Issuu on Google+

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 462

Cronica Vãii Jiului Marti, 1 Octombrie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

În timp ce oficialii ridicã din umeri

Un afacerist a construit peste bazinul de apã care alimenteazã staþiunea Parâng

Trecuþi prin vâltoarea vremurilor, oamenii în vârstã ne ajutã sã înþelegem mai bine lumea ºi adevãrurile vieþii, fiind un izvor de poveþe ºi un veritabil îndreptar moral pentru noi toþi. Aceastã frumoasã imagine a celor trecuþi de a doua tinereþe, pe care-i omagiem ºi-i sãrbãtorim în prima zi de octombrie, trebuie sã devinã pentru întreaga noastrã comunitate un exemplu de viaþã. Este în tradiþia poporului român de a-i cinsti ºi respecta aºa cum se cuvine pe cei vârstnici, în mod special în aceastã zi în care întregul mapamond îºi omagiazã vârstnicii. La ceas de sãrbãtoare, adresez pensionarilor ºi tuturor oamenilor în vârstã din comunitatea noastrã, calde urãri de sãnãtate, viaþã lungã ºi numai bucurii. Dumnezeu sã vã ajute ºi vã dea tot ceea ce vã doriþi !

LA MULÞI ANI!

Cu aleasã preþuire, COSTEL AVRAM Director general Apa Serv Valea Jiului Coordonator al Filialelor PNL din Valea Jiului

Ziua Internaþionalã a Persoanelor Vârstnice este un frumos prilej de a ne îndrepta gândurile, pline de dragoste, respect ºi recunoºtinþã, faþã de fiecare persoanã de vârsta a treia din comunitatea noastrã ºi de a le mulþumi pentru sfaturile lor înþelepte ºi pentru exemplul lor de viaþã. Cu aceastã frumoasã ocazie, am onoarea ºi plãcerea sã le urez, din tot sufletul, cetãþenilor din generaþia a treia din comunitatea localã a municipiului Petroºani, un sincer

H

aos în toatã regula în Parâng. Pe lângã faptul cã mulþi cabanieri preferã ºi acum sã practice turismul la negru, o parte a construcþiilor sunt haotice sau chiar dincolo de limita legii. În tot acest timp, oficiali ai Primãriei Petroºani nu au mai fost în staþiunea montanã de o bunã bucatã de vreme, din moment ce habar nu au ce se întâmplã în „ograda” lor. >>> PAGINA A 7-A

LA MULÞI ANI

ºi sã le mulþumesc pentru tot ceea ce au realizat pentru comunitatea noastrã localã ºi pentru ceea ce reprezintã pentru noi toþi. Tiberiu Iacob Ridzi Primarul municipiului Petroºani


2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Marti, 1 Octombrie 2013

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 66 Haþeg Baru Mare DN 68 Haþeg - Toteºti DN 68 Toteºti Zeicani DN 66 Haþeg - Cãlan DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº Bejan Lupeni pe DN 66A ºi B-dul Nicolae Titulescu.

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE


Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Marti, 1 Octombrie 2013

Lucrãri stopate în cimitirul evreiesc

vreii care au E rude îngropate în cimitirul din

Petroºani s-au plâns Rabinului – ºef al Israelului de faptul cã în perimetrul cu locuri de veci se construieºte o antenã pentru telefonie mobilã. Inspecþia de Stat în Construcþii Petroºani a oprit lucrãrile. Construcþia unei antene pentru telefonia mobilã într-un cartier din nordul municipiului Petroºani, exact în incinta unui cimitir evreiesc, tinde sã devinã unul internaþional. De mai multã vreme cei care au rude în cimitirul în care este îngropat ºi fostul primar al municipiului Petroºani, Carol Schreter, încearcã sã afle

P

cum de s-a eliberat autorizaþie de construcþie pentru un asemenea obiectiv fãrã o consultare publicã. Lucrãrile la antena de telefonie au fost sistate dupã ce oamenii s-au adresat Inspectoratului de Stat în Construcþii din Petroºani, însã mãsura este doar una temporarã. Constructorii antenei din Cimitirul Evreiesc – o firmã de telefonie mobilã, au primit avize de la Primãria Petroºani, dar numai dupã ce ºi

Sãptãmâna Prevenirii Criminalitãþii

Federaþia Evreilor de la Bucureºti ºi-a dat avizul. Toþi cei care s-au trezit în acest scandal au acþionat deja firma în instanþã. În plus, evreii care s-au stabilit de mulþi ani în Israel, dar au rude îngropate în cimitirul din Petroºani, i s-au plâns Rabinului-ºef al Israelului ºi au cerut intervenþia acestuia. „Este adevãrat, scandalul va fi unul internaþional pentru cã este absurd sã construieºti într-un cimitir. Constructorul la discuþiile cu noi, cei care avem rude îngropate acolo, ne-a spus cã s-a construit o benzinãrie într-un cimi-

tir, la Cluj, de ce nu s-ar putea antena. Este neadevãrat, dar oricum atitudinea sfidãtoare ne deranjeazã ºi mai mult. Cei care s-au stabilit în Israel ºi au rude în cimitirul evreiesc din Petroºani, au cerut Rabinului-ºef sã intervinã pe lângã cei care conduc comunitatea iudaicã din România pentru rezolvarea acestei situaþii”, a declarat Octavian Popescu, unul dintre cei care au rude îngropate în cimitirul evreiesc din Petroºani. Maximilian GÂNJU

P

oliþia Românã, prin Institutul de Cercetare ºi Prevenire a Criminaliþãþii deruleazã, începând de luni, 30 septembrie, la nivel naþional, campania intitulatã "Sãptãmâna Prevenirii Criminalitãþii". Ajunsã la cea de-a opta ediþie, campania are ca obiectiv sensibilizarea populaþiei cu privire la importanþa adoptãrii unor conduite anti-victimale ºi anti-infracþionale ºi a implicãrii în activitãþi cu caracter preventiv. Poliþiºtii din structurile de analizã ºi prevenire a criminalitãþii vor organiza întâlniri cu elevi, pãrinþi, profesori, bãtrâni, femei, administratori de societãþi comerciale ºi de imobile, reprezentanþi ai comunitãþilor multiculturale ºi factori poºtali. Aceste întâlniri vor constitui baza unor dezbateri despre delincvenþa juvenilã, violenþa în ºcoli, victimizarea minorilor, violenþa intrafamilialã, criminalitatea în mediul rural, consumul de droguri, sau siguranþa rutierã. Poliþiºtii vor distribui pliante cu recomandãri preventive tematice ºi în acaestãsãptãmânã vor organiza puncte fixe de informare, precum ºi o serie de expoziþii tematice. (Diana MITRACHE) MITRACHE)

Amenzi record pentru vitezã

oliþiºtii Serviciului P Rutier Hunedoara au organizat în perioada 27-29 septembrie o acþiune preventivã pentru reducerea numãrului accidentelor rutiere produse pe fondul nerespectãrii regimului legal de vitezã.

Dosare penale ºi amenzi la Aninoasa

În urma controalelor desfãºurate în trafic au fost constatate 15 infracþiuni la regimul circulaþiei rutiere ºi au fost aplicate 630 sancþiuni contravenþionale în valoare de peste 89.000 lei, dintre care 386 de amenzi au fost aplicate pentru depãºirea limitei legale de vitezã. Totodatã, au fost reþinute 21 de permise de conducere, dintre care 5 pentru depãºirea limitei legale de

vitezã, 10 pentru depãºiri neregulamentare, 3 pentru

oliþiºtii din localitatea Aninoasa au dat amenzi pe bandã rulantã ºoferilor care au încãlcat regulile de circulaþie ºi au prins un tânãr care ieºise la plimbare cu maºina, deºi nu avea permis de conducere.

Nu mai puþin de 11 ºoferi s-au ales cu amenzi pentru depãºirea limitei de vitezã, unul a rãmas fãrã certificatul de înmatriculare, iar un tânãr din Vulcan s-a ales cu dosar penal pentru conducere fãrã a avea permis. Acesta ieºise la plimbare cu maºina pe DN 66 A, iar poliþiºtii l-au oprit pentru verificãri dupã ce li s-a pãrut suspect modul în care conduce. „Acþiunea încã este în derulare ºi în cadrul ei se fac verificãri pe toate liniile. Au fost acordate 11 amenzi contravenþionale pentru depãºirea limitei de vitezã ºi s-a întocmit un dosar penal pentru conducere fãrã permis. Este vorba de un tânãr din Vulcan, Daniel F., de 25 de ani, depistat pe DN 66 A, pe raza localitãþii Aninoasa”, a declarat ieri, ºeful Poliþiei Aninoasa, comisarul Nicolae Airinei. Controlul poliþiºtilor din Aninoasa face parte din Acþiunea „Europa mare”, care vizeazã în principal stoparea furturilor de autoturisme din statele europene, dar ºi verificarea celor înmatriculate în alte state ºi care circulã pe teritoriul þãrii noastre. Maximilian GÂNJU

consum de alcool ºi 3 pentru alte abateri de la regimul

circulaþiei pe drumurile publice ºi au fost retrase 8 certificate de înmatriculare. În cursul acþiunii, poliþiºtii rutieri au depistat un conducãtor auto din municipiul Hunedoara, care conducea un autoturism pe D.J. 687, în localitatea Cristur, cu viteza de 132Km/h. Cel în cauzã a fost sancþionat contravenþional, ºi i-a fost reþinut permisul de conducere pe o perioada de 90 zile.


4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 1 Octombrie 2013

Noaptea bibliotecilor vine la Petroºani

N

oaptea Bibliotecilor adunã de trei ani încoace zeci de împãtimiþi ai cititului ºi nu numai, la Petroºani. La sfârºitul acestei sãptãmâni, suntem aºteptaþi la Bibliotecã cu muzicã clasicã, volume de carte bune ºi un film de excepþie, ce va rula pe ecran mare. Bibliotecarii de la Petroºani vor fi gazde, aºa cum ne-au obiºnuit de câþiva ani, la

Noaptea Bibliotecilor. Toþi cei care nu au mai trecut pragul unei astfel de locaþii sunt acum

aºteptaþi sã vinã în Cartierul Aeroport, pentru cã bibliotecarii au multe surprize plãcute pentru ei. „Suntem la a treia ediþie a Nopþii Bibliotecilor, tradiþie pe care o continuãm. Se va desfãºura sâmbãtã spre duminicã, în data de 5 spre 6 octombrie începând cu ora 17,00”, a declarat Delia Grosu, bibliotecarã. Cãrþi, albume, bibliorafturi, dar ºi muzica clasicã vor fi ingredientele unei seri de toamnã la bibliotecã. Acolo sunt aºteptaþi cei care vor sã vadã gratis filmul „Benjamin”, o producþie pe repede înapoi a vieþii unui om.

În plus, oricine crede cã vrea sã rãsfoiascã vreo carte e aºteptat chiar ºi în depozit,

duet muzical ºi audiþie muzicalã, având în vedere cã s-au împlinit 100 de ani de la

unde sunt volume foarte vechi. „Îi aºteptãm pe toþi doritorii de lecturã, de frumos, de culturã. Vom avea vizionare de Film ºi va rula pe ecran mare „Benjamin”. Avem un

naºterea Mariei Tãnase”, a mai adãugat Delia Grosu. În plus, cei care încã nu au împrumutat o carte de la bibliotecã au acum ocazia sã îºi facã legitimaþie gratuit,

Ultimele repetiþii pe scena I D Sîrbu înaintea deschiderii stagiunii de toamnã

S

e fac ultimele repetiþii pe scena Teatrului Dramatic I.D Sîrbu, acolo unde actorii se pregãtesc sã deschidã stagiunea din aceastã toamnã. Evenimentul are loc la finele acestei sãptãmâni ºi regizorul piesei, Cristian Ioan ne asigurã cã va fi un eveniment de excepþie. Costumele sunt de excepþie, regia îi aparþine cunoscutului Cristian Ioan ºi rolul principal îi revine directorului Teatrului I.D Sîrbu, Nicoleta Bolcã. Toate aceste ingrediente sunt amestecul garantat pentru a deschide noua stagiune cu o piesã a lui Victor Hugo – „Lucreþia Borgia”. „Cred cã a fost foarte inspiratã alegerea condiucerii teatrului, pentru cã sã debutezi stagiunea cu un spectacol a cãrei piesã a fost scrisã acum 150 de ani ºi o piesã, poate cea mai romanticã a lui Victor Hugo, în vremurile noastre, e un curaj foarte mare. Dacã ne reuºeºte, înseamnã cã ºi izbânda va fi pe mãsurã”, a declarat Cristian

Ioan, regizorul ce pune în scenã piesa, la Petroºani. Sâmbãtã, 5 octombrie, publicul e aºteptat sã vadã un spectacol de excepþie, unde de la costume, la

decor ºi pânã la rolul interpretat de actori, totul este o operã de artã, un tablou romantic complet, potrivit pentru o searã de toamnã. „Piesa e deosebit de fru-

moasã. Este ofertantã pentru toþi interpreþii, ei având ocazia sã joace un gen de teatru pe care publicul nu îl mai vede foarte des pe scenã. E vorba de teatrul romantric. De asemenea, piesa oferã niºte partituri deosebite de foarte mare dramatism. În afara acestei încãrcãturi romantice, piesa trece ºi de la dramã la tragedie în final, cu foarte, foarte mult dramatism în conþinut”, a mai adãugat regizorul. Rolul principal îi revine Nicoletei Bolcã, directorul teatrului, despre care regizorul spune cã va juca un rol de trecut în cartea de vizitã ºi nu numai. „Trebuie o actriþã sã pui în scenã Lucreþia Borgia, iar de data asta avem noroc, eu ca

iar apoi sã plece acasã cu volumul dorit. Noaptea Bibliotecilor este un eveniment creat tocmai pentru a atrage cititorii spre carte, spre

sala de lecturã ºi pentru a deschide apetitul tinerilor pentru a-i împinge sã rãsfoiascã un volum. Diana MITRACHE

regizor ºi ea ca ºi interpret, din punctul acesta de vedere, fiindcã ne-am întâlnit la jumãtatea drumului, cum se spune. Sper sã fie o mare realizare pentru directorul Nicoleta Bolcã, cu rolul acesta. Nu e de „colea” sã scrii în CV cã ai jucat Lucreþia Borgia. E ca ºi cum, bãrbat fiind, scrii cã ai jucat Hamlet, Ottelo”, a cochis regizorul Cristian Ioan. Diana MITRACHE


Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti, 1 Octombrie 2013

D

efileul Jiului este un exemplu ce relevã nesimþirea oamenilor care nu dau doi bani pe ceea ce înseamnã curãþenia sau cel puþin bunul simt. De ani de zile, atât presa cât mai ales reprezentanþii Apelor Române, trag

Defileul Jiului, un monument de nesimþire nenumãrate semnale de alarmã vizavi de poluarea Jiului, fenomen pentru care nu mai putem da vina pe nimeni, însã de fiecare datã, orice încercare este înfrânatã aproape din start. “ Defileul Jiului este o zonã administratã de Apele Române ºi,

Lucrãrile pe Defileu ar putea fi prelungite pânã în decembrie

L

ucrãrile de reconstrucþie ºi reabilitare a drumului de pe Defileul Jiului au avansat mai bine decât se spera iniþial, iar instituirea restricþiei pentru trei zile, timp în care muncitorii sã-ºi facã treaba cât mai bine, s-a dovedit un lucru benefic, cred reprezentanþii Drumurilor Naþionale. În prezent, firma care a câºtigat licitaþia pentru acest tronson, trage tare pentru a mai apuca sã facã ceva înainte de a venit zãpada. Însã, dacã vremea va fi bunã, lucrãrile pot continua ºi dupã data de 15 noiembrie, datã la care se preconizeazã cã ºantierul va intra în conservare pânã primãvara viitoare. “Firma s-a miºcat destul de bine, nesperat de bine. S-a avansat foarte mult, nici nu mã aºteptam. Lucrãrile nu doar cã sunt în grafic, dar sunt chiar înaintate. Dacã Dumnezeu ºi vremea se îndurã de noi, cu siguranþã muncitorii vor mai face ceva ºi dupã 15 noiembrie, cam pânã în decembrie, aºa.”, ne-a declarat Ion Tudor, ºef la Drumurile Naþionale Tg. Jiu. Defileul Jiului va fi închis în zilele de marþi, miercuri ºi joi, pe perioada derulãrii lucrãrilor. Proiectul de reconstrucþie a drumului va dura circa 48 de luni. Luiza ANDRONACHE

întradevãr, vom avea niºte acþiuni ºi vom solicita primãriilor din Petroºani ºi Aninoasa sã ne sprijine cu ceva muncitori, pentru a putea întreprinde acþiuni de igienizare ºi ecologizare a Defileului”,

au afirmat reprezentanþii Apelor Române. Patronii magazinelor de haine second hand dau dovadã de nepãsare ºi aroganþã prin faptul cã mereu aruncã hainele uzate direct în apã. Cârpele

agãþate de crengile de pe malul apei dezvãluie o imagine dezolantã, care parcã nu-ºi gãseste locul în miricul peisaj general al Defileul Jiului. Aproape periodic cei de la Apele Române

din Craiova dau avertismente ºi somaþii celor din Valea Jiului, pentru cã toatã mizeria de la noi ajunge cãtre ei, însã oricâte campanii de conºtientizare s-ar face pe tema asta, situaþia va fi mereu aceeaºi. Luiza ANDRONACHE

Au crescut debitele apelor din Vale!

C

u ochii pe apele de munte. Aºa sunt acum cei care gestioneazã sistemul hidrotehnic din Valea Jiului, pentru cã ploile se opresc abia miercuri. Pânã atunci, avem ape a cãror nivel a crescut din cauza precipitaþiilor. A plouat torenþial ºi în Valea Jiului apele de munte sunt acum monitorizate pentru a evita inundaþiile. Cele mai abundente precipitaþii s-au înregistrat în partea de Est a Vãii Jiului, ºi toatã ziua de luni a fost sub cod galben de precipitaþii. „În ultimele ore, am avut 34 de litri pe metru pãtrat în zona de Est a Vãii Jiului, mai precis în zonele Jupâneasa ºi Bãniþa ºi pe Defileul Jiului. De asemena, la Valea de Peºti am avut 30 de litri pe metru pãtrat. Am fost sub cod galben hidrologic, pânã luni la ora 18,00. Noi urmãrim cu atenþie nivelurile, care de altfel, au crescut cu 30 cm, în

principal pe cursurile mici”, a declarat Sorin Corici, ºef al Sistemul Hidrotehnic Valea Jiului.

Ploile nu se opresc aici ºi pânã la mijlocul sãptãmânii vor mai fi precipitaþii în zona Vãii Jiului. „Prognoza e undeva pânã miercuri de ploi. De miercuri încolo se îndreaptã vremea, dar speranþa naostrã e cã nu vor fi inundaþii în Valea Jiului”, a mai adãugat Corici.

ANM a emis pentru intervalul 30 septembrie - 2 octombrie o avertizare de cod portocaliu de ploi abundente ºi intensificãri de vânt pentru sud estul þãrii. Capitala ºi opt judeþe sunt vizate de aceastã avertizare, însã, Hunedoara nu intrã sub acest cod. Potrivit unei avertizãri emise de Institutul Naþional de Hidrologie ºi Gospodãrire a Apelor (INHGA), avertizarea vizeazã cursul superior al Timiºului ºi afluenþi ai sãi din bazinul superior, cursul superior al Bârzavei ºi afluenþi ai sãi din bazinul superior, râurile din bazinele hidrografice Caraº, Nera, Cerna (judeþele Caraº Severin), Jiul superior ºi afluenþii sãi din judeþele Hunedoara, Gorj ºi Mehedinþi. Diana MITRACHE


6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 1 Octombrie 2013

Paºi mici pentru un proiect mare A

plicaþie de finanþare pentru sistemul integrat al deºeurilor. Consilierii judeþeni au aprobat în ºedinþa de vineri Aplicaþia de finanþare pentru proiectul „Sistem de management integrat al deºeurilor”. Este practic aplicaþia cadru pentru finanþarea acestui proiect ºi a fost aprobatã numai dupã ce toate primãriile din judeþ au aprobat în legislativele locale acordul de principiu pentru acest proiect. Aplicaþia de finanþare va fi transmisã autoritãþilor centrale, iar apoi va lua calea Bruxelles-ului. Monika BACIU Contractul de finanþare pentru proiect va fi semnat în toamna acestui an. Proiectul are o valoare de peste 70 de milioane de euro ºi presupune construirea unui deponeu ecologic la Bârcea Mare, a unor staþii de sortare, achiziþionarea de echipamente pentru colectarea deºeurilor.

”Conform adresei Direcþiei Generale AM POS Mediu din cadrul Ministerului Mediului ºi Schimbãrilor Climatice, înregistratã la Consiliul Judeþean Hunedoara sub nr. 7744/23.09.2013 ºi având în vedere cã Aplicaþia de finanþare se aflã în fazã avansatã de pregãtire, pentru finalizarea ºi aprobarea Proiectului “Sistem de

Centralizare finalã

L

et’s do it România, centralizare finalã. Reprezentanþii administraþiei locale de la Petroºani au centralizat cantitatea de gunoi adunatã în cursul zilei de sâmbãtã, când a avut loc acþiunea Let’s do it România. Peste 500 de saci de gunoi au fost umpluþi de deºeurile colectate din zonele municipiului Petroºani. Monika BACIU ”Dacã ar fi sã raportãm în cifre exacte, putem vorbi de un numãr de 420 de voluntari care au participat la aceastã acþiune ºi în urma cãreia s-a finalizat cu un numãr de 573 de saci menajeri adunaþi de pe întreaga razã a municipiului Petroºani la care se adaugã ºi cei care

au colectat de pe cursul pârârului Maleia, de cei de la Apele Române”, a declarat Dorina Niþã, viceprimarul municipiului Petroºani. Cantitatea de deºeuri nu se poate cuantifica ca fiind multã sau nu.

Management Integrat al Deºeurilor în Judeþul Hunedoara” se impune, cât mai curând posibil, aprobarea ºi transmiterea la AM POS Mediu / OI POS Mediu Timiºoara a tuturor documentelor necesare pentru îndeplinirea condiþiilor de eligibilitate aferente Progeamului Operaþional Sectorial de Mediu. Proiectul Depinde din ce unghi este privitã situaþia. ”Dacã am spune cã este o cantitate mare am zice cã ce murdar este oraºul, dacã am zice cã este o cantitate micã sã nu considerãm cã nu am adunat tot gunoiul. Nu ºtiu dacã este o cantitate micã sau mare, depinde din ce punct de vedere vrem sã o privim. Idea este cã e bine cã am curãþat oraºul de aceastã catitate de deºeuri menajere”, a mai precizat viceprimarul. Sute de voluntari au participat la aceastã acþiune, aceºtia au curãþat toate zonele verzi ale localitãþii.

Sistem de manegement Integrat al deºeurilor Hunedoara în valoare totala de 70.636.566 euro, urmãreºte sã rezolve problemele operaþionale ºi de mediu importante referitoare la generarea ºi gestionarea deºeurilor ºi sã dezvolte un sistem de gestionare integrata a deseurilor în judet care sa îmbunatãteascã condiþiile de viata ale cetatenilor sai si care sa sprijine Romania in atingerea tintelor de gestionare a deseurilor

impuse de Tratatul de aderare. Acest sistem va fi în deplinã conformitate cu principiile ºi cu legislatia de mediu UE ºi legislaþia naþionalã ºi va aborda toate elementele gestionarii deºeurilor, mai precis de la prevenirea generarii deseurilor si colectarea selectiva a deseurilor, la depozitarea finala a reziduurilor”, se aratã în documentele CJH. De asemenea, cu fondurile prevãzute în acest proiect vor fi ecologizate toate haldele de gunoi

neconforme din judeþ, cu excepþia celor de la Uricani ºi Vulcan. Consiliul Judeþean Hunedoara va asigura valoarea aferentã cofinanþãrii ºi costurile neeligibile aferente proiectului, în valoare de 4.952.613 euro, în preþuri curente, reprezentând 7,01% din valoarea totalã a proiectului. în situaþia în care unul sau mai mulþi parteneri care cofinanþeazã proiectul îºi vor reduce sau îºi va retrage contribuþia financiarã, Consiliul Judeþean Hunedoara va asigura fondurile necesare cofinanþãrii proiectului. Consiliul Judeþean Hunedoara va menþine proprietatea infrastructurii construite/ modernizate/ reabilitate ºi natura activitãþii pentru care s-a acordat finanþare, pe o perioadã de cel puþin 5 ani dupã finalizare/ dare în exploatare ºi va asigura exploatarea ºi întreþinerea în aceastã perioadã.


Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Marti, 1 Octombrie 2013 aos în toatã regula în H Parâng. Pe lângã

faptul cã mulþi cabanieri preferã ºi acum sã practice turismul la negru, o parte a construcþiilor sunt haotice sau chiar dincolo de limita legii. În tot acest timp, oficiali ai Primãriei Petroºani nu au mai fost în staþiunea montanã de o bunã bucatã de vreme, din moment ce habar nu au ce se întâmplã în „ograda” lor. Mai mulþi proprietari de cabane din Parâng au decis sã sesizeze

În timp ce oficialii ridicã din umeri

Un afacerist a construit peste bazinul de apã care alimenteazã staþiunea Parâng Ministerul Mediului dupã ce un om de afaceri ºi-a extins cabana inclusiv peste bazinul de apã care alimenteazã întregul Parâng. Teoretic, bazinul aparþine celor de la ANEFS, care deþin o cabanã în staþiunea montanã ºi care se presupune cã ºi-au dat acceptul. Este vorba despre o scenã, care traverseazã bazinul de apã, ºi care a fost deja amenajatã, dar urmeazã sã aparã ºi o construcþie în

“Telegondola de la Lupeni va funcþiona, indiscutabil”

D

upã ce anul acesta au exista mai multe discuþii vizavi de telegondola de la Straja, ba cã merge, ba cã nu, acum, reprezentanþii primãriei din localitate îi liniºtesc pe turiºti ºi spun cã instalaþia va funcþiona fãrã nici un fel de probleme. “Telegondola va funcþiona, nici nu se pune problema. Cum va da prima zãpadã, vom porni instalaþia. Existã o asociere între primãria Lupeni ºi firma Termo Gaz, prin care ne vom ocupa de buna funcþionare a telegondolei

toatã regula, respectiv o extindere a cabanei, tot lângã bazinul de apã. Cabanierii se tem cã apa ar putea avea de suferit în cazul unor infiltraþii din conductele de canalizare ale cabanei, mai ales cã legea reglementeazã clar regimul construcþiilor în perimetrul bazinelor de apã. Iar din acest motiv au decis sã sesizeze factorii responsabili. Dar, cei care administreazã staþiunea, adicã responsabilii din Primãria Petroºani, nu prea ºtiu ce se întâmplã în ograda lor. Marian Popescu - city manager al municipiului Petroºani ºi care s-a ocupat o lungã perioadã de timp de Parâng - a precizat cã nu ºtie nimic despre nicio construcþie, ci doar de cabana veche,

ºi în aceastã iarnã”, ne-a declarat Gabriel Lungu, city managerul primãriei Lupeni. Aceastã instalaþie care a fost datã în folosinþã anul trecut, face parte din proiectul Modernizarea Staþiunii Straja, un proiect extrem de mare, iar telegondola are 46 de cabine cu câte 8 locuri. Preþul unui bilet de este de 15 lei, dus - întors, iar anul trecut, cel puþin, în sezonul rece, instalaþia a funcþionat la capacitate maximã. Luiza ANDRONACHE

la T urismul negru în floare

care a fost ridicatã în urmã cu câþiva ani.

ª

i totuºi existã!

Misterul a fost dezlegat de un alt angajat al municipalitãþii, din cadrul SUAT. „A construit o scenã, care trece ºi peste bazin cu un metru – doi, dar bazinul este îngropat în pãmânt. Mi-a spus cã are aprobarea celor de al ANEFS”, a declarat Andrei Ianãº, consilier în cadrul SUAT. Cât priveºte existenþa unui aviz din partea municipalitãþii, Marian Popescu susþine cã nu este necesar, mai ales

cã este „o construcþie demontabilã”! Pe de altã parte, Andrei Ian㺠a recunoscut cã va mai urma o construcþie, o extindere a cabanei existente, pentru care a fost emis certificatul de urbanism, care ar urma sã fie amenajatã mai jos de bazinul de alimentare cu apã potabilã. Acum, Ministerul Mediului este aºteptat sã facã luminã în aceastã problemã ºi sã se pronunþe cât de legalã este construcþia, în condiþiile în care vorbim despre singura sursã de alimentare cu apã potabilã a Parângului.

Toate acestea se întâmplã în acelaºi timp în care autoritãþile încearcã sã implementeze un proiect în valoare de 69 de milioane de euro, ce vizeazã dezvoltarea turismului ºi acre ar trebui sã împiedice construcþiile haotice. ªi nu este singura problemã din staþiunea declaratã de interes naþional, unde turismul la negru este în floare. Aici sunt 140 de cabane ºi doar 10 au declaratã activitatea de turism, chiar dacã, în realitate, sunt mult mai multe care în plin sezon sunt cãutate de turiºti. Proprietarii lor susþin, însã, cã deþin cabana strict pentru folosul propriu. ªi chiar dacã nu e aºa, autoritãþile localenu au atribuþii pentru a putea interveni. Ministerul Turismului este cel care are atribuþii de control pe aceastã laturã, iar pe linia de evaziune fiscalã Poliþia economicã, dar asta dacã cineva ar ºi face vreun control în acest sens. Car men COSMAN


8 Educatie

A

n nou universitar. Luni, 30 septembrie, Aula Universitãþii din Petroºani a fost neîncãpãtoare. Sute de studenþi, dar ºi cadre didactice ºi invitaþi speciali au luat parte la festivitãþile care au marcat deschiderea noului an universitar. ”Am deosebitã plãcere sã vã adresez în numele Universitãþii din Petroºani un cãlduros bun venit pentru anul ºcolar 20132014. Deschiderea unui nou an universitar este un moment de statisticã dar ºi de bilanþ al anului anterior. Universitatea noastrã a împlinit 65 de ani de activitate iar în ultimii 20 de ani s-a tot dezvoltat pe toate planurile de învãþãmânt cât

Deschidere festivã a noului an universitar 2013-2014 a fost ieri ºi eram la fel de emoþionat cã ºi acum. Este un moment festiv ºi poate discursurile nu-ºi au rostul dar sunt necesare. Învãþãmântul este ceea ce dã pânã la urma civilizaþia unei naþiuni. Nu este naþiune dezvoltatã fãrã învãþãmânt de calitate aºa cum nu poate exista sãnãtate sau economie puternicã fãrã învãþãmânt de calitate. Pentru studenþi aº vrea sã le transmit cã educaþia este piatra de temelie a vieþii pe care o vor avea, pãrinþii le pot lãsa bani, case însã toate aceste lucruri pot fi risipite de valurile vieþii ºi de educaþia pe care o primesc. Vã doresc o educaþie aleasã”,

licenþã, progame la cursurile postuniversitare de formare ºi reconversie. Anul acesta cu o singurã excepþie am ocupat toate posturile la programele de licenþã ºi masterat, nu am mai ocupat la o specializare care va intra în lichidare dar sperãm cã din anul universitar viitor sã o putem înlocui cu succes”, a spus Mircea Baron, decanul Facultãþii de ªtiinþe.

ºi trimiºi ai Episcopiei Devei ºi Hunedoarei care au þinut sã le transmitã studenþilor, dar ºi cadrelor didactice cât de bine se împleteºte educaþia cu religia ºi cu Dumnezeu. ”Ceea ce vreau eu sã vã transmit azi este ºi mesajul Preasfinþiei Sale Pãrintele Gurie care doreºte sã transmitã un mesaj de bine, sãnãtate ºi împliniri ºi doreºte ca împreunã cu profe-

ºi din punctul de vedere al conþinutului de studenþi”, a spus rectorul Universitãþii Petroºani, Aron Poantã.

a spus Tiberiu Balint, vicepreºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara.

La eveniment au luat parte ºi reprezentanþii Consiliului Judeþean Hunedoara care au dorit sã fie alãturi de studenþi în aceastã zi importantã. Vicepreºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Tiberiu Balint, a þinut sã sublinieze importanþa cursurilor universitare în viaþa unui om.

La deschiderea anului universitar au fost prezenþi

”Sunt deosebit de onorat prin invitaþia pe care am primit-o pentru a participa la deschiderea noului an universitar. Prima datã am participat la deschiderea anului universitar acum 25 de ani, parcã

Educatie 9

Cronica Vãii Jiului | Marti, 1 Octombrie 2013

sorii dumneavoastrã sã vã desãvârºiþi atât în cele mintea dumneavoastrã dar ºi în ceea ce priveºte sufletul dumneavoastrã. Imnul acesta care este de fapt imnul nostru al tuturor prezintã o realitate concretã din care nu putem sã fugim indiferent de câte titluri, bogaþii sau alte lucruri putem sã avem pe aceastã lume. Este pânã la urma rostul cu care Dumnezeu ne-a lãsat pe noi ca sã construim o lume mai bunã, sã ne construim pe noi înºine în niºte oameni superiori. Cu toþii avem chipul lui Dumnezeu iar acest lucru înseamnã libertate, pasiune, sentimente”, a spus reprezentantul Episcopiei Devei ºi Hunedoarei.

"direct în buzunarele studenþilor", noul an universitar începând "cu stângul" din cauza creºterilor de taxe din majoritatea universitãþilor din þarã. Majoritatea universitãþilor din România au crescut, în ultimul an, atât taxele de studiu, cât ºi taxele de cãmin, potrivit studiului

este de 1700 de lei, respectiv 2000 de lei la studiile masterale. Academia de Studii Economice Bucureºti a crescut taxele pentru licenþã ºi masterat cu 500 de lei (de la 3.000 la 3.500 de lei, respectiv de la 4.500 la 5.000 de lei), iar pentru doctorat cu

la 150 de lei ºi pot ajunge la 200 de lei. De precizat este faptul cã studenþii sunt cazaþi câte doi în camerã, faþã de alte campusuri universitare unde în camere stau câte 5 sau ºase studenþi. Reprezentanþii ANOSR precizeazã cã existã cãmine în care regia lunarã a atins valori record: 500 de lei - cãminul Akademos, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaºi (doi sau

R

ând pe rând ºi decanii celor trei facultãþi au luat cuvântul. ”Începe un nou an universitar, al 65 lea an de

activitate a Universitãþii din Petroºani, vârstã cu care puþine universitãþi din România se pot mândri ºi trebuie sã spun cã ºi Facultatea de Stiinte a împlinit deja 20 de ani de existanta. Deci nu doar universitatea în sine are ani de vechime dar ºi facultatea are ºi acest lucru a adus experienþã. Dupã 20 de ani Facultatea de Stiinte înseamnã 8 programe de studii universitare de licenþã în sistemul Polonia, 6 progarme de masterat acreditate de ARACIS, care funcþioneazã în continuarea specializãrilor de

EXT.

L=220 cm, l=87 cm, DESC.=190/115 cm

* Oferta valabilã în limita stocului disponibil.

Rectorul Universitãþii din Petroºani a subliniat, cu regret, cã numãrul stu-

denþilor scade de la an la an, în schimb studenþii care terminã cursurile în Dealul Institutului sunt o mândrie pentru Petroºani pentru cã mulþi dintre aceºtia ºi-au fãurit un viitor peste hotare.

U

PET, printre cele mai ieftine universitãþi din þarã Universitatea Petroºani, printre cele mai ieftine din þarã. Alianþa Naþionalã a Organizaþiilor Studenþeºti din România (ANOSR) condamnã slaba finanþare a educaþiei, care se resimte

"Responsabilitate pentru Educaþie!" lansat de ANOSR. Analizând situaþia din cadrul a 23 de universitãþi din þarã, ANOSR a constatat cã în 17 dintre acestea (74 la sutã) au crescut taxele de studiu sau au existat discuþii în acest sens, în jumãtate dintre universitãþile analizate taxele de ºcolarizare fiind deja crescute începând cu noul an universitar. ºi la Petroºani au fost majorate taxele de studii, însã creºterea este nesemnificativã în comparaþie cu alte centre universitare din þarã. La studiile de licenþa taxa

1.000 de lei (de la 5.500 la 6.500 de lei). La Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaºi taxele au crescut anul trecut, la nivelul licenþã, diferenþa fiind în general de la 2.200 la 2.700 de lei. La Universitatea de Arte ºi Design Cluj-Napoca taxa a crescut de la 3.000 la 3.300 de lei. La Universitatea "ªtefan cel Mare" din Suceava, taxa de ºcolarizare a crescut cu valori cuprinse între 500 ºi 900 de lei iar Universitatea "Dunãrea de Jos" Galaþi a crescut taxa cu 200 de lei la domeniile tehnice ºi 100 de lei la domeniile umane. Totodatã, studiul ANOSR mai aratã cã, în 57 la sutã dintre universitãþile analizate, au crescut taxele de cãmin, sau a fost discutatã posibilitatea creºterii la nivelul conducerii universitãþii. ªi aici Universitatea din Petroºani se aflã printre centrele universitare cele mai ieftine. Preþurile din cãmine încep de

trei studenþi în camerã) sau 320 de lei - Universitatea "ªtefan cel Mare" din Suceava (trei studenþi în camerã). Pe de altã parte, existã universitãþi care oferã preþuri mai mici pentru regiile lunare, însã studenþii sunt nevoiþi sã stea înghesuiþi câtre patru sau cinci într-o camerã: 150 de lei - Universitatea de Medicinã ºi Farmacie "Gr. T. Popa" Iaºi (patru în camerã), 100 de lei Universitatea "BabeºBolyai", Cluj-Napoca (cinci în camerã), 95 de lei - Universitatea Politehnica Timiºoara (cinci în camerã), 120 de lei Academia de Studii Economice (patru în camerã) - 155 de lei Universitatea Tehnicã ClujNapoca (patru în camerã). Monika BACIU


8 Educatie

A

n nou universitar. Luni, 30 septembrie, Aula Universitãþii din Petroºani a fost neîncãpãtoare. Sute de studenþi, dar ºi cadre didactice ºi invitaþi speciali au luat parte la festivitãþile care au marcat deschiderea noului an universitar. ”Am deosebitã plãcere sã vã adresez în numele Universitãþii din Petroºani un cãlduros bun venit pentru anul ºcolar 20132014. Deschiderea unui nou an universitar este un moment de statisticã dar ºi de bilanþ al anului anterior. Universitatea noastrã a împlinit 65 de ani de activitate iar în ultimii 20 de ani s-a tot dezvoltat pe toate planurile de învãþãmânt cât

Deschidere festivã a noului an universitar 2013-2014 a fost ieri ºi eram la fel de emoþionat cã ºi acum. Este un moment festiv ºi poate discursurile nu-ºi au rostul dar sunt necesare. Învãþãmântul este ceea ce dã pânã la urma civilizaþia unei naþiuni. Nu este naþiune dezvoltatã fãrã învãþãmânt de calitate aºa cum nu poate exista sãnãtate sau economie puternicã fãrã învãþãmânt de calitate. Pentru studenþi aº vrea sã le transmit cã educaþia este piatra de temelie a vieþii pe care o vor avea, pãrinþii le pot lãsa bani, case însã toate aceste lucruri pot fi risipite de valurile vieþii ºi de educaþia pe care o primesc. Vã doresc o educaþie aleasã”,

licenþã, progame la cursurile postuniversitare de formare ºi reconversie. Anul acesta cu o singurã excepþie am ocupat toate posturile la programele de licenþã ºi masterat, nu am mai ocupat la o specializare care va intra în lichidare dar sperãm cã din anul universitar viitor sã o putem înlocui cu succes”, a spus Mircea Baron, decanul Facultãþii de ªtiinþe.

ºi trimiºi ai Episcopiei Devei ºi Hunedoarei care au þinut sã le transmitã studenþilor, dar ºi cadrelor didactice cât de bine se împleteºte educaþia cu religia ºi cu Dumnezeu. ”Ceea ce vreau eu sã vã transmit azi este ºi mesajul Preasfinþiei Sale Pãrintele Gurie care doreºte sã transmitã un mesaj de bine, sãnãtate ºi împliniri ºi doreºte ca împreunã cu profe-

ºi din punctul de vedere al conþinutului de studenþi”, a spus rectorul Universitãþii Petroºani, Aron Poantã.

a spus Tiberiu Balint, vicepreºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara.

La eveniment au luat parte ºi reprezentanþii Consiliului Judeþean Hunedoara care au dorit sã fie alãturi de studenþi în aceastã zi importantã. Vicepreºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Tiberiu Balint, a þinut sã sublinieze importanþa cursurilor universitare în viaþa unui om.

La deschiderea anului universitar au fost prezenþi

”Sunt deosebit de onorat prin invitaþia pe care am primit-o pentru a participa la deschiderea noului an universitar. Prima datã am participat la deschiderea anului universitar acum 25 de ani, parcã

Educatie 9

Cronica Vãii Jiului | Marti, 1 Octombrie 2013

sorii dumneavoastrã sã vã desãvârºiþi atât în cele mintea dumneavoastrã dar ºi în ceea ce priveºte sufletul dumneavoastrã. Imnul acesta care este de fapt imnul nostru al tuturor prezintã o realitate concretã din care nu putem sã fugim indiferent de câte titluri, bogaþii sau alte lucruri putem sã avem pe aceastã lume. Este pânã la urma rostul cu care Dumnezeu ne-a lãsat pe noi ca sã construim o lume mai bunã, sã ne construim pe noi înºine în niºte oameni superiori. Cu toþii avem chipul lui Dumnezeu iar acest lucru înseamnã libertate, pasiune, sentimente”, a spus reprezentantul Episcopiei Devei ºi Hunedoarei.

"direct în buzunarele studenþilor", noul an universitar începând "cu stângul" din cauza creºterilor de taxe din majoritatea universitãþilor din þarã. Majoritatea universitãþilor din România au crescut, în ultimul an, atât taxele de studiu, cât ºi taxele de cãmin, potrivit studiului

este de 1700 de lei, respectiv 2000 de lei la studiile masterale. Academia de Studii Economice Bucureºti a crescut taxele pentru licenþã ºi masterat cu 500 de lei (de la 3.000 la 3.500 de lei, respectiv de la 4.500 la 5.000 de lei), iar pentru doctorat cu

la 150 de lei ºi pot ajunge la 200 de lei. De precizat este faptul cã studenþii sunt cazaþi câte doi în camerã, faþã de alte campusuri universitare unde în camere stau câte 5 sau ºase studenþi. Reprezentanþii ANOSR precizeazã cã existã cãmine în care regia lunarã a atins valori record: 500 de lei - cãminul Akademos, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaºi (doi sau

R

ând pe rând ºi decanii celor trei facultãþi au luat cuvântul. ”Începe un nou an universitar, al 65 lea an de

activitate a Universitãþii din Petroºani, vârstã cu care puþine universitãþi din România se pot mândri ºi trebuie sã spun cã ºi Facultatea de Stiinte a împlinit deja 20 de ani de existanta. Deci nu doar universitatea în sine are ani de vechime dar ºi facultatea are ºi acest lucru a adus experienþã. Dupã 20 de ani Facultatea de Stiinte înseamnã 8 programe de studii universitare de licenþã în sistemul Polonia, 6 progarme de masterat acreditate de ARACIS, care funcþioneazã în continuarea specializãrilor de

EXT.

L=220 cm, l=87 cm, DESC.=190/115 cm

* Oferta valabilã în limita stocului disponibil.

Rectorul Universitãþii din Petroºani a subliniat, cu regret, cã numãrul stu-

denþilor scade de la an la an, în schimb studenþii care terminã cursurile în Dealul Institutului sunt o mândrie pentru Petroºani pentru cã mulþi dintre aceºtia ºi-au fãurit un viitor peste hotare.

U

PET, printre cele mai ieftine universitãþi din þarã Universitatea Petroºani, printre cele mai ieftine din þarã. Alianþa Naþionalã a Organizaþiilor Studenþeºti din România (ANOSR) condamnã slaba finanþare a educaþiei, care se resimte

"Responsabilitate pentru Educaþie!" lansat de ANOSR. Analizând situaþia din cadrul a 23 de universitãþi din þarã, ANOSR a constatat cã în 17 dintre acestea (74 la sutã) au crescut taxele de studiu sau au existat discuþii în acest sens, în jumãtate dintre universitãþile analizate taxele de ºcolarizare fiind deja crescute începând cu noul an universitar. ºi la Petroºani au fost majorate taxele de studii, însã creºterea este nesemnificativã în comparaþie cu alte centre universitare din þarã. La studiile de licenþa taxa

1.000 de lei (de la 5.500 la 6.500 de lei). La Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaºi taxele au crescut anul trecut, la nivelul licenþã, diferenþa fiind în general de la 2.200 la 2.700 de lei. La Universitatea de Arte ºi Design Cluj-Napoca taxa a crescut de la 3.000 la 3.300 de lei. La Universitatea "ªtefan cel Mare" din Suceava, taxa de ºcolarizare a crescut cu valori cuprinse între 500 ºi 900 de lei iar Universitatea "Dunãrea de Jos" Galaþi a crescut taxa cu 200 de lei la domeniile tehnice ºi 100 de lei la domeniile umane. Totodatã, studiul ANOSR mai aratã cã, în 57 la sutã dintre universitãþile analizate, au crescut taxele de cãmin, sau a fost discutatã posibilitatea creºterii la nivelul conducerii universitãþii. ªi aici Universitatea din Petroºani se aflã printre centrele universitare cele mai ieftine. Preþurile din cãmine încep de

trei studenþi în camerã) sau 320 de lei - Universitatea "ªtefan cel Mare" din Suceava (trei studenþi în camerã). Pe de altã parte, existã universitãþi care oferã preþuri mai mici pentru regiile lunare, însã studenþii sunt nevoiþi sã stea înghesuiþi câtre patru sau cinci într-o camerã: 150 de lei - Universitatea de Medicinã ºi Farmacie "Gr. T. Popa" Iaºi (patru în camerã), 100 de lei Universitatea "BabeºBolyai", Cluj-Napoca (cinci în camerã), 95 de lei - Universitatea Politehnica Timiºoara (cinci în camerã), 120 de lei Academia de Studii Economice (patru în camerã) - 155 de lei Universitatea Tehnicã ClujNapoca (patru în camerã). Monika BACIU


10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 1 Octombrie 2013

Solidari cu bolnavii de cancer Groapã ilegalã de gunoi

O

rganizaþia de femei a PSD Hunedoara organizeazã astãzi, la Deva ºi Vulcan, dialoguri cu tema 'Pentru sanatate—Solidari cu bolnavii de cancer', la care participa medici specialisti de renume in domeniu.

Potrivit preºedintelui Organizaþiei de Femei a PSD Hunedoara Natalia Elena Intotero dezbaterile au fost generate de un studiu al Agentiei Internationale pentru Cercetarea Cancerului al Organizatiei Mondiale a Sanatatii arata ca in Romania s-au inregistrat 78.760 de noi cazuri de cancer in 2012, marcand o crestere fata de anul 2011, cand s-au inregistrat 51.450 de noi cazuri. Aceasta statistica a clasat Romania pe locul al zecelea in randul tarilor europene, in ceea ce priveste bolnavii de cancer.“Cele mai des intalnite tipuri de cancer sunt cancerul la san, la plamani si colon.

Potrivit cifrelor furnizate, in anul 2012, 35,611 femei si 43,149 barbati din Romania sufera de cancer. 1 octombrie va fi 'O zi de suflet' dedicata tuturor celor pe care viata i-a adus, fara voia lor, intro confruntare necrutatoare cu boala”, declarã Natalia Elena Intotero. Programul evenimentelor este urmatorul: În municipiul Deva dezbaterile încep la ora 12.00, la sediul Organizatiei Judetene a PSD Hunedoara Invitati: Dr. Demeter Ioan— Director Medical Spitalul Judetean de Urgente Deva Dr. Ghergan Alexandrina— Medic primar Alergologie, Dr. Samoilescu Gabriel—Medic

radiolog, Dr. Filimon Valerica— Director Ambulanta Judeteana Hunedoara. La ora 13.30 participanþii la dezbateri se vor deplasa la Sectia de Oncologie a Spitalului Judetean de Urgenta Deva În Vulcan, dezbaterile au loc de la ora 13.30, la sediul Organizatiei PSD, unde invitati sunt Dr. Chis Sofia Maria—Director Medical la Spitalul Municipal Vulcan, Dr. Antonie Viorica Maria— Sef Sectie Obstetrica Ginecologie la Spitalul Municipal Vulcan, Dr. Popa Daniela Lucia— Medic Specialist, Medicina de familie. La ora 15.00 participanþii la dezbateri se vor deplasa la Sectia Oncologie a Spitalului de Urgenta Petrosani, iar la ora 16.00 la Sectia de Ingrijiri Paleative a Spitalului de Urgenta Petrosani situata in Orasul Petrila.

transformatã în parc

P

e un teren viran din Petroºani, transformat de o parte a localnicilor în groapã ilegalã de gunoi, va rãsãri un parc modern. Carmen COSMAN Edilii din Petroºani sunt deciºi sã transforme un loc viran din cartierul Colonie din Petroºani într-o zonã de agrement, cu multã verdeaþã ºi spaþii de recreare. Municipalitatea a lansat spre consultare planul urbanistic de detaliu pentru amenajarea de spaþii verzi ºi construirea unui spaþiu public de agrement

în municipiului Petroºani, pe strada Griviþa Roºie. Oricine doreºte sã facã propuneri sau sugestii, poate sã o facã pânã în data de 16 octombrie, iar planul urbanistic poate fi consultat la sediul Primãriei Petroºani. Cartierul Colonie din

Petroºani, unul dintre cele mai vechi din Valea Jiului suferã la capitolul spaþii verzi, în ciuda faptului cã oficialii primãriei au mai încercat sã amenajeze câteva parcuri, dar care nu au reuºit sã treacã proba timpului. Aºa cã, iniþiativa municipalitãþii a fost îmbrãþiºatã imediat de localnicii care vor ca ºi zona lor sã arate bine.

Peste 4,6 milioane de euro pentru IMM-urile din Regiunea Vest

A

genþia pentru Dezvoltare Regionalã Vest (ADR Vest) a semnat 26 contracte de finanþare în cadrul Programului Operaþional Sectorial „Creºterea Competitivitãþii Economice”, axa prioritarã 1 „Un sistem de producþie inovativ ºi eco-eficient”. Proiectele pentru care au fost semnate contractele de finanþare vizeazã întreprinderi mici ºi mijlocii din Regiunea Vest. Ceremonia de semnare a contractelor de finanþare a avut loc la sediul ADR Vest în prezenþa domnului Sorin MAXIM – director general al ADR Vest – ºi a beneficiarilor proiectelor contractate. Valoarea totalã a proiectelor contractate este de 8.868.033,68 milioane euro, dintre care

4.613.765,35 milioane euro (la cursul valutar de 4,3438 RON/Euro) reprezintã finanþarea nerambursabilã. Din judeþul Hunedoara au fost selectate un numãr de ºase proiecte, unul fiind din Petroºani. Agenþia pentru Dezvoltare Regionalã Vest (ADR Vest) a devenit Organism Intermediar pentru

Programul Operaþional Sectorial „Creºterea Competitivitãþii Economice” (OI POS CCE), axa prioritarã 1 „Un sistem de producþie inovativ ºi eco-eficient”, începând cu data de 11 martie 2013 ca urmare a semnãrii Acordului Cadru pentru delegarea de atribuþii cu Ministerul Economiei (ME) –

minister cu rol de Autoritate de Management pentru Programul Operaþional Sectorial „Creºterea Competitivitãþii Economice”. Programul este cofinanþat prin Fondul European de Dezvoltare Regionalã. Domeniile majore de intervenþie pe care le gestioneazã ADR Vest în calitate de OI POS CCE în Regiunea Vest sunt 1.1 „Investiþii productive ºi pregãtirea pentru competiþia pe piaþã a întreprinderilor, în special IMM-uri” ºi 1.3 „Dezvoltarea durabilã a antreprenoriatului”.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ


Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Marti, 1 Octombrie 2013

Primãriile din Valea Jiului au planuri de prevenire a inundaþiilor

T

oate cele ºase localitãþi din Valea Jiului au planuri de apãrare împotriva inundaþiilor pentru cinci ani de acum încolo. Angajaþii Sistemului Hidrotehnic Petroºani au lucrat la foc continuu în ultimele sãptãmâni pentru a face aceste planuri pentru toate primãriile. Acestea însumeazã cele mai bune metode de prevenire a inundaþiilor, cu cotele de atenþie în cele mai nevralgice puncte ºi inclusiv cu modalitãþi de prevenire ºi diminuare a pagubelor. Luiza ANDRONACHE “Am realizat aceste planuri pentru primãrii, iar acum, au fost înaintate pentru avizare prefectului judeþului Hunedoara ”, ne-a declarat Sorin Corici, ºef Sistemul

Hidrotehnic Petroºani – Apele Române. Obiectivul general este reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale cu efect asupra populatiei prin implementarea masurilor preventive in cele mai vulnerabile zone.

Principalele obiective specifice ale planului de prevenire, protecþie ºi diminuarea efectelor inunadþiilor în bazinul hidrografic Jiu cuprinde, printre altele, întocmirea hãrþilor cu limitele zonelor inundabile, detalierea hãrþii de

La Petroºani, cãldura ajunge prima datã în sãlile de clasã

R

eprezentanþii primãriei Petroºani se întâlnesc astãzi, 1 octombrie, cu conducerea Termocentralei Paroºeni, pentru a solicita începerea furnizãrii agentului termic în ºcolile ºi grãdiniþele de pe raza localitãþii. Luiza ANDRONACHE Dacã pânã sãptãmâna trecutã, în Valea Jiului au fost

temperaturi oarecum normale pentru aceastã perioadã, iatã cã de douã zile s-a instalat frigul, iar maximele au coborât

cu circa 10 grade. “ Avem o întâlnire cu cei de la Paroºeni ºi vom vedea ce este de fãcut. Ei acum terminã cam toate lucrãrile de reabilitare a reþelei, iar noi vrem sã soclitãm distribuirea cãldurii cât mai repde în unitãþile de învãþãmânt. La populaþie vom vedea, pentru cã aici este o lege care tre-

hazard natural la nivelul localitãþilor unde sunt promovate lucrari de investitii ºi buie respectatã vizavi de înregistrarea unor temeperaturi foarte scãzute timp de mai multe zile consecutiv. La ºcoli, însã, se poate furniza agentul termic ºi înainte”, nea declarat Marian Popescu, city manager Primãria Petroºani. De altfel, existã deja depuse ºi cereri din partea instituþiilor de învãþãmânt de a se da drumul la cãldurã, astfel cã discuþiile de astãzi vor avea loc ºi în baza acestora.

Se lucrezã la îndiguirea pârâului Maleia

S

e lucreazã intens pe malul pârâului Maleia, pentru consolidarea unei porþiuni de 780 de metri, pentru ca gospodãriile din zonã sã nu fie luate de ape. Cei de la Apele Române Craiova au scos la licitaþie o lucrare de regularizare a pârâului Maleia, de la Petroºani, care trebuia sã se execute urgent. Luiza ANDRONACHE

Aici, situaþia era destul de gravã, în condiþiile în care câteva case riscau sã fie luate de ape la o ploaie mai serioasã, iar pe alocuri malul s-a erodat foarte

mult. S-a fãcut o licitaþie la Apele Române Craiova la care s-au prezentat 9 firme, iar în urma procedurii de evaluare s-a ºi desemnat câºtigãtorul, aºa cã în prezent, lucrãrile sunt în curs de execuþie.

“ Se lucreazã la regularizarea pârâului Maleia, iar cel târziu pânã în data de 15 noiembrie trebuie sã terminãm”, ne-a declarat Sorin Corici, ºeful Sistemului Hidrotehnic Petroºani. Aici în prima fazã

se fac 780 de metri în regim de urgenþã, cu fonduri externe, urmând ca anul viitor sã se gãseascã finanþare ºi pentru alþi 2, 1 km de mal. În urma ploilor din vara trecutã au avut loc eroziuni serioase de mal, iar în cazul în care îndiguirea celor 780 de metri ar fi întârziat sã înceapã, aici ar fi fost o mare problemã pentru familiile care au casele construite aproape de apã.

modernizarea sistemelor de supraveghere, avertizare si alarmare în

perioada apelor mari, generatoare de inundaþii.


12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 1 Octombrie 2013

Petroºãnenii, buni platnici

Gradul de încasare a taxelor ºi impozitelor este de peste 80%

P

este 80% din persoanele fizice din Petroºani ºi-au achitat taxele ºi impozitele locale. Luni, 30 septembrie, a fost ultima zi pentru plata taxelor ºi a impozitelor fãrã a fi percepute penalitãþi. Dacã procentul de încasare la persoanele fizice este de peste 80%, în ceea ce îi priveºte pe agenþii economici gradul de încasare este de puþin peste 60 de procente. Monika BACIU "Având în vedere faptul cã prevederile codului fiscal au prevãzut douã termene de platã, 31 martie ºi 30 septembrie, vreau sã vã spun cã gradul de încasare la persoanele fizice este de peste 80% din prevederile anuale ale bugetului pe anul 2013, dar statistica ne aratã cã un grad de încasare mai mic este la persoanele juridice, peste 60%. Persoanele juridice, societãþile comerciale în special îºi plãtesc taxele ºi impozitele locale cu ordin de platã. Aºteptãm ca în cursul zilelor urmãtoare sã îºi plãteascã cu ordin de platã taxele ºi impozitele

locale ºi vreau sã spun cã o statistic exactã a gradului de încasare a persoanelor juridice se va face în zilele urmãtoare cu termenul de platã la 30 septembrie. Începând cu 1 octombrie, atât la persoanele fizice cât ºi la cele juridice se vor aplica majorãri de întârziere

care vor fi de 2% pe lunã sau fracþiune de lunã, dar majorãri de întârziere nu vor fi aplicate pentru taxa de salubrizare la persoanele fizice, ele având posibilitatea de a-ºi plãti în cursul anului, lunar, trimestrial sau semestrial taxa de salubritate. Majorãrile de

întârziere pentru aceastã taxã se vor percepe începând cu 1 ianuarie 2014 pentru taxa neachitatã pe 2013”, a declarat Ioana Mãrgulescu, ºef Serviciu TAxe ºi Impozite Petroºani. Potrivit reprezentanþilor Serviciului de Taxe ºi Impozite de la Petroºani, gradul de încasare pânã la finele anului va fi unul constant. Existã însã ºi categorii de personae cãrora sumele aferente impozitului le sunt trase din cont. ”Este destul de mare procentul de încasare þinând seama cã majoritatea persoanelor fizice îºi plãtesc taxele ºi impozitele locale pânã în data de 31 martie întrucât beneficiazã de bonificaþia de 10%. Dacã

Speranþe deºarte din ceaºca de cafea...

L

a mare cãutare în mica publicitate. Este vorba despre ghicitoarele ºi prezicãtoarele care ”aratã” oamenilor tot felul de lucruri. O altfel de tehnicã de ghicit este aceea în zaþul de cafea care spre deosebire de ghicitul în cãrþi, în bobi, în stele ºi în palmã, practicate de florãrese, era o îndeletnicire de salon, o specialitate a doamnelor mai cu pretenþii. Monika BACIU Astfel deºi suntem în secolul informaþiei ºi al tehnologiei, oamenii au rãmas fideli celor mai vechi practici de a-ºi rezolva problemele: ghicitul viitorului. Clarvãzãtoare, ghici-

toare în cafea ori în cãrþi, dacã încerci sã cauþi un astfel de om "cu har", nu gãseºti unul, doi, ci zeci, sute de persoane "haruite" cu darul de a afla viitorul, pe sume frumuºele, îºi fac reclamã pe site-uri de anunþuri. Cererea este

la fel de mare ca ºi ofertã. Pe lângã varianta clasicã în care persoanele interesate de viitorul lor sau de bani, cariera, dragoste, în care trebuiau sã se întâlneascã personal cu aceste prezicãtoare, odatã cu cererea tot mai mare, acestea fac ”consultaþii ºi prin intermediul internetului sau pe forumuri unde oamenii ,în special femeile, cer cu disperare

sfaturi despre ghicitoare bune, deoarece nu mai fac faþa problemelor de zi cu zi. Întrebãrile lor sunt unele la care un om normal nu poate rãspunde. Cautã pe cineva cu puteri care nu sunt din aceastã lume ca sã afle ce-i aºteaptã de la viaþã, iar ghicitoarele secolului XXI folosesc Internetul cã metoda principalã de a-ºi face publicitate. Preþurile se schimbã de la ghicitoare la ghicitoare. La anunþurile de pe Internet, încep de la 30 de lei ºi ajung pânã la 100 de lei pentru o jumãtate orã, maxim o orã de "ghicit viitorul". Multe dintre astfel de consultaþii pot fi fãcute direct prin telefon: ghicitul în cãrþi ºi apeluri la clarvãzãtoare, care doar îþi

analizãm impozitele ºi taxele locale la aceastã datã vom constata cã gradul de încasare este mult mai mare raportându-se la cele 8-9 luni ale anului 2013, dar ajungând spre sfârºitul anului vom constata cã nu este atât de mare, gradul de încasare scade. De asemenea, unor personae fizice, pensionari sau ºomeri sau alte categorii au poprire pe conturi ºi din acest punct de vedere lunarne intrã de la Casa de Pensii sau de la bãnci sumele pentru impozite, amenzi ºi alte datorii cãtre bugetul local”, a mai spus sursa citatã. Majoritatea petroºãnenilor ºi-au achitat taxele ºi impozitele pânã la data de 31 martie a anului current pentru a beneficia de bonificaþia de 10 procente. Începând cu data de 1 octombrie, cei care nu ºi-au achitat dãrile cãtre stat vor plãti penalizãri.

aud vocea ºi-þi spun ºi câþi copii vei avea, ºi câte dezamãgiri în dragoste vor avea copiii copiiilor tãi. Indiferent de problemele cu care se confruntã marea majoritate a populaþiei ºi oricât de mult ºi-ar dori fiecare persoanã sã-ºi cunoascã viitorul, sã vadã dacã va avea

parte de bani, dragoste, aceste lucruri nu le poate ºti decât Dumnezeu iar mai mult decât atât destinul ºi-l face fiecare singur fãrã ajutorul unor persoane care se gândesc în primul rând cum sã profite financiar de pe urmã naivilor.


Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Marti, 1 Octombrie 2013

Nu suntem mai prejos ca þara - în Valea Jiului s-au bãut peste 180.000 litri de votcã

R

omânii consumã, anual, circa 20 milioane litri de vodcã ºi 160 milioane litri de rachiu ºi þuicã. Valea Jiului a bãut anul trecut vreo 180.000 litri de vodcã, ceea ce înseamnã un litru ºi ceva pe cap de locuitor. La þuicã ºi rachiu s-a pierdut numãrul… Ileana FIRÞULESCU

Conform calculelor fãcute pe formula intrãrivânzãri, consumul de vodcã din România a ajuns anul trecut la peste 20 de milioane de litri. Pofta românilor de a consuma bãutura ruseascã la origini a crescut cu vreo 8,4% faþã de anul precedent. De pre-

cizat cã jumãtate din întreaga cantitate de 20 de milioane de litri de vodcã sa vândut în ultimele trei luni din an, aºa cum reiese ºi din analiza Ziarului Financiar. Adicã frigul ºi sãrbãtorile au crescut apetitul pentru tãrie, vara fiind preferatã berea, care se aflã pe primul loc, ºi vinul…

Oricum, vodca este a doua bãuturã spirtoasã din România din punctul de vedere al cantitãþii consumate, dupã bãuturile cu arome - rachiu, þuicã, aceasta din urmã acoperind circa 70% din vânzãrile în volum, adicã 160 de milioane de litri. Luând în calcul cã într-un pahar se pun în medie circa 30-35 de ml de vodcã, anul trecut s-au consumat circa 500-600 de milioane de pahare din aceastã bãuturã, potrivit calculelor ZF. Astfel, un român consumã, în medie, un litru de vodcã

PNL- nu racoleazã social-democraþi

L

iberalii din Petroºani i-ar putea accepta pe social-democraþii care ºi-au anunþat demisia din organizaþie. Coordonatorul PNL Valea Jiului spune cã „uºile partidului sunt deschise pentru oamenii de valoare”. Maximilian GÂNJU Scandalul din Organizaþia PSD Petroºani ia amploare, iar membrii care ºi-au anunþat demisia ar putea fi primiþi de liberali, chiar dacã se fac presiuni sã nu li se accepte adeziunile. Coordonatorul PNL Valea Jiului, Costel Avram, spune cã existã un protocol prin care partidele din USL s-au angajat sã nu îºi racoleze membrii. „La ora aceasta existã un

protocol al USL, cum cã nu poþi lua membrii de la unul la altul. Totuºi este pãcat cã doi oameni buni nu-ºi mai regãsesc locul în PSD. Nu le pot impune eu viitorul, ei sunt singurii careºi vor alege viitorul

ºi nu ascund faptul cã PNL are nevoie de oameni buni”, a declarat Costel Avram, coordonator PNL Valea Jiului. Doi membri importanþi ai PSD Petroºani ºi-au anunþat plecarea,

iar unul dintre ei deja ºi-a depus adeziunea la PNL Petrila. Fostul lider sindical, Costel Postolache, a avut discuþii cu liberalii spun surse demne de încredere ºi ar putea sã nu-ºi piardã mandatul de consilier local la Petroºani, chiar dacã va pãrãsi partidul pentru cã a candidat din partea USL.

anual, echivalentul a 25 de pahare. În Valea Jiului, conform unor date neoficiale (studiul n-a cuprins întreaga

perioadã a anului trecut), sau consumat circa 180.000 de litri de vodcã, ceea ce ne situeazã la nivelul þãrii, de 1 litru/cap de locuitor. Despre consumul de þuicã ºi rachiu nu am reuºit sã aflãm date, dar ºi aici am fost asiguraþi cã nu suntem mai prejos decât þara. ªi totuºi, valoarea pieþei în România, la vodcã, a scãzut în ultimii cinci ani cu vreo 20%. Anual aceasta ajunge la circa 820-850 de milioane de lei, echivalentul a 180-190 de milioane euro. O cãruþã de bani, pentru o þarã sãracã! Dar, spun cunoscãtorii, un pahar de alcool energizeazã, iar de la douã în sus – uiþi de greutãþi ºi necazuri!!


14 Program & Horoscop

10:00 Apostrof 11:10 Legendele palatului – Gyebaek (r) 11:50 Legendele palatului – Gyebaek (r) 12:30 Tribuna partidelor parlamentare 13:00 Împreunã în Europa! 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 17:00 Interes general 17:40 Legendele palatului Gyebaek 18:20 Legendele palatului Gyebaek 19:00 Pregãtind viitorul 19:30 Oameni care au schimbat Lumea (r) 19:45 Sport 20:00 Telejurnal

10:30 Cireaºa de pe tort (r) 11:30 Teleshopping 12:00 La volan 12:30 Teleshopping 13:00 Dragostea trece prin stomac 13:30 Teleshopping 14:00 Vacanþã ºi terapie (r) 15:00 Focus 15:30 Focus Monden (r) 16:00 Regina cumpãrãturilor 17:00 Fii pe fazã! 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Iubiri secrete 20:30 Copiii spun lucruri trãsnite

7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Adevãrul Live 12:00 ªtirile B1 13:00 ªtirile B1 14:00 Talk B1 15:00 ªtirile B1 16:00 România acum 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 bunã seara, România 21:30 Butonul de panicã 23:00 Lumea lui Banciu

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Mireasã pentru fi

Cronica Vãii Jiului | Marti, 1 Octombrie 2013

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Viaþa ca o tornadã (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Seminþele distrugerii 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Inamic ºi aliat 22:30 ªtirile Pro TV 23:05 The Walking Dead: Invazia zombi 0:00 Inamic ºi aliat (r)

21 martie *** 20 aprilie Dimineaþa sunteþi nemulþumit din cauza unui partener de afaceri, care vã invidiazã. Cel mai bun lucru este sã vã prefaceþi cã nu observaþi nimic. Spre searã, aveþi tendinþa sã vã contraziceþi cu toatã lumea. Pãstraþi-vã calmul.

10:15 Teleshopping 10:45 Maricruz (r) 11:45 teleshopping 12:00 Iubiri vinovate (r) 13:00 Teleshopping 13:30 Îngeri pierduþi (r) 15:30 Triumful dragostei 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Que bonito amor 18:30 Maricruz 19:30 Iubiri vinovate 20:30 Îngeri pierduþi 22:30 Poveºtiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Dincolo de povestiri 0:00 Îngeri pierduþi (r)

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 14:45 Teleshopping 15:30 Inima nu respectã reguli 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Suleyman Magnificul: Sub domnia iubirii 22:15 WOWbiz

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal: Petrolul Ploieºti - CFR Cluj 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal: Petrolul Ploieºti - CFR Cluj 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal Club 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal European 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal European 14:30 Rezumat Franþa 15:30 Serie A Show 16:00 Fotbal: Steaua Chelsea 16:45 ªtirile Digi Sport 17:00 Fotbal: Steaua Chelsea 17:45 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai Doriþi sã faceþi schimbãri în casã, dar sunteþi înþeles greºit ºi se poate ajunge la un scandal. Apelaþi la calmul ce vã caracterizeazã, pentru a clarifica situaþia. Dupã-amiazã sunteþi nevoit sã faceþi mai multe drumuri scurte pentru a rezolva o problemã financiarã.

22

22

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Dacã vã pregãtiþi sã plecaþi într-o cãlãtorie, puteþi fi liniºtit: totul va merge conform planurilor. Relaþiile cu prietenii sunt excelente. S-ar putea sã aveþi discuþii cu partenerul de viaþã dacã refuzaþi ajutorul unei persoane mai în vârstã din familie. 10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Destinul regelui 13:15 Grupul Vouã (r) 13:45 Mica mireasã (r) 14:45 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 15:45 Copii contra pãrinþi (r) 17:15 Visul Regelui (r) 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Mica mireasã 20:15 Destine împlinite 21:15 Visul Regelui

21

23 iulie *** 22 august Un bãrbat mai în vârstã din familie vã ajutã sã clarificaþi o neînþelegere cu persoana iubitã, apãrutã din cauza problemelor financiare. Pãstraþi-vã optimismul ºi aveþi rãbdare. Atmosfera tensionatã de azi este trecãtoare.

S-ar putea sã aveþi probleme dacã nu respectaþi regulile de circulaþie. Nu este momentul sã încheiaþi tranzacþii financiare ºi sã luaþi decizii importante. Acordaþi mai multã atenþie persoanei iubite!

23 august *** 22 septembrie Aveþi foarte multã treabã, mai ales acasã, dar s-ar putea sã nu fiþi prea bine dispus. Faptul cã nu vã puteþi respecta programul vã enerveazã ºi riscaþi sã vã luaþi la ceartã cu cei din jur. Nu vã impuneþi punctul de vedere în discuþiile cu prietenii.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Sunteþi plin de energie ºi aveþi puterea sã terminaþi o lucrare începutã mai demult. Nu vã grãbiþi sã refuzaþi propunerea de colaborare a unui prieten! Evitaþi discuþiile în contradictoriu, ce pot duce la o ceartã cu partenerul.

Se pare cã nu vã simþiþi prea bine ºi nu aveþi chef sã vã petreceþi timpul liber împreunã cu prietenii. Starea de apatie poate sã vã creeze neplãceri în familie. Încercaþi sã înþelegeþi problemele celor din jur.s

23 noiembrie *** 20 decembrie Fiþi atent la ce spuneþi, mai ales dacã vã enerveazã cineva din anturaj. Aveþi tendinþa sã reacþionaþi impulsiv. Dupã-amiazã primiþi o sumã mare de bani de la o rudã.

21 ianuarie *** 20 februarie

Este indicat sã vã rezolvaþi problemele importante dimineaþa, când aveþi mai multã energie. Dupã-amiaza, dorinþa dumneavoastrã de libertate ar putea sã afecteze relaþiile cu partenerul de viaþã.

21 decembrie *** 20 ianuarie Dimineaþa s-ar putea sã fiþi stresat la serviciu, din cauza unor lucrãri urgente. Ar fi bine sã þineþi cont de sfaturile colegilor. Arãtaþi-i persoanei iubite mai multã afectivitate.

21 februarie *** 20 martie Aveþi ocazia sã faceþi schimbãri importante în relaþiile sentimentale. Dimineaþa faceþi cunoºtinþã cu o persoanã deosebitã, care vã atrage atenþia. Nu vã precipitaþi ºi ascultaþi-vã intuiþia.


Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Marti, 1 Octombrie 2013

NATALIA ARE NEVOIE DE NOI!

Restricþii de tonaj pe drumurile judeþene

C

onsilierii judeþeni au aprobat în cadrul ºedinþei lunare instituirea unor restricþii de tonaj pentru autovehicule cu masa maximã pe axã mai mare de 5,5 tone. Monika BACIU

37 de drumuri judeþene sunt incluse în aceastã categorie, iar dintre acestea fac parte ºi drumurile judeþene din Valea Jiului care duc spre staþiunile montane. ”Drumurile judeþene trebuie sã fie menþinute în stare tehnicã corespunzãtoare desfãºurãrii traficului în condiþii de siguranþã de cãtre administratorul drumului. Motivele instituirii de restricþii de tonaj prin montarea indicatoarelor rutiere privind masa maximã admisã pe osie a vehiculelor la 5,5 tone pe drumurile judeþene îl constituie cresterea traficului greu pe drumurile judeþene, care în bunã parte depãºeºte limitele legale stabilite pentru drumurile respective, intervenþii din ce în ce mai dese, pentru

Vânzãri

reabilitarea, întreþinerea modernizarea ºi extinderea reþelei de drumuri, astfel încât sã se asigure condiþii de siguranþa traficului”, se aratã în documentele Consiliului Judeþean Hunedoara. Pentru remedierea degradãrilor produse sunt necesare executarea de lucrãri de ranforsare a sistemului existent pe sectoarele afectate, execuþia de plombe, covoare bituminoase cât ºi casete pentru refacerea capacitãþii portante. În ceea ce priveºte drumurile judeþene din Valea Jiului pe care au fost impuse aceste restricþii sunt Petrila – Jieþ (DJ 709H), DJ 664A Lupeni-Straja. Consiliul Judeþean Hunedoara are în administrare aproape 1.500 de kilometri de drumuri

judeþene, pe care trebuie sã le menþinã în condiþii de siguranþã a desfãºurãrii traficului. În ultimul timp, starea acestor drumuri s-a degradat în mare mãsurã, iar principala cauzã este transportul greu, astfel s-a ajuns la interzicerea accesului pe 37 de drumuri judeþene a vehiculelor cu o masã admisã pe osie mai mare de 5,5 tone.

Ar fi vrut sã fie în banca de la ºcoala din Petrila, dar acum e la spital. Natalia e un copil de 11 ani, din Petrila, premiantã, dar care trãieºte o dramã ce o þine imobilizatã într-o capcanã. Copilãria ei depinde de 8.000 de euro, pe care familia sa nu îi are. Totul s-a întâmplat într-o zi fatidicã, atunci când era împreunã cu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferul unui TIR i-a izbit în plin. A stat sãptãmâni în spital, iar acum are nevoie de o protezã, ca sã poatã fi din nou copilul premiant, de care pãrinþii sãi sunt mândri. Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat: politraumatism cranio-cerebral, dar ºi un traumatism toraco-abdominal. Abia luase premiul I la un concurs denumit “Centura mea de siguranþã” ºi s-a trezit imobilizatã la pat. Tragicul sãu destin ar putea fi remodelat, dacã o ajutãm. Natalia are nevoie de o protezã ce se fabricã doar în Elveþia ºi în aceste zile e la un spital din Bucureºti, unde aºteaptã ca pãrinþii sãi sã facã imposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA! Nr. Cont 567571024795 RON01 BANCPOST ANGAJÃM FETE pentru masaj de relaxare, în Germania. Câºtiguri substanþiale 3000 Euro, oferim cazare. Relaþii la telefon 00496980906757 sau 0764832433.

Cerem ºi oferim seriozitate maximã!

OFER MEDITAÞII la matematicã, orice nivel, pentru recuperarea materiei, însuºirea cunoºtiinþelor de bazã, pregãtire pentru teze, testãri, examene.

Relaþii la telefon 0254. 513.705 sau 0761.603.160

‹ Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727150264. Preþ negociabil. ‹ Vând/închiriez garaj zona Poarta 2 Gerom la stradã. Relaþii la 0734.543.820 ‹ Vând struguri. Comuna Bumbeºti-Jiu. Tel 731.347.645, 0726.463.456

Restricþii apã! S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani anunþã restricþii în furnizarea apei potabile, pentru marþi 1 octombrie 2013, în oraºul Uricani între orele 9,00 - 14,00. Zona afectatã: Oraº Vechi. Motivul restricþiei:

înlocuire robinet trecere bl. 1, sc. 1, str. 0Trandafirilor ºi bl. 9 str. Republicii precum ºi remediere pierderi pe str. Republicii bl. 20 sc. 1 ºi str. 1 Mai bl. 5, sc. 3. Mulþumim pentru înþelegere Conducerea S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani


16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 1 Octombrie 2013

S-a furat ºi ce mai rãmãsese din Crucea de pe vârful Roºia, Petrila ciuperci pentru cã rãmãsese numai postamentul ãla înfipt într-un lemn” – a declarat Rudolf Stepanek.

C

rucea ridicatã cu mare dificultate, în anul 2003, pe vârful Roºia din Petrila, a fost furatã bucatã cu bucatã de culegãtorii de fructe de pãdure. Nu mai existã nici o bucãþicã din fierul care a fost cândva o cruce de 8 m, ce putea fi vãzutã dinspre Petroºani ºi Petrila. Ileana FIRÞULESCU În anul 2003, Serviciul de Pompieri ºi Salvatori Montani de la Petrila – locul de unde a pornit SMURD în judeþ - sub conducerea doctorului Cãtãlin Popa, ridica, chiar înainte de Paºtele acelui an, crucea de pe Roºia. Atunci echipa doctorului a urcat modulele crucii în spate, pe zona abruptã, greu accesibilã, pânã sus, în munte. Crucea a fost înfiptã adânc în trunchiul retezat al unui copac. ªi pentru cã acel trunchi de copac a putrezit în timp, crucea s-a înclinat pânã aproape de sol. Cu nostalgie ºi cu drag

de fapta de atunci, dr. Cãtãlin Popa povesteºte despre însufleþirea voluntarilor ºi despre motivul ridicãrii acelei cruci. ”În sâmbãta Paºtelui din 2003, s-a montat… 13 voluntari de-ai noºtri, de la Petrila, au dus crucea, de 8m/5m, pe braþe pânã pe Roºia. S-a plecat miercuri, dupã ce preotul din Brãtianu a sfinþit-o. Este fãcutã din module. Sâmbãtã, în ajunul Paºtelui a fost gata. De ce am fãcut-o? Nu ºtiu sã spun exact… Pentru sufletul nostru, al meu, aºa am simþit noi cã trebuie sã facem. Crucea aceea a fost fãcutã de inginerul Mariº la solicitarea viceprimarului de atunci, Drãghici, cãruia îi

Intenþia doctorului Popa era ca anul trecut sã recondiþioneze ºi sã consolideze acea cruce care strãjuia deopotrivã Petrila ºi Petroºaniul. Nu a fost sã fie. Dar în primãvara urmãtoare va cerusem sprijinul. Mariº era plecat în Maramureº atunci, dar a acceptat cu plãcere, iar crucea are elemente specifice, maramureºene” – spune dr. Cãtãlin Popa, coordonatorul la Asociaþiei Search and Rescue Service (SARS) România, Vulcan, dar care locuieºte la Petrila. Ajuns a doua oarã în acestã varã în vârful Roºia, petrileanul Rudolf Stepanek împreunã cu cei doi fii ai sãi, nu au mai gãsit nici o bucatã din respectiva cruce. ”În urmã cu douã luni încã mai era, dãrãpãnatã ce-i drept. Dar duminica trecutã (22 septembrie – n.n.) nu mai era nimic din ea. Sigur fierul crucii a fost furat de culegãtorii de fructe de pãdure ºi de

încerca sã mobilizeze forþele necesare unui asemenea demers în condiþii extrem de vitrege, un traseu abrupt, unde resursele sunt inexistente… ”Nu am reuºit anul acesta. Situaþia este destul de complicatã. Dar sper s-o

facem în primãvara urmãtoare… Gândiþi-vã cã doar o piesã, un modul al crucii a fost cãratã de 13 oameni, zona este extrem de abruptã. Trebuie sã vorbim cu oamenii din zonã, cu momârlanii, sã participe la aceastã acþiune, sã ne ajute pentru a cãra în munte cele necesare, cu caii. Nu existã nici o resursã de apã ca sã faci betonul postamentului. Vã daþi seama cât efort implicã nefiind o zonã mai prietenosã pentru asemenea scop. Pe de altã parte, în asta stã frumuseþea faptei. Ne vom organiza ºi mobiliza din timp ºi vom repune acea cruce la locul cuvenit” – a declarat dr. Cãtãlin Popa. Am descoperit un comentariu al unui voluntar crodincios acestor cauze, Sorin Csaki, participant la

ridicarea crucii în 2003, care, de departe, de prin Italia, comenta, cu circa doi ani în urmã, despre colegii sãi pe un site de socializare: ”Sunt oameni simpli care au îndurat frig, foame, sete… acolo este ºi sufletul meu”.


CVJ NR. 462, MARTI 1 OCTOMBRIE 2013