Page 1

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 487

Cronica Vãii Jiului Marti, 5 Noiembrie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

”Femeia pãdurii” – unicã în judeþul Hunedoara

Un procuror îi cere lui Berbeceanu sã-i angajeze „pila”. Poliþistul refuzã! >>> PAGINA A 3-A

Sportul ºcolar la un pas de desfiinþare >>> PAGINA A 4-A Dacã rãspunsurile vor fi tot negative, ies în stradã

Pensionarii minieri îºi pun ultima speranþa în Primul Ministru >>> PAGINA A 5-A

Victima unui viol din Lupeni dã ochii cu cãlãul ei >>> PAGINA A 7-A Scoase la vânzare en- gros

Blocurile din Valea Jiului rãmân neatractive pentru investitori >>> PAGINA A 10-A

Natalia are nevoie de noi! Împreunã putem sã-i redãm copilãria >>> PAGINA A 13-A

M

ihaela Dolu este singura femeie din judeþul Hunedoara care conduce o afacere în domeniul exploatãrii ºi prelucrãrii lemnului. A copilãrit pe strada Pãcii, din Petroºani ºi activeazã la Jieþ, Petrila. Viaþa sa, începând de mic copil, este poveste de roman... ºi romanul nu s-a terminat încã. Lumea durã a muntelui ºi a pãdurii a vrut de multe ori sã o îngenungheze, sã calce peste ea, dar a rezistat ºi s-a impus... ªi totuºi nu poate pãrãsi ”starea de veghe” pentru cã lupii stau la pândã. >>> PAGINILE 8-9

Teatrul de operaþiuni din Afganistan, pe simeze la Petroºani >>> PAGINA A 16-A


2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Marti, 5 Noiembrie 2013

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 66 Haþeg Baru Mare DN 68 Haþeg - Toteºti DN 68 Toteºti Zeicani DN 66 Haþeg - Cãlan DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº Bejan Lupeni pe DN 66A ºi B-dul Nicolae Titulescu.

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE


Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Marti, 5 Noiembrie 2013

Un procuror îi cere lui Berbeceanu sã-i angajeze „pila”. Poliþistul refuzã!

U

n fost procuror DIICOT îi cere ºefului BCCOA sã-i primeascã în structurã o „pilã”, însã n-are succes pentru cã nu sunt locuri libere. Berbeceanu îi spune procurorului cã toate locurile din Brigadã ºi le-a ocupat cu tineri absolvenþi veniþi de la Academia de Poliþie. Maximilian GÂNJU Discuþia dintre procuror ºi Traian Berbeceanu care lasã loc de „suspiciuni rezonabile” cu privire la o încercare de trafic de influenþã, apare într-o înregistrare audio publicatã de jurnalistul Robert Wagner pe blogul personal. ªeful BCCO Alba de la acea

vreme, Traian Berbeceanu, se întâlneºte cu un procuror din DIICOT pentru a discuta despre suspiciunile pe care le are cu privire la unele dosare penale instrumentate de procurorii DIICOT Alba, însã în loc sã-ºi sesizeze superiorii, procurorul profitã de întâlnire pentru a-i cere un „favor” ºefului BCCOA. În înregis-

M

ariana Mateescu, fostul manager al Spitalului Municipal Lupeni a fost, luni, la Judecãtoria Petroºani unde s-a prezentat în faþa magistraþilor în dosarul în care aceasta este acuzatã de abuz în serviciu contra intereselor publice. Medicul nu a fost audiat din mai multe considerente, astfel cã instanþa a emis un nou termen de judecatã. Monika BACIU “S-a stabilit un nou termen de judecatã întrucât instanþa în rolului activ de care trebuie sã dea dovadã a înþeles sã facã adrese cãtre Spitalul municipal Lupeni sã se constituie parte civilã în cauzã ºi care sunt sumele pe care le pretinde de la doamna Mariana Mateescu, în acest sens aºteptãm

hârtia de la spital ºi urmeazã ca la termenul de judecatã care s-a acordat în cauzã sã se discute ºi de o cerere formulatã de cãtre noi”, a declarat Daniel Tomescu, avocatul Marianei Mateescu. Totodatã, avocatul a depus mai multe solicitãri, printre care ºi retrimiterea dosarului la Parchet. Potrivit avocatului, în dosarul în care fostul

trarea audio procurorul, în ºoaptã, îl întreabã pe Berbeceanu dacã are locuri libere în structura pe care o conduce, iar rãspunsul vine imediat din partea poliþistului. „Nu, Nu sunt! Toate au fost ocupate cu absolvenþi de au terminat Academia”, îi rãspunde Berbeceanu. Procurorul insistã: „Dar dacã se

elibereazã unul, mi-l laºi?” Berbeceanu spune cã nu se va opune, iar procurorul pluseazã ºi-ºi laudã „pila” în încercarea de a-l convinge pe fostul ºef al BCCO Alba. Pe lângã faptul cã

aminteºte de un superior cu care „am vorbit”, procurorul îi povesteºte cã tânãrul este ofiþer de poliþie, este din Sibiu ºi a lucrat la Antidrog în Capitalã apoi la DGIPI, dar vrea sã

Viciu de procedurã

manager al Spitalului municipal Lupeni este cercetat, sunt mai multe lacune. “Amândouã vizeazã rstituirea cauzei cãtre procuror în vederea refacerii urmãririi penale, sub primul aspect am invocat faptul cã inculpatei i s-a încãlcat dreptul la apãrare în prisma faptului cã în aceeaºi zi în care ni s-a

respins o cerere de probe, printr-o ordonanþã a Parchetului împotriva noi puteam sã facem plângere s-a dispus ºi trimiterea în judecatã, prin urmare dreptul la apãrarea acesteia a fost încãlcat, este dreptul sã constatãm în termen legal mãsurile ºi actele dispuse de procurorul de caz. A doua excepþie vizeazã de fapt însãºi actul de sesizare a instanþei, respectiv rechizitoiul care din punctul nostru de vedere nu îndeplineºte cerinþele legale în ceea ce priveºte scrierea faptului, de fapt în rechizitoriu nu se vorbeºte la modul

concret care sunt contractele de asistenþã juridicã pe care Parchetul le-a apreciat cã inculpata le-a întocmit cã încãlcarea atribuþiilor de serviciu. Se face referire la contracte de asistenþã juridicã, iar aceste lucruri trebuie stabilite în mod clar, care erau cheltuielile, fãrã a face trimitere concret la

„tragã cãtre casã”. Procurorul se destãinuie ºi explicã ºi cum a ajuns sã punã o „vorbã bunã” pentru el. Cert este cã poliþistul respectiv n-a ajuns în echipa BCCO Alba.

ceea ce i se imputã doamnei doctor”, a mai spus sursa citatã. Fostul manager al Spitalului din Vulcan dã ochii cu judecãtorii, în procesul în care este judecatã pentru abuz în serviciu contra intereselor publice. Prejudiciul este calculat la 70.000 de lei ºi dateazã din vremea în care dr. Mateescu conducea Spitalul Municipal Lupeni.


4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 5 Noiembrie 2013

Sportul ºcolar la un pas de desfiinþare

C

luburile ªcolare Sportive sunt la un pas de desfiinþare. Asta spun acum sindicaliºtii din învãþãmânt, dupã ce au constatat cã se doreºte finanþare lor din bugetele locale sau judeþene. Diana MITRACHE Cluburile ªcolare Sportive, locul în care sute de copii aduc

medalii an de an, ar putea sã devinã o aminire. Asta dupã ce Ministerul Învãþãmântului ar putea sã renunþe la finanþarea

lor. Liderii sindicali din învãþãmânt trag un semnal de alarmã în acest sens ºispun cã primãriile nu vor avea banii necesari susþinerii unei astfel de activitãþi, care va muri încet. „Noi, CSS Petroºani, avem o bazã materialã foarte bunã ºi mare. Avem un sediu, un balon ºi un teren de tenis, avem o salã polivalentã, o bazã sportivã în Parâng, iar în situaþia în care vom trece la Consiliile locale sau la cele judeþene, acestea vor spune cã nu au bani sã le întreþinã”, spune Vasile Fãgaº, lider sindical din Valea Jiului. Neavând bani, nu va putea fi susþinutã

Sanitari pentru export

Î

n acest an, la ªcoala Sanitarã Postlicealã “Carol Davila” din Petroºani s-au înscris peste 100 de tineri. Cei mai mulþi, în cele 3 clase de asistenþi medicali generaliºti ºi anume, 83. În acelaºi timp, clasa de asistenþi medicali în farmacie are 30 de cursanþi. Mircea NISTOR

Toþi aceºtia urmeazã a primi, dupã câþiva ani de studii, diplome care le vor permite sã lucreze în

þãrile membre ale Uniunii Europene. “Diplomele sunt recunoscute în toate þãrile componente ale Uniunii Europene aºa cã ºi cererea de înscriere la aceste cursuri este mare. Noi ne derulãm cursurile la Colegiul Naþional de

Informaticã acolo unde ne simþim ca acasã”, a declarat Matilda Uzonovici, directorul ªcolii Sanitare Postliceale “Carol Davila” din Petroºani. Din pãcate, marea majoritate a celor care terminã cursurile sanitare postliceale în Valea Jiului aleg sã lucreze în strãinãtate. Nu de alta dar, în ves-

aici nicio activitate, iar sportul de performanþã nu va mai exista, pentru cã distruge astfel pepiniera junioratului. „La aceste cluburi e vorba, în afarã de salarii, pentru cã de aceste Consilii Locale depind ºi celelalte ºcoli ºi sunt întreþinute cu bani din buget ºi salariile dascãlilor, iar la noi se pune ºi costul echipamentelor, deplasãrilor, taberelor, cantonamentelor, concursurilor.. În felul acesta sportul românesc va ajunge sã se distrugã, pentru cã tul Europei, salariile sunt “ceva” mai bune. “Din pãcate, acesta este un adevãr, majoritatea elevilor care terminã cursurile la noi, pleacã în strãinãtate. În general, aceºtia ajung sã îngrijeascã persoane în vârstã, aºa cã nu pot spune decât cã creãm asistenþi pentru bãtrânii Europei de vest. Din pãcate!”, a mai spus Matilda Uzonovici. Valorile tarifelor solicitate pentru un an de ºcolarizare sunt cuprinse între 1.850 ºi 1.950 de lei. Cel mai puþin au de plãtit cei care îºi achitã integral taxele pânã la sfârºitul lunii noiembrie.

cluburile sportive ºcolare asigurã peste 90% din sportul de perormanþã din România. În sceste cluburi se pregãtesc copiii, iar abia dupã 20 de ani trec la alte cluburi. Astfel va dispãrea sportul de perormanþã din România”, a mai adãugat Fãgaº. Juniorii de la CSS Petroºani aduc periodic sute de

medalii ºi ocupã primele locuri în toate concursurile naþionale ºi internaþionale la care participã. Dacã se va trece la finanþarea lui de la buget, atunci activitatea se va destrãma puþin câte puþin, pentru cã primãriile au deja în subordine spitale, ºcoli ºi grãdiniþe ºi nu vor mai avea bani ºi pentru cantonamente.

Valea Jiului, capãt de linie

D

oar câteva trenuri mai trec, în acest moment, prin Capitala Vãii Jiului. Mai exact 5 personale ºi 2 accelerate. În rest, staþia CFR Petroºani este aproape pustie. Mircea NISTOR „Mai avem doar câteva trenuri inter – regio care trec prin rutã ocolitoare prin Rovinari ºi încã 4 locale, pe ruta Simeria – Petroºani. „Nu ºtiu ce sã mai spun dar, cred, cã în urmãtorii ani Valea Jiului va fi închisã din punct de vedere feroviar. Este pãcat dar, se

pare, cã acesta va fi viitorul cãilor ferate”, a precizat ing. Ioan Anofriesei – responsabil CFR Cãlãtori Petroºani. În acelaºi timp, din luna noiembrie, trenurile inter – regio pe rutele care trec prin Petroºani, respectiv Arad – Deva sau Deva – Bucureºti intrã pe rute ocolitoare, respectiv prin Rovinari.


Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti, 5 Noiembrie 2013

Dacã rãspunsurile vor fi tot negative, ies în stradã

Pensionarii minieri îºi pun ultima speranþa în Primul Ministru

P

ensionarii minieri din Valea Jiului se pregãtesc sã iasã în stradã, dar mai întâi aºteaptã rãspunsul de la Primul Ministru Victor Ponta, cãruia i-au scris. Nu ar fi pentru prima datã când pensionarii protesteazã pe strãzi pentru a atrage atenþia asupra problemelor lor. Reprezentanþii Ligii Sindicatelor Pensionarilor Minieri

generoase ºi venituri consistente.

A

din Valea Jiului - care reprezintã interesele a peste 32.000 de pensionari, dintre care 60% din domeniul

Minerii îºi aleg liderii

M

inerii din Valea Jiului sunt aºteptaþi mâine, 6 noiembrie, sã-ºi aleagã conducerea sindicalã. O premierã la alegerile de miercuri este faptul cã toþi ortacii vor putea vota ºi nu doar delegaþii lor cum s-a întâmplat pânã acum.

Alegerile la Sindicatul Muntele au fost decise în baza hotãrârilor Conferinþei

ºi a Biroului Executiv, iar în cadrul scrutinului, toþi membrii de sindicat vor vota pentru alegerea preºedintelui, preºedintelui executiv ºi secretarului general. Sindicatul este reprezentativ la nivelul Complexului

minier – cer demisia ministrului Muncii, Mariana Câmpeanu. Oamenii sunt nemulþumiþi cã la întrevederea pe care au avut-o cu aceasta la Deva, în data de 12 octombrie, niciuna dintre problemele ridicate de ei nu ºi-a gãsit rezolvarea. Pe de altã parte, pensionarii minieri susþin cã, în timp ce se invocã lipsa banilor de la bugetul Energetic Hunedoara dupã ce a obþinut acest statut prin hotãrâre judecãtoreascã. “Am obþinut reprezentativitatea ºi aºa cum am promis vom organiza alegeri. Minerii din Valea Jiului ºi energeticienii din Sindicatul Muntele au dreptul ºi chiar obligaþia sã-ºi aleagã lideri de care se simt bine reprezentaþi. Membrii noºtri de sindicat trebuie sã simtã o structurã sindicalã puternicã, responsabilã ºi care este orientatã spre asigurarea locurilor lor de muncã”, spune Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele. Alegerile se desfãºoarã la fiecare unitate minierã, dar ºi la termocentrale, membrii de sindicat pot vota cu cartea de identitate, permisul auto sau cu legitimaþia de serviciu. Maximilian GÂNJU

de asigurãri sociale, raportul negativ angajaþi / pensionari, ori „moºtenirea grea”, angajaþii de la casele de pensii ori de la „agenþiile ºi agenþioarele care sufocã bugetul de stat” cum le numesc reprezentanþii LSPMVJ ar beneficia ºi acum de stimulente

uitat ministrul de mineri?!

Pensionarii minieri din Valea Jiului cer ca facilitãþile de care încã beneficiazã – respectiv aºa – numitele gratuitãþi – sã fie transferate de la Ministerul Economiei sau Energiei cãtre Ministerul Muncii ºi includerea lor pe cuponul de pensie, cum se întâmplã în alte þãri ale UE. De asemenea ei cer reanalizarea în Parlament a legii privind sistemul unitar de pensii publice, despre care spun cã a fost adoptatã printr-o fraudã legislativã gravã. În plus, aceºtia au propus 19 amenda-

Dorina Niþã aproape sigur va fi ºefa PNL Petroºani

L

iberalii din „capitala” Vãii Jiului îºi vor alege conducerea la finele acestei luni. Actualul viceprimar al municipiului Petroºani este dat ca ºi câºtigãtor la alegerile pentru funcþia de preºedinte al Organizaþiei Municipale a PNL. Amânate în câteva rânduri, alegerile pentru Biroul Politic al PNL Petroºani vor avea loc la finele acestei luni, pe data de 22 noiembrie, iar preºedintele interimar al liberalilor este unul dintre favoriþii pentru ºefia organizaþiei. Dorina Niþã deþine ºi funcþia de viceprimar al municipiului Petroºani ºi ar candida pentru funcþia de preºedinte alãturi de consilierul local Adrian Zvâncã, însã nu este exclus chiar sã nu aibã contracandidat spun surse demne de încredere. „Aproape sigur Dorina Niþã va fi noul preºedinte al PNL Petroºani. A þinut organizaþia unitã ºi se implicã în activitãþile liberalilor”,

mente la aceastã lege, amendamente care îi vizeazã direct. Reprezentanþii LSPMVJ susþin cã ministrul Muncii s-a preocupat doar de soarta militarilor cuprinºi la condiþiile speciale de muncã, în timp ce de foºtii mineri ºi salvatori minieri a uitat, deºi aceºtia ºi-au riscat viaþa zi de zi în mãruntaiele pãmântului. Pentru cã nemulþumirile legate de activitatea ministrului Mariana Câmpeanu sunt mai multe, foºtii mineri i-au scris punctual Primului Ministru, în care îºi pun, practic, ultima speranþã. Dacã rãspunsul nu îi va mulþumi, vor pregãti ample acþiuni de protest. Car men COSMAN

spun sursele. Niþã este în acest moment preºedinte interimar al PNL din Petroºani, ºi s-a înscris în partid în anul 2000, iar de-a lungul anilor, aceasta a ocupat mai multe funcþii de conducere. Liberalii din Petroºani au rãmas fãrã preºedinte dupã ce, la finele lunii martie a.c., Alin Simota ºi-a dat demisia din funcþie. Afaceristul aflat în arest acum a invocat motive personale, însã sunt voci care susþin cã devenise o piatrã de moarã pentru organizaþie ºi nu mai era dorit nici de liderii judeþeni. Doar doi ani a rezistat Alin Simota la conducerea PNL Petroºani, iar dupã ce a fost arestat preventiv ºi pus sub acuzare de procurori pentru cã ar fi coordonat o grupare infracþionalã specializatã în cãmãtãrie, ºantaj ori infracþiuni cu violenþã, a fost dat afarã din PNL. Maximilian GÂNJU


6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 5 Noiembrie 2013

Situaþia ºcolarã, la mâna greviºtilor

E

levii din Valea Jiului, ca ºi din întreg judeþul Hunedoara, ar putea sã rãmânã cu situaþia neîncheiatã din cauza grevei preconizatã în învãþãmânt. Peste 70 la sutã dintre profesorii hunedoreni sunt de acord cu protestele ºi asta ar putea afecta învãþãmântul. Diana MITRACHE Sindicaliºtii din învãþãmânt au strâns semnãturi ºi primul pas este pichetarea instituþiilor statului.

Asta se va întâmpla ºi miercuri în aceastã sãptãmânã, iar apoi urmeazã sã recurgã ºi la alte forme de protest. Liderii de sindicat recunosc cã situaþia este delicatã ºi

nu neagã cã s-ar putea sã boicoteze anul ºcolar. Pentru asta au demarat un refendum printre profesori. „În urma acestui refendum, în Hunedoara suntem

Facturi rezonabile la termoficare

N

u vor creºte facturile la termoficare. De asta ne asigurã conducerea SC Termoficare SA Petroºani, care a citit deja contoarele ºi a constatat cã sumele nu sunt mari, mai ales cã subvenþia acoperã creºterea preþului. Diana MITRACHE Responsabilii de la Termoficare au citit contoarele cetãþenilor branºaþi în Petroºani la termoficare ºi urmeazã sã emitã facturi. Totuºi, timpul cald ºi subvenþia au fãcut ca oamenii sã nu consume prea mult, aºa încât costurile la

întreþinere nu vor fi mari. „În mod normal, dupã cum aþi vãzut, în luna octombrie, temperaturile au fost scãzute doar o sãptãmânã. Cei care au avut branºamente individuale sunt sigur, ºi-au ajustat cãldura ca sã nu consume mult. Probabil cã facturile aferente acestei luni nu vor fi foarte mari.

Din acest punct de vedere,noi am citit Giga Calorimetrele ºi urmeazã ca facturile sã fie emise în curând”, a declarat Ovidiu Munteanu, director la SC Termoficare SA Petroºani. Cei care sunt branºaþi în Petroºani au subvenþionat costul energiei termice prin sistem centralizat de la buget ºi astfel nu sunt afectaþi de creºtera preþurilor. „Preþul Giga Caloriei e acelaºi ca ºi anul trecut. Se ºtie foarte bine cã s-a modificat valoarea

aproape 70 la sutã pentru a trece la proteste. Dacã nu vom primi ceea ce cerem noi, vom trece la alte mãsuri, dupã pichetare, cum ar fi încheierea anului ºcolar, prin neîncheierea mediilor, grevã de avertisment ºi apoi grevã generalã”, a declarat Vasile Fãgaº, lider sindical Valea Jiului. Profesorii sunt subvenþiei aferente, respectiv, în momentrul de faþã, preþul la G Cal pentru populaþie este la 170 de lei, pe Gcalorie, faþã de 135,46, cât era anul trecut, dar subvenþia s-a modificat ºi nu valoarea preþului la Giga Calorie”, a mai adãugat Ovidiu Munteanu. În Valea Jiului pe lângã Petroºani mai sunt ºi câteva blocuri din Vulcan ºi Lupeni unde sunt oameni branºaþi la sistemul centralizat de termoficare, iar cei mai mulþi ºi-au montat contoare separate, aºa încât îºi pot regla consumul ºi implicit costul întreþinerii.

Programul "Rabla" s-ar putea suplimenta - mii de tichete în plus pentru acest an rogramul "Rabla"

P

ar putea fi suplimentat, în acest an, pentru a stimula ºi mai mult înnoirea parcului auto.

Potrivit unor surse citate de Digi 24, Administraþia Fondului de Mediu (AFM) intenþioneazã sã dea încã 5.000 de tichete în plus, care ar putea fi disponibile în ultimele luni ale anului. Autoritãþile nu au luat încã o decizie finalã, însã discuþiile se afla într-o fazã avansatã. Sesiunea de înscriere a persoanelor juridice în Programul "Rabla" a fost prelungitã pînã la finalul lunii octombrie, termenul iniþial fiind sfîrºitul lui

septembrie. Potrivit AFM, s-au înregistrat un numãr de 1.170 de dosare depuse de cãtre persoanele juridice ºi instituþiile publice. În iunie, ministrul Rovana Plumb a anunþat cã sau schimbat regulile pentru acest program. "Dacã la început anunþãm cã sunt 17.000 de tichete pentru per-

soanele fizice ºi juridice ºi 3.000 de tichete pentru instituþii, acum vã pot spune cã am schimbat programul, în sensul cã vom acorda 17.000 de tichete numai pentru persoanele fizice, iar persoanele juridice vor intra în grupa celor 3.000, alãturi de instituþii", a explicat ministrul. În 2013, programul a început cu o întîrziere de trei luni ºi, pe de altã parte, cele 20.000 de tichete s-au epuizat rapid.

nemulþumiþi pentru cã de 5 ani veniturile lor sunt aceleaºi, iar profesorii debutanþi au salarii de mizerie. „Învãþãmântul este nemulþumit pentru situaþia din ultimul timp. Am putea sã spunem aici despre neacordarea celor 6 procente din PIB, avem doar 2,8 ºi nici aceia nu sunt siguri. În ultimii 2 ani nu am primit nicio mãrire salarialã, nici mãcar acele procente la rata

inflaþiei. Suntem fãarte nemulþumiþi pentru salariile mici ale dascãlilor debutanþi, a personalului didactic auxiliar ºi, în mod sepcial, al personalului nedidactic”, a mai adãugat Vasile Fãgaº. Liderii de sindicat susþin cã profesorii care sunt la începutul carierei abia dacã pot sã-ºi achite naveta ºi asta e umilitor, motiv pentru care învãþãmântul s-ar putea degrada continuu.


Cronica Vãii Jiului | Marti, 5 Noiembrie 2013

Victima unui viol din Lupeni dã ochii cu cãlãul ei

B

ãrbatul de 34 de ani din Lupeni, care la mijlocul lunii septembrie a batjocorit o tânãrã de doar 19 ani va ajunge din nou în faþa magistraþilor din Petroºani, unde se judecã dosarul de viol. Ioan Adrian Greblã este în arest preventiv, dupã ce aproape douã sãptãmâni de la comiterea faptei s-a bucurat de libertate, în ciuda traumelor la care ºi-a supus victima pe care a ameninþat-o cu un cuþit. Fapta s-a petrecut la mijlocul lunii septembrie, iar tânãra le-a povestit oamenilor

„Luminaþia” – încã o zi liberã

A

bia a trecut sãrbãtoarea tuturor morþilor ºi obiceiul þinut mai ales în zona Transilvaniei ar putea deveni zi liberã naþionalã. Propunerea este a unui senator PSD Sorin Bota, care mai propune ca de Boboteazã, de Sfântul Ioan Botezãtorul dar ºi de Luminaþie (Ziua Morþilor), românii sã aibã zi liberã. Senatorul argumenteazã cã Ziua Morþilor (Luminaþia), sãrbãtoritã la 1 noiembrie în fiecare an, cu

precãdere în zona Transilvaniei, dar ºi în alte pãrþi ale þãrii este declaratã zi nelucrãtoare în mai multe þãri civilizate din vestul Europei. Botezul Domnului (Boboteaza), dar ºi ziua de Sfântul Ioan Botezãtorul (6 ºi 7 ianuarie), considerate cele mai semnificative ºi importante sãrbãtori creºtine dupã Naºterea Domnului (Crãciunul) ºi Învierea Domnului (Paºtele)”, sunt ºi ele alte douã zi

ce ar putea deveni libere, în opinia senatorului. Luminaþia este un obicei prin care oamenii aprind lumânãri pe mormintele celor decedaþi, în noaptea de 1 noiembrie. De origine catolicã, el este rãspândit mai ales în unele zone ale Transilvaniei, acolo unde a fost adoptat ºi de credincioºii ortodocºi sau reformaþi, iar programul de lucru era oricum scurtat pentru ca oamenii sã ajungã la cimitir. Dacã va fi adoptatã propunerea, vom avea alte 3 zile libere.

legii cã Ioan Adrian Greblã, pe care îl cunoºtea de la barul unde lucra, a acostat-o pe stradã ºi i-a spus cã o conduce pânã acasã, ca sã fie în siguranþã. La adãpostul

întunericului, însã, a ameninþat-o cu un cuþit ºi dus-o la apartamentul unui prieten, unde a obligat-o sã consume bãuturi alcoolice ºi sã întreþinã relaþii sexuale cu el, împotriva voinþei

Actualitate 7 sale. Procurorii au propus, într-un final, arestarea preventivã a inculpatului, iar magistraþii de la Petroºani au acceptat cererea. Dosarul se aflã pe rolul Judecãtoriei Petroºani, unde Greblã va fi adus marþi din arest. Car men COSMAN

Rectificarea bugetarã pericliteazã proiectele de investiþii pentru 2014-2015

D

eputatul european Iuliu Winkler (UDMR, PPE) considerã cã rectificarea bugetarã negativã anunþatã de Guvern pericliteazã finanþarea proiectelor de investiþii pentru anii 20142015. "Aceasta este cea de-a doua rectificare în sens negativ din acest an, fapt ce aratã cã avem de-a face cu o proastã planificare a bugetului, precum ºi cu o colectare defectuoasã. (...) Este negativ faptul cã scad cheltuielile pentru investiþii ºi cele pentru cofinanþarea proiectelor din fonduri europene nerambursabile, fapt ce va duce la compromiterea investiþiilor publice în anii 2014 ºi 2015. (...) În Parlamentul European, am reuºit sã obþinem pentru România încã un an în plus, respectiv 2016, pentru cheltuirea banilor europeni alocaþi prin Cadrul Financiar Multianual 2007-2013, însã, aceastã prelungire de termen trebuie acompaniatã de finanþarea corespunzãtoare a investiþiilor publice ºi de la bugetul de stat", a declarat Iuliu Winkler, luni, la Deva, într-o conferinþã de presã. În opinia deputatului european, în construcþia bugetului, la capitolul venituri, anumite prevederi, cum ar fi suprataxarea companiilor energetice sau taxa suplimentarã pe profitul bãncilor, nu au fost bine dimensionate. "Noi, UDMR, am fost ºi suntem pentru lãrgirea bazei de impozitare, dar acest lucru, în viziunea noastrã, nu implicã introducerea de noi taxe ºi crearea de noi categorii de per-

soane impozabile, ci o mai bunã colectare a taxelor ºi impozitelor prin diminuarea evaziunii fiscale ca urmare a aplicãrii ferme a legii. (...) De exemplu, din suprataxarea companiilor energetice s-au realizat venituri de doar 20-25% din totalul celor programate. Nici veniturile la buget din taxarea bãncilor nu au fost realizate ", a spus Winkler. Vorbind despre faptul cã România are, în prezent, un "buget de subzistenþã", parlamen-

tarul european ºi-a manifestat îngrijorarea cu privire la faptul cã bugetul pentru anul viitor, an electoral, nu va fi unul care sã stimuleze creºterea economicã ºi crearea de noi locuri de muncã, ci dimpotrivã, va fi orientat spre cheltuieli cu majorarea de salarii ºi pensii. În context, Winkler a avertizat cã astfel de mãsuri vor avea efecte negative asupra economiei reale atâta vreme cât România se aflã la doar 31% din media competitivitãþii europene.


8 Reportaj

M

ihaela Dolu este singura femeie din judeþul Hunedoara care conduce o afacere în domeniul exploatãrii ºi prelucrãrii lemnului. A copilãrit pe strada Pãcii, din Petroºani ºi activeazã la Jieþ, Petrila. Viaþa sa, începând de mic copil, este poveste de roman... ºi romanul nu s-a terminat încã. Lumea durã a muntelui ºi a pãdurii a vrut de multe ori sã o îngenungheze, sã calce peste ea, dar a rezistat ºi s-a impus... ªi totuºi nu poate pãrãsi ”starea de veghe” pentru cã lupii stau la pândã. La o acþiune desfãºuratã la Casa de Culturã ”Ladislau Schmidt” din Petrila,am cunoscut-o pe Mihaela Dolu, singura femeie-om de afaceri în domeniul exploatãrii ºi prelucrãrii lemnului din judeþul Hunedoara. Am pãstrat distanþa pentru cã atitudinea sa era a unei femei reci, cu privire de oþel, ce pãrea cã ”scaneazã” tot ce o înconjoarã, o femeie despre care puteai spune cã nu ºtie sã zâmbeascã, cã e genul acela care ia viaþa foarte în serios ºi care stã la pândã pentru a nu fi luatã vreodatã prin surprindere...

Cea cãreia i se spune ”femeia pãdurii”, Mihaela Dolu, povesteºte cã nevoia ºi conjunctura au determinat-o sã devinã om de afaceri în exploatarea ºi prelucrarea lemnului. A avut o viaþã... de roman, cu drame ale copilãriei, ale soþiei ºi mamei, ale femeii–om de afaceri, care au fãcut-o de zeci de ori sã-ºi doreascã sã fie bãrbat pentru a atenua umilinþele, lipsa de respect, dar mai ales pentru a nu fi

”Femeia pãdurii” – unicã în judeþul Hunedoara datã când veneam cu marfa, spuneam cã nu mã mai duc, cã a fost pentru ultima datã. Dar o luam de la capãt pentru cã avem doi copii. Divorþul de soþul meu a fost o altã mare ruºine. Ani de zile nu am putut vorbi despre asta... ”- se destãinuie Mihaela D.

u prietenii ºi vecinii a luat lumea în piept

cu respect faþã de clienþi ºi colegi ºi asta pentru cã se respectã pe sine ºi vrea sã fie un exemplu pentru cei doi copii ai sãi, care sunt raþiunea ei de a fi.

D

nevoitã sã muncescã de 10 ori pentru un lucru ºi veºnic sã demonstreze cã este un adevãrat om de afaceri, în lumea bãrbaþilor, serios ºi

5,00 la 22,00 ºi chiar mai târziu. Cã este o lume a bãrbaþilor au dovedit-o problemele cu concurenþa, cu reclamaþii ºi controale peste controale încât a fost în pragul de a-ºi închide

munte, de pe coastã, udã pânã la piele ºi cu probleme de peste zi, nu mai ai timp nici de citit ziare. M-aþi întrebat ce probleme... De exemplu am avut cazuri când bãrbaþi din domeniul nostru de activitate au spus furnizorilor: dacã luaþi lemn de la ea, eu nu vã mai dau. ªi asta în condiþiile în care

C

e multe ori ºi-a dorit sã fie bãrbat... Cu greu i-am câºtigat încrederea pentru a o face sã vorbeascã despre sine, cum a ajuns sã intre în lumea durã a exploatãrii lemnului, acolo sus pe munte printre bãrbaþi la fel de duri - nefamiliarizaþi cu civilizaþia oraºelor, care au mentalitatea cã femeia trebuie sã stea la cratiþã - cum rezistã în concurenþa acerbã având în vedere specificul oamenilor din domeniu în general, dar în special al celor din Valea Jiului.

Reportaj 9

Cronica Vãii Jiului | Marti, 5 Noiembrie 2013

bunã ziua fiecãrui pom pentru a demonstra cã suntem copii bine educaþi pentru cã societatea te respingea...”se destãinuie cu o umbrã de durere Mihaela Dolu. Acesta îºi aminteºte cum în clasele primare, mama sa nu avea de unde sã le asigure suplimentul la ºcoalã, iar mai târziu, prin clasa a XII-a spãla scãrile de bloc ºi deºi ºtia cã munca nu este o ruºine, ruºinea o copleºea pentru cã atitudinea oame-

dacã au mai lãsat câte ceva, iar când gãseam coji de portocale eram cel mai fericit copil. Despre langoºi, nu mai vorbesc! A fost foarte greu pânã s-au ridicat primii fraþi ºi ajutau la nevoile casei. În clasele terminale, la liceu, trebuia sã spãl scãri de bloc. Dar de micã mi-am jurat cã, în viitor, copiii mei nu vor avea parte de umilinþa sãrãciei. Ulterior mama m-a dus cu ea la Mina Livezeni,

”A

veam pecetea sãrãciei pe frunte...” Mihaela este al cincelea copil din cei ºase crescuþi de o mamã singurã, care a poposit în Valea Jiului în urmã cu peste 40 de ani. Mama sa a lucrat din greu la mina Livezeni, dar spãla ºi scãri de bloc pentru a-ºi completa veniturile, ºi aºa insuficiente, pentru a-ºi creºte cei ºase copii... ªi a fãcut-o cu mânã de fier. ”Când intra mama pe uºã, în casã se fãcea liniºte. Nu îndrãzneam sã ridicãm ochii atunci când ne certa. I-a fost foarte greu... Dar ºi nouã ne-a fost greu pentru cã aveam pecetea sãrãciei pe frunte. Puteam sã dãm

nilor ºi a colegilor o fãceau sã simtã umilinþa sãrãciei...

”C

ãram de îmi crãpa pielea pe mâini...” ”În clasele primare, veneau copii cu portocale, cu suplimente consistente, apoi se vindeau langoºi prin ºcoalã... Eu nu aveam nimic... Aºteptam sã plece... Cãutam prin bãnci

unde ajunsesem mecanic compresoare ºi lucram la intervenþii pe Maleia. În 1997, m-am disponibilizat cu gând sã deschid o afacere. Fãceam comerþ cu marfã adusã din Ungaria. Deja aveam copiii... A fost o perioadã în care aduceam marfa cu trenul, cu cârca, cãram de îmi crãpa pielea pe mâini ºi vindeam de toate, la tarabã în piaþã, pe unde apucam. De fiecare

Cu banii obþinuþi din micul comerþ a reuºit sã cumpere ”pe bucãþi” un camion de pe la fostul STRA, pe care l-a pus la punct ºi l-a închiriat. Ducea lemne în zona Olteniei ºi de la Craiova aducea carne pentru comerþ. Nici un drum nu era irosit. A copilãrit pe strada Pãcii din Petroºani ºi împreunã cu vecinii ºi prietenii au purces la drum. În anul 2003 ºi-a înfiinþat firma pentru a putea intra pe piaþa furnizorilor de lemn de minã... Dupã patru ani de muncã a cumpãrat primul TAF pus în vânzare de omul de afaceri Tamaº, dupã care a intrat pe exploatare lemn, pe lângã prelucrare ºi transport. Iniþial a prelucrat lemnul în spaþii cu chirie, dar s-a ivit oportunitatea de a avea propriul spaþiu. Un alt om de afaceri din Petroºani ºi-a vândut hala de la Jieþ, iar plata a fãcut-o într-un an ºi jumãtate conform cerinþelor vânzãtorului, ceea ce a fost adevãratã manã cereascã. A achiziþionat un gater, apoi altul... Acum are între 20 ºi 30 de angajaþi funcþie de cereri. Unii la pãdure, alþii la prelucrat lemn. Între timp a fãcut o facultate din dorinþa de perfecþionare. Mihaela Dolu îºi împarte timpul între pãdure, unde merge adesea chiar ºi pe lama buldozerului pentru a verifica activitatea sus la munte, apoi la gatere, se ocupã de transport etc., apoi comenzile, contractele obþinute prin licitaþii sau negocieri directe îi ocupã tot timpul... Doi fraþi îi stau alãturi, iar copiii – studenþi la Bucureºti - o ajutã în vacanþe muncind efectiv alãturi de ea. Timpul sãu de lucru este de la ora

afacerea, dar s-a ridicat printr-o tenacitate greu de gãsit ºi la ”bãrbaþi de bãrbaþi”.

S

ãlbatica pãdurii ºi ”lupii”

”Mulþi mi-au închis uºi, dar Dumnezeu mi-a deschis altele. Mi s-a sugerat mai în glumã, mai în serios sã mã las de exploatat ºi prelucrat lemn ºi sã mã apuc de lucruri mai... femeieºti. Sigur cã mi-ar fi convenit sã lucrez într-un birou, sã am prietene, sã socializez, pentru cã m-am sãlbãticit aici, în pãdure. Când vii de la

eu am recomandat pe respectivul domn atunci când nu am putut sã onorez vreo solicitare. La unele licitaþii se petrec aceleaºi nereguli... umane, dar asta e, cum vã spuneam Dumnezeu îmi deschide alte uºi. Vã dau un alt exemplu: de jumãtate de an nu am avut probleme pe Polatiºte – de când Defileul este în ºantier. M-am trezit cã nu mai eram în diagrama/lista transportatorilor. Am dispãrut din acea diagramã. Sigur, am rezolvat problema, pentru cã riscam încãlcarea termenelor. Dar sunt ºicane de acest gen care necesitã timp ºi energie în

plus. Apoi controale peste controale, am fost amendatã deºi lângã noi, cum se spune, existau nereguli cât casa. Am fost în pragul de a-mi închide firma. Da, aºa este, sunt bãrbaþi care nu au rezistat în aceastã activitate, dar am doi copii care mã motiveazã. Fiul meu, de exemplu, nu vroia sã meargã la facultate pe motiv cã nu vrea sã mã lase pradã bãrbaþilor din acest domeniu care m-ar ”mânca cu fulgi cu tot”. Nu este chiar aºa. Atâta timp cât respecþi legea ºi eºti serios în afacere, rãzbaþi” – declarã Mihaela Dolu. Singura femeie din lumea exploatãrii ºi prelucrãrii lemnului din judeþ îºi doreºte ca oamenii sã fie mai sinceri, mai ajutãtori, mai puþin ranchiunoºi ºi sã fie lipsiþi de rãutatea care îi nefericeºte ºi pe ei. ”Lipsa de respect mã afecteazã, mã face sã sufãr, iar dezamãgirea doare rãu”- spune femeia pãdurii. Dupã ce am discutat îndelung cu ”femeia pãdurii” i-am înþeles atitudinea rece, de fapt o permanentã gardã... Pentru cã Mihaela Dolu este un om cãruia îi pasã de cei din jur. Un gest remarcabil, printre multe altele, este construirea unei cãbãnuþe, la punctul sãu de lucru, din Jieþ, în care locuiesc doi foºti vecini de-ai sãi care ºi-au pierdut casa ºi sunt ºi angajaþi la firma sa... Ileana FIRÞULESCU


8 Reportaj

M

ihaela Dolu este singura femeie din judeþul Hunedoara care conduce o afacere în domeniul exploatãrii ºi prelucrãrii lemnului. A copilãrit pe strada Pãcii, din Petroºani ºi activeazã la Jieþ, Petrila. Viaþa sa, începând de mic copil, este poveste de roman... ºi romanul nu s-a terminat încã. Lumea durã a muntelui ºi a pãdurii a vrut de multe ori sã o îngenungheze, sã calce peste ea, dar a rezistat ºi s-a impus... ªi totuºi nu poate pãrãsi ”starea de veghe” pentru cã lupii stau la pândã. La o acþiune desfãºuratã la Casa de Culturã ”Ladislau Schmidt” din Petrila,am cunoscut-o pe Mihaela Dolu, singura femeie-om de afaceri în domeniul exploatãrii ºi prelucrãrii lemnului din judeþul Hunedoara. Am pãstrat distanþa pentru cã atitudinea sa era a unei femei reci, cu privire de oþel, ce pãrea cã ”scaneazã” tot ce o înconjoarã, o femeie despre care puteai spune cã nu ºtie sã zâmbeascã, cã e genul acela care ia viaþa foarte în serios ºi care stã la pândã pentru a nu fi luatã vreodatã prin surprindere...

Cea cãreia i se spune ”femeia pãdurii”, Mihaela Dolu, povesteºte cã nevoia ºi conjunctura au determinat-o sã devinã om de afaceri în exploatarea ºi prelucrarea lemnului. A avut o viaþã... de roman, cu drame ale copilãriei, ale soþiei ºi mamei, ale femeii–om de afaceri, care au fãcut-o de zeci de ori sã-ºi doreascã sã fie bãrbat pentru a atenua umilinþele, lipsa de respect, dar mai ales pentru a nu fi

”Femeia pãdurii” – unicã în judeþul Hunedoara datã când veneam cu marfa, spuneam cã nu mã mai duc, cã a fost pentru ultima datã. Dar o luam de la capãt pentru cã avem doi copii. Divorþul de soþul meu a fost o altã mare ruºine. Ani de zile nu am putut vorbi despre asta... ”- se destãinuie Mihaela D.

u prietenii ºi vecinii a luat lumea în piept

cu respect faþã de clienþi ºi colegi ºi asta pentru cã se respectã pe sine ºi vrea sã fie un exemplu pentru cei doi copii ai sãi, care sunt raþiunea ei de a fi.

D

nevoitã sã muncescã de 10 ori pentru un lucru ºi veºnic sã demonstreze cã este un adevãrat om de afaceri, în lumea bãrbaþilor, serios ºi

5,00 la 22,00 ºi chiar mai târziu. Cã este o lume a bãrbaþilor au dovedit-o problemele cu concurenþa, cu reclamaþii ºi controale peste controale încât a fost în pragul de a-ºi închide

munte, de pe coastã, udã pânã la piele ºi cu probleme de peste zi, nu mai ai timp nici de citit ziare. M-aþi întrebat ce probleme... De exemplu am avut cazuri când bãrbaþi din domeniul nostru de activitate au spus furnizorilor: dacã luaþi lemn de la ea, eu nu vã mai dau. ªi asta în condiþiile în care

C

e multe ori ºi-a dorit sã fie bãrbat... Cu greu i-am câºtigat încrederea pentru a o face sã vorbeascã despre sine, cum a ajuns sã intre în lumea durã a exploatãrii lemnului, acolo sus pe munte printre bãrbaþi la fel de duri - nefamiliarizaþi cu civilizaþia oraºelor, care au mentalitatea cã femeia trebuie sã stea la cratiþã - cum rezistã în concurenþa acerbã având în vedere specificul oamenilor din domeniu în general, dar în special al celor din Valea Jiului.

Reportaj 9

Cronica Vãii Jiului | Marti, 5 Noiembrie 2013

bunã ziua fiecãrui pom pentru a demonstra cã suntem copii bine educaþi pentru cã societatea te respingea...”se destãinuie cu o umbrã de durere Mihaela Dolu. Acesta îºi aminteºte cum în clasele primare, mama sa nu avea de unde sã le asigure suplimentul la ºcoalã, iar mai târziu, prin clasa a XII-a spãla scãrile de bloc ºi deºi ºtia cã munca nu este o ruºine, ruºinea o copleºea pentru cã atitudinea oame-

dacã au mai lãsat câte ceva, iar când gãseam coji de portocale eram cel mai fericit copil. Despre langoºi, nu mai vorbesc! A fost foarte greu pânã s-au ridicat primii fraþi ºi ajutau la nevoile casei. În clasele terminale, la liceu, trebuia sã spãl scãri de bloc. Dar de micã mi-am jurat cã, în viitor, copiii mei nu vor avea parte de umilinþa sãrãciei. Ulterior mama m-a dus cu ea la Mina Livezeni,

”A

veam pecetea sãrãciei pe frunte...” Mihaela este al cincelea copil din cei ºase crescuþi de o mamã singurã, care a poposit în Valea Jiului în urmã cu peste 40 de ani. Mama sa a lucrat din greu la mina Livezeni, dar spãla ºi scãri de bloc pentru a-ºi completa veniturile, ºi aºa insuficiente, pentru a-ºi creºte cei ºase copii... ªi a fãcut-o cu mânã de fier. ”Când intra mama pe uºã, în casã se fãcea liniºte. Nu îndrãzneam sã ridicãm ochii atunci când ne certa. I-a fost foarte greu... Dar ºi nouã ne-a fost greu pentru cã aveam pecetea sãrãciei pe frunte. Puteam sã dãm

nilor ºi a colegilor o fãceau sã simtã umilinþa sãrãciei...

”C

ãram de îmi crãpa pielea pe mâini...” ”În clasele primare, veneau copii cu portocale, cu suplimente consistente, apoi se vindeau langoºi prin ºcoalã... Eu nu aveam nimic... Aºteptam sã plece... Cãutam prin bãnci

unde ajunsesem mecanic compresoare ºi lucram la intervenþii pe Maleia. În 1997, m-am disponibilizat cu gând sã deschid o afacere. Fãceam comerþ cu marfã adusã din Ungaria. Deja aveam copiii... A fost o perioadã în care aduceam marfa cu trenul, cu cârca, cãram de îmi crãpa pielea pe mâini ºi vindeam de toate, la tarabã în piaþã, pe unde apucam. De fiecare

Cu banii obþinuþi din micul comerþ a reuºit sã cumpere ”pe bucãþi” un camion de pe la fostul STRA, pe care l-a pus la punct ºi l-a închiriat. Ducea lemne în zona Olteniei ºi de la Craiova aducea carne pentru comerþ. Nici un drum nu era irosit. A copilãrit pe strada Pãcii din Petroºani ºi împreunã cu vecinii ºi prietenii au purces la drum. În anul 2003 ºi-a înfiinþat firma pentru a putea intra pe piaþa furnizorilor de lemn de minã... Dupã patru ani de muncã a cumpãrat primul TAF pus în vânzare de omul de afaceri Tamaº, dupã care a intrat pe exploatare lemn, pe lângã prelucrare ºi transport. Iniþial a prelucrat lemnul în spaþii cu chirie, dar s-a ivit oportunitatea de a avea propriul spaþiu. Un alt om de afaceri din Petroºani ºi-a vândut hala de la Jieþ, iar plata a fãcut-o într-un an ºi jumãtate conform cerinþelor vânzãtorului, ceea ce a fost adevãratã manã cereascã. A achiziþionat un gater, apoi altul... Acum are între 20 ºi 30 de angajaþi funcþie de cereri. Unii la pãdure, alþii la prelucrat lemn. Între timp a fãcut o facultate din dorinþa de perfecþionare. Mihaela Dolu îºi împarte timpul între pãdure, unde merge adesea chiar ºi pe lama buldozerului pentru a verifica activitatea sus la munte, apoi la gatere, se ocupã de transport etc., apoi comenzile, contractele obþinute prin licitaþii sau negocieri directe îi ocupã tot timpul... Doi fraþi îi stau alãturi, iar copiii – studenþi la Bucureºti - o ajutã în vacanþe muncind efectiv alãturi de ea. Timpul sãu de lucru este de la ora

afacerea, dar s-a ridicat printr-o tenacitate greu de gãsit ºi la ”bãrbaþi de bãrbaþi”.

S

ãlbatica pãdurii ºi ”lupii”

”Mulþi mi-au închis uºi, dar Dumnezeu mi-a deschis altele. Mi s-a sugerat mai în glumã, mai în serios sã mã las de exploatat ºi prelucrat lemn ºi sã mã apuc de lucruri mai... femeieºti. Sigur cã mi-ar fi convenit sã lucrez într-un birou, sã am prietene, sã socializez, pentru cã m-am sãlbãticit aici, în pãdure. Când vii de la

eu am recomandat pe respectivul domn atunci când nu am putut sã onorez vreo solicitare. La unele licitaþii se petrec aceleaºi nereguli... umane, dar asta e, cum vã spuneam Dumnezeu îmi deschide alte uºi. Vã dau un alt exemplu: de jumãtate de an nu am avut probleme pe Polatiºte – de când Defileul este în ºantier. M-am trezit cã nu mai eram în diagrama/lista transportatorilor. Am dispãrut din acea diagramã. Sigur, am rezolvat problema, pentru cã riscam încãlcarea termenelor. Dar sunt ºicane de acest gen care necesitã timp ºi energie în

plus. Apoi controale peste controale, am fost amendatã deºi lângã noi, cum se spune, existau nereguli cât casa. Am fost în pragul de a-mi închide firma. Da, aºa este, sunt bãrbaþi care nu au rezistat în aceastã activitate, dar am doi copii care mã motiveazã. Fiul meu, de exemplu, nu vroia sã meargã la facultate pe motiv cã nu vrea sã mã lase pradã bãrbaþilor din acest domeniu care m-ar ”mânca cu fulgi cu tot”. Nu este chiar aºa. Atâta timp cât respecþi legea ºi eºti serios în afacere, rãzbaþi” – declarã Mihaela Dolu. Singura femeie din lumea exploatãrii ºi prelucrãrii lemnului din judeþ îºi doreºte ca oamenii sã fie mai sinceri, mai ajutãtori, mai puþin ranchiunoºi ºi sã fie lipsiþi de rãutatea care îi nefericeºte ºi pe ei. ”Lipsa de respect mã afecteazã, mã face sã sufãr, iar dezamãgirea doare rãu”- spune femeia pãdurii. Dupã ce am discutat îndelung cu ”femeia pãdurii” i-am înþeles atitudinea rece, de fapt o permanentã gardã... Pentru cã Mihaela Dolu este un om cãruia îi pasã de cei din jur. Un gest remarcabil, printre multe altele, este construirea unei cãbãnuþe, la punctul sãu de lucru, din Jieþ, în care locuiesc doi foºti vecini de-ai sãi care ºi-au pierdut casa ºi sunt ºi angajaþi la firma sa... Ileana FIRÞULESCU


10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 5 Noiembrie 2013

Scoase la vânzare en-gros

Blocurile din Valea Jiului rãmân neatractive pentru investitori

P

iaþa imobiliarã este blocatã, chiar ºi dupã vârful recesiunii financiare. Puþini mai sunt cei care cumpãrã, deºi preþurile sunt mai mult decât avantajoase ºi încã în scãdere. Iar dacã apartamentele au ajuns sãs e vândã în rate, în Valea Jiului, blocurile nu au deloc cãutare. Carmen COSMAN Douã blocuri din Uricani îºi cautã cumpãrãtori ºi asta nu de azi – de ieri, ci de câþiva ani. Chiar ºi aºa, nimeni nu vrea sã investeascã întrun întreg imobil, deºi preþurile sunt mai mult decât atractive. Astfel, un bloc de patru etaje care deºine conductã de apã, energie electricã ºi reþea de canalizare, inclusiv ieºire la drumul principal se vinde cu 95.000 de euro, la o suprafaþã totalã de aproximativa 3600 m2. La fel un alt imobil, situat în imediata vecinãtate, care are aceleaºi facilitãþi, însã numai 3 etaje ºi o suprafaþã de aproximativ 2.200 m2. Imobilele scoase acum la vânzare la preþuri „fãrã concurenþã” au fost achiz-

iþionate în urmã cu câþiva ani, când investitorii credeau cã au dat lovitura pe piaþa imobiliarã. Noii proprietari ai blocurilor promiteau reabilitarea lor din

locuinþe la preþul unui apartament de patru camere dintr-un oraº mai rãsãrit. Oricum edilii recunoºteau cã erau dispuºi sã vândã pe un euro clãdirile, doar sã le repare cine-

dat seama cã proiectele erau fanteziste, mai ales pe fondul crizei care a lovit puternic piaþa imobiliarã Aºa cã blocurile au fost scoase la vânzare, însã nimeni nu pare interesat de ele dupã ce ºi lucrãrile la DN 66A Uricani–Herculane au „îngheþat” de câþiva ani.

N

temelii, iar unul dintre acestea – un bloc turn din centrul localitãþii – ar fi urmat sã se transforme în hotel. Astfel, în anul 2007, reprezentanþii Primãriei Uricani au vândut trei blocuri de

va. În total, dupã vânzarea a trei imobile de locuinþe, Primãria Uricani s-a ales cu aproape 150.000 de lei. Primãria s-a scãpat de blocurile degradate sau nefinalizate, însã cumpãrãtorii lor ºi-au

imeni nu vrea „blocul lui Simota” Nici blocul deþinut de una dintre firmele miliardarului Alin Simota nu este mai atractiv pentru cumpãrãtori. Ansamblul de locuinþe

situat în imediata apropiere a Spitalului de Urgenþã petroºani, este scos pentru a treia oarã la licitaþie de lichidatorul judiciar al SC Simar SRL: Licitaþia a fost reprogramatã pentru data de 8 noiembrie, la ora 10.00, dupã ce pânã acum nimeni nu a vrut imobilul amenajat pe o fundaþie sãpatã încã din 1989 ºi pe care administraþia publicã din Petroºani i-a concesionat-o omului de afaceri pe o perioadã de 49 de ani contra sumei de 3 USD/mp/an. Pentru construcþia imobilului, Alin Simota a contractat un credit bancar, iar calculele iniþiale erau profitabile, mai ales cã apartamentele

urmau sã aibã finisaje de lux. Apartamentele au fost scoase la vânzare la preþuri cuprinse între 35.000 ºi 50.000 de euro, dar nici un apartament nu a fost vândut, preþul fiind considerat prea mare. În consecinþã, nici ratele creditului nu au mai fost achitate, aºa cã banca ce a acordat creditul a decis sã execute silit scâociettaea controlatã de Alin Simota, în contul datoriei. Blocul este scos al vânzare pentru suma de 5. 280.000 de lei, fãrã TVA ºi are subsol, parter, douã etaje ºi mansardã, adicã în total 28 de apartamente, 19 garaje ºi 16 boxe.

Asociaþia de pe Aleea Poporului, restanþe ºi la agentul termic

A

sociaþia de pe Aleea Poporului, probleme ºi la termoficare. Problemele asociaþiei de proprietari de pe Aleea Poporului din Petroºani sunt nenumãrate. Dupã cele de la apã, urmeazã ºi restanþele cãtre sistemul de termoficare. Douã asociaþii de proprietari din Petroºani au restanþe mari cãtre furnizorul de agent termic. Monika BACIU

“La acest moment asociaþia cu cea mai mare datorie este Asociaþia 1 Carpaþi, urmatã de Asociaþia cu numãrul 7 de pe Aleea Poporului. În primul rând la Asociþia numãrul 1 Carpaþi am luat deja o serie de

mãsuri în sensul în care cu asociaþia respectivã pe baza adresei trimise de acestea am fãcut o serie de debranºãri, respectiv persoanele care aveau datorii mari le-am debranºat de la sistemul de încãlzire. Urmeazã sã gãsim o soluþie de

comun acord, s-au eliberat ºi bonurile de cãrbune ºi o mare parte din sumele pe care o parte din persoane le mai datoreazã încã din perioada primãverii trecute urmeazã sã le achite la acest moment”, a declarat Ovidiu, Munteanu, directorul

SC Termoficare Petroºani. Abonaþii care nu ºiau achitat restanþele cãtre funzorul de agent termic vor rãmâne în frig, dacã nu îºi onoreazã datoriile. “În principiu cei care sunt cu datorii

mari vor rãmâne fãrã cãldurã. Deocamdatã contractul îl are încheiat societatea de tremoficare este cu asociaþia, aceasta trebuie sã îºi facã datoria ºi sã achite sumele respective pe care le recupereazã de la membrii asociaþiei”, a

mai spus sursa citatã. Societatea de Termoficare din Petroºani are de recuperate peste 7 milioane de lei de la rãuplatnici. Cele mai mari problem se înregistreazã în rândul asociaþiilor de proprietary.

CASA DE CULTURà “ION DULÃMIÞÔ PETROªANI OFERà SPAÞII DE ÎNCHIRIAT LA PREÞURI EXTREM DE ATRACTIVE

Relaþii la nr. 0722.448.428


Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Marti, 5 Noiembrie 2013

CJH, parcãri ºi canalizare în Straja

P

lanuri pentru staþiunea montanã Straja. Vicepreºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Tiberiu Balint, spune cã planurile pentru staþiunea montanã Straja sunt mari. Aici se doreºte introducerea sistemului de canalizarea pentru a nu mai exista problemele din anii trecuþi. Monika BACIU ”Vom încerca sã þinem cont ºi de interesele celor care au cabane în zona dar ºi de interesele turiºtilor care beneficiazã de aceastã staþiune turisticã. S-a cerut ºi alimentarea cu apã potabilã ºi un sistem de canalizare în staþiune pentru cã staþiunea sã fie mai curatã pentru cã vara este o problemã mare cu fosele septice”, a declarat Tiberiu Balint, vicepreºedintele CJH. Tiberiu Balint a ridicat ºi problema parcãrilor din staþiunea montanã ºi consecinþele parcãrilor haotice pe timpul iernii. ”În primul rând este un drum pe care se

circulã, nu un drum pe care se fac parcãri. Am încercat ºi vom avea o discuþie mai amplã la CJH. Ar trebui cei care parcheazã sã parcheze în parcãri iar pe parcursul drumului sã fie interzisã parcarea. Sã vedem cadrul legal ce ne permite, cât de mult putem sancþiona abaterile de la aceastã regulã”, a mai spus sursa citatã. Sistemul de parcãri propus de Balint este unul cât se poate de simplu. În staþiune vor putea urca, dacã regulamentul va fi agreat de toate pãrþile implicate, atâtea autoturisme câte locuri de parcare existã. ”Am propus Asociaþiei Prostraja sã facã un regulament

pentru cã numai ei îl pot face, regulament care sã reglementeze parcãrile în staþiune. Poþi avea zece locuri

de cazare dar doar douã de parcare, atunci cu maºina la pensiune vor urca doar douã atât cât este parcarea, pe baza unui tichet pe care noi cã administratori de drum, adicã Cnsiliul Judetea Hunedoara, îl agreez. ªi atunci la pensiunea respectivã urca douã maºini, restul parcheazã jos ºi

urcã cu telecabina. Dacã el are douã locuri de parcare ºi toatã lumea încearcã sã parcheze, pânã la urmã tot pe drum vor ajunge maºinile ºi degeaba se va încerca deszãpezirea, degeaba va încerca salvarea sã ajungã acolo. Când ninge un metru zãpada este aruncatã pe drum ºi utilajele nu pot face nimic de maºinile parcate ºi

atunci s-a blocat tot. Ceea ce noi putem face este sã stabilim un numãr de autovehicule care se vor afla în staþiune, sã punem o barierã jos la drumul judeþean pe perioada iernii astfel încât numãrul de locuri de parcare sã corespundã cu numãrul de maºini, când ies trei autove-

hicule atunci alte trei vor urca în parcare. Noi vom incerca pe parcursul acestei ierni sã reglementãm, noi nu am vrut sã intervenim fãrã acordul celor care sunt direct interesaþi, dar i-am rugat încã din primãvara sã vinã ºi sã facem acest regulament. Vom face o asociere cu Asociaþia Prostraja pentru a-i sprijini în accesarea de fonduri europene pentru a-ºi cumpãra utilaje propri de deszãpezire. Este normal cã asociaþia cabanierilor de acolo sã aibã ºi mijloacele de deszãpezire ºi la alte proiecte pe care ei le doresc sã le finanþeze. Sprijinul CJH este unul important în ceea ce priveºte eligibilitatea proiectelor pe care ºi le propun”, a mai subliniat Tiberiu Balint. Accesul autoturismelor spre punctul de imbarcare care duce spre statiunea Straja este anevoios atat pe timp de vara, insa pe

Milioanele nedecontate pentru Straja se tranºeazã la Curtea de Apel Bucureºti

însã primul termen de judecatã a fost stabilit abia pentru data de 17 ianuarie 2104.

P

atorii de aproape 50 de milioane de lei

rimãria Lupeni se va judeca la Bucureºti în dosarul în care a chemat la barã mai multe ministre ºi instituþii guvernamentale pentru blocarea finanþãrii proiectului din Staþiunea Straja. Magistraþii de la Tribunalul Hunedoara ºi-au declinat competenþa în aceastã cauzã pe care au trimis-o la Curtea de Apel Bucureºti, Secþia de Contencios Administrativ ºi Fiscal. Carmen COSMAN Trece sezonul de iarnã pânã când Primãria Lupeni va reuºi sã stabileascã, în instanþã, cine este vinovat pentru nefinanþarea lucrãrilor efectuate în cadrul

proiectului de dezvoltare a domeniului schiabil în Staþiunea Straja. Edilii au chemat în instanþã, la Tribunalul Hunedoara, mai multe ministere ºi instituþii din subordinea Guvernului, însã judecãtorii de aici ºi-au

declinat competenþa în favoarea Curþii de Apel Bucureºti. Dosarul a ajuns zilele trecute pe rolul magistraþilor de la Secþia de Contencios Administrativ ºi Fiscal a Curþii de Apel Bucureºti,

D

În acest proces au fost acþionate în judecatã Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei Publice, Ministerul Economiei, Autoritatea Naþionalã pentru Turism, dar ºi Departamentul pentru Întreprinderi Mici ºi Mijlocii, Mediul de Afaceri ºi Turism, dupã ce nimeni nu a mai decontat lucrãrile executate

timp de iarna, in plin sezon acesta poate fi de-a dreptul infernal. Asta in conditiile in care drumul ce duce spre telegondola este prevazut cu un singur sens. Astfel, cei care urca cu autoturismele in zona trebuie sa fie dotati atat cu cauciucuri de iarna si cu nervi de otel din cauza faptului ca traficul se desfasoara in conditii improprii spre statiunea montana care se vrea a fi de interes national. Totodata, soferii mai intampina o problema. Ei trebuie sa evite pietonii, care de cele mai multe ori sunt locuitori a-i caselor care sunt amplasate de o parte si de alta a drumului care este foarte ingust. La initiativa unui important om de afaceri din zona, Emil Parau, cu un plan destul de bine pus in practica s-a reusit obtinerea in 2002 a statutului de statiune montana.

în Staþiunea Straja. Constructorul a executat pânã acum lucrarea pe banii lui, dar are mari dificultãþi financiare ºi este în procedurã de insolvenþã. Pentru recuperarea sumelor restante, executantul a dat în judecatã Primãria Lupeni care, la rândul ei, a decis sã cearã decontarea lucrãrilor de la cei care trebuiau sã asigure finanþarea. Potrivit datelor oficiale, pentru domeniul schiabil din Straja, Primãria Lupeni are de încasat aproape 50 de milioane de lei de la Guvern, bani pe care trebuie sã îi achite firmelor intrate în asociere care au executat lucrãri.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ


12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 5 Noiembrie 2013

Plante indicate pentru un somn liniºtit

P

roblemele cu somnul nu stricã doar nopþile, ci ºi zilele celor care nu dorm bine. În multe cazuri, somniferele pot fi înlocuite cu plante, aratã lepoint.fr. Oamenii îºi petrec o treime din viaþã, adicã 25 de ani în medie, dormind. Însã, din opt persoane, douã nu reuºesc sã aibã un somn odihnitor. Insomnia afecteazã între 20% ºi 30% dintre francezi ºi aproape 10% iau regulat produse anxiolitice sau hipnotice. Somnul este la fel de indispensabil ca aerul sau hrana, iar lipsa lui se reflectã rapid asupra sãnãtãþii. Dupã câteva nopþi nedormite se remarcã dificultãþi de concentrare, de memorie ºi o stare psihicã proastã ºi, pe termen mai lung, scãderea imunitãþii, hipertensiune, diabet, luare în greutate, vulnerabilitate la stres ºi depresie. Atunci apare cercul vicios fiindcã anxietatea ºi depresia se

aflã la originea insomniilor în 50% din cazuri. Pentru a evita insomnia cronicã — dereglarea ciclurilor de somn—, folosirea plantelor, asociatã cu o mai bunã igienã a vieþii, se dovedeºte salvatoare ºi permite ocolirea spiralei infernale a somniferelor. Cea mai cunoscutã plantã pentru tratarea tulburãrilor de somn este valeriana (Valeriana officinalis), care este folositã încã din antichitate, fiind recomandatã, printre alþii, de Hipocrat. Era foarte popularã pânã la descoperirea som-

niferelor. Acþioneazã ca antidepresiv sau împotriva anxietãþii ºi, în doze mai mari, funcþioneazã ca somnifer ºi sedativ. Se recomandã în special în cazul problemelor la adormit din cauza anxietãþii sau a stresului prelungit. Efectele valerianei sunt vizibile dupã douã-patru sãptãmâni. În schimb, acþioneazã prea puþin asupra trezirilor nocturne. Se poate consuma sub formã de ceai — douã-trei ceºti seara — sau pastile, gustul ei nefiind însã prea apreciat. Macul de California (Eschscholzia californi-

ca) este o altã plantã recomandatã în tulburãrile de somn. 'El acþioneazã ca valeriana, însã efectul hipnotic este mai intens. Poate fi însã prescris ºi copiilor sub 12 ani, contrar valerianei', aratã dr Lorrain, fitoterapeut ºi autor al unei cãrþi despre fitoterapie. Macul era cunoscut încã de pe vremea amerindienilor, care îl foloseau pentru calmarea durerilor de dinþi sau colici. A fãcut obiectul multor studii, care i-au demonstrat eficienþa ca sedativ, mai ales în caz de anxietate sau hiperactivitate. Datoritã macului de California, se adoarme mai repede, iar durata somnului

O singurã dozã de vaccin împotriva HPV ar putea fi suficientã pentru o imunitate de lungã duratã

V

accinarea femeilor cu o singurã dozã de vaccin împotriva papilomavirusului uman (HPV), responsabil pentru 70% din cazurile de cancer de col uterin, ar putea fi suficientã pentru a produce o imunitate de lungã duratã, conform unui studiu publicat luni, relateazã AFP. 'Am constatat cã nivelurile de anticorpi pentru cele douã tipuri de HPV — 16 ºi 18 — la femeile cãrora le-a fost administratã o dozã de vaccin au rãmas aceleaºi la patru ani dupã vaccinare', a explicat dr. Mahboobeh Safaeian, cercetãtor al

Institutului american de Cancer (NCI) din Bethesda (Maryland, est), principalul autor al studiului. 'Aceste rezultate pun sub semnul întrebãrii recomandãrile actuale potrivit cãrora vaccinul împotriva HPV necesitã mai

multe doze pentru a genera un rãspuns imun de duratã', a afirmat specialistul în boli infecþioase, al cãrui studiu este publicat în revista americanã Cancer Prevention Research. Potrivit medicului, 'aceastã descoperire este promiþãtoare

pentru desfãºurarea unor campanii de vaccinare simplificate ºi mai puþin costisitoare care au mai multe ºanse sã fie în puse în aplicare la nivel global, în special în þãrile în curs de dezvoltare unde sunt înregistrate 85% din cazurile de cancer de col uterin uter, una dintre principalele cauze de deces' în rândul femeilor, a spus ea. Acest studiu se bazeazã pe rezultatele unui proiect finanþat de NCI pentru a testa eficacitatea vaccinului Cervarix, produs de laboratorul britanic GlaxoSmithKline, în rândul femeilor din Costa Rica. Vaccinul se administreazã fetelor ºi femeilor cu vârste între 9 ºi 25 de ani. AGERPRES

creºte, cu condiþia sã se aºtepte câteva sãptãmâni pentru primele rezultate. Se gãseºte sub formã de tincturã sau de extracte fluide, dar se pot folosi ºi florile ca atare, în ceai.

Hameiul figureazã ºi el pe lista plantelor folosite cu succes pentru un somn bun ºi odihnitor. Poate fi consumat ca ceai, în formã de pastile, mai degrabã decât în bere, alcoolul nefiind cel mai bun aliat al sãu. De obicei se folosesc conurile de hamei deoarece conþin un ulei esenþial cu efect sedativ ºi hipnotic atât

de parfumat încât se pare cã cei care lucreazã în fabricile de bere simt uneori nevoia imperioasã sã doarmã. Conform unui obicei englezesc, cine vrea sã aibã un somn liniºtit îºi pune lângã pernã câteva conuri de hamei. Hameiul se recomandã în insomniile legate de tulburãrile de menopauzã, cum ar fi bufeurile. Face bine un ceai bãut cu o orã înainte de culcare. Macul de câmp (Papaver rhoeas) este cunoscut ºi ca 'somniferul copiilor', calmându-i pe cei mai agitaþi. ªi tradiþionalul ceai de tei, bãut seara, ajutã la un somn bun. Extrem de rar, la persoane foarte sensibile, ar avea efectul invers, unul excitant. În sfârºit, în caz de stres, somnul este fãrã îndoialã mai bun dupã inhalarea câtorva picãturi de ulei esenþial de portocale amare, încheie lepoint.fr. AGERPRES


Social 13

Cronica Vãii Jiului | Marti, 5 Noiembrie 2013 iaþa nu este dreaptã, iar de asta ne convingem în fiecare zi. Mãrturii ale cruzimii de care soarta poate fi în stare stau cu sutele chiar lângã noi ºi nu putem decât sã privim neputincioºi cum viaþa îºi face actul. Uneori, o singurã clipã poate schimba oameni ºi destine aºa cum cei mai mulþi dintre noi nu ne putem imagina. Un singur moment, o secundã, graba unui ºofer ºi atât… Viaþa unei fetiþe din Petrila a luat un alt curs.

Natalia are nevoie de noi! Împreunã putem sã-i redãm copilãria

O clipã de neatenþie care a rãpit o copilãrie

accident, ea a fost transportatã cu elicopterul SMURD la Spitalul Judeþean Timiºoara unde a suportat douã intervenþii chirurgicale la cap în urma cãrora medicii au trebuit sã-i scoatã osului frontal stâng, zdrobit în urma loviturilor cauzate de impactul dintre cele douã maºini. Amintirile sunt încã vii ºi nimeni ºi nimic nu poate stinge durerea unei mame.

V

Natalia are doar 11 ani ºi este greu încercatã deja. Fetiþa a suferit un cumplit accident, iar de atunci nimic nu mai este la fel. Ea a plecat sã-ºi viziteze bunicii ºi pe drumul de întoarcere, un alt ºofer nu a fost atent ºi a intrat frontal în maºina în care se afla ºi micuþa. Dupã

un copil model ºi mereu vesel. Pozele din momentele bune ale vieþii sunt strãjuite într-o cutie aproape ca pe lucrul cel mai de preþ de cãtre mama greu încercatã… „Era un copil atât de bun la suflet ºi sãrea sã ajute pe toatã lumea.Mai bine se lãsa pe ea ºi dãdea la alþii. Tatãl ei spunea mereu cã este un geniu. Învãþa foarte bine, era olimpicã.. ”, mai spune mama micuþei.

Puterea dincolo de durere

„Sa întâmplat în data de 9 iunie 2013, cu douã sãptãmâni înaintea încheierii anului ºcolar. De atunci nu mai vorbeºte, nu merge ºi comunicãm doar prin semne. Noi am ajuns de la Spitalul Judeþean Timiºoara la Bucureºti, la un centru de recuperare la 4 ºi jumãtate dimineaþa, iar la ora 21:30 în aceeaºi zi, Natalia a mai suportat o intervenþie la cap”, povesteºte cu lacrimi în ochi mama, Mariana Bãran.

Dar, speranþa moare ultima. Întotdeauna! Chiar dacã la început, Natalia nu avea din partea medicilor nici mãcar 1 % ºanse de supravieþuire. „Eu nici nu mã gândesc cã Natalia nu îºi va reveni. Fãrã discuþie! Natalia va fi ceea ce a fost ºi mult mai mult decât atât!”, spune cu lacrimi în ochi, dar cu convingere în glas, mama Mariana Bãran. Pentru ca fetiþa sã rede-

vinã un copil normal are nevoie de încã o operaþie extrem de costisitoare, care consta în montarea unei plãcuþe metalice speciale în locul bucãþii de os care lipseºte. Astfel, Natalia ºi-ar putea recãpãta copilãria. Acea plãcutã se face doar în Elveþia, iar costul acesteia cu tot cu ºuruburile speciale se ridicã undeva la peste 190 de milioane lei vechi. Operaþia ar trebui sã fie fãcutã la Spitalul Clinic de Urgenta "Bagdasar-Arseni" din capitalã, iar rãspunsul cãtre medici ar trebui dat sãptãmâna aceasta. Oamenii Vãii Jiului pot da dovadã de altruism ºi bunãtate aºa cum au fãcut-o de nenumãrate ori ºi pot ajuta familia acestei fetiþe pentru a strânge banii necesari operaþiei. Natalia are nevoie de noi! Nr de cont: 5675710247959RON01 Luiza ANDRONACHE

Micuþa cu suflet de aur Natalia a fost o elevã olimpicã la matematicã,

Cu mâna întinsã spre Guvern uvernul nu pare deloc sã se G grãbeascã sã dea bani în teritoriu în urma rectificãrii bugetare pe care toþi primarii din Valea Jiului o aºteaptã. Deja sunt întârzieri de mai multe luni la plata indemnizaþiilor ºi a salariilor persoanelor cu handicap ºi chiar a ajutoarelor sociale.

La Petrila, primãria a fãcut deja douã rectificãri din bugetul local pentru a putea da banii amãrâþilor care nu au din ce trãi decât acel infim ajutor sau indemnizaþie. “Pentru luna decembrie chiar suntem decoperiþi. Nu mai avem nici plafon ºi nici bani. Aºteptãm o soluþie ºi sperãm, pentru cã avem promisiuni cã vom primi bani de la Guvern în urma rectificãrii”, a declarat Vasilicã Jurca, viceprimarul Oraºului Petrila. La Lupeni ºi Aninoasa situaþia este încã mai gravã de atât. În cele douã localitãþi, salariile însoþitorilor nu s-au mai dat de câteva luni ºi la fel, se aºteaptã o minune de la centru. Luiza ANDRONACHE


14 Program & Horoscop

10:30 Distractis - Distilat de comedie (r) 11:30 Charlot brutar (r) 12:00 Maºini, teste ºi verdicte 12:30 Tribuna partidelor parlamentare 13:00 EURO polis 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 16:50 Beneficiar România (r) 17:25 Legendele palatului: Regele Geunchogo 18:05 Legendele palatului: Regele Geunchogo 18:45 Clubul celor care muncesc în România 18:50 Interes general 20:00 Telejurnal

10:30 Cireaºa de pe tort (r) 11:30 Teleshopping 12:00 La volan 12:30 Teleshopping 13:00 Dragostea trece prin stomac 13:30 Teleshopping 14:00 Vacanþã ºi terapie (r) 15:00 Focus 15:30 Focus Monden (r) 16:00 Regina cumpãrãturilor 17:00 Fii pe fazã! 18:00 Focus 18 19:30 Iubiri secrete 20:30 Copiii spun lucruri trãsnite

7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Interviurile Adevãrul 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România, acum 15:00 ªtirile B1 16:00 România acum 17:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România 21:30 Sub semnul întrebãrii

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Mireasã pentru fiul meu 23:00 Un show pãcãtos

Cronica Vãii Jiului | Marti, 5 Noiembrie 2013

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Cãlãtorul în timp 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Sunt plecat în oraº (r) 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Masterchef - Proba celebritãþii 22:30 ªtirile Pro TV 23:05 Homeland: Reþeaua terorii

21 martie *** 20 aprilie Nu este o zi potrivitã pentru întâlniri cu prietenii sau pentru afaceri. Sunteþi mofturos ºi nu prea aveþi chef de vorbã. Amânaþi cumpãrãturile ºi investiþiile! Existã riscul sã luaþi decizii neinspirate. Pe plan sentimental, totul este în regulã.

10:15 Teleshopping 10:45 Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Iubiri vinovate (r) 13:00 Teleshopping 13:30 Îngeri pierduþi (r) 14:30 Triumful dragostei 15:30 Suflet de gheaþã 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Diamantul nopþii 18:30 Maricruz 19:30 Iubiri vinovate 20:30 Îngeri pierduþi 21:30 Furtuna din adâncuri 22:30 Poveºtiri de noapte 23:00 Cancan.ro

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 14:45 Teleshopping 15:30 Inima nu respectã reguli 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Suleyman Magnificul: Sub domnia iubirii 22:15 WOWbiz

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Special 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal European 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal European 12:30 Rezumat Champions League 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Rezumat Champions League 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Digi Sport Special 15:00 ªtirile Digi Sport 15:30 Rezumat Franþa 16:30 Rezumat Spania 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special 21:00 EuroFotbal

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai Încercaþi sã nu vã asumaþi prea multe responsabilitãþi! Riscaþi sã nu vã iasã mare lucru. Primiþi o mânã de ajutor de unde nici nu vã aºteptaþi. Spre searã, mergeþi la prieteni ºi uitaþi de toate problemele de peste zi.

22

22

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Dimineaþa s-ar putea sã fiþi confuz ºi sã aveþi dificultãþi de comunicare. Nici intuiþia nu vã ajutã din cale afarã, aºa cã ar fi bine sã nu mergeþi la risc. Nu neglijaþi odihna. Chiar trebuie sã vã reâncãrcaþi bateriile.

9:45 Destine împlinite (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 2 12:00 Profetul 13:15 Grupul Vouã (r) 13:45 Mica mireasã (r) 14:45 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 15:45 Copii contra pãrinþi (r) 17:15 Visul Regelui (r) 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Mica mireasã 20:15 Destine împlinite

21

23 iulie *** 22 august

Nu este o zi favorabilã pentru investiþii ºi planuri de viitor. În schimb, relaþiile sentimentale vã oferã mari satisfacþii. Evitaþi afacerile la marginea legii, pentru cã riscaþi sã aveþi probleme!

23 august *** 22 septembrie

Nu este momentul sã începeþi activitãþi dificile, pentru cã vã lipseºte simþul practic. Ar fi bine sã nu luaþi nici o iniþiativã la serviciu sau în afaceri. S-ar putea sã nu fiþi prea inspirat.

Dimineaþa sunteþi puþin confuz, motiv pentru care s-ar putea sã nu vã faceþi înþeles prea uºor. Ordonaþi-vã ideile. Dacã doriþi sã cumpãraþi ceva de valoare, nu încercaþi sã-i faceþi partenerului de viaþã o surprizã! Sfãtuiþi-vã înainte de a da banii!

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Deºi vã simþiþi în formã, s-ar putea sã descoperiþi cã nu prea aveþi spor ºi cã nu vã reuºeºte mai nimic. Astãzi nu prea sunteþi realist. Nu forþaþi lucrurile, pentru cã riscaþi sã provocaþi discuþii aprinse.

Primiþi o sumã importantã de la o persoanã mai în vârstã din familie ºi începeþi sã vã faceþi planuri. Ar fi bine sã nu vã pripiþi, pentru cã vã lipseºte simþul practic ºi s-ar putea sã suferiþi un eºec.

23 noiembrie *** 20 decembrie

*** 20 ianuarie

Dimineaþa s-ar putea sã aveþi probleme la serviciu dacã nu reuºiþi sã vã concentraþi. Nu vã amestecaþi în bârfele celor din jur, pentru cã mai târziu riscaþi sã aveþi discuþii.

În prima parte a zilei sunteþi confuz ºi indispus. Nu vã asumaþi riscuri, pentru cã ºansele de reuºitã sunt minime. Dacã aveþi ocazia sã vã relaxaþi într-un fel sau altul, nu staþi pe gânduri!

21 ianuarie *** 20 februarie

Aveþi planuri mari, în special în domeniul financiar, dar încã nu reuºiþi sã vedeþi semne încurajatoare. Aveþi mai multã rãbdare ºi munciþi mai ordonat. Nu ar fi rãu, în acest sens, sã fiþi mai atent la detalii ºi sã nu vã grãbiþi.

21 decembrie

21 februarie *** 20 martie Dimineaþa sunteþi foarte sensibil ºi nu vã convine nimic. Încercaþi sã depãºiþi cât mai repede aceastã stare, pentru cã vã poate afecta relaþiile cu ceilalþi!


Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Marti, 5 Noiembrie 2013

ªi-a agresat prietenul de pahar n bãrbat în vârstã de 79 de U ani a ajuns la spital, dupã ce colegul sãu de pahar, mai tânãr cu 9 ani l-a tãiat cu un cuþit de bucãtãrie.

Victima a avut nevoie de o intervenþie chirurgicalã pentru a putea fi stabilizatã, iar medicii au stabilit faptul cã leziunile (plagã înjunghiatã laterocervicalã stânga, plãgi tãiate mânã stângã) au fost

Ionel, cuþitarul

U

n bãrbat din Hunedoara, beat criþã, a fost reþinut de o patrulã de Ordine Publicã, dupã ce personalul medical al Spitalului Municipal Hunedoara i-a sesizat cu privire la faptul cã la Unitatea de Primiri Urgenþe se aflã o persoanã în stare de ebrietate care tulburã liniºtea publicã.

produse cu un corp tãietor (cuþit de bucãtãrie), necesitã 14-15 zile de îngrijiri medicale ºi nu au pus în primejdie viaþa victimei. În urma cercetãrilor poliþiºtii au stabilit cã agresiunea a avut loc în locuinþa victimei ºi s-a datorat unui conflict spontan izbucnit pe

În urma cercetãrilor poliþiºtii au descoperit asupra bãrbatului nu mai puþin de trei cuþite pe care acesta nu le-a putut justifica. “Patrula de Ordine Publicã deplasatã la faþa locului a identificat persoana în cauzã ca fiind IONEL B., de 46 de ani, din municipiul Hunedoara, iar în urma controlului corporal efectuat s-au gãsit asupra acestuia trei cuþite a cãror posesie nu a putut fi justificatã. În cauzã s-a întocmit dosar penal”, a declarat Bogdan n bãrbat din Caraº Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Severin a ajuns în Hunedoara.

Cu alcoolul în portbagaj

U

atenþia organelor de urmãrire penalã dupã ce la un control de rutinã poliþiºtii hunedoreni l-au depistat cu o mare cantitate de alcool etilic pe care nu a putut-o justifica.

VÂNZÃRI

Mai exact, bãrbatul avea în maºinã nu mai puþin de 491 litri

Vând teren intravilan, zona Valea Ungurului Vulcan, în suprafaþã de 2600 mp. Acces auto, aproape de DN66, cu utilitãþi. Preþ, 8 euro/mp, negociabil. Contact 0722448428. Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727150264. Preþ negociabil. Vând/închiriez garaj zona Poarta 2 Gerom la stradã. Relaþii la 0734.543.820 Vînd teren ºi casa P+1 în Târgu-Jiu, str. George Coºbuc Nr. 2A, realizatã ºi finisatã în 2000 cu toate utilitãþile: apã, gaze, canalizare, izolaþie termosistem ºi termopane. Suprafaþã de teren 800 mp. Anexe: beci suprafaþã de 30 mp, garaj dublu pentru 2 autoturisme. Preþ negociabil. Telefon: 0727/874 449

OFER MEDITAÞII la matematicã, orice nivel, pentru recuperarea materiei, însuºirea cunoºtiinþelor de bazã, pregãtire pentru teze, testãri, examene.

Relaþii la telefon 0254. 513.705 sau 0761.603.160

fondul consumului de bãuturi alcoolice. Dosarul penal a fost înregistrat la Parchetul de pe Lângã Tribunalul Hunedoara, care va continua cercetãrile sub aspectul comiterii infracþiunii de vãtãmare corporalã, faþã de prezumtivul autor luându-se mãsura interzicerii de a pãrãsi localitatea de domiciliu.

alcool etilic îmbuteliat în recipiente din plastic de câte 1 litru, care nu aveau aplicate banderolele de marcaj fiscale. Potrivit poliþiºtilor bãrbatul nu a putut prezenta documentele de provenienþã a mãrfii, motiv pentru care întreaga cantitate de alcool etilic a fost ridicatã în vederea continuãrii cercetãrilor, în cauzã fiind întocmit dosar de cercetare penalã pentru comiterea infracþiunii de „deþinere de cãtre orice persoanã, în afara antrepozitului fiscal, a produselor accizabile supuse mãrcii, fãrã a fi marcate”.

NATALIA ARE NEVOIE DE NOI!

Ar fi vrut sã fie în banca de la ºcoala din Petrila, dar acum e la spital. Natalia e un copil de 11 ani, din Petrila, premiantã, dar care trãieºte o dramã ce o þine imobilizatã într-o capcanã. Copilãria ei depinde de 8.000 de euro, pe care familia sa nu îi are. Totul s-a întâmplat într-o zi fatidicã, atunci când era împreunã cu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferul unui TIR i-a izbit în plin. A stat sãptãmâni în spital, iar acum are nevoie de o protezã, ca sã poatã fi din nou copilul premiant, de care pãrinþii sãi sunt mândri. Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat: politraumatism cranio-cerebral, dar ºi un traumatism toraco-abdominal. Abia luase premiul I la un concurs denumit “Centura mea de siguranþã” ºi s-a trezit imobilizatã la pat. Tragicul sãu destin ar putea fi remodelat, dacã o ajutãm. Natalia are nevoie de o protezã ce se fabricã doar în Elveþia ºi în aceste zile e la un spital din Bucureºti, unde aºteaptã ca pãrinþii sãi sã facã imposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!

Nr. Cont 5675710247959 RON01 BANCPOST Titular cont: Bãran Mariana


16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 5 Noiembrie 2013

Teatrul de operaþiuni din Afganistan, pe simeze la Petroºani L

e-a fãcut o vizitã militarilor români din Afganistan ºi, împreunã cu mai experimentatul sãu coleg de arme, Mario Balint, Ilie Pintea vine sã ne arate cum stau lucrurile. E vorba despre o expoziþie la Petroºani cu imagini de excepþie surprinse într-un loc care i-a luat prin surprindere pe cei doi angajaþi ai Radio România Actualitãþi.

Misiunile de luptã sunt poveºti cu zmei ai zilelor noastre, iar protagoniºtii sunt eroi în adevãratul sens al cuvântului. Corespondentul Radio România Actualitãþi în Valea Jiului, Ilie Pintea ºi colegul sãu de la Bucureºti, Mario Balint, ne dezvãluie, marþi, începând cu ora 17,00, câte ceva din lumea românilor aflaþi în Afganistan, acolo unde armele stau la vedere, cum la noi stau cheile de la maºinã. Lumea aceea a fost surpinsã în imagini adevãrate ºi pe simezele casei de Culturã a Studenþilor din Petroºani îi vom vedea pe cei care asigurã pacea în teatrul de luptã din deºert. „E o expoziþie ineditã cu fotografii document, care ilustreazã prezenþa României în teatrul de luptã din Afganistan, încã de

acum 12 ani. O sã aveþi ocazia sã vedeþi fotografii de ale lui Mario Balint, care a fost în primul „camp” românesc din Afganistan, a fãcut ºi câteva portrete deosebite ale afganilor ºi o sã vedeþi instantanee din viaþa militarilor români, aflaþi acum în misiune acolo. Toate au fost realizate în aceastã varã, în cadrul unei expoziþii jurnalistice multi-media a Radio România Actualitãþi, post care a fost alãturi de militarii români, aflaþi în Kosovo, cât ºi în Irak ºi Afganistan”, a declarat Ilie Pintea, reporter corespondent RRA.

Lucrãri avansate la ambulatoriu

L

ucrãririle la ambulatoriul din Lupeni sunt din ce în ce mai avansate. Dupã mai bine de 20 de ani de când a început construcþia ambulatoriului, administraþia localã a obþinut o finanþare nerambursabilã în valoare de 15 milioane de lei, bani cu care se face reabilitarea, modernizarea ºi dotarea cu echipament medical de ultimã generaþie. “În scurt timp se va þine licitaþia pe aparatura medicalã, abia dupã ce terminãm licitaþia vedem ce firmã câºtigã ºi ce posibilitãþi are de a aduce aparate de cea mai bunã calitate la Spitalul Municipal Lupeni. Ne dorim sã achiziþionãm aparaturã modern de ultimã generaþie”, au declarat reprezentanþii administraþiei locale de la Lupeni. La ambulatoriul Spitalului municipal Lupeni se recompartimenteazã anumite spaþii, iar aici se reface atât instalaþia electric cât ºi cea

sanitarã. “La ambulatoriu lucrãrile sunt finalizate în proporþie de 50%, tot ce este exterior

este aproape gata, iar în interior se lucreazã deja la instalaþia electric ºi cea sanitarã”, a mai spus Cornel Resmeriþã. Reprezentanþii municipalitãþii de la Lupeni sperã ca în primãvara anului 2014 lucrãrile la ambulatoriu sã fie finalizate, asta deºi licitaþia pentru aparatura medical este puþin întârziatã. Monika BACIU

Expoziþia de la Petroºani vine practic sã marcheze ºi în provincie, cei 85 de ani de activitate a Radio România Actualitãþi. Acest fapt va marca, de altfel, ºi intrarea în era multimedia a radioului naþional, cu atât mai mult cu cât Ilie Pintea îºi aduce serios aportul pentru a vedea pe site, ceea ce noi auzim la radio. „Marcãm în felul acesta ºi ziua postului public de radio, care a împlinit vinerea trecutã 85 de ani ºi prin genul acesta de manifestãri, marcãm ºi intrarea în era multimedia a postului public de radio, pentru cã acum, de ceva vreme, putem ºi

vedea ceea ce auzim la radio, site-ul radiolui fiind plin de fotografii ºi filmuleþe. De altfel, ºi expoziþia noastrã în Afganistan are un documentar video pe care l-am postat acolo ºi pe care îl puteþi vedea accesând site-ul instituþiei, care are o paginã special dedicatã misiunii noastre în Afganistan”, a mai adãugat Ilie Pintea. Vernisajul expoziþiei inedite are loc marþi,începând cu orele 17,00 la Casa de Culturã a Studenþilor din Petroºani, iar cei doi protagoniºti vor fi prezenþi sã rãspundã la întrebãrile curioºilor. Diana MITRACHE

CVJ Nr 487, marti, 5 noiembrie  

CVJ Nr 487, marti, 5 noiembrie

Advertisement