Page 1

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 498

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 20 Noiembrie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Condamnaþi la muncã în folosul comunitãþii

Fiscul te cautã ºi la saltea.

Dacã nu-þi plãteºti taxele te-ai putea trezi cu inspectorii la uºã! >>> PAGINA A 3-A

Procesul lui Sucilã de pornografie infantilã, declarat secret >>> PAGINA A 5-A Rãzboi pe Livezeni

Douã primãrii îºi disputã în instanþã zona industrialã a Petroºaniului >>> PAGINA A 7-A

Turnul minei Petrila poate deveni faimos, la fel ca Turnul din Pisa >>> PAGINILE 8-9

Investiþii de peste 300 de milioane de lei la minele viabile din cadrul CEH >>> PAGINA A 11-A Lucrãrile din Straja vor continua... în viitor

Î

ntr-o singurã zi la Judecãtoria Petroºani au fost înregistrate nu mai puþin de 11 dosare de transformare a unor amenzi contravenþionale în muncã în folosul comunitãþii. Oficialii municipalitãþii Petroºani spun cã numãrul celor care nu-ºi pot plãti sancþiunile ºi ajung sã presteze muncã în folosul comunitãþii a crescut considerabil în acest an. >>> PAGINA A 3-A

Nerealizãri în turism, datorate insistenþelor ºi atragerea electoratului >>> PAGINA A 16-A


2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 20 Noiembrie 2013

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 66 Haþeg Baru Mare DN 68 Haþeg - Toteºti DN 68 Toteºti Zeicani DN 66 Haþeg - Cãlan DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº Bejan Lupeni pe DN 66A ºi B-dul Nicolae Titulescu.

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE


Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 20 Noiembrie 2013

Condamnaþi la muncã în folosul comunitãþii nu are bunuri ºi nu poate fi executatã silit. Nu poate plãti de fapt. Câteodatã merg chiar persoanele în cauzã ºi cer. Sunt din ce în ce mai multe pentru cã se apropie de termenul de prescripþie ºi atunci se sesizeazã cei de la executãri sau chiar persoana în cauzã”, a declarat secretarul Primãriei Petroºani, Adrian Negoe.

Î

ntr-o singurã zi la Judecãtoria Petroºani au fost înregistrate nu mai puþin de 11 dosare de transformare a unor amenzi contravenþionale în muncã în folosul comunitãþii. Maximilian GÂNJU

Oficialii municipalitãþii Petroºani spun cã numãrul celor care nu-ºi pot plãti sancþiunile ºi ajung sã presteze muncã în folosul comunitãþii a crescut considerabil în

acest an. Doar sãptãmâna trecutã, într-o singurã zi, pe rolul Judecãtoriei Petroºani au fost înregistrate 11 dosare de transformare a amenzilor în ore muncã. Mulþi dintre contravenienþi cer singuri judecãtorilor sã le fie transfor-

D

matã amenda, însã nici inspectorii fiscali locali nu-i scapã pe datornici. Practic, dupã ce angajaþii compartimentului de executãri silite din cadrul Serviciului Local de Taxe ºi Impozite Petroºani, constatã cã nu au ce le lua contravenienþilor se adreseazã instanþei

pentru a-i obliga sã presteze diferite munci pânã la stingerea debitului. „Noi cerem sã presteze muncã în folosul comunitãþii în situaþia în care cei de le executãri, de la impozite, ne trimit dosarul ºi un referat din care rezultã cã persoana respectivã

Fiscul te cautã ºi la saltea. Dacã nu-þi plãteºti taxele te-ai putea trezi cu inspectorii la uºã!

R

omanii nu vor mai putea scãpa în niciun fel de plata taxelor cãtre stat. Potrivit unui proiect de lege, inspectorii Fiscului ar putea ajunge sã batã la uºa contribuabililor. Mãsurã este prevãzutã într-un proiect de lege al Ministerului de Finanþe, aflat acum în dezbatere publicã. Potrivit proiectului, agenþii Fiscului ar trebui sã le facã o vizitã celor care nu au rãspuns somaþiilor ANAF de a-ºi plãti datoriile cãtre stat. "Indiferent de locul unde se desfãºoarã verificarea fiscalã, aveþi obligaþia de a permite funcþionarilor împuterniciþi de organul fiscal sã efectueze o cercetare la faþa locului, precum ºi experþilor folosiþi pentru aceastã acþiune, intrarea acestora pe terenuri, în

încãperi ºi în orice alte încînte, în mãsura în care acest lucru este necesar pentru a face constatãri în interes fiscal. Aveþi dreptul de a refuza intrarea în domiciliu sau în reºedinþa, caz în care intrarea în domiciliul sau în reºedinþa dumneavoastrã se face cu autorizarea instanþei judecãtoreºti competente", se aratã în Carta drepturilor ºi

obligaþiilor persoanei fizice supuse verificãrii fiscale. Inspectorii sînt obligaþi sã îi înºtiinþeze pe contribuabili, în

scris, cã urmeazã sã vinã în vizitã. Existã ºi cîteva drepuri prevãzute în proiect pentru cel verificat. Astfel, cel care nu ºi-a plãtit taxele la timp are dreptul de a amîna verificarea situaþiei fiscale personale, are dreptul de a beneficia de asistenta de specialitate, dreptul de a numi persoane pentru a furniza informaþii, dreptul de a refuza frunizarea de informaþii, dreptul de a

aþi în urmãrire

Mulþi dintre cei obligaþi la muncã îºi presteazã orele însã sunt ºi cazuri în care contravenienþii vor sã scape. Cei care pleacã peste hotare scapã de obligaþie, însã cei care rãmân, chiar dacã se ascund, ajung în cele din urmã sã-ºi ispãºeascã „condamnarea”.

fi verificat o singurã datã pe fiecare perioadã impozabilã, dreptul de a legitima agenþii ºi dreptul de a cunoaºte rezultatele verificãrii fiscale. În ceea ce priveºte obligaþiile, contribuabilii trebuie sã

„Dupã unii mai ºi umblãm noi, mai cerem relaþii. Vine câte un mandat de la Judecãtorie de transformare ºi îi cãutãm cu sprijinul poliþiei, iar din verificãrile lor primim rãspuns cã este plecat în strãinãtate. Mai sunt ºi situaþii în care nu poþi executa mandatul din motive obiective”, mai spune Adrian Negoe. Dacã în timp de doi ani contravenientul nu este gãsit pentru a-ºi executa orele de muncã în folosul comunitãþii, prin sentinþã judecãtoreascã se constatã cã s-a prescris mandatul ºi scapã de condamnare.

se prezinte la avizul de verificare, sã furnizeze informaþii, sã prezinte înscrisuri, sã permitã cercetãrile ºi sã plãteascã diferenþele stabilite cu ocazia verificãrii, dobînzile ºi penalitãþile. ziare.com


4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 20 Noiembrie 2013

Muzee ºi colecþii din România

Douã muzee din Petroºani, incluse în capodoperele istorice

M

uzeul Mineritului ºi Muzeul Momârlanului din Petroºani, incluse într-o aplicaþie pentru telefoanele ºi tabelte inteligente. Douã muzee reprezentative sunt la nivelul municipiului Petroºani. Este vorba de muzeul Mineritului ºi de cel al Momârlanului. Ambele edificii culturale au fost incluse într-o aplicaþie ce ruleazã pe dispozitivele mobile cu sistem de operare Android. Monika BACIU

M

uzeul Mineritului, imagini reprezentative Descrierea Muzeului Mineritului este succintã. Acesta este încadrat la categoria muzeelor municipale, iar profilul general este ”ºtiinþã ºi tehnicã”. Sediul muzeului este într-o clãdire construitã în 1920, care este monument istoric . ”Sunt prezentate piese care atestã istoria mineritului în Valea Jiului: documente originale, fotocopii, schiþe, aparate, utilaje miniere, insigne, obiecte specifice vieþii din regiune. Cuprinde o secþiune de geologie reprezentatã prin roci ºi fosile vegetale ºi animale, evoluþia tehnicii miniere în Valea Jiului reprezentatã prin unelte ºi maºini alãturi de diferite aparate de profil. Toate acestea se completeazã cu prezentarea evoluþiei vieþii sociale din Valea Jiului din cele mai

vechi timpuri pânã în prezent, evidenþiatã prin documente, fotografii ºi carte veche”, se aratã în descrierea Muzeului Mineritului.

T

radiþie ºi istorie, la Muzeul Momârlanului Cel de-al doilea muzeu inclus în aplicaþie este Muzeul Momârlanului. Aici descrierea este abundentã. Viaþa, tradiþia ºi istoria momârlanilor din Valea Jiului a fost cuprinsã în acest muzeu etnografic care este considerat de importanþã localã. ”Într-un peisaj neschimbat de generaþii, în satul Slãtinioara, situat pe coasta Parângului ºi anexat între timp oraºului din punct de vedere administrativ, Muzeul Momârlanului îºi aºteaptã vizitatorii. Momârlanii de pe Valea Jiului, populaþia de pãstori ce trãia pe dealuri dupã cutumele strãvechi, într-o evidentã distanþare faþã de oamenii veniþi din

tradiþiilor încã vii, organizeazã nedeia de Sfinþii Apostoli Petru ºi Pavel ºi pleacã cu

toate pãrþile sã lucreze la minã, ºi-au gãsit o bunã reprezentare la Muzeul Momârlanului din Slãtinioara. Soþii Elena Mãlinesc ºi Petru Gãlãþan sunt momârlani din

Livezeni ºi respectiv Dâlja Mare, sate din jur care au fost încorporate în municipiul Petroºani. Au lucrat la minã pânã la pensie, dar au crescut ºi animale, ca momârlanii. Într-o casã de lemn cu arhitecturã tradiþionalã din curtea casei, au amenajat un muzeu cu obiecte adunate numai din satele de momârlani, multe de o rarã frumuseþe, despre care pot spune cu precizie cum se folosesc, cãci sunt foarte buni cunoscãtori ai culturii locale. Hotãrâþi sã lupte pentru pãstrarea

piþãrãii de Crãciun la urat, prin Asociaþia „Bujor-de-Munte” Petroºani 2009 pe care au înfiinþat-o, cãci aceste sãrbãtori îi adunã împreunã pe localnici, ducând obiceiurile vechi în viitor. Momârlanilor le plac obiceiurile comunitare, cãrora le dau o deosebitã amploare.

Înmormântarea, nunta, nedeia sunt sãrbãtori cu sute de participanþi, mai bine zis, la care participã toþi, cu mic, cu mare. Nu e de mirare cã Elena Mãlinesc a ales sã expunã nunta întruna din cele douã încãperi ale cãsuþei care adãposteºte Muzeul. În interiorul bãtrânesc, în care a pãstrat cu sfinþenie obiectele bãtrânei care le-a lãsat moºtenire casa, a expus costume de sãrbãtoare astfel încât sã reprezinte mirii, naºii, bãtrânii, chemãtorii. Plosca împodobitã cu care sunt invitaþi la nuntã, instantanee de la diferite nunþi, patul împodobit ºi lada de zestre plinã de obiecte textile: lepedeie cu ciptã, cãpãtâie, ºterguri, pricoiþe, þeprag, pãtureicã, plocad ºi desagi frumos þesuþi, sugerând zestrea miresei, completeazã expunerea. Pãpuºile îmbrãcate în port, manechine în miniaturã, amintesc de copiii care se amestecã printre nuntaºi. Încãperea a doua este consacratã muncii. Rãzboiul de þesut, furca de tors, cãmaºa de cânepã ºi podiºoarele cu vase de bucãtãrie reprezintã ocupaþiile feminine. O saricã de cioban expusã, original, pe un cuier de lemn, împreunã cu obiecte

care se gãsesc la stânã, sugereazã ocupaþia principalã a momârlanilor. Deschis abia în 2005, Muzeul Momârlanului mai are multe de arãtat. Proprietarii doresc sã integreze în muzeu o cãmarã tradiþionalã, construitã pe o fundaþie de piatrã cu beci, odatã cu casa, o bucãtãrie de varã cu afumãtoare, ca sã poatã transforma, cu încetul, Muzeul într-un ecomuzeu. Mai este prevãzutã transformarea unui garaj întro salã cu multiple funcþii, conþinând un punct de informare, o salã pentru expoziþii temporare, care sã punã în valoare ºi alte exponate, deocamdatã þinute în depozit, ºi un punct unde localnicii meºteri sã poatã vinde turiºtilor obiecte locale. Tot pentru a înzestra Muzeul cu cele necesare, proprietarii au ridicat ºi câteva cãsuþe din lemn, unde sã-i poatã caza pe cei dornici sã rãmânã o vreme, sã cunoascã mai bine viaþa momârlanilor”, se aratã în descriere. Cele douã muzee din municipiul Petroºani sunt cuprinse în baza de date ”Muzee ºi colecþii din România”. La nivelul judeþului Hunedoara 16 obiective culturale au fost incluse în aceastã colecþie.


Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 20 Noiembrie 2013 lin Simota a fost audiat la Judecãtoria Petroºani, în dosarul de evaziune fiscalã. Omul de afaceri a fost adus cu duba arestaþilor ºi, din boxa acuzaþilor, a rãspuns întrebãrilor, iar avocatul sãu a cerut sã nu mai fie adus ºi el la urmãtorul termen.

A

Simota audiat la Petroºani

Vizibil afectat ºi cu o voce scãzutã, Alin Simota a venit îmbrãcat cu o hainã groasã de f⺠ºi din boxa acuzaþilor, i-a salutat pe cei veniþi sã-l întâmpine. În salã a fost soþia sa Mirela Simota, dar ºi foarte mulþi angajaþi ai Clubului Jiul Petroºani ºi fotbaliºti. Simota i-a salutat la finalul ºedinþei ºi apoi a intrat în duba arestaþilor.

I

„N

u am înºelat statul, am dat salarii!” Alin Simota a fost adus, pentru prima oarã de când este arestat, la Judecãtoria Petroºani, pentru a rãspunde întrebãrilor, într-un caz de evaziune fiscalã. El a mãrturisit cã nu era administra-

torul firmei ºi cã intenþia sa nu era aceea de a înºela statul. Mai mult, omul de afaceri a menþionat cã nu a plãtit dãrile cãtre stat, pe motiv cã a dat salarii angajaþilor sãi. „Nu eram eu administrator al firmei în acea perioadã, ci Mariana Panduru ºi ulterior Dorin Smãrdoi, iar eu ocupam funcþia de director tehnic. Discuþiile cu

privire la plata contribuþiilor la stat îmi erau aduse la cunoºtinþã, dar noi nu încasam cât trebuia sã plãtim la stat, iar prioritar a fost sã plãtim angajaþii”, a declarat cu aproximaþie în faþa instanþei de la Petroºani, Alin Simota. Omul de afaceri aîncercat sã explice cã avea conturile blocate ºi cã ar fi scos bani din

Procesul lui Sucilã de pornografie infantilã, declarat secret

nstanþa de la Petroºani a declarat secretã ºedinþa de judecatã în care poliþistul din Vulcan Adrian Sucilã este acuzat de pornografie infantilã.

Apãrãtorul lui Adrian Sucilã, Daniel Tomescu, le-a cerut magistraþilor sã declare ºedinþa secretã pentru cã „prin audierea martorilor pot fi scoase în evidenþã aspecte care îi pot afecta viaþa privatã”, iar acesta beneficiazã de prezumþia de nevinovãþie. La termenul de marþi, judecãtorul de caz l-a audiat pe Sucilã, care susþine cã pozele care l-au adus din nou în boxa acuzaþilor, într-un

dosar instrumentat de DIICOT, nu îi aparþin. „Acesta a arãtat cã a cumpãrat laptop-ul ºi hard disk-urile second – hand ºi este posibil ca aceste fotografii sã fi fost pe unul dintre hard-disk-urile externe ºi sã le fi copiat din greºealã în calculator. De asemenea, instanþa a admis proba cu martori, propuºi de cãtre apãrare, cu care procurorul a fost de

acord, precum ºi efectuarea unei expertize informatice”, a mai spus Daniel Tomescu. Urmãtorul termen de judecatã a fost stabilit

pentru data de 10 decembrie. Acesta este cel de-al doilea dosar penal constituit pe numele poliþistului din Vulcan ºi este disjuns din cauza în care Adrian Sucilã a fost arestat preventiv în data de 4 iulie, în care este acuzat cã a întreþinut relaþii sexuale cu fiul minor al Angelei Stoica. Potrivit DIICOT, care a instrumentat cauza, în sarcina lui Dan - Adrian Sucilã s-a reþinut cã a procurat ºi deþinut un numãr de aproximativ 400 de fiºiere conþinând fotografii cu minori în ipostaze pornografice. Pe rolul Judecãtoriei se aflã încã ºi primul dosar, în care Sucilã este acuzat de corupere sexualã ºi act sexual cu un minor, în care nu s-a pronunþat deocamdatã sentinþa. Car men COSMAN

Trezorerie, dar doar cu scopul de a da adaosuri salariale angajaþilor sãi nemulþumiþi de nivelul de salarizare ºi în niciun caz pentru salariile deja plãtite. Dupã ce Simota a rãapuns în faþa judecãtorului, avocatul sãu, Ioan Unguraº a spus cã a cerut instanþei, ca la urmãtorul termen sã nu-l mai aducã ºi pe Simota, deoarece prezenþa lui nu mai e necesarã. „Am considerat cã prezenþa inculpatului nu mai este necesarã, pentru cã nu este arestat în aceastã cauzã ºi pentru cã are proces ºi la Curtea de Apel Alba ºi, dupã cum ºtiþi, au coincis uneori termenele de aici cu cele de acolo. Era doar o chestiune ce þine de buna administrare a justiþiei, mai ales cã, dacã ar fi fost judecat în libertate în celelalte cauze, aici prezenþa dumnealui nici nu era necesarã. Ori,în condiþiile în care

se va desemna expert, se comunicã un raport de expertizã, cel puþin câteva termene, pânã la concluzia expertului, prezenþa lui clar nu va fi necesarã”, a declarat Ioan Unguraº, avocatul apãrãrii. Experþii urmeazã sã stabileascã în aceastã cauzã cât de mare este prejudiciul ºi dacã el existã ºi, tocmai acest lucru au cerut ºi avocaþii apãrãrii. Simota chiar a declarat cã imobilul pe care îl deþine societatea care se presupune cã a prejudiciat statul cu 440.972 lei, între ianuarie 2011 – aprilie 2012, ar putea acoperi prejudiciul. Alin Simota a fost trimis în judecatã în data de 12 martie 2013, pentru infracþiuni de evaziune fiscalã în calitate de reprezentant al SC Simar SRL Petroºani. Urmãtorul termen a fost stabilit în 3 decembrie. Diana MITRACHE


6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 20 Noiembrie 2013

O altfel de campanie sau,

ShoeBox nu înseamnã Moº Crãciun

S

hoeBox este o campanie naþionalã de ajutorare a copiilor din familiile defavorizate. În fiecare an, voluntarii din þara noastrã ºi mai nou din afara ei, coordoneazã la nivel local proiectul pentru a încerca sã facã fericiþi cît mai mulþi copilaºi. Campania a demarat din dorinþa unor pãrinþi ce îºi doreau sã îl înveþe pe copilul lor sã-ºi dãruiascã jucãriile ºi hãinuþele unor copii din vecinãtate care nu aveau lucrurile pe care le avea el. De atunci au trecut 7 ani, iar campania se desfãºoarã în majoritatea oraºelor din România. ShoeBox nu înseamnã Moº Crãciun ci reprezintã “TIMPUL ºi EFORTURILE depuse de romani cu inima, de orice vîrstã ºi provenienþa socialã sau etnicã, care pun din puþinul sau multul lor, pentru cei care nu au. NU e magie, NU e vraja, NU e basm, e REALITATE”, aºa cum spune iniþiatorul acestei campanii în România, Valentin Vesa (Cluj). Aºa vor primi ºi copiii

(beneficiari) cadourile, din partea romanilor care s-au gîndit la ei, nu din partea lui Moº Crãciun. Se înveleºte frumos o cutie de pantofi (capacul ºi corpul separate), în hîrtie de cadou, apoi puneþi în cutie tot cei aveþi pe suflet sã cumpãraþi sau ce aveþi prin casã ºi se poate dãrui ca: Dulciuri (ciocolatã, biscuiþi, napolitane), dar nu perisabile (banane, portocale, iaurt); Rechizite (caiete, pixuri, creioane colorate, carioci, penar, etc.); Jucãrii potrivite vîrstei ºi sexului pe care-l aveþi în minte (fete ºi bãieþi cu vîrsta cuprinsã între 2 ºi 18 ani); Produse de igienã personalã (pasta, periuþa de dinþi, sãpun,

ºampon, etc.); O felicitare pe care îi puteþi scrie o urare sau sã lãsaþi date de contact dacã doriþi sã pãstraþi legãtura; Articole de îmbrãcãminte (fular, mãnuºi, cãciula etc.) ce pot fi purtate imediat de copil. Alte lucruri pe care vã imaginaþi cã ar fi folositoare unui copil dintr-o familie dezavantajatã ºi orice credeþi cã i-ar bucura pe copiii dumneavoastrã sau de care v-aþi fi bucurat voi cînd eraþi copii. Orice aþi alege nu trebuie sã fie pãtat, rupt sau deteriorat în vreun fel; chiar dacã lucrurile nu sunt noi, aveþi grijã sã fie în stare bunã.

Rate mai mici pentru credite accesate de pensionari

M

ai mulþi pensionari au o ratã lunarã mai micã dupã ce conducerea Casei Judeþene de Pensii Hunedoara a gãsit înþelegere la unitãþile bancare ºi a reuºit sã negocieze în numele vârstnicilor. Maximilian GÂNJU La audienþele susþinute de conducerea Casei Judeþene de Pensii Hunedoara, foarte mulþi pensionari s-au plâns cã nu se mai descurcã cu banii din cauza unor credite luate de la bãnci ºi pe care trebuie sã le achite. Oamenii reclamau ratele lunare prea mari, iar încercãrile lor de

„eºalonare” n-au dus la nici un rezultat. Mulþi dintre pensionarii cu credite au avut însã succes dupã ce conducerea CJP Hunedoara a discutat cu reprezentanþii bãncilor despre împãrþirea datoriei în rate lunare mai mici, iar instituþiile financiare au fost de acord. „Am reuºit sã le scãdem rata lunarã unora dintre pensionari, pentru cã am gãsit

înþelegere la conducerile bãncilor. Oamenii nu mai puteau suporta ratele prea mari ºi am gãsit o rezolvare. Aºa are toatã lumea de câºtigat, atât pensionarul cât ºi unitatea bancarã”, a explicat directorul Casei Judeþene de Pensii

Perioada de colectare a cadourilor este de pe 15 noiembrie pînã pe 13 decembrie. Începînd cu 13 decembrie, cînd perioada de colectare se sfîrºeºte, cadourile vor fi distribuite personal copiilor din familii defavorizate de pe teritoriul judeþului pentru a le aduce un zîmbet în perioada Crãciunului.În judeþul Hunedoara existã un centru la Deva iar anul acesta se vor colecta cadouri ºi în Municipiul Vulcan de unde acestea vor fi transportate la Deva .Persoana de contact de la Vulcan este Roxana Aldea 0722417788. Hunedoara, Ilie Toma. Alþi pensionari au scãpat, pentru o perioadã de timp, de popriri pe pensie dupã ce oficialii instituþiei au cerut verificarea tuturor dosarelor de popriri care ajung la CJP Hunedoara. Juriºtii au descoperit cã adresele de poprire pe pensie nu sunt întocmite corect, iar pânã când dosarele sunt conform legii, pensionarii îºi primesc pensia întreagã.

Încã o medalie de aur pentru Birtok Bãneasã

H

unedoreanul Corneliu Birtok Bãneasã a reuºit sã obþinã o nouã medalie de aur la Salonul internaþional de inventicã Innova Bruxelles 2013, membrii juriului apreciind favorabil un filtru de aer care, folosit pe maºini, creºte puterea motorului ºi scade consumul de carburant. Maximilian GÂNJU „Filtrul supraaspirant

fost destul de mare. Mã bucur cã am putut obþine medalie de aur pentru acest filtru

inversat creºte puterea motorului cu pânã la 8 la sutã, iar economia de combustibil este de pânã la 12%, dacã se conduce într-un mod normal, nu în stilul sport. Competiþia a

de aer, pe care l-am brevetat în acest an, la OSIM. Membrii juriului au apreciat faptul cã invenþia este deja un produs certificat, transpus în practicã”, a spus Corneliu Birtok Bãneasã.


Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 20 Noiembrie 2013

Rãzboi pe Livezeni

Douã primãrii îºi disputã în instanþã zona industrialã a Petroºaniului

P

refectura Hunedoara a acþionat în instanþã Primãriile din Petroºani ºi Aninoasa, dupã ce acestea nu au ajuns la o înþelegere pe cale amiabilã în ceea ce priveºte limitele teritoriale. Rãzboiul se poartã

pentru o suprafaþã de aproximativ 20 de hectare de teren. Administraþia publicã din Aninoasa a pus ochii pe zona Livezeni, o zonã tampon dintre cele douã localitãþi, unde sunt concentrate cele mai multe activitãþi economice. Tocmai

acest lucru le-a fãcut cu ochiul edililor din Aninoasa, ºi nu de azi – de ieri, ci de ceva vreme. Fosta conducere a administraþiei publice spunea chiar, la un moment dat, cã, dacã ar reuºi sã preia Livezeniul, ar scãpa de problemele financiare. Numai cã Petroºaniul nu este dispus sã

renunþe la bucata de teren aducãtoare de venituri, drept pentru care litigiul s-a mutat în instanþã. Prefectura Hunedoara este cea care a chemat ºa barã cele douã primãrii, conform modificãrilor aduse la Legea Cadastrului, care spun cã, acolo unde administraþiile publice nu se

Cine ne deszãpezeºte drumurile naþionale!

C

ompania Naþionalã de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale a fãcut publicã lista firmelor ce se vor ocupa în acest sezon de deszãpezirea autostrãzilor ºi a drumurilor naþionale. De asemenea, s-au stabilit ºi responsabilii, care pot fi traºi la rãspundere dacã nãmeþii vor bloca aceste artere principale de circulaþie. Vorbim despre contracte generoase, raportat la valorile de anul trecut. Astfel, dupã încheierea activitãþii de iarnã 2012 – 2013, CNADNR spune cã valoarea contractelor a fost de nu mai puþin de 209.420.781 de lei pentru 16.200 de kilometri. Altfel spus, pentru sezonul trecut, deszãpezirea s-a fãcut cu 12.927 de Lei/ km, respectiv 2.938 euro/km . Cum

ºi iarna se anunþã mai grea, iar costurile au

crescut între timp, la finalul acestui sezon se preconizeazã cã ºi sumele vor fi mai mari. Referitor la segmentele de drum naþional ºi autostrãzi care tranziteazã judeþul Hunedoara, responsabil este Sandu Borbeanu, din partea

Secþiei de Drumuri Naþionale Deva, pe lângã cei din partea firmelor care au câºtigat licitaþiile pentru deszãpeziri. Astfel, pe Autostrada A1 pe porþiunea ªoimuº – Sebeº va acþiona CCCF Timiºoara ºi Gecor SRL. Pe DN 66 pe porþiunea de pe teritoriul judeþului Hunedoara de deszãpezire se ocupã SC Eurosped SRL, la fel ca ºi pentru DN 66A. Aceeaºi societate comercialã trebuie sã cureþe de zãpadã ºi DN 68, DN 68 A, dar ºi DN 7 ºi DN 74 ºi DN 76. Car men COSMAN

înþeleg între ele, prefectura introduce acþiune în instanþã pentru rezolvarea situaþiei conflictuale. Aninoasa vrea bucata de teren pânã la podul Livezeni, dar nu existã hãrþi cadastrale care sã le dea dreptate. Ei s-au luat dupã unele înscrisuri din Cartea Funciarã unde apare ºi menþiunea Iscroni. În acest dosar a fost depusã ºi o expertizã, care ne este favorabilã”, a declarat Adrian Negoe, Secretarul Primãriei Municipiului Petroºani. În acest dosar este aºteptat sã se pronunþe ºi Oficiul Judeþean de Cadastru ºi Publicitate Imobiliarã, care va avea un cuvânt greu în rezolvarea diferendului

dintre cele douã primãrii. Zona disputatã are aproape 20 de hectare, iar vechea administraþie publicã din Aninoasa îºi fãcea ºi calculele economice. Edilii spuneau cã, prin taxele impozitele ce ar reveni de pe urma agenþilor economici din Livezeni, bugetul localitãþii s-ar dubla, dar conducerea Primãriei Petroºani nu este dispusã sã renunþe la nici un petic de teren! Procesul se aflã pe rolul Tribunalului Hunedoara, iar Prefectura a chemat în judecatã ambele administraþii publice locale, respectiv Petroºani ºi Aninoasa. Car men COSMAN


8 Reportaj

ª

i unui anonim decedat îi pui o cruce la cãpãtâi pe care sã scrie cã a trecut prin aceastã lume. Responsabilii din Valea Jiului rad tot, lãsând pradã uitãrii fapte ºi realizãri remarcabile a predecesorilor noºtri nepunându-le nici mãcar o cruce pe care sã scrie... ”a trãit ºi l-am omorât”. Valea este seacã în acest sens. Pentru a nu se mai întâmpla asta, un grup de iniþiativã din Petrila - Ion Barbu, Benor Voicescu, Bujor Bogdan, Constatin Jujan – ”se luptã” de câþiva ani sã demonstreze cã o parte a patrimoniului indistrial poate deveni sursã de regenerare. O nouã soluþie absolvã decidenþii de reponsabilitate. Poate aºa merge...

Reportaj 9

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 20 Noiembrie 2013

Turnul minei Petrila poate deveni faimos, la fel ca Turnul din Pisa ”Valea Jiului este ca o casã minunatã ai cãrei locatari n-au idei, nu conºtientizeazã bogãþia istoriei acesteia, nu au sentimentul de apartenenþã, de mândrie cã aceste locuri poartã pecetea unor fapte ale rãboinicilor lumii, cã aici au funcþionat cele mai grandioase proiecte

economice modiale, cum a fost Preparaþia Petrila, cum este mina cea mai adâncã din România. Apoi istoria scrisã de mineri, una

dintre cele mai zbuciumate... Nimic din toatã aceastã istorie nu este pusã în valoare, s-a distrus ºi se distruge totul. Au fost zadarnice, de exemplu, eforturile societãþii civile, la Petrila, cu acele ateliere cu arhitecþi pentru a gãsi soluþii pe care sã le ofere administratorilor pentru a avea turism urban, industrial, dupã exemplele þãrilor civilizate. Cum sã aveþi turism aici, când nimeni nu ºtie câtã încãrcãturã au aceste locuri, pentru cã nu existã mãcar o singurã valorificare cu adevãrat preþioasã. Pãcat, mare pãcat cã inconºtienþa ºi prostia, lipsa simþului valorii troneazã printre decidenþii de aici. Nu este suficient sã-þi mãturi casa ºi sã vopseºti gardul. Asta þine de chestiuni elementare. Trebuie sã-i arãþi mãreþia, nu s-o îngropi” – a declarat, dezamãgit , prof.dr. Florea Ioan Duinea, universitar la Craiova, aflat în staþiunea Straja Lupeni. Existã ºi se manifestã oameni ai Vãii în spiritul celor spuse de profesorul din Craiova, dar cine sã-i audã? Mereu a fost invocatã

rade orice urmã a celor peste 150 de ani de minerit, aºa cum se întâmplã cu cea mai mare preparaþie a cãrbunelui din lume, cea de

lucrare frumoasã prin abordare ºi complexã prin conþinut – se spune: ”Consiliul de administraþie a minelor Statului Petroºani a

Grupul de iniþiativã a salvãrii unui însemn al trecerii prin aceastã lume a unei activitãþi miniere remarcabile, Petrila fiind prima minã subteranã, a venit cu o nouã idee care nu ar pune la cheltuialã autoritãþile ºi materializarea ei ar putea spãla ruºinea nepãsãrii. ”Am dori ca mãcar turnul minei sã nu fie demolat. Gândiþi-vã cã Pisa nu este cunoscutã în lume ca fiind oraºul cu cel mai mare aeroport din regiunea Toscana ºi nici cã a fost în Evul Mediu cea care controla flota de la Mediterana, ci prin turnul sãu, care a devenit în timp principal obiectiv turistic. De aceea s-au ºi implicat autoritãþile locale în consolidarea sa reducându-i înclinarea. ªi Petrila ar putea avea turnul sãu. ªi ar putea fi dat în administrare ºi pãstrat aºa, necosmetizat, pentru a-i pãstra valoarea. Trebuie doar construite niºte porþi ºi o amenajare interioarã minimã, care sã aducã informaþii despre aceste locuri, prin voluntariat.

la Petrila, închisã în anul 2003. În cartea ”Mina Petrila - 150 de ani de activitate în mineritul industrial”, autori Costantin Jujan ºi Tiberiu Svoboda, apãrutã în 2009, - o

declarat 12 decembrie 1869 ca datã oficialã de intrare în exploatarea a primei mine subterane din Valea Jiului, care în continuare va funcþiona sub denumirea de MINA DEAK FERENCZ –PETRILA”.

Aºa este ºi Zidul lui Rommel, Vulpea Deºertului, din Caen. Este necosmetizat ºi atunci când calci printre ruine ai un sentiment extraordinar de retrãire a istoriei, locul unde s-a desfãºurat inteligentul

lipsa banilor în a se motiva nepãsarea din rândul decidenþilor. Dacã este sã stãm pânã exisã fonduri, nu s-ar realiza nimic, niciodatã. Forþa localã este nebãnuitã, dacã oamenii se mobilizeazã animaþi de mândria, dar ºi de reponsabilitatea faþã de realizãrile înaintaºilor...

G

rupul de iniþiativã civicã a Petrilei a mobilizat o þarã, dar fãrã folos A existat, ºi încã mai existã un grup de iniþiativã pentru valorificarea sitului industrial Petrila Ion Barbu, Benor Voicescu, Bujor Bogdan, Constatin Jujan – care a fost susþinut în acþiunile sale, de a gãsi soluþii, de mulþi petrileni, chiar de instituþii precum Universitatea din Petroºani, fosta CNH, Ordinul Arhitecþilor din România, filiala Hunedoara ºi alte universitãþi din þarã care ºi-au trimis cei mai buni studeþi la atelierele de la Petrila, dar ºi Primãria Petrila, care a precizat din start cã nu are bani dar este deschisã... Au fost acþiuni de anver-

gurã, ale cãror costuri le-au suportat oameni conºtienþi cã dacã nu se pune în valoare istoria acestor locuri, oraºul moare odatã cu mina Petrila. Mai mult, s-au luptat ca Petrila sã fie inclusã în traseul raliului Red Bull Romaniacs, la care au participat peste 300 de rideri, motocicliºti din întreaga lume, iar ”traseul tehnic” a fost printre ruinele Preparaþiei Petrila. Declaraþiile riderilor de la acel moment au fost extrem de favorabile numind partea de traseu industrilã ca fiind ”surpriza de la Petrila, în condiþii fantastice”. Aºa a ajus Petrila în toatã presa naþionalã ºi internaþionalã... Dar nu s-a materializat nimic. Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului va

C

er doar ca turnul minei sã nu fie demolat

plan de apãrare numit Zidul Atlanticului. În cazul Petrilei, nu ºtiu cum putem determina conducerea SNÎM ºi aturitãþile locale sã gãseascã o astfel de soluþie, sã pãstrãm turnul minei Petrila”- a declarat Bujor Bogdan, un specialist cu vechi state în mineritul Vãii Jiului, fost prefect de Hunedoara ºi puternic legat de aceste locuri. Cã veni vorba de Vulpea Deºertului, mareºalul Edward Rommel descrie în cartea sa „Infanteria atacã“, publicatã în anul 1937, partea a III-a: ”Rãzboi deschis în România ºi în Carpaþi”, focurile de hãrþuire ºi atac pânã spre Muntele Tuliºa din zona Uricaniului... Pentru a convinge atoritãþile, respectiv conducerea SNÎM, - care, spun surse din interiorul Societãþii, nu agreazã acest grup de iniþiativã – încercã sã punã pe masa acesteia soluþia, iar Societãþii de închideri îi rãmâne doar sã... vrea sã pãstreze turnul de la Petrila. În asemenea cazuri nu conteazã dacã ne plac sau nu ochii colaboratorilor, ci ceea ce lãsãm în urmã. Asta,

pentru a nu ne blestema urmaºii cã nu le-am lãsat nimic moºtenire ºi am mai ºi distrus orice urmã a predecesorilor trãitori pe aceste meleaguri. Ileana FIRÞULESCU


8 Reportaj

ª

i unui anonim decedat îi pui o cruce la cãpãtâi pe care sã scrie cã a trecut prin aceastã lume. Responsabilii din Valea Jiului rad tot, lãsând pradã uitãrii fapte ºi realizãri remarcabile a predecesorilor noºtri nepunându-le nici mãcar o cruce pe care sã scrie... ”a trãit ºi l-am omorât”. Valea este seacã în acest sens. Pentru a nu se mai întâmpla asta, un grup de iniþiativã din Petrila - Ion Barbu, Benor Voicescu, Bujor Bogdan, Constatin Jujan – ”se luptã” de câþiva ani sã demonstreze cã o parte a patrimoniului indistrial poate deveni sursã de regenerare. O nouã soluþie absolvã decidenþii de reponsabilitate. Poate aºa merge...

Reportaj 9

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 20 Noiembrie 2013

Turnul minei Petrila poate deveni faimos, la fel ca Turnul din Pisa ”Valea Jiului este ca o casã minunatã ai cãrei locatari n-au idei, nu conºtientizeazã bogãþia istoriei acesteia, nu au sentimentul de apartenenþã, de mândrie cã aceste locuri poartã pecetea unor fapte ale rãboinicilor lumii, cã aici au funcþionat cele mai grandioase proiecte

economice modiale, cum a fost Preparaþia Petrila, cum este mina cea mai adâncã din România. Apoi istoria scrisã de mineri, una

dintre cele mai zbuciumate... Nimic din toatã aceastã istorie nu este pusã în valoare, s-a distrus ºi se distruge totul. Au fost zadarnice, de exemplu, eforturile societãþii civile, la Petrila, cu acele ateliere cu arhitecþi pentru a gãsi soluþii pe care sã le ofere administratorilor pentru a avea turism urban, industrial, dupã exemplele þãrilor civilizate. Cum sã aveþi turism aici, când nimeni nu ºtie câtã încãrcãturã au aceste locuri, pentru cã nu existã mãcar o singurã valorificare cu adevãrat preþioasã. Pãcat, mare pãcat cã inconºtienþa ºi prostia, lipsa simþului valorii troneazã printre decidenþii de aici. Nu este suficient sã-þi mãturi casa ºi sã vopseºti gardul. Asta þine de chestiuni elementare. Trebuie sã-i arãþi mãreþia, nu s-o îngropi” – a declarat, dezamãgit , prof.dr. Florea Ioan Duinea, universitar la Craiova, aflat în staþiunea Straja Lupeni. Existã ºi se manifestã oameni ai Vãii în spiritul celor spuse de profesorul din Craiova, dar cine sã-i audã? Mereu a fost invocatã

rade orice urmã a celor peste 150 de ani de minerit, aºa cum se întâmplã cu cea mai mare preparaþie a cãrbunelui din lume, cea de

lucrare frumoasã prin abordare ºi complexã prin conþinut – se spune: ”Consiliul de administraþie a minelor Statului Petroºani a

Grupul de iniþiativã a salvãrii unui însemn al trecerii prin aceastã lume a unei activitãþi miniere remarcabile, Petrila fiind prima minã subteranã, a venit cu o nouã idee care nu ar pune la cheltuialã autoritãþile ºi materializarea ei ar putea spãla ruºinea nepãsãrii. ”Am dori ca mãcar turnul minei sã nu fie demolat. Gândiþi-vã cã Pisa nu este cunoscutã în lume ca fiind oraºul cu cel mai mare aeroport din regiunea Toscana ºi nici cã a fost în Evul Mediu cea care controla flota de la Mediterana, ci prin turnul sãu, care a devenit în timp principal obiectiv turistic. De aceea s-au ºi implicat autoritãþile locale în consolidarea sa reducându-i înclinarea. ªi Petrila ar putea avea turnul sãu. ªi ar putea fi dat în administrare ºi pãstrat aºa, necosmetizat, pentru a-i pãstra valoarea. Trebuie doar construite niºte porþi ºi o amenajare interioarã minimã, care sã aducã informaþii despre aceste locuri, prin voluntariat.

la Petrila, închisã în anul 2003. În cartea ”Mina Petrila - 150 de ani de activitate în mineritul industrial”, autori Costantin Jujan ºi Tiberiu Svoboda, apãrutã în 2009, - o

declarat 12 decembrie 1869 ca datã oficialã de intrare în exploatarea a primei mine subterane din Valea Jiului, care în continuare va funcþiona sub denumirea de MINA DEAK FERENCZ –PETRILA”.

Aºa este ºi Zidul lui Rommel, Vulpea Deºertului, din Caen. Este necosmetizat ºi atunci când calci printre ruine ai un sentiment extraordinar de retrãire a istoriei, locul unde s-a desfãºurat inteligentul

lipsa banilor în a se motiva nepãsarea din rândul decidenþilor. Dacã este sã stãm pânã exisã fonduri, nu s-ar realiza nimic, niciodatã. Forþa localã este nebãnuitã, dacã oamenii se mobilizeazã animaþi de mândria, dar ºi de reponsabilitatea faþã de realizãrile înaintaºilor...

G

rupul de iniþiativã civicã a Petrilei a mobilizat o þarã, dar fãrã folos A existat, ºi încã mai existã un grup de iniþiativã pentru valorificarea sitului industrial Petrila Ion Barbu, Benor Voicescu, Bujor Bogdan, Constatin Jujan – care a fost susþinut în acþiunile sale, de a gãsi soluþii, de mulþi petrileni, chiar de instituþii precum Universitatea din Petroºani, fosta CNH, Ordinul Arhitecþilor din România, filiala Hunedoara ºi alte universitãþi din þarã care ºi-au trimis cei mai buni studeþi la atelierele de la Petrila, dar ºi Primãria Petrila, care a precizat din start cã nu are bani dar este deschisã... Au fost acþiuni de anver-

gurã, ale cãror costuri le-au suportat oameni conºtienþi cã dacã nu se pune în valoare istoria acestor locuri, oraºul moare odatã cu mina Petrila. Mai mult, s-au luptat ca Petrila sã fie inclusã în traseul raliului Red Bull Romaniacs, la care au participat peste 300 de rideri, motocicliºti din întreaga lume, iar ”traseul tehnic” a fost printre ruinele Preparaþiei Petrila. Declaraþiile riderilor de la acel moment au fost extrem de favorabile numind partea de traseu industrilã ca fiind ”surpriza de la Petrila, în condiþii fantastice”. Aºa a ajus Petrila în toatã presa naþionalã ºi internaþionalã... Dar nu s-a materializat nimic. Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului va

C

er doar ca turnul minei sã nu fie demolat

plan de apãrare numit Zidul Atlanticului. În cazul Petrilei, nu ºtiu cum putem determina conducerea SNÎM ºi aturitãþile locale sã gãseascã o astfel de soluþie, sã pãstrãm turnul minei Petrila”- a declarat Bujor Bogdan, un specialist cu vechi state în mineritul Vãii Jiului, fost prefect de Hunedoara ºi puternic legat de aceste locuri. Cã veni vorba de Vulpea Deºertului, mareºalul Edward Rommel descrie în cartea sa „Infanteria atacã“, publicatã în anul 1937, partea a III-a: ”Rãzboi deschis în România ºi în Carpaþi”, focurile de hãrþuire ºi atac pânã spre Muntele Tuliºa din zona Uricaniului... Pentru a convinge atoritãþile, respectiv conducerea SNÎM, - care, spun surse din interiorul Societãþii, nu agreazã acest grup de iniþiativã – încercã sã punã pe masa acesteia soluþia, iar Societãþii de închideri îi rãmâne doar sã... vrea sã pãstreze turnul de la Petrila. În asemenea cazuri nu conteazã dacã ne plac sau nu ochii colaboratorilor, ci ceea ce lãsãm în urmã. Asta,

pentru a nu ne blestema urmaºii cã nu le-am lãsat nimic moºtenire ºi am mai ºi distrus orice urmã a predecesorilor trãitori pe aceste meleaguri. Ileana FIRÞULESCU


10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 20 Noiembrie 2013

Cu ochii pe fiºele de salarii

A

ngajaþii Primãriei Petroºani încã nu ºtiu dacã vor fi obligaþi sã returneze sporul de dispozitiv Carmen COSMAN

Între 2.000 ºi 10.000 de lei ar avea de returnat angajaþii Primãriei municipiului Petroºani, sume ce reprezintã sporurile de care au beneficiat ºi p care Curtea de Conturi le-a declarat ilegale. Edilii aºteaptã încã motivarea deciziei

Curþii de Apel Alba Iulia ºi sperã cã sindicatele vor putea sã-i ajute pe angajaþi sã nu dea banii înapoi. Funcþionarii publici de la Petroºani nu ºtiu nici acum ce vor face, dupã luni de zile de când Curtea de Apel Alba Iulia a pronunþat o sentinþã defavorabilã lor în privinþa sporurilor încasate. Nu

numai cã încã din luna mai primesc salarii mai mici cu 25%, dar ar trebuie sã returneze ºi banii pe care i-au încasat sub formã de sporuri în 2011 ºi 2012. Vorbim despre sume cuprinse între 2.000 ºi 10.000 de lei pentru angajat, în funcþie de salariul fiecãruia. „încã aºteptãm motivarea deciziei Curþii de Apel Alba Iulia ºi chiar decizia în sine. De asemenea, mai aºteptãm rezultatul demersurilor fãcute de

Ziua Internaþionalã a Drepturilor Copilului - ,,Dreptul la APA curatã’’ Miercuri, 20 Noiembrie 2013, ora 11:30, cu ocazia Zilei Internaþionale a Drepturilor Copilului, SC APA SERV Valea Jiului SÃ – Operatorul Regional de apã ºi canalizare din judeþul Hunedoara, va organiza o vizitã la Staþia de epurare a apei Danutoni, în cadrul evenimentului ”Vizita în unitãþi de învãþãmînt”. În calitate de Operator Regional pentru servicii de apã ºi canalizare pe Judeþul Hunedoara, SC APA SERV Valea Jiului SA a invitat elevii ªcolii Gimnaziale „Sf. Varvara” – Aninoasa, într-o scurtã excursie educativã la unul din obiectivele care aparþin sistemului apelor uzate – Staþia de epurare a apei uzate Danutoni. În deschidere, reprezentanþii Operatorului Regional, reprezentanþi ai Autoritãþilor locale ºi alþi experþi tehnici implicaþi în implementarea proiectului major vor prezenta benefiiciile proiectului de investiþii „Extinderea ºi reabilitarea infrastructurii de apã ºi apa uzatã în Judeþul Hunedoara (Valea Jiului)” finanþat prin POS Mediu (2007 – 2013), proiect ce are ca scop reducerea considerabilã a poluãrii mediului. Micii vizitatori vor fi însoþiþi în turul staþiei (inclusiv în laboratorul de analize) de cãtre reprezentanþii operatorului de apã ºi canalizare, care le vor prezenta, pe înþelesul tuturor, procesul complex de epurare a apei ºi beneficiile pentru locuitorii ºi natura din Valea Jiului. La sfîrºitul turului, le vor fi înmînate diplome de participare la evenimentul organizat cu ocazia Zilei Internaþionale a Drepturilor Copilului, materiale

educative pentru diseminarea informaþiilor privind stoparea poluãrii mediului, consumului sustenabil de apã, importanta accesului la o apã curatã: o apã curatã înseamnã o viaþã sãnãtoasã, dreptul la un mediu sãnãtos, etc. Scopul acestui eveniment este acela de a informa cît mai mulþi cetãþeni despre importanþa extinderii ºi reabilitãrii infrastructurii de apã ºi apa uzatã în Judeþul Hunedoara (Valea Jiului), contribuind la educaþia civicã ºi ecologicã a elevilor din aceastã ºcoalã. Staþia de epurare a apelor uzate Danutoni deserveºte muncipiile Lupeni (21.986 locuitori), Vulcan (22.906 locuitori), Petroºani (34.331 locuitori) ºi oraºele Aninoasa (4.225 locuitori) ºi Petrila (21.373 locuitori), circa 80.000 PE în prezent ºi va fi extinsã la 129.000 PE prin intermediul proiectului major «Extinderea ºi reabilitarea infrastructurii de apã ºi apa uzatã în Judeþul Hunedoara (Valea Jiului)», proiect cofinanþat din Fondul de Coeziune prin Programul Operaþional Sectorial «Mediu» – Axa prioritarã 1 – Extinderea ºi modernizarea sistemelor de apã ºi apa uzatã, 20072013. Informaþii suplimentare referitoare la proiect se pot obþine de la sediul SC APA SERV Valea Jiului SA cu sediul în Municipiul Petroºani, Strada Cuza Voda 23, – Dept. U.I.P. – telefon 0254.543.144, fax 0254.546.672, Email: contact@asvj.ro, persoana de contact doamna Monica Tarcea, Manager Proiect.

sindicat”, a declarat Secretarul Primãriei Petroºani, Adrian Negoe. Reprezentanþii Sindicatului Naþional al Funcþionarilor Publici au vorbit cu fiecare angajat în parte ºi sperã sã obþinã o amnistie fiscalã, în acest caz. Adrian Negoe spune cã, de fapt, situaþia s-ar putea

rezolva prin prelungirea afectelor Legii amnistiei fiscale, care a produs efecte pânã în 2010, acolo unde sporurile s-au acordat pe baza unor sentinþe judecãtoreºti, aºa cum este cazul Primãriei Petroºani. Proiectul a fost avizat favorabil de Comisia de Buget – Finanþe din Camera

Cimitirul, aproape plin. Se cautã noi spaþii

C

imitirul Central din Petroºani este ocupat aproape la capacitatea maximã. În prezent, mai sunt disponibile doar câteva locuri de veci, motiv pentru care edilii locali au demarat negocierile cu proprietarii de terenuri din zonã pentru achiziþionarea unor noi parcele. Mircea NISTOR „Într-adevãr, problema aceasta a locurilor de veci este una acutã, motiv pentru care reprezentanþii primãriei au demarat demersurile în ceea ce priveºte contactarea celor care deþin terenuri în zona respectivã. Se pare cã s-a ajuns la o înþelegere potrivit cãreia urmeazã sã achiziþionãm 1.000

de metri pãtraþi de teren în apropierea fostului cãmin al liceului industrial. Prin urmare, sperãm ca în

Deputaþilor, dar deocamdatã nu a primit girul plenului Parlamentului. De precizat cã angajaþii Primãriei Petroºani au beneficiat de sporul de dispozitiv ca efect al unei hotãrâri judecãtoreºti definitive. Chiar ºi aºa, însã, Curtea de Conturi a stabilit în urma unui control cã plata sporului s-a fãcut în mod ilegal. Funcþii publici au pierdut procesul atât pe fond, cât ºi la recursul judecat la Curtea de Apel Alba Iulia ºi ar trebui sã returneze sumele primite, în condiþiile în care judecãtorii au menþinut concluziile controlorilor financiari. Sporul de dispozitiv reprezintã 25% din salariul încasat de funcþionarii publici. perioada imediat urmãtoare sã reuºim sã suplimentãm numãrul locurilor de veci din Cimitirul Central”, a declarat Dorina Niþã, viceprimarul municipiului Petroºani. Numãrul mormintelor din Cimitirul Central este de circa 6.000. De fapt, însã, aici sunt îngropate, unele peste altele, peste 40.000 de persoane. Mai multe decât cele care locuiesc în prezent în Petroºani.

CASA DE CULTURà “ION DULÃMIÞÔ PETROªANI OFERà SPAÞII DE ÎNCHIRIAT LA PREÞURI EXTREM DE ATRACTIVE

Relaþii la nr. 0722.448.428


Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 20 Noiembrie 2013

Investiþii de peste 300 de milioane de lei la minele viabile din cadrul CEH

I

nvestiþii la minele din Valea Jiului. Complexul Energetic Hunedoara achiziþioneazã echipamente miniere pentru unitãþile viabile. Echipamentele miniere ce urmeazã a fi achiziþionate sînt estimate la o valoare de peste 349,017,487.00 RON. În cadrul contractului vor fi achiziþionate 312 bucãþi de echipamente tehnologice miniere pentru EM Lonea, EM Livezeni, EM Vulcan, EM Lupeni. Monika BACIU Modalitatea de platã a echipamentelor miniere se realizeazã prin Fonduri proprii-Intreg contractul se executã în sistem de finanþare "credit" furnizor asigurat de cãtre furnizor. Divizia Minierã din

cadrul CEH a elaborat documentaþia necesarã pentru demararea unor investiþii semnificative în modernizarea activitãþilor de producþie din subteran.Astfel, potrivit documentelor, serviciul de aprovizionare al Diviziei Miniere din cadrul Complexului

- Combina de înaintare în cãrbune, pentru E.M. Livezeni; - Complex mecanizat pentru E.M. Lonea; - Instalaþii de performare încãr-care pentru sãparea galeri-

Energetic Hunedoara a demarat procedurile interne de achiziþie pentru urmãtoarele utilaje ºi echipamente: - Complex mecanizat pentru E.M. Livezeni; - Staþie de degazare în sistem containterizat, pentru E.M. Livezeni;

În decembrie,

20 de zile libere pentru minerii de la CEH

P

rime în discuþie ºi zile libere pentru minerii din cadrul CEH. Minerii din cadrul Complexului Energetic Hunedoara vor beneficia de 20 de zile libere în luna decembrie. Acordul a fost semnat între administraþie ºi sindicatul Muntele, sindicat reprezentativ la nivelul societãþii. Monika BACIU ”Am avut întâlnire cu sindicatul reprezentativ Muntele, în urma întâlnirii s-au discutat diferite variante de program lucru pe luna decembrie. În urma discuþiilor s-au stabilit urmãtoarele. Ca zile normale de lucru sã fie ziua de 2, 3, 5, 6, 7, 9, 10, 11, 12, 13, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 27, 28, 29 ºi 30 decembrie, în total 20 de posturi, iar zilele libere sunt cele 11 rãmase, respectiv 1, 4, 8, 14, 15, 22, 23, 24, 25, 26 ºi 31 decembrie. În zilele în care se va la lucra la pro-

ilor în steril, pentru E.M. Lonea; - Combina de înaintare în steril pentru E.M. Livezeni; - Transportoare cu raclete tip TR 3 sau similar pentru E.M. Livezeni, E.M. Lonea, E.M. Vulcan, E.M. Lupeni; - Transportoare cu raclete tip TR 5 pentru E.M. Livezeni ºi

ducþie pe bazã de comandã posturile vor fi plãtite”, a declarat directorul general adjunct al CEH, Nicolae Drãgoi. În ceea ce priveºte primele acordate salariaþilor Complexului Energetic Hunedoara acestea sunt încã în discuþie. Urmeazã ca zilele viitoare sã se stabileascã valoarea adaosurilor de Crãciun. ”Suntem în discuþii cu partea sindicalã pentru stabilirea acestor

prime. Mai sunt câteva detalii de rezolvat de partea dânºilor cu privire la stabilirea componenþei comisiei ºi eu cred cã sãptãmâna viitoare vom finaliza discuþiile ºi le vom face publice”, a declarat directorul general al CEH, Daniel Andronache. De zile libere vor beneficia doar minerii. Energeticienii vor lucra conform programului normal în luna decembrie pe motiv cã activitatea energeticã nu poate fi întreruptã.

E.M. Lupeni; - Transportor tip TMB-1000 pentru E.M. Lonea; - Transportor tip TMB-800 pentru E.M. Vulcan; - Instalaþie de transport monorai pentru E.M. Lonea ºi E.M. Livezeni; - Instalaþie de foraj direcþional. Pentru investiþiile din minerit este posibil ca banii sã vinã din China, de la acelaºi grup care este interesat ºi de investiþiile de la Mintia, pentru care au achiziþionat caietul de sarcini. Privatizarea CEH ar însemna cã un investitor strategic sã achiziþioneze 51% din acþiunile complexului.

Încã o zi liberã?

P

ãrinþii ar putea beneficia de o zi liberã pentru îngrijirea copiilor minori. Iniþiatorii proiectului au propus ca respectiva zi sã fie rezervatã verificãrii periodice a stãrii de sãnãtate a copiilor. Mircea NISTOR Ziua liberã ar urma sã fie acordatã la cererea unuia dintre pãrinþi sau a reprezentantului legal al copilului, justificatã ulterior cu acte doveditoare din partea medicului de familie din care sã rezulte controlul medical efectuat. Totodatã, iniþiatorii proiectului mai doresc ºi ca familiile cu 3 sau mai mulþi copii sã beneficieze de 2 zile lucrãtoare

libere pe an destinate verificãrii sãnãtãþii copiilor. Deocamdatã, în fiecare an, românii au (potrivit prevederilor Codului Muncii) în total, 12 zile libere legale. Dintre acestea, 8 au fost deja „bifate”, respectiv 1 ºi 2

ianuarie (de Anul Nou), 1 mai (cu ocazia Zilei Internaþionale a Muncii), 5 ºi 6 mai (de Paºte), 23 ºi 24 iunie (Rusaliile) ºi 15 august (Adormirea Maicii Domnului). Celelalte 4 zile nelu-

crãtoare sunt programate pe 30 noiembrie (sâmbãtã – Sfântul Apostol Andrei, ocrotitorul României), 1 Decembrie (duminicã – Ziua Naþionalã a României), 25 ºi 26 decembrie (miercuri ºi joi – Crãciunul).

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ


12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 20 Noiembrie 2013

Conferinþã pedagogicã internaþionalã la Uricani

D

irectori ºi profesori din ºapte þãri din Europa s-au întâlnit marþi la Liceul Retezat din Uricani, unde au susþinut o conferinþã pedagogicã. Discuþiile s-au purtat pe seama asemãnãrilor ºi a diferenþelor dintre sistemele de învãþãmânt din toate þãrile incluse în proiect. Luiza ANDRONACHE “În cadrul proiectului s-a hotãrât ca aceastã conferinþã a directorilor sã se þinã la noi în România pentru cã iniþial nu se ºtiau prea multe lucruri despre managementul ºcolar ºi fiecare dintre

Schimb de experienþã între judeþul Hunedoara ºi Turcia

M

ai multi profesori hunedoreni au invatat de la cadrele didactice din Turcia noutati despre domeniul IT, sau tehnologia informatiei, din sistemul educational. In acelasi timp, si profesorii turci au venit sa vada cum este implementat acest domeniu in scolile din judetul Hunedoara, in cadrul unui proiect Comenius, care presupune schimbul de experienta intre cele doua provincii, cea din Romania si cea din Turcia. Luiza ANDRONACHE

Tehnologia avanseazã pe zi ce trece ºi în acelaºi timp ºi noi trebuie sã þinem pasul cu ultimele inovaþii având în vedere cã acestea sunt utilizate în toate domeniile, inclusiv în educaþie. În acest caz, cel mai simplu mod de a învãþa sunt schimburile de experienþã, exemplu urmat ºi de Inspectoratul ªcolar al judeþului Hunedoara, realizat în cadrul unui proiect Comenius. „Este vorba de un proiect Comenius Regio între douã regiuni din România ºi Turcia. Din partea românã, partener în proiect este ºi Inspectoratul Judeþean Hune-

doara”, a declarat prof. Maria ªtefãnie, inspectori general adjunct IªJ Hunedoara. Pe lângã schimbul de experienþã între cadrele didactice, principalul obiectiv al acestui proiect este acela de a promova tehnicile IT în procesul de învãþãmânt. Pânã la ora actualã au avut loc deja mai multe vizite, atât a profesorilor hunedoreni în Turcia cât ºi a cadrelor didactice din Turcia în judeþul Hunedoara. “Pânã acum au avut loc douã întâlniri în cadrul proiectului,

mai exact în noiembrie 2012 ºi în mai anul acesta”, a mai afirmat Maria ªtefãnie. O echipã formatã din cadre didactice din Turcia urmeazã sã vinã, pe parcursul acestei luni, în judeþul Hunedoara într-un nou schimb de experienþã.

partenerii noºtrii a fost foarte curios sã ne viziteze. Unii dintre aceºtia nu au mai vizitat România niciodatã, iar alþii imediat dupã 90 ºi astfel aveau o imagine destul de proastã. Acum am încercat sã le-o schimbãm puþin ºi sã le arãtãm cã ºi la noi se face treabã ºi cã suntem pe drumul cel bun. Þãrile participante la acest proiect sunt Danemarca, Islanda, Finlanda, Anglia, Germania, Turcia ºi România ”, ne-a declarat Maria Borþa, coordonatorul proiectui. Pânã acum, profesorii de la noi au fost în mai multe þãri din Europa în schimburi de experienþã, iar acum, pentru a schimba idei ºi planuri vizavi de dezvoltarea sis-

temelor de educaþie, directorii unor ºcoli din þãrile care fac parte din acest proiect, au venit la

noi, la Uricani. “ Se vede faptul cã aici, în România, în aceastã ºcoalã, existã o legãturã specialã între profesori ºi elevi, iar asta se vede in ceea ce elevii transmit prin atitudinea ºi zâmbetul lor”, a declarat Hellen, un cadru

didactic din Islanda. ªi, pe lângã directorii ºi profesorii din Europa, la conferinþa de ieri a participat ºi un american, care acum este de-al nostru. “ Sunt de 12 ani în Valea Jiului, la Lupeni, mai exact ºi am venit cu fundaþia Noi Orizonturi. Fiica mea învaþã la ºcoala nr. 3 din oraº ºi vreau sã spun cã este super, îi place ºi nouã la fel ”, ne-a declarat americanul. ªi, la aceastã conferinþã pedagogicã, au venit inclusiv

reprezentanþi ai Inspectoratului ªcolar Judeþean Hunedoara printre care purtãtorul de cuvânt Marta Mate ºi inspectorul ºcolar Vasile Pop, care ºi-au arãtat mândria cã o altfel de conferinþã internaþionalã se desfãºoarã la noi, în Valea Jiului.


Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 20 Noiembrie 2013

Castelul Corvinilor îºi închide porþile pentru patru sãptãmâni

C

astelul Corvinilor îºi închide porþile pentru vizitatori timp de patru sãptãmâni. Anul acesta a fost un numãr record de turiºti, iar incinta monumentului trebuie curãþatã temeinic. În perioada 23 noiembrie – 13 decembrie, Castelul Corvinilor din Hunedoara nu va putea fi vizitat de turiºti. Acesta va fi închis pentru curãþenie generalã. "Turiºtii nu vor avea acces în incinta castelului. Dorim sã facem curãþenie generalã în toate sãlile acestui monument

istoric, iar pentru ca aceastã acþiune sã se desfãºoare cât mai repede ºi bine este nevoie sã oprim, temporar, vizitarea castelului", a declarat Bianca Lovasz, directorul Direcþiei Venituri în cadrul Primãriei Hunedoara, în subordinea cãreia se aflã castelul. Anul acetsa s-a înregistrat un numãr

record de turiºti ºi încasãri pe mãsurã. Astfel, pânã la finalul lunii august, când s-a fãcut ultima centralizare, încasãrile au fost de 2,1 milioane lei. Un bilet de intrare în castel costã 20 de lei, iar copiii sub ºapte ani beneficiazã de gratuitate. Cunoscut ºi sub denumirea de Castelul Huniazilor sau Cetatea

Fotbaliºti cãutaþi în competiþie

S

e cautã fotbaliºti de valoare ºi unde sã fie ei gãsiþi, dacã nu în cadrul unor competiþii? Tocmai de aceea, cei mici se întrec în aceste zile în cadrul unui turneu, de la care antrenorii sperã sã gãseascã niºte viitoare stele. Zeci de tinere speranþe ale sportului cu balonul rotund se întrec într-o competiþie între ºcoli, la Petroºani. Totul pentru a gãsi câþiva jucãtori care sã promitã ºi, pentru prestigiul ºcolilor lor. La competiþie s-au înscris 5 echipe de

la tot atâtea ºcoli, însã, nu toþi s-au prezentat la întrecere. „Este o competiþie aflatã la faza zonalã, la care s-au prezentat 3 echipe, din pãcate alte douã nu s-au prezentat, deºi ºi-au dat acordul. Este o competiþie, cred eu, între copiii de clase primare, o competiþie din care ne aºteptãm sã iasã câteva vedete în devenire, pe care le aºteptãm sã iasã acum în evidenþã ºi sã fie de bun augur. Suntem noi cei de la Colegiul Mihai Eminescu, de la ªcoala I.G. Duca ºi Colegiul Naþional Tehnic Cosntantin Brâncuºi din Petrila”, a declarat Anton Ilie, organizator al competiþiei. Competiþia are loc în sala de sport a ªcolii Generale Avram Stanca ºi precede practic competiþia similarã, care s-a desfãºurat între elevii din clasele mai mari. Diana MITRACHE

Hunedoarei, Castelul Corvinilor atrage prin construcþia impunãtoare, cu acoperiºuri înalte, cu turnuri ºi turnuleþe, ferestre înguste cioplite în piatrã ºi balcoane împodobite cu dan-

telãrie de piatrã. A fost construit în secolul al XV-lea de Iancu de Hunedoara, pe locul unei vechi întãrituri, pe o stâncã la picioarele cãreia curge pârâul Zlaºti. A fost una dintre cele mai mari ºi vestite proprietãþi ale lui Iancu de Hunedoara ºi, din acest motiv, castelul a cunoscut în timpul acestuia însemnate transformãri. El devine astfel o somptuoasã locuinþã, nu numai un punct strategic întãrit. Cu trecerea anilor, diverºii stãpâni ai castelului i-au modificat înfãþiºarea,

Oferte turistice de Crãciun

A

genþiile de turism din Valea Jiului au ieºit, deja, pe piaþã cu ofertele destinate petrecerii Crãciunului în staþiunile din þarã sau strãinãtate. Deºi nu se poate spune cã oamenii din zonã s-au înghesuit sã plece pe undeva, totuºi, numãrul biletelor vândute este unul consistent. În þarã, cele mai numeroase oferte vin din staþiunile Govora, Cãciulata sau Covasna ºi sunt cuprinse între 700 ºi 1.500 de lei. În strãinãtate, preþurile variazã între 200 ºi 300 de euro, cele mai solicitate staþiuni fiind cele din Bulgaria sau Ungaria. „În general, de Crãciun, care o sãrbãtoare a familiei, oamenii preferã sã stea acasã. Totuºi, am înregistrat deja numeroase cereri ºi am vândut mai multe bilete, pentru aceastã sãrbãtoare. În þarã, cei mai mulþi turiºti din Valea Jiului au optat pentru Bãile Felix, Cãciulata, Govora sau Covasna. În ceea ce priveºte deplasãrile în strãinãtate cele mai numeroase solicitãri le-am avut

îmbogãþindu-l cu turnuri, sãli ºi camere de onoare. Dupã ce ºi-a pierdut utilitatea iniþialã, castelul a fost restaurat ºi transformat în muzeu, în anul 1074. Unic în România ca arhitecturã, monumentul este vizitat anual de mii de turiºti. “Bântuit” chiar de legenda lui Dracula, Castelul Corvinilor din Hunedoara este recomandat de experþii de la Lonely Planet drept o destinaþie “de vis” ºi este inclus în topul celor mai frumoase 10 castele din Europa. Car men COSMAN

pentru þãrile vecine Bulgaria ºi Ungaria. Pachetele turistice pentru Crãciun cuprind 3-4 zile în care sunt oferite mese festive, cadouri pentru copii sau posibilitatea de a vizita târgurile din Viena sau Budapesta”, a declarat Rodica ªerban, managerul unei agenþii de turism cu sediul în Petroºani. Pe de altã parte, agenþiile de turism din Capitala Vãii Jiului au oferte pentru petrecerea concediilor de iarnã ºi în localitãþile înfrãþite cu municipiul Petroºani. Cea mai cãutatã este staþiunea Bansko din Bulgaria. „În Bansko am vândut deja mai multe bilete cãtre iubitorii sporturilor de iarnã. Se pare cã este o staþiune care începe sã-i atragã ºi pe turiºtii de la noi”, a mai spus Rodica ªerban. În ceea ce priveºte localitãþile „surori” Varpalota (Ungaria), Smedjebacken (Suedia) sau Ponte nelle Alpi (Italia), numãrul turiºtilor din Petroºani care doresc sã le viziteze rãmâne, deocamdatã, unul extrem de redus. Mir cea NISTOR


14 Program & Horoscop

10:30 Între bine ºi rãu (r) 11:50 Oameni care au schimbat Lumea 12:00 Beneficiar România (r) 12:30 Vreau sã fiu sãnãtos (r) 13:00 Opre Roma 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Convieþuiri 16:50 Europa mea 17:25 Legendele palatului: Regele Geunchogo 18:05 Legendele palatului: Regele Geunchogo 18:45 Clubul celor care muncesc în România 18:50 La vârf 19:45 Sport 20:00 Telejurnal

10:30 Cireaºa de pe tort (r) 11:30 Teleshopping 12:00 În formã 12:30 Teleshopping 13:00 Dragostea trece prin stomac 13:30 Teleshopping 14:00 Vacanþã ºi terapie (r) 15:00 Focus 15:30 Focus Monden (r) 16:00 Regina cumpãrãturilor 17:00 Fii pe fazã! 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Iubiri secrete 20:30 Cronica cârcotaºilor

7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România, acum 15:00 ªtirile B1 16:00 România acum 17:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România 21:30 Sub semnul întrebãrii

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Te cunosc de undeva! 23:30 Un show pãcãtos

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 20 Noiembrie 2013

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Nu capitulez (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Vremea dreptãþii 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Serviciul Român de Comedie 21:30 Tanti Florica 22:30 ªtirile Pro TV 23:05 Homeland

21 martie *** 20 aprilie Nu este o zi bunã pentru investiþii sau pentru afaceri. În cursul dimineþii primiþi o veste de la o rudã apropiatã, care vã schimbã planurile în legãturã cu o cãlãtorie. Evitaþi activitãþile care necesitã atenþie ºi putere de concentrare.

10:45 Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Viaþã de împrumut (r) 13:00 Teleshopping 13:30 Îngeri pierduþi (r) 14:30 Triumful dragostei 15:30 Suflet de gheaþã 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Diamantul nopþii 18:30 Maricruz 19:30 Viaþã de împrumut 20:30 Îngeri pierduþi 21:30 Furtuna din adâncuri 22:30 Poveºtiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Friendzone

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 14:45 Teleshopping 15:30 Inima nu respectã reguli 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Jumãtatea mea ºtie 22:15 WOWbiz 0:30 ªtirile Kanal D (r)

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Special 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Digi Sport Special 11:45 Digisport Show 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal Club 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal Club 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal: Suedia Portugalia 16:00 ªtirile Digi Sport 16:15 Digi Sport Special 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special 21:30 ªtirile Digi Sport 22:00 Fotbal European 23:30 ªtirile Digi Sport

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai Astãzi nu este recomandabil sã vã asumaþi noi responsabilitãþi la locul de muncã. Amânaþi deciziile importante ºi pãstraþi-vã calmul în discuþiile cu colegii! Situaþia financiarã este destul de bunã, dar simþul practic este redus ºi vã poate crea probleme.

22

22

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Grijile pe care vi le faceþi nu sunt justificate. Aveþi ºanse reale de reuºitã, atât pe plan social, cât ºi sentimental. Nervozitatea pe care o resimþiþi se datoreazã oboselii acumulate. Ocupaþi-vã de activitãþi de rutinã ºi odihniþi-vã mai mult! 10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 2 12:00 Profetul 13:15 Pastila Vouã (r) 13:45 Mica mireasã (r) 14:45 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 16:15 Visul Regelui (r) 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Mica mireasã 0:15 Punct ochit, punct... iubit!

21

23 iulie *** 22 august

Sunteþi cam confuz ºi s-ar putea sã nu-i înþelegeþi corect pe cei din jur. Se pare cã nici intuiþia nu vã ajutã astãzi, dar vã puteþi baza pe sfaturile unei rude mai în vârstã. Evitaþi întâlnirile de afaceri ºi amânaþi deciziile importante.

23 august *** 22 septembrie

Nu sunteþi în formã ºi nu vã simþiþi înstare sã terminaþi o lucrare importantã. Nu vã asumaþi noi responsabilitãþi, pentru cã riscaþi sã vã irosiþi energia. În partea a doua a zilei sunteþi invitat la o petrecere, unde unde vã simþiþi excelent.

În prima parte a zilei, o cunoºtinþã vã solicitã sprijinul într-o problemã de afaceri, de pe urma cãreia veþi avea de câºtigat ºi dumneavoastrã pe plan financiar. Dupã o zi destul de agitatã, petreceþi o searã romanticã împreunã cu persoana iubitã.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

O rudã mai în vârstã vã ajutã sã luaþi o decizie importantã în privinþa relaþiilor sentimentale. Simþul practic nu vã ajutã astãzi, dar vã puteþi baza pe sprijinul familiei ºi al prietenilor. Evitaþi discuþiile în contradictoriu!

Se pare cã traversaþi o perioadã în care lipsa banilor vã neliniºteºte. În prima parte a zilei, nu este exclus sã întâmpinaþi dificultãþi la locul de muncã. Colegii ºi ºefii vã înþeleg ºi vã ajutã.

23 noiembrie *** 20 decembrie Un prieten vã propune sã vã asociaþi într-o afacere. Nu luaþi o decizie astãzi, pentru cã riscaþi sã nu fie cea mai bunã. Relaþiile sentimentale decurg foarte bine. Petreceþi o searã romanticã.

21 ianuarie *** 20 februarie

În cursul dimineþii s-ar putea sã fiþi cam confuz. Lãsaþi afacerile pe mâine, oricât ar pãrea de urgente, altfel riscaþi sã luaþi decizii greºite, cu consecinþe grave.

21 decembrie *** 20 ianuarie Ar fi bine sã nu vã faceþi un program strict, pentru cã veþi fi nevoit sã-l schimbaþi de câteva ori pe parcursul zilei. Faceþi mai multe drumuri scurte în interesul familiei.

21 februarie *** 20 martie În prima parte a zilei nu vã reuºeºte mai nimic ºi simþiþi cã vã irosiþi energia. Prietenii ºi familia vã înþeleg ºi vã ajutã. Fiþi prudent ºi nu refuzaþi ajutorul pe care vi-l oferã o persoanã.


Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 20 Noiembrie 2013

400 de ani de la înscãunarea Principelui Gabriel Bethlen

C

onsiliul Judeþean Hunedoara ºi Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva organizeazã joi, 21 noiembrie 2013, evenimentul cultural-ºtiinþific 400 de ani de la înscãunarea Principelui Gabriel Bethlen (1613-1629). Ales de Dietã, la 22 octombrie 1613, ca Principe al Transilvaniei, acest nobil nãscut la Ilia în anul 1580, s-a remarcat ca veritabil reformator, printre proiectele sale numãrându-se ºi consti-

tuirea unui Regat protestant al Daciei, proiect care se baza pe preocuparea sa de unire a bisericii protestante cu cea ortodoxã. A dus o politicã europeanã antihabsburgicã ºi a promovat o

intensã politicã de atragere a românilor la calvinism ºi luteranism, pentru acest lucru sprijinind traducerea ºi tipãrirea de cãrþi religioase în limba românã. Fiind un adept al „luminãrii supuºilor” sãi, Gabriel Bethlen a înfiinþat o salbã de colegii reformate la Alba Iulia, Orãºtie, Aiud, Tîrgu-Mureº ºi Cluj. Pentru o perioadã, Castelul Magna Curia i-a

fost reºedinþã, clãdirea purtând amprenta arhitecturalã imprimatã de acesta. Evenimentul va cuprinde evocarea Principelui prezentatã de Dr. Vasile Ionaº, un concert de muzicã medievalã susþinut de Asociaþia Corvinorum Ordo din Hunedoara ºi înmânarea medaliei „Gabriel Bethlen” unor personalitãþi.

„Salvaþi Copiii” serbeazã drepturile copiilor!

Î

ntr-un loc în care drepturile copiilor sunt puse la loc de cinste, sunt sãrbãtoriþi azi, 20 noiembrie, cei 24 de ani de la aprobarea Convenþiei ONU.Organizaþia din Petrila, coordonatã de profesorul Valeria Popescu spune cã pentru petrileni este chiar un moment de adevãratã sãrbãtoare ºi a organizat câteva lecþii cu copiii din centru, pentru a-i contientiza cã au drepturi. Diana MITRACHE Toþi provin din familii dezorganizate ºi sãrace ºi aici e locul în care ei învaþã cã au dreptul la o viaþã decentã. „Ziua de 20 noiembrie este o sãrbãtoare pentru Salvaþi Copiii – 24 de ani de la aprobarea Convenþiei ONU cu privire la Drepturile Copilului. O coincidenþã frumoasã este ºi

faptul cã tot în noiembrie 1999 s-a acreditat ºi filiala Hunedoara a Salvaþi Copiii. Printre mai multe evenimente organizate în cadrul filialei Hunedoara, cum a a fost declanºarea pãrþii a doua a campaniei ”Bun venit pe lume!”, dar ºi masa rotundã pe tema Drepturile ºi Responsabilitãþile Copilului, copiii s-au bucurat de o acþiune

Restricþii la apã!

S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani anunþa restricþii în furnizarea apei potabile, pentru miercuri 20 noiembrie 2013: Petroºani 8,00 16,00. Zona afectatã: str. Independenþei. Motivul restricþiei:

remediere pierdere în zona bl. 25 de pe str. Independenþei. Vulcan 8,00 18,00. Zona afectatã: oraºul Vulcan în zona cuprinsã între CAP ºi valea Ungurului, cartier Cocosvar, str. Pinului, Dorabanti, Traian, Romana, Aleea

VÂNZÃRI Vând teren intravilan, zona Valea Ungurului Vulcan, în suprafaþã de 2600 mp. Acces auto, aproape de DN66, cu utilitãþi. Preþ, 8 euro/mp, negociabil. Contact 0722448428. Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727150264. Preþ negociabil.

Muncii. Motivul restricþiei: montare vana regulatoare presiune, str. Traian zona bl. A 2. Lupeni 10,00 15,00. Zona afectatã: Cartier Viitorului. Motivul restricþiei: remediere pierdere ºi reparare branºament bl. C 3, str. Viitorului.

Vând/închiriez garaj zona Poarta 2 Gerom la stradã. Relaþii la 0734.543.820 Vînd teren ºi casa P+1 în Târgu-Jiu, str. George Coºbuc Nr. 2A, realizatã ºi finisatã în 2000 cu toate utilitãþile: apã, gaze, canalizare, izolaþie termosistem ºi termopane. Suprafaþã de teren 800 mp. Anexe: beci suprafaþã de 30 mp, garaj dublu pentru 2 autoturisme. Preþ negociabil. Telefon: 0727/874 449

deosebit de interesantã ºi atractivã. Toitul s-a desfãºurat sub forma unei lecþii susþinutã de Lavinia Toma, iar copiii s-au implicat prin discuþii ºi desene în realizarea unui “Pãmânt zâmbitor ºi curat”, care a devenit practic mascota activitãþii noastre. În final, 45 de copii au devenit ambasadorii sustenabilitãþii ºi au primit diplome, tricouri ºi dulciuri, pentru cã prouectul nostru a vizat Educatia pentru un stil de viata sustenabil”, a declarat Valeria Popescu, preºedinta Organizaþiei Salvaþi Copiii Hunedoara.

PIERDERI Pierdut buletin de identitate pe numele Trestian Bianca Malvine, eliberat de Poliþia Vulcan. Îl declar nul.

SERVICII Societate comercialã organizeazã la sediul SC LUX GUARD PROTECTION SRL din Vulcan, Bdul Mihai Viteazu, Bl. 91, parter, curs de formare profesionalã pentru

AGENT DE SECURITATE Informaþii suplimentare la tel. 0786139650

OFER MEDITAÞII la matematicã, orice nivel, pentru pregãtire pentru teze, testãri, examene.

Relaþii la telefon 0254. 513.705 sau 0761.603.160

ÎNCHIRIERI

Ofer spre închiriere apartament cu douã camere mobilat complet, modern, izolat termic, cu încãlzire centralã, aragaz, frigider, situat în Petroºani la 100 metri de piaþã. Chiria la faþa locului. Telefon: 0722.156.113

NATALIA ARE NEVOIE DE NOI!

Ar fi vrut sã fie în banca de la ºcoala din Petrila, dar acum e la spital. Natalia e un copil de 11 ani, din Petrila, premiantã, dar care trãieºte o dramã ce o þine imobilizatã într-o capcanã. Copilãria ei depinde de 8.000 de euro, pe care familia sa nu îi are. Totul s-a întâmplat într-o zi fatidicã, atunci când era împreunã cu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferul unui TIR i-a izbit în plin. A stat sãptãmâni în spital, iar acum are nevoie de o protezã, ca sã poatã fi din nou copilul premiant, de care pãrinþii sãi sunt mândri. Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat: politraumatism cranio-cerebral, dar ºi un traumatism toraco-abdominal. Abia luase premiul I la un concurs denumit “Centura mea de siguranþã” ºi s-a trezit imobilizatã la pat. Tragicul sãu destin ar putea fi remodelat, dacã o ajutãm. Natalia are nevoie de o protezã ce se fabricã doar în Elveþia ºi în aceste zile e la un spital din Bucureºti, unde aºteaptã ca pãrinþii sãi sã facã imposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!

Nr. Cont 5675710247959 RON01 BANCPOST Titular cont: Bãran Mariana


16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 20 Noiembrie 2013

Se deschide Transalpina Ski Resort

I

ubitorii sporturilor de iarnã primesc o veste bunã: din luna decembrie se deschide domeniul schiabil „Transalpina Ski Resort”. Asta deºi o bunã perioadã de vreme s-a discutat chiar despre renunþarea la investiþia de aici în condiþiile în care autoritãþile locale, beneficiarele investiþiei, au o restanþã colosalã cãtre constructor de 34,6 milioane de lei. Marius MITRACHE

Pe ultima sutã de metri edilii locali s-au decis sã încheie un parteneriat între Consiliul Local Voineasa ºi constructor, care sã îi permitã acestuia sã menþinã funcþionale instalaþiile ºi totodatã sã poatã deschide staþiunea. Daniel Faur, administratorul grupului de firme care a construit Transalpina Ski Resort a dat asigurãri cã pârtiile de schi se vor deschide din decembrie, iar în aceastã perioadã

au loc ultimele verificãri. “În aceastã perioadã facem reviziile la instalaþiile de transport pe cablu, iar sãptãmâna viitoare vor veni inspectorii de la ISCIR pentru avizele anuale. Imediat dupã ce primim aceste aprobãri în partea de sus a staþiunii vom porni instalaþiile de zãpadã artificialã iar la bazã în momentul în care se vor înregistra -7 grade Celsius”, ne-a declarat Daniel Faur. Anul acesta deszãpezirea cãilor de acces cãtre Transalpina Ski Resort a intrat în administrarea Companiei Drumuri Naþionale. ªi cum sezonul de schi bate la uºã tarifele pentru acest sezon la Transalpina Ski Resort vor fi diferenþiate. Astfel, pentru cei care

urcã aici pentru a se bucura de pârtiile de schi preþul unui abonament pe zi cu acces pe toate pârtiile este de 100 de lei/adulþi, 90 de lei/elevi, studenþi ºi 60 de lei/copii pânã în 14 ani. Pe de altã parte, pentru cei care doresc doar sã urce la munte preþul pentru telegondolã este de 20 de lei pentru adulþi, respectiv 12 lei cu telescaunul, ºi 10 lei pentru copii. Staþiunea Transalpina Ski Resort a fost deschisã anul trecut ºi toþi cei care au fost aici au rãmas impresionaþi de starea impecabilã a pârtiilor, dar ºi de peisajul de vis. De când s-a deschis staþiunea numãrul vizitatorilor care au venit la pârtia de schi din zona Vidra-Obârºia Lotrului a fost de 60.000, vârful de sezon fiind atins în luna ianuarie, cu 6.000 de turiºti prezenþi pe pârtie.

Lucrãrile din Straja vor continua... în viitor

Nerealizãri în turism, datorate insistenþelor ºi atragerea electoratului

C

ampaniile electorale ºi necunoaºterea realitãþilor geografice ºi antropice sunt principalele cauze pentru care domeniile schiabile din þarã nu sunt dezvoltate corespunzãtor. Actuala guvernare aruncã pisica moartã în ograda veciunului. Mai bine spus actuala guvernare considerã cã vechile conduceri ale þãrii, dar ºi insistenþa administraþiilor locale stau la baza blocajelor din domeniile turistice. Monika BACIU

P

rimãriile ºi campaniile electorale

Primãriile vinovate pentru lucrãrile blocate din domeniul turistic. Reprezentanþii Ministerului pentru IMM-uri, Mediu de Afaceri ºi Turism considerã cã administraþiile locale ºi guvernãrile din trecut sunt responsabile pentru blocajul din domeniul dezvoltãrii investiþiilor în turism. Vina primãriilor este datã de faptul cã au demarat anumite lucrãri pentru a-ºi asigura capital de imagine. ”În primul rând doresc sã subliniez faptul cã aceste lucrãri au fost începute de cãtre guvernãrile anterioare fãrã a avea asiguratã în paralel acoperirea bugetarã alocatã fina-

lizãrii acestora. Situaþia actualã se datoreazã faptului cã au fost acceptate investiþii punctuale la insistenþele primãriilor care au dorit în scop electoral sã-ºi asigure capital de imagine neþinând cont în demersurile lor de realitãþi geografice ºi antropice. Astfel am ajuns astãzi la trista situaþie de a avea pârtii în România aproape egale la numãr cu kilometri acestora. Instituþia noastrã deruleazã un program de susþinere financiarã a autoritãþilor administraþiei publice locale (la nivel de judeþ, municipiu, oraº, comunã) în completarea surselor proprii ale acestora pentru finanþarea proiectelor de investiþii în infrastructura de turism”, se aratã în documentele

Ministerului pentru IMM-uri, Mediu de Afaceri ºi Turism. În ceea ce priveºte lucrãrile din Straja, ministerele de resort au decontat doar aproape 37 de milioane de lei. În ceea ce priveºte lucrãrile nedecontate acestea sunt în sumã de peste 52 de milioane de lei. Lucrãrile de dezvoltare a domeniului schiabil din Straja costã peste 200 de milioane de lei, iar continuarea investiþiei este pusã sub semnul întrebãrii. ”Autoritatea Naþionalã pentru Turism (Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului) a început sã sprijine financiar Consiliul Local Lupeni în implementarea proiectului ”Schi în România, staþiunea Straja” în anul 2011. Valoarea totalã a con-

tractului de lucrãri în conformitate cu documentaþia tehnico-economicã realizatã încheiat între Consiliul Local Lupeni ºi prestator (constructor) este de 200.503.780 lei. Pânã în prezent instituþia noastrã a plãtit cãtre Consiliul Local Lupeni, în conformitate cu actele normative în vigoare la momentele respective ºi al contractelor dintre fostul MDRT ºi CL Lupeni, suma de 36.997.000 lei. Contribuþia Consiliului Local Lupeni la contractul de lucrãri încheiat între CLL Lupeni ºi prestator (constructor) este în cuantum de 5.907.514 lei. Consiliul local Lupeni are facturi depuse la ANT ºi nedecontate în valoare de 52.221.344 lei”, se mai aratã în documente. Reprezentanþii ministerului de resort spun cã lucrãrile în Straja vor continua, însã nu ºtiu când, totul depinde de alocaþiile bugetare.

”Þinând cont de gradul avansat de realizare al proiectului, de potenþialul turistic pentru sporturi de iarnã al zonei, de rezultatele pozitive înregistrate pânã în prezent, Autoritatea Naþionalã pentru Turism intenþioneazã sã continue sprijinirea financiarã a proiectului, dar acest lucru este

condiþionat de alocãrile financiare de la bugetul de stat”, se mai aratã în document. Pentru lucrãrile de dezvoltare a domeniului schiabil din Straja a fost alocatã pânã în prezent suma de 36.997.000 de lei, dintre care 35.500.000 au fost alocaþi în anul 2011, iar 1.497.000 în 2012.

CVJ, 498 miercuri 20 noiembrie  

CVJ, 498 miercuri 20 noiembrie

Advertisement