Issuu on Google+

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 489

Cronica Vãii Jiului Joi, 7 Noiembrie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Liberalul Costel Avram a redat independenþa financiarã societãþii Apaserv Valea Jiului SA

„Oamenii sunt beneficiarii noºtri, iar noi suntem cei care lucrãm pentru ei!”

Simota rãmâne în arest preventiv >>> PAGINA A 3-A Scandal la apogeu în familia lui Nicolae Guþã

Nicoleta Guþã a obþinut ordin de restricþie împotriva soþului ei >>> PAGINA A 5-A

Specializaþi în minerit la Petroºani, “exportaþi” pe mapamond >>> PAGINA A 6-A

Parlamentarii hunedoreni vor sã zboare >>> PAGINA A 7-A

Mesajul unui tânãr campion al Vãii Jiului cãtre lume >>> PAGINILE 10-11

Ploi torenþiale ºi strãzi inundate >>> PAGINA A 11-A

Pensionãri ºi posibile angajãri la Complexul Energetic Hunedoara

P

rivit cu oarecare scepticism în momentul în care a preluat frâiele furnizorului de apã potabilã ºi canalizare din Valea Jiului, pentru cã venea din postura unui om politic, directorul SC ApaServ Valea Jiului SA, liberalul Costel Avram a demonstrat cã poate fi ºi un bun administrator. De la vorbã la faptã este de regulã un pas imens, pe care Costel Avram a reuºit sã-l facã, ºi cu brio chiar. A pus ApaServ pe propriile picioare, chiar dacã asta a însemnat uneori adoptarea unor mãsuri nepopulare, de naturã sã îi afecteze ºi cariera politicã pe care o continuã cu succes. >>> PAGINILE 8-9

>>> PAGINA A 12-A

Urmele comunismului în sala de apel >>> PAGINA A 13-A


2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Joi, 7 Noiembrie 2013

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 66 Haþeg Baru Mare DN 68 Haþeg - Toteºti DN 68 Toteºti Zeicani DN 66 Haþeg - Cãlan DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº Bejan Lupeni pe DN 66A ºi B-dul Nicolae Titulescu.

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE


Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Joi, 7 Noiembrie 2013

Simota rãmâne în arest preventiv udecãtorii de la Curtea de Apel Alba Iulia au hotãrât ca fostul finanþator al clubului Jiul J Petroºani, Alin Simota, fostul sãu bodyguard Constantin Litera ºi alþi patru inculpaþi acuzaþi de procurori cã au fãcut parte dintr-o grupare infracþionalã organizatã sã rãmânã în arest preventiv. Carmen COSMAN Maximilian GÂNJU Alin Simota n-a convins completul de judecatã de la Alba Iulia nici de aceastã datã cu privire la eliberarea sa condiþionatã. Afaceristul va rãmâne în arest, însã decizia magistraþilor de la Curtea de Apel Alba nu este definitivã ºi poate fi atacatã cu recurs la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie. Totodatã a fost fixat ºi urmãtorul termen în acest dosar, respectiv pentru 26 noiembrie a.c. Afaceristul din Valea Jiului alãturi de fostul sãu bodyguard ºi alþi membri ai grupãrii sunt acuzaþi cã au fãcut parte dintr-un grup infracþional organizat ale cãror victime au fost oameni de afaceri din Hunedoara, o parte dintre aceºtia fiind duºi, la muncã, în Libia. Prejudiciul provocat prin activitatea infracþionalã este de peste 800.000 de

euro. Una dintre pãrþile vãtãmate, care luase un împrumut de 10.000 de euro, a fost deposedatã prin acte de violenþã ºi ameninþãri de sume de bani, autoturisme ºi alte bunuri în valoare totalã de aproximativ 400.000 de euro. Aceiaºi grupare aplica ºi „corecþii” violente celor care aveau ceva împotriva lui Simota. Potrivit DIICOT, gruparea infracþionalã era organizatã pe paliere de comandã ºi execuþie, specializatã în acte de violenþã, ºantaj, cãmãtãrie, înºelãciune.

T

ermene diferite în dosarele penale în care este judecat Alin Simota În sfârºit Alin Simota poate sã fie prezent la ambele procese în care este judecat. La ultimul termen comun, din data de 5 noiembrie, instanþele

transportat la Alba Iulia, împreunã cu ceilalþi inculpaþi aflaþi în stare de arest preventiv. La Petroºani, patronul echipei Jiul Petroºani este judecat

de la Judecãtoria Petroºani ºi Curtea de Apel Alba Iulia au reuºit sã se punã de acord ºi sã pronunþe termene diferite. Pânã acum, dosarele de la Judecãtoria Petroºani

amânãri, judecãtorii de la Petroºani au stabilit drept termen de judecatã data de 19 noiembrie.

R

iscã 20 de ani de închisoare ºi cel de la Curtea de Apel Alba Iulia au primit acelaºi termen de judecatã. Alin Simota trebuia sã comparã concomitent atât în faþa magistraþilor de la Petroºani, dar ºi de la Alba Iulia inclusiv în data de 5 noiembrie. Iar cum Curtea de Apel este instanþã superioarã, Simota a fost scos din arest ºi

pentru evaziune fiscalã, în calitate de reprezentant al SC Simar SRL Petroºani, firmã aflatã acum în administrarea unui lichidator judiciar, fiind trimis în judecatã în data de 12 martie 2013. Pentru ca procesul sã poatã merge mai departe, Alin Simota trebuie neapãrat audiat în acest dosar. Numai cã,

Dupã regionalizare,

Instituþii judeþene, cu sedii la Petroºani

D

upã regionalizare, toate structurile deconcentratelor vor avea sedii secundare ºi la Petroºani. Cel puþin asta a precizat vicepreºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Tiberiu Balint, care este de pãrere cã orice instituþie judeþeanã ar trebui sã aibã un sediu de lucru ºi în Valea Jiului, astfel ca locuitorii de aici sã nu fie nevoiþi sã se deplaseze pânã la Deva pentru o adeverinþã. Monika BACIU

”Cred cã toate institutiile trebuie sã-ºi creeze aici o structurã care sã elibereze. Din acest punct de vedere ceea ce depinde de noi ºi este în posi-

de la demararea acestui proces, Simota s-a ales cu o acuzaþie ºi mai gravã, aceea de coordonare a unui grup infracþional specializat în acte comise cu violenþã, ºantaj, cãmãtãrie sau înºelãciune. Dupã mai multe

bilitatea CJH noi vom interveni la anumite instituþii pentru cã a rezolva problemele cetãþenilor nu cred cã este trafic de influenþã. Ceea ce pot eu sã asigur este faptul cã dacã se definitiveazã procesul de

regionalizare absolut tot ceea ce va fi în subordinea CJH ºi are importanþã pentru cetãþeni va avea punct de oficiu sãu birou în Valea Jiului”, a declarat vicepreºedintele CJH, Tiberiu Balint. Regionalizarea va aduce ºi lucruri bune pentru locuitorii Vãii Jiului. Tiberiu Balint precizeazã cã odatã realizatã regionalizarea fiecare instituþie judeþeanã va avea un birou ºi la Petroºani astfel încât locuitorii Vãii Jiului sã nu mai fie nevoiþi sã se deplaseze la Deva pentru eliberarea anumitor documente.

Dacã vor fi gãsiþi vinovaþi, cei în cauzã riscã pânã la 20 de ani de închisoare. Liderul grupãrii era Alin Simota, cel care transmitea ordinele cãtre fostul sãu bodyguard, Constantin Cristian Litera, acesta din urmã asigurând punerea lor în exe-

cutare. La solicitarea lui Simota, susþin procurorii, au fost executate mai multe acte de violenþã la comandã, rãpiri ºi ºantaje asupra unor persoane, cu scopul de a fi divulgate adresele unde se aflã datornici de la care acesta avea de recuperat sume de bani sau pentru ca aceºtia sã-ºi retragã memoriile ºi plângerile formulate cãtre diverse instituþii. Printre pãrþile vãtãmate din acest dosar se numãrã ºi soþii Biriescu Titus Gabriel ºi Aniºoara Ramona, oameni de afaceri din judeþul Hunedoara, arestaþi preventiv în prezent alãturi de Traian Berbeceanu, fostul ºef al Brigãzii de Combatere a Criminalitãþii Organizate Alba Iulia, despre care procurorii susþin cã i-ar fi sprijinit în activitatea infracþionalã. Printre persoanele arestate iniþial în acest dosar s-a aflat ºi fosta soþie a lui Simota, recãsãtoritã cu Litera. Omul de afaceri Alin Simota, despre care procurorii susþin cã a fost liderul grupãrii infracþionale, a fost arestat preventiv în 12 iunie 2013.


4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 7 Noiembrie 2013

Primul ranger din România, premiat la Deva F fãcut ºi face pentru România. Prietenii ºi apropiaþii îl cunosc pe Florin sub numele de „Hombre” dat cu ani în urmã de cãtre colegii lui de la Salvamont.

lorin Hãlãºtãuan reprezintã Europa în conducerea FIR ºi susþine interesele a circa 6000 de rangeri europeni încã din 2007. Hunedoreanul este ranger ºi salvamontist la Serviciul Public Salvamont Judeþean, iar acum meritele lui l-au fãcut unul din „Premianþii fãrã premii”. Florin Hãlãºtãuan este primul ranger din Retezat ºi primul din România. Alãturi de un coleg, a dat sens acestei meserii la noi

în þarã, cei doi fiind angajaþi dupã un concurs organizat în anul 2000 de cãtre Administraþia Parcului Naþional Retezat.

Festival muzical, la Petroºani

A

rtã muzicalã la Petroºani. Sala de Marmurã a Primãriei Petroºani va rãsuna pe acorduri de pian în perioada 6-8 decembrie, când aici are loc Festivalul Concurs ”Klavier Art”. Tinerii vor avea de interpretat mai multe piese la pian. La festivalul Klavier Art sunt aºteptaþi sã participe tineri muzicieni de la Liceul de Muzica Sigismund Toduþã din Deva, Liceul de Artã Constantin Brãiloiu din Tîrgu Jiu ºi Traian Lalescu din Hunedoara. Concursul se va desfãºura într-o singurã etapã, la Sala de Marmurã

A

Alpinist, speolog, salvamontist, schior, observator avizat al schimbãrilor climatice ºi negociator, Florin Hãlãºtãuan vorbea despre versatilitatea incredibilã a muncii de ranger. „În ultimul an am început sã studiez cãrþi de comunicare pentru a fi capabil sã dezamorsez din vorbe agresivitatea în creºtere a chefliilor de pe munte care ne

a Primãriei Petroºani. Repertoriul va cuprinde douã lucrãri diferite cã gen, forma ºi stil ºi va fi interpretat integral din memorie. Se vor acorda premii ºi premii special, precum premiul Special pentru cea mai bunã interpretare a unei lucrãri de Johann Sebastian Bach ºi Premiul Special pentru cea mai bunã interpretare a unei lucrãri din repertoriul românesc. Nu doar elevii vor primi diploma, ci ºi profesorii îndrumãtori. Premiile vor fi acordate în exclusivitate de cãtre juriu, deciziile sale fiind unice ºi definitive. Organizatori, în cadrul acestui eveniment, sunt Asociaþia Klavier Art, Primãria municipiului Petroºani ºi ªcoala Generalã IG Duca Petroºani. Monika BACIU

contestã competenþa atunci când le solicitãm sã respecte natura”, spune Florin Hãlãºtãuan. Eforturile lui sunt rãsplãtite acum în cadrul campaniei „Premianþii fãrã premii” pentru ceea ce a

convins Europa

Rangerul, prin activitatea sa, ºi-a convins colegii sã-i dea, anul trecut, încã o datã votul pentru a face parte din echipa de conducere al Federaþiei Internaþionale A Rangerilor (FIR). Evenimentul în cadrul cãruia s-au fãcut alegerile, a avut loc în Tanzania ºi au partici-

pat 260 de rangeri din 46 de þãri de pe toate continentele. Florin a fost reales ca reprezentant al rangerilor europeni în forul de conducere al federaþiei. Pentru munca sa, rangerul este recompensat în cadrul proiectul social „Premianþii fãrã premii”, coordonat de ºeful Cancelariei prefectului de Hunedoara. Florin Hãlãºtãuan va fi premiat sâmbãtã, în centrul Devei, la statuia ecvestrã a lui Decebal, acolo unde au fost recunoscute meritele tuturor „premianþilor fãrã premii” de pânã acum. Maximilian GÂNJU

Serbãri de Ziua Naþionalã organizate de liberali

P

entru prima datã un partid politic organizeazã în Valea Jiului o manifestare dedicatã Zilei Naþionale a României. Coordonatorul liberalilor din Valea Jiului, Costel Avram, spune cã vrea sã coopteze ºi municipalitatea Petroºani în proiectul sãu pentru cã, „indiferent de cine sau ce partid organizeazã manifestãrile”, Ziua Naþionalã este o sãrbãtoare „de care trebuie sã se bucure toþi românii”. Încurajaþi de reuºita Zilei Recoltei de la Petrila, liberalii pluseazã ºi vor ca de 1 Decembrie, când este sãrbãtoritã Ziua Naþionalã a României sã le ofere locuitorilor municipiului Petroºani dar ºi celor din restul Vãii Jiului o sãrbãtoare grandioasã,

similarã celei din Capitala Unirii, chiar dacã la o scarã mai micã. „Trebuie sã ne reamintim cã Ziua Naþionalã este sfântã ºi avem datoria sã o sãrbãtorim cum se cuvine. La proiectul acesta se lucreazã încã din luna septembrie, pentru cã vrem ca toþi oamenii care vor participa sã simtã cu adevãrat mândrii cã sunt români. Nu avem nicio problemã sã invitãm ºi primãria lângã noi, o sã am discuþii cu primarul Iacob Ridzi în acest sens. Ca o parantezã va fi ºi fasole cu ciolan dar ºi un spectacol folcloric cu artiºti renumiþi”, a declarat Costel Avram, coordonator PNL Valea Jiului. Maximilian GÂNJU


Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi, 7 Noiembrie 2013

Scandal la apogeu în familia lui Nicolae Guþã

Nicoleta Guþã a obþinut ordin de restricþie împotriva soþului ei

S

decizia ei a fost aspru criticatã chiar de familie, care îi cere sã se întoarcã casã, la soþ ºi la copii. Mai mult, manelistul îi þine partea ginerelui, pe care, de altfel, el l-a ales, ºi considerã cã atitudinea fiicei lui este, de fapt, un moft. Scandalul este, cel mai probabil, abia la început, dar deja a acaparat emisiunile de tip tabloid de la posturile centrale se televiziune, unde „beligeranþii” se întrec în

candalul din familia celebrului manelist Nicolae Guþã este abia la început ºi se tranºeazã inclusiv în instanþã. Nicoleta Guþã, fiica manelistului a obþinut la Judecãtoria Petroºani un ordin de protecþie împotriva soþului ei, pe care l-a pãrãsit. Patru luni nu are voie sã se apropie de ea, cel puþin deocamdatã, fostul soþ al Nicoletei Guþã, Andrei Limbãu – Cãldãrar. Potrivit sentinþei pronunþate de magistraþii din Petroºani, care a ieºit la ivealã odatã cu izbucnirea scandalului din familia lui Nicolae

Guþã, bãrbatul este obligat sã pãstreze o distanþã de 100 metri faþã de reclamantã ºi reºedinþa acesteia. De asemenea, i se interzice orice contact cu reclamanta, în timp ce locuinþa fiului minor al celor doi a fost stabilit la locuinþa Nicoletei Guþã, tot prin sentinþa

Judecãtoriei Petroºani. În familia „regelui manelelor” nu mai e liniºte dupã ce fiica lui, Nicoleta Guþã, a decis sã plece sã plece de acasã ºi sã-ºi pãrãseascã soþul, cu care este împreunã de la o vârstã fragedã.

D

Am fost intoxicaþi cu pregãtirile de nuntã ale Biancãi Draguºanu, vedeta noastrã autohtonã, cu cea mai minunatã nunta a anului. S-a analizat ºi despicat acest subiect pânã la lacrimi, gesturile miresei, ale mirelui, îmbrãþiºãrile, privirile, declaraþiile, strategia de desfãºurare a evenimentului, iar concluzia pînã în acest moment este cã amorul ce-i leagã pe proaspãt cãsãtoriþii Bianca ºi Victor ar fi la fel de adevãrat cã ºi sânii, buzele, pãrul, genele, ori unghiile miresei. Pînã la momentul cînd se va hotãrî dacã cei doi sînt sau nu sunt împreunã, poliþistul anului pe þara în 2007 este arestat pentru

29 de zile. Omul acesta a deranjat ceva structuri (probabil pe bãieþii deºtepþi din serviciile secrete, din politicã, ori din lumea afacerilor). Motivarea

Foto: Facebook

Nicoleta ºi-a acuzat public soþul, dar ºi tatãl, de violenþe fizice ºi a decis sã plece din cãminul conjugal, mai ales cã a cunoscut un alt bãrbat care, spune ea, îi asigurã liniºtea de care are atâta nevoie. Numai cã,

Bianca ºi Guþã, modelele Vãii Jiului

e câteva sãptãmâni bune suntem din nou prime-time în atenþia telespectatorilor. Mãcar ieºim în evidenþã cã zona din alte puncte de vedere decît ar trebui. Nu mai intereseazã pe nimeni situaþia minelor viabile ºi neviabile, a minerilor disponibilizaþi, a pensionarilor care nu au ce pune pe masã, importante sînt altele.

declaraþii ºi în probe care sã ateste cã adevãrul este de partea lor. În plus, pentru cã atât Nicolae Guþã, cât ºi fostul soþ al Nicoletei nu au recunoscut agresiunile de care aceasta îi acuzã, Nicoleta a prezentat mai multe fotografii care demonstreazã cã a fost snopitã în bãtaie ºi careau fost depuse ºi la dosarul privind ordinul de restricþie. Car men COSMAN

arestãrii lui Berbeceanu, decizia de a-l cerceta în stare de arest nu a convins deloc. Lui Berbeceanu i s-a reproºat faptul cã se întâlnea cu oameni ciudaþi, cu interlopi, dar orice poliþist care îºi face meseria trebuie sã se întâlneascã cu oameni

troversat, este ºi un amãnunt interesant: DNA-ul s-a autosesizat în privinþa memoriului adresat de comisarul Berbeceanu în vara anului 2013.Concluzia tristã a acestui caz s-ar putea sã fie ca anumiþi poliþiºti serioºi nu îºi vor

din zona infracþionalitãþii. Probabil cã sunt grupuri de interese care ar dori ca Traian Berbeceanu sã tacã, sã nu dea în vileag tot ceea ce ºtie. În tot acest caz con-

mai face serios treaba în lupta cu infractorii de teama de a nu deranja, aºa cum s-a întîmplat cu Traian Berbeceanu, cel care a fost în 2007 Poliþistul Anului pe

þara. ªi ca sã rãmînem tot în prime time intrãm în lumea manelelor cu regele autohton, nimeni altul decît Nicolae Guþã, care se dã de ceasul morþii pentru cã iubita lui fiicã ºi-a gãsit marea dragoste dupã 18 ani de cãsnicie uitând de familie ºi plecând dupã marea iubire. Asistãm neputincioºi la o bãlãcãrealã în care proprietarii de castele ºi manele îºi spalã rufele în public, de parcã ar interesa pe cineva cã fiica regelui a fost nefericitã ºi în sfârºit ºi-a gãsit dragostea. Cui îi pasã, pânã la urmã, de lacrimile Biancãi, care se considera o victimã pe care lumea nu o înþelege ºi o judecã? Cui îi pasã de tsunami-ul din lumea manelelor, în care regii ºi cântãreþii sînt nefericiþi în dragoste. De ce trebuie sã fim intoxicaþi cu astfel de poveºti… Asta e lumea în care trãim, în care orice adolescent îºi doreºte sã fie Bianca Draguºanu, ori viseazã la un palat ºi un jeep cã a lui Guþã. Car men RUS


6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 7 Noiembrie 2013

Specializaþi în minerit la Petroºani, “exportaþi” pe mapamond

U

niversitatea din Petroºani, exportã studenþi strãini pe tot mapamondul. În timp ce în Valea Jiului mineritul se restrânge, specilialiºtii ºcolarizaþi la Petroºani sunt cãutaþi peste tot în lume. Foºtii absolvenþi ai UPET deþin funcþii importante în domeniul minier în toate þãrile în care mineritul se dezvoltã. Monika BACIU Universitatea din Petroºani este recunoscutã pentru specializãrile pe minerit. Instituþia de învãþãmânt superior din Dealul Institutului îºi menþine poziþia în fruntea instituþiilor de gen care ºcolarizeazã specialiºti în domeniul minier. Topografia

este cea mai cãutatã specializare de tip minier de la UPET. “Este recunoscutã pentru cã a fost Facultatea de Mine. Se cautã foarte mult topografia minierã, partea de exploatãri este mai puþin cãutatã, în schimb topografia vin chiar sã facã ºi a doua facultate”, a declarat rectorul

Universitãþii Petroºani, Aron Poantã. Solicitãri în minerit vin din partea continentului Australian. Aceºtia sunt cei care cautã specialiºtii minieri ºcolarizaþi la Petroºani. “Mineritul se restrânge, dar fãrã resurse nu poþi deveni independent, noi sperãm cã lucrurile se

Icoanã ºi carte veche din judeþul Hunedoara

M

uzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva, în colaborare cu Episcopia Devei ºi Hunedoarei, organizeazã astãzi, la Palatul Magna Curia, vernisajul expoziþiei Icoanã ºi carte veche din judeþul Hunedoara. Tezaur de culturã ºi spiritualitate româneascã, ce cuprinde câteva zeci de icoane ºi exemplare de carte veche. Evenimentul, care va începe la ora 13.00, face parte dintr-o serie de acþiuni prin care se finalizeazã un proiect cultural de anvergurã, intitulat Inventarierea, evaluarea si promovarea culturalã a bunurilor de patrimoniu din depozitul de icoanã si carte veche de la Orãºtie, derulat de Episcopia Devei ºi Hunedoarei ºi finanþat de AFCN. Potrivit organizatorilor, proiectul, care s-a desfãºurat în perioada 15 iunie-15 noiembrie 2013 a avut drept obiective actualizarea inventarului ºi a stãrii de conservare a bunurilor culturale, evaluarea ºi promovarea culturalã, la nivel local ºi naþional, a celor mai reprezentative valori de patrimoniu mobil din

depozitul de bunuri patrimoniale de la Orãºtie. Datã fiind anvergura sa, în proiect au fost implicaþi un numãr considerabil de specialiºti, printre parteneri numãrându-se, pe lângã Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva ºi Primãria Orãºtie, Muzeul de Artã din Craiova, Facultatea de Teologie din cadrul Universitãþii „1 Decembrie 1918” Alba Iulia, postul Hunedoara TV ºi SC ConsArt SRL Craiova. Depozitul de icoanã ºi carte veche de la Orãºtie deþine în prezent 3170 de bunuri/valori de patrimoniu mobil, dintre

care 2374 de cãrþi vechi (2013 cu valoare de patrimoniu, mai precis tipãrite pânã la 1830, ºi 384 cu valoare documentarã,

tipãrite dupã 1830), precum ºi 756 de icoane (380 de icoane pe lemn ºi 376 de icoane pe sticlã).

vor aºeza cât mai curând. Pe de altã parte avem foarte multe solicitãri pentru Australia care a cerut un numãr impresionant de specialiºti pe care nu am avut sã îi dãm pentru cã Universitatea a avut foarte mulþi studenþi de pe tot mapamondul ºi sperãm ca în curând sã refacem aceste relaþii pentru cã avem foarte mulþi absolvenþi care în þãrile de baºtinã deþin funcþii importante”, a mai spus rectorul. Au existat ºi situaþii deosebite. Mineritul din Valea Jiului nu dis-

punea de ingineri electromecanici, iar solicitãri pentru calificarea acestora au sosit la UPET. „A fost o situaþie paradoxalã. La un moment dat minele din Vale nu au avut cadre cu spregãtire pur minierã ºi atunci ne-au solicitat nouã sã facem niºte cursuri speciale cu ingineri electromecanici pentru a dobândi competenþe în acest sens”, a mai precizat sursa citatã. Universitatea Petroºani a exportat de-a lungul anilor specialiºti în întreaga lume.


Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Joi, 7 Noiembrie 2013

Parlamentarii hunedoreni vor sã zboare P

arlamentarii se ”lovesc” de aeroporturi. Plenul reunit al Parlamentului a adoptat, marti, o modificare la Statutul deputatilor si senatorilor prin care parlamentarii vor putea beneficia de mai multe zboruri interne pe saptamana, cu conditia ca acestea sa fi fost facute in interes de serviciu si aprobate de Biroul Permanent. Monika BACIU

cã acest proiect

“Judeþul Hunedoara este printre cele mai urbanizate din România, având un numãr de 7 municipii ºi 7 oraºe. La acestea se adaugã un numãr de 55 de comune. Având în vedere nevoia de atragere de investitori în judeþul Hunedoara, în special pentru Complexul Energetic Hunedoara precum ºi pentru a

acest proiect de construire a unui aeroport în judeþul Hunedoara, date fiind motivele menþionate”, se aratã în interpelarea lui Vochiþoiu adresatã ministrului Dan ªova.

A

eroport pentru autostradã Un alt parlamentar hunedorean s-a

acest aeroport sunt un pas înapoi. “Cunoaºtem cã motivul principal pentru care investitorii strãini nu vin în România este situaþia precarã a infrastructurii. De aceea am considerat un semn pozitiv faptul cã lucrãrile la autostrada Orãºtie-Sibiu sunt întrun stadiu foarte avansat de execuþie,

Acest lucru îi atrage pe parlamentarii hunedoreni, care de-a lungul acestui mandat au ºi ridicat problema zborurilor interne, motivând în principal atragerea de investitori. Chiar dacã parlamentarii beneficiazã de maºini de serviciu ºi li se deconteazã transportul aceºtia mai obþin un beneficiu. Vor avea posibilitatea de a zbura, la propriu, pânã la Bucureºti sau în þarã, bineînþeles în interes de serviciu.

V

ochiþoiu, vrea aeroport în judeþ Pentru a se deplasa mai uºor la Bucureºti prin adoptarea noii legi, senatorul PP-DD de Valea Jiului, Haralambie Vochiþoiu vrea realizarea unui aeroport la Sãuleºti, lângã Deva. De menþionat este faptul

aparþine Consiliului Judeþean Hunedoara. Vochiþoiu solicitã ministrului Delegat pentru Infrastructurã ºi Investiþii Strãine, Dan ªova sã urgenteze realizarea aeroportului de la Sãuleºti asta ºi pentru atragerea investitorilor în Hunedoara ºi cu preponderenþã la Complexul Energetic Hunedoara.

facilita un acces uºor al turiºtilor ce doresc sã viziteze judeþul nostru, ce are mai multe staþiuni turistice este abolut necesarã construirea unui aeroport. Ministerul pe care îl conduceþi coordoneazã realizarea proiectelor de infrastructurã de interes naþional, ceea ce ar putea fi considerat ºi

focusat tot pe problemele unui aeroport. De aceastã datã, deputatul Natalia Intotero este îngrijoratã de suspendarea curselor aeriene de la aeroportul din Sibiu. Asta deºi deputatul a fost aleasã sã reprezinte cetãþenii judeþului Hunedoara din circumscripþia Brad. Aceasta spune cã suspendarea curselor aeriene de pe

peste 80% ºi trei tronsoane urmeazã sã fie inaugurate în luna noiembrie a acestui an. În aceste condiþii, suspendarea traficului aerioan de curse interne pe aeroportul Sibiu este un mare pas înapoi. Vã rugãm sã ne spuneþi care au fost cauzele pentru care a fost luatã decizia de a suspenda traficul de curse

interne pentru aeroportul din Sibiu ºi în ce condiþii s-ar putea reveni asupra ei”, îi precizeazã deputatul Natalia Intotero ministrului Transporturilor Ramona Mãnescu. Plenul reunit al celor douã Camere a modificat astfel articolul 46 din Statutul deputaþilor ºi senatorilor, referitor la dreptul la transport. Pînã acum, actul normativ prevedea cã deputaþii ºi senatorii care nu au domiciliul în municipiul Bucureºti ºi se deplaseazã în Bucureºti pentru a participa la lucrãrile Parlamentului, precum ºi cei care au domiciliul în Bucureºti ºi se deplaseazã în circumscripþia electoralã în care au fost aleºi beneficiazã de transport gratuit sau de decontarea cheltuielilor de transport pe liniile aeriene interne pentru o cãlãtorie dus-întors pe sãptãmînã. Modificarea operatã marþi de plenul reunit al Parlamentului prevede cã, în condiþiile în care parlamentarii au beneficiat deja de un zbor intern dus-întors pe sãptãmînã, sã aibã posibilitatea sã mai deconteze încã un zbor dacã acesta este fãcut în interes de serviciu ºi are aprobarea Biroului Permanent al Camerei respective.


8 Actualitate

Liberalul Costel Avram a redat independenþa financiarã societãþii Apaserv Valea Jiului SA

mai am ce sã le spun oamenilor, care vor vedea cã firma este închisã, cã nu se vor mai derula investiþii. Mai bine sã mã urascã doi – trei – patru oameni, decât firma sã intre în insolvenþã ºi eu sã fiu tras la rãspundere de ce nu am luat mãsuri.

„Oamenii sunt beneficiarii noºtri, iar noi suntem cei care lucrãm pentru ei!” P

rivit cu oarecare scepticism în momentul în care a preluat frâiele furnizorului de apã potabilã ºi canalizare din Valea Jiului, pentru cã venea din postura unui om politic, directorul SC ApaServ Valea Jiului SA, liberalul Costel Avram a demonstrat cã poate fi ºi un bun administrator. De la vorbã la faptã este de regulã un pas imens, pe care Costel Avram a reuºit sã-l facã, ºi cu brio chiar. A pus ApaServ pe propriile picioare, chiar dacã asta a însemnat uneori adoptarea unor mãsuri nepopulare, de naturã sã îi afecteze ºi cariera politicã pe care o continuã cu succes. Aproape de oameni, pentru oameni ºi împreunã cu ei, aºa s-ar putea descrie succint activitatea managerului SC ApaServ Valea Jiului SA, Costel Avram. Citiþi în continuare un amplu interviu despre mãsurile care au redat independenþa financiarã furnizorului de apã ºi canalizare, proiecte în derulare ºi planuri de viitor.

Reporter: A trecut un an ºi jumãtate de când aþi preluat conducerea acestei societãþi? O societate greu încercatã financiar de-a lungul timpului. Cum stau lucrurile acum? Costel Avram: Societatea ApaServ Valea Jiului SA este într-o situaþie bunã. Tot timpul se punea problema cã societãþile în care consiliile locale sau statul sunt acþionari au probleme cu insolvenþa sau cu falimentul, dar ApaServ este o societate de sine stãtãtoare, stã aº putea spune pe picioarele sale, nu are nicio problemã din punct de vedere financiar. Dar, asta nu înseamnã cã nu avem probleme cu încasãrile. În continuare sunt 160 de miliarde de lei vechi de încasat de la terþe persoane, din care 60 de miliarde de lei vechi sunt de la societãþile de termoficare din Vulcan ºi Lupeni, car sunt în faliment. Dar, la un an ºi jumãtate de când am venit la conducere, ApaServ Valea Jiului nu are un leu datorie la stat, nu are un leu datorie la terþe persoane ºi s-au fãcut ºi foarte multe investiþii din bani proprii, pe lângã investiþiile mari. Sunt foarte bucuros pentru cã, împreunã cu echipa pe care eu o conduc am ajuns la aceste rezultate. Este foarte adevãrat cã rezultatele bune le

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Joi, 7 Noiembrie 2013

împart cu toþi colegii mei, iar injuriile, care încã mai sunt, le iau eu singur. E greu pentru mine. Dacã aº fi numai conducãtor de societate, lucrurile ar fi mai simple pentru mine, dar în acelaºi timp trebuie sã mã gândesc cã, pe lângã faptul cã sunt managerul acestei societãþi, sunt ºi om politic. Pot sã iau unele mãsuri benefice pentru societate, dar care sã-mi aducã un minus ca om politic. De aceea îmi este greu, dar încerc sã le îmbin pe amândouã. Important este ca societatea sã funcþioneze ºi funcþioneazã bine.

Rep: Aveþi în derulare mai multe proiecte importante pentru Valea Jiului? De unde vin banii necesari implementãrii acestora C.A. Proiectele pe care le derulãm sunt din bani proprii ºi din bani europeni. Mã refer, în prima fazã, la proiectele din surse proprii, chiar dacã veniturile noastre sunt oarecum limitate ºi ne descurcãm poate de pe o zi pe alta. Încercãm sã mai limitãm furturile, sã încasãm ºi de la cei care nu ºi-au plãtit facturile de ani de zile. Am încercat sã le spunem oamenilor cã atât cât consumã, trebuie sã plãteascã, ne-am apropiat mai mult de oameni Sunt foarte bucuros cã în dimineaþa aceasta (n.r. miercuri) am fost la Brazi, la Vulcan,

unde din surse proprii, ApaServ Valea Jiului realizeazã o investiþie, un nou MHC de o putere de 35 KW, care ne va duce în continuare la un minus de consum de energie, în sensul cã anul viitor vom da drumul la staþia de la Dãnuþoni, care va consuma foarte multã energie electricã. Cu ce realizãm noi acolo, aproape rãmânem independenþi din punct de vedere energetic. Am fãcut foarte multe investiþii proprii în oraºele din Valea Jiului, în reþelele de canalizare, în reþelele de apã - chiar astãzi am fost la blocurile de la Paroºeni am mutat Laboratorul de Metrologie, am fãcut un nou laborator, am creat condiþii pentru cei care vara veneau la canale, le-am fãcut bãi, garajul de maºini a fost demolat ºi am construit altceva. Deci, la nivel de societate am fãcut foarte multe lucruri. ªi, în plus, ne-am îngrijit ºi de angajaþi. Chiar dacã au în continuare salarii mici, am încercat sã le oferim toate drepturile cuprinse în contractul colectiv de muncã, au primit bonuri în fiecare lunã. Vreau sã le mulþumesc oamenilor cã, deºi au salarii mici, ei ºi-au vãzut de treabã ºi sper cã vor veni vremuri mai bune. Dacã ne referim la investiþiile mari, sã nu uitãm de aceastã investiþie majorã de 40 de milioane de euro. Toate contractele au fost licitate, s-a început lucrul. Prima parte a proiectului – reabilitarea reþelelor de al Petrila ºi

Aninoasa – a fost deja finalizatã. Vreau sã vã spun, ºi cu ocazia aceasta mã laud, cã la nivel naþional ocupãm locul doi la implementarea acestui proiect, fiindcã au fost ºi alte societãþi din þarã care au demarat proiecte, dar sunt într-un stadiu mult mai încet. La ora aceasta avem un progres fizic de 53,14%, lucru care ne duce în fruntea ierarhiei pentru societãþile care implementeazã astfel de proiecte. Este foarte greu, dar important este cã la începutul anului 2014 toate proiectele vor fi gata, iar Petroºaniul la începutul anului 2015. Ne vom încadra în termenele stabilite, ceea ce mã bucurã ºi pe aceastã cale mulþumesc întregului colectiv care s-a ocupat de implementarea acestui proiect.

Rep: ªi, din informaþiile noastre, veºtile bune nu se opresc aici… C.A. Având în vedere ºi analiza care s-a fãcut la nivelul Ministerului Mediului, s-a demonstrat cã noi nu am stat numai pe acest proiect, ci am mers mai departe ºi cu partea a doua a proiectului de reabilitare a reþelelor de apã ºi canalizare din Valea Jiului. Avem toatã documentaþia întocmitã, chiar consultanta

Uniunii Europene a venit aici ºi ºi-a dat acordul, iar partea a doua a proiectului va fi undeva la 89 milioane de euro, din care TVA-ul este deductibil. Chiar marþi am primit de la Ministerul Mediului, printr-o adresã semnatã de doamna ministru Rovana Plumb, undã verde pentru a demara licitaþia pentru serviciile de asistenþã tehnicã, care are rolul de a face proiectarea, de a face caietele de sarcini ºi studiul de fezabiliitate pentru celelalte lucrãri. Eu sper cã în 5 – 6 luni ei îºi vor termina lucrarea, iar anul viitor vor fi scoase la licitaþie toate lucrãrile pentru partea a doua a proiectului major. Dacã în prima parte a proiectului contribuþia operatorului a fost zero, ºi suntem singurul operator din România care a avut zero cofinanþare, în partea a doua trebuie sã vedem cum va fi. Nu vã ascund faptul cã am avut o discuþie cu primul ministru Victor Ponta, care mi-a spus cã în momentul în care voi depune toatã documentaþia va încerca sã gãsim calea sã ajute Valea Jiului. Am speranþa cã Premierul României va ajuta încã o datã Valea Jiului, pentru cã, dacã nu vom reuºi sã venim cu o cotã de finanþare foarte micã, dacã nu zero, atunci cofinanþarea trebuie sã se regãseascã undeva ºi se va regãsi în preþ.

Rep: Exista o problemã privind sumele datorate cãtre Apele Române, despre care s-a fãcut vorbire nu o datã. Care este acum situaþia plãþilor?

„M

ai bine sã mã urascã doi – trei – patru oameni, decât firma sã intre în insolvenþã”

Rep: Una dintre cele mai nepopulare mãsuri a fost legatã de sistarea apei potabile pentru rãu platnici. Oamenii au înþeles pânã la urmã cã trebuie sã ºi plãteascã ceea ce consumã? C.A. Fãrã îndoialã, când opreºti apa la cineva, nu este o mãsurã bunã, nu toþi te aplaudã ºi nici nu mã aºteptam la aºa ceva. Important este cã lumea a început sã conºtientizeze, iar acel spirit civic a început sã funcþioneze ºi oamenii au început sã atragã atenþia vecinului cã el nu are nicio vinã cã i se opreºte apa din cauza faptului cã vecinul nu

plãteºte. Dacã aº avea soluþiile legale, prin care sã pot debrabnºa numai pe cei rãu – platnici, aº face acest lucru, dar din pãcate instalaþiile vechi sunt în aºa fel fãcute, încât suferã ºi cei care plãtesc. Chiar împreunã cu colegii mei ne-am gândit la mãsura ca, la unele asociaþii rãu – platnice sã-i putem lua cu plata direct la ApaServ pe oameni. Aici dau exemplul Asociaþiei de pe Aleea Poporului, care cuprinde 27 de scãri. Am cerut la asociaþie mereu sã ni se spunã care sunt scãrile rãu – platnice, dar ei nu ne comunicã aceste date. Din pãcate, eu am contract cu asociaþia de proprietari. Dacã aº avea cu fiecare consumator în parte, l-aº trage direct la rãspundere. Încercãm sã gãsim soluþii, pentru cã menirea mea este sã dau apã la populaþie, dar în acelaºi timp ºi eu sunt tras la rãspundere pe indicatorii economici. Firma se conduce pe criterii economice. Dacã merg pe mãsuri populiste, va veni momentul în care nu

C.A. Sunt datorii care vin din urmã ºi pe care încerc sã le plãtesc. Dacã în cinci ani de zile la Apele Române s-au plãtit 200 de milioane de lei vechi, respectiv 20.000 de lei noi, noi pe lunã plãtim aproape 4 miliarde de lei. ªi, foarte important, când am venit la aceastã firmã, societatea nu avea nimic, toate erau la lichidator. Am cumpãrat toate bunurile, toate maºinile. Toate bunurile mobile ºi imobile, toate clãdirile sunt ale ApaServ la ora aceasta ºi sunt din fonduri proprii. Nu am un leu împrumut în bancã, iar când am venit aici nu aveam nimic, plãteam chirie pe ele. Acþionarii trebuie sã fie fericiþi cã într-un an ºi jumãtate au dobândit din nou tot ce a fost a lor ºi a fost luat de Finanþele Publice, prin lichidator. Îmbucurãtor este faptul cã oamenii au înþeles cã trebuie sã plãteascã ce consumã. Asociaþia de pe Aleea Poporului, care este cea mai datoare, dacã în luna octombrie am facturat 102 milioane de lei, am încasat 125 de milioane de lei. Este pentru prima datã când se întâmplã acest lucru. De obicei facturam 110 – 120 de milioane de lei ºi plãteau 30 de milioane de lei. Încet – încet încep sã înþeleagã oamenii, dar trebuie sã iei ºi mãsuri mai dure din care suferã, colateral, ºi cei care plãtesc ºi eu le cer scuze pentru aceste neplãceri, însã nu am altã soluþie la îndemânã. Asta pe lângã acþiunile în instanþã

Rep: De puþin timp, oamenii nu mai sunt nevoiþi sã stea la coadã pentru a-ºi plãti facturile. Ce le mai pregãtiþi consumatorilor? C.A. Am încercat ºi încerc în continuare sã vin în sprijinul consumatorilor. Dacã la început era o problemã cu Laboratorul de Metrologie, am venit ºi am fãcut acel Laborator de Metrologie din centru, dacã era o problemã cu statul la cozi la casieriile ApaServ, am creat condiþiile prin care oamenii sã plãteascã prin PayPoint. Un lucru îmbucurãtor este faptul cã în 20 de zile în luna octombrie am încasat 500 de milioane de lei vechi numai prin PayPoint. Am deschis la o bancã cont, aºa încât oamenii sã poatã plãti facturile prin bancã. În plus, avem discuþii cu o bancã ºi, în maximum douã sãptãmâni, vom avea pentru început doua POS-uri la Petrila ºi Petroºani, aºa încât oamenii sã plãteascã ºi cu cardul ceea ce consumã. Pânã în ianuarie va fi creatã oportunitatea celor care au contract individual cu noi sã ne dea consumul de acasã, care va fi preluat de cei de la Comercial, iar aceºtia, pe adresa de e-mail comunicatã, vor trimite ºi factura cãtre consumator, care va putea face plata ºi de pe calculator. Încercãm sã venim în sprijinul lor. Sigur, situaþia este grea. Suntem în Valea Jiului unde nu neapãrat apa e scumpã, ci oamenii sun sãraci. Într-un clasament la nivelul þãrii, din 40 de operatori, SC ApaServ Valea Jiului ocupã locul 34. Deci putem spune cã preþul este mare raportat la sãrãcia din aceastã zonã. Dar, atât eu cât ºi echipa pe care o conduc, încercãm sã venim în sprijinul oamenilor, sã fim cât mai aproape de ei. Sã încercãm sã schimbãm mentalitatea celor care vãd în noi un fel de „Bau – Bau”. Oamenii sunt beneficiarii noºtri, iar noi suntem cei care lucrãm pentru ei! Interviu realizat de Carmen Cosman


8 Actualitate

Liberalul Costel Avram a redat independenþa financiarã societãþii Apaserv Valea Jiului SA

mai am ce sã le spun oamenilor, care vor vedea cã firma este închisã, cã nu se vor mai derula investiþii. Mai bine sã mã urascã doi – trei – patru oameni, decât firma sã intre în insolvenþã ºi eu sã fiu tras la rãspundere de ce nu am luat mãsuri.

„Oamenii sunt beneficiarii noºtri, iar noi suntem cei care lucrãm pentru ei!” P

rivit cu oarecare scepticism în momentul în care a preluat frâiele furnizorului de apã potabilã ºi canalizare din Valea Jiului, pentru cã venea din postura unui om politic, directorul SC ApaServ Valea Jiului SA, liberalul Costel Avram a demonstrat cã poate fi ºi un bun administrator. De la vorbã la faptã este de regulã un pas imens, pe care Costel Avram a reuºit sã-l facã, ºi cu brio chiar. A pus ApaServ pe propriile picioare, chiar dacã asta a însemnat uneori adoptarea unor mãsuri nepopulare, de naturã sã îi afecteze ºi cariera politicã pe care o continuã cu succes. Aproape de oameni, pentru oameni ºi împreunã cu ei, aºa s-ar putea descrie succint activitatea managerului SC ApaServ Valea Jiului SA, Costel Avram. Citiþi în continuare un amplu interviu despre mãsurile care au redat independenþa financiarã furnizorului de apã ºi canalizare, proiecte în derulare ºi planuri de viitor.

Reporter: A trecut un an ºi jumãtate de când aþi preluat conducerea acestei societãþi? O societate greu încercatã financiar de-a lungul timpului. Cum stau lucrurile acum? Costel Avram: Societatea ApaServ Valea Jiului SA este într-o situaþie bunã. Tot timpul se punea problema cã societãþile în care consiliile locale sau statul sunt acþionari au probleme cu insolvenþa sau cu falimentul, dar ApaServ este o societate de sine stãtãtoare, stã aº putea spune pe picioarele sale, nu are nicio problemã din punct de vedere financiar. Dar, asta nu înseamnã cã nu avem probleme cu încasãrile. În continuare sunt 160 de miliarde de lei vechi de încasat de la terþe persoane, din care 60 de miliarde de lei vechi sunt de la societãþile de termoficare din Vulcan ºi Lupeni, car sunt în faliment. Dar, la un an ºi jumãtate de când am venit la conducere, ApaServ Valea Jiului nu are un leu datorie la stat, nu are un leu datorie la terþe persoane ºi s-au fãcut ºi foarte multe investiþii din bani proprii, pe lângã investiþiile mari. Sunt foarte bucuros pentru cã, împreunã cu echipa pe care eu o conduc am ajuns la aceste rezultate. Este foarte adevãrat cã rezultatele bune le

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Joi, 7 Noiembrie 2013

împart cu toþi colegii mei, iar injuriile, care încã mai sunt, le iau eu singur. E greu pentru mine. Dacã aº fi numai conducãtor de societate, lucrurile ar fi mai simple pentru mine, dar în acelaºi timp trebuie sã mã gândesc cã, pe lângã faptul cã sunt managerul acestei societãþi, sunt ºi om politic. Pot sã iau unele mãsuri benefice pentru societate, dar care sã-mi aducã un minus ca om politic. De aceea îmi este greu, dar încerc sã le îmbin pe amândouã. Important este ca societatea sã funcþioneze ºi funcþioneazã bine.

Rep: Aveþi în derulare mai multe proiecte importante pentru Valea Jiului? De unde vin banii necesari implementãrii acestora C.A. Proiectele pe care le derulãm sunt din bani proprii ºi din bani europeni. Mã refer, în prima fazã, la proiectele din surse proprii, chiar dacã veniturile noastre sunt oarecum limitate ºi ne descurcãm poate de pe o zi pe alta. Încercãm sã mai limitãm furturile, sã încasãm ºi de la cei care nu ºi-au plãtit facturile de ani de zile. Am încercat sã le spunem oamenilor cã atât cât consumã, trebuie sã plãteascã, ne-am apropiat mai mult de oameni Sunt foarte bucuros cã în dimineaþa aceasta (n.r. miercuri) am fost la Brazi, la Vulcan,

unde din surse proprii, ApaServ Valea Jiului realizeazã o investiþie, un nou MHC de o putere de 35 KW, care ne va duce în continuare la un minus de consum de energie, în sensul cã anul viitor vom da drumul la staþia de la Dãnuþoni, care va consuma foarte multã energie electricã. Cu ce realizãm noi acolo, aproape rãmânem independenþi din punct de vedere energetic. Am fãcut foarte multe investiþii proprii în oraºele din Valea Jiului, în reþelele de canalizare, în reþelele de apã - chiar astãzi am fost la blocurile de la Paroºeni am mutat Laboratorul de Metrologie, am fãcut un nou laborator, am creat condiþii pentru cei care vara veneau la canale, le-am fãcut bãi, garajul de maºini a fost demolat ºi am construit altceva. Deci, la nivel de societate am fãcut foarte multe lucruri. ªi, în plus, ne-am îngrijit ºi de angajaþi. Chiar dacã au în continuare salarii mici, am încercat sã le oferim toate drepturile cuprinse în contractul colectiv de muncã, au primit bonuri în fiecare lunã. Vreau sã le mulþumesc oamenilor cã, deºi au salarii mici, ei ºi-au vãzut de treabã ºi sper cã vor veni vremuri mai bune. Dacã ne referim la investiþiile mari, sã nu uitãm de aceastã investiþie majorã de 40 de milioane de euro. Toate contractele au fost licitate, s-a început lucrul. Prima parte a proiectului – reabilitarea reþelelor de al Petrila ºi

Aninoasa – a fost deja finalizatã. Vreau sã vã spun, ºi cu ocazia aceasta mã laud, cã la nivel naþional ocupãm locul doi la implementarea acestui proiect, fiindcã au fost ºi alte societãþi din þarã care au demarat proiecte, dar sunt într-un stadiu mult mai încet. La ora aceasta avem un progres fizic de 53,14%, lucru care ne duce în fruntea ierarhiei pentru societãþile care implementeazã astfel de proiecte. Este foarte greu, dar important este cã la începutul anului 2014 toate proiectele vor fi gata, iar Petroºaniul la începutul anului 2015. Ne vom încadra în termenele stabilite, ceea ce mã bucurã ºi pe aceastã cale mulþumesc întregului colectiv care s-a ocupat de implementarea acestui proiect.

Rep: ªi, din informaþiile noastre, veºtile bune nu se opresc aici… C.A. Având în vedere ºi analiza care s-a fãcut la nivelul Ministerului Mediului, s-a demonstrat cã noi nu am stat numai pe acest proiect, ci am mers mai departe ºi cu partea a doua a proiectului de reabilitare a reþelelor de apã ºi canalizare din Valea Jiului. Avem toatã documentaþia întocmitã, chiar consultanta

Uniunii Europene a venit aici ºi ºi-a dat acordul, iar partea a doua a proiectului va fi undeva la 89 milioane de euro, din care TVA-ul este deductibil. Chiar marþi am primit de la Ministerul Mediului, printr-o adresã semnatã de doamna ministru Rovana Plumb, undã verde pentru a demara licitaþia pentru serviciile de asistenþã tehnicã, care are rolul de a face proiectarea, de a face caietele de sarcini ºi studiul de fezabiliitate pentru celelalte lucrãri. Eu sper cã în 5 – 6 luni ei îºi vor termina lucrarea, iar anul viitor vor fi scoase la licitaþie toate lucrãrile pentru partea a doua a proiectului major. Dacã în prima parte a proiectului contribuþia operatorului a fost zero, ºi suntem singurul operator din România care a avut zero cofinanþare, în partea a doua trebuie sã vedem cum va fi. Nu vã ascund faptul cã am avut o discuþie cu primul ministru Victor Ponta, care mi-a spus cã în momentul în care voi depune toatã documentaþia va încerca sã gãsim calea sã ajute Valea Jiului. Am speranþa cã Premierul României va ajuta încã o datã Valea Jiului, pentru cã, dacã nu vom reuºi sã venim cu o cotã de finanþare foarte micã, dacã nu zero, atunci cofinanþarea trebuie sã se regãseascã undeva ºi se va regãsi în preþ.

Rep: Exista o problemã privind sumele datorate cãtre Apele Române, despre care s-a fãcut vorbire nu o datã. Care este acum situaþia plãþilor?

„M

ai bine sã mã urascã doi – trei – patru oameni, decât firma sã intre în insolvenþã”

Rep: Una dintre cele mai nepopulare mãsuri a fost legatã de sistarea apei potabile pentru rãu platnici. Oamenii au înþeles pânã la urmã cã trebuie sã ºi plãteascã ceea ce consumã? C.A. Fãrã îndoialã, când opreºti apa la cineva, nu este o mãsurã bunã, nu toþi te aplaudã ºi nici nu mã aºteptam la aºa ceva. Important este cã lumea a început sã conºtientizeze, iar acel spirit civic a început sã funcþioneze ºi oamenii au început sã atragã atenþia vecinului cã el nu are nicio vinã cã i se opreºte apa din cauza faptului cã vecinul nu

plãteºte. Dacã aº avea soluþiile legale, prin care sã pot debrabnºa numai pe cei rãu – platnici, aº face acest lucru, dar din pãcate instalaþiile vechi sunt în aºa fel fãcute, încât suferã ºi cei care plãtesc. Chiar împreunã cu colegii mei ne-am gândit la mãsura ca, la unele asociaþii rãu – platnice sã-i putem lua cu plata direct la ApaServ pe oameni. Aici dau exemplul Asociaþiei de pe Aleea Poporului, care cuprinde 27 de scãri. Am cerut la asociaþie mereu sã ni se spunã care sunt scãrile rãu – platnice, dar ei nu ne comunicã aceste date. Din pãcate, eu am contract cu asociaþia de proprietari. Dacã aº avea cu fiecare consumator în parte, l-aº trage direct la rãspundere. Încercãm sã gãsim soluþii, pentru cã menirea mea este sã dau apã la populaþie, dar în acelaºi timp ºi eu sunt tras la rãspundere pe indicatorii economici. Firma se conduce pe criterii economice. Dacã merg pe mãsuri populiste, va veni momentul în care nu

C.A. Sunt datorii care vin din urmã ºi pe care încerc sã le plãtesc. Dacã în cinci ani de zile la Apele Române s-au plãtit 200 de milioane de lei vechi, respectiv 20.000 de lei noi, noi pe lunã plãtim aproape 4 miliarde de lei. ªi, foarte important, când am venit la aceastã firmã, societatea nu avea nimic, toate erau la lichidator. Am cumpãrat toate bunurile, toate maºinile. Toate bunurile mobile ºi imobile, toate clãdirile sunt ale ApaServ la ora aceasta ºi sunt din fonduri proprii. Nu am un leu împrumut în bancã, iar când am venit aici nu aveam nimic, plãteam chirie pe ele. Acþionarii trebuie sã fie fericiþi cã într-un an ºi jumãtate au dobândit din nou tot ce a fost a lor ºi a fost luat de Finanþele Publice, prin lichidator. Îmbucurãtor este faptul cã oamenii au înþeles cã trebuie sã plãteascã ce consumã. Asociaþia de pe Aleea Poporului, care este cea mai datoare, dacã în luna octombrie am facturat 102 milioane de lei, am încasat 125 de milioane de lei. Este pentru prima datã când se întâmplã acest lucru. De obicei facturam 110 – 120 de milioane de lei ºi plãteau 30 de milioane de lei. Încet – încet încep sã înþeleagã oamenii, dar trebuie sã iei ºi mãsuri mai dure din care suferã, colateral, ºi cei care plãtesc ºi eu le cer scuze pentru aceste neplãceri, însã nu am altã soluþie la îndemânã. Asta pe lângã acþiunile în instanþã

Rep: De puþin timp, oamenii nu mai sunt nevoiþi sã stea la coadã pentru a-ºi plãti facturile. Ce le mai pregãtiþi consumatorilor? C.A. Am încercat ºi încerc în continuare sã vin în sprijinul consumatorilor. Dacã la început era o problemã cu Laboratorul de Metrologie, am venit ºi am fãcut acel Laborator de Metrologie din centru, dacã era o problemã cu statul la cozi la casieriile ApaServ, am creat condiþiile prin care oamenii sã plãteascã prin PayPoint. Un lucru îmbucurãtor este faptul cã în 20 de zile în luna octombrie am încasat 500 de milioane de lei vechi numai prin PayPoint. Am deschis la o bancã cont, aºa încât oamenii sã poatã plãti facturile prin bancã. În plus, avem discuþii cu o bancã ºi, în maximum douã sãptãmâni, vom avea pentru început doua POS-uri la Petrila ºi Petroºani, aºa încât oamenii sã plãteascã ºi cu cardul ceea ce consumã. Pânã în ianuarie va fi creatã oportunitatea celor care au contract individual cu noi sã ne dea consumul de acasã, care va fi preluat de cei de la Comercial, iar aceºtia, pe adresa de e-mail comunicatã, vor trimite ºi factura cãtre consumator, care va putea face plata ºi de pe calculator. Încercãm sã venim în sprijinul lor. Sigur, situaþia este grea. Suntem în Valea Jiului unde nu neapãrat apa e scumpã, ci oamenii sun sãraci. Într-un clasament la nivelul þãrii, din 40 de operatori, SC ApaServ Valea Jiului ocupã locul 34. Deci putem spune cã preþul este mare raportat la sãrãcia din aceastã zonã. Dar, atât eu cât ºi echipa pe care o conduc, încercãm sã venim în sprijinul oamenilor, sã fim cât mai aproape de ei. Sã încercãm sã schimbãm mentalitatea celor care vãd în noi un fel de „Bau – Bau”. Oamenii sunt beneficiarii noºtri, iar noi suntem cei care lucrãm pentru ei! Interviu realizat de Carmen Cosman


10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 7 Noiembrie 2013

U

nul dintre mulþii copii remarcabili ai Vãii Jiului, Claudiu Sîrbu, campion naþional la un sport marþial – karate, elev de elitã al Colegiului Naþioanl de Informaticã Petroºani, este veºnic nemulþumit de realizãrile sale pentru cã þinteºte calitatea pe toate planurile. Pare un tânãr matur înainte de vreme la cei 17 ani ai sãi. Cu tineri ca el, Valea are viitor sigur.

Mesajul unui tânãr campion al Vãii Jiului cãtre lume

---”Una este sã fii învãþat de mic sã faci lucrurile cum trebuie pentru cã þi se pare normal în viitor sã faci la fel. Dar dacã ai fost învãþat prost timp de 20 de ani, e greu sã te mai schimbi”Claudiu Sîrbu. ---Claudiu Sîrbu, un tânãr de 17 ani, din Petroºani, elev al Colegiului Naþional de Informaticã ”Carmen Sylva”, ne-a atras atenþia printr-o nemulþumire exprimatã cu amar. ”Am terminat anul trecut cu media 9,60 pentru cã am avut probleme la unele materii”... Ce probleme poþi avea când închei anul ºcolar cu asemenea notã? Ne-am dumirit ulterior aflând cã tânãrul practicã, din clasa a II-a, un sport marþial, karate, care presupune antrenamente complexe ce dezvotã ºi consolideazã acea armonie, un echilibru desãvârºit, între minte, trup ºi suflet, care dezvoltã ºi consolideazã tenacitatea, spiritul de competiþie pentru toatã viaþa ºi altruismul...

T

ânãr ºi neliniºtit campion Luna trecutã, Claudiu a obþinut al doilea titlu de campin naþional, dupã ce în luna mai a acestui an a ocupat prima treaptã a podiumului în Cupa României la karate. Claudiu recunoaºte cã dacã nu ar fi fost alãturi de el de-a lungul anilor tatãl sãu, nu ar fi continuat acest sport. ªansa lui a fost cã la Petroºani existã un antrenor de excepþie – Radu Polifronie. Tânãrul Sîrbu mergea la antrenamente pentru cã aºa trebuia, pentru destindere ºi descãtuºare de energie, dar mai ales pentru educaþia pe care o imprimã acest sport, aºa cum îl sfã-

tuise tatãl sãu. Pânã anul trecut.... Într-un an, a obþinut douã locuri I ºi titlul de campion naþional ºi un loc III, la categoria sa de vârstã ºi kilograme, dar nu este mulþumit... ”Am avut un moment greu, de cumpãnã anul trecut. A fost momentul în care m-am hotãrât – dacã tot mã duc la antrenemente, sã n-o mai fac degeaba. Mam apucat serios de treabã, cu trei antrenamente pe sãptãmânã,

iar înainte de competiþii - zilnic, chiar ºi sâmbãta ºi duminica pentru a ne obiºnui cu timpul prelungit, pentru cã de regulã competiþiile au loc la sfârºit de sãptãmânã. Am concurat la Naþionale ºi am ieºit prost – locul III. Scopul meu este sã fiu atât de bun încât sã prind lotul naþional. În luna mai, 2013, am fost la Sibiu, unde a avut loc Cupa României la karate pe toate stilurile. La categoria mea, 61 de kg, am obþinut locul I, dar am pierdut un tren important. Am fost plecat, în varã, în vacanþã în Canada, la invitaþia unor prieteni ºi a fost un moment de bâlbâialã – selecþia pentru

lotul naþional trebuia sã aibã loc în iulie ºi a avut loc în august - ºi eu nu am putut traversa Oceanul pentru a fi prezent. Regret enorm întâmplarea pentru cã sigur reuºeam având în vedere cã în lot a intrat un coleg de-al meu pe care l-am învins... Dar nu mã las. Astfel, la Campionatul Naþional de karate, din octombrie, am obþinut locul I, la categoria 61 de kg. Este un principal criteriu de selecþie pentru Europenele din primãvara lui 2014. În 22 noiembrie va avea loc Openul României la karate, cu participarea unor sportivi din strãinãtate. Este vorba de un fel de ”amicale” ºi de regulã este ultima competiþie din an, dar care conteazã în selecþia pentru lotul naþional” – a povestit plin de frenezie Claudiu Sîrbu, cu pre-

cizarea cã are noroc cã face parte din Clubul Sportiv Municipal Petroºani ºi cã îl are antrenor pe Radu Polifronie.

P

reºedinte al Consiliului Elevilor de la ”Carmen Sylva” Tânãrul campion pare a fi înzestrat ºi cu alte talente pe care ºi le pune în valoare cu acelaºi spirit de competiþie. A câºtigat alegerile pentru funcþia de preºedinte al Consiliului Elevilor de la Colegiul de Informaticã Petroºani. Îi place matematica ºi fizica. ªi pentru cã mereu spune cã este nemulþumit de notele obþinute la liceu, cu greu ne-a mãrturisit cã anul trecut a obþinut o menþiune la Olimpiada judeþeanã de fizicã.

CASA DE CULTURà “ION DULÃMIÞÔ PETROªANI OFERà SPAÞII DE ÎNCHIRIAT LA PREÞURI EXTREM DE ATRACTIVE

Relaþii la nr. 0722.448.428


Cronica Vãii Jiului | Joi, 7 Noiembrie 2013

Actualitate 11

Ploi torenþiale ºi strãzi inundate

V

remea bunã ne-a pãrãsit ºi ploile s-au instalat deja în bazinul Vãii Jiului, unde mai multe strãzi au fost sub ape.

”Nu am fost bine pregãtit pentru cã timpul acordat fizicii nu a fost suficient. Am noroc, în general, la ºcoalã, cã pot obþine note medii doar din ceea ce ni se predã. Deci efortul meu pentru învãþãturã nu este atât de mare. De aceea am spus cã am probleme la unele materii, pentru cã ºtiu cã pot mai mult” – ne-a mãrturisit Claudiu Sîrbu.

”Î

mi doresc civilizaþie ºi respect pentru cetãþeni”... Deºi are mulþi prieteni, deºi vorbeºte cu mândrie despre dascãlii lui, despre antrenori ºi preocupãrile sale din municipiul în care trãieºte, rãspunsul lui Claudiu la întrebarea ce nu-i place, în general, ne-a surprins prin realism... ”Nu-mi place cã trãiesc în oraºul acesta, mic. Când spun mic mã refer la oportunitãþi pentru tineri, dar ºi pentru ceilalþi oameni. Îmi doresc un grad mai înalt de civilizaþie, îmi doresc respect pentru cetãþeni, dar ºi cetãþenii între ei. Nu-mi place rãutatea oamenilor ºi orgoliul prostesc,

ar trebui ca oamenii sã fie mai solidari, sã accepte pãreri diferite, sã existe un echilibru... Asta þine ºi de educaþie, pentru cã una este sã fii învãþat de mic sã faci lucrurile cum trebuie pentru cã þi se pare normal în viitor sã faci la fel. Dar dacã ai fost învãþat prost timp de 20 de ani, e greu sã te mai schimbi”- ne-a spus ca un om matur Claudiu S. Pentru viitor campionul ºi-a propus sã ia BAC-ul cu notã mare ºi apoi sã ajungã student la Politehnicã. Pe linie sportivã, este hotãrât sã continue în obþinerea de rezultate remarcabile ºi ulterior ºã obþinã licenþe ca arbitru ºi antrenor karate. Cine ºtie ce-i rezervã viaþa ºi e bine sã le aibã. Claudiu Sîrbu a demnonstrat încã o datã cã zicala ”Dacã nu-þi propui un þel înalt pentru a ajunge mãcar la jumãtatea lui, nu vei realiza nimic în viaþã” este adevãratã. Tânãrul este unul dintre copiii mulþi ºi de valoare ai Vãii Jiului care ne fac sã credem în viitor.... Ileana FIRÞULESCU

Chiar dacã nu am avut niciun fel de cod de precipitaþii abundente, unele cartiere din Petroºani au fost inundate, dupã doar câteva ore de ploaie. „Aºa e mereu la noi, cum plouã”, au spus resemnaþi oameni din Cartierul Aeroport, în timp ce ºoferii care au tranzitat DN 66 în zona Livezeni au înotat pur ºi simplu în apa ce s-a strâns pe carosabil. Responsabilii Sistemului Hidrotehnic din Valea Jiului au spus cã nu va ploua foarte mult ºi cã râurile de munte nu au creat probleme,

nefiind emis nici mãcar cod galben. „Nu a plouat cu mai mult de 35 de litri pe metru pãtrat ºi nu au fost râuri care sã punã probleme”, ne-a asigurat Sorin Corici, ºeful Sistemului Hidrotehnic din Valea Jiului,

Pentru sudul judeþului Hunedoara nu am avut decât atenþionãri, fãrã a fi emis vreu cod de precipitaþii sau inundaþii, iar potrivit prognozei, ploile se vor opri abia spre sfârºitul sãptãmânii. Probabilitatea de ploi pe arii extinse ºi izolat moderate cantitativ a fost anunþatã ca fiind mai semnificativã în jurul datei de 6 noiembrie ºi, din nou, pe 10 noiembrie. Dupã data de 11 noiembrie vor fi ploi pe arii restrânse ºi slabe cantitativ Diana MITRACHE

Fãrã termoficare, din cauza spãrturilor

A

u rãmas fãrã cãldurã în calorifere, din cauza defecþiunilor de pe magistralã. Vorbim despre un cartier întreg din Petroºani, cartier în care oamenii îndurã frigul din apartamente de vinerea trecutã. Spãrturile apãrute

în reþeaua veche ºi uzatã au fost cauza principalã. Toþi locatarii branºaþi la sistemul centralizat din Petroºani nu au mai primit agent termic în calorifere de la sfârºitul sãptãmânii trecute. „Nu mai ºtim cui sã ne adresãm. Noi am rãmas în frig ºi acum cã se rãceºte vremea

e ºi mai rãu.Am auzit cã nu au þeavã sã o înlocuiascã pe cea veche, dar nu ºtim nimic”, a declarat o femeie care locuieºte în Cartierul Aeroport din Petroºani. Defecþiunea a fost sesizatã la dispecereat ºi, pentru cã þevile aparþin de Termocentrala Paroºeni, responsa-

bilii de acolo spun cã situaþia va fi remediatã în curând. „ªtim cã a fost o deficienþã în sistem ºi muncitorii noºtri au lucrat la remedierea ei. Noi sperãm sã finalizãm lucrãrile pânã joi ºi sã repornim sistemul”, a declarat Doru Viºan, directorul Termocentralei Paroºeni. Spãrturile au apãrut în mai multe zone ale sistemului de aducþiune ºi a fost nevoie de înlocuirea unei porþiuni mai mari. Aºa se face cã lucrãile au fost întârziate ºi oamenii branºaþi la termoficare au dârdâit în locuinþe. Diana MITRACHE

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ


12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 7 Noiembrie 2013

Pensionãri ºi posibile angajãri la Complexul esponsabilii Complexului Energetic Hunedoara R Energetic Hunedoara au în vedere angajarea mai multor persoane la Divizia Minierã. În urma unor analize de personal se ia în calcul angajarea a 60 de persoane la minele viabile din Valea Jiului. Monika BACIU “Am avut o discuþie cu domnul director general se apleacã asupra acestei probleme, urmeazã sã facem o analizã de efectiv ºi sã luãm

deciziile care se impun la începutul anului urmãtor. Suntem corelaþi, dar existã posibilitatea de a ieºi în perioada imediat urmãtoare personal la pensie, la cerere ºi în momentul acela am

putea rãmâne descoperiþi. Eu cred cã dacã vom putea, vom rezolva problema cu 60 de angajãri la EM Vulcan ºi EM Lupeni direct la fronturile de lucru. În viitor, în urma unei analize vor prezenta o situaþie conducerii Complexului Energetic Hunedoara ºi vom lua decvizia corespunzãtoare”, a declarat

Nicolae Drãgoi, directorul general adjunct al Complexului Energetic Hunedoara. Pânã când se vor face angajãrile, mai multe persoane vor ieºi din sistem. Anul acesta sunt preconizate a pãrãsi sistemul undeva la 300 de persoane. “Pensionãrile, estimativ, eu zic cã anul acesta vor pleca 250-

Noiembrie, o lunã neagrã pentru mineritul din Valea Jiului

Î

n ultimii 40 de ani, în minele din Valea Jiului s-au produs circa 30 de accidente colective grave de muncã. Cele mai dramatice dintre acestea au fost înregistrate chiar în luna noiembrie, cea de-a 11-a lunã a anului ocupând locurile 1, 2 ºi 5 în acest nedorit clasament, prin evenimentele produse la Uricani, Livezeni ºi Petrila, în anii 1972, 1980 ºi 2008. Mircea NISTOR

În data de 2 noiembrie 1972, la EM Uricani, în abatajul camerã din stratul 3, blocul III s-a produs o puternicã explozie de metan, în urma cãreia au fost accidentaþi 53 de mineri, 43 dintre aceºtia pierzându-ºi viaþa. Printre cauzele care au condus la producerea tragicului accident sau numãrat: adoptarea unei metode de exploatare necorespunzãtoare, deficienþe în aeraj, precum ºi „alte cauze

organizatorice”. În acelaºi timp, sursa exploziei a fost generatã de cãtre lucrul sub tensiune la

datã la EM Livezeni s-a produs o nouã explozie de metan, numãrul minerilor care au suferit acci-

un întrerupãtor AG 25. Opt ani mai târziu, în data de 29 noiembrie 1980, de aceastã

dentãri fiind de 77, dintre care 53 au decedat. Cauzele care au stat la baza producerii tragicului acci-

dent colectiv de muncã au fost legate de unele deficienþe în aeraj, întreþinerea ºi exploatarea necorespunzãtoare a instalaþiilor electromecanice ºi, bineînþeles, „alte cauze organizatorice”. Sursa de producere a evenimentului de muncã a fost identificatã drept „o scânteie electricã produsã în urma secþionãrii unui cablu electric ca urmare a cãderii de roci”. Anul 2008 a adus o nouã dramã în rândul familiilor de mineri, de aceastã datã prin accidentul înregistrat în ziua de 15 noiembrie, la EM Petrila. În urma unei explozii de metan 13 mineri ºi-au pierdut viaþa, alþi 13 ajungând în spitalele din Petroºani ºi Bucureºti.

300 de lucrãtori. Astãzi, societatea are 4986 efectiv, am avut 5166 ºi mai avem 35 de dosare depuse. Eu zic cã pânã la finalul anului vom putea ajunge undeva la 250-300 de pensionãri”, a mai spus Drãgoi. Divizia Minierã din cadrul CEH va rãmâne cu posturi descoperite doar în cazul pensionãrilor.

I

niþial la SNH, acum la CEH Cei 60 de tineri angajaþi în vara acestui an la Mina Lupeni au contracte de muncã pe perioadã nedeterminatã. Iniþial, aceste persoane au fost angajate pe o perioadã de 6 luni, însã acum dupã expirarea acelei perioade acestor persoane li s-a întocmit contractul de muncã pentru o perioadã nedeterminatã. Existã doar o persoanã a cãrei situ-

aþie este incertã, asta pentru cã aceasta nu corespunde din punct de vedere medical. “Sunt angajaþi definitiv, din punctul meu de vedere este un succes din cei 60 de tineri angajaþi la Lupeni, 59 sunt încadraþi corespunzãtor, avem un bãiat care are ceva probleme de sãnãtate, sper sã îºi revinã ºi au fost un adevãrat succes aceste angajãri. Aceste persoane s-au integrat perfect”, a declarat Nicolae Drãgoi, directorul general adjunct al Complexului Energetic Hunedoara. Iniþial, aceste 60 de persoane au fost încadrate ca muncitori necalificaþi. Acum dupã definitivarea contractelor de muncã, acestea vor urma anumite cursuri de calificare. “Vom face paºii corespunzãtori, vom face cursuri de calificare”, a mai spus sursa citatã. Aceste 60 de angajãri definitivate sunt primele care au loc la nivelul Complexului Energetic Hunedoara, la Divizia Minierã.


Social 13

Cronica Vãii Jiului | Joi, 7 Noiembrie 2013

Urmele comunismului în sala de apel

G

ândite pentru a servi la distribuirea salariilor cãtre mineri, ghiºeele care cândva aveau ºi casieriþe, stau acum ponosite ºi stricate la intrarea în sala de apel a Minei Lonea. Acesta este simbolul absolut a ceea ce a fost cândva mineritul Vãii Jiului ºi de aici, minerii mai bãtrâni îºi amintesc cum plecau cu buzunarele doldora de „sutele albastre” - rãsplata pentru munca din pãmânt. Diana MITRACHE Mese ponosite ºi mâncate de vreme au rãmas acolo de pe vremea când minerii erau o mânã de lucru foarte bine rãsplãtitã pentru munca din subteran. Construcþiile din lemn, mâncate de vreme, roase de coatele ortacilor ieºiþi la apel, s-au degradat

an de an ºi, o datã ce s-a trecut la plata prin bancomate, nici nu

mai sunt utile. „Ei, aici era casieria minei, cândva cu mulþi

oameni. Înãuntru stãteau femeile de la casierie ºi minerii se aºezau la rând sã ia banii. Veneau cu dubele, nu erau maºini blindate ca acum ºi le aduceau salariile, apoi de aici erau distribuite cãtre mineri. Aºa au rãmas de atunci”, ne povesteºte istoria meselor din lemn, Tiberiu Cozma, lider sindical de la aceastã minã. Acum a rãmas doar amintirea acelor vremuri, când minerii nu

Consilierul ministrului Mariana Câmpeanu, printre pensionarii minieri

P

ensionarii minieri, faþã în faþã cu un consilier al ministrului Muncii Mariana Câmpeanu. Miercuri la Petroºani a sosit un consilier al ministrului muncii Mariana Câmpeanu care a avut ordine clare de a rezolva problema foºtilor ortaci. Potrivit directorului general al Casei Judeþene de Pensii Hunedoara, Valea Jiului beneficiazã de o atenþie sporitã. Monika BACIU ”Am început sã discutãm probleme concrete, vreau sã vã spun cã sunt însoþit de consilierul doamnei ministru Mariana Câmpeanu care ne-a dat ca ordin de serviciu sã acordãm o atenþie deosebitã Vãii Jiului. Se ºtie cã e o zonã defavorizatã, foarte important ºi foarte mult se intereseazã ºi domnul prefect Vasilescu. Cred cã lucrurile încep sã ia o

turnurã mai bunã faþã de ce a fost înainte”, a declarat Ilie Toma, directorul Casei Judeþene de Pensii Hunedoara. Pensionarii minieri au douã probleme mari. Este vorba de gratuitãþi ºi de punctul de pensie. ”Sunt convins cã se vor rezolva probleme pentru cã altã soluþie nu existã. Aºa cum am spus ºi la Deva avem o colaborare deosebitã cu actualul direc-

tor al Casei de Pensii ºi îi mulþumim pentru receptivitatea deosebitã asupra problemelor pensionarilor din Valea Jiului. Pânã când se va rezolva aceastã problemã, noi þinem la cele 8

mai mergeau cu cardul la poarta minei ºi locul e invadat de mineri, doar la intrarea în ºut. „Acum, de partea cealaltã stau conducãtorii de formaþii de lucru când fac apelul ºi minerii strigã prezent de pe partea cealaltã,

puncte pe care i le-am prezentat ministrului ºi în special la gratuitãþile la curentul electric ºi la cãrbune ceea ce am primit încã din 1924 ºi nimeni nu a avut curaj sã le taie. Noi dorim aceste gratuitãþi, prin lege, în Parlament sã treacã de la Ministerul Economiei la Ministerul Muncii. Noi þinem foarte mult la puntul de pensie aºa cum era dupã legea 19 ºi legea 250 din 2007, sã reprezinte cel puþin 45% din salariul mediu brut pe economie prognozat cu un an în urmã. Þinem foarte mult la aceastã chestiune pentru cã este vorba de toþi pension-

În Vale, puiul e bun

Î

n urma controalelor efectuate de cãtre inspectorii sanitar-veterinari a reieºit faptul cã în Valea Jiului carnea de pui este bunã pentru consum. Prin urmare, nu au fost aplicate nici amenzi ºi nu a fost retrasã carne de la comercializare. Mircea NISTOR

Controalele la produsele din carne de pui vândute în supermarketuri au demarat dupã izbucnirea scandalului legat de carnea infestatã cu salmo-

nella. „În urma controalelor efectuate timp de 2 zile (luni ºi marþi) în special în supermarketurile din Valea Jiului putem spune cã aici nu au ajuns pui cu probleme. Mai exact, infectaþi cu salmo-

dar nu întotdeauna sunt folosite”, a mai adãugat Tiberiu Cozma. Fostele ghiºee, cândva albastre, au acum o culoare tristã ºi sunt ponosite, dar rãmân în istoria mineritului, aºa cum rãmâne an de an câte o unitate de extracþie, câte un abataj exploatat, ori toate poveºtile minereºti.

arii, nu doar de pensionarii minieri”, a declarat preºedintele Ligii Sindicatelor Pensionarilor Minieri din Valea Jiului, Ioan Hortopan. În ceea ce priveºte rezolvarea problemelor pensionarilor minieri pãrerile sunt împãrþite, dar existã ºi soluþii, dupã cum spun pensionarii. Pensionarii minieri îi cer ministrului Munii drepturile care li se cuvin ºi indexarea punctului de pensie. Aceºtia i-au prezentat ministrului toate problemele cu care se confruntã foºtii ortaci din Valea Jiului.

nella. Din acest motiv nu am fost nevoiþi sã aplicãm sancþiuni contravenþionale ºi nici sã dãm dispoziþii de retragere de la comercializare a unor produse pe bazã de carne de pasãre. În concluzie, puii comercializaþi la noi sunt buni pentru consum, astfel cã oamenii nu trebuie sã aibã motive de îngrijorare în acest sens. Bineînþeles, în cazul în care achiziþioneazã puii din magazine ºi nu pe la colþ de stradã”, a precizat Doctorul Octavian Popescu,

ºeful Circumscripþiei Sanitar – Veterinare ºi pentru Siguranþa Alimentelor Petroºani. Acþiunile de control derulate de cãtre inspectorii sanitar – veterinari vor continua în perioada urmãtoare cu verificarea ºi altor sortimente de alimente. În ceea ce priveºte carnea de pui, în þarã, au fost retrase de la comercializare câteva zeci de tone de produse din acest sortiment. Cea mai mare cantitate provenea de la Avicola Cãlãraºi.


14 Program & Horoscop

10:30 Dosar România (r) 11:30 Dispãruþi fãrã urmã 12:00 Europa mea (r) 12:30 Tribuna partidelor parlamentare 13:00 De joi pânã joi 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Akzente 16:50 Lozul cel mare 17:45 Dispãruþi fãrã urmã (r) 18:15 Maºini, teste ºi verdicte 18:45 Clubul celor care muncesc în România 18:50 Ora de business 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor care muncesc în România

10:30 Cireaºa de pe tort (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Poveºti din jurul lumii 12:30 Teleshopping 13:00 Dragostea trece prin stomac 13:30 Teleshopping 14:00 Vacanþã ºi terapie (r) 15:00 Focus 15:30 Focus Monden (r) 16:00 Regina cumpãrãturilor 17:00 Fii pe fazã! 18:00 Focus 18 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Dupã faptã ºi rãsplatã 22:15 Trãsniþii

7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România, acum 15:00 ªtirile B1 16:00 România acum 17:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România 21:30 Sub semnul întrebãrii

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Next Star 23:00 Un show pãcãtos

Cronica Vãii Jiului | Joi, 7 Noiembrie 2013

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Crima din casa mea (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Cãsnicia, o afacere perfectã 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:00 Fotbal Europa League: Pandurii – Fiorentina 22:00 ªtirile Pro TV 22:30 Semnul morþii

21 martie *** 20 aprilie Dimineaþa sunteþi indispus ºi nimeni nu vã poate intra în voie. Familia nu este de acord sã renunþaþi la o excursie. Ascultaþi-i ºi pe ceilalþi ºi cãutaþi o soluþie de compromis. Încercaþi sã vã mai ºi relaxaþi!

10:15 Teleshopping 10:45 Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Iubiri vinovate (r) 13:00 Teleshopping 13:30 Îngeri pierduþi (r) 14:30 Triumful dragostei 15:30 Suflet de gheaþã 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Diamantul nopþii 18:30 Maricruz 19:30 Iubiri vinovate 20:30 Îngeri pierduþi 21:30 Furtuna din adâncuri 22:30 Poveºtiri de noapte 23:00 Cancan.ro

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 14:45 Teleshopping 15:30 Inima nu respectã reguli 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Roata norocului 22:15 WOWbiz 0:30 ªtirile Kanal D (r)

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Rezumat Champions League 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Rezumat Champions League 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal: Basel - Steaua 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal: Basel - Steaua 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 EuroFotbal 15:00 ªtirile Digi Sport 15:15 Rezumat Champions League 16:00 ªtirile Digi Sport 16:30 Campionii Digi Sport 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 EuroFotbal 19:00 EuroFotbal 20:00 Fotbal

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai Dacã nu vã odihniþi mai mult, sar putea sã aveþi probleme cu sãnãtatea. O discuþie în contradictoriu cu o persoanã mai în vârstã vã pune pe gânduri. Fiþi calm ºi prudent, ca sã evitaþi un scandal.

22

22

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Aveþi tendinþa sã vã supraestimaþi puterile. Nu fiþi încãpãþânat ºi nu forþaþi lucrurile! Dacã nu vã temperaþi orgoliul, riscaþi sã vã certaþi cu prietenii ºi cu familia. Acordaþi mai mult timp odihnei!

10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 2 12:00 Profetul 13:15 Pastila Vouã (r) 13:45 Mica mireas (r) 14:45 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 15:30 Copii contra pãrinþi (r) 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 20:15 Suflete pereche 21:15 Conspiraþia iataganelor 23:15 Poama acrã (r)

21

23 iulie *** 22 august

Dimineaþa primiþi o sumã mare ºi vã faceþi planuri îndrãzneþe. Nu vã pripiþi. Ar fi bine sã vã sfãtuiþi cu partenerul de viaþã. Astãzi vã completaþi foarte bine. Abtineþi-vã de la excese!

23 august *** 22 septembrie

Dimineaþa este posibil sã fiþi apatic ºi sã nu vã puteþi concentra. Nu vã asumaþi nici un risc în afaceri. Dacã aveþi ocazia sã mergeþi într-o vizitã, nu staþi pe gânduri!

Starea de confuzie vã poate afecta relaþiile pe plan social ºi situaþia financiarã. Nu vã implicaþi în afaceri, chiar dacã vi se pare cã puteþi da lovitura. Dupã-amiazã vã revine cheful de viaþã ºi reuºiþi sã comunicaþi cu cei din jur.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Un bãrbat mai în vârstã vã propune sã vã asociaþi într-o afacere. Nu hotãrâþi nimic fãrã sã vã consultaþi cu partenerul de viaþã. Nu staþi prea bine cu banii, însã relaþiile cu persoana iubitã sunt bune.

Se pare cã nu sunteþi în cea mai bunã formã fizicã ºi intelectualã. Sunteþi indispus ºi confuz. Evitaþi întâlnirile de afaceri ºi cu prietenii. Riscaþi fie sã pierdeþi bani, fie sã vã certaþi cu un prieten bun.

23 noiembrie *** 20 decembrie

*** 20 ianuarie

Sunteþi cu capul în nori. Amânaþi întâlnirile de afaceri. Chiar dacã nu aveþi chef de vorbã, nu refuzaþi comunicarea cu cei din jur. Acordaþi mai multã atenþie persoanei iubite!

Vã treziþi cu moralul la pãmânt ºi aveþi dificultãþi de concentrare. Este recomandabil sã nu începeþi activitãþi pe care nu sunteþi sigur cã le puteþi finaliza. Seara primiþi oaspeþi dragi.

21 ianuarie *** 20 februarie

În prima parte a zilei sunteþi puþin aerian ºi comunicaþi mai greu. Intuiþia nu vã ajutã prea mult, aºa cã acceptaþi ajutorul prietenilor ºi al familiei. Limitaþivã la activitãþi de rutinã!

21 decembrie

21 februarie *** 20 martie Vã merge foarte bine pe plan sentimental. Este posibil chiar sã faceþi o declaraþie de dragoste Nu vã implicaþi în afaceri! ªansele de reuºitã sunt reduse. Fiþi cât se poate de corect.


Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Joi, 7 Noiembrie 2013

Bucureºtiul, cea mai poluatã capitalã europeanã NATALIA ARE aer se gãseºte în Islanda, ntr-un clasament, care analizeazã aerul din 386 oraºe NEVOIE DE Ungaria ºi Norvegia. Îsunteuropene, cele mai poluate prime zece localitãþi urbane „Purificatoarele de aer din Bulgaria ºi Polonia. În aceastã listã, Bucureºtiul se NOI! produse de compania situeazã pe locul 57, fiind capitala cu cel mai poluat aer. De asemenea, locuitorii din Iaºi ºi Timiºoara se confruntã cu probleme create de aerul viciat.

Conform unui studiu, publicat recent Agenþia Europeanã a Mediului (European Environment Agency, EEA), privind calitatea aerului în Europa în perioada 2002 – 2011, mai ales din punctul de vedere al concentraþiei de microparticule din aer (PM 2,5 microni ºi PM 10 microni), se aratã cã acestea sunt peste normele stabilite de Uniunea Europeanã ºi de Organizaþia Mondialã a Sãnãtãþii (OMS), iar peste 96% din populaþia

urbanã din U.E. este expusã acestora. S-a calculat cã poluarea aerului cu microparticule produce anul 2,1 milioane de decese, la acestea adãugându-se alte aproape jumãtate de milion cauzate de scãderea nivelului de ozon. „Agenþia Internaþionalã pentru Cercetarea Cancerului, care face parte din structura Organizaþiei Mondiale a Sãnãtãþii, a poziþionat poluarea aerului în aceeaºi clasã de risc pentru sãnãtate cu fumatul, radiaþia ultravioletã ºi plutoniul, afirmã În aceste clipe de mare dl Horaþiu Didea, durere ºi tristeþe, director al comsuntem alãturi de paniei Ergonomos. familia Adrian ºi Ileana Bodea, la marea încercare a trecerii în nefiinþã a celui Institutul ce le-a fost tatã ºi socru.

Sincere condoleanþe din partea colectivului SSM Petroºani

VÂNZÃRI Vând teren intravilan, zona Valea Ungurului Vulcan, în suprafaþã de 2600 mp. Acces auto, aproape de DN66, cu utilitãþi. Preþ, 8 euro/mp, negociabil. Contact 0722448428. Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727150264. Preþ negociabil. Vând/închiriez garaj zona Poarta 2 Gerom la stradã. Relaþii la 0734.543.820 Vînd teren ºi casa P+1 în Târgu-Jiu, str. George Coºbuc Nr. 2A, realizatã ºi finisatã în 2000 cu toate utilitãþile: apã, gaze, canalizare, izolaþie termosistem ºi termopane. Suprafaþã de teren 800 mp. Anexe: beci suprafaþã de 30 mp, garaj dublu pentru 2 autoturisme. Preþ negociabil. Telefon: 0727/874 449

De aceea, organizaþii guvernamentale sau nonguvernamentale cât ºi companii, precum Blueair AB, au solicitat introducerea în Europa de norme ºi certificãri stricte pentru industria purificatoarelor de aer, precum CADR (Clean Air Delivery Rate – Rata de Eliberare de Aer Curat). Acest indicator se foloseºte în SUA de mulþi ani si ajutã consumatorii sã compare produsele de purificare a aerului disponibile pe piaþã într-un mod coerent ºi informat”. Conform studiului EEA, cele mai poluate þãri europene sunt Polonia, România ºi Bulgaria, iar cel mai curat

suedezã Blueair AB pot elimina eficient 99,97% dintre particulele aeropurtate mai mari de 0,1 microni. De aceea, ele pot ajuta la protejarea utilizatorilor împotriva multor tipuri de gripã, cum ar fi H1N1 si H3N2, prin captarea viruºilor în filtrele de aer, care utilizeazã tehnologia patentatã HepaSilent™”, a explicat dl Didea. Calitatea proastã a aerului poate cauza dureri de cap, obosealã, probleme de concentrare ºi iritaþii ale ochilor, nasului, gâtului sau plãmânilor. De asemenea, poluanþii atmosferici pot fi cauza sau factorul agravant pentru apariþia ºi înrãutãþirea unor boli precum astmul, diverse tipuri de alergii, cancer, boli cardio-vasculare etc.

Naþional de Cercetare-Dezvoltare pentru Securitate Minierã ºi Protecþie Antiexplozivã- INSEMEX Petroºani,

cu sediul în localitatea Petroºani, Str. Gral. Vasile Milea, nr. 32-34 cod 332047, jud. Hunedoara, organizeazã concurs pentru ocuparea unui post de

ECONOMIST pe duratã nedeterminatã, în cadrul compartimentului Audit Intern. Data limitã pentru depunerea dosarelor de concurs la secretariatul institutului este 18.11.2013, ora 16.00. Concursul se va desfãºura în data de 20.11.2013, ora 10.30, la sediul institutului. Criteriile minime obligatorii, probele de concurs ºi informaþii suplimentare privind eligibilitatea candidaþilor ºi conþinutul dosarelor de concurs, precum ºi tematica ºi bibliografia de concurs se pot obþine de la sediul institutului Comp. Resurse Umane, ing. Olga Miclea, tel. 0254-541621-541662 int. 192. Director general, Director economic, Dr.ing Constantin Lupu Ec. Elena David ªef comp.RUPA, Ing. Olga Miclea

ANGAJÃRI

Angajãm OSPATAR-BUCATAR cu calificare în domeniu pentru rulotã tip fast-food. Interviul va avea loc în data de 11.11.2013, ora 11.00, în locaþia Restaurant BELLE -EPOQUE Petroºani, str. Griviþa Roºie, nr. 36, judeþul Hunedoara. RELAÞII LA TELEFON: 0786.165522

Ar fi vrut sã fie în banca de la ºcoala din Petrila, dar acum e la spital. Natalia e un copil de 11 ani, din Petrila, premiantã, dar care trãieºte o dramã ce o þine imobilizatã într-o capcanã. Copilãria ei depinde de 8.000 de euro, pe care familia sa nu îi are. Totul s-a întâmplat într-o zi fatidicã, atunci când era împreunã cu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferul unui TIR i-a izbit în plin. A stat sãptãmâni în spital, iar acum are nevoie de o protezã, ca sã poatã fi din nou copilul premiant, de care pãrinþii sãi sunt mândri. Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat: politraumatism cranio-cerebral, dar ºi un traumatism toraco-abdominal. Abia luase premiul I la un concurs denumit “Centura mea de siguranþã” ºi s-a trezit imobilizatã la pat. Tragicul sãu destin ar putea fi remodelat, dacã o ajutãm. Natalia are nevoie de o protezã ce se fabricã doar în Elveþia ºi în aceste zile e la un spital din Bucureºti, unde aºteaptã ca pãrinþii sãi sã facã imposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!

Nr. Cont 5675710247959 RON01 BANCPOST Titular cont: Bãran Mariana


16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 7 Noiembrie 2013

România din Afganistan, la Petroºani

A

petrecut ani buni pe front cu propria „armã” în mânã ºi, în vara care a trecut, a plecat acolo cu corespondentul Radio România Actualitãþi (RRA) din Petroºani. Vorbim de Mario Balint ºi Ilie Pintea, ambii angajaþi ai radioului public, care ne-au adus la Petroºani instantanee despre cum se preþuieºte viaþa în deºert. Diana MITRACHE Expoziþia a avut vernisajul la Casa Studenþeascã din Petroºani, iar cei doi protagoniºti au încercat sã ne arate cã viaþa pe front, în deºert, te învaþã sã îþi rãstorni ierarhia valorilor. ªi poate cã la întoarcere, nu-þi mai gãseºti locul ºi ai vrea sã fie altfel. „Cel mai grea acolo, ca reporter, este întoarcerea acasã. Pentru cã te

obiºnuieºti cu un mod de viaþã, trãieºti luni de zile cu armata ºi populaþia, te obinuieºti cu acea normalitate a teatrului de operaþii ºi pentru cã odatã întors acasã, nu te mai regãseºti, nu-þi mai înþelegi colegii, prietenii care îºi doresc concedii mai multe, bani mai mulþi de concediu sau salar, sau colegele care îºi fac împrumuturi pentru aºi cumpãra pantofi ºi atunci singura ta ºansã ca sã te faci bine, e sã te întorci înapoi. Am

stat 5 din 7 ani am stat în Irak, am participat la 7 misiuni în Afganistan, câteva luni, rãzboaie din Kosovo, Siria, Transnistria, Croaþia ºi asta îmi doresc de fiecare datã”, a declarat Mario Balint, corespondent de rãzboi RRA ºi realizator la RRA. Mario a fost decorat de armata americanã pentru calitatea sa de corespondent de rãzboi ºi este veteran al armatei americane, iar la Petroºani a venit sã expunã, împreunã cu Ilie Pintea, pe care l-a „molipsit” de rãzboi, câteva instantanee, din care sã învãþãm sã preþuim viaþa. „Cel mai impresionant a fost pentru noi un colonel de tancuri din Argeº,Vasile Godeanu, un veteran din teatrele de operaþii din Kosovo, Angola, din Irak sau Afganistan,cu ani de zile plecat în rãzboi. El ne-a spus ce înseamnã, ca ºi viaþã personalã, misiunile. A fost plecat în Africa un an de zile ºi, când s-a întors, fiul sãu avea vreo 3 ani l-a rugat sã-i aducã un

leu din Africa. A fãcut ce a fãcut ºi i-a adus un leu mare de prin aeroport de pe unde a gãsit unul de pluº, ºi i-a zis copilul cã nu e viu. Omul a explicat cum s-a luptat cu el ºi cum i l-a dat acum sã se joace cu el. Iar copilul de 3 ani i-a cerut ca, data viitoare sã îi aducã ºi puii leului. Asta pentru cã micuþul a realizat cã ºi lor o sã le fie dor de tatãl lor, cum îi este lui când colonelul pleacã”, a declarat Ilie Pintea, corespondent RRA, impresionat de tot ceea ce a însemnat pentru el viaþa în Afganistan. Fotografiile de pe simeze aratã viaþa surpinsã atât cât se poate într-o oazã, în care lupta pentru a-þi prepera apa de bãut, de a avea energie electricã ºi a trãi în praf, cãldurã, ori frig, fac din vizitele la bisericã altceva decât ºtim noi de aici. Ilie Pintea chiar a menþionat cã unele dintre cele mai frunoase instantanee le-a luat în bisericã, acolo unde militarii români merg în fiecare duminicã, chiar dacã acasã mergeau doar la sãrbãtori ºi asta pentru a schimba opinia celor care considerã cã militarii ajung acolo doar pen-

tru bani. „Auzim de militari rãniþi, morþi ºi noi am surpins ºi un

bine cât suntem de norocoºi cãputem bea apã în fiecare zi ºi cã

mic monument din Kandahar, ridicat în semn de respect pentru memoria lor ºi nu e corect sã-i bãnuim cã merg acolo doar pentru bani. Trebuie sã nu îi judecãm astfel ºi sã ne gândim mai

avem o þarã frumoasã ºi nu deºertul pe care îl vedeþi în fotografiile noastre”, a mai adãugat Ilie Pintea, care a adãugat cã i-a plãcut enorm panorama cu „militarii români la slujba de duminicã”.


CVJ Nr 489, joi, 7 noiembrie