primesc ajutoare sociale lucreazã la curãþarea trotuarelor de gheaþã. S-a intervenit primordial în intersecþiile principale legate de instituþiile publice, în staþiile de maxi – taxi ºi de taxi ºi, de asemenea, la intrarea în ºcoli ºi grãdiniþe. Activitatea va continua pânã la curãþarea tuturor trotuarelro”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtor de cuvânt al Primãriei Petroºani.

Au dispãrut oiþele din Parcul „Carol Schreter” din Petroºani

O

iþele care dãdeau viaþã dioramei amenajate de municipalitatea din Petroºani în Parcul „Carol Schreter” au dispãrut peste noapte ºi nu puþini au fost cei care s-au temut cã au fost furate. Cei mai dezamãgiþi au fost copiii, care veneau zi de zi sã vadã oile ºi unii încercau chiar sã le hrãnescã din pacheþelul pregãtit pentru ei de pãrinþi sau bunici. Carmen COSMAN

Dezamãgire în Parcul „Carol Schreter”, mai ales printre cei mici, dupã ce oiþele ce fãceau parte din diorama pregãtitã de sãrbãtori

au dispãrut. Amenajatã pe o suprafaþã de lemn, diorama prezintã ele opt personaje biblice descrise, respectiv Fecioara Maria, Pruncul Iisus, Iosif, Cei trei Magi, Îngerul, precum ºi Ciobanul

Crãciun, realizate din ghips pictat. De asemenea, douã oiþe întregesc peisajul biblic. Diorama a fost montatã pentru prima datã în anul 2008 în Parcul „Carol Scheretr” ºi s-a bucurat de mare succes,

aºa cã. an de an este curãþatã, recondiþionatã ºi remontatã în apropierea sãrbãtorilor de Crãciun. Aºa s-a întâmplat ºi în acest an, dar dupã numai o sãptãmânã cele douã oi au dispãrut. „Le-o fi furat cineva. Nu aþi vãzut câte grozãvii se întâmplã în þarã? Furã porcul din ograda omului, fãrã sã mai aibã teamã de nimeni ºi nimic”, ºi-a dat cu pãrerea o bunicuþã care îi explica nepoþelei de doar câþiva ani cã oiþele au

plecat. Un alt localnic era de pãrere cã afarã e prea frig ºi oile puteau sã îngheþe, aºa cã au fost duse în vreun adãpost. Misterul a fost lãmurit de purtãtorul de cuvânt al Primãriei Petroºani, Nicu Taºcã:

„Nici nu au fost furate, nici nu au fost luate din cauza frigului. S-a luat decizia ca, deocamdatã oile sã fie luate din parc. Vor fi readuse înainte de Crãciun ºi vor rãmâne aici pe toatã perioada sãrbãtorilor de iarnã”.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ


12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 13 Decembrie 2013

Moº Crãciun aduce mai multe cadouri la Petrila

Grãdiniþa cu program prelungit, finalizatã sãptãmâna viitoare

D

upã mult timp, grãdiniþa cu program prelungit de la Petrila va fi inauguratã sãptãmâna viitoare. În urmã cu câþiva ani autoritãþile locale de la Petrila au decis construirea unei grãdiniþe cu program prelungit pe raza localitãþii. Monika BACIU

Proiectul, ca ºi majoritatea din Valea Jiului ºi din þarã a fost tãrãgãnat din lipsa fondurilor alocate de la Guvern. Acum însã, în pragul sãrbãtorilor de iarnã responsabilii Primãriei Petrila vin cu veºti bune. “Sãptãmâna viitoare va avea loc

recepþia, ne-am propus ca în data de 18 sã facem recepþia la terminarea lucrãrii la grãdiniþã ºi sper ca de anul viitor sã poatã fi dotatã ºi sã pusã în circuit pentru ca elevii sã îi poatã desfãºura activitatea”, a declarat viceprimarul oraºului Petrila, Vasile Jurca. Proiectul a suferit nenumãrate amânãri,

însã acum autoritãþile locale din Petrila se mândresc cu aceastã realizare absolute necesarã. “Important este cã am reuºit ºi am fãcut eforturi anul acesta, am alocat din bugetul local aproape 9 miliarde (lei vechi-n.r.) pentru a putea finalize aceastã investiþie pe care eu o consider

foarte important pentru cã vom avea acolo ºi clase care vor avea program prelungit ºi foarte mulþi pãrinþi ne-au solicitat acest lucru.

Mai mult decât atât avem grãdiniþe la parterul unor blocuri care nu mai corespund ºi nu mai reuºim sã le obþinem autorizaþii de la

DSP pentru funcþionare” Administraþia localã de la Petrila se chinuie sã implementeze acest proiect de acum cinci ani.

Petroºãnenii, iubitori de maidanezi

Proiectul de norme, prezentat la jumãtatea lunii noiembrie, prevede cã acei câini nou-nãscuþi cu proprietar vor fi identificaþi în termen de maxim 30 zile de la fãtare ºi,

în orice caz, înainte de vânzarea sau scoaterea în spaþii publice a acestora, iar câinii adulþi cu proprietar - în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a normelor, dar nu mai târziu de 1 martie 2014, în timp ce câinii proveniþi din adãposturile publice trebuie identificaþi în momentul adopþiei, dar în orice caz înainte de a pãrãsi adapostul. Câinii neidentificaþi ºi neînregistraþi dupã data de 1 martie 2014 sunt consideraþi câini fãrã stapân ºi sunt trataþi conform procedurilor legale, mai prevede proiectul de norme.

Î

mpotriva eutanasierii. Petroºãnenii sunt total împotriva eutanasierii maidanezilor. Normele metodologice de gestionare a problemei câinilor fãrã stãpân au fost aprobate în ºedinþa de miercuri a Guvernului. Monika BACIU “Nu sunt de acord cu eutanasierea, sã nu îi omoare pentru cã sunt niºte fiinþe. Eu am câine ºi îl iubesc foarte mult. Ar trebui sã le facã spaþii special unde sã fie þinuþi”, spune o petroºãneancã. Un altul spune cã ar fi dispus sã adopte un câine. “Eu am patru câini pentru cã sunt

momârlan ºi am animale. Aº lua un maidanez acasã pentru cã acolo unde mãnâncã patru mai poate mânca unul. Nu sunt de acord sub nicio formã cu uciderea animalelor”, spune un petroºãnean. Proiectul normelor a fost discutat ºi sãptãmâna trecutã în Guvern, dar membrii Executivului au amânat atunci aprobarea documentului ºi au

decis sã fie continuate discuþiile pe aceastã temã încã o sãptãmânã, pentru îmbunãtãþiri.


Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 13 Decembrie 2013

La sfârºitul anului,

CEH are aprobat bugetul rectificat... negativ

P

ierderi pentru CEH. Guvernul a aprobat în cadrul ºedinþei sãptãmânale bugetul rectificat al Complexului Energetic Hunedoara. Astfel, potrivit documentului CEH va înregistra pierderi de aproximativ 200 de mii de lei. Monika BACIU ”Hotãrâre privind aprobarea bugetului de venituri ºi cheltuieli rectificat pe anul 2013 pentru

Societatea Complexul Energetic Hunedoara S.A., aflatã sub autoritatea Departamentului pentru Energie Guvernul a aprobat prin Hotãrâre bugetul

de venituri ºi cheltuieli rectificat pe anul 2013 pentru SC Complexul Energetic Hunedoara SA. Veniturile totale estimate se ridicã la 1.110.115 mii lei, iar cheltuielile totale la 1.290.018 mii lei”, se aratã în hotãrârea de Guvern. În luna august, executivul a adoptat prin Hotarare, bugetul de venituri si cheltuieli pe acest an pentru SC

Complexul Energetic Hunedoara S.A. In acest sens, sunt estimate venituri totale de 1.045.513.000 lei, in timp ce cheltuielile totale se ridica la 1.045.115.000 lei. Pierderile Complexului Energetic Hunedoara se datoreazã fuziunii cu SNH care la data

Peste 843.000 de metri cubi de lemn au fost tãiaþi ilegal

O

cantitate de peste 843.422 metri cubi de lemn a fost tãiatã ilegal în România, în nouã luni din 2013, a anunþat, joi, ministrul delegat pentru Pãduri, Ape ºi Pisciculturã, Lucia Varga.

'În urma analizei fãcute de Inspectoratele silvice, s-a constatat cã o cantitate de 843.422 de metri cubi de lemn a fost tãiatã din pãduri, în nouã luni din 2013, de patru ori mai mult faþã de 2012, când au fost tãiaþi 194.399 metri

cubi de masã lemnoasã. Aceasta aratã cã Inspectoratele silvice au început sã descopere neregulile reale mari. Am dat primele semne de eficientizare a activitãþii lor, dar mai este drum lung pânã sã fiu mulþumitã de activi-

tatea acestora', a spus ministrul delegat. Varga a precizat, pe de altã parte, cã numãrul de infracþiuni depistate în sectorul silvic a crescut, în nouã luni din 2013, pânã la 2.672, faþã de 2.217, în nouã luni din 2012. 'Numãrul de contravenþii depistate a scãzut pânã la 11.250, faþã de 15.570, în nouã luni din 2012, ºi au fost aplicate amenzi care au totalizat 10,536 milioane lei. Judeþul Cluj este pe

preluãrii înregistra datorii de câteva milioane de lei. Tot în cadrul ºedinþei din aceastã sãptãmânã a fost aprobat ºi memorandumul pentru

primul loc, cu cele mai multe tãieri ilegale de pãdure, în nouã luni din acest an, aici fiind descoperiþi ca fiind exploataþi ilegal 205.790 de metri cubi de lemn', a precizat Lucia Varga. Ministrul a spus cã în ceea ce priveºte dosarele întocmite pentru furtul de lemn din pãdure a dat dispoziþie ca, pânã la jumãtatea lunii ianuarie 2014, autoritatea de profil din teritoriu sã prezinte o situaþie clarã cu stadiul acestora din instanþã. 'Pânã în 15 ian-

Complexul Energetic Hunedoara prin care se prevede numãrul de personal ºi indicatorii economico-financiari prevãzuþi în bugetul de venituri ºi cheltuieli rectificat/consolidat pentru anul 2013 al Societãþii Complexul Energetic Hunedoara S.A. Guvernul a aprobat acest Memorandum prin care se propune majorarea numãrului de personal pentru anul 2013 la 6.829 persoane. Tot fuziunea dintre cele douã companii stã la baza acestui memorandum.

uarie, Inspectoratele silvice au sarcina sã obþinã informaþii privind situaþia dosarelor care conþin infracþiuni, din 2005, pânã în 2012. Sunt dosare înaintate organelor în drept, dar nu s-a mai urmãrit ce s-a întâmplat cu acele dosare', a explicat Varga. Pânã în 2012 erau întocmite 2.672 de dosare, pentru infracþiuni în sectorul silvic. (AGERPRES)

Program special de sãrbãtori la Tribunalul Hunedoara

În perioada 23 decembrie 2013 - 5 ianuarie 2014, cu excepþia zilelor nelucrãtoare, programul de relaþii cu publicul, la compartimentele: REGISTRATURÃ, ARHIVÃ, ARHIVà FALIMENTE, BIROUL APOSTILARE ACTE, BIROUL DE INFORMARE SI RELAÞII PUBLICE din cadrul Tribunalului Hunedoara se va desfãºura dupã urmãtorul orar: REGISTRATURà ºi ARHIVÃ: -luni-vineri: -orele 08.30-10.30; ARHIVà FALIMENTE: -luni-vineri: -orele 08.30-10.30; BIROUL DE INFORMARE SI RELAÞII PUBLICE -luni-vineri: -orele 08.30-10.30; BIROUL APOSTILARE ACTE -luni-joi: -orele 08.30-10.30; Începând cu data de 6 ianuarie 2014 programul de relaþii de publicul la compartimentele mai sus menþionate va reveni la orarul anterior.


14 Program & Horoscop

10:30 37° C (r) 11:20 ANDOnevralgicul de sâmbãtã (r) 11:25 37° C (r) 12:00 Târgul Internaþional Gaudeamus 12:30 Tribuna partidelor parlamentare 13:00 Legenda viºinie (r) 13:25 M.A.I. aproape de tine 13:55 Ia-mã acasã de Crãciun! 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:30 Oameni ca noi 16:00 Parlamentul României 16:50 Finanþe ºi afaceri 17:25 Legendele palatului: Regele Geunchogo 18:05 Legendele palatului: Regele Geunchogo

10:30 11:30 12:00 12:30 13:00 13:30 14:00 15:00 15:30 16:00 17:00 17:30 18:00 19:00 19:30 20:30

Cireaºa de pe tort (r) Teleshopping Sport, dietã ºi o vedetã Teleshopping Fete de mãritat Teleshopping Vacanþã ºi terapie (r) Focus Focus Monden (r) Regina cumpãrãturilor Mondenii (r) Mondenii (r) Focus 18 Focus Sport Cireaºa de pe tort Marea mahmurealã

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 11:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Gladiatorul 23:45 X Factor (r)

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 13 Decembrie 2013

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 O mare cumpãnã (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Învaþã sã iubeºti 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Singur acasã 2: Pierdut în New York 23:00 Congo

21 martie *** 20 aprilie Dacã vi se oferã ocazia sã plecaþi într-o excursie împreunã cu persoana iubitã, ar fi bine sã nu staþi mult pe gânduri. Oricum, ar fi bine sã faceþi ceva pentru relaþiile sentimentale. Nu vã ocupaþi astãzi de afaceri.

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 14:45 Teleshopping 15:30 Inima nu respectã reguli 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Îmi place sã-þi mulþumesc 20:15 Solomon

ªtirile dimineþii Business B1 la zi Evenimentul Zilei ªtirile B1 Talk B1 România acum ªtirile B1 România, acum Butonul de panicã ªtirile B1 Aktualitatea B1 ªtirile B1 Talk B1

10:45 Teleshopping 11:00 Maricruz (r) 12:00 Viaþã de împrumut (r) 13:00 Teleshopping 13:30 Viaþã de împrumut (r) 14:30 Triumful dragostei 15:30 Suflet de gheaþã 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Diamantul nopþii 18:30 Maricruz 19:30 Viaþã de împrumut 21:30 Furtuna din adâncuri 22:30 Îþi ordon sã mã iubeºti! 0:00 Poveºtiri adevãrate (r)

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

Aveþi o mare putere de convingere ºi relaþiile cu cei din jur sunt excelente. Puteþi sã negociaþi contracte sau sã semnaþi acte oficiale. Aveþi rãbdare ºi nu încercaþi sã obþineþi câºtiguri imediate. Fiþi atent cum discutaþi cu o femeie.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

23 iulie *** 22 august vCei din jur vã apreciazã seriozitatea ºi vã cer sfatul. Este o zi bunã pentru a lega noi prietenii. Ar fi bine sã profitaþi de aceastã perioadã, în care aveþi un randament deosebit. Nu neglijaþi persoana iubitã.

23 septembrie *** 22 octombrie

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 EuroFotbal - Vali Moraru 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 EuroFotbal - Andrei Niculescu 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 EuroFotbal - Andrei Niculescu 12:30 Rezumat UEFA Europa League 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Rezumat Champions League 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Rezumat Champions League 15:00 ªtirile Digi Sport 15:15 EuroFotbal - Vali Moraru 16:00 ªtirile Digi Sport

*** 21 mai

22

Aveþi succes în toate activitãþile legate de cãmin ºi vã înþelegeþi foarte bine cu familia. Sunteþi bine dispus ºi comunicaþi cu mare uºurinþã. Puteþi rezolva chiar probleme ale celor din jur. Nu neglijaþi sfaturile unei femei. 10:00 10:55 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:00

aprile

22

Este o zi bunã pentru întâlniri cu prietenii. Aveþi ºanse sã rezolvaþi o problemã de familie. Sunteþi entuziast ºi doriþi sã începeþi o lucrare planificatã mai demult. Dacã întâmpinaþi dificultãþi, apelaþi la o persoanã mai în vârstã. 1:00 Triunghiul iubirii 2 12:00 Profetul 13:15 Pastila Vouã (r) 13:30 Mica mireasã (r) 14:30 Viaþa fermierului (r) 15:30 Copii contra pãrinþi (r) 17:00 Specialiºti în sãnãtate 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Mica mireasã 20:15 Suflete pereche 21:15 Indienii din Cleveland 23:15 Profetul (r)

21

23 noiembrie *** 20 decembrie Recunoaºteþi cã vã preocupã excesiv propria persoanã! Acordaþi mai multã atenþie relaþiilor sentimentale. Ar fi bine sã amânaþi activitãþile importante pentru altã datã.

21 ianuarie *** 20 februarie

Sunteþi hotãrât sã vã asumaþi noi responsabilitãþi. Conjunctura este favorabilã activitãþilor intelectuale. Aveþi ocazia sã vã afirmaþi. Cei din jur - ºi în special o persoanã de sex opus - nu pot sã nu vã remarce farmecul.

Nu aveþi o clipã de rãgaz, dar reuºiþi sã terminaþi tot ce v-aþi propus, graþie unor idei originale. Profitaþi de aceastã conjuncturã favorabilã, dar cu mãsurã. Nu neglijaþi odihna! Persoana iubitã vã apreciazã initiaþivele ºi vã susþine.

23 august *** 22 septembrie Dimineaþa plecaþi într-o cãlãtorie în interes personal, care vã apropie mai mult de persoana iubitã. Pe drum, faceþi cunoºtinþã cu o persoanã dispusã sã vã dea sfaturi pentru afaceri. Aveþi grijã sã nu faceþi nici o promisiune dacã nu sunteþi sigur.

23 octombrie *** 22 noiembrie Este posibil ca persoana iubitã sã vã facã un cadou deosebit, cu care vã impresioneazã. Dupãamiazã trebuie sã luaþi o decizie importantã în ceea ce priveºte relaþiile sentimentale. Ascultaþivã intuiþia.

21 decembrie *** 20 ianuarie Munca din ultima perioadã începe sã îºi arate roadele. Aveþi satisfacþii pe plan social ºi financiar. Vã puteþi asigura succesul în continuare.

21 februarie *** 20 martie Sunt favorizate relaþiile cu prietenii ºi cu rudele. Dimineaþa, vã întâlniþi cu o persoanã pe care o apreciaþi ºi cu care nu v-aþi vãzut de multã vreme. Puteþi sã rezolvaþi probleme familiale îndelung amânate.


Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 13 Decembrie 2013

P

Victor Ponta - pe primul loc în topul încrederii românilor în politicieni

reºedintele PSD, premierul Victor Ponta, este personalitatea politicã în care românii au cea mai mare încredere, fiind urmat într-un top al încrederii de primarul Capitalei, Sorin Oprescu, ºi de preºedintele PNL, Crin Antonescu, relevã un sondaj CSCI remis AGERPRES. Potrivit sursei citate, dintr-un eºantion total de 45%, 42% dintre respondenþi au spus cã au încredere în Victor Ponta, 39% — în Sorin Oprescu, 28% — în Crin Antonescu. Cei trei politicieni sunt urmaþi în topul încrederii de urmãtorii: Traian Bãsescu — 25%, Mihai Rãzvan Ungureanu — 22%, Cãtãlin Predoiu — 19%, Elena Udrea — 14%. Întrebaþi cât de mulþumiþi sunt de activitatea de pânã acum a lui Victor Ponta în funcþia de premier, dintr-un

eºantion total de 60%, 51% s-au declarat mulþumiþi (43% — 'destul de mulþumit'; 8% — 'foarte mulþumit'), iar 48% s-au arãtat nemulþumiþi (23% — 'foarte nemulþumit'; 25% — 'destul de nemulþumit'). Cât priveºte gradul de mulþumire faþã de activitatea lui Traian Bãsescu în funcþia de preºedinte, dintr-un eºantion total de 60%, 68% au spus cã sunt nemulþumiþi (40% — 'foarte nemulþumit'; 28% — 'destul de nemulþumit'), în timp ce 31% s-au declarat mulþumiþi

CONVOCATOR In temeiul prevederilor art.94 alin.1 ºi 3 din Legea administraþiei publice locale nr.215/2001, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare ºi ale art.6 alin.1 din Legea nr.52/2003 privind transparenþa decizionalã în administraþia publicã, se convoacã Consiliul Judeþean Hunedoara în ºedinþã ordinarã, la sediul acestuia, pentru data de 20 decembrie 2013, orele 1100, cu urmãtoarea ordine de zi:

(23% — 'destul de mulþumit'; 8% — 'foarte mulþumit'). Dacã duminica viitoare ar avea loc alegeri pentru Parlamentul European, dintr-un eºantion total de 45%, ar vota cu PSD un procent de 41%, 20% — PNL, 17% — PDL, 5% — UDMR, 4% — PP-DD, 4% — MP, 3% — PRM, 2% — PC, 2% — ADA, 2% — alþii. Sondajul citat a fost realizat de CSCI, în zilele de 3 ºi 4 decembrie, la solicitarea Fundaþiei Multimedia. Eºantionul este de 1.023 interviuri, multistadial cluster, cu selecþia probabilisticã a persoanelor, fiind validat pe baza datelor INSSE 2009 ºi recensãmântul populaþiei 2002. Eroare toleratã 3%, la un nivel de probabilitate de 95%.

analiza ºi aprobarea execuþiei bugetelor aflate în autoritatea Consiliului Judeþean Hunedoara, întocmite pe secþiunea de funcþionare ºi dezvoltare pentru trimestrul IV al anului 2013; 8. Proiect de hotãrâre privind analiza ºi aprobarea execuþiei bugetului împrumuturilor externe ºi interne ale Consiliului Judeþean Hunedoara pentru trimestrul IV al anului 2013; 9. Proiect de hotãrâre privind aprobarea achiziþiei de activitãþi juridice de asistenþã ºi reprezentare a intereselor Consiliului Judeþean Hunedoara ºi/sau ale Unitãþii administrativ-teritoriale Judeþul Hunedoara în justiþie, pe anul 2014; 10. Proiect de hotãrâre privind organizarea ºi desfãºurarea concursului de proiecte de management pentru ocuparea postului de manager al Ansamblului profesionist „Drãgan Muntean” pentru promovarea culturii tradiþionale Hunedoara; 11. Proiect de hotãrâre privind modificarea art.7 din Regulamentul de organizare ºi funcþionare a Agenþiei de Dezvoltare Economico-Socialã a judeþului Hunedoara (ADEH). 12. Diverse.

1. Proiect de hotãrâre privind aprobarea organigramei ºi statului de funcþii ale Spitalului Judeþean de Urgenþã Deva; 2. Proiect de hotãrâre privind aprobarea organigramei, statului de funcþii ºi a Regulamentului de organizare ºi funcþionare ale Muzeului Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva; 3. Proiect de hotãrâre privind atribuirea licenþelor de traseu cuprinse în Programul de transport public judeþean de persoane prin curse regulate, valabil în perioada 01.01.2014-30.06.2019; PREªEDINTE, Mircea Ioan Moloþ 4. Proiect de hotãrâre privind aprobarea achiziþionãrii ºi elaborãrii Vând/închiriez garaj zona documentaþiilor tehnico-economice Poarta 2 Gerom la stradã. Relaþii pentru unele obiective de investiþii la 0734.543.820 Vând teren intravilan, ale consiliului judeþean, faza studiu Vînd teren ºi casa P+1 în zona Valea Ungurului de fezabilitate; Vulcan, în suprafaþã de Târgu-Jiu, str. George Coºbuc Nr. 5. Proiect de hotãrâre privind 2600 mp. Acces auto, 2A, realizatã ºi finisatã în 2000 aprobarea rectificãrii bugetului proaproape de DN66, cu utilpriu al judeþului Hunedoara pe anul cu toate utilitãþile: apã, gaze, itãþi. Preþ, 8 euro/mp, nego- canalizare, izolaþie 2013; ciabil. Contact 6. Proiect de hotãrâre privind termosistem ºi termopane. 0722448428. aprobarea rectificãrii ºi virãrilor de Suprafaþã de teren 800 mp. credite în cadrul bugetelor de veniAnexe: beci suprafaþã de 30 mp, Vând teren intravilan în turi ºi cheltuieli pe anul 2013 ale suprafaþã de 800 mp în zona parc garaj dublu pentru 2 autoturisme. spitalelor publice de interes Preþ negociabil. Telefon: Brãdet. Contact 0727150264. judeþean; 0727/874 449 Preþ negociabil. 7. Proiect de hotãrâre privind

VÂNZÃRI

NATALIA ARE NEVOIE DE NOI!

Ar fi vrut sã fie în banca de la ºcoala din Petrila, dar acum e la spital. Natalia e un copil de 11 ani, din Petrila, premiantã, dar care trãieºte o dramã ce o þine imobilizatã într-o capcanã. Copilãria ei depinde de 8.000 de euro, pe care familia sa nu îi are. Totul s-a întâmplat într-o zi fatidicã, atunci când era împreunã cu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferul unui TIR i-a izbit în plin. A stat sãptãmâni în spital, iar acum are nevoie de o protezã, ca sã poatã fi din nou copilul premiant, de care pãrinþii sãi sunt mândri. Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat: politraumatism cranio-cerebral, dar ºi un traumatism toraco-abdominal. Abia luase premiul I la un concurs denumit “Centura mea de siguranþã” ºi s-a trezit imobilizatã la pat. Tragicul sãu destin ar putea fi remodelat, dacã o ajutãm. Natalia are nevoie de o protezã ce se fabricã doar în Elveþia ºi în aceste zile e la un spital din Bucureºti, unde aºteaptã ca pãrinþii sãi sã facã imposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!

Nr. Cont 5675710247959 RON01 BANCPOST Titular cont: Bãran Mariana


16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 13 Decembrie 2013

Straja - pregãtitã pentru turiºti

Î

n Staþiunea Straja stratul de zãpadã depãºeºte jumãtate de metru ºi se poate schia în cele mai bune condiþii. Cabanierii sunt pregãtiþi iar vestea bunã pentru turiºti este cã din acest week-end va fi pornitã li telegondola. Maximilian GÂNJU

Peste 1000 de turiºti au fost înregistraþi sãptãmâna tre-

cutã în Staþiunea Straja dupã ce s-a dat startul la schi, însã mulþi dintre ei s-au vãzut nevoiþi sã urce cu maºinile în staþiune

pentru cã instalaþia de transport pe cablu n-a funcþionat. În acest week-end sunt aºteptaþi ºi mai mulþi pasionaþi de schi, însã de aceastã datã telegondola, singurul mijloc de acces în staþiune în afara autoturismelor, va fi pornitã. Viceprimarul municipiului Lupeni, Cornel Lungan, cel

care are în subordine instalaþia împreunã cu firma privatã care s-a asociat cu municipalitatea pentru administrarea telegondolei a dat asigurãri cã instalaþia va funcþiona. „Da, sigur o pornim de mâine (n.r. vineri) O sã funcþioneze telegondola, nu vor fi probleme”, a precizat, ieri, Cornel Lungan. În staþiunea de lângã municipiul Lupeni, cabanierii încearcã sã-i atragã pe schiori cu preþuri mici dar ºi cu instalaþiile de urcat pe pârtie funcþionale pârã târziu în noapte. Dacã în cele mai multe staþiuni din þarã teleschiul se opreºte dupã ora 16, la Straja funcþioneazã, dacã sunt turiºti pe pârtie,

Vacanþele de tip city break se ieftinesc cu 30% în lunile ianuarie - februarie

V

acanþele de tip city break în oraºele din Europa se ieftinesc în ianuarie ºi februarie, în medie, cu 30%, comparativ cu octombrie ºi noiembrie ºi cu 35-50% faþã de luna decembrie, ca urmare a reducerilor fãcute de hotelierii din strãinãtate dupã sãrbãtorile de iarnã. "Un city break la Paris sau Londra în lunile octombrie sau noiembrie porneºte de la 300

euro/persoanã, iar dupã sãrbãtori de la 199 euro/ persoanã. Un city break la Viena

costã de la 250 euro/persoanã, iar dupã sãrbãtori 199 euro/persoanã, iar la Roma costã de la 200 euro/persoanã, iar dupã sãrbãtori ajunge la 155 euro/persoanã. Durata medie a unui city break este de aproximativ 3 zile", a declarat într-un comunicat transmis MEDIAFAX Ioana Bãlãnescu, Manager Departament Pachete

chiar pânã spre miezul nopþii. „Merg toate instalaþiile de transport, cabanele sunt pregãtite pentru vizitatori, iar atmosfera este

Turistice Vola.ro. În top 5 al celor mai cãutate destinaþii de city break de cãtre români intrã Praga, Viena, Roma, Barcelona ºi Paris. Potrivit Vola.ro, Praga conduce în top pentru cã este o destinaþie foarte ieftinã, cu pachete de la 200 euro/persoanã pe sejur, Viena a tot scos pe timpul anului oferte la zboruri de la 95 euro/persoanã, de aici ºi tarifele bune, Roma a coborât câteva locuri în top, dar e o destinaþie care merge tot anul, datoritã

de vis cu atâta zãpadã în jur”, spune un investitor din Straja. A nins abundent ºi în staþiunea Parâng spre fericirea cabanierilor care duceau dorul schiorilor. „Noi suntem pregãtiþi pentru afluxul de turiºti ºi vom porni instalaþiile de transport pe pârtie pentru ca turiºtii care vin în Parâng, sã poatã schia în voie”, spun ºi cei din Parâng.

climei ºi tarifelor care ajung câteodatã ºi sub 200 euro/persoanã. Barcelona este unul dintre oraºele populare, chiar dacã nu este printre cele mai ieftine destinaþii, iar Parisul va fi întotdeauna printre preferinþele turiºtilor. În anii trecuþi, Roma conducea în topul preferinþelor, urmatã de Istanbul (pentru shopping), Budapesta (destinaþie pe care opera Wizzair cu tarife de la 35 euro/persoanã), Praga ºi Viena.


CVJ NR. 515, VINERI 13 DECEMBRIE 2013