2013 11 15

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 495

Cronica Vãii Jiului Vineri, 15 Noiembrie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Primul an din mandatul de patru (II)

ªapte deputaþi care au promis în faþa alegãtorilor

Razie la haiducii huilei din Iscroni >>> PAGINA A 3-A

Doi senatori PSD în Valea Jiului? >>> PAGINA A 3-A

SUP: Ambulatoriul aproape gata >>> PAGINA A 4-A

Taxe ºi impozite mai mari la Petroºani >>> PAGINA A 5-A

Vrem turism, oferim gunoaie >>> PAGINA A 6-A

Lista proiectelor strategice din domeniul transportului a ajuns pe masa ministerului de resort >>> PAGINA A 7-A Momârlanii îºi pierd identitatea

Tradiþii momârlãneºti în postul Crãciunului >>> PAGINILE 8-9

Gara din Petroºani rãmâne o ruinã acoperitã cu plasã >>> PAGINA A 13-A

ª

apte deputaþi numãrã judeþul Hunedoara, toþi aleºi de cetãþenii cu drept de vot. Deputaþii se împart în douã categorii.

Cei care au avut o activitate parlamentarã destul de bogatã în primul an ºi cei care au ”ºomat”. >>> PAGINILE 10-11

Turism în 4 din 500 de cabane în Parâng >>> PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 15 Noiembrie 2013

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?

Vrei sã te dezvolþi?

Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?

Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 66 Haþeg Baru Mare DN 68 Haþeg - Toteºti DN 68 Toteºti Zeicani DN 66 Haþeg - Cãlan DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº Bejan Lupeni pe DN 66A ºi B-dul Nicolae Titulescu.

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.

Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.

Rigips, gresie, faianþã, parchet.

Preþ avantajos.

Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 15 Noiembrie 2013

Razie la haiducii huilei din Iscroni D ouã vagoane au fost încãrcate cu cãrbunele furat de cãtre hoþii din zona coloniei de la Iscroni Aninoasa, în doar câteva ore, în urma unei acþiuni de amploare a poliþiºtilor ºi jandarmilor.

Mai bine de 100 de tone de huilã au fost recuperate ieri, pânã la orele prânzului, de la hoþii care opereazã pe linia feratã din

staþia CFR Iscroni Aninoasa, iar poliþiºtii estimau cã încã pe atâta huilã va fi recuperatã la finalizarea

Hunedorean prins la furat de fier vechi tocmai în Moldova

U

n tânãr de 18 ani din judeþul Hunedoara s-a ales cu dosar penal dupã a fost prins la furat pe un ºantier din zona Moldovei.

Hunedoreanul împreunã cu un alt tãnãr de 19 ani au fost prinºi în flagrant de angajaþii unei firme care construieºte ºoseaua de centurã a municipiului Suceava, cã furaserã douã poduri metalice ºi alte componente din zona lucrãrilor pentru a le vinde la centrele de colectare a fierului vechi. Muncitorii au anunþat furtul iar poliþiºtii i-au prins în flagrant pe cei doi.

“Poliþia municipiului Suceava a fost sesizatã de 2 angajaþi ai unei societãþi comerciale din Iaºi, despre faptul cã în timp ce se

acþiunii. Cãrbunele aparþine Complexului Energetic Hunedoara ºi a fost înapoiat societãþii, însã furturile

deplasau prin satul Sf. Ilie, la ºantierul de construcþie a variantei ocolitoare a municipiului Suceava pentru verificarea stãrii lucrãrilor executate, s-au întâlnit cu C.Ioan, de 19 ani, localnic ºi T.Florin, de 18 ani, din judeþul Hunedoara, fãrã forme legale în comuna Bosanci, care se deplasau cu un atelaj hipo în coºul cãruia aveau douã panouri metalice de susþinere (podine) ºi doi suporþi confecþionaþi din profile metalice ºi tablã (console) sustrase din zona ºantierului. În urma verificãrilor efectuate, poliþiºtii au stabilit faptul cã la 13.11.2013, în jurul orei 09.00, suspecþii au cãrat cu atelajul hipo gunoi de grajd pe un teren agricol din zona, dupã care au sustras cele douã podine ºi cei doi suporþi de sub podul de traversare a DC 72 (Sf. Ilie — Trei Movile) cu intenþia de a le valorifica la un centru de colectare a fierului vechi” aratã anchetatorii. Cei doi tineri sunt cercetaþi acum pentru furt calificat.

Oameni legii au reuºit sã recupereze prejudicul în întregime.

sunt abia la început cred poliþiºtii pentru cã vârful lor este înregistrat pe timp de iarnã.

Razia de ieri a fost

solicitatã de conducerea Complexului Energetic Hunedoara care a cerut sprijin poliþiºtilor din Aninoasa, jandarmilor cât ºi poliþiºtilor TF pentru a-li recupera huila aruncatã de hoþii care jefuiesc vagoanele ce se îndreaptã spre Termocentrala Mintia. „Poliþia Oraºului Aninoasa a fost solicitatã de conducerea CEH ºi a EPCVJCoroieºti, sã-i sprijinim în recuperarea pierderilor de cãrbune de pe linia feratã ºi din zona adiacentã Staþiei CFR

R

ãsturnare de situaþie la PSD Petroºani. Fostul lider ar putea reveni la conducerea organizaþiei, de unde a fost înlãturat chiar de actualul preºedinte. Senatorul PP-DD este curtat intens de pesediºti spun surse din interiorul partidului.

Tot mai multe voci susþin cã vicepreºedintele PP-DD este ca ºi preºedinte al PSD Petroºani, însã senatorul nici nu infirmã ºi nici nu confirmã acest lucru. Totuºi, acesta recunoaºte cã sunt discuþii cu privire la reîntoarcerea sa în partidul care l-a propulsat în politicã. “Încã se discutã, se discutã.... ªtiþi ce-i culmea în lumea asta, e paradoxal.

Când îþi doreºti ceva cineva þi-l ia din mânã

D

atoriile Spitalului de Urgenþã din Petroºani au scãzut.

Managerul unitãþii medicale din Petroºani spune cã dupã ce a fost aplicatã metoda de reducere a cheltuielilor au scãzut ºi datoriile, undeva la jumãtate. managerul SUP, medicul Alin Vasilescu.

Medicul spune cã toate cheltuielile aferente medicamentelor sunt undeva la jumãtate faþã de normal. asta înseamnã medicamente

Maximilian GÂNJU

Doi senatori PSD în Valea Jiului?

ºi când nu-l mai vrei, cineva vrea sã þi-l dea.

Nu-mi doresc asta, jur!

O spun cu mâna pe suflet, nu-mi doresc asta”, s-a rezumat sã spunã acesta.

Haralambie Vochiþoiu a fost exclus din PSD Petroºani în anul 2011, dupã un conflict cu mai mulþi membri de

Medicamente cumpãrate de pacienþi ºi cheltuieli reduse

„Faþã de momentul la care am fost obligaþi sã luãm acele mãsuri, în noiembrie anul trecut când aveam 110 miliarde datorie, la ora actualã datoria se cifreazã la 66 de miliarde”, a declarat

Iscroni. În acest sens sa organizat o acþiune în urma cãreia au fost recuperate peste 100 de tone de cãrbune, iar alte douã vagoane, în funcþie de cât va dura acþiunea, ar urma sã fie încãrcate cu huila recuperatã”, a declarat comisarul Nicolae Airinei, ºeful Poliþiei Aninoasa.

Acesta mai spune cã raziile în colonia hoþilor de huilã de la Iscroni vor continua ºi în urmãtoarea perioadã.

mai ieftine pentru pacienþi. ”Am cheltuiala salarialã care la ora actualã, redusã fiind, se cifreazã la 22 de miliarde, veniturile într-o lunã sunt între 28-29,5 de miliarde într-o lunã. Dacã dis-

cutãm în cifre pur teoretice aº avea nevoie de 4 miliarde pentru medicamente, 2-2,5 miliarde pentru utilitãþi, material sanitar un miliard ºi ceva, reactivi 400 pânã la 800 de milioane. În mod cert nu încap în banii pe care îi avem ºi ca atare ne permitem cam la jumãtate ce înseamnã medicamentele, maxim douã miliarde în funcþie de lunã, materiale sanitare undeva la 600-700 de milioane, hrana pacienþilor nu o putem reduce sub o anumitã limitã pentru cã altfel nu se poate. Încercam sã

partid printre care ºi actualul preºedinte al organizaþiei, Ioan Rus. Motivul pentru care Vochiþoiu a fost exclus era cã “ar avea un comportament dictatorial”. Numai cã, odatã cu înlãturarea sa o parte însemnatã din PSD Petroºani l-a urmat, iar organizaþia a intrat în picaj.

Maximilian GÂNJU

luãm acele medicamente care sunt de strictã necesitate, în special forma injectabila este mai utilizatã în perioada de spitalizare”, a mai spus sursa citatã.

Managerul unitãþii medicale din Petroºani a recunoscut faptul cã pacienþii au fost nevoiþi sã îºi cumpere medicamentele necesare.

Monika BACIU

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 15 Noiembrie 2013

SUP: Ambulatoriul aproape gata

A

mbulatoriul Spitalului de Urgenþã din Petroºani e aproape gata. Lucrãrile sunt finalizate în proporþie de 90 % ºi acesta este un pas în pluspentru sistemul medical din Valea Jiului.

Diana MITRACHE Proiectul de reabilitare al Ambulatoriului Integrat de Specialitate este ca ºi finalizat ºi mai sunt doar câteva mici lucãri de finalizat.

Lucrãrile se încadreazã în grafic ºi managerul spitalului spune cãmai e puþin ºi totul va fi gata. „Lucrãrile se apropie de finalizare, mai existã doar mici retuºuri în câteva încãperi care mai trebuiesc finisate ºi o parte din mobilier care trebuie sã vinã.”, a spus dr. Alin VASILESCU, manager SUP. Asta recunoaºte ºi primarul din Petroºani,

Tiberiu Iacob Ridzi, care spune cã spitalul de aici este deja unul dintre cele mai moderne ºi mai bine dotate. Medicii vor avea aparaturã de ultimã generaþie, iar cabinetele sunt ºi ele foarte moderne. „La ambulatoriu s-au finalizat aproape toate lucrãrile, echipamentele medicale au fost aduse deja, mobilierul, în mare parte a ajuns ºi el ºi urmeazã ca sã finalizãm ºi sã facem recepþia lucrãrilor.

Ambulatoriul este unul dintre cele mai moderne din România, atât în ce priveºte infrastructura, ca ºi clãdire, dar ºi din

punct de vedere al aparaturii care a fost adusã”, a adãugat ºi Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Alin Vasilescu spune cã avem aparate de ultimã generaþie ºi cã ele vor fi funcþionale toate în scurt timp. „Aparatura, în proporþie de 99 % este venitã. Din punctul

meu de vedere, avantajul cel mai mare al spitalului este tomograful pe care l-am primit, unul foarte performant ºi care

este unul funcþional, spre deosebire de cele vechi de care nu ne mai putem folosi.

Singurul impediment este partea de autorizare a funcþionãrii, care dureazã câteva luni de obicei”, a mai

adãugat dr Alin Vasilescu.

Peste 18 milioane de lei este valoarea investiþiei în ambulatoriul de specialitate al

Spitalului de Urgenþã din Petroºani pentru lucrãrile de reabilitare, care au început de la exterior spre interior. Avantajul este unul imens, dat fiind cã din 1977 nu sa mai investit niciun leu în acest spital.

Proiectul a fost finanþat prin Programul Operaþional Rregional, Axa prioritarã 3 ºi are o valoare totalã de peste 18 milioane de lei, din care 12.milioane ºi jumãtate de lei este contribuþia nerambursabilã

a Uniunii Europene. În plus, existã ºi o contribuþie nerambursabilã din partea Guvernului României, în sumã totalã de aproape douã milioane de lei, astfel încât Consiliul local Petroºani are o contribuþie la acest proiect de numai 662.339 lei.

Proiectul a viyat modernizarea întregii clãdiri a ambulatoriului Spitalului de Urgenþã Petroºani, precum ºi echiparea ºi dotarea corespunzãtoare a unui numãr de 20 de cabinete medicale, precum ºi realizarea unui lift pentru facilitarea accesului la etajul clãdirii.

creascã ºi mai mult în anii care vor urma.

Cauzele sunt mai multe: alimentaþia nepotrivitã, preferinþa

pentru alimente ieftine ºi slabe calitativ sau pentru produse alimentare gustoase, dar care îngraºã.

În primele ºase luni ale anului,

Aproape 400 de cazuri noi de diabet

S

ute de cazuri noi de diabet. Doar în primele ºase luni ale acestui an au fost identificate 399 de noi cazuri de diabet. Anul trecut au fost identificaþi, în total, 1728 de persoane care prezintã aceastã afecþiunie.

Monika BACIU La nivelul judeþului Hunedoara sunt înregistraþi 24286 de diabetici. Numãrul persoanelor care suferã de diabet creºte de la un an la altul, iar unul

din factorii care contribuie la apariþia acestei boli este stresul.

Medicii recomandã eliminarea grãsimilor saturate din alimentaþia zilnicã (reducerea consumului de carne ºi înlocuirea cu peºte;

înlocuirea uleiului de floarea soarelui cu ulei de mãsline; evitarea alimentelor prãjite în ulei) ºi creºterea consumului de legume ºi fructe proaspete, precum ºi de cereale integrale (înlocuirea pâinii

albe cu pâine integralã sau de secarã; cereale integrale la masa de dimineaþã ºi searã; evitarea pastelor, produselor fãinoase din fainã albã ºi reducerea dulciurilor ºi prãjiturilor, precum ºi a bãuturilor rãcoritoare îndulcite cu zahãr).

Organizaþia Mondialã a Sãnãtãþii se aºteaptã ca numãrul diabeticilor sã

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 15 Noiembrie 2013

Taxe ºi impozite mai mari la Petroºani

20

14, taxe mai mari la Petroºani. primarul municipiului Petroºani Tiberiu Iacob Ridzi afirmã cã începând cu anul 2014, petroºãnenii vor plãti taxe ºi impozite mai mari. Este vorba de o majorare de 16 procente, dat fiind faptul cã anul acesta aceastã majorare nu a fost aplicatã. Edilul spune cã nu va mãri taxele cu 20 de procente aºa cum Guvernul a lãsat la latitudinea administraþiilor locale.

Monika BACIU ”Cu siguranþã nu vom mãri taxele locale pe aceastã ordonanþã dacã va apãrea ea în formã în care a fost prezentatã în presã,

dar din pãcate va trebui sã mãrim la Petroºani taxele cu 16% pentru cã ne obligã legea pentru cã anul trecut nu am mãrit taxele, am avut aceastã dispensa pentru cã Petroºaniul nu a avut arierate ºi atunci am putut menþine taxele la nivelul anilor trecuþi”, a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi.

Majorarea taxelor ar putea fi ºi un lucru benefic. Asta înseam-

nã continuarea unor proiecte, însã edilul precizeazã cã totul trebuie sã fie în raport cu veniturile cetãþenilor. ”Este un ajutor pentru bugetul local dar trebuie sã avem foarte mare grijã astfel încât colectarea taxelor sã

S-au reluat lucrãrile la bazinul ºcolar din Petroºani

D

upã ce luni în ºir au stagnat, lucrãrile la bazinul de înot ºcolar din Petroºani s-au reluat, chiar dacã deocamdatã cu paºi timizi. Piscina ºcolarã se realizeazã prin Compania Naþionalã de Investiþii, care a aprobat proiectul al finanþare, ºi prima de acest fel din Valea Jiului.

Carmen COSMAN Constructorul care executã proiectul de

realizare a bazinului ºcolar, situat în imediata vecinãtate a ªcolii generale Spiru Haret din Petroºani, a reluat

Nu plãtesc gunoiul

D

oar jumãtate dintre locuitorii din municipiul Petroºani plãtesc pentru gunoiul pe care îl fac. Asta deºi, maºinile de la salubritate golesc de douã ori pe zi tomberoanele din fiecare cartier.

Diana MITRACHE

Potrivit reprezentanþilor locali, oamenii s-au învãþat sã nu îºi achite la timp taxele locale ºi doar jumãtate dintre contribuabili sunt la zi. Asta nu face decât sãle aducã sancþiuni ºi penalitãþi ºi cei de la Servciciul de Impozite ºi Taxe sunt gata sã ia mãsuri. „Anul trecut am avut o încasare de 55 %.

Anul acesta este undevala 47 – 50% încasarea pânã la aceastã datã.

Eforturile depuse de primãrie sunt

foarte mari ºi vreau sã vã spun cã ºi noi facem eforturi, în senusul cã le dãm voie sã îºi achite taxa de salubritate lunar, trimestrial, fãrã ca anul acesta sã aibã majorãri de întârziere.

Pentru cei care nu ºiau achitat taxa, din 1 ianuarie 2014, vor avea majorãri de întârziere de 2 % pentru fracþi-

une de lunã, sau fiecare lunã, aºa cum sunt ºi la alte taxe”, a declarat Ioana Mãrgulescu, sºefa Serviciului de Impozite ºi Taxe Locale Petroºani.

Fiecare cetãþean al municipiului Petroºani plãteºte o taxã de 4,2 lei, iar o persoanã juridicã plãteºte pentru fiecare angajat cu carte de muncã suma de 5 lei.

lucrãrile de execuþie. „Lucrãrile au fost reluate. Constructorul vrea sã aducã ventilatoarele ºi instalaþia de pompare ºi sã închidã bazinul, aºa încât sã vadã dacã peste iarnã poate lucra ºi la partea interioarã”, a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob – Ridzi.

Edilul mai spune cã,

fie unul rezonabil în raport cu veniturile cetãþenilor, de aceea nici nu am crescut taxele la Petroºani”, a mai precizat edilul.

La Petroºani colectarea taxelor ºi a impozitelor este de peste 90%. deocamdatã nu existã garanþia unei finanþãri, iar lucrãrile au fost reluate pe baza promisiunilor primite.

Lucrãrile au început în luna decembrie 2011 ºi, o perioadã, s-a lucrat chiar în avans, numai cã lipsa finanþãrii a blocat proiectul. Valoarea lucrãrilor este de aproximativ 4,5 milioane de lei, iar fondurile sunt asigurate de la bugetul de stat.

Clãdirea în care va fi construit bazinul de înot va avea o suprafaþã de 840 de metri pãtraþi ºi va avea douã niveluri, parter ºi un etaj.

Bazinul se va afla la primul etaj ºi va avea o lungime de 25 de metri, o lãþime de 12,5 metri, iar adâncimea va fi variabilã, de la 1,20 la 1,80 metri. Bazinul va fi prevãzut cu cinci culoare de înot.

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 14 Noiembrie 2013

Vrem turism, oferim gunoaie

Î

n Valea Jiului, de ani buni, se tot vorbeºte despre o alternativã la industria minierã, aflatã pe cale de extincþie. Aceastã alternativã ar fi reprezentatã, în principal, de turism ºi, în secundar, de agro-turism.

Problema este cã oferta turisticã, extrem de bogatã din punct de vedere natural, este „ofilitã” de resturile menajere care sunt întâlnite la tot pasul.

Mircea NISTOR

Pet-uri, în special, existã din abundenþã chiar ºi în zonele slab populate. În acest timp, în loc sã se mobilizeze ºi sã facã singuri curãþenie,

ra. „Da, ºi noi suntem vinovaþi cã zona ºi pârâul ce o strabate sunt pline de gunoaie ºi sticle de plastic.

Totuºi mai vinovaþi cred cã sunt cei ce locuiesc mai sus. De la

oamenii „locului” aºteaptã ajutorul alto-

ei vin cele mai multe resturi care se opresc

ºi în faþa gospodãriilor noastre”, a spus o femeie care locuieºte pe Slãtinioara. „Acuma ceva timp au trecut pe aici niºte copii care au strâns câteva zeci de saci cu gunoaie. Dacã ne-ar mobiliza cineva poate cã am participa ºi noi la curãþenie. Nu a venit însã nimeni iar noi nu mai suntem aºa de uniþi ca pe vremuri. ªi apoi, primii care ar trebui sã respecte curãþenia ºi natura sunt cei care aruncã gunoaiele.

Eu le duc pânã jos la tomberoanele de la

Euro a scãzut cu aproape un ban ublicarea de cãtre INS a datelor privind evoluþia pozitivã a economiei româneºti în trimestrul al treilea la care s-a adãugat scãderea aversiunii faþã de risc, au permis leului sã se aprecieze în faþa principalelor valute.

primele nouã luni a fost de 2,7%, ordinele de vânzare de valutã s-au înmulþit, astfel cã la ora 14:00 cotaþiile din piaþã erau de 4,4490 – 4,4520 lei.

Cursul dolarului american a scãzut de

Conform Eurostat, România a înregistrat în trimestrul al treilea cea mai puternicã creºtere economicã din Uniunea Europeanã, în timp ce economia zonei euro a cunoscut una de doar 0,1%, dupã ce a ieºit în trimestrul al doilea dintr-o recesiune prelungitã.

Cursul euro a scãzut de la 4,4619 la 4,4536 lei, într-o ºedinþã care s-a deschvânis aproape de închiderea de miercuri, care a fost la

la 3,3264 la 3,3152 lei, iar cel al francului elveþian de la 3,6227 la 3,6123 lei.

Monedele din

P

4,4620 – 4,4640 lei.

Dupã publicarea datelor de cãtre INS, care indicau faptul cã avansul luat de PIB în

liceu”, a declarat un localnic al aceleiaºi zone. „Toþi leapãdã gunoaiele în pârâu gândind cã apele acestuia le duc la vale.

Când zic gunoaie mã refer la resturi menajere, borhot de þuicã, legume stricate, dar, în principal, sticle din plastic. Despre astea am auzit cã rezistã câteva sute de ani.

Dacã am avea coºuri de gunoi pe stradã atunci nu ar mai fi aºa mizerie”, a precizat o bãtrânicã.

Dacã peisajul „natural” mai lasã de dorit, nu acelaºi lucru se poate spune ºi despre oferta de hranã cu care sunt aºteptaþi turiºtii care trec pragul pensiunilor din zonã. „Avem probleme cu gunoaiele, cu drumul, dar turiºtii tot mai vin pe aici. regiune aveau, la rândul lor, o evoluþie apreciativã faþã de euro. Cea polonezã se întãrea la 4,186 – 4,201 zloþi iar cea maghiarã la 297,6 – 298,9 forinþi.

Perechea euro/dolar se tranzacþiona la 1,3417 – 1,387 dolari.

Investitorii aºteptau audierea în faþa comisiei monetare a Senatului SUA, a dnei Janet Yellen, cea care este propusã pentru preluarea funcþiei de ºef al Rezervei Federale americane. În piaþa la termen de la Sibiu, euro se tranzacþiona pe decembrie la 1,3423 – 1,3474 dolari iar uncia de aur cu aceeaºi scadenþã la 1.282 – 1.286 dolari.

Sunt folosite date ºi informaþii disponibile pânã la ora 14:00

Mãcar mâncarea cu care-i servim este una tradiþionalã ºi sãnãtoasã. În principal le oferim pitã la þest, slanã cu ceapã ºi

Slãtinioara.

Pensiunea turisticã administratã de cãtre Lucreþia Mãlinesc a fost deschisã în urmã cu aproape 4 ani de

mãmãligã. Nu lipsesc cârnaþii, carnea ºi brânza de oaie, laptele de vacã ºi, nu în ultimul rând, pãlinca”, a spus Lucreþia Mãlinesc, administratorul unei pensiuni agro-turistice din zona

zile. De atunci ºi pânã în prezent, cei mai numeroºi turiºti care iau trecut pragul, în drum spre Masivul Parâng, au fost cei strãini. În principal, cehi, polonezi ºi germani.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 15 Noiembrie 2013

Lista proiectelor strategice din domeniul transportului a ajuns onsiliul Judeþean Hunedoara a pe masa ministerului de resort

C

transmis cãtre Ministerul Transporturilor lista proiectelor strategice în domeniul transporturilor din judeþul Hunedoara. Cele mai multe sunt proiecte despre care se vorbeºte de ani de zile ºi pe care CJ Hunedoara sperã sã le implementeze în cel mai scurt timp posibil.

Carmen COSMAN Lista de proiecte cuprinde 15 puncte ºi a fost întocmitã în urma consultãrilor dintre preºedintele CJ Hunedoara, Mircea Moloþ, ºi cei doi vicepreºedinþi, respectiv Tiberiu Balint ºi Ioan Rus. „În urma discuþiilor pe care leam avut cu doamna ministru al Transporturilor, Ramona Mãnescu, în cursul zilei de ieri ne-a

venit o solicitare pentru proiectele strategice în domeniul transportului în judeþul Hunedoara. Prin urmare, azi dimineaþã am ºi comunicat Ministerului aceste proiecte pe care noi le considerãm strategice ºi pentru care solicitãm sprijinul pentru finanþare. Nu sunt doar proiecte judeþene, ci ºi proiecte care depind de finanþare guvernamentalã” a declarat vicepreºedintele CJ

Hunedoara. Lista proiectelor considerate strategice de oficialii CJ Hunedoara cuprinde Aeroportul Deva – Sãuleºti, legãtura la Autostrada A1 a municipiilor Deva ºi Hunedoara, modernizarea DJ 687 Sântuhalm – Hunedoara – Cãlan, continuarea lucrãrilor de modernizare a DN 66A Uricani – Herculane, continuarea lucrãrilor de modernizare a DN 7A

Petroºani – Voineasa – Rm Vâlcea, modernizarea DN 76 E79 ªoimuº – Brad – Oradea, construire linie troleibuz între Deva ºi Hunedpara, construire linie troleibuz între petroºani – Aninoasa – Vulcan – Lupeni – Uricani, construire linie troleibuz între petroºani ºi Petrila, construire pasaj traversare cale feratã Culoarul 4 paneuropean în zona Deva,

reabilitare Garã Deva, reabilitare Garã Petroºani, reabilitare Garã Simeria, reabilitare pod rutier traversare Râul Mureº la ªoimuº ºi reabilitare pod rutier traversare Râul Mureº la Simeria.

S

peranþa moarte ultima…

Sunt proiecte despre care se vorbeºte de ani de

zile, dar pentru care pânã acum nu s-a gãsit finanþare, însã oficialii CJ Hunedoara sperã cã vor obþine sprijin pentru implementarea lor. „noi avem speranþe cã se ,aterializeazã aceste proiecte.

La solicitarea doamnei ministru am ºi transmis aceastã listã de proiecte. Noi sperãm ca cel puþin o parte dintre ele, ºi asta înseamnã drumurile cãtre Voineasa ºi cãtre Herculane sã aibã finanþare anul viitor.

Reabilitarea gãrilor la fel este posibil sã fie inclusã pe o listã de investiþii ºi mãcar sã înceapã finanþarea, chiar dacã se deruleazã pe parcursul mai multor ani. Pentru liniile de troleibuz vom vedea dacã este posibil sã ne sprijine cu ceva ministerul”, a explicat Tiberiu Balint.

Încurajeazã adopþia animalelor din adãposturi

Bulinã a intrat în familia vicepreºedintelui CJ Hunedoara, Tiberiu Balint

V

icepreºedintele CJ Hunedoara, Tiberiu Balint, vrea sã impulsioneze iubitorii de animale în adopta un câine fãrã stãpân de al adãposturile Asociaþiei pentru ocrotirea animalelor fãrã stãpân. ªi, ca sã dea ºi un exemplu, a venit împreunã cu fetiþa lui la adãpostul de la Petroºani sã adopte un cãþel.

Carmen COSMAN Micuþa Ioana, de numai 4 ani, ºi-a convins tatãl sã adopte un cãþel. ªi-l dorea de mult, însã vicepreºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Tiberiu Balint, spune cã a considerat cã pânã acum era prea micã.

El recunoaºte cã îºi doreºte ca, împreunã cu presa, sã convingã iubitorii de animale sã ia acasã un cãþel ºi sã-i ofere un cãmin cald ºi iubitor. „M-am lãsat convins ºi o sã merg acum sã adopt un cãþel de la Petroºani.

Sper sã fie un exemplu

pentru mulþi iubitori de animale ºi sã înceapã sã facã

ºi acest lucru, pentru cã le iubesc, dar le iubesc în

tãcere ºi de acasã. Aº vrea sã le iubeascã acasã, luând în adopþie câte un animal”,a declarat Tiberiu Balint.

Dupã vizita la adãpost, Tiberiu Balint ºi fetiþa sa au plecat acasã cu un cãþel alb cu negru pe care de joi îl cheamã Bulinã. „Nu a fost foarte greu sã alegem un

cãþel, mai ales cã acolo, la adãpost, toþi sunt drãguþi ºi prietenoºi. Am luat unul alb cu negru pentru cã aºa ºi-a dorit fiica mea”, a explicat vicepreºedintele CJ Hunedoara, care a intrat deja în rândul celor care au adoptat un câine fãrã stãpân ºi i-au oferit o nouã ºansã.

8 Actualitate

T

recerea anilor îºi pune amprenta asupra momârlanilor din Valea Jiului.

Aceºtia sunt cunoscuþi pentru tradiþiile lor care au dãinuit peste ani ºi ani. Sute de ani s-au pãstrat obiceiurile strãbune, însã negura timpurilor face ca doar momârlanii în vârstã sã mai cunoascã obiceiurile specifice lor. De la intrarea în postul Crãciunului ºi pînã dupã anul nou, odinioarã momârlanii þineau cu sfinþenie aceste obiceiuri.

Astãzi, în zilele noastre, aceste tradiþii au rãmas doar o amintire pe care o deapãnã bãtrînii cãtunelor din Valea Jiului. Tanti Rozalia Gãlãþan are 75 de ani ºi povesteºte despre obieciurile de altãdatã cã ºi cum acestea ar fi avut loc ieri. ”Cînd se prindea psotul bãtrînii noºtri, cum ne învãþau ºi pe noi puneam toate vasele, cã nu aveam atîtea dubluri ca sã avem ºi de dulce ºi de post, la spãlam foarte bine cu leºie ºi pe urma fãceam mîncare aºa

Momârlanii îºi pierd identitatea

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 15 Noiembrie 2013

Tradiþii momârlãneºti în postul Crãciunului

cum se fãcea lºa noi cu fasole, cu cartofi, cu varzã cãlitã, nu cum e acum ºi porcul care îl tãiam Crãciun ajungea pînã la anul. Noi nu cumpãrãm carne, aºa era pe timpurile noastre. Posteam pînã la Crãciun ºi apoi venea postul Paºtelui ºi

posteam ºi acum vinerea ºi miercurea tot timpul”, spune tanti Rozalia Gãlãþan, momârlancã de pe Sãlãtruc.

Momîrlanii erau uniþi, se adunau toþi de pe toate dealurile ºi petre-

C

ceau de dimineaþa pînã seara. tanti Rozalia îºi aduce aminte cum arata Petroºaniul odinioarã, cînd era fecioarã. ”Plecãm de aici la vale, ne duceam pe toate dealurile ºi ne duceam în oraº. Nu era

oraºul ca acum, era în centrul vechi un platou mare ºi acolo se adunã toatã lumea, era un fel de tîrg, un fel de piaþã, erau puse toate bucatele pe jos ºi pe seara oamenii se trãgeau cu ele, cine cumpãrã cumpãra ºi cine nu se adunau de acolo. Noi rãmîneam acolo, ne petreceam, era de bãut ºi jucam ºi era mai încoace un bufet, era crama, pe acolo ne aduman ºi alergam dintr-un loc în altul ca unde îi mai fain, unde ne place.

Bãgãm cîteva jocuri, apoi ne duceam la alt bufet aºa era cînd am fost noi tineri”, ne mai povesteºte tanti Rozalia.

Jocurile ºi distracþiile momîrlanilor era pe cît de simple pe atît de amuzante în acele vremuri apuse de mult. ”Clãcile se fãceau între posturi, dupã sãrbãtori. Atunci toate femeile puneau cînepa, acum cînepa este drog, se punea cînepa cu

holde întregi, pe urmã s-a recoltat, pe urmã s-a luat ºi se fãcea niºte snopi ºi o boga în topila, un fel de apã, într-o movilã de apã sã stea acolo ºi pe urmã se scotea, se punea la uscat ºi se zicea cã se melita ºi cu scînduri ºi pe o parte ºi pe cealaltã se toca ºi o meliþã ºi apoi o desfãcea ºi fãcea fuior ºi cînepa ºi pe urmã da foiarele la fiecare a sã facã cîte o clacã. Fuioiul fiecare îl

torcea, fãcea cîte un ghem ºi pe urmã cînd erau gata, veneau toate femeile cu fuiorul tors ºi apoi se lãsau petreceri, jocuri. Noi atunci, aveam pînze ºi izmene de cînepã”, ne mai spune bãtrînicã.

Momîrlanii mai aveau ºi alte obiceiuri.

Pe timpuri, cu douã zile înainte de lãsarea postului nu lucrau nimic, de teama cã fiarele pãdurii sã nu le atace animalele din ograda.

Soia în exces dãuneazã organismului!

reºtinii ortodcºi intrã de astãzi în postul Crãciunului care se întinde pe o perioadã de 40 de zile.

Medicii atrag atenþia diabeticilor, cardiacilor, dar ºi persoanelor care suferã de anumite afecþiuni sã respecte tratamentul medicamentos indicat de medici. ”În primul rând þinând cont cã începe postul sãrbãtorilor de iarnã trebuie sã fim pregãtiþi sufleteºte. Postul trebuie þinut de cãtre toatã lumea dar existã ºi mici excepþii la anumite persoane care prezintã afecþiuni cardiace,

afecþiuni pulmonare, afecþiuni ale bolilor de nutriþie. Este foarte bine cã aceºtia sã îºi ia tratamentul pe care îl au. Consider cã pãcatul este mai mare asupra ceea ce facem decât ceea ce mâncãm.

Este tendinþa pacienþilor cã în ziua în care þin post sã nu îºi ia medicaþia. Pentru un pacient cardiac sau cu boli pulmonare, acet lucru

este o crimã pentru cã boala se agraveazã ºi ajung la noi în serviciul de urgenþã decompensaþi, necesitând internãri sau modificarea dozelor de medicaþie pe care o au.

Diabeticii trebuie sã-ºi ia tratamentul pentru cã fãrã tratament glicemiile se modificã, fiind o boalã perfidã ulterior are consecinþe nocive. Cei care sunt car-

diaci au tendinþa ca sã nu-ºi ia medicaþia þinând post, acuzând acele dureri epigastrice, tendinþa de a nu-ºi lua medicaþia pentru cã îi doare stomacul dacã nu mãnâncã”, a declarat Liliana Dumitru, medic de gardã UPU-SMURD Petroºani. În aceastã perioadã magazinele abundã de produse alimentare pe bazã de soia. Medicii spun cã organismul poate reacþiona diferit la aceste produse. ”Pentru unii sunt bune iar pentru alþii nu, sunt persoane care le folosesc iar altele care nu folosesc aceste produse. Pentru persoanele care sunt sãnãtoase ºi care nu au afecþiuni asociate pot sã le consume însã pentru cele care au probleme de sãnãtate eu consider cã trebuie sã-ºi ia tratamentul pe care îl au

”Nu se toarce de la Crãciun pînã la Boboteazã, cum e acum noi þineam un fel de sãrbãtori la care le ziceam Gãdiniþii, chiar acum sunt, dar nu se mai þin ºi sunt niºte sfinþi. Cu ocazia acestor sfinþi nu lucrãm nimic, vin lupii, urºii, vin la oi, era ceva sfînt treaba asta la noi”, mai istoriseºte femeia.

Cu tristeþe recunosc momîrlanii din Valea Jiului ca aceste obiceiuri au rãmas doar o amintire frumoasã.

Tinerii din zilele noastre nu mai vor sã se întoarcã la rãdãcinile strãmoºtilor lor. ”Acum nu mai pãstreazã obiceiurile, copiii noºtri se duc la discotecã, prea puþin se mai pãstreazã obiceiurile, nunþile sunt mai

ºi în perioada postului”, a mai precizat sursa citatã.

Laptele de soia este un produs la care apelãm frecvent în post, însã folosit o perioadã îndelungatã nu ne aduce un beneficiu real, cel puþin din douã motive: lipsa totalã a calciului ºi conþinutul bogat în fitoestrogeni care, deºi au acþiune anticancerigenã, sunt ºi responsabili de acumularea ºi depozitarea grãsimilor mai degrabã decît de mobilizarea lor.

Monika BACIU

preþioase pentru tineri.

Mai de mult se fãceau chilcuri, fãceam revelionul pe la pãduri, pe la colibi, acum ºi nouã ne trebuie televizor, cine era cã acum. La revelion ne adunãm toþi de pe toate coclaurile, aveam acolo o masã ºi fãceau verjãlatu, puneau toate minunile, puneau ghiem, puneau cãbune, pîine, sare îi zicea floacã, fiecare trebuia sã se întoarcã cu spatele sã nu vadã ºi unul schimba toate canile ºi apãi dacã cîte unul ridica ghemul, floacã sau pieptenul era rîs mare ca ãla aºa era gagiciul, pînã la miezul nopþii fãceam. Apoi mai era ºi de bãut ºi jucam aºa era pe timpurile noastre”, mai precizeazã doamna Rozalia.

Sezonul ºezãtorilor începea dupã Lãsatul Secului de Crãciun. ªezãtorile erau întîlniri comunitare cu caracter lucrativ dar ºi distractiv. ªezãtorile puteau fi organizate ad-hoc, în zilele lucrãtoare, la una sau mai multe case, ºi erau de mai multe feluri. Ele puteau sã aibã un caracter de întrajutorare, cînd mai multe femei sau tinere participau la torsul cînepii sau a lînii unei gospodine, lucru care se repeta la casa fiecãrei participante sau puteau sã fie întîlniri în cadrul cãrora fiecare participantã îºi torcea propriul material. ªezãtorile aveau loc în serile tuturor zilelor lucrãtoare, locul de desfãºurare fiind anunþat din timp.

Gospodina în casa cãreia avea loc întrunirea se pregãtea

cu bãutura ºi mîncare ºi anunþa flãcãii, în cazul în care aceºtia nu se informau singuri de mersul ºezãtorilor.

Casa era dereticata ºi se pregãteau mai multe laviþe sau scaune necesare torcãtoarelor.

Odatã cu lãsarea întunericului, femeile porneau cu furcã de tors cãtre casa în care avea loc ºezãtoarea. În cazul în care ºezãtoarea avea drept scop întrajutorarea, dupã sosirea tuturor învitatelor, acestora li se distribuia în mod egal cantitatea pe care o aveau de tors în acea noapte. Cînd ºezãtoarea era doar un simplu prilej de întrunire comunitarã, fiecare îºi aducea de acasã ceea ce avea de tors. ªezãtorile se organizau nu numai pentru torsul fibrelor textile ci ºi pentru scãrmãnatul lînii, scãrmãnatul penelor etc. Niciodatã în ºezãtori nu se coseau cãmãºi, aceastã operaþie fãcîndu-se în mod individual de cãtre fiecare gospodinã sau tînãra fatã, în casa proprie.

Dupã ce participantele îºi primeau "porþia", pentru crearea unei atmosfere plãcute, ele erau servite cu un pãhãrel de þuicã îndulcitã, de obicei, cu miere de albine. ªezãtoarea odatã începutã, participantele fãceau schimb de informaþii referitoare la viaþa cotidianã din sat ºi comentau evenimentele cele mai importante petrecute în propria comunitate sau în localitãþile învecinate.

Monika BACIU

8 Actualitate

T

recerea anilor îºi pune amprenta asupra momârlanilor din Valea Jiului.

Aceºtia sunt cunoscuþi pentru tradiþiile lor care au dãinuit peste ani ºi ani. Sute de ani s-au pãstrat obiceiurile strãbune, însã negura timpurilor face ca doar momârlanii în vârstã sã mai cunoascã obiceiurile specifice lor. De la intrarea în postul Crãciunului ºi pînã dupã anul nou, odinioarã momârlanii þineau cu sfinþenie aceste obiceiuri.

Astãzi, în zilele noastre, aceste tradiþii au rãmas doar o amintire pe care o deapãnã bãtrînii cãtunelor din Valea Jiului. Tanti Rozalia Gãlãþan are 75 de ani ºi povesteºte despre obieciurile de altãdatã cã ºi cum acestea ar fi avut loc ieri. ”Cînd se prindea psotul bãtrînii noºtri, cum ne învãþau ºi pe noi puneam toate vasele, cã nu aveam atîtea dubluri ca sã avem ºi de dulce ºi de post, la spãlam foarte bine cu leºie ºi pe urma fãceam mîncare aºa

Momârlanii îºi pierd identitatea

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 15 Noiembrie 2013

Tradiþii momârlãneºti în postul Crãciunului

cum se fãcea lºa noi cu fasole, cu cartofi, cu varzã cãlitã, nu cum e acum ºi porcul care îl tãiam Crãciun ajungea pînã la anul. Noi nu cumpãrãm carne, aºa era pe timpurile noastre. Posteam pînã la Crãciun ºi apoi venea postul Paºtelui ºi

posteam ºi acum vinerea ºi miercurea tot timpul”, spune tanti Rozalia Gãlãþan, momârlancã de pe Sãlãtruc.

Momîrlanii erau uniþi, se adunau toþi de pe toate dealurile ºi petre-

C

ceau de dimineaþa pînã seara. tanti Rozalia îºi aduce aminte cum arata Petroºaniul odinioarã, cînd era fecioarã. ”Plecãm de aici la vale, ne duceam pe toate dealurile ºi ne duceam în oraº. Nu era

oraºul ca acum, era în centrul vechi un platou mare ºi acolo se adunã toatã lumea, era un fel de tîrg, un fel de piaþã, erau puse toate bucatele pe jos ºi pe seara oamenii se trãgeau cu ele, cine cumpãrã cumpãra ºi cine nu se adunau de acolo. Noi rãmîneam acolo, ne petreceam, era de bãut ºi jucam ºi era mai încoace un bufet, era crama, pe acolo ne aduman ºi alergam dintr-un loc în altul ca unde îi mai fain, unde ne place.

Bãgãm cîteva jocuri, apoi ne duceam la alt bufet aºa era cînd am fost noi tineri”, ne mai povesteºte tanti Rozalia.

Jocurile ºi distracþiile momîrlanilor era pe cît de simple pe atît de amuzante în acele vremuri apuse de mult. ”Clãcile se fãceau între posturi, dupã sãrbãtori. Atunci toate femeile puneau cînepa, acum cînepa este drog, se punea cînepa cu

holde întregi, pe urmã s-a recoltat, pe urmã s-a luat ºi se fãcea niºte snopi ºi o boga în topila, un fel de apã, într-o movilã de apã sã stea acolo ºi pe urmã se scotea, se punea la uscat ºi se zicea cã se melita ºi cu scînduri ºi pe o parte ºi pe cealaltã se toca ºi o meliþã ºi apoi o desfãcea ºi fãcea fuior ºi cînepa ºi pe urmã da foiarele la fiecare a sã facã cîte o clacã. Fuioiul fiecare îl

torcea, fãcea cîte un ghem ºi pe urmã cînd erau gata, veneau toate femeile cu fuiorul tors ºi apoi se lãsau petreceri, jocuri. Noi atunci, aveam pînze ºi izmene de cînepã”, ne mai spune bãtrînicã.

Momîrlanii mai aveau ºi alte obiceiuri.

Pe timpuri, cu douã zile înainte de lãsarea postului nu lucrau nimic, de teama cã fiarele pãdurii sã nu le atace animalele din ograda.

Soia în exces dãuneazã organismului!

reºtinii ortodcºi intrã de astãzi în postul Crãciunului care se întinde pe o perioadã de 40 de zile.

Medicii atrag atenþia diabeticilor, cardiacilor, dar ºi persoanelor care suferã de anumite afecþiuni sã respecte tratamentul medicamentos indicat de medici. ”În primul rând þinând cont cã începe postul sãrbãtorilor de iarnã trebuie sã fim pregãtiþi sufleteºte. Postul trebuie þinut de cãtre toatã lumea dar existã ºi mici excepþii la anumite persoane care prezintã afecþiuni cardiace,

afecþiuni pulmonare, afecþiuni ale bolilor de nutriþie. Este foarte bine cã aceºtia sã îºi ia tratamentul pe care îl au. Consider cã pãcatul este mai mare asupra ceea ce facem decât ceea ce mâncãm.

Este tendinþa pacienþilor cã în ziua în care þin post sã nu îºi ia medicaþia. Pentru un pacient cardiac sau cu boli pulmonare, acet lucru

este o crimã pentru cã boala se agraveazã ºi ajung la noi în serviciul de urgenþã decompensaþi, necesitând internãri sau modificarea dozelor de medicaþie pe care o au.

Diabeticii trebuie sã-ºi ia tratamentul pentru cã fãrã tratament glicemiile se modificã, fiind o boalã perfidã ulterior are consecinþe nocive. Cei care sunt car-

diaci au tendinþa ca sã nu-ºi ia medicaþia þinând post, acuzând acele dureri epigastrice, tendinþa de a nu-ºi lua medicaþia pentru cã îi doare stomacul dacã nu mãnâncã”, a declarat Liliana Dumitru, medic de gardã UPU-SMURD Petroºani. În aceastã perioadã magazinele abundã de produse alimentare pe bazã de soia. Medicii spun cã organismul poate reacþiona diferit la aceste produse. ”Pentru unii sunt bune iar pentru alþii nu, sunt persoane care le folosesc iar altele care nu folosesc aceste produse. Pentru persoanele care sunt sãnãtoase ºi care nu au afecþiuni asociate pot sã le consume însã pentru cele care au probleme de sãnãtate eu consider cã trebuie sã-ºi ia tratamentul pe care îl au

”Nu se toarce de la Crãciun pînã la Boboteazã, cum e acum noi þineam un fel de sãrbãtori la care le ziceam Gãdiniþii, chiar acum sunt, dar nu se mai þin ºi sunt niºte sfinþi. Cu ocazia acestor sfinþi nu lucrãm nimic, vin lupii, urºii, vin la oi, era ceva sfînt treaba asta la noi”, mai istoriseºte femeia.

Cu tristeþe recunosc momîrlanii din Valea Jiului ca aceste obiceiuri au rãmas doar o amintire frumoasã.

Tinerii din zilele noastre nu mai vor sã se întoarcã la rãdãcinile strãmoºtilor lor. ”Acum nu mai pãstreazã obiceiurile, copiii noºtri se duc la discotecã, prea puþin se mai pãstreazã obiceiurile, nunþile sunt mai

ºi în perioada postului”, a mai precizat sursa citatã.

Laptele de soia este un produs la care apelãm frecvent în post, însã folosit o perioadã îndelungatã nu ne aduce un beneficiu real, cel puþin din douã motive: lipsa totalã a calciului ºi conþinutul bogat în fitoestrogeni care, deºi au acþiune anticancerigenã, sunt ºi responsabili de acumularea ºi depozitarea grãsimilor mai degrabã decît de mobilizarea lor.

Monika BACIU

preþioase pentru tineri.

Mai de mult se fãceau chilcuri, fãceam revelionul pe la pãduri, pe la colibi, acum ºi nouã ne trebuie televizor, cine era cã acum. La revelion ne adunãm toþi de pe toate coclaurile, aveam acolo o masã ºi fãceau verjãlatu, puneau toate minunile, puneau ghiem, puneau cãbune, pîine, sare îi zicea floacã, fiecare trebuia sã se întoarcã cu spatele sã nu vadã ºi unul schimba toate canile ºi apãi dacã cîte unul ridica ghemul, floacã sau pieptenul era rîs mare ca ãla aºa era gagiciul, pînã la miezul nopþii fãceam. Apoi mai era ºi de bãut ºi jucam aºa era pe timpurile noastre”, mai precizeazã doamna Rozalia.

Sezonul ºezãtorilor începea dupã Lãsatul Secului de Crãciun. ªezãtorile erau întîlniri comunitare cu caracter lucrativ dar ºi distractiv. ªezãtorile puteau fi organizate ad-hoc, în zilele lucrãtoare, la una sau mai multe case, ºi erau de mai multe feluri. Ele puteau sã aibã un caracter de întrajutorare, cînd mai multe femei sau tinere participau la torsul cînepii sau a lînii unei gospodine, lucru care se repeta la casa fiecãrei participante sau puteau sã fie întîlniri în cadrul cãrora fiecare participantã îºi torcea propriul material. ªezãtorile aveau loc în serile tuturor zilelor lucrãtoare, locul de desfãºurare fiind anunþat din timp.

Gospodina în casa cãreia avea loc întrunirea se pregãtea

cu bãutura ºi mîncare ºi anunþa flãcãii, în cazul în care aceºtia nu se informau singuri de mersul ºezãtorilor.

Casa era dereticata ºi se pregãteau mai multe laviþe sau scaune necesare torcãtoarelor.

Odatã cu lãsarea întunericului, femeile porneau cu furcã de tors cãtre casa în care avea loc ºezãtoarea. În cazul în care ºezãtoarea avea drept scop întrajutorarea, dupã sosirea tuturor învitatelor, acestora li se distribuia în mod egal cantitatea pe care o aveau de tors în acea noapte. Cînd ºezãtoarea era doar un simplu prilej de întrunire comunitarã, fiecare îºi aducea de acasã ceea ce avea de tors. ªezãtorile se organizau nu numai pentru torsul fibrelor textile ci ºi pentru scãrmãnatul lînii, scãrmãnatul penelor etc. Niciodatã în ºezãtori nu se coseau cãmãºi, aceastã operaþie fãcîndu-se în mod individual de cãtre fiecare gospodinã sau tînãra fatã, în casa proprie.

Dupã ce participantele îºi primeau "porþia", pentru crearea unei atmosfere plãcute, ele erau servite cu un pãhãrel de þuicã îndulcitã, de obicei, cu miere de albine. ªezãtoarea odatã începutã, participantele fãceau schimb de informaþii referitoare la viaþa cotidianã din sat ºi comentau evenimentele cele mai importante petrecute în propria comunitate sau în localitãþile învecinate.

Monika BACIU

10 Politic

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 15 Noiembrie 2013

Primul an din mandatul de patru (II)

ªapte deputaþi care au promis în faþa alegãtorilor ªapte deputaþi numãrã judeþul Hunedoara, toþi aleºi de cetãþenii cu drept de vot. Deputaþii se împart în douã categorii. Cei care au avut o activitate parlamentarã destul de bogatã în primul an ºi cei care au ”ºomat”.

D

eputatul, preºedinte al socialdemocraþilor hunedoreni Laurenþiu Nistor a fost ales de cetãþenii din colegiul cu numãrul 1. Acesta deþine ºi funcþia de preºedinte al socialdemocraþilor din judeþul Hunedoara.

Deputatul a avut în acest prim an o activitate parlamentarã aproape zero. Lui Nistor i-a plãcut sã se audã vorbind de la tribuna Parlamentului de fix 29 de ori ºi are la activ 26 de declaraþii politice. Parlamentarul a avut ºi douã întrebãri de adresat miniºtrilor din cabinetul Ponta.

Este vorba de o interpelare adresatã ministrului pentru dialog

social, Doina Panã ºi are ca obiect ”Rolul Consiliului Naþional Tripartit pentru Diagog Social în dialogul social tripartit ºi sã exemplificaþi implicarea CNT- DS pe parcursul guvernãrii”.

Deputatul l-a mai interpelat ºi pe ministrul transporturilor, Ramona Mãnescu cu privire la ”efectele negative ale preluãrii

unitãþilor sanitare publice din fosta reþea sanitarã a Ministerului Transporturilor care au în derulare proiecte cu fonduri europene”.

Tare activitatea parlamentarului, nu?

C

ampioanã la luãri de cuvânt Deputatul PSD, Natalia Intotero, este campion la luãrile de cuvânt. Aceasta a luat cuvântul de 30 de ori în acest an care s-a scurs de la alegeri.

Deputatul are 24 de declaraþii politice ºi 13 iniþiative legislative printre care „Propunere legislativã privind reglementarea activitãþii de voluntariat în România” sau ” Propunere legislativã privind vânzarea spaþiilor proprietate privatã a statului, aflate în

administrarea consiliilor judeþene sau a consiliilor locale, închiriate asociaþiilor sau fundaþiilor”.

Intotero a interpelat mai mulþi miniºtri în primul an de mandat de parlamentar.

Aceasta l-a interpelat pe ministrul Turismului vizavi de strategia de dezvoltare a stþiunilor balneoclimaterice ºi

strategia Ministerului în direcþia dezvoltãrii ecoturismului, bioturismului ºi agroturismului.

Totodatã, deputatul este interesat de suspendarea curselor aeriene de pe aeroportul din Sibiu, la aceastã întrebare Ramona Mãnescu, ministrul Transporturilor fiind cea care va trebui sã ofere un rãspuns.

P

robleme de minerit ºi turism Deputatul PSD din colegiul de Vest Valea Jiului, Cristian Resmeriþã, a ridicat în primul an din cel de-al doilea mandat de parlamentar mai multe probleme specifice Vãii Jiului. Resmeriþã, alãturi de Monica Iacob Ridzi sunt de altfel singurii aleºi din Valea Jiului care s-au luptat,

aºa cum au putut, pentru minerii din zonã.

Acesta a adresat 12 interpelãri miniºtrilor din Guvern. Printre cele mai importante probleme ridicate de Resmeriþã se numãrã strategia ministerului de resort privind Complexul Energetic Hunedoara, necesitatea de alocãri pentru conti-

nuarea lucrãrilor la staþiunea montanã Straja ºi necesitatea alocãrii de fonduri pentru naveta elevilor.

Deputatul din Valea Jiului este semnatarul a 13 iniþiative legislative printre care ” Propunere legislativã pentru modificarea ºi completarea articolului 5 din Legea nr.35/2007 privind creºterea siguranþei în unitãþile de învaþamânt” sau ” Propunere legislativã privind revizuirea Constituþiei României”. Resmeriþã are consemnate trei declaraþii politice ºi

5 luãri de cuvânt.

D

eputat cu atenþie spre Valea Jiului Monica Iacob Ridzi este cel de-al doilea deputat din Valea Jiului. Monica Iacob Ridzi cunoaºte foarte bine problemele cu care se

confruntã locuitorii din Valea Jiului.

Aceasta a ridicat aceste probleme miniºtrilor din cabinetul Ponta. Situaþia Complexului Energetic Hunedoara, a minelor neviabile, problemele pensionarilor sau continuarea unor lucrãri de investiþii sunt doar câteva din cele 25 de interpelãri semate de Monica Iacob Ridzi.

Deputatul PP-DD a mai iniþiat trei moþiuni cu privire la ”CFR Marfã - Cronica unei alte privatizãri eºuate”, ”Scãpaþi mineritul din Valea Jiului de norocul rau al conducerii bicefale Vosganian - Niþã”

ºi ”Politica antieuropeanã sau "cum poate trãi USL fãrã Schengen".

De precizat este cã toate cele trei moþiuni au fost respinse.

Monica Iacob Ridzi mai propune 23 de iniþiative legislative.

Spre exemplu aceasta doreºte. ”Propunere

legislativã privind programul "Masa la ªcoalã" pentru elevii din învãþãmîntul obligatoriu de stat ºi privat, primar ºi gimnazial”, ” Propunere legislativã privind acordarea cãtre preºcolarii ºi elevii din învãþãmântul obligatoriu primar ºi gimnazial, de stat ºi privat, a unui supliment alimentar sub formã de pachete alimentare sau o masã caldã” sau Propunere legislativã privind acordarea de ajutor financiar pentru nou nãscuþi”.

Monica Iacob Ridzi are consemnate 9 declaraþii politice ºi 12 luãri de cuvânt.

CASA DE CULTURà “ION DULÃMIÞÔ PETROªANI OFERà SPAÞII DE ÎNCHIRIAT LA PREÞURI EXTREM DE ATRACTIVE

Relaþii la nr. 0722.448.428

Politic 11

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 15 Noiembrie 2013

M

ircia, o singurã problemã....

Mircia Muntean, fostul primar al municipiului Deva a avut o singurã problemã de semnalat

propuneri legislative, mai exact 16 la numãr, a luat cuvântul de 10 ori ºi îi sunt consemnate 8 declaraþii politice.

Þ

âmpãu, modest în al doilea mandat

Dan ªova cu privire la pregãtirile pentru sezonul de iarnã ºi a luat cuvântul de trei ori.

C

armen Eleonora Hãrãu, cel mai activ parlamentar hunedorean Carmen Eleonora Hãrãu (PNL) poate fi considerat cel mai activ parlamentar hunedorean. Aflatã la primul mandat aceasta a interpelat mai mulþi miniºtri, având la activ 51 de interpelãri sau întrebãri. Chiar dacã aceasta nu îi reprezintã, în mod deosebit,

miniºtrilor. Bine, Mircia a avut, probabil, mai mult de stat prin faþa magistraþilor, dat fiind problemele sale cu legea. Deputatul din opoziþie s-a adresat ministrului Educaþiei cu privire la procedura de înscriere în clasa pregãtitoare. Mircia a semnat ºase moþiuni printre care ”Guvernul Ponta - fabricã de ºomeri”, ”Salvaþi metroul bucureºtean” sau ” COMPANIILE DE STAT ÎN GUVERNAREA USL: MANAGEMENT PRIVAT SAU CUMETRIE DE PARTID?”.

Mircia Muntean a semnat mai multe

Bogdan Þâmpãu se aflã la cel de-al doilea mandat în parlamentul României. În primul an scurs de la alegerile parlamentare acesta a semnat 16 iniþiative legislative, a adresat o întrebare ministrului

pe locuitorii din Valea Jiului a fost preocupatã de soarta Complexului Energetic Hunedoara.

Deputatul se mai aratã îngrijorat de soarta siderurgiºtilor ºi a energeticienilor sau de siguranþa elevilor.

Deputatul a avut nedumeriri legate ºi de strategia ministerelor de resort vizavi de golirea lacului Cinciº sau probleme legate de soarta copiilor ai cãrã pãrinþi sunt plecaþi în

strãinãtate. Deputatul hunedorean este iniþiatorul a 17 propuneri legislative printre care ” aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr.82 din 25.10.2006 pentru recunoºterea meritelor personalului armatei partivipant la acþiuni militare ºi acordarea unor drepturi acestuia ºi urmaºilor celui decedat”, ”Propunere legislativã privind declararea zilei de 11 octombrie - Ziua ªcolii

Ardelene. Deputatul a luat cuvântul de 33 ori ºi are consemnate 23 de declaraþii politice.

Primul an din mandatul parlamentarilor aproape s-a scurs. Toþi au promis în campania electoralã cã îi vor susþine pe alegãtori, însã nu toþi s-au þinut de cuvânt, pânã acum.

Mai sunt câþiva ani când vor veni din nou în faþa alegãtorilor pentru a le cere votul de încredere.

Monika BACIU

PMP inaugureazã douã sedii

T

eodor Baconschi, Daniel Funeriu ºi Cristian Petrescu vin azi în Valea Jiului.Vizita oficialilor are ca scop inaugurarea a douã dintre sediile Partidului Miºcarea Popularã.

Petrila este situat în localitatea Petrila , pe strada Minei, bloc 33 parter, iar sediul Organizaþiei Locale PMP Petroºani este situat în localitatea Petroºani, pe strada 1 Decembrie 1918, nr.90, etaj 2.

La eveniment vor participa din partea Comitetului De Iniþiativã Naþionalã a PMP: Teodor Baconschi ºi Cristian Petrescu, iar din partea Fundaþiei Miºcarea Popularã va participa Daniel Funeriu.

Diana MITRACHE

Astfel,potrivit unui comunicat remis presei de reprezentanþii judeþeni ai PMP, la ora 12.00 la sediul Organizaþiei Locale Petrila ºi la ora 12.45 la sediul Organizaþiei Locale Petrosani, au loc ceremoniile de inaugurarea a sediilor de partid.

Cei interesaþi pot afla cã sediul Organizaþiei Locale PMP

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

12 Actualitate

A

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 15 Noiembrie 2013

stãzi, ora 13,00, la sediul CEH Sucursala Divizia Minierã, din Petroºani, are loc a doua ediþie a proiectului ”Respectând Creaþia, respecþi Creatorul”, proiect câºtigat de Asociaþia Petro Aqua, la care participã toate ºcolile din municipiu, în afarã de una care a refuzat colaborarea.

Tinerii Creatorului, în concurs pentru artã ºi pentru Consiliul Creºtin al Copiilor

Aceastã ediþie gãzduieºte un concurs de creaþie dotat cu premii, dar ºi atragerea elevilor în Consiliul Creºtin al Copiilor. La finalul proiectului, tinerii vor fi premiaþi în zi de sãrbãtoare - Sf. Varvara ºi vor face o excursie organizatã la Schitul Straja Lupeni. Ideea, astfel valorificatã, a aparþinut preotului Gabriel Pârlea, membru al Asociaþiei.

acesteia de manifestare în spirit ºi simþire.

Petro Aqua este câºtigãtoarea proiectului „RESPECTÂND CREAÞIA, RESPECÞI CREATORUL ” proiect finanþat de Consiliul Local al Municipiului Petroºani,

Asociaþia de Ecologie Petro Aqua Petroºani ne-a obiºnuit cu acþiuni impresionante care scot la luminã valoarea acestor locuri ºi a oamenilor ei, acþiuni care atrag pentru cã sunt organizate altfel, cu simþire ºi clasã, cu dragoste ºi responsabilitate. Un loc important în activitatea Asociaþiei îl ocupã copiii, care în viziunea membrilor Petro Aqua sunt diamante care trebuie atent ºlefuite, educate în armonie cu tot ce înseamnã marea Creaþie ºi mecanismul

proiect în care sunt implicate toate ºcolile din localitate, cu profesori extrem de inimoºi, în afarã de una care a refuzat colaborarea... În acest proiect s-a implicat activ, pãrintele Gabriel Pârlea, care este ºi membru al Asociaþiei Petro Aqua, ºi cãruia îi aparþine ideea care stã la baza acestui proiect. ”Proiectul se doreºte a fi continuarea proiectului început

în anul 2010 ºi îºi propune abordarea problemelor ecologice dintr-o perspectivã creºtinã implicând generaþia tânãrã. În principal, va fi promovat un concept nou de viaþã într-un mediu curat sensibi-

lizând conºtiinþa civicã a celor implicaþi prin forme cultural religioase.

Folosind experienþa Asociaþiei în educarea ºi formarea tinerei generaþii ne propunem atragerea copiilor într-un numãr cât mai mare, în Consiliul Creºtin al Copiilor ºi organizarea de diferite activitãþi menite sã rãspundã temei proiectului.

Obiectivul general al proiectului este formarea comportamentului ecologic adecvat în concordanþã cu perceptele creºtine.

O

sunt:

biectivele specifice

- lãrgirea sferei cunoºtinþelor cu privire la lume ºi creaþia lui Dumnezeu

- cultivarea capacitãþii de corelare a cunoºtinþelor religioase cu valorile ecologice - formarea unei conºtiinþe ecologice pe baze creºtine Proiectul constã în organizarea unui seminar în data de 15 noiembrie 2013, orele 13, la sediul CEH Sucursala Divizia Minierã ºi lansarea unui concurs, la care sã participe elevi din clasele V-VIII de la ºcolile generale din Petroºani. Concursul constã în formarea de echipe de câte 2 elevi, unul dintre elevi va realiza un desen/pic-

participante la concurs. Tot cu aceastã ocazie va fi fãcutã cunoscutã valoarea premiilor.

Perioada de elaborare a lucrãrilor este 15-29 noiembrie 2013. În data de 29 noiembrie, ora 14.00, vor fi predate lucrãrile care vor fi afiºate în holul CEH Sucursala Divizia Minierã.

Festivitatea de premiere va avea loc, într-un cadru festiv, în data de 4 decembrie 2013 de ziua Sf. Varvara.

Dupã premiere toþi

copii participanþi la concurs vor pleca într-o excursie organizatã pentru vizitarea Schitului de la Straja.

Lucrãrile premiate -

desen/picturã, eseu/poezie - vor fi cuprinse într –o broºurã care va fi distribuitã copiilor participanþi .

Prin acest proiect s-a dorit implicarea tuturor ºcolilor din Petroºani. Facem precizarea cã organizarea se face prin muncã de voluntariat, iar 10% din cheltuieli sunt suportate de Asociatia Petro Aqua”- spune Daniela Onofre, membru cu vechi state la Petro Aqua, cu experienþã în ecologie.

Nucleul organizatoric, format din preºedintele Petro Aqua, Imre Szuhanek, ºi energicele ºi mult

implicatele membre ale asociaþiei – Daniela Onofre, Alina Lorintz ºi Nicoleta Boºoi – ne-au vorbit îndelung despre bucuria trãitã de copii la premiere dupã emoþiile competiþiei, cuvintele de apreciere care îi face de-a dreptul fericiþi, la fel ºi ideea cã aparþin unei colectivitãþi în care activeazã sub aceastã formã. Toate acestea meritã efortul ºi chiar mai mult...

Ileana FIRÞULESCU

turã cu tema propusã, iar celãlalt va compune un eseu/ poezie care trebuie sã descrie mesajul exprimat în desen/picturã. În cadrul seminarului vor fi distribuite mape pentru fiecare echipã selectatã, mape care vor conþine rechizite specifice pentru realizarea lucrãrilor

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 15 Noiembrie 2013

Gara din Petroºani rãmâne o ruinã acoperitã cu plasã

C

osmetizatã pe ici – pe acolo cu ocazia vizitei în Petroºani a unor oficiali CFR ce au însoþit trenul de epocã Moldoviþa ºi acoperitã parþial cu o plasã pentru a nu se vedea dimensiunile dezastrului, Gara din Petroºani rãmâne tot în suferinþã. În ciuda promisiuunilor, nu s-au gãsit fonduri pentru reabilitarea fostei bijuterii arhitectonice.

Carmen COSMAN Oficialii din primãria Petroºani nu mai au nicio veste despre posibilitatea reabilitãrii Staþiei CFR Petroºani, care a ajuns dintr-o bijuterie arhitectonicã aproape o ruinã. Ministerul Transporturilor anunþa la începutul acestui an cã, deocamdatã, nu are bani pentru Gara Petroºani, iar de atunci peste proiect s-a aºternut praful. “Din pãcate, nu existã informaþii referitoare la posibilitatea modernizãrii Gãrii în perioada urmãtoare”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtor d cuvânt al Primãriei Municipiului

Petroºani.

Nu au trecut doi ani de când oficialii CFR dãdeau speranþe în privinþa reabilitãrii Gãrii din Petroºani ºi spuneau cã imobilul este privit ca o prioritate ºi, ca atare, este prins într-un program de reabilitare. Un program care nu a mai

fost pus în practicã, asta deºi refacerea Staþiei CFR Petroºani a fost cerutã, în repetate rânduri, de administraþia publicã localã. Imobilul se aflã, de peste 10 ani, într-o stare avansatã de degradare, iar o intenþie de reabilitare a existat, dar nu s-a

finalizat. A fost fãcutã o infuzie serioasã de bani în dotarea clãdirii aflate în ruinã, cu geamuri ºi uºi de tip termopan, dar nu s-au mai gãsit fonduri ºi pentru finalizarea investiþiei. În cele din urmã, CFR Cãlãtori a decis sã renunþe la a mai funcþiona în clãdirea fostei staþii. Potrivit ultimelor informaþii în acest sens, care dateazã de la începutul anului, proiectul

ar fi fost amânat pe motiv cã este mai costisitor decât se credea iniþial, iar acum fondurile nu mai existã deloc. “CNCF CFR SA vã face eforturi pentru cã linia de cale feratã 116 Filiaºi – Simeria ºi staþiile CF aferente, respectiv Staþia CF Petroºani, sã fie întreþinute ºi exploatate în condiþii de siguranþã, în funcþie de fondurile financiare alocate de al bugetul de stat. În perioada2007 – 2013, prin programul actual POS – T de

reabilitare ºi modernizare linii ºi staþii CF, CFR nu are prevãzute lucrãri de reabilitare ºi modernizare a staþiei CF Petroºani”, a specificat, cât se poate de clar, ministerul Transporturilor, iar de atunci… nimic.

De precizat cã, în anul 2009, Guvernul a atestat zona Parâng - Petroºani drept staþiune turisticã de interes naþional, însã poarta de intrare pe calea feartã nu vorbeºte deloc despre acest statut.

Tomi Coconea intrã în cursa pentru un record mondial

N

o finish line. Tomi Coconea va participa la întrecerea de 7 zile de la Monaco denumitã ”No finish line”. Acesta vrea sã batã un record mondial, ºi anume vrea sã alerge peste 1500 de kilometri.

Maratonul se deruleazã între 16 ºi 24 noiembrie 2013 ºi este o întrecere cu caracter umanitar printre cele mai bine cotate din lume.

Antrenamentul pentru „No finish line!” din Monaco. Tomi spune cã doreºte prin aceastã acþiune sã le însenineze viaþa copiilor din Africa.

Monika BACIU ”Este o competiþie de un ultramaraton pentru un act de caritate pentru copiii din Africa, fiecare kilometru parcurs înseamnã un euro, va fi un numãr foarte mare de participanþi ºi în paralel sunt 50 de alteþi internaþionali care vor sã batã un record de distanþã în acelaºi timp, 7 zile ºi 7 nopþi, anul trecut au fost stabiliþi 1050 de kilometri, targetul meu este sã depãºesc acest numãr de kilometri dacã mã voi simþi bine. Vreau bat recordul,

asta e dorinþa mea, dar în primul rând mã duc sã particip ºi în al doilea rând sã depãºesc recordul respectiv”, a declarat Tomi Coconea.

Competiþia are ºi un scop caritabil. Prin activitatea sportivã, fiecare par-

ticipant va dona la un kilometru parcurs câte un euro pentru copiii din Africa. ”Competiþia este pentru un act de caritate organizat la Monte Carlo, un nou finish-line ºi fiecare kilometru parcurs de fiecare care aleargã înseamã un euro

donat pentru copiii din Africa”, a mai spus Tomi.

Coconea s-a remarcat de fiecare datã la competiþiile la care a participat. Acesta este vicecampion mondial la parapantã. Competiþia ce va avea loc între 16 ºi 24 noiembrie ºi la care participã ultramaratoniºti din toatã lumea. Potrivit datelor oficiale, super-maratonul

“No finish line” adunã anual mii de oameni care vor sã alerge spre a fi de folos semenilor lor. Practic, fiecare kilometru parcurs de oricine se transformã întrun euro donat pentru diverse cauze umanitare.

Mihaela Rãdulescu este cea care i-a propus lui Tomi Coconea sã ia startul la acest ultra-maraton.

14 Program & Horoscop

10:30 37° C (r) 11:20 ANDOnevralgicul de sâmbãtã 11:25 37° C (r) 12:00 România deºteaptã 12:30 Tribuna partidelor parlamentare 13:00 Legenda viºinie (r) 13:30 M.A.I. aproape de tine 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 16:00 Parlamentul României 16:50 Finanþe ºi afaceri 17:25 Legendele palatului: Regele Geunchogo 18:05 Legendele palatului 18:45 Clubul celor care muncesc în România

10:30 Cireaºa de pe tort (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Sport, dietã ºi o vedetã 12:30 Teleshopping 13:00 Dragostea trece prin stomac 13:30 Teleshopping 14:00 Vacanþã ºi terapie (r) 15:00 Focus 15:30 Focus Monden (r) 16:00 Regina cumpãrãturilor 17:00 Fii pe fazã!

18:00 Focus 18 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Soacra mea e o scorpie

7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România, acum 15:00 ªtirile B1 16:00 România acum 17:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 ªtirile B1 21:00 Talk B1

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 15 Noiembrie 2013

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Icomedy 22:30 X Factor (r

10:45 11:00 12:00 13:15 13:30 14:30 15:30 17:00 17:30 18:30 19:15 20:15 21:15

Teleshopping Triunghiul iubirii 2 Profetul Pastila Vouã (r) Mica mireasã (r) Viaþa fermierului (r) Copii contra pãrinþi (r) Specialiºti în sãnãtate Dragoste dulce-amarã ªtiri Naþional TV Mica mireasã Suflete pereche Conspiraþia iataganelor

10:15 Teleshopping 10:45 Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Iubiri vinovate (r) 13:00 Teleshopping 13:30 Îngeri pierduþi (r) 14:30 Triumful dragostei 15:30 Suflet de gheaþã 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Diamantul nopþii 18:30 Maricruz 19:30 Iubiri vinovate 20:30 Iubiri vinovate - În culisele succesului 21:30 Furtuna din adâncuri 22:30 Îþi ordon sã mã iubeºti!

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Daltry Calhoun: tatã fãrã voie (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Benjamin, recrut fãrã voie 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Dansez pentru tine

10:00 12:30 13:15 14:45 15:30 uli 16:45 18:45 19:00 20:00 22:15 23:45

Draga mea prietenã ªtirile Kanal D Te vreau lângã mine Teleshopping Inima nu respectã regTeo Show ªtirea zilei ªtirile Kanal D Roata norocului Pe banii pãrinþilor Faci faþã, faci bani

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Special 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Digi Sport Special 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal Club 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal Club 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal European 16:00 Fotbal European 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special 21:45 Fotbal: Ucraina Franþa 22:30 Digi Sport Special 22:45 Fotbal: Ucraina Franþa 23:30 Digi Sport Special

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

21 martie *** 20 aprilie Aveþi reuºite pe plan profesional, dar cu preþul unor ore de muncã suplimentare. Atenþie la un coleg de serviciu! Invidios pe succesul dumneavoastrã, încearcã sã vã atragã într-o ceartã.

Partenerul de viaþã este nemulþumit cã trebuie sã lucraþi.

21 aprile *** 21 mai S-ar putea sã aveþi discuþii dure cu o femeie, din cauza unor probleme de naturã financiarã.

Se pare cã persoana respectivã întârzie sã-ºi achite o datorie. În partea a doua a zilei sunteþi predispus la probleme de sãnãtate sau chiar la accidente.

22

22

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Dacã plecaþi într-o cãlãtorie, fiþi prudent ºi nu vã grãbiþi! Existã riscul sã fiþi implicat într-un accident de circulaþie. Ar fi bine sã evitaþi întâlnirile de afaceri, pentru cã nu dispuneþi de putere de convingere ºi riscaþi sã încheiaþi tranzacþii dezavantajoase.

Dimineaþa, un grup de prieteni vã invitã într-o excursie. Dacã acceptaþi invitaþia, s-ar putea ca relaþiile parteneriale sã se tensioneze ºi chiar sã aveþi o discuþie aprinsã.

23 iulie *** 22 august

23 august *** 22 septembrie

Dimineaþa aveþi ºansa sã câºtigaþi o sumã mare bani, probabil dintro moºtenire. Amânaþi întâlnirile de afaceri, pentru cã astãzi sunteþi uºor instabil din punct de vedere emoþional. S-ar putea sã aveþi dificultãþi de concentrare.

Aveþi ocazia sã faceþi schimbãri importante în viaþa dumneavoastrã, mai ales pe plan sentimental. Sunt favorizate întâlnirile cu persoane importante, relaþiile de prietenie ºi de parteneriat. Þineþi cont de intuiþie, dar ºi de ideile partenerului de viaþã!

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Parcurgeþi o perioadã favorabilã pe toate planurile. Aveþi ºanse de reuºitã atât pe plan financiar, cât ºi social. Relaþiile cu partenerul de viaþã sunt armonioase ºi vã bucuraþi de înþelegere în familie.

Dimineaþa, un fost coleg, cu care vã întâlniþi întâmplãtor, vã propune un nou loc de muncã.

Nu vã gândiþi doar la câºtiguri, ci ºi la obligaþii. Consultaþi-vã cu partenerul de viaþã ºi nu luaþi decizii în grabã!

23 noiembrie *** 20 decembrie

*** 20 ianuarie

Intenþionaþi sã terminaþi o lucrare începutã mai demult în casã. O rudã apropiatã vã ajutã cu bani, dar încearcã sã-ºi impunã punctul de vedere. Fiþi diplomat ºi evitaþi o ceartã!

Dimineaþa aveþi ocazia sã cumpãraþi o casã sau sã faceþi un schimb de locuinþã. Întreaga familie este de acord cu iniþiativa dumneavoastrã, mai puþin o persoanã în vârstã.

21 ianuarie *** 20 februarie

S-ar putea sã fiþi puþin descurajat de câte probleme aveþi de rezolvat. Dacã reuºiþi sã vã mobilizaþi, puteþi face schimbãri interesante în casã, pe care partenerul de viaþã le va aprecia. Fiþi atent la cheltuieli!

21 decembrie

21 februarie *** 20 martie Aveþi succes în toate activitãþile legate de cãmin. S-ar putea sã câºtigaþi o importantã sumã de bani, dintr-o afacere. Dupã-amiazã puteþi sã vã faceþi planuri de viitor.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 15 Noiembrie 2013

Românii au tradiþie în tratarea naturalã a sãnãtãþii

E

xpoziþia „Tradiþie ºi Sãnãtate”, care se va desfãºura între 5 ºi 8 decembrie, la Sala Palatului din Bucureºti, va promova, sub mottoul „Omul - purtãtor de tradiþie ºi beneficiar al sãnãtãþii”, domenii precum terapiile naturale, medicina bio-informaþionalã, arhitectura verde sau agricultura organicã, biodinamicã. „Timp de milenii, în tradiþia noastrã s-au pãstrat, conservat ºi perpetuat cunoºtinþe legate de boli ºi modul de tratare al acestora. Zalmoxe însuºi era recunoscut drept doctor al Omului. Sãnãtatea trupului, a minþii ºi a sufletului s-a concretizat în scopul suprem pentru fiecare membru al comunitãþii, iar codurile zalmoxiene erau sacre ºi tainic pãstrate”, afirmã dl Ancu Dincã, fizicianul român care a descoperit armonizatorul biologic. În timpul expoziþiei (traditiesisanatate.ro) vor avea loc prezentãri de nutriþie ºi alimentaþie sãnãtoasã (produse bio, vegan, raw), de cosmetice ºi produse naturale de îngrijire corporalã, sau de sãnãtate prin artã (muzicã popularã, colinde, dansuri populare, meºteºuguri, costume populare) cât ºi concerte sau lansãri de carte. „Tradiþia ºi sãnãtatea sunt douã surse de armonie ºi disciplinã care implicã omul, îi stimuleazã simþurile (inclusiv cele rafinate, subiective, personale, aflate la ori

dincolo de frontierele gândirii/raþiunii), îl redescoperã, îl hrãnesc, îi susþin viaþa. Omul devine astfel sursã de valori, deci purtãtor de tradiþie ºi beneficiar al sãnãtãþii.

Remediile, ca ºi în cazul tradiþiilor, sunt purtãtoare de vibraþii, frecvenþe specifice viului, însã ating zonele greu insondabile ale profunzimii umane”, concluzioneazã dl Ancu Dincã.

S-a constatat cã tradiþia popularã româneascã a conservat ºi perpetuat, de-a lungul mileniilor, numeroase cunoºtinþe privind modul de tratare a diverselor boli sau de menþinere a stãrii de sãnãtate a organismului.

Cel mai cunoscut ritual care îmbinã tradiþia ºi tratarea naturalã a sãnãtãþii este dansul Cãluºarilor, care a fost proclamat de cãtre UNESCO, în anul 2005, „Capodoperã a

VÂNZÃRI Vând teren intravilan, zona Valea Ungurului Vulcan, în suprafaþã de 2600 mp. Acces auto, aproape de DN66, cu utilitãþi. Preþ, 8 euro/mp, negociabil. Contact 0722448428.

Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727150264.

Preþ negociabil.

patrimoniului cultural imaterial al umanitãþii”. „Este o reminiscenþã a culturilor pãgâne, un dans ritualic, strâns legat de Sãrbãtoarea Rusaliilor, explicã dl.

Ancu Dincã. Cãluºul este un ritual de exorcizare (sau de purificare energeticã) ºi are acþiune asupra câmpului subtil al omului, dar ºi asupra corpului fizic.

Lupta, dansul propriuzis, este condusã de vãtaf pentru spectatori,

de cãluºari. Miºcãrile gurii (de fapt, el rosteºte niºte incantaþii, scuipã de trei ori o plantã peste bolnav, de regulã usturoi), sau ale picioarelor, toate acþioneazã asupra domeniului energetic, subtil al omului. În timpul jocului cãluºarii preiau încãrcãtura negativã de la bolnav.

Finalul jocului dovedeºte victoria binelui ºi se desface cercul magic iar astfel bolnavul este redat, din nou, lumii”.

NATALIA ARE NEVOIE DE NOI!

Ar fi vrut sã fie în banca de la ºcoala din Petrila, dar acum e la spital. Natalia e un copil de 11 ani, din Petrila, premiantã, dar care trãieºte o dramã ce o þine imobilizatã într-o capcanã. Copilãria ei depinde de 8.000 de euro, pe care familia sa nu îi are. Totul s-a întâmplat într-o zi fatidicã, atunci când era împreunã cu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferul unui TIR i-a izbit în plin. A stat sãptãmâni în spital, iar acum are nevoie de o protezã, ca sã poatã fi din nou copilul premiant, de care pãrinþii sãi sunt mândri.

Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat: politraumatism cranio-cerebral, dar ºi un traumatism toraco-abdominal. Abia luase premiul I la un concurs denumit “Centura mea de siguranþã” ºi s-a trezit imobilizatã la pat. Tragicul sãu destin ar putea fi remodelat, dacã o ajutãm.

Natalia are nevoie de o protezã ce se fabricã doar în Elveþia ºi în aceste zile e la un spital din Bucureºti, unde aºteaptã ca pãrinþii sãi sã facã imposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!

Nr. Cont 5675710247959 RON01 BANCPOST Titular cont: Bãran Mariana

însã rolul principal este jucat de «mut» (cel care acþioneazã direct asupra bolnavului ºi este singurul care calcã în interiorul cercului). «Mutul» este cel mai puternic din grupul

Vând/închiriez garaj zona Poarta 2 Gerom la stradã. Relaþii la 0734.543.820 Vînd teren ºi casa P+1 în Târgu-Jiu, str. George Coºbuc Nr. 2A, realizatã ºi finisatã în 2000 cu toate utilitãþile: apã, gaze, canalizare, izolaþie termosistem ºi termopane.

Suprafaþã de teren 800 mp.

Anexe: beci suprafaþã de 30 mp, garaj dublu pentru 2 autoturisme.

Preþ negociabil. Telefon: 0727/874 449

Alãturi de aceastã expoziþie se va afla ºi emisiunea „Doctor H”, difuzatã de TVh, o orã dedicatã informaþiilor despre Tradiþie ºi Sãnãtate.

OFER MEDITAÞII la matematicã, orice nivel, pentru pregãtire pentru teze, testãri, examene.

Relaþii la telefon 0254. 513.705 sau 0761.603.160

ÎNCHIRIERI

Ofer spre închiriere apartament cu douã camere mobilat complet, modern, izolat termic, cu încãlzire centralã, aragaz, frigider, situat în Petroºani la 100 metri de piaþã. Chiria la faþa locului.

Telefon: 0722.156.113

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 15 Noiembrie 2013

Turism în 4 din 500 de cabane în Parâng

D

oar 4 cabane din Parâng au autorizaþii sanitare, plãtesc taxe ºi proprietarii lor declarã cã fac turism.

Restul, sunt la negru, neavizate ºi proprietarii lor riscã sã fie executaþi silit.

Diana MITRACHE

Nici 1% dintre proprietarii de construcþii din Parâng nu declarã activitatea de turism. În plus, nici nu plãtesc taxe ºi sunt restanþieri la impozite ºi la taxa de salubritate. Situaþia este alarmantã, iar asta o recunosc ºi responsabilii Serviciului de Impozite ºi Taxe locale, care cautã soluþii sã recupereze debitele. „La ora actualã, avem 3 societãþi comerciale ºi o persoanã fizicã. Aceºtia îºi depun la noi declaraþia pentru taxa hotelierã ºi sunt cu banii achitaþi la zi.

Probabil cã mai existã ºi

alþii, care nu au venit sã îºi declare la noi taxa hotelierã. Vom încerca sã luãm o evidenþã de la Corpul de Control Comercial sã vedem dacã au eliberat autorizaþii de funcþionare ºi pentru alte unitãþi din Parâng. Noi am fãcut un recensãmânt ºi avem 480 de clãdiri, deþinute de persoane fizice ºi juridice, cabane în Rusu ºi Parâng, iar debitul pentru plata impozitelor pe clãdiri se ridicã la peste 472.000 de lei”, spune Ioana Mãrgulescu, ºefa Birou Impozite ºi Taxe Petroºani.

Cei de la Impozite ºi taxe locale cautã acum sã îi

identifice ºi sã le tragã din venituri, sumele neplãtite.

Deja sunt fãcute o parte dintre dosare ºi asta pentru a-i aduce la zi. „Avem serviciul de urmãrire, care depune, în primul rând, poprire pe salariu, pensie, conturi, carduri ºi aºa mai departe.

Sunt deja executaþi foarte mulþi, chiar ºi pentru restanþele din prima parte a acestui an”, a mai adãugat Ioana Mãrgulescu Taxa hotelierã reprezintã 1% din valoarea costului biletului pentru prima noapte de cazare ºi cei care declarã activitatea, trebuie sã o ºi plãteascã. Din

Inedit: Pârtie de snow tubing în Straja

I

nvestitorii în turism din Straja sunt cu pregãtirile pe ultima sutã de metri, aºa încât turiºtii care vor urca la munte sã aibã toate condiþiile pentru un sejur relaxant. În plus, în aceste zile în Straja se amenajeazã, în premireã, o pârtie de snow tubing.

Carmen COSMAN

Partia de snow tubing are o lungime de 200 de metri ºi este situatã în apropiere de pârtia de schi Platoul Soarelui. Pârtia are o instalaþie specialã, care trage un colac - în care se aºeazã turistul - de la baza pârtiei pana în partea superioarã, unde colacul este desprins ºi coboarã cu vitezã la vale pe traseul de tubing. Pârtia de snow tubing a fost prevãzutã ºi cu denivelãr, aºa încât tot traseul sã fie mai palpitant.

Noua pârtie este prevãzutã sã deserveascã pânã la 500 de turiºti pe

orã, iar deocamdatã preþul pentru o singurã urcare este de 3 lei.

Administratorii pârtiei se gândesc însã sã implementeze ºi un sistem pe cartelã, pentru mai multe urcãri, aºa cum se întâmplã la instalaþiile de teleski.

Iar în cazul în care un turist va dori sa urce de mai

multe, preþul scade.

Investiþia pentrzua menajarea acestei pârtii este de 40.000 de euro, iar traseul de snow tubing va putea fi folosita de turiºti în acest sezon.

Snow tubing-ul este forate popular în alte þãri ºi de puþin timp a ajuns ºi în România.

pãcate, însã, mulþi nu-ºi declarã activitatea de turism, pentru cã spun cã nu vin turiºtii. În plus, nici parlamentarii nu încurajeazã turismul

ar fi modificat Legea nr.

571/2003 privind Codul fiscal ºi care viza clãdirile ºi terenurile din zona montanã deþinute de persoanele juridice care presteazã ser-

la munte ºi dupã ce au fost oprite finanþãrile în Parâng, senatorii au respins un proiect de lege ce viza turismul montan. Impozitele pentru motelurile ºi pensiunile de la munte nu au fost reduse la jumãtate. Plenul Senatului a respins recent propunerea legislativã care

vicii turistice pentru o duratã de minimum ºase luni. În prezent, aceastã reducere se aplicã doar clãdirilor ºi terenurilor de pe litoralul Mãrii Negre, iar iniþiatorii ar fi vrut sã fie aplicabilã ºi la Rezervaþia din Delta Dunãrii.