Issuu on Google+

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 470

Cronica Vãii Jiului Vineri, 11 Octombrie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

„Maternitatea” monumentului a fost vândutã la fier vechi

La 75 de ani de la sfinþire, Coloana Infinitului va fi aniversatã în Peºtera Bolii

Televiziuni ºi radiouri omorâte de prevederi introduse pe uºa din dos

O

Ordonanþa de Urgenþã a guvernului, care modificã proiectul Codului Insolvenþei prin articole introduse pe furiº, poate închide posturi de radio ºi TV la cererea oricãrei persoane la care postul respectiv are datorii, pentru cã automat se suspendã ºi licenþa.

>>> PAGINILE PAGINILE 8-9

ANUNÞ IMPORTANT PENTRU PENSIONARI Pensionarii din sistemul minier care nu ºi-au ridicat drepturile cuvenite pentru

ANUL 2012

A

nul acesta se împlinesc 75 de ani de la sfinþirea Coloanei Infinitului, operã a inegalabilului sculptor Constantin Brâncuºi. Momentul va fi marcat de o asociaþie de ecologie, preocupatã de pãstrarea valorilor locale, precum ºi de Primãria Petroºani, dar nu în locaþia unde cu zeci de ani în urmã s-a turnat coloana. Iar asta pentru cã vechea uzinã UMIROM este istorie!. >>> PAGINA A 3-A

(gratuitãþi energie electricã), se vor prezenta la sediul sucursalelor la care sunt arondaþi (minele Petrila, Paroºeni, Uricani), NUMAI PÂNÃ în data de 24.12.2013. Conducerea Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului SA”


2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 11 Octombrie 2013

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 66 Haþeg Baru Mare DN 68 Haþeg - Toteºti DN 68 Toteºti Zeicani DN 66 Haþeg - Cãlan DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº Bejan Lupeni pe DN 66A ºi B-dul Nicolae Titulescu.

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE


Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 11 Octombrie 2013

„Maternitatea” monumentului a fost vândutã la fier vechi

La 75 de ani de la sfinþire, Coloana Infinitului va fi aniversatã în Peºtera Bolii

A

nul acesta se împlinesc 75 de ani de la sfinþirea Coloanei Infinitului, operã a inegalabilului sculptor Constantin Brâncuºi. Momentul va fi marcat de o asociaþie de ecologie, preocupatã de pãstrarea valorilor locale, precum ºi de Primãria Petroºani, dar nu în locaþia unde cu zeci de ani în urmã s-a turnat coloana. Iar asta pentru cã vechea uzinã UMIROM este istorie! Sunt 75 de ani de când a fost sfinþitã Coloana Infinitului, monument turnat la

Petroºani ºi amplasat în parcul central din Târgu Jiu. Coloana Infinitului este, proba-

bil, cea mai cunoscutã operã a marelui sculptor Constantin Brâncuºi ºi printre cele mai

importante opere de artã ale acestuia. Aºa cã, Asociaþia de Ecologie Petro Aqua din Petroºani a decis sã marcheze momentul, iar în sprijinul acestora a venit ºi municipalitatea din Petroºani. Astfel, în data de 26 octombrie, la Târgu Jiu va fi lansatã o carte despre istoria turnãrii Coloanei Infinitului în Atelierele Centrale Petroºani, iar la Peºtera Bolii se va organiza un

A vrut sã se încãlzeascã, dar a ajuns la spital cu rãni foarte grave

U

n bãrbat de 53 de ani a ajuns la Spitalul de Urgenþã din Petroºani cu rãni grave dupã ce a suferit mai multe arsuri pe suprafaþa corpului. Bãrbatul, om al strãzii, locuia într-o gheretã în zona Iscroni de pe raza localitãþii Aninoasa. Victima a fost gãsitã de angajaþii unei societãþi comerciale pe raza cãreia s-a petrecut incidentul. Aceºtia au alertat echipajele de urgenþã care s-au deplasat la faþa locului pentru a lichida incendiul ºi pentru a transporta victima la spital.

“Astãzi în jurul orei 12.30 Poliþia oraºului Aninoasa a fost sesizatã prin dispeceratul unic de urgenþã 112 cã la o societate din Aninoasa a izbucnit un incediu ºi este o persoanã rãnitã. La faþa locului s-au deplasat cu operativitate lucrãtorii Poliþiei oraºului Aninoasa, iar din primele cercetãri s-a stabilit faptul cã este vorba de o persoanã de 53 de ani, un fost angajat al societãþii care locuia într-un cãmin de nefamiliºti, acesta fiind în stare de ebrietate a cãzut peste un reºou pe care îl folosea pentru încãlzitul hranei, a cãzut

peste el ºi i-au luat foc hainele ºi a suferit arsuri destul de grave”, a declarat comisarul Cristian Tatra, ofiþer Birou de Investigaþii Criminale Poliþia Aninoasa. Potrivit oamenilor legii, în continuare se efectueazã cercetãri. “În cauzã se vor efectua cercetãri de cãtre lucrãtorii Poliþiei oraºului Aninoasa sub suprsavegherea Parchetului de pe lângã Judecãtoria Petroºani sub aspectul sãvârºirii infracþiunii de vãtãmare corporlã din culpã ºi se vor dispune mãsurile legale în consecinþã”, a mai spus sursa citatã. Victima a fost transportatã la Spitalul de Urgenþã din Petroºani cu arsuri pe 70% din suprafaþa corpului. “Bãrbatul prezintã arsurã de gradul 3-4 pe suprafaþa a 70% din corp, starea ne rezervãm în a ne afirma pentru cã era un ºoc dureros ºi a fost dus la sala de operaþii ºi vom vedea evoluþia”, a declarat Petre Corlan, medic de gardã UPU-SMURD Petroºani. Victima va fi transportatã la Spitalul de Arºi din Bucureºti cu un elicopter SMURD. Monika BACIU

concert de muzicã folk, susþinut de Formaþia Generaþia Folk din Craiova. Cheltuielile totale generate de aceste manifestãri se ridicã la suma de 2.400 de lei, conform devizului prezentat de cei de la Petro Aqua, iar Consiliul Local Petroºani, în calitate de coorganizator, va contribui cu 1.500 de lei din aceastã sumã.

M

onument turnat într-o fabricã vândutã la fier vechi Coloana Infinitului a fost realizatã în anul 1937 în Atelierele Centrale Petroºani, devenite ulterior URUMP, IUMP ºi, în cele din urmã, UMIROM . Potrivit datelor vremii, ºeful proiectului a fost inginerul ªtefan Georgescu-Gorjan, iar Constantin Brâncuºi a venit de la Paris pentru a supraveghea turnarea modulelor Coloanei ºi a colaborat îndeaproape cu Georgescu-Gorjan. Mai mult, cei doi þineau legãtura prin scrisori, iar inginerului i-a revenit întreaga rãspun-

dere a coordonãrii operaþiilor la Petroºani ºi Târgu-Jiu. Documentele ºi schiþele celebrei opere expuse la Târgu Jiu ar fi trebuit, cel puþin la nivel declarativ, sã fie gãzduite într-un muzeu amenajat chiar în incinta UMIROM. Proprietarul uzinei, fostul prefect Aurelian Serafinceanu, promitea public, în 2001, cã va înfiinþa la Petroºani Muzeul Coloanei lui Brâncuºi. Nu numai cã acest lucru nu s-a întâmplat, dar din vechea fabricã s-a ales praful. În mare parte, vechile ateliere au fost tãiate ºi vândute la fier vechi, dupã ce Serafinceanu a cumpãrat în anul 2000 fosta fabricã de utilaj minier, UMIROM SA. Constantin Brâncuºi a lãsat în urmã o operã inestimabilã. La Petroºani, în schimb, amintirea sa – modificatã nefast de oameni de afaceri – înseamnã dezastru, bani din fier vechi ºi promisiunea încã neonoratã a unui muzeu în memoria marelui sculptor. Car men COSMAN


4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 11 Octombrie 2013

”M

-am trezit cu producãtori chiar ºi din Maramureº care mi-au cerut sã le permitem sã-ºi desfacã produsele la Ziua Recoltei, la Petrila. Un om cu capul pe umeri nu refuzã aºa ceva! Cum sã le spun oamenilor ºi firmelor: nu veniþi? Aºa ceva nu se face. Având în vedere cã, pe lângã comercianþi, Emil Pãrãu va sacrifica vreo 12 oi pentru petrileni ºi va gãti pe loc în ceaune mari pentru care trebuie spaþiu... am solicitat primãriei sã ne permitã pe str. Republicii, dar am fost refuzaþi” – organizator Costel Avram, preºedinte PNL Petrila.

Deºi primarul Petrilei, Ilie Pãducel, fost PDL actual PSD (fãrã acte), invocã mereu cã face compromisuri politice doar pentru binele cetãþenilor Petrilei, adicã trece de la un partid la altul pentru a primi ajutor ºi sprijin pentru proiecte, lucrurile stau altfel când alþii, pe bani privaþi ºi nu din bani publici, încearcã sã facã ceva pentru comunitate. Este cazul organizãrii Zilei Recoltei, de mâine, de la Petrila, o premierã în implicarea ºi a altora în afarã de Primãrie, în a oferi locuitorilor de aici evenimente la nivelul celor care au loc în oraºele mari din þarã, eveniment din care are de câºtigat toatã lumea. Iniþial, organizatorii au cerut administraþiei locare avizul pentru

folosirea spaþiului de pe strada Minei pentru Ziua Recoltei, dar numãrul mare de producãtori din toate colþurile þãrii care ºi-au anunþat participarea, pe lângã cei contactaþi, a dat peste cap planificarea, iar organizatorii au cãutat soluþii...

”P

ãi dacã am dat o aprobare, nu mai putem acum sã dãm alta” Ca urmare, Costel Avram, preºedintele PNL Petrila ºi preºedinte al Asociaþiei Multiflora, în calitate de organizator a cerut primarului Ilie Pãducel sã aprobe, pentru o zi, desfãºurarea evenimentului pe artera principalã pentru a permite tuturor firmelor de profil ºi producãtorilor agricoli

Primãria Petrila alungã producãtorii agricoli de la Ziua Recoltei sã participe cu produsele lor la târgul care are loc cu aceastã ocazie pentru ca petrilenii, ºi nu numai, sã se aprovizioneze pentru iarnã. Cererea i-a fost refuzatã pe motiv cã nu se poate sã dea o altã hotãrâre pentru cã a dat deja una. ”Domnul Avram a venit în urmã cu douã sãptãmâni cu o cerere prin care ne solicita str. Minei pentru manifestarea de Ziua Recoltei. Noi i-am aprobat patru benzi în loc de douã pe str. Minei, chiar în aceeaºi zi, am gasit soluþii cu comisia pentru rutele ocolitoare. ªi a venit acum cã vrea pe strada Republicii. Pãi dacã am dat o aprobare cu tot ce trebuia, nu mai putem acum sã dãm alta” – a declarat primarul Ilie Pãducel, mai nou PSD-ist fãrã acte, chiar în momentul când comisia de specialitate era reunitã la Primãria Petrila, miercuri, 9 octombrie.

S

urpriza unei ample participãri i-a determinat sã gãseascã soluþii, dar au fost refuzaþi de Pãducel De ce s-au sucit organizatorii ºi au vrut sã bulverseaze primarul ºi comisia solicitându-le efortul altei analize ºi altei hotãrâri pentru un spaþiu mai mare? Numãrul neaºteptat de mare al cererilor din partea producãtorilor agricoli de a-ºi desface produsele cu acestã ocazie... ”Am cerut iniþial aprobarea pentru strada Minei cu convingerea cã nu suntem noi de forþa unei Primãrii pentru a solicita aprobarea pen-

tru artera principalã, unde spaþiul este generos. Dar m-am trezit cu producãtori chiar ºi din Maramureº care mi-au cerut sã le permitem sã-ºi desfacã produsele la Ziua recoltei, la Petrila. Un om cu capul pe umeri nu refuzã aºa ceva! Cum sã le spun oamenilor ºi firmelor: nu veniþi ? Aºa ceva nu se face. Având în vedere cã pe lângã comercianþi, Emil Pãrãu va sacrifica vreo 12 oi pentru petrileni ºi va gãti pe loc în ceaune mari pentru care trebuie spaþiu, tot ce stabilisem pentru fiecare metru pãtrat pe o harta amplasamentelor fãcutã de noi, locul este mic pentru amploarea care se

anunþã. Ca urmare, am solicitat primãriei sã ne permitã pe str. Republicii, dar am fost refuzaþi. Numãrul considerabil de participanþi este o surprizã ºi pentru noi, dar este una îmbucurãtoare, dar primarul se pare cã nu se bucurã pentru petrileni, cã doar nu ducem noi produsele acasã ºi nici nu câºtigãm bani, ci cheltuim din propriile buzunare ºi nu din banii cetãþenilor, ai

Primãriei. Ilie Pãducel spune cã-l preocupã cetãþenii Petrilei. Oare aºa sã fie? Atitudinea de acum spune exact invers. Asta este, viaþa merge mai departe!”a declarat Costel Avram, organizator al Zilei Recoltei. Deci rãzboaiele politice ce þin de ani de zile, la Petrila, continuã ºi cu oameni noi pe acest teritoriu – Costel Avram, preºedinte PNL – aºa cum au fost ºi cu ”politicieni bãºtinaºi”, d-apoi cu un moldovean care s-a gãsit el, aºa, sã tulbure apele unui teritoriu dominat de anumite tabere care au þinut oraºul încremenit în timp ºi pe locuitori izolaþi... Ileana FIRÞULESCU


Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 11 Octombrie 2013

Colonia Petroºani continuã sã fie groapa de gunoi a municipiului

U

n tractor cu remorcã având sigla Primãriei Petroºani pe portierã, a fost surprins în timp ce deversa gunoiul lângã Jandarmeria Petroºani, zona fostei cazãrmi militare. Consilieri locali au fost convocaþi de locuitori la faþa locului având în vedere cã Serviciul Gospodãrie a recunoscut cã în altã zonã, Cãrbunelui colþ cu Oltului, deversarea se face cu acordul sãu, dar cã va fi ridicat ulterior... Zone întregi din Petroºaniul de dincolo de calea feratã ºi Jiu au devenit gropi de gunoi cu acordul salariaþilor din Primãria Petroºani. În acest an, Cronica VJ a mai prins în flagrant maºini care deversau gunoiul pe Strada Cãrbunelui, Oltului – situaþie în care Serviciului Gospodãrie al Primãriei Petrosani a recunoscut cã acest lucru se face cu acordul sãu, dar cã urmeazã a fi ridicat ulterior...

Miercuri, 9 octombrie, un tractor cu un afiº mare pe portierã cu sigla Primãriei Petroºani (foto alãturat), a deversat gunoiul de patru ori în acelaºi loc, respectiv lângã Jandarmerie, pe terenul fostei cazãrmi militare. Locuitorii din acea zonã au sesizat de mai multe ori cã sunt îngropaþi de gunoaie în timp ce ei îºi plãtesc serviciul de ridicare a... gunoiului. Este adevãrat cã nu sunt resturi menajere, ci resturi de

sã o reprezinte la nivel local, l-au informat rugându-l sã vinã la faþa locului.

la toaletãri copaci ºi materiale provenite din demolãri, dar mai scapã ºi animale

ase petroºãneni, Cãldurã în ª 4 bãrbaþi ºi femei, vor alerinstituþiile publice douã ga pînã la Varpalota.

T

oate instituþiile publice din Lupeni, branºate la sistemul de alimentare cu gaze naturale. ªcolile, spitalul ºi instituþiile publice din municipiul Lupeni sunt branºate la sistemul de alimentare cu gaze naturale, astfel cã cei care îºi desfãoarã activitatea în aceste spaþii nu suferã de frig.

“Noi toate spaþiile publice ºi aici mã refer la ºcoli, spital sunt branºate la gaz, suntem singura localitate din Valea Jiului care avem toate ºcolile branºate la gaz, mai avem Liceul Tehnologic Lupeni care este pe lemne, dar lemnele sunt asigurate”, a declarat Gabriel Lungu, city-managerul municipiului Lupeni. Singura unitate de învãþãmânt din municipiul Lupeni care nu este branºatã la sistemul de alimentare cu gaze naturale este grupul ºcolar din localitate. Aici încãlzirea se face pe bazã de lemne, iar reprezentanþii municipalitãþii spun cã stocul de lemne este asigurat pentru încãlizrea din sezonul rece. Monika BACIU

Gestul lor vine ca o reîntoarcere a activitãþii sportive a celor din Varpalota care la începutul lunii august au vizitat oraºul nostru alergînd.

moarte, mobilier, ”boarfe” etc. ªi cum Colonia are un consilier local care

”La sesizarea locuitorilor din Cartierul Colonie, zona fostei cazãrmi militare, m-am deplasat în teren ºi am discutat cu aceºtia. În ziua când am surprins angajatul Primãriei, pe acel tractor, acesta era la al patrulea transport, spuneu oamenii

de acolo. Aceºtia mi-au relatat cã ºi pompierii au venit de câteva ori, pentru cã materialul lemnos rezultat din toaletãrile copacilor din centru sau alte cartiere, a luat foc. Am mers apoi la Turnul de Apã, în urma altor sesizãri ale cetãþenilor tot pentru gunoaie deversate. Sunt pe bunã dreptate supãraþi pentru cã stau cu gunoaiele sub geam, cum se spune” – a declarat ing. Viorel Pascu, consilier local din partea PSD. Locuitorii din Colonia Petroºani au precizat cã ºi ei plãtesc taxe ºi impozite ºi au pretenþia sã fie trataþi ca toþi ceilalþi care trãiesc în centrul municipiului, ºi nu sã fie groapa de gunoi a localitãþii. Ileana FIRÞULESCU

Aleargã spre Varpalota Maratoniºtii din Petroºani vor parcurge o distanþã de 600 de kilomentri în trei zile. "În 4 august cîþiva maratoniºti din Varpalota au vizitat oraºul nostru prin sport. Ei au alergat de la Varpalota pînã aici, acum cei din Petroºani vor întoarce activitatea

sportivã ºi vor alerga de la Petroºani la Varpalota. Ei vor pleca în 15 octombrie ºi vor sosi vineri în 18 octombrie la Varpalota", a declarat Eduard Wersanski. Alãturi de maratoniºti se va afla ºi parapantistul Toma Coconea. "Trebuie menþionat cã toþi cei care vor alerga, cele 6 persoane, 4 bãrbaþi ºi douã femei conduºi de campionul nostru Toma Coconea vor participa ºi la semi-maratonul internaþional ce se desfãºoarã de 10 ediþii în oraºul înfrãþit care se va organiza în ziua de 19 octombrie", a

mai spus sursa citatã. Maratoniºtii din Petroºani vor participa ºi la cea de-a zecea ediþie a semi-maratonului internaþional ce va avea loc la Varpalota. Monika BACIU


6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 11 Octombrie 2013

Planuri pentru Complexul Energetic Hunedoara

Departamentul pentru Energie vrea eficientizarea activitãþii entitãþii energetice

D

epartamentul pentru Energie, planuri pentru Complexul Energetic Hunedoara. Reprezentanþii Departamentului pentru Energie au în vedere eficientizarea Complexului Energetic Hunedoara prin reducerea cheltuielilor ºi retehnologizarea proceselor productive. Monika BACIU

“Societatea Complexul Energetic Hunedoara are un program de mãsuri de dezvoltare/investiþii pe termen scurt mediu ºi lung atât la minele din Valea Jiului cât ºi la Termocentralele Deva

ºi Paroºeni. În cazul principiilor care stau la baza acestor mãsuri, definitorii sunt cele de eficientizare a activitãþii prin investiþii de reabilitare ºi retehnologizare a proceselor productive, reducerea impactului asupra mediului ºi pãs-

trarea capacitãþii de producþie prin investiþii noi care sã înlocuiascã pe cele retrase din exploatare. În acest sens, proiectele de investiþii sunt evaluate pe baza unor principii ºi criterii de prioritizare, cu încadrarea într-o matrice a riscurilor, pe baza unor studii de fezabilitate punctuale ºi a unor analize cost-beneficiu”, se aratã în documentele Departamentului pentru Energie. Într-o manierã pompoasã în cursul acestui an ministrul delegat pe probleme de Energie

Constantin Niþã a inaugurat lucrãrile de la Termocentrala Paroºeni. Acum reprezentanþii ministerului de resort spun cã investiþia de 65 de milioane de euro este una prioritarã. “Prioritare sunt obiectivele de investiþii pentru respectarea reglementãrilor de mediu impuse de legislaþia europeanã. Astfel, în cadrul sucursalei Electrocentrale Paroºeni SA sunt în desfãºurare lucrãri de execuþie aferente instalaþiei de desulfurare a gazelor de ardere a grupului nr. 4 de 150 MW ºi CAF de 100 Gcal/h, având termen de finalizare a investiþiei anul 2015”, se mai aratã în documente. În ceea ce priveºte Termocentrala Mintia, ministerul are planuri de retehnologizare,

La Lupeni nu se subvenþioneazã gigacaloria

F

ãrã subvenþie la gigacalorie, la Lupeni. Lupenenii vor beneficia de agent termic, cel mai probabil, începând din luna noiembrie. Iniþial, reprezentanþii administraþiei locale ºi cei ai serviciului de termoficare au dorit sã furnizeze agentul termic începând din 15 octombrie, însã cei puþin peste 1000 de abonaþi ai acestui serviciu s-au opus din cauza costurilor ridicate. Monika BACIU “Noi am anunþat iniþial cã la data de 1 noiembrie vrem sã dãm drumul la termoficare. Problema este cã a venit puþin mai devreme vremea rece, domnul primar ºi cu diorectorul de la societatea de termoficare au propus sã dea drumul cu data de 15 octombrie, deocamdatã mai avem o dilemã cã anumite asociaþii de proprietari

nu ar dori la data aceasta, ci puþin mai târziu, adicã la 1 noiembrie. E vorba ºi de costuri ºi oamenii se feresc sã plãteascã pe o perioadã mai îndelungatã agentul termic”, a declarat Gabriel Lungu, citymanager municipiul Lupeni. Abonaþii sistemului de termoficare vor plãti preþul întreg al gigacaloriei pentru cã municipalitatea nu are posibilitatea financiarã de a subvenþiona

preþul gigacaloriei. “În momentul de faþã mai erau vreo 1000 ºi ceva de persoane care beneficiau, dar nu toatã lumea are

branºament total, adicã sã fie calorifere în fiecare camerã. Din pãcate nu putem subvenþiona din motive financiare preþul gigacaloriei”, a mai precizat sursa citatã. La Lupeni mai sunt abonaþi la sistemul de termoficare puþin peste 1000 de abonaþi. Aceºtia vor plãti 238 de lei pentru gigacalorie.

planuri cunoscute deja. Este vorba de implementarea investiþiei de 220 de milioane de euro ce prevede modernizarea grupurilor 3 ºi 4 ale termocentralei. „În cadrul Sucursalei Electrocentrale Deva este în derulare procedura de achiziþie în vederea atribuirii contractului pentru realizarea instalaþiilor

de desulfurare a gazelor de ardere aferente grupurilor 3 ºi 4 precum ºi lucrãri de reabilitare grup nr. 4 valoarea estimatã a lucrãrilor fiind de 220 milioane de euro”, se mai aratã în document. În ceea ce priveºte partea minierã din cadrul Complexului Energetic Hunedoara Departamentul pentru Energie are planuri chiar ºi pentru termen lung însã înainte de toate se vor realiza mai multe studii de piaþã pentru rentabilizarea entitãþii.


Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 11 Octombrie 2013

P

aznicii angajaþi la unitãþile miniere din Valea Jiului au declaºat miercuri searã un protest spontan. Oamenii sunt nemulþumiþi cã de douã luni, de când au fost preluaþi de firma Luxguard nu ºi-au luat salariile. De vinã sunt cei din conducerea firmei de pazã, pentru cã facturile lor au termenul scadent în noiembrie. Singura ºansã ca oamenii sã-ºi primeascã banii se îndreaptã acum spre creditul acordat printr-o instituþie bancarã, credit obþinut de cei din conducerea firmei care a câºtigat licitaþia pentru pazã. Ies astfel la ivealã contractele dubioase obþinute de diferite firme dubioase, care au câºtigat pentru cã au venit cu oferte avantajoase, dar care nu au bani sã-ºi plãteascã angajaþii ºi nici sã le ofere echipamente de protecþie.

ª

i-au bãtut joc de propriii angajaþi. Vorbim de cei care gestioneazã activitatea firmei de pazã de la unitãþile miniere. Asta pentru cã au câºtigat un contract cu Complexul Energetic Hunedoara, dar nu ºi-au onorat promisiunile faþã de angajaþi ºi

Paznici fãrã bani, contracte dubioase

aceºtia au rãbufnit. Paznicii susþin cã muncesc ore suplimentare, nu au echipamente ºi pãzesc unitãþile miniere cu mâinile goale, în echipament de varã. În plus, au fost puºi sã-ºi semneze demisiile în alb ºi nici salariile nu ºi le-au primit. Este, pe

scurt, povestea tristã a celor care în aceste zile pãzesc unitãþile miniere de hoþi.

N

emulþumirile i-au scos în stradã..... ......ºi zeci de oameni s-au adunat în faþa minei Vulcan miercuri searã, la un protest spontan, în

care ºi-au cerut salariile ºi restul drepturilor. „Noi ne-am adunat cã nu mai vor bãieþii sã mai intre în posturi. Din data de 1 august ne-am angajat aici ºi nu ne-au dat niciun ban. Echipament avem o cravatã ºi o cãmaºã. Sã mergeþi sã vedeþi prin ce boscheþi tre-

buie sã stãm ºi cu cine ne fugãrim pe acolo. În 30 septembrie trebuia sã primim ºi aºa cã noi nu mai intrãm în posturi. Ne-au pus sã semnãm demisiile în alb de acum o lunã, ca sã ne aibã la mânã, în caz cã protestãm”, spune un paznic. „Am început munca pe 1 august ºi, cum scrie în contract, pe 30 septembrie trebuia sã primim salariul. Avem minimul pe economie, dar ar trebui sã lucrãm 160 de ore. Ori noi lucrãm 264 de ore. Nu am primit niciun ban ºi ne tot ameninþã cã ne dã afarã”, spune alt angajat lapazã, iar alþii se plâng cã muncesc mult ºi fãrã echipamente. „În contractul colectiv de muncã spune una, ei fac cu

totul altceva. Noi am lucrat, în loc de 172 de ore, cât prevede sã lucreze un om obiºnuit, am lucrat 240, 250 de ore. Nu ne-au asigurat nici echipamente ºi suntem încã în þinute de varã, vã daþi seama cum e pe timpul acesta. Dacã ne prinde fãrã cravatã au nemulþumuri, dar deocamdatã nici nu ne-a dat pantaloni sau pantofi. Eu sunt într-un post izolat ºi nu am iluminat corespunzãtor ºi îmi cumpãr becuri de casã, pe banii mei”, afirmã alt paznic. Alþi paznici au rãmas miercuri seara în posturile pe care au stat ziua ºi au declarat cã, dacã colegii lor nu intrã, ei nu mai ies ºi astfel vor protesta pânã îºi iau banii. „Nu ne-au plãtit salariile. Ne tot amânã. Avem ºi noi familii, de plãtit rate, curent, apã. Rãmânem în post pânã ne rezolvã problemele”, afirmã omul. Paznicii au fost nemulþumiþi cã nimeni nu a dorit sã stea de vorbã cu ei ºi doar un ºef de obiectiv a venit la ei sã le promitã ceva, dar nici el nu a recunoscut cã oamenii au deja demisiile semnate. „Numai în data de 14 primesc salariile. Banii nu au sosit, iar informaþia e greºitã cã s-a fãcut plata. Compania plãteºte, conform contractului care îl are cu Luxguard, la 60 ºi 90 de zile. Nici în ziua de azi nu am fost plãtiþi.

Firma a fãcut documentaþia ºi a a scos un credit de la Bucureºti. Vineri scot banii ºi luni sunt cu ei aici. Nu au fost obligaþi sã semneze demisiile în alb la angajare”, le-a spusn Adrian Todor, inspector securitate de la firma de pazã, cel care pânã la urmã a recunoscut cã lucrurile nu sunt tocmai pe roz. Paznicilor de la Vulcan li s-au alãturat la protest cei de la Preparaþia Coroieºti,

dar ºi cei de la mina Lonea, care sunt în aceeaºi situaþie.

C

onducerea Complexului Energetic Hunedoara...

..... s-a delimitat, însã, de acþiunile paznicilor, iar directorul general a spus cã factura nu a fost încã achitatã. „Firma de

pazã a câºtigat contractul în vremea când acesta a fost licitat de cãtre Societatea Naþionalã a Huilei. Nu ºtiu decât cã ei au emis o facturã în data de 3 septembrie, iar scadenþa este în data de 3 noiembrie. Ce le-au promis ºefii de firma de pazã angajaþilor, e treaba lor”, a precizat Daniel Andronache, director general al Complexului Energetic Hunedoara, pentru a elimina suspiciunea potrivit cãreia banii ar fi intrat în contul angajatorului Luxguard

Protector.Mai mult, pentru cã oamenii s-au plâns de lipsa echipamentelor, iar inspectorii ITM vor verifica toate punctele de lucru ale acestei firme. Asta pentru a vedea cum lucreazã oamenii de la pazã. Diana MITRACHE


8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 11 Octombrie 2013

Televiziuni ºi radiouri omorâte de prevederi introduse pe uºa din dos O pentru cã experþii nu-ºi mai recunosc proiectul de lege, ci ºi cã asemenea prevederi, strecurate pe uºa din dos, nu au fost supuse dezbaterii publice, ele fiind discriminatorii. Ieri, Avocatul Poporului a contestat, la Curtea Constituþionalã Ordonanþa de Urgenþã privind insolvenþa, invocând lipsa conformitãþii unor

Ordonanþã de Urgenþã a guvernului, care modificã proiectul Codului Insolvenþei prin articole introduse pe furiº, poate închide posturi de radio ºi tv la cererea oricãrei persoane la care postul respectiv are datorii, pentru cã automat se suspendã ºi licenþa. Fãrã licenþã nu funcþionezi, deci nu faci bani pentru a-þi achita datoriile. Moarte sigurã! Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituþionalã. În primul val s-ar fi închis circa 36 de posturi radio-tv din þarã. Ileana FIRÞULESCU Pe repede înainte, proiectul legii insolvenþei a fost modificat, pe furiº, cu doar o zi înainte de ºedinþa de guvern în care a ºi fost aprobat. Proiectului i-a fost adãugat un articol prin care oricãrei televiziuni sau post de radio aflat în dificultate financiarã i se va ridica licenþa de emisie în mod automat. Pe site-ul ministerului Justiþiei existã o variantã diferitã faþã de cea supusã dezbaterii publice, fiind indrodus respectivul articol care apare subliniat cu roºu ºi care face referire la instituþiile mass-media aflate în insolvenþã. Fiind lãsate fãrã licenþã,

articolul obligã, practic, radiouri ºi televiziuni sã-ºi suspende activitatea, adicã sã nu mai ”facã” bani pentru a-ºi achita datoriile. Practic sunt omorâte fãrã sã se doreascã redresarea.

O

rice ”deranjat” poate cere închiderea unei radio-televiziuni Deci, Codul Insolvenþei sub forma unei ordonanþe de urgenþã, prezintã, prin prevederile sale, un grad ridicat de risc în ceea ce priveºte libertatea presei. Ce se poate întâmpla? Orice cetãþean persoanã fizicã sau juridicã poate cere insolvenþa dacã televiziunea sau radioul îi sunt datore cu o anumitã sumã de bani. Acest lucru poate

fi de rea credinþã, în sensul cã persoana care cere insolvenþa poate avea alte intenþii – sã-ºi spulbere concurenþa sau sã desfiinþeze canalele de informare ale cetãþenilor cu privire la afaceri dubioase pe bani publici.

Europarlamentarul de Hunedoara, Iuliu Winkler, a precizat cã nu este bine ce se întâmplã ºi cã România va avea probleme în plus în Europa… „Încã nu am studiat în detaliu, mai ales situaþia

creatã de Codul Insolvenþei, dar, din declaraþiile publice ºi analizele ce au apãrut, este foarte clar cã România are, acum, noi mari probleme. Am înþeles cã PDL chiar va trimite o scrisoare vicepreºedintelui Comisiei Europene, Viviane Reding, în care va specifica faptul cã acest Cod al Insolvenþei are prevederi ce urmãresc „subjugarea presei”. Ori, trebuie spus, Uniunea Europeanã este extrem de sensibilã la acte ce îngrãdesc libertatea de opinie. Este evident cã noua situaþie creatã o sã

dea foarte prost la Bruxelles”, a declarat, Iuliu Winkler pentru presa judeþeanã.

A

vocatul Poporului intervine De precizat cã mai mulþi experþi reputaþi în domeniu, finanþaþi de Banca Mondialã, au elaborat un proiect de act normativ care a fost supus dezbaterii publice. Dupã parcurgerea acestor etape, înalþi funcþionari guvernamentali au introdus articole noi. Cele care au stârnit în aceste zile un veritabil scandal în plan intern ºi internaþional. Nu numai

Medicii vor fi nevoiþi sã mintã pentru a salva vieþi P

achetul de bazã al serviciilor medicale pentru populaþie, elaborat de Ministerul Sãnãtãþii, exclude de la internarea de zi 365 de diagnostice care au o frecvenþã a mortalitãþii de pânã la 70%. ªi medicii din Valea Jiului s-au sesizat, au luat poziþie ºi au fãcut propuneri ”cu subiect ºi predicat” specificând cã nu pot lãsa oamenii sã moarã pentru cã-i restricþioneazã un document aberant. Ileana FIRÞULESCU O furtunã în regulã a produs documentul Ministerului Sãnãtãþii pachetul de bazã al serviciilor de sãnãtate pentru populaþie – publicat de curând ºi este aflat în dezbatere publicã pe site-ul http://www.ms.gov.ro/

?pag=178&id=12869, în care sunt specificate criteriile care fac necesarã “internarea de zi”. Un grup de medici din Valea Jiului ne-a sesizat cã documentul în cauzã propune o “listã de excludere” a unui numãr de 325 de coduri diagnostice care sã fie excluse din lista de internare. Multe din

diagnosticele respective reprezintã boli cu o mortalitate crescutã, ceea ce denotã amatorism în elaborarea unor astfel de reguli. Consecinþa imediatã a aplicãrii acestora pentru medicii care îºi respectã meseria ºi viaþa va fi MINCIUNA. Adicã medicii pentru a salva vieþile, pentru care au depus un jurãmânt, vor ”fenta” lista excluderilor de la internare ºi vor trata pacienþii. Doctorii ne-au sesizat câteva exemple halucinante de coduri de diagnostic aflate în “lista de excludere”: - Sã exclude de la internare “Diareea acutã probabil

infecþioasã” (A09), care poate avea o mortalitate semnificativã la copii sau vârstnici, sau “pneumoniile virale nespecificate” (J12.9) sau “pneumonia lobarã, nespecificatã” (J18.1), de asemenea afecþiuni cu mare mortalitate la vârstele extreme, dar ºi la vârste medii, reprez-

dispoziþii legale din actul normativ faþã articolul 1 alineatul 5 ºi articolul 15 alineatul 2 din Constituþie. În sesizarea trimisã Curþii Constituþionale, Avocatul Poporului a ridicat direct excepþia de neconstituþionalitate a articolului 81 alineatul 3 ºi a articolului 348 din respectiva OUG. În art.81 zice cã ” "În cazul în care activitatea debitorului se aflã sub incidenþa prevederilor Legii

audiovizualului, ca urmare a deschiderii procedurii ºi pânã la data confirmãrii planului de reorganizare se suspendã licenþa audiovizualã cu începere de la data primirii comunicãrii de cãtre Consiliul Naþional al Audiovizualului". Sã sperãm Avocatul Poporului va avea câºtig de cauzã, la fel ca ºi libertatea de opinie ºi… democraþia.

presei…” ”Semnal al U.S.L. vizavi de libertatea

de Guvern Noul Cod al Insolvenþei, aprobat important nal sem un este i, rcur în ºedinþa de mie libertatea faþã de intenþiile U.S.L vizavi de discriminatorie. urã mãs o Este . presei în România pentru Insolventa este pentru unii mumã, re dint are oric r, viito În ã. audio-vizual cium ime vict ea cãd pot o-tv radi þe operatorii de licen ale acestei aberaþii legislative. plângeau pe Când erau în opoziþie liderii U.S.L presa a umerii jurnaliºtilor, acum dintr-o datã bleme în calea devenit una dintre principalele pro raþi de firmele Guvernului României. Cu banii dato crizã? Dar asfaldin media scoatem România din rgie, dar marile tatorii, dar bãieþii deºtepþi din ene taºii U.S.L? tunuri date ºi în Valea Jiului de frun atunci eascã, este nor mal! Dacã nu o fac, ªi firmele din media trebuie sã plãt sa pre sã creem un instrument prin care sã se respecte procedurile. Însã nu inþatã. tracte "made in U.S.L", sã fie desf liberã, care nu beneficiazã de con Ionuþ Drãgotesc, Mondo FM Petroºani director general Mondo TV/

intã o mãsurã de-a dreptul criminalã. -Exclus de la internare “Durerea localizata în abdomenul superior” (R10.1) ºi “Durerea localizata în abdomenul inferior” (R10.3). Astfel, ulcerul perforat ºi colecistita acutã cu dureri în abdomenul superior sau apendicita acutã ºi diverticulita acutã, cu dureri în abdomenul inferior, nu vor putea fi internate decât dacã

diagnosticul de boalã este stabilit înaintea internãrii, ceea ce este rar posibil fãrã investigaþii, sau dacã se foloseºte diagnosticul “Sindromul abdominal acut”, un diagnostic mai puþin precis decât celelalte douã, dar care rãmâne pe lista de diagnostice de internare. - În dreptul afecþiunilor ficatului este exclusã “Hepatita alcoolicã” (K70.1) ce comportã o mortalitate

între 20 ºi 70% în timp ce un diagnostic cu totul superficial ca cel de “Boalã alcoolicã a ficatului, fãrã precizare” (K70.9), (unde se încadreazã ficatul gras alcoolic, afecþiune fãrã risc imediat), rãmâne un diagnostic de internare valid. Hepatitele virale cronice B ºi C (B18.0, 1 ºi 2) sunt excluse de la internare deºi biopsia hepaticã ce se efectueazã în condiþii de internare este necesarã pentru stabilirea indicaþiei terapeutice. În schimb, medicii pot utiliza pentru internare, diagnosticul mai puþin precis de “Hepatitã viralã cronicã, fãrã precizare (B18.9)” eludând astfel prevederile listei etc. Decizia de internare sau de neinternare trebuie luatã în funcþie de severitatea cazului, de aprecierea prognosticului vital ºi funcþional al

afecþiunii, de necesarul de investigaþii ºi urgenþa efectuãrii lor, de necesitatea unor tratamente urgente sub supraveghere medicalã. Pentru rezolvarea finanþãrii raþionale a pachetului de bazã este necesar sã se restrângã gama de servicii de sãnãtate în aºa fel încât un pachet al serviciilor de bazã sã poatã fi finanþat pentru toþi contribuabilii Ca urmare a acestor ”aberaþii”, conform medicilor, s-a luat poziþie ºi s-au propus modificãri ale proiectului pentru pachetul de bazã a serviciilor medicale pentru populaþie ºi chiar s-a ajuns la nivel parlamentar. Astfel, unii aleºi au luat poziþie ºi au emis comunicate care criticã, cu subiect ºi predicat, modul de întocmire a acestui document.


8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 11 Octombrie 2013

Televiziuni ºi radiouri omorâte de prevederi introduse pe uºa din dos O pentru cã experþii nu-ºi mai recunosc proiectul de lege, ci ºi cã asemenea prevederi, strecurate pe uºa din dos, nu au fost supuse dezbaterii publice, ele fiind discriminatorii. Ieri, Avocatul Poporului a contestat, la Curtea Constituþionalã Ordonanþa de Urgenþã privind insolvenþa, invocând lipsa conformitãþii unor

Ordonanþã de Urgenþã a guvernului, care modificã proiectul Codului Insolvenþei prin articole introduse pe furiº, poate închide posturi de radio ºi tv la cererea oricãrei persoane la care postul respectiv are datorii, pentru cã automat se suspendã ºi licenþa. Fãrã licenþã nu funcþionezi, deci nu faci bani pentru a-þi achita datoriile. Moarte sigurã! Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituþionalã. În primul val s-ar fi închis circa 36 de posturi radio-tv din þarã. Ileana FIRÞULESCU Pe repede înainte, proiectul legii insolvenþei a fost modificat, pe furiº, cu doar o zi înainte de ºedinþa de guvern în care a ºi fost aprobat. Proiectului i-a fost adãugat un articol prin care oricãrei televiziuni sau post de radio aflat în dificultate financiarã i se va ridica licenþa de emisie în mod automat. Pe site-ul ministerului Justiþiei existã o variantã diferitã faþã de cea supusã dezbaterii publice, fiind indrodus respectivul articol care apare subliniat cu roºu ºi care face referire la instituþiile mass-media aflate în insolvenþã. Fiind lãsate fãrã licenþã,

articolul obligã, practic, radiouri ºi televiziuni sã-ºi suspende activitatea, adicã sã nu mai ”facã” bani pentru a-ºi achita datoriile. Practic sunt omorâte fãrã sã se doreascã redresarea.

O

rice ”deranjat” poate cere închiderea unei radio-televiziuni Deci, Codul Insolvenþei sub forma unei ordonanþe de urgenþã, prezintã, prin prevederile sale, un grad ridicat de risc în ceea ce priveºte libertatea presei. Ce se poate întâmpla? Orice cetãþean persoanã fizicã sau juridicã poate cere insolvenþa dacã televiziunea sau radioul îi sunt datore cu o anumitã sumã de bani. Acest lucru poate

fi de rea credinþã, în sensul cã persoana care cere insolvenþa poate avea alte intenþii – sã-ºi spulbere concurenþa sau sã desfiinþeze canalele de informare ale cetãþenilor cu privire la afaceri dubioase pe bani publici.

Europarlamentarul de Hunedoara, Iuliu Winkler, a precizat cã nu este bine ce se întâmplã ºi cã România va avea probleme în plus în Europa… „Încã nu am studiat în detaliu, mai ales situaþia

creatã de Codul Insolvenþei, dar, din declaraþiile publice ºi analizele ce au apãrut, este foarte clar cã România are, acum, noi mari probleme. Am înþeles cã PDL chiar va trimite o scrisoare vicepreºedintelui Comisiei Europene, Viviane Reding, în care va specifica faptul cã acest Cod al Insolvenþei are prevederi ce urmãresc „subjugarea presei”. Ori, trebuie spus, Uniunea Europeanã este extrem de sensibilã la acte ce îngrãdesc libertatea de opinie. Este evident cã noua situaþie creatã o sã

dea foarte prost la Bruxelles”, a declarat, Iuliu Winkler pentru presa judeþeanã.

A

vocatul Poporului intervine De precizat cã mai mulþi experþi reputaþi în domeniu, finanþaþi de Banca Mondialã, au elaborat un proiect de act normativ care a fost supus dezbaterii publice. Dupã parcurgerea acestor etape, înalþi funcþionari guvernamentali au introdus articole noi. Cele care au stârnit în aceste zile un veritabil scandal în plan intern ºi internaþional. Nu numai

Medicii vor fi nevoiþi sã mintã pentru a salva vieþi P

achetul de bazã al serviciilor medicale pentru populaþie, elaborat de Ministerul Sãnãtãþii, exclude de la internarea de zi 365 de diagnostice care au o frecvenþã a mortalitãþii de pânã la 70%. ªi medicii din Valea Jiului s-au sesizat, au luat poziþie ºi au fãcut propuneri ”cu subiect ºi predicat” specificând cã nu pot lãsa oamenii sã moarã pentru cã-i restricþioneazã un document aberant. Ileana FIRÞULESCU O furtunã în regulã a produs documentul Ministerului Sãnãtãþii pachetul de bazã al serviciilor de sãnãtate pentru populaþie – publicat de curând ºi este aflat în dezbatere publicã pe site-ul http://www.ms.gov.ro/

?pag=178&id=12869, în care sunt specificate criteriile care fac necesarã “internarea de zi”. Un grup de medici din Valea Jiului ne-a sesizat cã documentul în cauzã propune o “listã de excludere” a unui numãr de 325 de coduri diagnostice care sã fie excluse din lista de internare. Multe din

diagnosticele respective reprezintã boli cu o mortalitate crescutã, ceea ce denotã amatorism în elaborarea unor astfel de reguli. Consecinþa imediatã a aplicãrii acestora pentru medicii care îºi respectã meseria ºi viaþa va fi MINCIUNA. Adicã medicii pentru a salva vieþile, pentru care au depus un jurãmânt, vor ”fenta” lista excluderilor de la internare ºi vor trata pacienþii. Doctorii ne-au sesizat câteva exemple halucinante de coduri de diagnostic aflate în “lista de excludere”: - Sã exclude de la internare “Diareea acutã probabil

infecþioasã” (A09), care poate avea o mortalitate semnificativã la copii sau vârstnici, sau “pneumoniile virale nespecificate” (J12.9) sau “pneumonia lobarã, nespecificatã” (J18.1), de asemenea afecþiuni cu mare mortalitate la vârstele extreme, dar ºi la vârste medii, reprez-

dispoziþii legale din actul normativ faþã articolul 1 alineatul 5 ºi articolul 15 alineatul 2 din Constituþie. În sesizarea trimisã Curþii Constituþionale, Avocatul Poporului a ridicat direct excepþia de neconstituþionalitate a articolului 81 alineatul 3 ºi a articolului 348 din respectiva OUG. În art.81 zice cã ” "În cazul în care activitatea debitorului se aflã sub incidenþa prevederilor Legii

audiovizualului, ca urmare a deschiderii procedurii ºi pânã la data confirmãrii planului de reorganizare se suspendã licenþa audiovizualã cu începere de la data primirii comunicãrii de cãtre Consiliul Naþional al Audiovizualului". Sã sperãm Avocatul Poporului va avea câºtig de cauzã, la fel ca ºi libertatea de opinie ºi… democraþia.

presei…” ”Semnal al U.S.L. vizavi de libertatea

de Guvern Noul Cod al Insolvenþei, aprobat important nal sem un este i, rcur în ºedinþa de mie libertatea faþã de intenþiile U.S.L vizavi de discriminatorie. urã mãs o Este . presei în România pentru Insolventa este pentru unii mumã, re dint are oric r, viito În ã. audio-vizual cium ime vict ea cãd pot o-tv radi þe operatorii de licen ale acestei aberaþii legislative. plângeau pe Când erau în opoziþie liderii U.S.L presa a umerii jurnaliºtilor, acum dintr-o datã bleme în calea devenit una dintre principalele pro raþi de firmele Guvernului României. Cu banii dato crizã? Dar asfaldin media scoatem România din rgie, dar marile tatorii, dar bãieþii deºtepþi din ene taºii U.S.L? tunuri date ºi în Valea Jiului de frun atunci eascã, este nor mal! Dacã nu o fac, ªi firmele din media trebuie sã plãt sa pre sã creem un instrument prin care sã se respecte procedurile. Însã nu inþatã. tracte "made in U.S.L", sã fie desf liberã, care nu beneficiazã de con Ionuþ Drãgotesc, Mondo FM Petroºani director general Mondo TV/

intã o mãsurã de-a dreptul criminalã. -Exclus de la internare “Durerea localizata în abdomenul superior” (R10.1) ºi “Durerea localizata în abdomenul inferior” (R10.3). Astfel, ulcerul perforat ºi colecistita acutã cu dureri în abdomenul superior sau apendicita acutã ºi diverticulita acutã, cu dureri în abdomenul inferior, nu vor putea fi internate decât dacã

diagnosticul de boalã este stabilit înaintea internãrii, ceea ce este rar posibil fãrã investigaþii, sau dacã se foloseºte diagnosticul “Sindromul abdominal acut”, un diagnostic mai puþin precis decât celelalte douã, dar care rãmâne pe lista de diagnostice de internare. - În dreptul afecþiunilor ficatului este exclusã “Hepatita alcoolicã” (K70.1) ce comportã o mortalitate

între 20 ºi 70% în timp ce un diagnostic cu totul superficial ca cel de “Boalã alcoolicã a ficatului, fãrã precizare” (K70.9), (unde se încadreazã ficatul gras alcoolic, afecþiune fãrã risc imediat), rãmâne un diagnostic de internare valid. Hepatitele virale cronice B ºi C (B18.0, 1 ºi 2) sunt excluse de la internare deºi biopsia hepaticã ce se efectueazã în condiþii de internare este necesarã pentru stabilirea indicaþiei terapeutice. În schimb, medicii pot utiliza pentru internare, diagnosticul mai puþin precis de “Hepatitã viralã cronicã, fãrã precizare (B18.9)” eludând astfel prevederile listei etc. Decizia de internare sau de neinternare trebuie luatã în funcþie de severitatea cazului, de aprecierea prognosticului vital ºi funcþional al

afecþiunii, de necesarul de investigaþii ºi urgenþa efectuãrii lor, de necesitatea unor tratamente urgente sub supraveghere medicalã. Pentru rezolvarea finanþãrii raþionale a pachetului de bazã este necesar sã se restrângã gama de servicii de sãnãtate în aºa fel încât un pachet al serviciilor de bazã sã poatã fi finanþat pentru toþi contribuabilii Ca urmare a acestor ”aberaþii”, conform medicilor, s-a luat poziþie ºi s-au propus modificãri ale proiectului pentru pachetul de bazã a serviciilor medicale pentru populaþie ºi chiar s-a ajuns la nivel parlamentar. Astfel, unii aleºi au luat poziþie ºi au emis comunicate care criticã, cu subiect ºi predicat, modul de întocmire a acestui document.


10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 11 Octombrie 2013

Ciuperci bune, ciuperci nebune

G

arantat marfã de calitate, fix din pãdure venitã. Asta spun comercianþii din piaþa de la Petroºani despre ciupercile pe care le vând. Unii ºtiu doar cã sunt comestibile ºi cã aici se vând bine, în timp ce alþii refuzã sã dea amãnunte, deºi le vând pentru a fi consumate.

cules, din Târgu Jiu. Sunt comestibile, garantez cã am mai adus ºi nu a pãþit nimeni nimic. Sunt bune la murat, la tocãniþã. Le opãriþi, le fierbeþi, le puneþi în oþet ºi gata”, ne spune o femeie din Gorj, care susþine cã aduce la

Diana MITRACHE

Petroºani ciuperci cã se vând mai bine, pentru cã aici clima e mai rece ºi la ei se fac mai multe ºi preþul e mai mic. Alþii, însã, nu vor sã spunã prea multe, deºi, ar vine tot ciuperci ºi cât mai multe dacã se poate. „Sunt comestibile. Se poate face tocãniþã din ele, pitoance le zic. Lasã-mã cã nu a murit nimeni de marfa

Au venit cu coºurile pline de ciuperci. Le zic în toate felurile ºi ne garanteazã cã sunt comestibile. Unii vin chiar din Gorj cu ele, cã aici e piaþã mai bunã. Ne spun cã oamenii din Petroºani le cumpãrã pe încredere ºi ne ºi explicã de care sunt. „De la pãdure le-am

Hotãrârile pentru consolidarea drumurilor din Valea Jiului, publicate în Monitorul Oficial uvernul a aprobat indicatorii tehnico-economici aferenþi lucrãrilor de intervenþie "Consolidare DN G 66A km 16+624-km 23+800”. Finanþarea lucrãrilor de

intervenþie menþionate la art. 1 se realizeazã din împrumutul contractat de la Banca Europeanã de Investiþii. Monika BACIU Departamentul pentru proiecte de infrastructurã ºi investiþii strãine, prin Compania Naþionalã de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale din România - S.A., rãspunde de modul de utilizare a sumei prevãzute în anexã, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Valoarea totalã a lucrãrilor se ridicã la peste 30 de milioane de lei, cu specificaþia cã valoarea se va actualiza potrivit evoluþiei ulterioare a

preþurilor. Printr-o altã hotãrâre, Guvernul a aprobat indicatorii tehnicoeconomici aferenþi lucrãrilor de intervenþie „Consolidare DN 66A km 0+000km 3+847”. Valoarea totalã a investiþiei în acest caz este de 9.380.000 lei. Pentru cele douã proiecte finanþarea se va realiza din împrumutul contractat de la Banca Europeanã de Investiþii asigurat conform prevederilor OUG nr.64/2007 aprobatã cu modificãri ºi completãri

prin Legea nr. 109/2008, de la bugetul de stat prin bugetul SGG pentru Departamentul pentru Proiecte de Infrastructurã ºi Investiþii Strãine, în limita sumelor aprobate anual cu aceastã destinaþie, precum ºi din alte surse legal constituite, conform programelor de investiþii publice aprobate potrivit legii. Pentru a înþelege mai bine, precizãm cã este vorba despre tronsoanele LivezeniVulcan, LupeniUricani.

mea”, ne-a repezit un alt comerciant, care spune cã le culege din pãdure de la poalele Parângului. Astfel reacþioneazã comercianþii care ar putea vinde în orice clipã otravã la kilogram. Din pãcate, zilnic, sunt oameni care ajung la spitale intoxicaþi cu ciuperci. Mulþi le cumpãrã tocmai de la comercianþi din Dolj sau Gorj.

Tehnologia ne înebuneºte de cap

T

ehnologia ºi goana dupã tot ceea ce înseamnã nou, îi face pe români sã facã aproape orice pentru a avea gadgeturi de ultimã generaþie în buzunare ºi smartphone-uri care mai de care. Mulþi aleg sã-ºi facã ºi un credit la bancã pentru a plutea plãti un astfel de telefon de ultimã generaþie. Luiza ANDRONACHE

muturi de nevoi personale se percep dobânzi substanþiale. ªi, în aceeaºi categorie a omenilor disperaþi sã aibã o jucãrie de ultimã generaþie,

“Vreau sã îmi fac un credit pentru 12 luni ca sã îmi iau un smartphone care de-abia a ieºit pe piaþã. Îmi doresc mult unul, mai ales cã m-ar putea ajuta în multe privinþe”, ne-a declarat Daniel, un tânãr din Petroºani. Dar, cei mai mulþi nu se mai gândesc la cât de greu se plãteºte un astfel de credit mai apoi ºi la câþi bani trebuie sã LA returneze, chiar dacã la împru-

sunt ºi cei care acceptã sã facã schimburi din cele mai ciudate.. “ Schimb porc de 200 de kg cu Iphone 5 + diferenþã din partea celuilalt”, cam asa sunã unul dintre anunþurile de acest fel. Nebunia creatã de tehnologie este valabilã ºi în cazul calculatoarelor de ultimã generaþie de tip laptop, cu touch screan, 4 G plus multe alte funcþii, dar ºi a tabletelor care se vând foarte bine în ultima perioadã.

CASA DE CULTURà “ION DULÃMIÞÔ PETROªANI OFERà SPAÞII DE ÎNCHIRIAT PREÞURI EXTREM DE ATRACTIVE

Relaþii la nr. 0722.448.428

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ


Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 11 Octombrie 2013

Primarul ºi viceprimarul de la Uricani sunt în America

C

ei doi edili din cel mai vestic oraº al Vãii Jiului, Dãnuþ Buhãescu ºi Cornel Braia, sunt în America.

De la invitaþia Revistei Române pentru Administraþie Publicã Localã din România, lansatã primãriei Uricani de a participa la schimb de experienþã româno-

american pe teme de administraþie, nu au trecut decât vreo trei luni. În acest timp, cei doi au fost ºi selectaþi pentru plecare, au trecut ºi de interviul de la Ambasada SUA la Bucureºti, iar acum sunt chiar pe “târâmul fãgãduinþei”. Cei doi, primarul ºi viceprimarul de la Uricani vor sta în Statele Unite ale Americii vreme de 10 zile, timp în care vor vizita mai multe state pentru a lua contat cu reprezentanþii administraþiilor de acolo pentru a vedea cum muncesc ei la primãrie. Consiliul Local al Oraºului Uricani a aprobat în luna Mai un proiect de hotãrâre prin care s-a aprobat alocarea sumei de 2000 de euro ºi 2000

Încrengãturi penale

Au vrut sã scape de un dosar de la Tribunalul Hunedoara cu un document fals

D

oi oameni de afaceri din Brãila au încercat sã scape de un dosar aflat pe rolul Tribunalului Hunedoara cu ajutorul unui act fals. Fapta a fost comisã cu directa complicitate a directorului executiv adjunct de la Direcþia Judeþeanã pentru Accize ºi Operaþiuni Vamale (DJAOV) Brãila. Marinela ºi Leonard Popa, asociaþi la SC Romantic Com SRL Brãila, au folosit în intsanþã un document fals, pentrua scãpa de plata amenzii aplicate pentru lipsa rovinietei. Documentul în cauzã a fost depus al dosarul aflat pe rolul Tribunalului Hunedoara, dar a fost folosit ºi al Judecãtoria Deta ºi a fost emis de Adriana Drãgan în calitate de director executiv adjunct la DJAOV Brãila. Faptele au ieºit la ivealã în urma instrumentãrii dosarului de cãtre procurorii anticorupþie, care a decis sã-I trimitã în judecatã pe cei trei fãptuitori. Potrivit rechizitoriului DNA, “în cursul

anului 2010, inculpata Drãgan Adriana, în calitate de director executiv adjunct la DJAOV Brãila, la solicitarea inculpaþilor Popa Marinela ºi Popa Leonard, reprezentanþi legali ai SC ROMANTIC COM SRL Brãila, a completat în fals un formular tipizat intitulat ,,proces-verbal de control' în care a consemnat, contrar realitãþii, cã la data de 9 martie 2010, un autovehicul destinat transportului de marfã, aparþinând SC ROMANTIC COM SRL, a fost oprit în trafic în municipiul Brãila ºi a fost supus unui control de specialitate de cãtre funcþionari din cadrul DJAOV. Dupã redactarea în

fals a acestui înscris, Drãgan Adriana l-a remis inculpaþilor Popa Marinela ºi Popa Leonard”. Cei doi au folosit acest document la Judecãtoria Deta ºi la Tribunalul Hunedoara în susþinerea unei plângeri împotriva sancþiunii contravenþionale aplicate aceluiaºi autovehicul de cãtre reprezentanþii Direcþiei Regionale de Drumuri ºi Poduri Timiºoara — Secþia Drumuri Naþionale Deva în data de 9 martie 2010, ca urmare a faptului cã autovehiculul respectiv nu avea rovinietã. “Concret, reprezentanþii SC ROMANTIC COM SRL au dorit sã anuleze acest proces

de dolari pentru plecarea în America a primarului ºi a viceprimarului, iar conform edilului ºef, aceste sume sunt necesare pentru achitarea transportului cu avionul din România pânã în Statele Unite ale Americii ºi înapoi, dar ºi pentru cazarea pe

tot parcursul vizitei. Tot conform spuselor lui Buhãescu, celelalte cheltuieli precum ºi deplasãrile interne cu avionul în America, dintr-un stat în altul, vreo 6 la numãr, sunt suportate de organizatori, ºi pentru fiecare zi se va face câte un raport cu activitãþile

Mircea Ioan Moloþ cautã soluþii pentru Salvamont Straja

P

reºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara va reyolva prin orice metode problema postului salvamont din Straja. Acesta nici nu concepe ca cea mai important staþiune montanã din judeþ sã nu aibã post salvamont în sezonul de iarnã care bate la uºã. Nici la Straja si nici în Retezat, nu mai functioneazã niciun punct de interventie Salvamont. Salvatorii montani activeazã voluntar, în week-end-uri, doar la solicitãrile importante. Punctele de permenantã Salvamont atât din zona centralã a Retezatului cât si din Straja, sunt retrase cu data de 20 septembrie. Preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ spune cã problema va fi rezolvatã sub orice formã pentru cã nu este adminisbil ca o staþiune verbal cu argumentul cã, în aceeaºi zi, a fost aplicatã o altã sancþiune în municipiul Brãila, la o distanþã de aproximativ 550 km de Deva ºi, prin urmare nu aveau cum sã se afle în douã locuri în aceeaºi zi Consecinþa anulãrii acestui proces verbal ar fi fost exonerarea de la plata sumelor de 4500 lei, reprezentând contravaloarea amenzii ºi 1210 euro, reprezentând contravaloarea tarifului de despãgubire”, au mai precizat procurorii anticorupþie. Car men COSMAN

intreprinse. Rãmâne ca la întoarcerea în þarã a celor doi, sã-l întrebãm pe primarul Dãnuþ Buhãescu cum s-a descurcat pe parcursul celor aproape 16 ore de zbor, mai ales cã el a declarat cã are o teamã de avion. Luiza ANDRONACHE

atât de important precum Straja sã nu aibã post de salvamont funcþional. “Nu cred cã va fi un post fãrã Salvamont în cea mai important staþiune din Valea Jiului. Voi avea o discuþie cu primarul Lupeniului, dar dacã nu se gãseºte o soluþie vom vedea cu salvamontul judeþean ºi vom avea grijã sã fie asigurat un post de salvamont ºi în staþiunea Straja. Nici nu pot sã concep cã se desfãºura în cea mai importantã staþiune din judeþul Hunedoara sã nu existe post de salvamont. Vom debloca trupe din altã parte, cu aparaturã cu tot ce trebuie pentru a avea post de salvamont în Straja”, a declarat Mircea Ioan Moloþ, preºedintele CJH. Aceastã situatie se datoreazã faptului cã salvatorii montani de la Lupeni nu si-au mai primit banii de câteva luni. Nu este pentru prima datã când Straja rãmâne fãrã post de salvamontiºti în sezonul de iarnã. În anul 2011 salvamontiºtii s-au aflat în aceeaºi situaþie dupã ce municipalitatea si cabanierii nu au reusit sa achite dotarile pe care le aveau pentru serviciile prestate. Monika BACIU


12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 11 Octombrie 2013

Specialiºtii de mediu din Germania, în vizitã în judeþul Hunedoara

L

a 1 ianuarie 2014 intra in vigoare un nou regulament european dupa care se realizeazã transferul de deseuri în cadrul statelor membre ale Uniunii Europene. Pentru a informa firmele care reutilizeaza deºeuri textile sau electrice, o delegaþie din Germania se aflã în aceste zile în judeþul Hunedoara. Luiza ANDRONACHE Comisari de mediu din Germania se aflã

în aceste zile în þara noatra pentru a se pune la curent cu sistemul românesc de colectare a deºeurilor.

România este un mare importator de deºeuri. Numai la fabrica din Lupeni care se

ocupã de valorificarea deºeurilor textile ajung anual 4.000 de tone de deºeuri. “Definiþia deºeului este: tot ce vrei sã arunci, este deºeu. Acum, dacã vrei sã arunci ceva, problema trebuie sã fie analizatã, este reutilizabil sau este deºeu”, a declarat Viorica Paraschiv,

comisar Garda Naþionalã de Mediu Comisarii de mediu din Germania s-au întîlnit miercuri dimineaþa ºi cu reprezentanþii Consiliului Judeþean Hunedoara. “Sunt bucuros cã exista la nivel european un interes de circulaþie a deºeurilor. Suntem o þarã spre care se îndreaptã foarte multe deºeuri, deci nu noi suntem exportatorii, noi le primim, din pãcate ºi

Minim media 5 pentru admiterea în liceu!

A

bsolvenþii de ºcoli generale care nu au minimum media 5 nu mai pot urma cursuri liceale. Decizia a fost anunþatã, joi, de ministrul Educaþiei.

ceea ce le spuneam ºi lor este cã dacã noi trebuie sã cunoaºtem legislaþia Germaniei, Austriei sau a Elevþiei ºi a altor þãri occidentale din Europa, ºi cei de acolo ar trebui sã cunoascã legislaþia noastrã ºi sã þinã cont de ea”, a declarat Mircea Ioan Moloþ, preºedinte Consiliul Judeþean Hunedoara. În zilele urmãtoare, comisarii de mediu din Germania vor vizita ºi alte oraºe din þara noastrã. liceu, media de la evaluarea naþionalã va reprezenta 75 la sutã, faþã de 50 la sutã în anii trecuþi, scãzând astfel la 25 la sutã ponderea notelor din ciclul gimnazial. În judeþul Hunedoara, anul aces-

Carmen COSMAN

Premianþii fãrã premii

Adevãrata valoare umanã este valoarea pe care o dãm vieþii altora

E

vremea sã facem ceva. A trecut sau ar fi trebuit sã apunã perioada lui „sã se facã”. Dintrun singur ºi banal motiv pentru cã se face. Societatea a mers înainte pânã acum, poate uneori destul de încet faþã de cum ne-am fi dorit, ºi merge în continuare. Proiectul social „Premianþii fãrã premii” se vrea o modestã rãsplatã din partea societãþii pentru valorile noastre, cele autentice. Probabil vã întrebaþi cine sunt aceºti premianþi ºi de ce nu au premii. Ei sunt oamenii de lângã noi pe care toþi îi vãd ºi nimeni nu-i “ascultã”. Tãcuþi duc România mai departe. Ei sunt oamenii a cãror muncã este de folos tuturor fãrã ca ei sã fie cunoscuþi. Ei sunt cei care ne fac viaþa mai frumoasã prin munca lor. Artiºti, inventatori, meºteºugari ºi alþii care ne aratã cã frumosul ºi utilul sunt aici, lângã noi. Nu vor premii, nu au primit,

nu ºtiu cã munca lor e preþuitã de ceilalþi ºi de aceea trebuie sã le spunem asta. Astfel, proiectul vã invitã sã ieºim în stradã, de data asta nu pentru a protesta, ci pentru a mulþumi necunoscuþilor care, prin munca lor, prin ceea ce fac, prin preocupãrile lor, ne dau motive de mândrie. Propunerea este ca în fiecare sâmbãtã sã ne vedem în centrul Devei, la statuia ecvestrã a lui Decebal. Vom invita de fiecare datã un om valoros,

care prin munca lui, strãdaniile lui, face ca România sã existe. Vom merge acolo sã-l cunoaºtem, sã-i mulþumim cã existã ºi sã-i strângem mâna în semn de preþuire ºi respect. Momentul de debut se apropie repede, iar PRIMUL PREMIANT este deja desemnat. Sâmbãtã, 12 octombrie, la ora 11, în faþa statuii lui Decebal din centrul municipiului Deva (în faþa casei de culturã) aºteptãm o fatã minunatã, care a dus drapelul naþional la înãlþime în cele patru zãri. Îi vom da diploma, pe care vor semna toþi cei prezenþi, ºi vom sta de vorbã cu ea. Ce ziceþi, arãtãm lumii cã ne unim ºi pentru valorile noastre, pentru românii frumoºi ºi valoroºi!?

Se schimbã din nou regulile în învãþãmântul preuniversitar, iar absolvenþii de ºcoli generale nu mai au ce cãuta la liceu dacã nu au obþinut media 5. Aceastã reglementare ar urma sã se aplice din anul 2015 iar ministrul Educaþiei, Remus Pricopie, a precizat cã intervalul de doi ani pânã la intrarea în vigoare a reglementãrii este necesar pentru pregãtirea acesteia. Pânã în anul ºcolar

2013 – 2014 media de admitere în liceu a fost calculatã ca medie aritmeticã dintre media notelor de la evaluarea naþionalã ºi media generalã a anilor de gimnaziu. Din anul ºcolar 20132014, la calcularea mediei de admitere în

ta nu mai puþin de 197 de elevi au ajuns sã urmeze cursurile liceale deºi au avut medii mai mici de 5. Cea mai micã medie de admitere a fost de 3,51, la Liceul Tehnologic “Criºan” din Criscior.


Cronica Vãii Jiului | Vineri, 11 Octombrie 2013

Inauguratã de Ceauºescu, închisã de „urmaºii” acestuia

T

rei unitãþi miniere din Valea Jiului urmeazã a-ºi înceta activitatea în viitorul apropiat. Pe lângã minele Petrila ºi Uricani va fi închisã ºi EM Paroºeni care, în prezent, mai are doar 737 de angajaþi programaþi a pleca (eºalonat) pânã în anul 2018. Interesant este ºi faptul cã mina va fi închisã chiar în anul în care urmeazã a împlini 50 de ani de la demararea activitãþii de exploatare. Mircea NISTOR În prima decadã a lunii octombrie a anului 2013 s-au împlinit 45 de ani de la demararea oficialã a activitãþii de producþie de la Exploatarea Minierã Paroºeni. Primul vagonet cu cãrbune a fost scos la suprafaþã în aplauzele unei numeroase asistenþe, printre oficialitãþile prezente numãrându-se ºi ºeful statului de atunci, Nicolae Ceauºescu. Lucrãrile de amenajare ale noii mine din Valea Jiului demaraserã în anul 1963.

A

fost cândva cea mai modernã minã din Vale Anul 1968 a adus punerea în funcþiune a puþului auxiliar nr. 1, acesta fiind sãpat de la suprafaþã, cota 615, pânã la acoperiºul stratului 5, cota 355, din care au fost sãpate galeriile transversale spre nord, la orizonturile 575 ºi 425, pentru deschiderea straturilor 13 ºi 15, din blocurile I, II, III, IV, V ºi VI. Datoritã mecanizãrii, E.M. Paroºeni va deveni în deceniul

al VII-lea al secolului trecut, cea mai modernã minã din întreaga Vale a Jiului. Primul complex mecanizat de tãiere, evacuare ºi susþinere a fost introdus aici în urmã cu 41 de ani, în panoul 6155, din stratul 15. Complexul era alcãtuit dintr-o susþinere de tip O.M.K.T., de fabricaþie ruseascã, un transportor cu raclete blindat de tip “Ribnyk”, de construcþie polonezã ºi o combinã K.W.B. - 3 R.D.S., realizatã în C.A.E.R.. În aceeaºi perioadã în subteranul minei au fost aduse ºi alte complexe mecanizate din Polonia ºi R.D.G., de tip „Fazos”, respectiv „Klockner-Becorit”. Introducerea acestor complexe a reprezentat pentru acea vreme o adevãratã revoluþie în tehnologia minierã din Valea Jiului. Tot în aceeaºi perioadã au

ajuns în subteran ºi primele transportoare cu bandã de cauciuc, anul 1975 aducând în premierã transportarea întregii producþii de cãrbune extras, doar cu acest tip de benzi. Cu începere din anul 1975, la Paroºeni au fost experimentate ºi primele complexe mecanizate de producþie româneascã, C.M.A. 1, C.M.A. 2, C.M.A. 2PH ºi C.M.A. 5H, care au obþinut performanþe asemãnãtoare cu cele aduse din strãinãtate.

A

nii 80 au adus noi modernizãri În anul 1983, la E.M. Paroºeni a fost montat primul abataj de mare înãlþime, de tip „Klockner-Becorit” destinat straturilor cu înãlþime de 5,5 metri, în panoul 1, stratul 5, blocul VI. Doi ani mai târziu, au apãrut ºi primele secþii C.M.A.

5H, care au echipat abatajul frontal din panoul 3, stratul 5, blocul VI. Acesta a reuºit sã atingã o serie de performanþe deosebite, înregistrând chiar ºi o productivitate de peste 20 tone/post, fapt care a dovedit eficienþa mecanizãrii. Anul 1987 a adus ºi o modernã staþie de dispecerizare, un an mai târziu fiind datã în folosinþã ºi o nouã staþie de ventilatoare de producþie ruseascã. Aceasta asigura aerisirea blocurilor 0, II, III, V ºi VI.

I

nvestiþii dupã 1989

Dupã prãbuºirea „societãþii socialiste multilateral dezvoltate”, mineritul românesc, implicit ºi cel din Valea Jiului a

cunoscut un regres semnificativ. Totuºi, la E.M. Paroºeni, investiþiile au continuat ºi în anii 90. Astfel, în anul 1995 a fost dat în folosinþã un nou puþ auxiliar care a fost sãpat de la cota 615, pânã la cota 250. Dupã doar 4 ani, în luna mai a anului 1999 a fost inaugurat ºi puþul de aeraj din blocul VI, împreunã cu o staþie de ventilatoare V.O.K.D., care asigura aerajul în blocul respectiv. La toate acestea s-a adãugat în anul 2000 o nouã investiþie majorã, odatã cu semnarea primului mare contract de investiþii din sistemul termoenergetic românesc. Este vorba despre aºa-numitul „Proiect Kopex – Itochu”.

Z

Actualitate 13

eci de milioane de tone de cãrbune extrase în 45 de ani În cei 45 de ani de activitate, la E.M. Paroºeni au fost aduse la suprafaþã din mãruntaiele pãmântului peste 28 de milioane de tone de cãrbune. Cea mai micã producþie a fost înregistratã chiar în anul în care mina a pornit la drum, în anul 1966 fiind extrase doar 12.259 de tone de huilã. În acelaºi timp, „vârful” a fost atins între anii 1981 ºi 1985, când producþia anualã a fost de peste 1 milion de tone. Dupã anul 1989 producþia de cãrbune a scãzut constant, dar sigur, de la circa 600.000 de tone în anul 1991 la doar 242.722 de tone în anul 2003 iar apoi din ce în ce mai puþin.


14 Program & Horoscop

10:00 O datã-n viaþã (r) 11:00 O datã-n viaþã (r) 12:00 Europa mea (r) 12:30 Tribuna partidelor parlamentare 13:00 Din Þara de Foc la Tijuana 13:30 M.A.I. aproape de tine 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 16:00 Parlamentul României 16:50 Finanþe ºi afaceri 17:25 Legendele palatului: Regele Geunchogo 18:05 Legendele palatului: Regele Geunchogo 18:45 Clubul celor care muncesc în România

10:30 Cireaºa de pe tort (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Sport, dietã ºi o vedetã 12:30 Teleshopping 13:00 Dragostea trece prin stomac 13:30 Teleshopping 14:00 Vacanþã ºi terapie (r) 15:00 Focus 15:30 Focus Monden (r) 16:00 Regina cumpãrãturilor 17:00 Fii pe fazã! 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 În cãutarea norocului

7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România, acum 15:00 ªtirile B1 16:00 România acum 17:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 ªtirile B1 21:00 Talk B1

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Icomedy 22:00 X Factor (r) 0:30 Întoarcere în Paradis

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 11 Octombrie 2013

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Experimentul Philadelphia (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Jumpin’ Jack Flash 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Adevãrul gol-goluþ 22:30 Casa Soarelui-rãsare 0:30 Adevãrul gol-goluþ (r)

21 martie *** 20 aprilie Dimineaþa aveþi mult de alergat pentru niºte acte legate de o moºtenire. Spre searã, vã pregãtiþi sã plecaþi într-o cãlãtorie în interes familial, împreunã cu partenerul de viaþã. Este un moment favorabil planurilor de viitor, care se pot concretiza în scurt timp.

10:45 Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Iubiri vinovate (r) 13:00 Teleshopping 13:30 Îngeri pierduþi (r) 14:30 Triumful dragostei 15:30 Suflet de gheaþã 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Que bonito amor 18:30 Maricruz 19:30 Iubiri vinovate 21:30 Furtuna din adâncuri 22:30 Îþi ordon sã mã iubeºti! 0:00 Poveºtiri adevãrate (r)

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 14:45 Teleshopping 15:30 Inima nu respectã reguli 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Roata norocului 22:15 Pe banii pãrinþilor 23:45 Faci faþã, faci bani (r)

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Special 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Digi Sport Special 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal Club 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal Club 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal European 16:00 ªtirile Digi Sport 16:15 Digi Sport Special 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Handbal masculin: Pandurii Tg. Jiu - Steaua 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Fotbal Club 21:00 ªtirile Digi Sport 21:30 Fotbal: Olanda Ungaria 23:15 Fotbal Club

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai Puteþi sã vã faceþi planuri în legãturã cu o afacere rentabilã, care vã va îmbunãtãþi radical situaþia financiarã. Relaþiile cu prietenii ºi cu rudele sunt foarte bune. În partea a doua a zilei, aveþi musafiri care vã fac o deosebitã plãcere. Nu neglijaþi persoanele mai în vârstã.

22

22

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Intuiþia vã ajutã sã faceþi schimbãri importante în plan social. Pentru aceasta, însã, sunteþi nevoit sã faceþi mai multe drumuri scurte, împreunã cu un prieten. Profitaþi de acest moment favorabil. Rezultatele muncii de acum se vor vedea în curând. 9:45 Suflete pereche (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Destinul regelui 13:15 Pastila Vouã (r) 13:30 Mica mireasã (r) 14:30 Cuscrele 15:30 Copii contra pãrinþi (r) 17:00 Specialiºti în sãnãtate 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Mica mireasã 20:15 Suflete pereche

21

23 iulie *** 22 august

Dimineaþa aveþi ºansa sã gãsiþi un serviciu mai bine plãtit sau sã fiþi promovat. Veþi avea responsabilitãþi mai mari, dar ºi câºtigurile vor fi pe mãsurã. Consultaþi-vã cu partenerul de viaþã. Þineþi cont ºi de sfaturile unei persoane cu experienþã.

23 august *** 22 septembrie

Dimineaþa s-ar putea sã întâmpinaþi probleme financiare, însã nu este cazul sã vã demoralizaþi. Aveþi mai mult noroc dupã-amiazã. O rudã apropiatã vã propune o colaborare pe termen lung. Dacã acceptaþi, vã veþi îmbunãtãþi situaþia financiarã.

Aveþi succes pe plan sentimental ºi în societate. Dupã-amiazã, primiþi veºti bune, din cauza cãrora vã schimbaþi programul. Este o zi bunã pentru planuri de viitor, în legãturã cu o afacere. Þineþi cont de intuiþie.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Relaþiile cu prietenii au de suferit din cauza principiilor pe care le susþineþi cu încãpãþânare. Întrebaþi-vã dacã nu cumva cei din jur au dreptate. Prietenii vã ajutã sã treceþi mai uºor peste o deziluzie sentimentalã.

Dimineaþa faceþi planuri de vacanþã împreunã cu persoana iubitã. Sunteþi bine dispus, pentru cã vã simþiþi înconjurat de prieteni adevãraþi. Þineþi cont de sfaturile unei persoane cu experienþã.

23 noiembrie *** 20 decembrie S-ar putea sã aveþi dificultãþi pe plan sentimental ºi sã fiþi nevoit sã luaþi o decizie importantã. Astãzi puteþi sã vã faceþi proiecte de viitor ºi sã vã folosiþi cunoºtinþele teoretice.

21 ianuarie *** 20 februarie

Puteþi sã vã faceþi planuri în legãturã cu pornirea unei afaceri. Prietenii ºi partenerul de viaþã vã susþin ºi vã ajutã cu sfaturi utile. Dupã-amiazã s-ar putea sã aveþi o disputã cu un membru al familiei.

21 decembrie *** 20 ianuarie Traversaþi un moment favorabil, în care aveþi posibilitatea sã vã asumaþi noi responsabilitãþi sau sã începeþi o activitate extraprofesionalã. Puteþi avea succes în activitãþile intelectuale.

21 februarie *** 20 martie Nu vã faceþi un plan strict pentru astãzi. Dimineaþa sunteþi nevoit sã faceþi mai multe drumuri scurte, iar dupã-amiazã aveþi ocazia sã rezolvaþi o problemã financiarã a familiei.


Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 11 Octombrie 2013

RMGC respinge ferm acuzaþiile complet nefundamentate ale directorului general al Institutului Geologic al României

R

oºia Montanã Gold Corporation (RMGC) îºi reafirmã respectul pentru toate instituþiile statului român ºi pentru specialiºtii români, inclusiv pentru Institutul Geologic Român (IGR) ºi experþii sãi. De asemenea, RMGC trateazã cu toatã seriozitatea opiniile pe marginea proiectului minier, fie ele împotriva sau în favoarea acestuia. Suntem însã nevoiþi sã respingem ferm acuzaþiile defãimãtoare ale directorului general al Institutului Geologic al României (IGR), dl. ªtefan Marincea, referitoare la falsificarea hãrþilor bazinului Vãii Corna ºi la siguranþa iazulului de decantare din acest amplasament. Referitor la punctele de vedere exprimate de directorul IGR în faþa Comisiei speciale a Parlamentului în data de 8 octombrie 2013, RMGC face urmãtoarele precizãri: 1. RMGC a folosit cu bunã credinþã harta geologicã achiziþionatã de la IGR, care nu indicã niciun fel de fracturã majorã care sã afecteze stabilitatea barajului ºi a iazului de decantare. z RMGC a folosit cu bunã credinþã Harta geologicã (foaia Abrud, scara 1:50.000) achiziþionatã chiar de la IGR ºi întocmitã în anul 1979, care în zona Corna nu prezintã niciun fel de falie majorã care sã afecteze stabilitatea barajului ºi a iazului de decantare. z RMGC a folosit de asemenea harta geologicã întocmitã de Facultatea de Geologie a Universitãþii Bucureºti: aceastã instituþie, în urma cartãrilor geologice ºi structurale efectuate în teren în anul 2010, a confirmat absenþa faliilor majore în perimetrul respectiv. z Respingem categoric acuzaþia falsificãrii vreuneia dintre hãrþi prin

Vânzãri

‹ Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727150264. Preþ negociabil. ‹ Vând/închiriez garaj zona Poarta 2 Gerom la stradã. Relaþii la 0734.543.820 ‹ Vând struguri. Comuna Bumbeºti-Jiu. Tel 731.347.645, 0726.463.456

ºtergerea faliilor, acuzaþie formulatã de cãtre directorul general al IGR. 2. Siguranþa barajului de la Roºia Montanã a fost unanim recunoscutã la nivel naþional de cãtre Comisia Naþionalã pentru Siguranþa Barajelor ºi Lucrãrilor Hidrotehnice (CONSIB) ºi confirmatã prin acordul de funcþionare în siguranþã z Investigaþiile geologice ºi geotehnice, realizate inclusiv în urma a 57 de foraje geologice ºi geotehnice, a nenumãrate puþuri geotehnice, teste geotehnice în teren ºi în laborator, pe tot bazinul Vãii Corna, au confirmat cã nu existã nicio zonã prin care apele s-ar putea infiltra în subsol, datoritã existenþei unui strat de argilã care are pânã la 12 metri grosime ºi care, prin compactare, conferã o impermeabilitate ridicatã subsolului Vãii Corna.

OFER MEDITAÞII la matematicã, orice nivel, pentru recuperarea materiei, însuºirea cunoºtiinþelor de bazã, pregãtire pentru teze, testãri, examene.

Relaþii la telefon 0254. 513.705 sau 0761.603.160

NATALIA ARE NEVOIE DE NOI!

Ar fi vrut sã fie în banca de la ºcoala din Petrila, dar acum e la spital. Natalia e un copil de 11 ani, din Petrila, premiantã, dar care trãieºte o dramã ce o þine imobilizatã într-o capcanã. Copilãria ei depinde de 8.000 de euro, pe care familia sa nu îi are. Totul s-a întâmplat într-o zi fatidicã, atunci când era împreunã cu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferul unui TIR i-a izbit în plin. A stat sãptãmâni în spital, iar acum are nevoie de o protezã, ca sã poatã fi z Concluzia tuturor acestor studii, din nou copilul premiant, de care rapoarte ºi expertize realizate de cele pãrinþii sãi sunt mândri. mai prestigioase instituþii de specialiNatalia Bãran a avut, în urma acitate, printre care Institutul Norvegian dentului, un de Geotehnicã – recunoscut ca diagnostic complicat: politraumatism autoritate în domeniu la nivel mondi- cranio-cerebral, dar ºi un traumatism al – a fost cã Valea Cornei este un toraco-abdominal. Abia luase premiamplasament sigur pentru baraj ºi ul I la un concurs denumit “Centura iazul de decantare al sterilelor. mea de siguranþã” ºi s-a trezit imobiz Menþionãm cã autoritatea lizatã la pat. Tragicul sãu destin ar naþionalã unanim recunoscutã la putea fi remodelat, dacã o ajutãm. nivel naþional, Comisia Naþionalã Natalia are nevoie de o protezã ce pentru Siguranþa Barajelor ºi se fabricã doar în Elveþia ºi în aceste Lucrãrilor Hidrotehnice (CONSIB), a zile e la un spital din Bucureºti, unde emis acordul de funcþionare în siguaºteaptã ca pãrinþii sãi sã facã ranþã pentru barajul de la Roºia imposibilul ºi sã-i redea zîmbetul. Montanã. Sã fim alãturi de 3. RMGC acþioneazã ºi a acþionat întotdeauna cu bunã NATALIA! credinþã ºi deplinã respectare a Nr. Cont 567571024795 cadrului legal. Practicile noastre de afaceri exclud orice tentativã RON01 BANCPOST de a eluda sau încãlca dispoziþiile legale.


16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 11 Octombrie 2013

Proiectul Roºia Montanã- dezbãtut de specialiºtii din Petroºani

D

octori în geologie sau minerit, profesorii universitari de la Petroºani, au dezbãtut în cadrul unei întâlniri publice, proiectul minier de la Roºia Montanã. Concluzia generalã a fost cã România trebuie sã beneficieze de zãcãmântul din Apuseni pentru a se dezvolta, însã exploatarea nu trebuie fãcutã în orice condiþii. Cert este însã cã toate soluþiile oferite de specialiºtii de la Petroºani, vor face obiectul unei anexe la Legea care urmeazã sã treacã prin Parlamentul României privind începerea exploatãrii din Apuseni. Maximilian GÂNJU Dezbaterea publicã derulatã la Universitatea din Petroºani, centrul specialiºtilor în minerit din România, a adunat atât reprezentanþi ai Comisiei parlamentare „Roºia Montanã”, reprezentanþi ai societãþii civile dar mai ales profesori universitari, doctori în domeniul mineritului. La dezbatere a fost prezent ºi reprezentantul firmei Roºia Montanã Gold Corporaþion, Horea Avram, vicepreºedinte RMGC, care a rãspuns întrebãrilor celor prezenþi la lucrãri cu privire la proiectul minier. „Contribuþia noastrã la acest proiect de lege a fost sã ne asigurãm cã proiectul fãcut încã din 2004 se reflectã ºi în actualul, ca locurile de muncã, investiþiile, componenta de mediu, toate sã fie respectate”, a explicat Avram.

O

pinia specialiºtilor

Primul doctor din þara noastrã în metalogenie, ºtiinþã care se ocupã cu studiul formãrii ºi rãspândirii zãcãmintelor minerale în scoarþa terestrã, Grigore Buia, totodatã ºi ºeful Catedrei de Geologie din Universitatea Petroºani, a arãtat cã singura metodã folositã peste tot în lume, de exploatare a zãcãmântului cum este la Roºia Montanã, este prin folosirea cianurilor. „În ultimii 13 ani preþul aurului a crescut de 5 ori. Exploatarea cuprinde aur în

douã forme, de tip filonian ºi exploatare de tip diseminat. Aurul de tip filonian a dispãrut. Singura metodã de extracþie a aurului de tip diseminat cum este ºi la Roºia Montanã, este prin cianurare, nu existã o altã metodã nicãieri în lume. Celelalte poveºti legate de cantitatea de Uraniu, de Wolfram ori Crom de la Roºia Montanã sunt doar poveºti. Orice probã luatã acum chiar ºi de aici din curtea universitãþii, la analize ne va scoate tot sistemul periodic.(…) Sã nu uitãm cã Bulgaria are o rezervã mai micã de zãcãmânt ºi produce 2,5

e reiau lucrãrile la bazinul didactic din Petroºani. Lucrãrile la bazinul de înot didactic au început în S luna decembrie a anului 2011 ºi ar fi trebuit sã fie

finalizate în anul 2012 însã acest lucru nu s-a întâmplat din lipsã de fonduri. Acum, municipalitate a primit o veste bunã. Compania Naþionalã de Investiþii a alocat bani pentru acest obiectiv de investiþii.

“Am primit o veste bunã chiar acum câteva zile, am primit un fax de la Compania Naþionalã de Investiþii prin care suntem înºtiinþaþi cã bazinul didactic din Petroºani a primit finanþare ºi lucrãrile vor fi reluate, sunt convins cã lucrãrile

P

ropunere pentru pãstrarea locurilor de muncã Un alt profesor al Universitãþii Petroºani, Valeriu Pleºa, spune cã în proiectul de lege ar trebui cuprins un capitol prin care activitatea de ecologizare a premierului Roºia Montanã sã se deruleze pe mai mulþi ani ºi dupã finalizarea exploatãrii, iar în acest fel locurile de muncã pentru

Bani pentru bazinul didactic

Monika BACIU

tone de aur pe an ºi lucreazã tot prin folosirea cianurilor. România nu mai produce un gram de aur”, a explicat profesorul universitar.

vor fi finalizate în curând”, a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. Nu se cunosc cifrele exacte privind suma care a fost alocatã însã pentru finalizarea investiþiei ar mai fi nevoie de aproximativ douã milioane de lei. “Nu ne-au transmis ce sumã a fost

alocatã, vom vedea ºi constructorul în funcþie de ce lucrãri va face sau ce sumã a fost alocatã, o sã finalizeze aceste lucrare. E vorba undeva de 15-17 miliarde de lei vechi ce ar trebui alocaþi pentru finalizarea lucrãrii”, a mai spus edilul. Finalizarea lucrãrilor bazinului

din Petroºani ar fi trebuit sã aibã loc în luna decembrie a anului 2012, însã din lipsã de fonduri proiectul a fost stopat. Investiþia este realizatã în proporþie de 60 la sutã, asta în condiþiile în care lucrãrile trebuiau finalizate la 1 decembrie anul trecut. Construcþia bazinului de înot didactic a început în luna decembrie a anului 2011, valoarea proiectului fiind de 30 de miliarde de lei vechi, fonduri provenite de la bugetul de stat, prin Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului (MDRT).

locuitorii zonei sã fie pãstrate, dar ºi impactul de mediu sã fie cât mai mic. Pleºa a considerat cã o decizie de exploatare sau nu a zãcãmântului de la Roºia Montanã n-ar trebui influenþatã de protestele pro sau contra exploatãrii, el dând exemplu Valea Jiului, unde la fel de bine ar putea fi redeschise ºi minele de huilã dacã s-ar decide pe baza faptului cã minerii ar ieºi în stradã. În urma dezbaterilor de ieri, specialiºtii dar ºi reprezentanþii societãþii civile au ajuns mai multe concluzii, însã cea mai importantã a fost cã România trebuie sã beneficieze de zãcãmântul din Apuseni.


CVJ NR. 470, VINERI 11 OCTOMBRIE 2013