CVJ Nr 494, joi 14 noiembrie

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 494

Cronica Vãii Jiului Joi, 14 Noiembrie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Eroul român de la Petroºani readus în prezent de fiica preferatã

Violatorul din Lupeni îºi aºteaptã pedepasa >>> PAGINA A 3-A

Pensionarii ºi împrumuturile >>> PAGINA A 5-A

Mai mulþi tineri din judeþ au fost descoperiþi ca fiind ºi ºomeri ºi studenþi, lucru ilegal >>> PAGINA A 6-A Iarna poate sã vinã

Staþiunea Straja este pregãtitã pentru sezonul de schi >>> PAGINA A 7-A Primul an din mandatul de patru (I)

Ce au fãcut aleºii hunedorenilor în primul an în Parlament >>> PAGINA A 10-A

Ruine în loc de piaþã >>> PAGINA A 11-A

Liber pe Defileul Jiului >>> PAGINA A 13-A

D

orul de pãrintele pierdut pare a fi mai accentuat atunci când tatãl mai este ºi un erou multiplu decorat de Regele Mihai ºi ulterior de preºedinþi ai þãrii, când fiecare cicatrice de pe trup este o poveste uluitoare, cu vieþi salvate, cu þarã apãratã cu orice preþ, cu drag ºi dragoste de oameni, de familie ºi copii... Fiica preferatã a eroului de la Petroºani, Dumitru Popa, ni-l readuce în prezent pentru a ne reconsidera atitudinea faþã de viaþa ºi pentru a ºti la ce valori ne raportãm. >>> PAGINILE 8-9

Meserii pe cale de dispariþie

Ana Hidan, singura femeie ceasornicar din Valea Jiului

>>> PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Joi, 14 Noiembrie 2013

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?

Vrei sã te dezvolþi?

Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?

Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 66 Haþeg Baru Mare DN 68 Haþeg - Toteºti DN 68 Toteºti Zeicani DN 66 Haþeg - Cãlan DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº Bejan Lupeni pe DN 66A ºi B-dul Nicolae Titulescu.

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.

Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.

Rigips, gresie, faianþã, parchet.

Preþ avantajos.

Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Joi, 14 Noiembrie 2013

P

Liberalii din Petroºani intrã în febra alegerilor

este doar câteva zile, liberalii din Petroºani îºi vor cunoaºte liderii aleºi.

Zilele acestea urmeazã sã se stabileascã ºi componenþa numericã a Biroului Politic al PNL Petroºani.

Alegerile din PNL Petroºani vor fi organizate în data de 22 noiembrie, când se va cunoaºte noul preºedinte ales. Din luna martie, de când fostul preºedinte Alin Simota ºi-a înaintat demisia din funcþie, interimatul a fost asigurat de actualul viceprimar al Petroºaniului, Dorina Niþã, creditatã ºi cu cele mai multe ºanse la ºefia organizaþiei. „Zilele urmãtoare se va stabili structura Biroului, respectiv numãrul de membri ºi câþi vicepreºedinþi vom

L

P

osturi vacante în spitalele hunedorene. Concursul de rezidenþiat se va organiza anul acesta pe data de 17 noiembrie, conform calendarului de examene al Ministerul Sãnãtãþii. Ca ºi în anii trecuþi, concursul se va desfãºura, pentru toate domeniile, în ºase centre universitare din þarã: Bucureºti, Iaºi, Cluj-Napoca, Tîrgu Mureº, Timiºoara ºi Craiova. avea”, a declarat Dorina Niþã. De asemenea, va fi ales ºi un secretar al Organizaþiei Municipale PNL Petroºani, precum ºi

un trezorier.

Candidaturile se pot depune cu 48 de ore înainte de alegeri.

Ultimele alegeri în PNL Petroºani au fost organizate în martie 2011, iar Alin Simota a fost ales preºedinte, fiind ºi singurul candidat. A asigurat, însã, interimatul din 2009, când a mai fost ales în aceastã funcþie, dar alegerile au fost contestate ºi nu s-a mai organizat un alt tur de scrutin.

Car men COSMAN

Violatorul din Lupeni îºi aºteaptã pedepasa

a finele acestei luni, bãrbatul care a violat o tânãrã din Lupeni, sub ameninþarea cuþitului, ºi-ar putea afla pedeapsa.

Recidivistul din municipiul Lupeni, Greblã Ioan Adrian de 34 de ani, riscã sã stea dupã gratii între 3

Aproape 30 de posturi vacante în spitalele hunedorene

ºi 10 ani pentru cã a profitat de naivitatea unei tinere ºi apoi a violat-o.

Bãrbatul este judecat la Petroºani ºi la finele acestei luni ºi-ar putea afla pedeapsa.

Magistraþii din Valea Jiului au stabilit pentru data de 26 noiembrie 2013, un termen de judecatã dupã douã amânãri

consecutive, timp în care pãrþile ºiau putut pregãti apãrarea. Greblã Ioan Adrian este judecat în stare de arest preventiv pentru cã a violat o tânãrã 19 ani care lucra la un bar din Lupeni. În noaptea de 13/14 septembrie a.c., ea a fost acostatã de Greblã, acesta propunându-i sã o conducã spre

casã. Dupã ce au ajuns pe o alee întunecatã, a scos un cuþit ºi a ameninþat-o pe tânãrã. Apoi a forþat-o sã-l urmeze în apartamentul unui prieten, unde, tot sub ameninþarea cuþitului, a obligat-o sã consume bãuturi alcoolice ºi sã-i satisfacã poftele. Individul este cunoscut ca o persoanã violentã, care are în spate un cazier bogat ºi a mai fost condamnat în anul 2009 la închisoare, pentru cã a întreþinut raporturi sexuale cu un minor, iar din cauzã cã mamei copilului i-a fost teamã sã se constituie parte civilã, a scãpat doar cu o condamnare de ºase luni.

Maximilian GÂNJU

La nivelul judeþului Hunedoara sunt vacante în spitale peste 30 de posturi.

pitalul Petroºani, S cele mai multe

posturi vacante

La Spitalul de Urgenþã din Petroºani sunt vacante în total 7 posturi. Astfel câte un post vacant este pentru specializãrile de anestezie ºi terapie intensivã, neonatologie, oncologie medicalã, radiologie ºi imagisticã medicalã ºi reabilitare medicalã.

Douã posturi vacante sunt destinate medicilor cu specilizare medicinã de urgenþã.

De precizat este faptul cã la Spitalul de Urgenþã din Petroºani sunt vacante cele mai multe posturi, pe când la Spitalul Judeþean de Urgenþã Deva este vacant doar un singur post.

P

atru posturi vacante la Lupeni În cadrul Spitalului municipal din Lupeni sunt vacante patru posturi. Este vorba de anestezie ºi terapie intensivã, cardiologie, radiologie ºi imagisticã medicalã, ºi reabilitare medicalã. De precizat este faptul cã la

nivelul Spitalului municipal din Lupeni în decursul anilor au fost aduºi mai mulþi medici rezidenþi de diferite specializãri.

S

pitalul Vulcan, 5 posturi Spitalul municipal din Vulcan are vacante cinci posturi pentru rezidenþi. Aici sunt vacante posturile pe specializãrile de diabet zaharat, nutriþie ºi boli meta-

bolice, medicinã de laborator, medicinã de urgenþã, medicinã internã ºi pediatrie.

Candidaþii care s-au înscris pentru unul din cele aproape 30 de posturi disponibile în judeþul Hunedoara vor susþine examenul la Timiºoara.

35 de medici rezidenþi din judeþul Hunedoara vor susþine în acest an examenul de rezidenþiat.

Monika BACIU

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 14 Noiembrie 2013

Doamna Munþilor Orãºtiei, o nouã “premiantã fãrã premiu”

Î

ncã un om de valoare va fi rãsplãtit în cadrul campaniei „Premianþii fãrã premii” pentru ceea ce a fãcut ºi face pentru România.

Lucreþia Râmbetea a bãtut zilnic drumul cãtre fosta capitalã a Daciei, Sarmizegetusa Regia, pentru a întreþine un vestigiu istoric înscris pe lista patrimoniului mondial UNESCO. Însumat a ocolit planeta pe la ecuator o datã ºi jumãtate. Aveþi ocazia s-o cunoaºteþi, sã-i spuneþi o vorbã caldã ºi sã fiþi parte dintre cei care-i vor mulþumi oficial printr-o diplomã ºi un buchet de flori venind sâmbãtã, la ora 11.00, în faþa statuii lui Decebal din centrul Devei.

A înconjurat pãmântul odatã ºi jumãtate pe la Ecuator. Pe jos! Prin ploaie sau pe arºiþa verii, prin zãpadã, pânã la genunchi sau prin noroaiele munþilor, a

C

Mondial UNESCO. Acum este cazul sã ne înclinãm în faþa acestui om simplu, cu un suflet nobil, care a bãtut cu piciorul peste 60.000 de kilometri, pentru a îngriji Sarmizegetusa Regia. Acum este cazul sã-i arãtãm întregul nostru respect Doamnei Munþilor Orãºtiei, Lucreþia Râmbetea. plecat zilnic de acasã pentru a-ºi face datoria, fãrã sã aºtepte vreo rãsplatã pentru asta.

S-a întâlnit cu toate jivinele pãdurii ºi nu s-a temut de ele. În fiecare zi pleca de acasã ºi batea, cu piciorul 7 kilometri pânã la locul ei de muncã. Acolo cosea iarba, iar unde nu putea o smulgea cu mâna. Curãþa monumentele de muºchi ºi întreg locul de mizeriile lãsate de turiºti. A mãturat toamnã de toamnã frunzele cãzute pe monumente, într-o luptã inegalã cu vântul care le aducea înapoi. În spinare avea totdeauna o straiþã cu pliante ºi insigne pe care le oferea turiºtilor spre cumpãrare, fãcând ºi

marketing pentru cetãþile dacice din munþii Orãºtiei. Seara revenea acasã, tot pe jos ºi tot 7 kilometri, indiferent de vitregiile vremii. De data asta la deal pe la Feþele Albe.

14 kilometri pe zi. 14 kilometri pentru o singurã cauzã. De 17 ani.

Acum se pregãteºte de pensionare ºi vine din când în când acolo.

Toþi cei care, acum, îngrijesc locul ei drag, îi spun, cu respect, ªEFA. Ascultã de ea ºi îi urmeazã sfaturile care totdeauna sunt bune.

Numai ea ºtie cum trebuie curãþat drumul pavat, numai ea ºtie cum trebuie cãrate frunzele adunate. În 16 noiembrie este Ziua Patrimoniului

Despre proiectul „Premianþii fãrã premii” E vremea sã facem ceva.

A trecut sau ar fi trebuit sã apunã perioada lui „sã se facã”.

Dintr-un singur ºi banal motiv pentru cã se face. Societatea a mers înainte pânã acum, poate uneori destul de încet faþã de cum ne-am fi dorit, ºi merge în continuare. Proiectul social „Premianþii fãrã premii” se vrea o modestã rãsplatã din partea societãþii pentru valorile noastre, cele autentice.

Probabil vã întrebaþi cine sunt aceºti premianþi ºi de ce nu au premii. Ei sunt oamenii de lângã noi pe care toþi îi vãd ºi nimeni nu-i "ascultã". Tãcuþi duc România mai departe. Ei sunt oamenii a cãror muncã este de folos tuturor fãrã ca ei sã fie

Final de proiect transnaþional

entrul de Formare Profesionalã din Petroºani se numãrã printre cele 23 de centre din România, care va finaliza un proiect dedicat îmbunãtãþirii activitãþii, dupã modele europene.

Evenimentul va avea loc sãptãmâna viitoare, când va fi verificat ºi impactul.

Timp de 3 ani, Centrul de Formare Profesionalã din Petroºani, alãturi de alte 23 de centre similare, a participat la un proiect transnaþional ce viza îmbunãtãþirea serviciilor oferite.

Proiectul este practic o

Ofertã informativã îmbunãtãþitã pentru centre eficiente, iar parteneri au fost centre din þãri europene ce au înregistrat progrese în acest domeniu. „Sãptãmâna viitoare, în data de 21 noimebrie, vcom avea diseminarea unui proiect foarte mare, proiect al ANOFM Bucureºti, în parteneriat cu

cunoscuþi. Ei sunt cei care ne fac viaþa mai frumoasã prin munca lor. Artiºti, inventatori, meºteºugari ºi alþii care ne aratã cã frumosul ºi utilul sunt aici, lângã noi. Nu vor premii, nu au primit, nu ºtiu cã munca lor e preþuitã de ceilalþi ºi de aceea trebuie sã le spunem asta.

Astfel, proiectul vã invitã sã ieºim în stradã, de data asta nu pentru a protesta, ci pentru a mulþumii necunoscuþilor care, prin munca lor, prin ceea ce fac, prin preocupãrile lor, ne dau motive de mândrie. Propunerea este ca în fiecare sâmbãtã sã ne vedem în centrul Devei, la statuia ecvestrã a lui Decebal. Vom invita de fiecare datã un om valoros, care prin munca lui, strãdaniile lui, face ca România sã existe.

Vom merge acolo sã-l cunoaºtem, sã-i mulþumim cã existã ºi sã-i strângem mâna în semn de preþuire ºi respect.

Italia.

Acesta a fost dedicat centrelor de formare profesionalã din România pentru îmbunãtãþirea lor.

Au avut ca ºi parteneri,la un momentdat ºi spaniolii, iar la diseminare sunt invitaþi în România ,italienii”, a spus Dorina Uifãlean, ºefa CFP Petroºani.

Obiectivul general al proiectului a fost legat de proiectarea, elaborarea, experimentarea ºi mode-

larea unui pachet inovativ de servicii de formare profesionalã, bazat pe limbajul competenþelor ºi aliniat la recomandãrile Uniunii Europene. Proiectul a fost finanþat prin POSDRU ºi 170 de persoane au fost angajate, din totalul celor 180 cât au fost luate în calcul. Valoarea acestui proiect este de 20.

329.596 de lei.

Diana MITRACHE

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi, 14 Noiembrie 2013

Cheltuielile destinate investiþiilor ºi valoarea punctului de pensie vor creºte în 2014 solidat au înregistrat o creºtere nominalã de 1% în condiþiile în care ponderea acestora în PIB s-a diminuat cu 1,6pp. În anul 2012, s-au înregistrat diminuãri ale cheltuielilor bugetare faþã de anul precedent în cazul cheltuielilor cu subvenþiile cu 4,4%, cheltuielilor cu asistenta socialã cu 1,4%, dar ºi în cazul celor aferente programelor cu finanþare rambursabilã cu 23,6%.

Cheltuielile de personal ale bugetului general consolidat, în anul 2012, au crescut

cu 6,2% faþã de anul precedent, ca urmare a reîntregirii salariilor în sectorul bugetar cu 8% începînd cu luna iulie, precum ºi acordãrii unor drepturi salariale în urma unor hotãrîri judecãtoreºti. În anul 2012 s-au menþinut restricþiile cu privire la angajãrile din sistemul bugetar, precum ºi cele cu privire la acordarea anumitor sporuri personalului bugetar.

Cheltuielile cu bunuri ºi servicii au înregistrat o creºtere nominalã de 8,4% faþã de anul precedent, iar ca pondere

Accizele pentru carburanþi vor creºte cu 20%, de la 1 ianuarie 2014

de consum, calculatã în luna septembrie din anul precedent ºi comunicatã oficial de Institutul Naþional de Statisticã pânã la data de 15 octombrie.

Î

n anul 2014 cheltuielile destinate investitiillor reprezintã 39,7 miliarde lei, cu 3,5 miliarde mai mult ca în anul 2013, reprezentînd 6% în PIB ºi o pondere în total cheltuieli bugetare de 17,2 % mai mult cu 0,9 puncte procentuale mai mult ca în anul 2013, se aratã în Raportul privind situaþia macroeconomicã pe 2014 ºi perspectiva acesteia pe anii 2015-2017, publicat miercuri de Finanþe.

Pentru anul 2014 valoarea punctului de pensie se majoreazã cu 3,75% (respectiv 3,33% - inflaþia ºi 0,42% - 50% din creºterea realã a cîºtigului salarial mediu brut) indicatorii fiind cei realizaþi pe anul 2012. De asemenea, valoarea punctului de

pensie va creºte în anul 2014 de la 762,1 lei la 790,7 lei.

Pe ansamblu, conform datelor operative, execuþia bugetului general consolidat în anul 2012 s-a încheiat cu un deficit cash de 14,8 miliarde lei, respectiv 2,5% din PIB, faþã de un

A

ccizele la benzinã se vor majora cu 19,6%, iar cele pentru motorinã vor fi mai mari cu 20,9% de la 1 ianuarie 2014, potrivit Raportului privind situaþia macroeconomicã pe anul 2014 publicat, miercuri, pe site-ul Ministerului Finanþelor Publice. În acest moment, acciza reprezintã 30% din preþul final la benzinã ºi 26% la motorinã. Astfel, acciza pentru benzinã va creºte de la 467 euro/tonã la 557,91 euro/tonã, respectiv de la 359,59 euro/1.000 de litri la 429,59 euro/1.000 de litri, iar statul va încasa 810 milioane de lei din aceastã majorare. Acciza la

motorinã se va majora ºi ea de la 391 de euro/tonã la 473,85 euro/tonã, respectiv de la 330,395 euro/1.000 de litri la 400,395 euro/1.000 de litri, iar aceastã mãsurã va aduce la buget 1,867 miliarde de lei. La acestea, se va adãuga o accizã suplimentarã de 7 eurocenþi pentru fiecare litru de carbu-

deficit anual prevãzut de 13,7 miliarde lei.

Procesul de consolidare fiscalã a continuat în anul 2012, deficitul bugetar diminuîndu-se cu peste 38% faþã de 2011, de la 4,3% din PIB la 2,5%.

Comparativ anul anterior, cheltuielile bugetului general con-

rant, pentru a strânge bani care sã fie folosiþi în proiecte de infrastructurã rutierã.

Totodatã, de anul viitor, accizele în lei vor fi calculate diferit în situaþia în care cursul de schimb din prima zi lucrãtoare a lunii octombrie din anul precedent va fi mai mic decât în anul anterior. În acest caz, valoarea cursului de schimb din prima zi lucrãtoare din octombrie se va actu-

aliza cu media anualã a indicelui preþurilor

Pensionarii ºi împrumuturile

D

eºi pânã la debutul sãrbãtorilor de iarnã au mai rãmas câteva sãptãmâni bune, bunicii din Valea Jiului au început sã solicite deja împrumuturi de la CAR-ul Asociaþiei Pensionarilor. Pentru a avea ce pune pe masa de Crãciun, mulþi dintre vârstnici ajung sã solicite împrumuturi minuscule, de doar 100 de lei.

Asta, în condiþiile în care unii dintre ei au pensii de doar 3 – 400 de lei.

Mircea NISTOR “Mulþi dintre ei au pensii foarte mici aºa cã se bucurã ºi pentru o sutã de lei.

Ce-i drept, sunt ºi alþii care contracteazã

împrumuturi de câteva mii de lei dar aceºtia sunt foarte puþini. În general, în aceastã perioadã, marea majoritate a celor care se împrumutã de la noi au nevoie de bani

pentru a avea pe masã mãcar câteva din produsele tradiþionale de Crãciun.

Ne-am mirat ºi noi cã deja au venit atât de mulþi oameni sã se

în PIB au crescut cu 0,2. Creºterile au fost înregistrate, în principal, la administraþiile locale, precum ºi la fondul naþional de sãnãtate, ca urmare a plãþilor fãcute pentru servicii medicale ºi medicamente.

Cheltuielile cu dobînzile au înregistrat o creºtere cu 20,6% faþã de anul precedent, ca rezultat al majorãrii deficitelor bugetare acumulate din anii precedenþi ºi angajãrii împrumuturilor pentru acoperirea acestora, înregistrîndu-se astfel un efort suplimentar în ceea ce priveºte plata ratelor de capital ºi a dobînzilor.

Guvernul estimeazã cã modificarea modului de calcul a accizelor în lei va aduce la buget încasãri de 1,107 miliarde de lei.

împrumute dar, probabil, vor sã fie siguri cã vor avea bani în luna decembrie”, au precizat reprezentanþii Asociaþiei Pensionarilor din Valea Jiului. În prezent, CAR-ul de la Asociaþia Pensionarilor are circa 5.000 de cotizanþi, în condiþiile în care numãrul total al membrilor asociaþiei este de aproximativ 8.700. Din pãcate, în 2013 numãrul acestora s-a redus cu peste 600, în urma deceselor înregistrate.

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 14 Noiembrie 2013

Mai mulþi tineri din judeþ au fost descoperiþi Fotbaliºti “olimpici” aza localã a Olimpiadei Naþionale ca fiind ºi ºomeri ºi studenþi, lucru ilegal F a Sportului ªcolar a debutat ºi în

Ma

Valea Jiului. Astãzi, în cadrul acþiunii au participat la o competiþie de fotbal 6 echipe reprezentând ºcoli generale din Petroºani ºi Petrila.

i mulþi absolvenþi de liceu din judeþ s-au înscris în evidente pentru somaj, dar în acelaºi timp urmeazã ºi cursurile unei facultãþi, lucru care este ilegal. Din pãcate, nu toþi cei care încalcã astfel legea pot fi depistaþi, pentru cã nu existã niciunde o bazã de date care sã conþinã informaþii despre situaþia tinerilor dupã absolvire.

Reprezentanþii Agenþiei de Ocupare a Forþei de Munca Hunedoara au descoperit mai mulþi tineri absolvenþi de liceu care iau ºomaj, dar merg ºi la facultate în acelaºi timp.

“La acest moment au fost descoperite în jur de 20 de persoane. Sigur, cercetarea continua ºi vom încerca sã le cerem acte doveditoare chiar dacã ei se prezintã la vizã, dar sunt studenþi.

Ar fi bine sã înþeleagã cã aceste cercetãri se fac nu doar de noi, ci au fost fãcute ºi la nivelul Curþii de Conturi, de incompatibilitate cu indemnizaþia de ºomaj ”, a declarat Vasile Iorgovan, director executiv

A.J.O.F.M. Hunedoara.

Din pãcate, aceste persoane nu sunt uºor de depistat. Problema cu care se confrunta autoritãþile este aceea cã nu exista o bazã de date unde sã poatã gãsi aceste persoane care înºealã statul.

“Avînd în vedere cã nu exista o bazã de date unitara la nivel naþional prin care sã depistãm aceste

incompatibilitãþi, este foarte greu. Sunt peste 100 de unitãþi de învãþãmînt superior, iar noi trebuie sã intrãm în baza lor de date ºi sã verificãm dacã persoanele care au acesat indemnizaþia de ºomaj, sunt ºi studenþi ºi astfel incompatibili ”, a mai afirmat Vasile Iorgovan.

Cei care au fost prinºi cã aveau atît

calitatea de student, cît ºi cea de ºomer ºi-au retras dosarele de la AJOFM. Peste 1700 de absolvenþi de liceu s-au înscris la ºomaj dupã cele douã sesiuni ale bacalaureatului din acest an.

Circa 820 dintre aceºtia mai iau ºi acum indemnizaþie de ºomaj.

Luiza ANDRONACHE

Mini-campionatul a fost gãzduit de cãtre sala de sport a ªcolii Generale “Avram Stanca” din Petroºani. “Sperãm sã ajungem cât mai sus, dacã se poate pânã la faza naþionalã. Sper acest lucru cu atât mai mult cu cât noi, cei de la “Avram Stanca”, avem ºi o clasã specialã de fotbal”, a declarat organizatorul Cosmin Kanduth, profesor în cadrul unitãþii ºcolare din Petroºani. Echipa care a câºtigat faza localã organizatã în Petroºani va participa la faza judeþeanã programatã a se derula la Hunedoara.

Mir cea NISTOR

Jumãtate din cursanþi, angajaþi

A

proape jumãtate dintre ºomerii care au cãutat sã se califice în diferite meserii, s-au angajat. Este un bilanþ al Centrului de Calificare ºi Formare Profesionalã, singurul din Valea Jiului, iar cifrele statistice sunt considerate un record.

Peste 500 de oameni s-au calificat în diverse meserii cerute pe piaþa muncii, pentru a-ºi gãsi un nou job.

Sunt oameni care s-au disponibilizat ºi au ajuns ºomeri, ori care nu au apucat sã lucreze vreodatã, dar care au ales sã facã ceva pentru a intra pe piaþa muncii. Responsabilii Centrului de Formare Profesionalã spun cã statistic, bilanþul este unul pozitiv, dacã îl comparãm cu ceea ce am avut în anii trecuþi. „AJOFM, prin Centrul de Formare Profesionalã din Petroºani, a reuºit în 2013, sã organizeze un numãr de 513 persoane, care au fost prinse la cursurile de formare profe-

sionalã. Eu spun cã este o foarte mare pondere a acestor ºomeri, care au venit spre noi, fiindcã de 4 ani încoace, noi nu am mai avut acest numãr de persoane care sã se înscrie aici. Asta înseamnã cã oamenii îºi doresc sã facã ceva, sã îºi schimbe meseria pe care o au acum ºi vor sã se ºi angajazeze. Putem spune cã din aceste persoane, peste 280 ºi-au gãsit loc de muncã, ceea ce pentru noi este un rezultat foarte bun”, a declarat Dorina Uifãlean, ºeful Centrului de Formare Profesionalã Petroºani.

Cei mai mulþi ºomeri au

optat pentru ceea ce s-a cerut pe piaþa muncii, iar preponderent s-au orientat, mai ales bãrbaþii, spre construcþii, în timp ce femeile, spre croitorie. „Noi am organizat cursuri în toate domeniile de activitate, atât în industria alimentarã, textilã dar ºi în construcþii ºi servicii. Ponderea cea mai mare a angajãrilor, însã, a fost pe construcþii”, a mai adãugat Dorina Uifãlean.

La bursele organizate lunar de agenþiile locale din Valea Jiului, ºomerii sunt îndrumaþi spre astfel de cursuri de calificare. Asta pentru cã de fiecare datã, angajatorii constatã cã ºomerii nu au calificãri.

Diana MITRACHE

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Joi, 14 Noiembrie 2013

Iarna poate sã vinã

Staþiunea Straja e s t e pregãtitã pentru sezonul de schi

S

taþiunea Straja este pregãtitã sã primeascã turitºii, iar pentru sezonul de iarnã care se apropie, iubitorii de schi vor avea cele mai bune condiþii, dupã cum dpã asigurãri municipalitatea.

Edilii din Lupeni s-au întâlnit cu investitorii în turism din Straja, aºa încât sezonul de iarnã sã fie pregãtit ca la carte.

“Chiar astãzi am avut o discuþie cu investitorii, cu constructorii, aºa încât sã deschidem sezonul în cele mai bune condiþii. La ora actualã, Staþiuena Straja este pregãtitã sã primeascã turiºtii”, a declarat primarul municipiului Lupeni, Cornel Resmeriþã.

E

ªi, chiar dacã în ultima perioadã alocaþiile bugetare au venit cu pipeta, în Straja se lucreazã la dezvoltarea domeniului schiabil, un proiect menit sã dezvolte staþiunea. “Lucrãrile continuã în Straja, iar acest luxcru se datoreazã, înainte de toate, unei înþelegeri cu constructorul, care încã ne mai pãsuieºte”, a mai spus Cornel Resmeriþã.

Pentru domeniul schiabil din Straja, primãria Lupeni spune cã are de încasat aproape 50 de milioane de lei de la Guvern, bani pe care trebuie sã îi achite firmelor intrate în asociere care au executat lucrãri ºi care continuã proiectul, chiar dacã doar pe o finanþare ipoteticã. Acum se bat ultimele scânduri la pasarela de 60 de metri amenajatã în zona de întoarcere a telegondolei, pe sub care trece pârtia, aºa cã se poate spune cã ºi aceastã lucrare este finalizatã.

Staþiunea Straja este cuprinsã într-un amplu program de dezvoltare, care a

Fãrã grevã “ºcolãreascã” în Vale

levii români s-au aflat ieri în grevã japonezã. Acþiunea de protest nu s-a derulat, însã, ºi în unitãþile ºcolare din Valea Jiului.

Dupã cum au precizat liderii sindicaliºtilor din zonã acþiunea a fost organizatã de cãtre o altã formaþiune sindicalã, mai exact de cãtre Consiliul Naþional al Elevilor ºi nu de cãtre “Spiru Haret”.

“Din câte ºtiu, la noi în Valea Jiului, nu au existat acþiuni de protest de tipul grevã japonezã. Noi nu am organizat nimic, þinând cont ºi de faptul cã ne aflãm în pline negocieri cu reprezentanþii Ministerului Educaþiei. Principala noastrã doleanþã este legatã de reacordarea sporului de Valea Jiului. Pânã când vedem cum se va rezolva aceastã solicitare nu vom organiza acþiuni de protest”, a precizat Vasile Fãgaº, lider sindical “Spiru

Haret” Valea Jiului. În data de 13 noiembrie, în restul þãrii, elevii au venit la cursuri cu banderole albe în semn de protest faþã de subfinanþarea sistemului educaþional. Pe aceastã cale, Consiliul Naþional al Elevilor a dorit sã tragã un semnal de alarmã în privinþa slabei finanþãri ºi a solicitat Guvernului alocarea a 6% din PIB pentru educaþie precum ºi dotarea corespunzãtoare a unitãþilor din învãþãmânt. În plus, reprezentanþii elevilor doresc ºi o majorare a alocaþiilor, þinând cont de faptul cã din 2009 acestea nu au mai crescut. Asta, în condiþiile în care în statele componente ale Uniunii Europene media alocaþiilor este de 210 euro, comparativ cu aproximativ 10, în România, la ora actualã.

Mir cea NISTOR

început cu amenajarea telegondolei care duce, în doar 8 minute turiºtii de la poalele masivului direct în staþiune. Are o lungime de 2,5 kilometri, are 46 de cabine a 8 locuri, ceea ce face diferenþa cu Parângul,

Revelionul pensionarilor, ediþia a 7-a

Î

n acest an, Primãria ºi Consiliul Local al municipiului Petroºani vor organiza pentru a 7-a oarã “Revelionul pensionarilor”, la finele lunii decembrie. În total, la manifestare sunt aºteptaþi sã participe circa 1.500 de vârstnici, fiecare dintre aceºtia urmând a contribui cu suma de 15 lei, reprezentând o parte din valoarea meniului. “Primãria va achita restul de 65 de lei din preþul meniului.

de exemplu. Proiectul în valoare de 45 de milioane de euro, fãrã TVA, este mult mai complex, dar din pãcate finanþarea nu a mai fost asiguratã în ritm susþinut.

Car men COSMAN Datoritã numãrului mare de participanþi, evenimentul se va desfãºura pe parcursul a mai multor zile, în mai multe restaurante. Cei care pot participa la acest eveniment sunt persoane pensionate, precum ºi soþiile sau soþii acestora, chiar dacã nu au calitatea de pensionari”, au precizat reprezentanþii primãriei din Petroºani.

Pentru organizarea Revelionului dedicat persoanelor în vârstã consilierii locali din Petroºani au aprobat alocarea sumei de 100.000 de lei.

Mir cea NISTOR

8 Actualitate

D

orul de pãrintele pierdut pare a fi mai accentuat atunci când tatãl mai este ºi un erou multiplu decorat de Regele Mihai ºi ulterior de preºedinþi ai þãrii, când fiecare cicatrice de pe trup este o poveste uluitoare, cu vieþi salvate, cu þarã apãratã cu orice preþ, cu drag ºi dragoste de oameni, de familie ºi copii... Fiica preferatã a eroului de la Petroºani, Dumitru Popa, ni-l readuce în prezent pentru a ne reconsidera atitudinea faþã de viaþa ºi pentru a ºti la ce valori ne raportãm.

Eroul român de la Petroºani readus în prezent de fiica preferatã spate, dar au reuºit ai noºtri sã-i respingã pe unguri” – povesteºte Violeta Burlec, fiica eroului.

Ca urmare a acestor fapte ºi multe asemenea, în cei patru ani de rãzboi, Dumitru Popa a fost decorat de Regele Mihai pentru fapte de rãzboi cu Virtutea Militarã, apoi mai târziu, ca o recunoaºtere a meritelor sale, prin Decret prezidenþial, i s-a acordat 1996 ”Crucea Comemorativã” a celui de al doilea rãzboi mondial, decret semnat de preºedintele României Ion Iliescu. Dumitru Popa a fost recunoscut ºi de concetãþenii sãi ca fiind un om de mare valoare ºi în 1995 i s-a conferit titlul de Cetãþean de Onoare al municipiului Petroºani.

”Cine are pãrinþi, pe pãmânt nu în gând Mai aude ºi-n somn ochii lumii plângând Cã am fost, cã n-am fost, ori cã suntem cuminþi, Astãzi îmbãtrânind ne e dor de pãrinþi”...

Un preot, tatãl unei artiste, spunea despre copiii sãi cã sunt dintre acei copii care fac cinste pãrinþilor ºi le îmbogãþeºte onoarea...

Un asfel de copil pare a fi Violeta Burlec - fiica venitã pe lume ”din greºealã” odatã cu soara sa geamãnã –, unul din cei 5 copii ai veteranului multiplu decorat pentru fapte de rãzboi, Dumitru Popa.

Violeta vorbea mereu despre tatãl ei, purta în geantã documentele care atestau eroismul unui om simplu, nãscut la Livezeni, într-o familie cu cinci copii, într-o casã ”exact unde se aflã acum porþile Cubului Jiul Petroºani”, dar care pentru ea este un om uriaº care poate fi model pentru societate, pentru þarã...

A fost preferata

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Joi, 14 Noiembrie 2013

tatãlui, pentru felul direct în care îºi exprima opiniile, dar mai ales pentru felul în care ºtia sã combatã unele decizii intransingete ale tatãlui în ce privesc libertãþile ºi atitudinea unei tinere fiice.

Am insistat sã ne spunã povestea unui erou...

D

at dispãrut în rãzboi ºi drumul cãtre casã de patru luni ºi jumãtate Dumitru Popa a fost recrutat pentru front în momente când era mare nevoie de ostaºi în cel de al doilea rãzboi mondial, încât nici nu s-a þinut cont cã avea platfus. A fost aruncat în linia întâi, unde soldaþii români luptau cu vestitele puºti cu baionetã în timp ce

adversarul era dotat cu automate. A prins douã campanii de rãzboi, Ardeal-Ungaria ºi CehoSlovacia aºa cum este consemnat în Brevetul de decorare acordat ãn numele Regelui Mihai. ”A ajuns în munþii Tatra, în 1944. Au fost bãtãlii mari... La un moment dat, din batalionul tatãlui meu au rãmas doar 5 soldaþi pentru cã fuseserã prinºi într-o zonã îngustã, gen trecãtoare. Cei cinci au luptat cu disperare ºi au rãmas doar trei.

Comandatul de pluton le-a stat alãturi ºi l-a un moment dat a fost acoperit de pãmânt din cauza unei explozii.

Tata spunea cã atunci când l-au scos avea pãrul alb, a albit pe loc la cei 27 ani ai sãi. Cei trei scãpaþi de masacru, printre care ºi tatãl meu, au fost luaþi prizonieri ºi nu s-a mai ºtiut nimic de ei timp de

6 luni. Au fost eliberaþi din lagãr ºi au venit acasã pe jos. Drumul lor cãtre casã a durat patru luni ºi jumãtate. Erau plini de pãduchi, bolnavi... Au povestit cum sãpau tranºee ºi erau nevoiþi sã stea în apa adunatã de la ploi, apã care le ajungea mai sus de brâu.

P

entru a strãpunge hotarul, ungurii i-au ademenit cu femei ºi bãuturã Tata a avut ºi picioarele degerate. A fost dus la un spital de campanie. Singura soluþie pentru a-l salva era sã-i taie picioarele.

Fiind subofiþer era dotat cu pistol... Din disperare, a ameninþat doctorul cu pistolul spunându-i cã-l omoarã dacã îi taie picioarele. Aºa a scãpat întreg, pentru cã ºi-a revenit încet, atât cât se

putea.

Ulterior a fost grãnicer, la Arad, când ungurii erau în tabãra adversã. ªi pentru a putea strãpunge graniþa, ungurii i-au ademenit cu femei ºi bãuturã ºtiinduse cã pe vreme de rãzboi oamenii aflaþi multã vreme pe front cedeazã. Aºa a fost.

Vreo 3-4 nu erau aºa ameþiþi de bãutura oferitã, ºi s-a încins o luptã disperatã corp la corp, din care tata a ieºit cu un braþ sfâºiat ºi cu o ranã de baionetã în

i-a unit într-atât pe soþ ºi socrii încât au rãmas ”în familie” toatã viaþa.

A treia soþie a fost cu noroc. Au avut cinci copii.

Dupã rãzboi, Dumitru Popa a ºef al DCA, apoi a fost topograf ºi desenator tehnic la Institutul de Cercetare ºi Proiectare Minierã, a fost coleg cu Poniczky, Zamfirescu, Miclea, Fleþan ºi cu mulþi alþi oameni de calitate. A ieºit la pensie pe caz de boalã. Rãzboiul a lãsat

zeci de percheziþii ºi în miez de noapte... Când au fãcut casa, tata tencuia pe dinãuntru, ºi acelaºi vecin a spus autoritãþilor cã avem oameni la lucru. Miliþia nu a mai

M

onitorizaþi de securitate ºi descinderi prin geamurile casei Viaþa bãrbatului erou nu a fost una tocmai linã dincolo de rãzboi.

Când a fost luat prizonier, în þarã a fost declarat dispãrut, probabil mort avându-se în vedere masacrul din munþii Tatra, soþia sa l-a pãrãsit... A doua soþie a murit însãrcinatã. Durerea de atunci

amprente dureroase. A avut parte de o pensie de mizerie. ”În 1977, când tata a ieºit la pensie mama s-a angajat ca femeie de serviciu, erau cinci copii, iar veniturile insuficiente. Mama ºtia cojocãrie de la bunicul din Novaci. A învãþat ºi tata de la ea. Toþi momârlanii din împrejurimi veneau la noi pentru a le face cojoace. Dar au existat probleme mari cu securitatea ºi miliþia pentru cã nu aveai voie sã faci aºa ceva. Aveam un vecinin, Ghiþulescu, care ne pâra mereu. Au fost

intrat pe uºã, ci direct prin geamul casei spãrgând ºi distrugând, cu gând cã ne prind asupra faptului. Am fost mereu sub supravegherea securitãþii. Atunci mama s-a angajat femeie de serviciu, de unde a ieºit la pensie cu vreo 350 lei plus venitul ca soþie de veteran de rãzboi” – spune fiica eroului de rãzboi.

”L

ãsaþi-mã sã mor”

Ca tatã ºi soþ era un tip extrem de echilibrat, chiar prea liniºtit pentru un tatã cãruia i s-au nãscut la 47 de ani cele

douã gemene. ”Când s-a nãscut primul copil în familia mea, tata avea 33 de ani. Noi gemenele, am venit pe lume, cum s-ar spune, din greºealã. În acea perioadã, se ºtie, avorturile nu erau permise, ºi tata a hotãrât cã nu va pune în pericol pe ceilalþi fraþi ai mei ºi pe mama. Nu a vrut sã riºte mama deloc. A fost genul de tatã care ºi-a þinut copiii aproape toatã viaþa. În orice problemã a fraþilor mei ºi a mea, tata ne ajuta sã luãm decizii, ne sprijinea la greu, iar sãrbãtorile erau momentele cele mai frumoase.

Avea preteþia ca toti cei cinci copii, plus cei ºase nepoþi sã ne reunim...

Iubea natura ºi drumeþiile. Îmi amintesc cã ne-a dus o datã cu calul pânã sus, în Arsuri. Ce îmi amintesc este faptul cã pãrinþii mei nu s-au certat niciodatã, în casa noastrã exista o continuã armonie. Poate au fãcut-o, dar niciodatã în faþa noastrã. Tata era chemat ºi sã medieze probleme ale vecinilor, neînþelegeri între soþi ºi fraþi. Era un om extrem de onest, care ura minciuna ºi era respectat” – spune Violeta Burlec.

Dumitru Popa, eroul nostru de la Petroºani, a pãrãsit acestã lume cu toatã voinþa pentru cã nu suporta

umilinþa bolii, neputinþa de a se ãngriji ºi de a se deplasa singur. La 89 de ani, a cãzut la pat.

Nu se mai putea ridica... ”Doar de douã ori l-am schimbat eu ºi sora mea. I-a fost o ruºine cumplitã... Atunci ne-a spus, aproape implorându-ne - Lãsaþi-mã sã mor”- spune cu lacrimi în ochi fiica preferatã a eroului, Violeta. În sufletul Violetei rãmâne un tatã care nu va pieri niciodatã. Nu va pieri nici pentru noi, ceilalþi, de aici ºi de oriunde din þarã, pentru cã Dumitru Popa a scris cu sânge acea istorie frumoasã cu onoare, demnitate ºi vitejie, istorie care ne face mândri cã suntem români. ªi sunt mulþi cei care-i seamãnã eroului de la Petroºani, doar cã trebuie aduºi în prezent din când în când pentru a ne face sã ne reconsiderãm atitudinea faþã de viaþa ºi pentru a ºti la ce valori ne raportãm.

Ileana FIRÞULESCU

8 Actualitate

D

orul de pãrintele pierdut pare a fi mai accentuat atunci când tatãl mai este ºi un erou multiplu decorat de Regele Mihai ºi ulterior de preºedinþi ai þãrii, când fiecare cicatrice de pe trup este o poveste uluitoare, cu vieþi salvate, cu þarã apãratã cu orice preþ, cu drag ºi dragoste de oameni, de familie ºi copii... Fiica preferatã a eroului de la Petroºani, Dumitru Popa, ni-l readuce în prezent pentru a ne reconsidera atitudinea faþã de viaþa ºi pentru a ºti la ce valori ne raportãm.

Eroul român de la Petroºani readus în prezent de fiica preferatã spate, dar au reuºit ai noºtri sã-i respingã pe unguri” – povesteºte Violeta Burlec, fiica eroului.

Ca urmare a acestor fapte ºi multe asemenea, în cei patru ani de rãzboi, Dumitru Popa a fost decorat de Regele Mihai pentru fapte de rãzboi cu Virtutea Militarã, apoi mai târziu, ca o recunoaºtere a meritelor sale, prin Decret prezidenþial, i s-a acordat 1996 ”Crucea Comemorativã” a celui de al doilea rãzboi mondial, decret semnat de preºedintele României Ion Iliescu. Dumitru Popa a fost recunoscut ºi de concetãþenii sãi ca fiind un om de mare valoare ºi în 1995 i s-a conferit titlul de Cetãþean de Onoare al municipiului Petroºani.

”Cine are pãrinþi, pe pãmânt nu în gând Mai aude ºi-n somn ochii lumii plângând Cã am fost, cã n-am fost, ori cã suntem cuminþi, Astãzi îmbãtrânind ne e dor de pãrinþi”...

Un preot, tatãl unei artiste, spunea despre copiii sãi cã sunt dintre acei copii care fac cinste pãrinþilor ºi le îmbogãþeºte onoarea...

Un asfel de copil pare a fi Violeta Burlec - fiica venitã pe lume ”din greºealã” odatã cu soara sa geamãnã –, unul din cei 5 copii ai veteranului multiplu decorat pentru fapte de rãzboi, Dumitru Popa.

Violeta vorbea mereu despre tatãl ei, purta în geantã documentele care atestau eroismul unui om simplu, nãscut la Livezeni, într-o familie cu cinci copii, într-o casã ”exact unde se aflã acum porþile Cubului Jiul Petroºani”, dar care pentru ea este un om uriaº care poate fi model pentru societate, pentru þarã...

A fost preferata

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Joi, 14 Noiembrie 2013

tatãlui, pentru felul direct în care îºi exprima opiniile, dar mai ales pentru felul în care ºtia sã combatã unele decizii intransingete ale tatãlui în ce privesc libertãþile ºi atitudinea unei tinere fiice.

Am insistat sã ne spunã povestea unui erou...

D

at dispãrut în rãzboi ºi drumul cãtre casã de patru luni ºi jumãtate Dumitru Popa a fost recrutat pentru front în momente când era mare nevoie de ostaºi în cel de al doilea rãzboi mondial, încât nici nu s-a þinut cont cã avea platfus. A fost aruncat în linia întâi, unde soldaþii români luptau cu vestitele puºti cu baionetã în timp ce

adversarul era dotat cu automate. A prins douã campanii de rãzboi, Ardeal-Ungaria ºi CehoSlovacia aºa cum este consemnat în Brevetul de decorare acordat ãn numele Regelui Mihai. ”A ajuns în munþii Tatra, în 1944. Au fost bãtãlii mari... La un moment dat, din batalionul tatãlui meu au rãmas doar 5 soldaþi pentru cã fuseserã prinºi într-o zonã îngustã, gen trecãtoare. Cei cinci au luptat cu disperare ºi au rãmas doar trei.

Comandatul de pluton le-a stat alãturi ºi l-a un moment dat a fost acoperit de pãmânt din cauza unei explozii.

Tata spunea cã atunci când l-au scos avea pãrul alb, a albit pe loc la cei 27 ani ai sãi. Cei trei scãpaþi de masacru, printre care ºi tatãl meu, au fost luaþi prizonieri ºi nu s-a mai ºtiut nimic de ei timp de

6 luni. Au fost eliberaþi din lagãr ºi au venit acasã pe jos. Drumul lor cãtre casã a durat patru luni ºi jumãtate. Erau plini de pãduchi, bolnavi... Au povestit cum sãpau tranºee ºi erau nevoiþi sã stea în apa adunatã de la ploi, apã care le ajungea mai sus de brâu.

P

entru a strãpunge hotarul, ungurii i-au ademenit cu femei ºi bãuturã Tata a avut ºi picioarele degerate. A fost dus la un spital de campanie. Singura soluþie pentru a-l salva era sã-i taie picioarele.

Fiind subofiþer era dotat cu pistol... Din disperare, a ameninþat doctorul cu pistolul spunându-i cã-l omoarã dacã îi taie picioarele. Aºa a scãpat întreg, pentru cã ºi-a revenit încet, atât cât se

putea.

Ulterior a fost grãnicer, la Arad, când ungurii erau în tabãra adversã. ªi pentru a putea strãpunge graniþa, ungurii i-au ademenit cu femei ºi bãuturã ºtiinduse cã pe vreme de rãzboi oamenii aflaþi multã vreme pe front cedeazã. Aºa a fost.

Vreo 3-4 nu erau aºa ameþiþi de bãutura oferitã, ºi s-a încins o luptã disperatã corp la corp, din care tata a ieºit cu un braþ sfâºiat ºi cu o ranã de baionetã în

i-a unit într-atât pe soþ ºi socrii încât au rãmas ”în familie” toatã viaþa.

A treia soþie a fost cu noroc. Au avut cinci copii.

Dupã rãzboi, Dumitru Popa a ºef al DCA, apoi a fost topograf ºi desenator tehnic la Institutul de Cercetare ºi Proiectare Minierã, a fost coleg cu Poniczky, Zamfirescu, Miclea, Fleþan ºi cu mulþi alþi oameni de calitate. A ieºit la pensie pe caz de boalã. Rãzboiul a lãsat

zeci de percheziþii ºi în miez de noapte... Când au fãcut casa, tata tencuia pe dinãuntru, ºi acelaºi vecin a spus autoritãþilor cã avem oameni la lucru. Miliþia nu a mai

M

onitorizaþi de securitate ºi descinderi prin geamurile casei Viaþa bãrbatului erou nu a fost una tocmai linã dincolo de rãzboi.

Când a fost luat prizonier, în þarã a fost declarat dispãrut, probabil mort avându-se în vedere masacrul din munþii Tatra, soþia sa l-a pãrãsit... A doua soþie a murit însãrcinatã. Durerea de atunci

amprente dureroase. A avut parte de o pensie de mizerie. ”În 1977, când tata a ieºit la pensie mama s-a angajat ca femeie de serviciu, erau cinci copii, iar veniturile insuficiente. Mama ºtia cojocãrie de la bunicul din Novaci. A învãþat ºi tata de la ea. Toþi momârlanii din împrejurimi veneau la noi pentru a le face cojoace. Dar au existat probleme mari cu securitatea ºi miliþia pentru cã nu aveai voie sã faci aºa ceva. Aveam un vecinin, Ghiþulescu, care ne pâra mereu. Au fost

intrat pe uºã, ci direct prin geamul casei spãrgând ºi distrugând, cu gând cã ne prind asupra faptului. Am fost mereu sub supravegherea securitãþii. Atunci mama s-a angajat femeie de serviciu, de unde a ieºit la pensie cu vreo 350 lei plus venitul ca soþie de veteran de rãzboi” – spune fiica eroului de rãzboi.

”L

ãsaþi-mã sã mor”

Ca tatã ºi soþ era un tip extrem de echilibrat, chiar prea liniºtit pentru un tatã cãruia i s-au nãscut la 47 de ani cele

douã gemene. ”Când s-a nãscut primul copil în familia mea, tata avea 33 de ani. Noi gemenele, am venit pe lume, cum s-ar spune, din greºealã. În acea perioadã, se ºtie, avorturile nu erau permise, ºi tata a hotãrât cã nu va pune în pericol pe ceilalþi fraþi ai mei ºi pe mama. Nu a vrut sã riºte mama deloc. A fost genul de tatã care ºi-a þinut copiii aproape toatã viaþa. În orice problemã a fraþilor mei ºi a mea, tata ne ajuta sã luãm decizii, ne sprijinea la greu, iar sãrbãtorile erau momentele cele mai frumoase.

Avea preteþia ca toti cei cinci copii, plus cei ºase nepoþi sã ne reunim...

Iubea natura ºi drumeþiile. Îmi amintesc cã ne-a dus o datã cu calul pânã sus, în Arsuri. Ce îmi amintesc este faptul cã pãrinþii mei nu s-au certat niciodatã, în casa noastrã exista o continuã armonie. Poate au fãcut-o, dar niciodatã în faþa noastrã. Tata era chemat ºi sã medieze probleme ale vecinilor, neînþelegeri între soþi ºi fraþi. Era un om extrem de onest, care ura minciuna ºi era respectat” – spune Violeta Burlec.

Dumitru Popa, eroul nostru de la Petroºani, a pãrãsit acestã lume cu toatã voinþa pentru cã nu suporta

umilinþa bolii, neputinþa de a se ãngriji ºi de a se deplasa singur. La 89 de ani, a cãzut la pat.

Nu se mai putea ridica... ”Doar de douã ori l-am schimbat eu ºi sora mea. I-a fost o ruºine cumplitã... Atunci ne-a spus, aproape implorându-ne - Lãsaþi-mã sã mor”- spune cu lacrimi în ochi fiica preferatã a eroului, Violeta. În sufletul Violetei rãmâne un tatã care nu va pieri niciodatã. Nu va pieri nici pentru noi, ceilalþi, de aici ºi de oriunde din þarã, pentru cã Dumitru Popa a scris cu sânge acea istorie frumoasã cu onoare, demnitate ºi vitejie, istorie care ne face mândri cã suntem români. ªi sunt mulþi cei care-i seamãnã eroului de la Petroºani, doar cã trebuie aduºi în prezent din când în când pentru a ne face sã ne reconsiderãm atitudinea faþã de viaþa ºi pentru a ºti la ce valori ne raportãm.

Ileana FIRÞULESCU

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 13 Noiembrie 2013

Primarul Cornel Resmeriþã nu se lasã ºi luptã chiar ºi contra propriului Guvern

C

ornel Resmeriþã, primarul Municipiului Lupeni a fãcut o altã cerere de alocare a banilor de la Guvern. Dacã nici de aceastã datã nu va primi fondurile solicitate, zeci de familii rãmân fãrã bani în prag de sãrbãtori.

Luiza ANDRONACHE Primarul de la Lupeni, Cornel Resmeriþã, nu este de accord cu modul de lucru ºi împãrþire a banilor din partea

Guvernului Ponta, deºi el este unul din vârful de lance al Partidului Social Democrat din judeþul Hunedoara.

Suma alocatã primãriei pe care o conduce este infimã faþã de nevoile care

trebuiesc acoperite.

Banii pe care administraþia de aici i-a primit la rectificare nu ajung nici mãcar pentru plata câtorva indemnizaþi restante pentru însoþitorii persoanelor cu handicap.

“Cererea noastrã a fost una pertinentã, nu a fost una mare. O sumã cerutã pentru indemnizaþii, salarii ºi, bineînþeles, pentru proiectele pe care le avem în derulare cu finanþare externã, pentru acoperirea

acelor corecþi financiare care ne-au fost nouã bãgate, care nu sunt din vina primarului, nici a angajaþilor primãriei, ci aº putea spune cã sunt pur ºi simplu din cauza rãutãþii Guvernului”, a declarat Cornel Resmeriþã, primarul Municipiului Lupeni Totuºi, edilul de vestul Vãii Jiului nu se lasã, ci a trimis o nouã cerere de finanþare Guvernului.

“Am trimis o altã adreesã în legãturã cu

rectificarea bugetului fiindcã cererea noastrã este clarã pentru suma de ºase milioane opt sute de mii de lei, dar noi am primit doar o sutã zece mii. Vã daþi seamna, cu banii ãºtia nu pot da nici mãcar douã indemnizaþii ”, a mai spus edilul de la Lupeni.

Dacã Guvernul Ponta nu va aloca aceste fonduri, zeci de familii nu vor avea bani nici mãcar de sãrbãtori, iar proiectele din oraº iniþiate cu fonduri europene, riscã sã fie sistate din cauza neplãþi contribuþiei primãriei.

Primul an din mandatul de patru (I)

Ce au fãcut aleºii hunedorenilor în primul an în Parlament

C

e au fãcut pentru alegãtori? La întrebarea aceasta ar trebui sã rãspundã fiecare alegãtor în parte.

S-a scurs aproape un an de la alegerile parlamentare, iar activitatea parlamentarilor din judeþul Hunedoara pare una de învãþãcel, asta deºi mulþi dintre aceºtia se aflã la al doilea sau chiar al treilea mandat.

Monika BACIU Începem prin a analiza activitatea senatorilor din judeþul Hunedoara. Aceºtia sunt patru la numãr, doi dintre ei fiind aleºi de locuitorii din Valea Jiului.

P

rimul mandat, multe întrebãri ºi probleme Senatorul PP-DD de Valea Jiului, Haralambie Vochiþoiu este nou-intrat pe scena parlamentarilor.

Acesta se aflã la primul mandat de senator, în urma redistribuirii voturilor.

Senatorul de Valea Jiului a avut de-a lungul acestui an mai multe probleme pe care le-a prezentat miniºtrilor sau chiar primului-ministru Victor Ponta. Astfel, în decursul unui an de

zile, pentru sutele de milioane care i-au intrat în cont, Vochiþoiu a adresat 14 întrebãri.... În perioada decembrie 2012noiembrie 2013, Vochiþoiu a mai luat cuvântul în plen de 158 de ori, a depus o declaraþie politicã ºi este semnatarul a 11 iniþiative legislative.

S

enator de Valea Jiului, probleme nesemnalate Cel de-al doilea senator de Valea Jiului este social-democratul Cosmin Nicula. Acesta se aflã la cel de-al doilea mandat de senator, mandat în care reprezintã, în principal teoretic, alegãtorii din Valea Jiului. De la începutul acestui mandat ºi pânã în prezent Nicula nu a avut nicio întrebare sau interpelare adresatã vre-

unul ministru. În schimb, Nicula a luat cuvântul de 110 ori în plen ºi este semnatarul a 12 iniþiative legislative. De asemenea, Cosmin Nicula a reuºit sã obþinã fonduri importante pentru demararea unor investiþii în teritoriu, printre care se numãrã ºi investiþia la DN66 Câmpu lui Neag-Herculane, care va începe în primãvara anului viitor.

F

ãrã probleme ºi zona OrãºtieBrad-Valea Mureºului Dorin Pãran este cel de-al treilea senator al judeþului Hunedoara. Acesta a fost ales în colegiul numãrul 2, pe zona Orãºtie-SimeriaGeoagiu-Brad-Valea Mureºului. În decursul acestui an, senatorul

nu a adresat nicio întrebare ºi nicio intrpelare niciunui ministru sau premierului Victor Ponta. Pãran a luat cuvânt de 10 ori, a depus 9 declaraþii politice ºi 11 iniþiative legislative.

în acest an care s-a scurs din mandatul de senator. Primul an din mandatul de parlamentari aproape s-a scurs. Mai rãmân încã trei ani în care sena-

torii din judeþul Hunedoara pot ridica problemele alegãtorilor acolo unde îi reprezintã ºi anume în Parlamentul României.

D

e la ministru la ministru Senatorul ºi ministrul Mariana Câmpeanu nu are nevoie sã trimitã interpelãri sau întrebãri miniºtrilor.

Asta deoarece Mariana Câmpeanu vorbeºte de la egal la egal cu ceilalþi colegi în ºedinþele de Guvern. Aºa se face cã aceasta nu are nicio întrebare, interpelare iniþiative legislative, declaraþii politice sau moþiuni depuse

CASA DE CULTURà “ION DULÃMIÞÔ PETROªANI OFERà SPAÞII DE ÎNCHIRIAT LA PREÞURI EXTREM DE ATRACTIVE

Relaþii la nr. 0722.448.428

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Joi, 14 Noiembrie 2013

Telegondola din Pasul Vâlcan va funcþiona ºi în acest sezon

O

alunecare de teren provocatã de ploile abundente de luna trecutã, la telegondola care duce turiºti în Staþiunea Pasul Vâlcan, ameninþa funcþionarea instalaþiei.

Rezultatele expertizei aratã cã nu este niciun pericol.

Maximilian GÂNJU

Primãria Municipiului Vulcan a cerut efectuarea mai multor analize precum ºi expertize la staþia de îmbarcare a telegondolei care duce turiþºtii în staþiune, iar rezultatul i-a liniºtit pe edilii localitãþii. Telegondola nu este în pericol ºi va funcþiona la capacitate maximã ºi în acest

sezon turistic. Îngrijorarea a apãrut dupã ce în zona staþiei de îmbarcare au fost observate alunecãri de teren amplificate de ploile abundente din luna octombrie a acestui an. “Alunecarea este aici jos în vale, nu este deasupra telegondolei, nu are nicio treabã. Umplutura care a fost bãgatã s-a aºezat acum, n-a fost tasatã bine. Telegondola,

staþia de îmbarcare, este fãcutã pe stâncã, pe piatrã ºi nu este nicio problemã. Nu are nici o legãturã, telegondola merge, funcþioneazã permanent. Am ºi primit acum rezultatele forajelor ºi începem sã umplem acolo, în zona unde a fost alunecare, sã nu mai lãsãm sã plece la vale”, a declarat ieri, primarul municipiului Vulcan. Edilul mai spune cã alunecarea nu a avut mai mult de 60 de centimetri ºi practic a fost stopatã.

Telegondola din Pasul Vâlcan a fost datã în folosinþã în anul 2011 ºi s-a realizat din bani

alocaþi de Ministerul Turismului ºi Dezvoltãrii Regionale.

Telegondola circulã pe o distanþã de 3.500 de metri ºi are 73 de gondole.

Instalaþia spre Pasul

Vâlcan este doar primul pas al proiectului de modernizare a staþiunii ºi de dezvoltare a domeniului schiabil de aici.

Proiectul prevede amenajarea a douã

Circulaþie îngreunatã din cauza Ruine în loc de piaþã fost cândva piaþã, acum au lucrãrilor la canalizare A rãmas doar ruine. Piaþa indus-

C

irculaþia rutierã la intrarea în centrul municipiului Petroºani a fost deviatã pe un singur sens, pentru ca firma care executã extinderea reþelei de canalizare sã poatã efectua lucrarea.

Maximilian GÂNJU

Pe o porþiune de circa jumãtate de kilometru, circulaþia autovechiculelor pe DN 66, în Piaþa Victoria din Petroºani,

este restricþionatã pe câte un singur fir din cele douã pe sens.

Firma care executã lucrãrile de reabilitare a reþelelor de apã ºi canal în “capitala” Vãii Jiului împreunã cu beneficiarul, Apa Serv, au cerut administratorului drumului naþional ºi Serviciului Poliþiei Rutiere Petroºani sã permitã restricþionarea traficului rutier.

“Aceastã oprire temporarã a circulaþiei

era necesarã, ea s-a dat pentru o perioadã scurtã de timp ºi lucrarea trebuie finalizatã de contructor în acest interval. Din ce am vãzut ºi am discutat cu conducerea firmei care a cãºtigat licitaþia la Petroºani, ei lucreazã intens cu mai multe echipe ºi cred cã nu vor fi probleme.

Firma are obligaþia ºi sã aducã drumul la forma iniþialã”, a declarat directorul general al SC Apa Serv Valea Jiului, Costel Avram. Lucrãrile de pe DN 66 fac parte din primul proiect de extindere a infractructurii de apã ºi canal, proiect finanºat din fonduri europene nerambursabile ºi care are o valoare de 40 de milioane de euro.

trialã din cartierul 8 Martie din Petrila a rãmas doar o amintire.

Monika BACIU

Acum ceva timp acolo erau mai multe spaþii comerciale din material uºor, însã astãzi nu au mai rãmas decât

comerciale din construcþii uºoare, au fost demolate pentru cã au rãmas nefolosite ºi urmeazã sã ne gândim ce utilitate îi dãm. O sã extindem piaþa industrialã, târgul care este vinerea ºi sã amenajãm spaþii corespunzãtoare în zona respectivã

telescaune, mai multe instalaþii de teleschi, cinci pârtii de schi, dintre care cea mai mare va avea o lungime de 5 kilometri.

sau mãcar acoperiº sau dacã nu facem parcare pentru maºini cã încã mai avem probleme în ceea ce priveºte locurile de parcare din oraº”, a declarat Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila.

Una din variante ar fi ca administraþia sã creeze loc pentru comercianþii care îºi desfac produsele în fiecare zi de vineri pe trotuarul din faþa fostului complex. Însã pânã la indentificarea soluþiilor ºi a fondurilor atât comercianþii cât ºi fosta piaþã vor rãmâne în acelaºi stadiu.

câþiva stâlpi de susþinere.

Reprezentanþii administraþiei locale spun cã încã nu ºtiu cu exactitate ce vor face acolo. ”Acolo au fost amenjate niºte spaþii

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 14 Noiembrie 2013

Începe Postul Crãciunului

C

redincioºii se pregãtesc de Postul Crãciunului, unul dintre cele patru posturi de mai multe zile, fiind primul post din anul bisericesc, început la 1 septembrie, ºi ultimul din anul civil, care începe în 15 noiembrie. Astfel, în seara zilei de joi, 14 noiembrie, credincioºii ortodocºi sãrbãtoresc Lãsatul Secului pentru Postul Crãciunului.

Dupã datina, sãrbãtoarea de Lãsatul Secului este un prilej de petreceri în familie, iar în jurul mesei festive se aduna rudele ºi prietenii familiei.Lãsatul Secului este ultima zi cînd se consuma alimente „de dulce" carne, ouã, lactate ºi bãuturi alcoolice, înaintea Postului Naºterii Domului, care dureazã 40 de zile.

La aceastã sãrbãtoare creºtinii respecta tradiþii din bãtrîni, rînduite de secole, pentru a pãstra sporul ºi sãnãtatea în fiecare familie. Potrivit tradiþiei, în popor, masa sãrbãtoreasca este aºezatã la rãsãrit, lîngã o icoanã, iar aceasta orînduialã aminteºte de aspectul sãu sacru. Din vremuri îndepãrtate, la aceasta, masa festivã este acoperitã cu o fatã de masa albã, iar în mijlocul acesteia se aºeazã o pîine ºi sare.

Totodatã, o datinã din strãbuni este respectatã în fiecare familie ºi aceasta ajuta la prezicerea vremii: dacã pieptul gãinii pregãtite pentru masa de Lãsatul Secului este gras, atunci va urma o iarnã grea; în cazul în care gãina are pieptul fãrã grãsime, iarna va fi uºoarã ºi vara va avea roade bogate. La masa festivã se consuma anumite alimente care atrag sporul: la aperitiv se consuma ouã de puica, pentru a evita cheltuielile neprevãzute, ºtiut fiind faptul cã, adesea, gãina rîcîie ºi împrãºtie chiar ºi boabele. Ciorba de

peºte este binevenitã pentru ca în timpul postului sã fim sprinteni precum peºtii ºi sã înotãm tot timpul, fãrã sã „alunecãm" în necazuri. La desert, se servesc plãcinte cu fructe ºi cu legume, dar mai ales cu struguri sau cu stafide, care simbolizeazã sporul ºi vigoarea spiritualã. Firimiturile de pîine ºi de prãjituri de la masa festivã nu se aruncã la gunoi, ci se dau pãsãrilor sãlbatice, pentru ca toate suratele lor sã nu ciuguleascã recoltele familiei în anul viitor.

Alte resturi de la masa de Lãsatul secului se aruncã spre rãsãrit, tot pentru a proteja gospodãria respectivã de pagubã. Prin tradiþie, fetele bãtrîne care practica postul negru în aceastã zi se vor cãsãtori în anul urmãtor, dupã Paste. În multe zone ale þãrii, fetele necãsãtorite participa la ritualul „Batutul pernelor".

Respectarea acestui ritual aduce mai repede ursitul în viaþa tinerei. Tot acum se oficiazã ultimele nunþi din acest an, pentru ca, dupã data de 15 noiembrie, pînã dupã Boboteazã, nu se mai fac nunþi.

Postul Crãciunului dureazã 40 de zile, pînã pe data de 24 decembrie, la fel cum Moise a þinut post pe Muntele Sinai, în timp ce aºtepta sã primeascã de la Dumnezeu tabelele de piatrã cu cele zece porunci. Postul a fost rînduit de bisericã pentru a-i pregãti pe

credincioºi pentru marea sãrbãtoare a Naºterii Domnului Iisus Christos.

Din punct de vedere al alimentaþiei, Postul Crãciunului

este considerat mult mai uºor ºi mai permisiv decît alte posturi din calendarul ortodox. Pe perioada postului nu se mãnîncã alimente de origine animalã precum ouã carne ºi lapte ºi produse lactate. În Postul Crãciunului sunt mai multe dezlegãri la peste, ulei ºi vin.

Astfel, pot fi mîncate preparate din peste în toate zilele de sîmbãtã ºi duminicã în perioada 21 noiembrie ºi 20 decembrie inclusiv, pe

21 noiembrie, de sãrbãtoarea Intrãrii în bisericã a Maicii Domnului, în zilele de prãznuire a unor sfinþi cu cinstire mai largã precum Sfîntul Nicolae, pe 6 decembrie. În afarã de dezlegare la peste, în zilele menþionate se poate consuma vin ºi ulei.

Abia dupã aceste 40 de zile de post ºi rugãciune, creºtinii se pot bucura pe deplin de Sãrbãtoarea Naºterii Domnului, de pe 25 decembrie.

Curãþenie pentru trup ºi suflet

V

ineri, 15 noiembrie, se va lãsa postul Crãciunului. Credincioºii se pregãtesc pentru aceastã perioadã în care îºi vor curãþi trupul ºi sufletul. Reprezentanþii magazinelor alimentare le vin în ajutor ºi deja rafturile au fost aprovizionate cu alimentele de post.

Monika BACIU De la zacuscã, la tocanã de legume sau produse din soia toate se gãsesc deja în raioanele magazinelor de profil. Oamenii spun cã vor încerca sã þinã postul aºa cum se cuvine. Spre exemplu tanti Mãriuca din Cimpa spune cã nu cumpãrã nimic de la magazin pentru cã pe timpul verii a pus în cãmarã zacuscã ºi alte bunãtãþi care se pot mânca în aceastã perioadã. ”Vedem, încercãm, suntem în vârstã, suntem bolnavi cu medicamente ºi nu se

poate întotdeauna.

Miercurea ºi vinerea am þinut post tot anul, dintotdeauna, tot timpul mâncãm de post.

Facem fasole, cartofi, varzã, compoturi, halva. Toate le facem acasã, doar dulciurile le cumpãrãm.

Zacusca ºi toate le facem noi acasã”, spune tanti Mãriuca.

Cei care au cãlcat pragul magazinelor spun cã preþurile la alimentele de post sunt destul de accesibile. ”Voi încerca sã þin postul. Chiar acum am ieºit din

magazin ºi am vãzut cã au tot felul de produse, la preþuri foarte bune. Un borcan cu zacuscã este 2 lei, dacã mã gândesc e mai ieftin sã îl cumpãr de la magazin decât

Odatã cu postul, care nu este altceva decît abþinerea de la mîncare "de dulce", creºtinul trebuie sã facã ºi fapte bune, sã se roage ºi sã fie smerit. Postul nu este numai un mijloc de dobîndire a unor virtuþi ci ºi un mijloc de detoxifiere a organismului.

Specialiºtii susþin cã renunþarea, pe o anumitã perioadã, la produsele de origine animalã ajuta la curãþarea organismului de toxine. Postul este foarte bun pentru organism, dar nu poate fi þinut de oricine.

Femeile însãrcinate, copiii de pînã la 16 ani, dar ºi alte persoane care suferã de diferite afecþiuni, nu este indicat sã þinã post. Pe perioada postului, se recomanda mîncare gãtitã sãnãtos, multe fructe ºi legume, crude, sub formã de salata sau sucuri. dacã aº fi pus peste an”, spune o petroºãneancã.

Conform tradiþiei stabilite cu timpul în Bisericã, Postului Crãciunului este de asprime mijlocie, fiind un post al bucuriei.

De aceea, pe lângã abþinerea de la mâncãrurile „de dulce” ºi alte renunþãri, Biserica propune un program liturgic în care un loc special îl ocupã colindele tradiþionale.

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Joi, 14 Noiembrie 2013

Asfalt ºi pe ultima redutã din centru considerat cã e foarte importantã zona, pentru cã toate celelalte strãzi ºi trotuare din zona primãriei au fost deja asfaltate”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul din Petroºani.

Lucrãrile sunt aproape de final ºi vin sã completeze restul asfaltãrilor care au avut loc în oraº. Asta pentru cã vremea rece nu va mai permite astfel de amenajãri ºi, cel mai probabil, pânã în primãvarã ele vor fi stopate.

U

ltima parcelã de teren din centrul municipiului Petroºani, care mai avea gropi, a fost asfaltatã. Lucrãrile sunt pe final ºi asta dupã mai multã vreme în care scurta arterã din faþa Casei de Culturã a Sindicatelor Ion Dulãmiþã a fost plinã de gropi.

Diana MITRACHE În aceste zile, a fost turnat un strat de asfalt ºi primarul Tiberiu Iacob Ridzi spune cã astfel toatã artera principalã a oraºului aratã impecabil.

„Era o arterã pe care nu apucasem sã intrãm cu reparaþiile.

Acum am ajuns ºi la aceastã etapã ºi am

A

stãzi joi, 14 noiembrie, este ultima zi din acest an în care Defileul Jiului se va închide aproape toatã ziua pentru executarea proiectului de reabilitare a drumului. Dupã aceastã zi, muncitorii vor face doar lucrãri care nu necesitã sistarea traficului pe perioade atât de lungi.

“Dupã ziua de joi, 14 noiembrie, Defileul nu se va mai închide în intervalul 9:0018:00. Nu ºtiu dacã trebuie sã ne bucurãm, pentru cã aici mai este mult de lucru.

Dar, asta este, ne gândim ºi la ºoferii care în aceastã iarnã vor sã meargã poate la munte ºi trebuie sã aibã drumul deschis”, ne-a declarat Ion Tudor, ºef Drumurile Naþionale, secþia Tg. Jiu. Dar, asta nu înseamnã cã

muncitorii se vor opri de tot, ci proiectul merge înainte, mai ales cã lucrãrile sunt oarecum întârziate. „ Atenþie! Asta nu înseamnã cã oprim lucrãrile de tot. Nu se va mai lucra în drum, dar se vor executa lucrãri pe marginea drumului, la consolidarea versanþilor sau la podeþe.

Totuºi, vor fi ºi zile când pentru o jumãtate

G

uvernul a eliminat o prevedere legala prin care primarii nu aveau voie sã majoreze taxele locale cu mai mult de 20% peste rata inflatiei. Asa ca, de la 1 ianuarie, primãriile au unda verde sa creasca impozitele pentru case si masini cat de mult isi doresc.

Monika BACIU La Lupeni valoarea taxelor ºi a impozitelor a crescut ºi în acest an, iar în ceea ce priveºte previziunile pe anul viitor, edilul Cornel Resmeriþã este mâhnit.

“La începutul anului s-au crescut taxele la

forþeze mâna administraþiilor locale în ceea ce priveºte majorarea taxelor ºi a impozitelor folosindu-se de anumite tertipuri. ”Dacã primarii nu fac ce spun cei de la centru nu mai primesc cote defalcate, de echilibrare, adicã nu mai primesc sume de

de orã, o orã, în anumite zone, nu se va circula”, a mai spus Ion Tudor.

Din data de 2 iulie, anul curent, Defileul Jiului a fost închis în zilele de marþi, miercuri ºi joi pentru lucrãri de reabilitare în totalitate. La primãvara, restricþia se va institui din nou.

Liber pe Defileul Jiului

Luiza ANDRONACHE

Nemulþumit din cauza taxelor

noi. Am observat cã guvernanþii încearcã sã se arunce totul în spatele primarilor”, a declarat Cornel Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni.

Edilul mai spune cã Guvernul încearcã sã

”Rabla” la Primãria Petroºani

P

rimãria Petroºani va beneficia de tichete ”rabla”. Mai multe instituþii publice din judeþul Hunedoara îºi vor reînnoi parcul auto prin programul ”Rabla”. Printre instituþiile care vor beneficia de tichete valorice pentru cumpãrarea unui autoturism se numãrã ºi Primãria Petroºani.

Monika BACIU Administrarea Fondului de Mediu a finalizat analiza dosarelor de finanþare depuse de persoanele juridice ºi instituþiile publice în sesiunea 10 iunie – 31 octombrie 2013. La nivelul

judeþului vor mai beneficia de tichete primãriile Brad, Certeju de Sus ºi Orãºtioara de Sus la care se adaugã Agenþia pentru Protecþia Mediului, Spitalul Judeþean de Urgenþã Deva, Spitalul General CF

Simeria ºi Casa de Asigurãri de Sãnãtate Hunedoara, care are aprobate douã autoturisme. „Am ridicat acel voucher, dar încã nu ºtim care autoturism va fi schimbat. Toate sunt învechite, dar urmeazã sã vedem

la Guvernul României”, a spus sursa citatã.

Mari probleme va crea si impozitul pe constructii speciale, de 1,5% din valoare lor declarata. care va fi înlocuit”, a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob – Ridzi.

Instituþiile pot utiliza un singur tichet valoric pentru achiziþionarea unui autovehicul nou, iar valoarea acestuia este de 6.500 de lei.

Aproape 1500 de cereri de finanþare au fost depuse cãtre persoane juridice ºi instituþii în aceastã sesiune. Au fost acceptate aproape 650 de dosare, cu o sumã aprobatã de 10,8 milioane de lei.

14 Program & Horoscop

10:30 Dosar România (r) 11:30 Din Þara de Foc la Tijuana 12:00 Europa mea (r) 12:30 Tribuna partidelor parlamentare 13:00 De joi pânã joi 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Akzente 16:50 Lozul cel mare 17:45 Din Þara de Foc la Tijuana (r) 18:10 Maºini, teste ºi verdicte 18:45 Clubul celor care muncesc în România 18:50 Ora de business 19:45 Sport 20:00 Telejurnal

10:30 Cireaºa de pe tort (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Poveºti din jurul lumii 12:30 Teleshopping 13:00 Dragostea trece prin stomac 13:30 Teleshopping 14:00 Vacanþã ºi terapie (r) 15:00 Focus 15:30 Focus Monden (r) 16:00 Regina cumpãrãturilor 17:00 Fii pe fazã!

18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Victime colaterale

7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România, acum 15:00 ªtirile B1 16:00 România acum 17:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România 21:30 Sub semnul întrebãrii

8:00 Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Next Star 23:00 Un show pãcãtos

Cronica Vãii Jiului | Joi, 14 Noiembrie 2013

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 O lunã de miere de coºmar (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Daltry Calhoun: tatã fãrã voie 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Las fierbinþi 21:30 Las fierbinþi 22:30 ªtirile Pro TV

21 martie *** 20 aprilie S-ar putea sã plecaþi într-o delegaþie. Nu sunteþi prea bine dispus ºi aveþi tendinþa sã exageraþi. Nu vã susþineþi pãrerile cu încãpãþânare ºi, în general, evitaþi discuþiile în contradictoriu.

Lipsa banilor vã indispune.

10:15 Teleshopping 10:45 Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Iubiri vinovate (r) 13:00 Teleshopping 13:30 Îngeri pierduþi (r) 14:30 Triumful dragostei 15:30 Suflet de gheaþã 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Diamantul nopþii 18:30 Maricruz 19:30 Iubiri vinovate 20:30 Îngeri pierduþi 21:30 Furtuna din adâncuri 22:30 Poveºtiri de noapte 23:00 Cancan.ro

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 14:45 Teleshopping 15:30 Inima nu respectã reguli 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Roata norocului 22:15 WOWbiz 0:30 ªtirile Kanal D (r)

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Special 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Digi Sport Special 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal Club 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal Club 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal European 16:00 ªtirile Digi Sport 16:30 Campionii Digi Sport 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special 21:30 ªtirile Digi Sport 22:00 Fotbal European 23:30 ªtirile Digi Sport 0:00 Rezumat Franþa

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai Dimineaþa sunteþi nervos din cauza neînþelegerilor cu o femeie mai în vârstã din familie. Evitaþi întâlnirile cu prietenii ºi cu rudele, pentru cã riscaþi sã le stricaþi buna dispoziþie cu starea dumneavoastrã de nervozitate.

Nu încercaþi nici o speculaþie!

22

22

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Nu sunteþi mulþumit de nimic ºi þineþi neapãrat sã schimbaþi ceva în viaþa dumneavoastrã. S-ar putea sã nu reuºiþi sã obþineþi un împrumut dupã care aþi alergat în ultimele zile. Pãstraþi-vã calmul!

Altfel riscaþi sã declanºaþi o ceartã de proporþii.

10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 2 12:00 Profetul 13:15 Pastila Vouã (r) 13:45 Mica mireasã (r) 14:45 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 15:30 Copii contra pãrinþi (r) 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Mica mireasã 20:15 Suflete pereche 21:15 Conspiraþia iataganelor

21

23 iulie *** 22 august Dacã doriþi sã faceþi o investiþie, nu vã grãbiþi. Astãzi ºansa nu vã surâde. Ar fi bine sã nu riscaþi dacã vreþi sã nu ieºiþi în pagubã.

Nervozitatea vã poate afecta relaþiile parteneriale. Ar fi bine sã þineþi cont de sfaturile celor apropiaþi.

Se pare cã sunteþi nervos pentru cã nu vã ajung banii. Nu vã pierdeþi rãbdarea! Un prieten este dispus sã vã împrumute cu cât aveþi nevoie. Nu este momentul sã vã ocupaþi de afaceri. Astãzi nu prea aveþi ºanse sã ieºiþi în câºtig.

23 august *** 22 septembrie Dimineaþa s-ar putea sã fiþi indispus din cauza unor încurcãturi pe plan financiar. Pãstraþi-vã calmul ºi fiþi prudent, mai ales în activitãþile comerciale, pentru cã riscaþi sã comiteþi o ilegalitate fãrã sã vã daþi seama. Ar fi bine sã nu luaþi decizii importante.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Fiþi atent la cheltuieli, ca sã nu ajungeþi la discuþii cu partenerul de viaþã. Pentru a evita o ceartã, ar fi bine sã mergeþi împreunã la cumpãrãturi. Aveþi un simþ critic mai pronunþat ca de obicei, care vã poate afecta relaþiile.

Se pare cã sunteþi nervos din cauza unor mici probleme financiare. Pãstraþi-vã cumpãtul în tot ce faceþi. Ar fi bine sã þineþi cont de sfaturile unei rude mai în vârstã. Evitaþi speculaþiile. În caz contrar, riscaþi.

23 noiembrie *** 20 decembrie

*** 20 ianuarie

Dimineaþa, o rudã din altã localitate vã dã o veste cu care vã indispune. S-ar putea sã fiþi nevoit sã plecaþi într-o cãlãtorie lungã. Dacã vã urcaþi la volan, respectaþi cu stricþete regulile.

Dimineaþa primiþi veºti bune de la o rudã, care s-ar putea chiar sã vã vinã în vizitã. Temperaþivã nervozitatea ºi evitaþi discuþiile în contradictoriu cu partenerul de viaþã.

21 ianuarie *** 20 februarie

Aveþi de rezolvat o mulþime de probleme ºi s-ar putea sã nu fiþi prea bine dispus. Nu vã asumaþi riscuri! ªansele de reuºitã sunt minime. Evitaþi discuþiile în contradictoriu cu persoana iubitã.

21 decembrie

21 februarie *** 20 martie Dimineaþa s-ar putea sã vã schimbaþi programul din cauza unor probleme personale neprevãzute.

Un prieten de familie vã propune sã vã asociaþi cu el într-o afacere promiþãtoare.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Joi, 14 Noiembrie 2013

RMGC îl dã în judecatã pe fostul director general al Institutului Geologic al României, pentru afirmaþii false ºi defãimãtoare

C

a urmare a acuzaþiilor nefondate ale fostului director general al Institutului Geologic al României (IGR), dl. ªtefan Marincea, în faþa comisiei parlamentare speciale precum ºi cu alte ocazii, Roºia Montanã Gold Corporation (RMGC) solicitã în instanþã repararea prejudiciului moral adus companiei.

Compania respinge ferm acuzaþiile defãimãtoare, care au adus atingere dreptului la reputaþie ºi dreptului la propria imagine, referitoare la falsificarea hãrþilor bazinului Vãii Corna. Aceste afirmaþii sunt complet nefondate ºi calomnioase.

Despãgubirile civile solicitate în instanþã sunt absolut simbolice – 100 Ron. “RMGC are cel mai mare respect pentru toate instituþiile statului ºi pentru experþii acestora.

Când se fac însã afirmaþii de naturã sã prejudicieze

grav reputaþia companiei, avem obligaþia sã contracarãm aceste afirmaþii pe toate cãile legale disponibile. Suntem o companie corectã ºi transparentã ºi sperãm sã fim trataþi corect”, afirmã reprezentanþii companiei.

RMGC a folosit harta geologicã achiziþionatã de la IGR, fãcând dovada în acest sens cu exemplarul original. Harta a fost întocmitã de IGR în anul 1979, la scara 1:50.000.

RMGC a folosit de asemenea harta geologicã întocmitã de Facultatea de Geologie a Universitãþii Bucureºti.

Ofer spre închiriere Respingem cateapartament cu douã camere goric acuzaþia falmobilat complet, modern, izolat termic, cu încãlzire centralã, aragaz, frigider, situat în Petroºani la 100 metri de piaþã.

Chiria la faþa locului.

Telefon: 0722.156.113

ÎNCHIRIERI

sificãrii vreuneia dintre hãrþi, acuzaþie formulatã de cãtre fostul director general al IGR. RMGC acþioneazã ºi a acþionat întotdeauna cu bunã credinþã ºi deplina respectare a cadrului legal. Practicile noastre de afaceri exclud orice tentativã de a eluda sau încãlca dispoziþiile legale. RMGC îºi reafirmã respectul pentru toate instituþiile statului român ºi pentru specialiºtii români, inclusiv pentru Institutul Geologic Român (IGR) ºi experþii sãi. De asemenea, RMGC trateazã cu toatã seriozitatea opiniile la adresa proiectului minier, fie ele împotriva sau în favoarea acestuia.

D

espre Proiectul Roºia Montanã Ca urmare a renegocierilor din 2013 ºi pornind de la un preþ al aurului de 1.200 de dolari / uncie, proiectul minier de la Roºia Montanã aduce peste 5 miliarde de dolari în economia României. De asemenea, proiectul în noua formã prevede o garanþie de mediu de 146 milioane USD ºi investiþii majorate pentru patrimoniul din Roºia Montanã, de 70 de milioane USD. Mina de la Roºia Montanã va genera mii de locuri de muncã, respectând legislaþia de mediu din România ºi Uniunea Europeanã ºi aplicând cea mai modernã tehnologie disponibilã.

Cãtãlin Hosu Regional Communications Manager

„Cetãþile Dacice din Munþii Orãºtiei parte a Patrimoniului Mondial UNESCO”

VÂNZÃRI Vând teren intravilan, zona Valea Ungurului Vulcan, în suprafaþã de 2600 mp. Acces auto, aproape de DN66, cu utilitãþi. Preþ, 8 euro/mp, negociabil. Contact 0722448428.

Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727150264. Preþ negociabil.

Vând/închiriez garaj zona Poarta 2 Gerom la stradã.

Relaþii la 0734.543.820 Vînd teren ºi casa P+1 în Târgu-Jiu, str. George Coºbuc Nr. 2A, realizatã ºi finisatã în 2000 cu toate utilitãþile: apã, gaze, canalizare, izolaþie termosistem ºi termopane.

Suprafaþã de teren 800 mp.

Anexe: beci suprafaþã de 30 mp, garaj dublu pentru 2 autoturisme. Preþ negociabil.

Telefon: 0727/874 449

M

uzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva, cu sprijinul Consiliului Judeþean Hunedoara, organizeazã vineri, 15 noiembrie 2013, începând cu ora 11.00, la sediul situat în Palatul Magna Curia, o serie de acþiuni reunite sub titlul „Cetãþile Dacice din Munþii Orãºtiei – parte a Patrimoniului Mondial UNESCO”.

Evenimentul, organizat în parteneriat cu Universitatea BabeºBolyai din ClujNapoca, Muzeul Naþional de Istorie a Transilvaniei ºi Universitatea Tehnicã din Cluj-Napoca, are loc în contextul în care, începând din acest an, s-a stabilit prin lege ca în þara noastrã ziua de 16 noiembrie sã fie declaratã Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO din România. Pe parcursul manifestãrii, cei interesaþi vor putea urmãri expuneri susþinute de cãtre dr.

Gelu Florea, de la

Universitatea Babeº-Bolyai Cluj-Napoca, responsabil ºtiinþific al ºantierului arheologic Cetãþile Dacice din Munþii Orãºtiei („Sarmizegetusa Regia.

Cercetãri recente – bilanþ ºi perspective”), Vladimir Brilinsky, de la Compartimentul Administraþia Monumentului Istoric Sarmizegetusa Regia – Grãdiºtea de Munte din cadrul Consiliului Judeþean Hunedoara („Sarmizegetusa – realizãri ºi perspective”) ºi

vor putea viziona „Reconstituiri tridimensionale ale vestigiilor dacice din Munþii Orãºtiei”.

De asemenea, în zilele de vineri ºi sâmbãtã, 15 ºi 16 noiembrie 2013, doritorii vor putea vizita gratuit expoziþia „Zona capitalei Regatului Dac. O istorie spusã de arheologie”.

NATALIA ARE NEVOIE DE NOI!

Ar fi vrut sã fie în banca de la ºcoala din Petrila, dar acum e la spital. Natalia e un copil de 11 ani, din Petrila, premiantã, dar care trãieºte o dramã ce o þine imobilizatã într-o capcanã. Copilãria ei depinde de 8.000 de euro, pe care familia sa nu îi are. Totul s-a întâmplat într-o zi fatidicã, atunci când era împreunã cu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferul unui TIR i-a izbit în plin. A stat sãptãmâni în spital, iar acum are nevoie de o protezã, ca sã poatã fi din nou copilul premiant, de care pãrinþii sãi sunt mândri.

Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat: politraumatism cranio-cerebral, dar ºi un traumatism toraco-abdominal. Abia luase premiul I la un concurs denumit “Centura mea de siguranþã” ºi s-a trezit imobilizatã la pat. Tragicul sãu destin ar putea fi remodelat, dacã o ajutãm.

Natalia are nevoie de o protezã ce se fabricã doar în Elveþia ºi în aceste zile e la un spital din Bucureºti, unde aºteaptã ca pãrinþii sãi sã facã imposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!

Nr. Cont 5675710247959 RON01 BANCPOST Titular cont: Bãran Mariana

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 14 Noiembrie 2013

Meserii pe cale de dispariþie

Ana Hidan, singura femeie ceasornicar din Valea Jiului

C

easornicar, pantofar, geamgiu, tocilar. Sunt câteva din meseriile care au fost uitate undeva în trecut. Doar câteva persoane din Valea Jiului mai practicã aceste meserii ce erau cãutate odatã de mult. Nici mãcar cursuri de calificare în aceste domenii nu se mai organizeazã.

Monika BACIU ”Din pãcate vã pot spune cã nu mai formãm persoane în meserii precum geamgiu, tocilar, ceasornicar, din pãcate pentru cã în primul rând nu sunt doritori pe piaþa forþei de

muncã care sã facã aceste cursuri”, a declarat Dorina Uifãlean, ºef Centru de Calificare Petroºani.

Nici specialiºti în

acest domeniu nu mai sunt, iar pentru organizarea a astfel de cursuri este nevoie de lectori cu studii universitare în domeniul respectiv. ”În al doilea rând este o problemã destul de mare în sensul de a gãsi specialiºti în acest

domeniu pentru a putea sã predea la noile grupe de cursanþi, pentru a putea sã ne autorizãm în asemenea meserii lucrative care pânã în

2000 au mers foarte bine. ªi centrul de formare profesionalã din

Petroºani a organizat cursuri ed acest gen, ne trebuie sã avem specialiºti în domeniul respectiv, ori specialiºti în acest domeniu, din pãcate

în Valea Jiului nu avem”, a mai spus sursa citatã. În Petroºani sunt doar doi ceasornicari.

Unul dintre aceºtia este o persoanã de sex feminin. Aceasta este Ana Hidan ºi practicã meseria de ceasornicar din anul 1969, de 44 de ani ºi spune ea cã pãstreazã aceastã pasiune în suflet. ”Este o meserie foarte frumoasã. Am iubit-o de când m-am angajat la Cooperativa Unirea, mi-a plãcut ºi o pãstrez cu cea mai mare bucurie. Am fãcut cursuri trei luni la Arad de profesionalã, nu este grea meseria. Dacã îþi place poþi sã o înveþi”, spune Ana Hidan, singura femeie ceasornicar din Petroºani.

Aceste meserii nu

sînt cãutate pe piaþa muncii. Nimeni nu vrea sã devinã geamgiu, ceasornicar sau pantofar. Ana Hidan spune cã

pãstreazã tainele ceasurilor pentru nepoþi. ”Se uitã meseria de ceasornicar pentru cã tineretul din ziua de azi nu mai vrea sã aibã o meserie, niciodatã nu a venit sã mã întrebe. Am nepoþi ºi pot sã las meseria asta în urmã, dar nimeni nu a venit sã mã întrebe nimic. Era la

Arad ºcoala profesionalã”, a mai spus ceasornicarul. ”Din pãcate aceste meserii nu se mai cer pe piaþa muncii. Dacã mergem sã încercãm sã gãsim un pantofar putem sã spunem cã sunt doar doi pantofari în Valea Jiului ºi acei pantofari sunt persoane foarte în vârstã, persoane care au fãcut cursurile în meseria respectivã pe vremea când se fãcea meseria în ºcolile profesionale. Noi din punctul nostru de vedere ca agenþie judeþeanã am putea sã organizãm, ne-am putea sã ne autorizãm în asemenea meserii, cu condiþia sã fie doritori ºi într-adevãr

dânºii trebuie sã îºi doreascã sã facã aceste cursuri. Din pãcate nici nu s-a pus problema niciodatã la agenþiile locale din Valea Jiului sã vinã un ºomer sã spunã eu vreau sã mã fac cizmar sau ceasornicar.

Deocamdatã nu sunt interesaþi. Probabil va veni ziua ºi momentul când ne vom întoarce din nou la aceste meserii”, a mai spus Dorina Uifãlean.

Meseriile de altãdatã vor rãmâne doar în cãrþile de istorie Croitori, ceasornicari, pãlãrieri sau cizmari, pânã mai ieri cãutaþi de toatã lumea, în special de „domni”, astãzi privesc cu jind prin geamuri dupã un client care sã vinã sã mai repare mãcar câte ceva.