Page 1

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 514

Cronica Vãii Jiului Joi, 12 Decembrie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Cimitirul nimãnui, morþii noºtri, conducta lor

Primari, politicieni ori simpli gãinari - graþiaþi sau aministiaþi? >>> PAGINA A 3-A

Kevin, tenismenul de aur al Petroºaniului >>> PAGINA A 4-A

Deputaþii ºi-au votat superimunitatea în dispreþul convenþiilor internaþionale anticorupþie >>> PAGINA A 6-A

Pe aceeaºi funcþie,

Ile câºtigã mai bine decât Ridzi >>> PAGINA A 7-A

Protesteazã pentru nimic >>> PAGINA A 12-A

Ilegalitãþi la percheziþia informaticã în cazul Berbeceanu? >>> PAGINA A 13-A

În discuþii cu Kranz Eurocenter

A

u venit într-un suflet sã vadã dacã nu le-au fost profanate mormintele soþilor. Vorbim de mai mulþi oameni care s-au alertat dupã ce au aflat din presã cum apa fiartã curge pe sub mormintele rudelor lor. Cei de la SE Paroºeni au început sãpãturile chiar cu riscul de a profana mormintele, pentru cã... cimitirul „e al nimãnui”. >>> PAGINILE 8-9

Primãria Petroºani achitã sãptãmâna aceasta datoriile cãtre administratorul domeniului schiabil >>> PAGINA A 16-A


2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Joi, 12 Decembrie 2013

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 66 Haþeg Baru Mare DN 68 Haþeg - Toteºti DN 68 Toteºti Zeicani DN 66 Haþeg - Cãlan DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº Bejan Lupeni pe DN 66A ºi B-dul Nicolae Titulescu.

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE


Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Joi, 12 Decembrie 2013

F

osta conducere a Primãriei Municipiului Hunedoara, primarul cât ºi viceprimarul, aflaþi dupã gratii, ar putea respira aerul libertãþii dacã deputaþii vor vota legea amnistiei ºi graþierii. Nu doar ei ci ºi politicieni ori directori de deconcentrate, cercetaþi sau deja condamnaþi vor avea cazierul nepãtat. Comisia Juridicã a Camerei Deputaþilor a adoptat cu amendamente legea amnistiei ºi graþierii. Pentru amnistie s-a prelungit termenul, putând intra sub incidenþa legii cei condamnaþi pentru infracþiuni pentru care au primit pedepse care prevãd o închisoare de pânã la ºapte ani, iar pentru graþiere se încadreazã cei care au pedepse de pânã la ºase ani de închisoare cu executare. Termenele anterioare erau de pânã la patru ani pentru amnistie ºi de ºapte ani pentru graþiere.

Primari, politicieni ori simpli gãinari graþiaþi sau aministiaþi?

Proiectul de lege mai trebuie sã treacã de deputaþi ºi îºi va produce efectele, însã reacþia opiniei publice i-a determinat pe parlamentari sã amâne supunerea acestui proiect la vot. Mai mulþi politicieni, directori ori aleºi hunedoreni, condamnaþi sau aflaþi în cercetare penalã ar intra sub incidenþa noii legi.

P

rimarul ºi viceprimarul – puºi în libertate Fosta conducere a Primãriei Municipiului

de Casaþie ºi Justiþie la cinci ani de închisoare cu executare pentru corupþie, în legãturã cu încheierea în mod nelegal a unor achiziþii publice. Fostul viceprimar Nicolae Robert Dan a primit 3 ani de închisoare, iar Daniela Arieta Cãpâlna (ºef serviciu buget finanþecontabilitate în cadrul primãriei) - 3 ani închisoare ºi Ioan Þiplea (fost angajat în primãrie la Compartimentul Achiziþii Publice) - 5 ani închisoare. Dacã legea ar fi votatã mâine, fosta conducere a municipalitãþii ar fi liberã dupã nici trei luni de la încarcerare. Ei au fost Hunedoara, primarul Ovidiu Hada ºi viceprimarul Robert Dan ar ieºi de dupã gratii graþie noii legi. Fostul edil ºef al municipiului Hunedoara a fost condamnat definitiv de magistraþii Înaltei Curþi

ANI: 62 de aleºi locali, declaraþi în incompatibilitate ºi conflict de interese genþia Naþionalã A de Integritate a constatat în cazul

a 62 de aleºi locali din judeþele Galaþi, Gorj, Satu Mare ºi Teleorman încãlcarea regimului juridic al incompatibilitãþilor, conflictelor de interese precum ºi sãvârºirea infracþiunii de fals în declaraþii.

Potrivit unui comunicat al ANI, 50 de primari ºi 11 viceprimari au încãlcat regimul juridic al incompatibilitãþilor ca urmare a exercitãrii simultane de funcþii ºi calitãþi. ANI a constat încãlcarea regimului juridic al conflictului de interese în materie administrativã de cãtre un consilier local, ca urmare a

aprobãrii, în interes personal, a unor hotãrâri ale Consiliului Local privind majorarea contribuþiei publice la bugetul unei fundaþii în cadrul cãreia el deþine funcþia de vicepreºedinte. În plus, doi primari ºi un viceprimar sunt acuzaþi de fals în declaraþii, ca urmare a faptului cã nu au menþionat în declaraþiile de interese calitãþile ºi funcþiile deþinute, motiv pentru care ANI a sesizat organele judiciare competente.

condamanþi pentru cã în anul 2009, au încheiat cinci contracte de achiziþii publice (în principal servicii de consultanþã ºi închiriere de utilaje) de la SC Aris Mondo Consulting SRL, firmã controlatã de cãtre Ioan Þiplea. Cei patru condamnaþi ar mai scãpa de un dosar în care au fost trimiºi în judecatã de DNA pentru fapte similare. De graþierea pedepsei s-ar bucura ºi fostul director executiv al Direcþiei Sanitar Veterinare Hunedoara, Marius Lãzãrescu. Acesta a primit doi ani de închisoare cu suspendare pentru fals intelectual. Aceeaºi pedeapsã a primit-o ºi Ioan Poenar, directorul economic al DSVSA Hunedoara. Fosta conducere a DSVSA Hunedoara a fost trimisã în judecatã dupã ce a plãtit cãtre douã firme bucureºtene, în anul 2005, suma de 380.000 de lei din bani publici pentru utilarea unui laborator veterinar, însã, a „uitat” sã ridice ºi marfa. Maximilian GÂNJU


4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 12 Decembrie 2013

Kevin, tenismenul de aur al Petroºaniului

A

câºtigat zeci de game-uri, a învins adversari puternici ºi acum se mândreºte cu palmaresul lui. Nu i-a fost uºor ºi, dacã el a luptat cu racheta în mânuþã de mic, pãrinþii sãi s-au luptat sã-l ducã la cele mai bune concursuri. Doar aºa, spun ei, va reuºi ºi cu gândul la marii tenismeni pe care România i-a dat ºi îi dã ºi în aceste zile.

Kevin Lucas Lovas adunã cupã dupã cupã, atârnã în cui medalie dupã medalie ºi înrãmeazã diplomã dupã diplomã. Kevin este un puºti curajos, ambiþios ºi care a dovedit cã poate. Acum e locul V în clasamentul FRT, iar asta nu e puþin lucru. Zilnic, stã ore bune pe teren, lipseºte de la ºcoalã când e turneu ºi apoi trebuie sã recupereze orele pierdute, plus antrenamentele zilnice, dar tocmai

acest regim adevãrat l-a cãlit ºi l-a adus aici. Kevin e un copil de nota 10, are doar 11 ani ºi în anul competiþional 2013 a adunat ]n palmaresul sãu de sportiv: Cupa Andrei Pavel -Arad locul II; Cupa Winners Cluj locul III; Cupa Pamira Sibiu, unde pe echipe a ocupat locul II ; Cupa Mirada, Arad, tot pe echipe a luat locul I; Cupa Olteanului Craiova locul II; Cupa Time Ben -Vennuti Oradea locul II ;Cupa Ardealului Deva locul II ;Trofeul Fibec Câmpina locul I ; Trofeul Q Fort Craiova - locul I ; Cupa Tivoli Timiºoara locul I ; Cupa Amefa Activ Arad locul I la simplu ºi tot locul I la dublu; dar ºi la Cupa Speranþei Craiova a ocupat locul I. Ambiþia l-a propulsat între primii din þarã ºi acum, la categoria sa de vârstã este în primii 8 sportivi din România - cei mai buni dintre toþi copiii. Diana MITRACHE

Cadouri din Germania ermanii de la Crucea Roºie din localitatea Bad Sackingen G au sosit, din nou, în Petroºani. ªi în acest an, ei s-au transformat în Moº Crãciun, aducând câteva sute de pachete cu dulciuri destinate copiilor din localitate.

Pachetele urmeazã a fi împãrþite astãzi copiilor de la grãdiniþele din Petroºani. Tot astãzi, va începe ºi repartizarea pachetelor cu alimente fãcute de cãtre reprezentanþii Crucii Roºii din localitate, destinate persoanelor cu probleme sociale. “De câþiva ani de zile colegii noºtri de la Crucea Roºie Germanã din Bad

Sackingen ne-au obiºnuit sã vinã în Petroºani cu pachete de cadouri destinate copiilor sau persoanelor nevoiaºe. Ajutoarele, dacã pot sã le spun aºa, vor fi împãrþite astãzi micuþilor de la grãdiniþele din Petroºani. De asemenea, tot cu începere de azi, vom demara ºi noi operaþiunea de acordare a unor pachete cu alimente de bazã cãtre pensionari sau familiile cu probleme”, a precizat Felicia Necºa, director subfiliala de Crucea Roºie Petroºani. De pachetele cu alimente achiziþionate din banii oferiþi de cãtre primãrie sau proveniþi în urma tombolei organizate recent de cãtre reprezentanþii Crucii Roºii din Petroºani vor beneficia 175 de persoane. Mir cea NISTOR

Artista Anca Georgiana Bondane intrã în elita “Premianþilor fãrã premii”

I

niþiatorii proiectului “Premianþii fãrã premii” propun pentru aceastã sãptãmânã încã un om minunat pentru a fi premiat de hunedoreni. Este vorba despre o tânãrã care ne face cinste, care a reuºit sã aducã acasã, în judeþul Hunedoara, un premiu tocmai din Þara Soarelui Rãsare, Japonia. Anca Bondane, elevã în clasa a X-a a Liceului de Artã „Sigismund Toduþã“ din Deva, a reuºit în 2012 performanþa de a câºtiga un concurs internaþional de desen iniþiat de Japonia ºi a fost premiatã de împãra-

tul Akihito, într-o ceremonie care a avut loc la Tokio. Minunata elevã este un om care duce numele României mai departe. ªi nu o face oricum, ci prin frumos. Aveþi ocazia s-o cunoaºteþi, sã-i spuneþi o vorbã caldã ºi sã fiþi parte dintre cei care-i vor mulþumi oficial printr-o diplomã ºi un buchet de flori venind sâmbãtã, la ora 11.00, în faþa statuii lui Decebal din centrul Devei. Tânãra artistã Anca Georgiana Bondane a reuºit performanþa de a câºtiga un concurs internaþional de desen denumit "Eco Togheter", iar premiul pe care l-a ridicat tocmai din Japonia i-a fost înmânat de Împãratul Akihito.


Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi, 12 Decembrie 2013

Au colindat ºi s-au vaccinat

C

olinde printre lacrimi, cadouri ºi un vaccin. Acesta este tabloul campaniei de vaccinare la un canbinet din Petroºani. Cei mici s-au ales ºi cu un vaccin ºi cu cadouri, iar printre lacrimi ºi suspine au cântat cântece vesele. E campanie de vaccinare ºi nu e uºor sã înþepi copiii, acum când toþi se gândesc la cadouri ºi la Moº Crãciun. Aºa cã personalul medical, ajutat de administraþia localã, a gândit un pic altfel lucrurile ºi totul a început cu o colindã la cabinetul medicului Daniela Pop. Încãlziþi de pe drum ºi bucuroºi cã au plecat puþin de la ºcoalã, cei mici au intrat cu cântec în cabinet. Au uitat pe moment de ce au venit, pentru ca mai apoi sã fie poftiþi în sala de vaccin. Nici aici nu a fost bruscã întâlnirea cu acul, ci mai întâi copiii erau puºi sã ocheascã câte un cadou mare. Apoi, cu promisiunea

cã va fi al lor, erau înþepaþi. „Am venit sã fac vaccin ºi nu mi-e fricã. Am ºi colindat ºi sunt curajos. Am intrat primul”, a spus un bãieþel din clasa pregãtitoare, primul care a intrat a aflat cã va primi un cadou mare ºi aºa a ºi fost. „Am venit sã fac vaccinul ºi am plâns. Nu a durut tare ºi acum am un cadou”, a spus ºi o fetiþã, care a ezitat mai mult pânã a acceptat sã fie înþepatã ºi apoi, dupã ce ºi-a ºters lacrimile, cu cadoul în braþe a ieºit la colegii ei de pe hol, care cântau colinde cu putere. Toþi au fost primiþi cu aplauze ºi principalii „vinovaþi” pentru atmosfera de sãrbãtoare sunt medicul Daniela Pop ºi asista sa Cristina Pan, care

fac astfel de surprize copiilor tocmai pentru ca sã uite de ac. „Aceastã iniþiativã pleacã de la faptul cã în copilãrie fiecare

ne-am gândit ca aceastã teamã sã disparã. Am legat-o atunci de ceva plãcut. Þinând cont cã vin sãrbãtorile, ne-am gândit sã le dãm un cadou acestor copii. Este un lucru plãcut ºi vor rãmâne cu amintiri plãcute despre el”, a spus dr. Daniela Pop, medic de familie. Aºa se face cã Moº Crãciun a venit chiar ºi la cabinetul medical ºi

primãriei cu rugãmintea de a ne ajuta ºi am gãsit foarte multã înþelegere ºi ne-au ajutat ºi, ca urmare, aceastã acþiune a prins contur ºi s-a realizat. Adresãm foarte multe mulþumiri primãriei, care ne-a ajutat ºi copii sunt acum bucuroºi pentru asta, cu toate cã este vorba defapt de o injecþie”, a mai adãugat dr. Daniela Pop.

chiar dacã le-a adus ºi o înþepãturã, pânã la urmã toþi ºi-au ºters lacrimile ºi au plecat fericiþi. Ajutoarele moºului, însã, au fost cei din primãria Petroºani. „Noi ne-am adresat

Fiecare copil a fost consultat ºi, dacã de pe hol rãzbãteau colinde, înãuntru erau mai mult suspine, completate de bucuria unui cadou cu care fiecare a plecat acasã. Diana MITRACHE

copil are temerile lui. Una dintre cele mai frecvente este aceea faþã de ac, de injecþie, care persistã ºi la maturitate ºi atunci

Frigul accentueazã afecþiunile medicale

V

remea extrem de schimbãtoare din ultimele zile ”biciuieºte” organismul. Temperaturile sub zero grade Celsius pun sãnãtatea persoanelor de vârsta a treia ºi nu numai, în pericol. Printre cele mai frecvente probleme de sãnãtate apãrute iarna se numãrã hipotermia, durerile articulare ºi complicaþiile cardiace. Precipitaþiile ºi gerul influenþeazã sistemul de apãrare al organismului, indiferent de starea de sãnãtate. Atunci când sunt prezente ºi boli cronice, lucrurile se pot agrava

ºi chiar pot apãrea ºi alte afecþiuni. Mai mult decât atât pentru cã îºi adapteazã mai greu temperatura corpului la condiþiile din exterior, vârstnicii pot suferi din pricina vasoconstricþiei asociatã cu rãcirea corpului, care declanºeazã hipotermia. Pe lângã riscurile hipotermiei mai exista ºi afecþiunile cardiovasculare, cum sunt cardiopatia ischemicã, hipertensiunea arterialã, tulburãrile de ritm cardiac, ºi cele respira-

torii, precum bronºita cronicã, astmul bronºic cronic, insuficienþa respiratorie din diferite cauze, frecvent întâlnite la vârsta a treia, sunt accentuate de frig prin vasoconstricþie, respectiv bronhoconstricþie. Medicii recomanda în acesta perioadã a anului, mai ales în conditile în care vremea este foarte schimbãtoare, consumarea a cât mai multe ceaiuri calde ºi multe fructe bogate în vitamina C ºi evitarea deplasãrilor în frig. Monika BACIU


6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 12 Decembrie 2013

Deputaþii ºi-au votat superimunitatea în dispreþul convenþiilor internaþionale anticorupþie

D

irecþia Naþionalã Anticorupþie atrage atenþia cã prin modificãrile aduse Codului Penal privitoare la articolul care defineºte noþiunea de „Funcþionar” legislaþia românã intrã în contradicþie flagrantã cu dispoziþiile convenþiilor internaþionale anticorupþie pe care România le-a ratificat. O modificare pe care parlamentarii PSD Hunedoreni au votat-o fãrã sã clipeascã ºi care le aduce superimunitate! Plenul Camerei Deputaþilor a votat o modificare extrem de importantã a Codului penal, în sensul scoaterii din categoria funcþionarilor publici a preºedintelui ºi parlamentarilor, fapt care face ca aceºtia sã nu mai poatã fi anchetaþi de DNA pentru infracþiuni de serviciu, precum abuzul în serviciu, falsul, luarea de mitã, traficul de influenþã. ”Sunt exceptaþi de la dispoziþiile art. 175, Preºedintele României, deputaþii ºi senatorii, precum ºi persoanele care îºi desfãºoarã activitatea în cadrul unei profesii liberale, în baza unei legi speciale ºi care nu sunt finanþaþi de la bugetul de stat, aceºtia rãspunzând penal, civil sau administrativ în conformitate cu dispoziþiile legilor speciale în baza cãrora îºi desfãºoarã activitatea, precum ºi cu dispoziþiile dreptului comun, cu respectarea prezentului alineat”, este modificarea adusã Codului penal. Direcþia Naþionalã Anticorupþie susþine, însã, cã, potrivit noilor modi-

ficãri, categoriile nominalizate „nu vor mai putea fi cercetate ºi sancþionate pentru infracþiuni comise în exercitarea atribuþiilor care derivã din aceastã calitate. „De exemplu Preºedintele României, senatorii ºi deputaþii,

avocaþii, notarii, executorii judecãtoreºti, nu vor mai putea fi cercetaþi ºi sancþionaþi pentru infracþiuni de corupþie ºi infracþiuni asimilate celor de corupþie cum ar fi luarea de mitã ºi abuzul în serviciu. De asemenea, inculpaþii trimiºi în judecatã, în calitãþile sus menþio-

nate, ar putea sã fie achitaþi, iar cei aflaþi în executarea pedepselor privative de libertate ar putea fi puºi în libertate”, se aratã într-un comunicat al DNA. La ora actualã, pe rolul instanþelor de judecatã

se aflã în curs de judecare sau în executarea pedepselor un numãr de 28 de parlamentari, în cauze instrumentate de DNA.

A

corduri ratificate degeaba În plus, cei de la DNA atrag atenþia cã

„prin aceastã modificare, legislaþia românã va intra în contradicþie flagrantã cu dispoziþiile convenþiilor internaþionale anticorupþie pe care România le-a ratificat în anul 2002, respectiv 2004: Convenþia penalã împotriva corupþiei a Consiliului Europei ºi Convenþia ONU asupra corupþiei. Ambele Convenþii cer statelor pãrþi ca în incriminarea corupþiei sã dea o definiþie cât mai cuprinzãtoare categoriilor funcþionarilor. Concret, corupþia membrilor forurilor legiuitoare este în mod expres reglementatã în aceste douã Convenþii. Or, prin scoaterea acestor categorii din sfera de reglementare, România se va afla în situaþie de neconformitate ºi cu standardele de cooperare judiciarã internaþionalã, nemaifiind în mãsurã sã execute cereri de asistenþã judiciarã în materie penalã cu referire la aceste categorii de persoane, atunci când se aplicã regula dublei incrim-

inãri”. ªi Consiliul Superior al magistraturii a susþinut cã, prin scoaterea preºedintelui ºi a parlamentarilor din categoria funcþionarilor publici, "se ajunge practic la exonerarea de rãspundere penalã a persoanelor vizate de acesta". CSM a precizat cã nu a primit spre avizare actul în cauzã.

H

unedorenii PSD au votat „DA” De precizat cã reprezentanþii PSD Hunedoara în Camera Deputaþilor au votat pentru aceastã modificare fãrã sã clipeascã,

aºa cum, probabil, a cerut-o interesul partidului sau liderii PSD. Astfel, pe lista parlamentarilor care au spus „DA” în ceea ce priveºte modificãrile aduse Codului Penal se aflã Natalia Intotero – aleasã în colegiul uninominal nr.2, Cristian Resmeriþã – care a devenit deputat dupã ce a candidat în colegiul uninominal nr.4, dar ºi liderul PSD Huendoara, Laurenþiu Nistor, ales deputat în colegiul uninominal nr.1. Tot favorabil proiectului de hotãrâre a votat ºi Gheorghe Firczak, deputat din partea minoritãþilor. Car men COSMAN


Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Joi, 12 Decembrie 2013

Pe aceeaºi funcþie, Ile câºtigã mai bine decât Ridzi

C

ât vor câºtiga primarii din Valea Jiului începând de anul viitor. În urmã cu câteva sãptãmâni senatorii au aprobat mãrirea salariilor primarilor cu 30%, prin vot secret. Propunerea a fost fãcutã de PSD. Primarii ar urma sã primeascã pânã la 700 de lei în plus. La nivelul Vãii Jiului cei mai câºtigaþi vor fi edilii municipiilor.

P

rimarii de municipii

Trei municipii sunt în Valea Jiului. este vorba de Petroºani, Vulcan ºi Lupeni. Chiar dacã toate cele trei localitãþi au rangul de municipiu, iar la Petroºani edilul Tiberiu Iacob Ridzi are în grijã peste 25 de mii de locuitori, salariile celor trei primari de municipii sunt diferite. Cel mai mare salariu în rândul primarilor îl are edilul municipiului Vulcan, Gheorghe Ile, care potrivit declaraþiei de avere în cursul anului 2012 a încasat un venit de 48.273 de lei. Asta înseamã undeva

la peste 4.000 de lei lunar. Primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi a încasat anul trecut doar 39.691 de lei, aceasta fiind indemnizaþia de

primar. Lunar, edilul din capitala Vãii Jiului a încasat puþin peste 3.300 de lei. Edilul municipiului Lupeni, Cornel Resmeriþã, are ultima declaraþie de avere

N

oul preºedinte al UDMR Petroºani a fost ales Eduard Wersanski. Domnia sa afirmã cã are câteva planuri de viitor ºi chiar va cãuta sã formeze un viitor ºef, din rândul tinerilor. Consilierul pe probleme de minoritãþi al primarului Tiberiu Iacob Ridzi, domnul Eduard Wersanski a fost ales preºedintele UDMR Petroºani. Alegerile au avut loc în aceastã sãptãmânã, iar despre planurile de viitor ale acestui partid ne vorbeºte chiar noul preºedinte. „Mandatul preºedintelui Andraº Iosif s-a terminat. El nu a dorit sã îºi reînnoiascã mandatul. Conducerea judeþeanã UDMR m-a rugat sã accept sã fiu candidat la UDMR Petroºani ºi am acceptat sã

conduc organizaþia încã un mandat de 2 ani. Sigur cã doresc sã reînnoim activitatea, am ºi vreo douã, trei þeluri importante. Unul este sã recâºtigãm ºi sã avem un consilier la organizaþia UDMR la alegerile care urmeazã, sã pregãtesc pe cineva care sã fie mai tânãr ºi sã preia apoi organizaþia UDMR ºi sã revigorãm activitatea culturalã, ca sã scoatem oamenii din case, sã vinã sã fim o comuni-

actualizatã în anul 2012. Conform acesteia, în anul 2011, edilul municipiului Lupeni a încasat un salariu de 34.800 de lei, adicã aproximativ 2.900 de lei lunar.

E

dilii oraºelor, venituri modeste Valea Jiului se compune pe lângã cele trei municipii ºi din trei

oraºe. Cei trei edili ai oraºelor Vãii Jiului au venituri mai modeste în comparaþie cu colegii lor din municipii. De la est la vest, situaþia se prezintã astfel. Primarul oraºului Petrila Ilie Pãducel a realizat în anul 2012 un salariu de 33.824 de lei. Lunar, edilul a încasat în jur de 2900 de lei. De actualul primar al oraºului Aninoasa, cel mai sãrac oraº al Vãii Jiului ºi prima localitate intratã în insolvenþã din þarã, nu se pot spune foarte multe. Asta deoarece Nicolae Dunca a ocupat funcþia de secretar al Primãriei Aninoasa. Ultimul oraº al Vãii Jiului este oraºul Uricani. Dãnuþ Buhãescu a câºtigat în decursul anului 2012 suma de 33.579 de lei, adicã aproape 2800 de lei lunar. Începând de anul viitor, la actualele salarii ale edililor se vor adãuga 700 de lei brut, lunar. Primarii vor primii salarii mai mari din 2014. Socialdemocraþii au propus ca veniturile aleºilor locali sã fie majorate cu pânã la 700 de lei brut, lunar. Monika BACIU

Eduard Wersanski, preºedintele UDMR tatea mai activã decât pânã acum”, a precizat Eduard Wersanski, preºedintele UDMR Petroºani.

Eduard Wersanski va fi preºedinte al UDMR în urmãtorii doi ani ºi pânã atunci, acest partid, vrea sã reia contactul cu comunitatea maghiarã, pe care sã o promoveze ºi sã o impulsioneze sã devinã una

activã ºi de perspectivã. Tocmai de aceea, spune Wersanski, va promova tineri ºiîi va forma aºa încât sã prezinte încrederea pentru electorat. Diana MITRACHE


8 Social

Cimitirul nimãnui, morþii noºtri, conducta lor A

u venit într-un suflet sã vadã dacã nu le-au fost profanate mormintele soþilor. Vorbim de mai mulþi oameni care s-au alertat dupã ce au aflat din presã cum apa fiartã curge pe sub mormintele rudelor lor. Cei de la SE Paroºeni au început sãpãturile chiar cu riscul de a profana mormintele, pentru cã... cimitirul „e al nimãnui”. Diana MITRACHE Luiza ANDRONACHE Nu au putut dormi toatã noaptrea de teamã ca mormintele soþilor lor sã nu se surpe din cauza apei fierbinþi care curge din þeava ce traverseazã cimitirul. Un loc de veci al nimãnui, dupã cum

pretind autoritãþile, dar cu locuri marcate, cu chitanþe tãiate, pentru morminte aproape peste þeava de termoficare îngropatã sub ele. Douã femei din Petroºani erau exasperate miercuri dimineaþa ºi abia mai respirau de teamã sã nu li se fi prãpãdit locurile de veci. „Am plãtit pentru mormânt peste 3 milioane (lei vechi) ºi acum

Social 9

Cronica Vãii Jiului | Joi, 12 Decembrie 2013

sã mi le strice? Pãi ne temem, dar uite cã nu a ajuns la noi. De aia am ºi venit cã am vãzut asearã la TV. ªtie pãrintele de la bisericã de toate construcþiile astea. Atunci când am plãtit ne-am dus ºi ne-a dat chitanþã de la Sfânta Varvara. Avem chitanþã. Un milion cinci sute ºi 30 de milioane cavoul, dar mulþumesc lui Dumnezeu cã pânã

acum nu mi l-a distrus. Mã uit aici, cred cã sunt chiar ale bãieþilor care au mai venit ºi ei pe aici, mormintele acestea afectate, a lu tatã-su cã el acolo e ºi cred cã aproape de ei s-a spart”, spune o femeie disperatã. „Soþul meu are mormântul aici ºi credeam cã mor când am vãzut. Stãm aici sã vedem cum lucreazã sã nu ni le strice”, a spus o altã femeie.

C

M

u toate cã....

.... pare incredibil, este adevãrat. Muncitorii ºi responsabilii de la Termocentrala Paroºeni s-au apucat miercuri dimineaþã sã facã sãpãturi în cimitir, printre cavouri. Ei au ajuns la limita profanãrii locurilor de veci ºi se cãzneau sã vadã cum vor repara. În tot acest timp directorul SE Paroºeni , Doru Viºan îºi motiveazã sec decizia de a sãpa în cimitir ºi recunoaºte cu seninãtate cã nu are niciun aviz. „Cimitirul este al nimãnui, nu? Nu este al primãriei ºi nici privat, este al Bisericii Ortodoxe, am înþeles. Am gãsit soluþia normalã, întrucât este al nimãnui, pentru cã noi am întrebat peste tot, nu am avut cui sã cerem autorizaþii pentru

acest racord deserveºte spitalul, care etse vital pentru sãnãtatea populaþiei, da? Dumneavoastrã ce aþi fi fãcut în locul meu? Vã spun eu cã aþi fi reparat ºi aþi fi respectat legea”, a declarat Doru Viºan, la postul de radio Mondo FM.

A

utoritãþile locale, legate de mâini

cimitir!”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani Care responsabili nu au fost gãsiþi ºi, drept urmare muncitorii sapã. Aburul alb se ridicã dintre cavouri, mormintele mustesc de apã fiartã, iar bolnavii din spital aºteaptã cãldura de la termoficare. Ce ar fi fãcut altcine-

este al nimãnui, este de departe deplasatã. Dar morþii îngropaþi acolo ai cui sunt oare, domnule director? Nu sunt pãrinþii, bunicii sau copii cuiva? Cât priveºte acuzaþia de profanare de morminte care poate apãrea ulterior, nici nu este pusã în discuþie de directorul Termocentralei

Primarul Tiberiu Iacob Ridzi nu se poate implica ºi susþine cã locul de veci este unul privat ºi nu poate face nimic. „E o problemã

va în situaþia directorului Viºan, nu putem spune, pentru cã nu este treaba nimãnui, ci a lui exclusiv, mai ales când încaseazã un salariu lunar de mii de lei, însã, afirmaþia cã cimitirul sãpãturi, am intrat pur ºi simplu în teren cu un utilaj mic, manual. Sãpãm, ne-am apucat de treabã ºi rãmânem pânã rezolvãm totul. Joi existã disponibitate de a da cãldurã la Spital dacã se doreºte. Eu ºtiu aºa, cã, aceastã magistralã de termoficare reprezintã un bun de utilitate publicã, da? Pãi

FAMILIA un cuvânt SACRU pe copiii din centrele de plasament

acolo, cu cimitirul. Din pãcate, cimitirul nu este în administrarea primãriei. Acolo dacã s-au dat locuri de veci pe conducta de termoficare a fost o greºealã, însã, situaþia trebuie remediatã ºi reparatã conducta. Sã rãspundã de eventualele despãgubiri responsabilii care se ocupã de

Paroºeni. “Doamne fereºte, nu vorbiþi aºa ceva, cã nu are ce sã fie. Dacã cimitul este al nimãui, ce Dumnezeu acuma…”, a mai afirmat Doru Viºan.

amã, un cuvânt simplu, persoana cea mai importantã din viaþa noastrã. Cu toþii avem o mamã, persoana care ne-a dat viaþã, care ne-a fost alãturi mereu, ºi la bine ºi la rãu. Chiar dacã orice om de pe acest pãmânt are o mamã, nu toate aceste persoane care dau viaþã pot fi considerate ”MAME”. Dovadã stau copiii de la Centrul de Plasament ”Cor Iesu” din Petroºani care au fost abandonaþi de cele care le-au dat viaþã, de familie. Aceºti copii nu îºi doresc altceva decât o familie. Mulþi dintre noi nu conºtientizeazã cât de importanã este o familie, însã pentru copiii de la centrul de plasament acest cuvânt are semnificaþii deosebite. Unii dintre ei au pãrinþi, alþii nu, însã toþi sunt în grija mamelor sociale care au grijã de ei zi ºi noapte, 24 de ore din 24 12 luni pe an. Sãrbãtorile sunt un prilej pentru a fi mai buni, însã pentru aceºti copii raza de bucurie vine doar de la anumite persoane cu suflet mare, care nu sunt din þarã. ”De obicei, numai din Ungaria ºi Germania vin oameni sã îi ajute pe copii. Sunt ºi oameni din þarã, existã câteva persoane care încearcã cu simpla prezenþã sã îi bucure pe copii, dar mai este o doamnã din Târgu Jiu ºi este singura persoanã care prin donaþiile foarte substanþiale, foarte des vine ºi acordã copilaºilor dulciuri, alimente. Locuitorii din Valea Jiului nu se prea

apleacã asupra acestor copii. În afarã de pâinea lui Sfântul Anton, pe care credincioºii o aduc în fiecare zi de marþi la Sfânta Liturghie se adunã pâinea pentru copilaºi, doar primãria când mai trimite pachete. Nu ºtiu în ultimii nouã ani sã fi primit alte ajutoare”, a declarat Eva Acs, directorul Centrului de Plasament ”Cor Iesu” din Petroºani.

legal, dacã nu îmi este o persoanã cunoscutã ºi de încredere îmi este imposibil sã pot sã îi dau chiar ºi pentru o singurã zi. O persoanã pe care o vãd pentru prima datã în viaþã nu are cum sã prezinte încredere, dar dacã cineva ar dori sã facã acest lucru ar face bine sã ne viziteze, sã povesteascã cu aceºti copilaºi ºi dacã simte nevoia sã o facã mai

Poate mulþi dintre noi suntem obiºnuiþi cu vacanþe exotice sau cãlãtorii prin diferite colþuri ale lumii. Pentru noi, lumea este vastã, însã pentru copiii de la centrul de plasament viaþa înseamnã cei patru pereþi ai centrului ºi doar câteodatã o micã evadare ACASÃ, doaã cã pentru ei acasã înseamnã o camerã sãracã, fãrã luminã, fãrã PERSPECTIVE. Copiii de la centrul de plasament au nevoie de atenþie, chiar ºi puþinã. Au nevoie de cineva care sã le arate ce înseamnã o FAMILIE, ce înseamnã LUMEA. ”Nu a manifestat prea multã lume acest lucru, sã vinã sã îi plimbe sau sã îi ia sã petreacã câteva ore alãturi de copiii lor. Au fost câteva persoane cãrora le-am explicat cã dacã îmi sunt total necunoscute mie, care în primul rând pentru toþi copiii sunt tutore

des atunci este invitatul nostru ºi devine prietenul ºi cunoscutul nostru, prin urmare poate sã ia acasã un copilaº pe o perioadã mai scurtã. Cel mai important este sã le acordãm atenþie pentru cã atunci aceºti copilaºi nu se simt marginalizaþi. fenomenul hospitalismului îºi aratã colþii ºi dacã impactul cu exteriorul este mai frecvent, dacã aceºti copilaºi vãd lumea ºi din afarã, nu doar din perspectiva acelei cãsuþe sãrãcãcioase, a acelei familii foarte sãrace sau care prezintã pericol pentru ei. Se întâmplã foarte rar sã fie duºi acasã ºi atunci ei doar acel ceva îl vãd, sãrãcie. Ei când sunt raracasã numai acea lume o cunosc, ar fi bine sã cunoascã ºi o altã lume, un alt apartament ºi o altã familie pentru cã noi încercãm sã le oferim un model de familie, dar modelul nostru de familie este o

mamã socialã care locuiºte zi ºi noapte cu ei, din 1 ianuarie pânã în 31 decembrie”, mai spune tutorele copiilor, Eva Acs. Unii dintre ei au ºi uitat de când sunt la centru. Unii sunt aici de când s-au nãscut. În acest caz se aflã ºi Cristi, un bãiat de nouã ani, care este la centrul de plasament de când acesta ºi-a deschis porþile. ” Sunt aici de 9 ani ºi îmi place. Voi petrece sãrbãtorile cu prietenii mei de aici. Sunt ca ºi fraþii mei, dar mai am cinci fraþi adevãraþi”, spune Cristi. Dintre cei peste 170 de copii câþi sunt la centrul de plasament ”Cor Iesu” sunt ºi copii care au alãturi de ei o parte din FAMILIE, sunt alãturi de fraþii lor. ”Sunt aici de trei ani ºi am 11 ani. mi se pare foarte frumos aici. De sãrbãtori mã voi distra cu prietenii mei ºi sper sã fie foarte frumos. Sunt aici prietenii mei ºi e ºi sora mea aici. Mami a plecat în Italia ºi nu putem sã mergem acasã”, spune Tabita. ”Am 12 ani ºi sunt de 3 ani aici. Mi se pare foarte frumos, mã înþeleg foarte bine cu toatã lumea. Sãrbãtorile mi le voi petrece poate aici, dacã mã ia unchiul când are bani. Mama e în Italia, tatã nu am, nu ºtiu de el ºi mai am cinci fraþi care sunt aici”, povesteºte Maria Laura. Poveºtile din spatele zâmbetelor acestor copii sunt triste. Ei nici nu ºtiu cu adevãrat ce se întâmplã cu FAMILIA lor, însã cei care le cunosc fiecare poveste sunt angajaþii centrului care pentru aceºti copii sunt ºi MAMÃ ºi TATÃ. Angajaþii centrului sunt cei care se aflã mereu alãturi de aceºti copii care au fost aduºi pe lume de mame care au uitat de ei. Monika BACIU


8 Social

Cimitirul nimãnui, morþii noºtri, conducta lor A

u venit într-un suflet sã vadã dacã nu le-au fost profanate mormintele soþilor. Vorbim de mai mulþi oameni care s-au alertat dupã ce au aflat din presã cum apa fiartã curge pe sub mormintele rudelor lor. Cei de la SE Paroºeni au început sãpãturile chiar cu riscul de a profana mormintele, pentru cã... cimitirul „e al nimãnui”. Diana MITRACHE Luiza ANDRONACHE Nu au putut dormi toatã noaptrea de teamã ca mormintele soþilor lor sã nu se surpe din cauza apei fierbinþi care curge din þeava ce traverseazã cimitirul. Un loc de veci al nimãnui, dupã cum

pretind autoritãþile, dar cu locuri marcate, cu chitanþe tãiate, pentru morminte aproape peste þeava de termoficare îngropatã sub ele. Douã femei din Petroºani erau exasperate miercuri dimineaþa ºi abia mai respirau de teamã sã nu li se fi prãpãdit locurile de veci. „Am plãtit pentru mormânt peste 3 milioane (lei vechi) ºi acum

Social 9

Cronica Vãii Jiului | Joi, 12 Decembrie 2013

sã mi le strice? Pãi ne temem, dar uite cã nu a ajuns la noi. De aia am ºi venit cã am vãzut asearã la TV. ªtie pãrintele de la bisericã de toate construcþiile astea. Atunci când am plãtit ne-am dus ºi ne-a dat chitanþã de la Sfânta Varvara. Avem chitanþã. Un milion cinci sute ºi 30 de milioane cavoul, dar mulþumesc lui Dumnezeu cã pânã

acum nu mi l-a distrus. Mã uit aici, cred cã sunt chiar ale bãieþilor care au mai venit ºi ei pe aici, mormintele acestea afectate, a lu tatã-su cã el acolo e ºi cred cã aproape de ei s-a spart”, spune o femeie disperatã. „Soþul meu are mormântul aici ºi credeam cã mor când am vãzut. Stãm aici sã vedem cum lucreazã sã nu ni le strice”, a spus o altã femeie.

C

M

u toate cã....

.... pare incredibil, este adevãrat. Muncitorii ºi responsabilii de la Termocentrala Paroºeni s-au apucat miercuri dimineaþã sã facã sãpãturi în cimitir, printre cavouri. Ei au ajuns la limita profanãrii locurilor de veci ºi se cãzneau sã vadã cum vor repara. În tot acest timp directorul SE Paroºeni , Doru Viºan îºi motiveazã sec decizia de a sãpa în cimitir ºi recunoaºte cu seninãtate cã nu are niciun aviz. „Cimitirul este al nimãnui, nu? Nu este al primãriei ºi nici privat, este al Bisericii Ortodoxe, am înþeles. Am gãsit soluþia normalã, întrucât este al nimãnui, pentru cã noi am întrebat peste tot, nu am avut cui sã cerem autorizaþii pentru

acest racord deserveºte spitalul, care etse vital pentru sãnãtatea populaþiei, da? Dumneavoastrã ce aþi fi fãcut în locul meu? Vã spun eu cã aþi fi reparat ºi aþi fi respectat legea”, a declarat Doru Viºan, la postul de radio Mondo FM.

A

utoritãþile locale, legate de mâini

cimitir!”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani Care responsabili nu au fost gãsiþi ºi, drept urmare muncitorii sapã. Aburul alb se ridicã dintre cavouri, mormintele mustesc de apã fiartã, iar bolnavii din spital aºteaptã cãldura de la termoficare. Ce ar fi fãcut altcine-

este al nimãnui, este de departe deplasatã. Dar morþii îngropaþi acolo ai cui sunt oare, domnule director? Nu sunt pãrinþii, bunicii sau copii cuiva? Cât priveºte acuzaþia de profanare de morminte care poate apãrea ulterior, nici nu este pusã în discuþie de directorul Termocentralei

Primarul Tiberiu Iacob Ridzi nu se poate implica ºi susþine cã locul de veci este unul privat ºi nu poate face nimic. „E o problemã

va în situaþia directorului Viºan, nu putem spune, pentru cã nu este treaba nimãnui, ci a lui exclusiv, mai ales când încaseazã un salariu lunar de mii de lei, însã, afirmaþia cã cimitirul sãpãturi, am intrat pur ºi simplu în teren cu un utilaj mic, manual. Sãpãm, ne-am apucat de treabã ºi rãmânem pânã rezolvãm totul. Joi existã disponibitate de a da cãldurã la Spital dacã se doreºte. Eu ºtiu aºa, cã, aceastã magistralã de termoficare reprezintã un bun de utilitate publicã, da? Pãi

FAMILIA un cuvânt SACRU pe copiii din centrele de plasament

acolo, cu cimitirul. Din pãcate, cimitirul nu este în administrarea primãriei. Acolo dacã s-au dat locuri de veci pe conducta de termoficare a fost o greºealã, însã, situaþia trebuie remediatã ºi reparatã conducta. Sã rãspundã de eventualele despãgubiri responsabilii care se ocupã de

Paroºeni. “Doamne fereºte, nu vorbiþi aºa ceva, cã nu are ce sã fie. Dacã cimitul este al nimãui, ce Dumnezeu acuma…”, a mai afirmat Doru Viºan.

amã, un cuvânt simplu, persoana cea mai importantã din viaþa noastrã. Cu toþii avem o mamã, persoana care ne-a dat viaþã, care ne-a fost alãturi mereu, ºi la bine ºi la rãu. Chiar dacã orice om de pe acest pãmânt are o mamã, nu toate aceste persoane care dau viaþã pot fi considerate ”MAME”. Dovadã stau copiii de la Centrul de Plasament ”Cor Iesu” din Petroºani care au fost abandonaþi de cele care le-au dat viaþã, de familie. Aceºti copii nu îºi doresc altceva decât o familie. Mulþi dintre noi nu conºtientizeazã cât de importanã este o familie, însã pentru copiii de la centrul de plasament acest cuvânt are semnificaþii deosebite. Unii dintre ei au pãrinþi, alþii nu, însã toþi sunt în grija mamelor sociale care au grijã de ei zi ºi noapte, 24 de ore din 24 12 luni pe an. Sãrbãtorile sunt un prilej pentru a fi mai buni, însã pentru aceºti copii raza de bucurie vine doar de la anumite persoane cu suflet mare, care nu sunt din þarã. ”De obicei, numai din Ungaria ºi Germania vin oameni sã îi ajute pe copii. Sunt ºi oameni din þarã, existã câteva persoane care încearcã cu simpla prezenþã sã îi bucure pe copii, dar mai este o doamnã din Târgu Jiu ºi este singura persoanã care prin donaþiile foarte substanþiale, foarte des vine ºi acordã copilaºilor dulciuri, alimente. Locuitorii din Valea Jiului nu se prea

apleacã asupra acestor copii. În afarã de pâinea lui Sfântul Anton, pe care credincioºii o aduc în fiecare zi de marþi la Sfânta Liturghie se adunã pâinea pentru copilaºi, doar primãria când mai trimite pachete. Nu ºtiu în ultimii nouã ani sã fi primit alte ajutoare”, a declarat Eva Acs, directorul Centrului de Plasament ”Cor Iesu” din Petroºani.

legal, dacã nu îmi este o persoanã cunoscutã ºi de încredere îmi este imposibil sã pot sã îi dau chiar ºi pentru o singurã zi. O persoanã pe care o vãd pentru prima datã în viaþã nu are cum sã prezinte încredere, dar dacã cineva ar dori sã facã acest lucru ar face bine sã ne viziteze, sã povesteascã cu aceºti copilaºi ºi dacã simte nevoia sã o facã mai

Poate mulþi dintre noi suntem obiºnuiþi cu vacanþe exotice sau cãlãtorii prin diferite colþuri ale lumii. Pentru noi, lumea este vastã, însã pentru copiii de la centrul de plasament viaþa înseamnã cei patru pereþi ai centrului ºi doar câteodatã o micã evadare ACASÃ, doaã cã pentru ei acasã înseamnã o camerã sãracã, fãrã luminã, fãrã PERSPECTIVE. Copiii de la centrul de plasament au nevoie de atenþie, chiar ºi puþinã. Au nevoie de cineva care sã le arate ce înseamnã o FAMILIE, ce înseamnã LUMEA. ”Nu a manifestat prea multã lume acest lucru, sã vinã sã îi plimbe sau sã îi ia sã petreacã câteva ore alãturi de copiii lor. Au fost câteva persoane cãrora le-am explicat cã dacã îmi sunt total necunoscute mie, care în primul rând pentru toþi copiii sunt tutore

des atunci este invitatul nostru ºi devine prietenul ºi cunoscutul nostru, prin urmare poate sã ia acasã un copilaº pe o perioadã mai scurtã. Cel mai important este sã le acordãm atenþie pentru cã atunci aceºti copilaºi nu se simt marginalizaþi. fenomenul hospitalismului îºi aratã colþii ºi dacã impactul cu exteriorul este mai frecvent, dacã aceºti copilaºi vãd lumea ºi din afarã, nu doar din perspectiva acelei cãsuþe sãrãcãcioase, a acelei familii foarte sãrace sau care prezintã pericol pentru ei. Se întâmplã foarte rar sã fie duºi acasã ºi atunci ei doar acel ceva îl vãd, sãrãcie. Ei când sunt raracasã numai acea lume o cunosc, ar fi bine sã cunoascã ºi o altã lume, un alt apartament ºi o altã familie pentru cã noi încercãm sã le oferim un model de familie, dar modelul nostru de familie este o

mamã socialã care locuiºte zi ºi noapte cu ei, din 1 ianuarie pânã în 31 decembrie”, mai spune tutorele copiilor, Eva Acs. Unii dintre ei au ºi uitat de când sunt la centru. Unii sunt aici de când s-au nãscut. În acest caz se aflã ºi Cristi, un bãiat de nouã ani, care este la centrul de plasament de când acesta ºi-a deschis porþile. ” Sunt aici de 9 ani ºi îmi place. Voi petrece sãrbãtorile cu prietenii mei de aici. Sunt ca ºi fraþii mei, dar mai am cinci fraþi adevãraþi”, spune Cristi. Dintre cei peste 170 de copii câþi sunt la centrul de plasament ”Cor Iesu” sunt ºi copii care au alãturi de ei o parte din FAMILIE, sunt alãturi de fraþii lor. ”Sunt aici de trei ani ºi am 11 ani. mi se pare foarte frumos aici. De sãrbãtori mã voi distra cu prietenii mei ºi sper sã fie foarte frumos. Sunt aici prietenii mei ºi e ºi sora mea aici. Mami a plecat în Italia ºi nu putem sã mergem acasã”, spune Tabita. ”Am 12 ani ºi sunt de 3 ani aici. Mi se pare foarte frumos, mã înþeleg foarte bine cu toatã lumea. Sãrbãtorile mi le voi petrece poate aici, dacã mã ia unchiul când are bani. Mama e în Italia, tatã nu am, nu ºtiu de el ºi mai am cinci fraþi care sunt aici”, povesteºte Maria Laura. Poveºtile din spatele zâmbetelor acestor copii sunt triste. Ei nici nu ºtiu cu adevãrat ce se întâmplã cu FAMILIA lor, însã cei care le cunosc fiecare poveste sunt angajaþii centrului care pentru aceºti copii sunt ºi MAMÃ ºi TATÃ. Angajaþii centrului sunt cei care se aflã mereu alãturi de aceºti copii care au fost aduºi pe lume de mame care au uitat de ei. Monika BACIU


10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 12 Decmebrie 2013

Complexul Energetic Hunedoara se pregãteºte pentru listarea pe bursa internaþionalã

C

omplexul Energetic Hunedoara va fi listat anul viitor la bursã, alãturi de alte companii din domeniul energetic. Daniel Chiþoiu, Viceprim-ministru, Ministrul Finanþelor Publice s-a întâlnit cu o delegaþie a Bursei de la Londra (London Stock Exchange) ºi a purtat discuþii în acest sens. Carmen COSMAN Întâlnirea vine dupã succesul internaþional al listãrii pe bursã a Companiei Romgaz ºi a interesului deosebit manifestat de investitorii strãini pentru sectoare româneºti cu potenþial investiþional, respectiv energie, transporturi, agricol. Iar oficialii români dau asigurãri cã în

2014 vor fi listate pe bursã o serie de companii de stat, în special din domeniul energiei, printre care ºi Complexul Energetic Hunedoara. Membrii delegaþiei Bursei de la Londra au subliniat cã investitorii vãd un potenþial enorm în aceastã zonã, prin urmare pregãtirea din timp a urmãtoarelor listãri ar putea aduce beneficii substanþiale Guvernului ºi companiilor

de stat care vor fi listate. Membrii delegaþiei s-au arãtat dispuºi sã construiascã împreunã cu oficialii români un cadru strategic de colaborare pentru a putea atinge cu succes obiectivele stabilite în cadrul procesului de privatizare a companiilor. Tot pentru anul viitor este prevãzutã ºi privatizarea CEH. Potrivit angaja-

mentelor Guvernului asumate faþã de Fondul Monetar Internaþional, Banca Mondialã ºi Comisia Europeanã, compania ar fi trebuit privatizatã în acest an, însã procesul a fost amânat pentru 2014. Conform indicatorilor economici, CEH - care produce electricitate prin arderea huilei din minele din Valea Jiului - are o put-

ere instalatã de 1.435 MW ºi asigurã aproximativ 5% din producþia de energie a þãrii. Complexul Energetic Hunedoara a luat fiinþã la 1 noiembrie 2012, în urma fuziunii societãþilor Electrocentrale Deva ºi Electrocentrale Paroºeni, iar din luna august în CEH au fost înglobate ºi cele patru mine viavile, respectiv Lonea, Livezeni, Vulcan ºi Lupeni. Capitalul social al CE Hunedoara S.A. este de 203.396.080 lei ºi este deþinut de statul român prin Ministerul Economiei în proporþie de 100%. Societatea, condusã de Daniel Andronache, este consideratã singurul mare producãtor de energie electricã din zona de centru ºi nord-vest a þãrii.

Cartofii ºi ouãle, produsele alimentare cu cele mai mari creºteri de preþuri în noiembrie

C

artofii ºi ouãle au fost ºi în luna noiembrie produsele alimentare care s-au scumpit cel mai mult, la fel ca ºi în octombrie, cu 6,11%, respectiv cu 5,03%, în timp ce ieftiniri au fost înregistrate la citrice ºi fructe meridionale cu 8,29% ºi la fructe ºi conserve din fructe cu 3,98%, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Naþional de Statisticã. De la începutul anului, cel mai mult s-au scumpit fasolea boabe cu 13,84%, cartofii cu 10,07%, în timp ce ouãle ºi pâinea s-au ieftinit cu 21,44%, respectiv cu 11,41%. Per ansamblu, produsele alimentare s-au ieftinit cu 0,15% în noiembrie, iar de la începutul anului preþurile la alimente sau redus cu 2,42%. În noiembrie au mai

fost consemnate creºteri de preþuri la fasolea boabe cu 2,16%, iar ieftiniri la ulei comestibil cu 1,37%. Zahãrul, berea ºi carnea de pasãre au înregistrat, de asemenea, ieftiniri între 0,05% ºi 1,17%. Pe de altã parte, tarifele mãrfurilor nealimentare au crescut în noiembrie cu 0,06% ºi cu 3,46% de la începutul anului. La

acest capitol, scumpiri au fost înregistrate la încãlþãmintea din piele cu 0,51%, energie termicã — 0,37%, iar ieftiniri uºoare au fost

doar la combustibili cu 0,12%. De la începutul anului, cel mai mult s-au scumpit gazele naturale — 9,25%, energia electricã — 7,90% ºi cãrþile, ziarele ºi reviste — 5,21%. Tarifele la servicii sau majorat cu 0,10% în noiembrie ºi cu 3,22% de la începutul anului. Creºteri uºoare au

fost consemnate la serviciile de îngrijire medicalã 0,23% ºi la cele din restaurante, cafenele ºi cantine — 0,26%, iar de la începutul anului, cel mai mult au crescut tarifele la apã, canal ºi salubritate, cu 11,96%, alte servicii — 5,88% ºi transportul urban — 4,04%. Preþurile de consum au rãmas relativ stabile în luna noiembrie 2013 faþã de luna precedentã, înregistrând o

CASA DE CULTURà “ION DULÃMIÞÔ PETROªANI OFERà SPAÞII DE ÎNCHIRIAT LA PREÞURI EXTREM DE ATRACTIVE

Relaþii la nr. 0722.448.428

scãdere uºoarã de 0,01%, iar rata anualã a inflaþiei, pe ultimele 12 luni, a coborât la 1,83%, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Naþional de Statisticã /INS/. În octombrie 2013, rata anualã a inflaþiei a fost de 1,88%. Creºterea medie a preþurilor pe total, în ultimele 12 luni (decembrie 2012 — noiembrie 2013) faþã de precedentele 12 luni (decembrie 2011 — noiembrie noiembrie 2012), determinatã pe baza IPC, este 4,3%, iar cea determinatã pe baza indicelui armonizat al preþurilor de consum (IAPC) este 3,5%. Potrivit datelor INS, în luna noiembrie 2013, faþã de luna anterioarã, alimentele s-au ieftinit cu 0,15%, în timp ce mãrfurile nealimentare ºi tarifele serviciilor au crescut cu 0,06%, respectiv cu 0,10%. Rata medie lunarã a inflaþiei în cele 11 luni din 2013 a fost de 0,1%, faþã de nivelul de 0,4% consemnat în aceeaºi perioadã a anului trecut. AGERPRES


Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Joi, 12 Decembrie 2013

Sondaj: Jumãtate dintre români considerã comunismul “un lucru rãu”; cealaltã jumãtate - "un lucru bun"

R

omânii au pãreri împãrþite în ceea ce priveºte efectele regimului comunist, 45,5% dintre respondenþii la sondajul INSCOP "Percepþii asupra regimului comunist" considerând cã acesta a însemnat "un lucru rãu" pentru România, în timp ce 44,7% dintre cei chestionaþi afirmã cã a fost "un lucru bun". Procentul celor care sunt de pãrere cã regimul comunist a fost "un lucru bun" creºte odatã cu vârsta subiecþilor ºi scade odatã cu creºterea nivelului de educaþie. Astfel, persoanele cu vârsta peste 65 de ani au rãspuns, în proporþie de 51,7%, cã

acest regim a avut mai degrabã efecte pozitive asupra românilor, în timp 42,9% dintre aceºtia au rãspuns cã a fost "un lucru rãu pentru România". Tinerii însã, cu vârste cuprinse între 18 ºi 34 de ani, considerã numai în proporþie de 34,1% cã

regimul comunist a fost "un lucru bun", peste 50% dintre tinerii intervievaþi (51,2%) afirmând cã

acest regim a avut mai degrabã efecte negative. În ceea ce priveºte nivelul de trai în

perioada regimului comunist comparat cu cel din perioada actualã, 44,4% dintre cei care au rãspuns son-

dajului INSCOP considerã cã se trãia mai bine înainte de 1989, 33,6% cred cã se trãia mai rãu, 15,6% cã se trãia la fel, iar 6,4% nu au rãspuns sau nu au ºtiut sã rãspundã la aceastã întrebare. Sondajul a fost realizat de INSCOP Research la comanda cotidianului "Adevãrul", în perioada 7 — 14 noiembrie 2013, volumul eºantionului fiind de 1.055 persoane ºi reprezentativ pentru populaþia României de 18 ani ºi peste 18 ani. Eroarea maximã admisã a datelor este de a 3%, la un grad de încredere de 95%, eºantionul fiind de tip multi-stratificat, probabilistic. AGERPRES

Românii muncesc 6 zile pe lunã pentru plata taxelor salariale

A

ngajaþii români lucreazã aproximativ ºase zile pe lunã doar pentru a-ºi plãti taxele salariale cãtre stat, similar cu cehii, cu o zi mai puþin decât ungurii dar aproape dublu comparativ cu ucrainienii, potrivit unei analize realizate de compania de consultanþã Accace. Studiul ia în calcul contribuþiile sociale ºi impozitul pe venitul obþinut din salarii valabile la sfârºitul lunii noiembrie, în ºase state din regiune, respectiv Ucraina, Polonia, Ungaria, Slovacia, România ºi Cehia, datorate de angajaþii cu un salariu net de 1.000 de euro, cu un program normal de lucru de opt ore pe zi, timp de 21 de zile pe lunã. "Cele mai ridicate taxe plãtite de angajat, respectiv contribuþiile sociale ºi impozitul pe venitul din salarii, le regãsim în Ungaria, urmatã de Cehia ºi România. Polonia ºi

Slovacia au aproximativ acelaºi nivel al taxelor totale plãtite de angajat, iar angajaþii ucrainieni plãtesc cel mai puþin. Deoarece majoritatea angajaþilor îºi negociazã salariul net, foarte mulþi dintre aceºtia nu sunt cu adevãrat conºtienþi cã diferenþa dintre salariul brut ºi cel net reprezintã timpul de lucru efectiv pe care aceºtia îl presteazã într-o lunã doar pentru a-ºi plãti toate aceste taxe cãtre stat", a declarat, în comunicat, Maria Cojocariu, payroll manager Accace în România. Potrivit analizei Accace, angajaþii din Ungaria

lucreazã circa 34% din timpul de muncã dintr-o lunã, aproximativ ºapte zile, pentru plata taxelor cãtre stat, în timp ce aproximativ 30% din munca prestatã de angajaþii din Cehia ºi România într-o lunã, aproximativ ºase zile, reprezintã de fapt timpul prestat pentru acoperirea valorii contribuþiilor sociale ºi a impozitului. În top urmeazã angajaþii polonezi ºi slovaci, care muncesc aproximativ cinci zile, respectiv 25% din timpul de muncã lunar, pentru acoperirea contribuþiilor ºi a impozitului pe venit, în timp ce ucrainienii lucreazã doar puþin peste 3 zile jumãtate, respectiv 18% din timp, aceºtia din urmã având însã un nivel foarte scãzut al contribuþiilor sociale datorate de angajat, spre deosebire de restul þãrilor analizate. Situaþia în þãrile com-

parate în ceea ce priveºte contribuþiile datorate statului de cãtre angajatori este destul de echilibratã, cu excepþia

Poloniei, unde angajatorul datoreazã cele mai scãzute taxe pentru plata unui salariu net de 1.000 de euro. La polul opus se situeazã Cheia, unde angajatorul plãteºte taxe care aproape ating pragul de 500 de euro, pentru a acorda acelaºi salariu net. În acest top, România

ocupã penultimul loc, dupã Polonia, angajatorii plãtind cãtre stat contribuþii sociale de aproximativ 400 de euro, potrivit Accace. "Nivelul ridicat al contribuþiilor sociale datorate de angajatori, cât ºi de angajaþi, ar putea fi un lucru prielnic pentru aceºtia dacã în timp, sumele strânse la bugetul statului s-ar reflecta în beneficii ulterioare, precum pensii ridicate, servicii medicale complete sau sprijin în caz de ºomaj, însã din pãcate numãrul mare de beneficiari din prezent, precum ºi proasta administare a fondurilor colectate, nu asigurã asistenþa necesarã în viitor", a conchis Cojocariu. Mediafax

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ


12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 12 Decembrie 2013

Colindãtorii din Oltenia au asaltat Valea

C

olindãtori din zone îndepãrtate ale þãrii vin în fiecare an, în judeþul nostru pentru a câºtiga câþiva bãnuþi. Cetele de colindãtori sunt în special din zona Olteniei ºi de fiecare datã se opresc pentru câteva zile în Valea Jiului, ca mai apoi sã cutreiere Þara Haþegului, iar de sãrbãtori sã ajungã în capitala judeþului, acolo “unde se fac bani buni” dupã cum spun tinerii. Maximilian GÂNJU Spun cã vor reuºi sã câºtige de pe urma colindatului bani destui pentru a-ºi asigura traiul pe perioada de iarnã. Dorm pe unde apucã ºi colindã cât e ziua de lungã strãzile oraºelor pe unde ajung. Joacã, recitã poezii, cântã cu patos colinde îndemnându-i pe trecãtori sã le lase un ban în cutie „pentru a avea noroc ºi fericire”. Costumaþi þipãtor dau spectacole prin centrul oraºului, în zonele aglomerate, printre blocuri sau pe la firme dacã sunt chemaþi. Chiar dacã colindul lor este o adaptat la vremurile mai noi, are destui spectatori.

C

olindatul la „mall”

Pe strãzile din Petroºani, de ieri, ºiau fãcut apariþia douã echipe de colindãtori. Ambele sunt din zona Olteniei, din localitãþi ca Strãhaia sau

Ciurdei. Au intrat ºi în cel mai mare centru comercial din centrul Petroºaniului, unde cu larma creatã au fost o atracþie pentru cumpãrtori iar un stres pentru vânzãtori. Pânã sã vinã paznicii ºi sã-i scoatp afarã, tinerii au colindat jumãtate din centru ºi nu degeaba, pentru cã îndrãzneala le-a fost rãsplãtitã cu bani furmoºi de cei aflaþi la cafenele din centrul comercial. „Venim în fiecare an

ºi ne oprim câte o sãptãmânã ºi aici în Valea Jiului. Nu merge grozav dar facem ceva bani, mai mult decât la noi. Nu facem cine ºtie cât de pe stradã,

bani buni ies seara când colindãm pe la patroni. Vin dupã noi, sau ne spun unde sã mergem ºi sã colindãm. ªi sunt destui oameni bogaþi în Valea Jiului care ne

P

rotesteazã pentru cã i s-a refuzat protestul, dar înainte de asta ar fi vrut sã protesteze fãrã vreun motiv anume, ci doar pentru a-ºi arãta dezaprobarea faþã de lucrurile care nu-i convin în þara asta. Este cazul unui bãrbat din Lupeni.

Un pensionar din Lupeni protesteazã de unul singur în fiecare zi, timp de o orã, în faþa primãriei. Autoritatea localã nu i-a aprobat însã acþi-

unea, dar bãrbatul tot o face. „Protestez în faþa primãriei pentru cã domnul primar nu a vrut sã-mi aprobe autorizaþia pentru o manifestaþie paºnicã pe care am vrut sã o fac timp de o sãp-

care vin de sãrbãtori din strãinãtate ºi facem bani buni. Nu stãm decât vreo trei zile ºi câºtigãm cât pentru toate celelalte localitãþi la un loc. Secretul este sã îmbini colindul lãsat de moºi cu versuri mai actuale” mai spune colindãtorul. Pentru o zi de “muncã”, un colindãtor se alege de pe stradã cu 200-300 de lei.

“Iniþial vroiam sã protestez pentru tot felul de probleme generale care se întâmplã în þara asta, pentru halul în care am ajuns. Sunt mai multe motive, dar nu am probleme personale eu ”, a mai spus protestarul. În schimb, primarul Cornel Resmeriþã spune cã s-a gândit doar la sãnãtatea bãrbatului atunci când a refuzat sã-ºi dea acordul pentru protest. “ Omul avea o listã cu 10 puncte ºi vroia sã protesteze 10 zile. Nu

am putut sã fiu de accord cu aºa ceva, pentru cã m-am gândit în primul rând la sãnãtatea lui. Dimineaþã au fost -12 grade. Deci, nu pot sã-i semnez autorizaþia”, a declarat Cornel Resmeriþã, primarul Municipiului Lupeni. Totuºi, vãzând cã nu este lãsat sã protesteze legal, cu hârtie cu tot, bãrbatul tot o face în fiecare zi, timp de o orã, între 12:00 ºi13:00 ºi are cu el o pancartã pe care scrie cã primarul îi încalcã drepturile.

cheamã sã le colindãm în particular”, spune Andrei, ºeful unui grup de colindãtori. Tânãrul are 31

Protesteazã pentru nimic

Luiza ANDRONACHE

de ani ºi este pentru al cincilea an în Valea Jiului, de sãrbãtori. Spune cã îi place zona ºi oamenii, iar de aici pleacã spre Haþeg, Deva ºi mai apoi la Arad unde îºi petrece ºi Crãciunul. „La Deva ºi Arad este treabã serioasã, dar ºi competiþia este mare pentru cã vin foarte multe grupuri de colindãtori din toatã þara. Acolo sunt foarte mulþi bogãtaºi

tãmânã”, a afirmat protestatarul Dezideriu Darlaci. De fapt, lupeneanul nu are un motiv anume pentru care a vrut sã protesteze iniþial, dar acum l-a gãsit: refuzul primãriei de a-i da autorizatie.


Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Joi, 12 Decembrie 2013

Ilegalitãþi la perchezitia informaticã în cazul Berbeceanu?

S

istemele de calcul ridicate în urma percheziþiei domiciliare efectuate la locuinºa fostului ºef al BCCO Alba, comisarul Traian Berbeceanu, ar fi ajuns la Structura Centralã DIICOT din Bucureºti desigiliate. Potrivit unor surse de încredere, calculatoarele ridicate la percheziþia domiciliarã au fost sigiliate în prezenþa lui Berbeceanu, iar ofiþerul a refuzat sã asiste la percheziþia informaticã cerutã de DIICOT Alba, pentru cã apãrãtorul sãu nu era de faþã ºi nu se respecta procedura. Maximilian GÂNJU Numai cã, la Structura Centralã, unde Berbeceanu a fost soclicitat sã asiste la percheziþia informaticã, toate calculatoarele precum ºi

suporturile de stocare a datelor erau desigilate. În acest fel procedurile au fost încãlcate mai spun sursele pentru cã la desigiliarea lor ar fi trebuit sã asiste atât învinuitul cât ºi apãrãtorul sãu,

început demersurile pentru a afla cine a încãlcat procedura, dar mai ales drepturile clientului sãu. La începutul lunii noiembrie, dosarul fostului sef al BCCOA Alba, comisarul sef Traian Berbeceanu, a

fost preluat de catre DIICOT - structura centralã. Motivul pentru care s-a dispus acest lucru a fost pentru a fi înlaturate orice suspiciuni cu privire la modul în care se efectueaza cercetãrile în cauzã.

iar apoi se putea proceda la percheziþia informaticã. În plus existã informaþii cum cã s-ar fi clonat de cãtre SRI, toate informaþiile aflate în calculatoare. Apãrãtorul fostului ºef al BCCO Alba a

S-a aruncat de pe bloc ºi era sã arunce tot imobilul în aer

U

n tânãr de 21 de ani, din Deva, a decis sã renunþe la viaþã ºi s-a aruncat de la etajul 9 al unui bloc turn. Numai cã gestul tânãrului putea sã-i coste viaþa ºi pe restul locatarilor din blocul respectiv. Carmen COSMAN Situaþie neobiºnuitã la Deva, unde gestul suicidal al unui tânãr de 21 de ani i-a pus în pericol ºi pe restul locatarilor. Tânãrul s-a aruncat de la etajul 9 al unui bloc turn situat pe bulevardul Nicolae Bãlcescu, din municipiul Deva. Locatarii imobilului au sunat la 112 ºi au alertat echipajele de para-

medici ºi pompieri de la Detaºamentul din Deva. „Echipele de intervenþie, ajunse în doar câteva minute la

faþa locului, au constatat cã în pasajul de trecere, din casa scãrii unui bloc turn, se afla un bãrbat care prezen-

Urmãrit naþional prins la Petroºani

U

n tânãr de 29 de ani, din Petroºani, a fost gãsit de poliþiºtii din Petroºani ºi dus în arest, la Bârcea Mare. Carmen COSMAN Poliþiºtii Biroului Investigaþii Criminale Petroºani au efectuat, în cursul zilei de ieri, o acþiune în urma cãreia a fost identificat Ionuþ C., de 29 de ani, din Petroºani – urmãrit

naþional ºi internaþional. Pe numele bãrbatului, Judecãtoria Petroºani a emis, în data de 27.03.2013, un mandat de executare a pedepsei închisorii prin care a fost condamnat la o pedeapsã cu

închisoarea de 2 ani ºi 6 luni pentru comiterea infracþiunii de furt calificat.

ta traumatisme grave generate de cãderea de la înãlþime, medicii de la Serviciul Judeþean de Ambulanþã declarând decesul bãrbatului, în vârstã de 21 de ani. Deoarece în casa scãrii se simþea un puternic miros de gaz, echipele de intervenþie au constatat cã, în cãdere, trupul bãrbatului a fisurat o þeava de gaz, motiv pentru care au asigurat mãsuri de prevenire a izbucnirii unui incendiu”, a declarat Anemona Doda, purtãtor de cuvânt al ISU Hunedoara. Pentru a

Persoana în cauzã a fost depistatã ºi încarceratã în Penitenciarul Bîrcea Mare, în vederea executãrii pedepsei.

preîntâmpina orice nenorocire, pompierii au solicitat asistenþa echipajelor de intervenþie ale societãþii de distribuþie a

gazului care s-au deplasat operativ ºi au realizat întreruperea alimentãrii cu metan a blocului.


14 Program & Horoscop

10:30 Dosar România (r) 11:30 Dispãruþi fãrã urmã (r) 12:00 Europa mea (r) 13:00 De joi pânã joi 13:55 Ia-mã acasã de Crãciun! 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Akzente 16:50 Lozul cel mare 17:45 Interviu cu Mihai Tãnãsescu 18:15 Maºini, teste ºi verdicte 18:45 Clubul celor care muncesc în România 18:50 Ora de business 20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor care muncesc în România

10:30 Cireaºa de pe tort (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Poveºti din jurul lumii 12:30 Teleshopping 13:00 Fete de mãritat 13:30 Teleshopping 14:00 Vacanþã ºi terapie (r) 15:00 Focus 15:30 Focus Monden (r) 16:00 Regina cumpãrãturilor 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Miss Agent Secret 2: Înarmatã ºi seducãtoare

10:00 10:55 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:30

ªtirile dimineþii Business B1 la zi Evenimentul Zilei ªtirile B1 Talk B1 România acum ªtirile B1 România, acum Butonul de panicã ªtirile B1 Aktualitatea B1 Bunã seara, România Sub semnul întrebãrii

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Next Star 23:30 Un show pãcãtos

Cronica Vãii Jiului | Joi, 12 Decembrie 2013

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Henry Poole (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 O mare cumpãnã 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:00 Fotbal Europa League 22:00 ªtirile Pro TV 22:30 Alte 48 de ore 0:30 Serviciul Român de Comedie (r)

21 martie *** 20 aprilie Zi prielnicã pentru ieºiri cu prietenii. Aveþi posibilitatea sã rezolvaþi uºor probleme familiale. Vi se contureazã un plan de afaceri la care vã gândiþi de multã vreme. Dacã mai aveþi dubii, apelaþi la o persoanã mai în vârstã.

10:45 Teleshopping 11:00 Maricruz (r) 12:00 Viaþã de împrumut (r) 13:00 Teleshopping 13:30 Viaþã de împrumut (r) 14:30 Triumful dragostei 15:30 Suflet de gheaþã 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Diamantul nopþii 18:30 Maricruz 19:30 Viaþã de împrumut 21:30 Furtuna din adâncuri 22:30 Poveºtiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Friendzone 0:00 Poveºtiri adevãrate (r)

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 14:45 Teleshopping 15:30 Inima nu respectã reguli 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Îmi place sã-þi mulþumesc 20:15 Solomon

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Rezumat Champions League 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Rezumat Champions League 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal: Chelsea Steaua 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal: Chelsea Steaua 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 EuroFotbal 15:00 ªtirile Digi Sport 15:15 Rezumat Champions League 16:00 ªtirile Digi Sport 16:30 Campionii Digi Sport 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 EuroFotbal - Radu

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai Partenerul de viaþã vã impresioneazã cu un cadou la care nu vã aºteptaþi. Spre searã, vã simþiþi bine împreunã, la o ieºire cu prietenii. Asculaþi-vã intuiþia, pentru a lua o decizie corectã la serviciu. Încercaþi sã vã faceþi timp ºi pentru o persoanã mai în vârstã din familie!

22

22

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Colegii de serviciu ºi partenerul de viaþã vã apreciazã pentru dorinþa de schimbare ºi înnoire. Organizaþi-vã cât mai riguros ºi nu pierdeþi timpul! Azi aveþi spor în tot ce faceþi. Se pare cã nu staþi prea bine cu banii, dar vã descurcaþi. 10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 2 12:00 Profetul 13:15 Pastila Vouã (r) 13:45 Mica mireasã (r) 14:45 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 15:30 Copii contra pãrinþi (r) 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Mica mireasã 20:15 Suflete pereche 21:15 Vlad

21

23 iulie *** 22 august

Intenþionaþi sã vã implicaþi mai mult în treburile casei, iar partenerul de viaþã este încântat. Relaþiile cu cei din jur sunt foarte bune ºi puteþi sã încheiaþi contracte sau sã semnaþi documente oficiale. Nu uitaþi sã vã consultaþi cu partenerul de viaþã.

23 august *** 22 septembrie

Aveþi o capacitate de comunicare foarte bunã ºi rezolvaþi mai uºor toate problemele. Aveþi succes în societate ºi în toate activitãþile legate de cãmin. Puteþi face planuri de viitor, pentru cã aveþi idei excelente, pe care vi le apreciazã atât partenerul de viaþã.

Puteþi rezolva o problemã financiarã care vã frãmântã de multã vreme. S-ar putea ca dimineaþa sã vi se propunã o colaborare. Este momentul sã vã consolidaþi relaþiile de prietenie ºi de afaceri. Profitaþi de aceastã conjuncturã favorabilã!

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Este o zi destul de dificilã, în care aveþi multe de rezolvat. Principala problemã s-ar putea sã fie de naturã financiarã, dar nu vã faceþi griji. Sunteþi hotãrât ºi plin de energie, aºa cã reuºiþi sã faceþi faþã tuturor activitãþilor.

Dimineaþa sunteþi hotãrât sã faceþi câteva schimbãri în camin, dar nu sunteþi sigur cã partenerul de viaþã va fi de acord. Stabiliþivã clar prioritãþile ºi v-aþi asigurat succesul! Nu vã susþineþi opiniile cu încãpãþânare.

23 noiembrie *** 20 decembrie Aveþi ºanse de reuºitã în orice domeniu, mai ales la examene. Relaþiile sentimentale merg bine, dar fiþi mai atent la problemele partenerului de viaþã.

21 ianuarie *** 20 februarie

Simþul practic ºi dorinþa de schimbare vã ajutã sã intraþi în afaceri. S-ar putea ca un prieten sã vã propunã o colaborare aparent profitabilã. Nu vã grãbiþi sã promiteþi nimic! Consultaþi-vã ºi cu partenerul de viaþã.

21 decembrie *** 20 ianuarie Un prieten vã dã de gândit, sfãtuindu-vã sã vã temperaþi dorinþa de a câºtiga bani cu orice preþ. Încercaþi sã vedeþi ºi alte interese decât cele de naturã materialã! Acordaþi mai mult timp studiului.

21 februarie *** 20 martie S-ar putea sã începeþi o nouã etapã, mai ales în plan social sau sentimental. Nu este exclus sã demaraþi o afacere. Sunteþi comunicativ ºi puteþi avea succes în cãlãtorii. Fiþi atent la cheltuieli.


Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Joi, 12 Decembrie 2013

Agenþia Naþionalã de Administrare Fiscalã ramburseazã în luna decembrie cea mai mare valoare a TVA din 2013

A

genþia Naþionalã de Administrare Fiscalã (A.N.A.F.) ramburseazã, în luna decembrie, cea mai mare valoare TVA din 2013: 1.565,02 milioane lei. Potrivit reprezentanþilor ANAF în selecþia lunii decembrie 2013 au fost cuprinse, în ordinea vechimii, toate deconturile de TVA, soluþionându-se prin restituire deconturile a cãror vechime este de pânã la data de 02.12.2013. Deconturile de TVA sunt cu compensare ºi restituire, care totalizeazã 1.497,65 mil. lei, din care se compenseazã suma de 52,94 mil. lei ºi se restituie suma de 1.444,71 mil. lei; respectiv deconturi cu compensare integralã în valoare de 67,37 mil. lei; În cazul compensãrilor totale sau parþiale se

soluþioneazã toate deconturile pentru care s-a emis decizia de rambursare, iar în cazul sumelor de restituit, care totalizeazã 1.444,71 mil. lei, plata efectivã a fost programatã în douã tranºe:prima tranºa (09 decembrie): 522,00 mil. lei; iar tranºa a doua (24 decembrie): 922,71 mil. lei.

Evenimente Primaria Petroºani în luna decembrie Primãria municipiului Petrroºani organizeazã marþi, 17 decembrie 2013, premierea familiilor care au împlinit 50 ºi, respectiv, 60 de ani de casnicie. Cu acest prilej primarul Tiberiu Iacob Ridzi va decerna "Diplome de Fidelitate" pentru 7 familii care au împlinbit 50 de ani de cãsnicie ºi alte 12 "Diplome de Longevitate" pentru familiile care au împlinit 60 de ani de cãsãtorie. Evenimentul va avea loc la Sala de de Marmura a Primariei municipiului Petroºani.

Primãria municipiului Petroºani organizeazã marþi, 17 decembrie 2013, orele 16,00 la Sala de Marmurã a Primãriei ediþia a aVI-a a tradiþionalului "Festival de Colinde", cu participarea colindãtorilor de la unitãþile de învãþãmânt din localitate, a corurilor de la bisericile din Petroºani ºi a grupul vocal al Detaºamentului de Pompieri.

Program de sãrbãtori la NATALIA ARE taxe ºi impozite NEVOIE DE

T

axele ºi impozitele locale se pot achita pânã în data de 20 decembrie. Cu ocazia sãrbãtorilor de iarnã majoritatea instituþiilor publice au programe modificate în aceastã lunã. Astfel, la Lupeni, contribuabilii îºi pot achita dãrile pânã în data de 20 decembrie. Cei care nu îºi achitã taxele ºi impozitele locale pânã la data menþionatã, vor avea posibilitatea sã o facã abia anul viitor începând cu data de 14 ianuarie. Monika BACIU ”La primãria municipiului Lupeni, în anul 2013, ultima zi în care se vor face încasãri la casieria serviciului venituri buget local este 20/12/2013. În anul 2014 serviciul venituri buget local (impozite ºi taxe locale) îºi va incepe activitatea de

lucru cu publicul în data de 14/01/2014”, se aratã într-un comunicat al Primãriei Lupeni. Procentul de încasare a taxelor ºi impozitelor la Lupeni nu se cunoaºte. Asta pe motiv cã reprezentanþii Biroului de Taxe ºi Impozite nu pot comunica informaþiile.

Atenþie la creanþele fiscale!

A

genþia Naþionalã de Administrare Fiscalã reaminteºte contribuabililor faptul cã, potrivit art. 111a din Ordonanþa Guvernului nr. 92/2003, privind Codul de procedurã fiscalã, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, creanþele fiscale pentru care, potrivit Codului fiscal sau altor legi care le reglementeazã, scadenþa ºi termenul de declarare se împlinesc la 25 decembrie, sunt scadente ºi se declarã pânã la data de 21 decembrie. În situaþia în care data de 21 decembrie este zi nelucrãtoare, creanþele fiscale sunt scadente ºi se declarã pânã în ultima zi lucrãtoare anterioarã datei de 21 decembrie.

Având în vedere aceste prevederi legale pentru anul 2013 declararea ºi plata creanþelor fiscale se va efectua pânã la data de 20 decembrie, inclusiv.

VÂNZÃRI

Vând/închiriez garaj zona Poarta 2 Gerom la stradã. Relaþii la 0734.543.820 Vînd teren ºi casa P+1 în Târgu-Jiu, str. George Coºbuc Nr. 2A, realizatã ºi finisatã în 2000 cu toate utilitãþile: apã, gaze, canalizare, izolaþie termosistem ºi termopane. Suprafaþã de teren 800 mp. Anexe: beci suprafaþã de 30 mp, garaj dublu pentru 2 autoturisme. Preþ negociabil. Telefon: 0727/874 449

Vând teren intravilan, zona Valea Ungurului Vulcan, în suprafaþã de 2600 mp. Acces auto, aproape de DN66, cu utilitãþi. Preþ, 8 euro/mp, negociabil. Contact 0722448428. Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727150264. Preþ negociabil.

NOI!

Ar fi vrut sã fie în banca de la ºcoala din Petrila, dar acum e la spital. Natalia e un copil de 11 ani, din Petrila, premiantã, dar care trãieºte o dramã ce o þine imobilizatã într-o capcanã. Copilãria ei depinde de 8.000 de euro, pe care familia sa nu îi are. Totul s-a întâmplat într-o zi fatidicã, atunci când era împreunã cu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferul unui TIR i-a izbit în plin. A stat sãptãmâni în spital, iar acum are nevoie de o protezã, ca sã poatã fi din nou copilul premiant, de care pãrinþii sãi sunt mândri. Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat: politraumatism cranio-cerebral, dar ºi un traumatism toraco-abdominal. Abia luase premiul I la un concurs denumit “Centura mea de siguranþã” ºi s-a trezit imobilizatã la pat. Tragicul sãu destin ar putea fi remodelat, dacã o ajutãm. Natalia are nevoie de o protezã ce se fabricã doar în Elveþia ºi în aceste zile e la un spital din Bucureºti, unde aºteaptã ca pãrinþii sãi sã facã imposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!

Nr. Cont 5675710247959 RON01 BANCPOST Titular cont: Bãran Mariana


16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 12 Decembrie 2013

În discuþii cu Krantz Eurocenter

Primãria Petroºani achitã sãptãmâna aceasta datoriile cãtre administratorul domeniului schiabil

A

dministraþia localã de la Petroºani va achita în cursul acestei sãptãmâni datoria pe care o are faþã de societatea care administreazã domeniul schiabil din Parâng. La finele sãptãmânii trecute, firma Krantz Eurocenter a denunþat contractul de asociere cu municipalitatea de la Petroºani, astfel cã angajaþii de la telescaun au rãmas ai nimãnui. Primarul municipiului Petroºani dã asigurãri cã situaþia va reveni la normal. Monika BACIU ”Oamenii îºi desfãºoarã în continuare activitatea acolo, suntem în discuþii cu firma care este asociatã cu primãria. Ei au avut niºte nemulþumiri pentru cã noi am avut datorii din luna august, nu am putut sã le plãtim. Sãptãmâna aceasta vom achita datoriile ºi vom

reintra în normal”, a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob-Ridzi. În cursul acestei sãptãmâni se va decide dacã asocierea va continua în aceastã formulã. ”Sãptãmâna asta vom decide dacã vom rãmâne în aceastã formã, vom avea discuþii cu firma.

Tichete de masã, prime pentru angajaþii Spitalului Lupeni

P

rime pentru angajaþii Spitalului municipal Lupeni. Moº Crãciun va fi darnic cu angajaþii Spitalului municipal din Lupeni care vor primi cu ocazia sãrbãtorilor de Crãciun prime. Practic este vorba de acordarea de bonuri de masã. Monika BACIU ”Toþi angajaþii Spitalului municipal Lupeni vor beneficia de tichete de masã cu ocazia sãrbãtorilor de iarnã. Valoarea acestora este de aproximativ 200 de lei pentru fiecare”, a declarat Gabriel Lungu, preºedintele Consiliului de Administraþie al Spitalului municipal Lupeni. Efortul financiar pentru

acordarea acestor tichete de masã este în jur de 50 de mii de lei. 250 de salariaþi ai unitãþii medicale din vestul Vãii Jiului vor primi aceste tichete de masã din partea Consiliului de Administraþie. Acordarea primelor angajaþilor vine în urma mãsurilor de reducere a cheltuilelor de la spitalul din Lupeni.

Sãptãmâna aceasta vom achita datoria ºi atunci e altã situaþie. Este vorba de douã miliarde ºi ceva de lei vechi pe care trebuia sã îi plãtim ce înseamnã angajaþi, salarii etc.”, a mai spus edilul. Partenerii privaþi ai municipalitãþii, oficialii Kranz Eurocenter, au denunþat parteneriatul încheiat la începutul acestui an ºi a lãsat primãria sã se descurce cum poate cu telescaunul ºi celelalte instalaþii date în administrare chiar acum, la debutul sezonului de iarnã, când turiºtii au început sã vinã la munte. Aºa cã, administraþia publicã localã de la Petroºani trebuie sã gãseascã soluþii pentru preluarea angajaþilor care deservesc telescaunul ce

face legãtura dintre Petroºani ºi staþiunea montanã, dar ºi a celor care se

îngrijesc de lucrãrile realizate în cadrul proiectului de dezvoltare a staþiunii.

Tiberiu Iacob Ridzi premiazã cuplurile longevive

C

uplurile care au fãcut nunta de aur ºi chiar au depãºit-o cu 10 ani, vor fi rãsplãtite de Primãria Petroºani sãptãmâna viitoare. Aceasta este doar una dintre acþiunile festive pe care administraþia localã le are în plan pentru aceastã lunã. Luiza ANDRONACHE “Vom organiza sãptãmâna viitoare, în data de 17 decembrie o acþiune de premiere a cuplurilor care împlinesc 50 de ani de cãsãtorie, dar ºi a acelor cupluri care au 60 de ani de cãsãtorie”, ne-a declarat Tiberiu Iacob-Ridzi, primarul Municipiului Petroºani. An de an, la Petroºani, primãria organizeazã mai multe acþiuni de premiere a celor mai longevive cupluri, care sunt

un exemplu real pentru societate. “Este foarte important sã facem asta. Ei sunt un exemplu pentru noi toþi ceilalþi. Faptul cã avem multe cupluri care împlinesc aceastã frumoasã vârstã, ne face sã nu ne pierdem speranþa ºi încrederea în valorile fundamentale ale unei societãþi unde baza este familia”, a mai precizat Tiberiu IacobRidzi. Acþiunea de premiere va avea loc în

data de 17 decembrie, la ora 12:00 în sala de marmurã a primãriei, dupã care, în aceeaºi zi, tot acolo va avea loc un concert de colinde organizat ºi susþinut tot de administraþia localã.

CVJ NR. 514, JOI 12 DECEMBRIE 2013  

CVJ NR. 514, JOI 12 DECEMBRIE 2013

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you