Issuu on Google+

Cotidian regional  Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului  Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011  Anul I  Nr. 203

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 5 septembrie 2012

www.cronicavj.ro  E-mail: cronicavj@gmail.com  Telefon: 0374.906.687  12 pagini  1 LEU

„Ruinele” de patrimoniu

pot fi salvate de Ministerul Culturii

Amenzi pentru cerºetorie proape sãptãmânal în municipiul Petroºani apar cel puþin doi sau trei aºa ziºi voluntari care strâng bani în numele unor micuþi cu probleme medicale.

A

>>> PAGINA A 3-A

Un PUZ ar putea

declasifica Colonia Petroºani de pe lista monumentelor istorice e cautã soluþii pentru declasificarea coloniei muncitoreºti din Petrºani de pe lista monumentelor istorice. La ora actualã, chiar ºi pentru construirea unei uºi, locuitorii de aici au nevoie de avizele Ministerului Culturii ºi al Direcþiei Judeþene pentru Culturã Hunedoara.

S

>>> PAGINA A 5-A

Proiectul exploatãrii aurifere transformã Certejul într-un El Dorado românesc ii de oameni aºteaptã demararea proiectului de exploatare a minereului aurifer de la Certej.

M

>>> PAGINILE 8-9

Proiect.

Post aerian de salvare montanã în Petroºani n Parâng ar putea fi înfiinþat un post aerian de salvare montanã, care sã deserveascã Parângul, Straja, Retezatul ºi chiar Rânca.

Î oar Ministerul Culturii mai poate salva clãdirile de patrimoniu lãsate în paraginã de proprietarii lor, care nici nu le restaureazã, dar nici nu le înstrãineazã cãtre altcineva care le-ar putea da strãlucirea de odinioarã. >>> PAGINILE 6-7

D

>>> PAGINA 12


2 Diverse

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 5 septembrie 2012

Amplasarea Radarelor în judeþul Hunedoara

Miercuri 5 Septembrie 2012

 DN 66 Haþeg - Baru Mare  DN 68 Haþeg Toteºti  DN 68 Toteºti - Zeicani  DN 66 Haþeg Cãlan  DN7 Mintia - Veþel  DN7 Veþel - Leºnic  DN7 Leºnic - Sãcãmaº  DN7 Ilia - Gurasada  DN7 Gurasada - Burjuc  DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 ªoimuº Bejan  Lupeni pe DN 66A ºi B-dul Nicolae Titulescu

Vânzãri

S.C. APASERV VALEA JIULUI S.A.

Vând garsonierã utilatã ºi renovatã situatã în Vulcan, strada Aleea Muncii, bloc c13, sc 1, ap. 1. Relaþii la telefon 0737.574.464

Vulcan între 9 - 15 în Cartier Sohodol, Remediere pierdere bl. M, str. Salcâmilor ºi

anunþã restricþii în furnizarea apei potabile, pentru miercuri, 5 septembrie 2012, în oraºul

Lupeni între 10 - 14 în Calea Brãii, Oraº Vechi, motivul fiind debranºãrile

Cronica Vãii Jiului  Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?  Vrei sã te dezvolþi?  Vrei sã- þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?  Vrei sã faci bani?

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! ADRESA NOASTRÃ Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com

VÂNZÃRI  Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25mp. Relaþii la telefon 0722 448 428  Vând casã + teren, 5000 mp, în Vulcan (Valea Ungurului). Relaþii la telefon 0722 448 428

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1

National TV

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Teleshopping 11:10 Vânãtoarea de comori 12:10 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul

9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Vouã (r) 12:15 Împãratul mãrii 13:45 Cuceritorul (r) 15:15 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 17:30 Dragoste dulceamarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Triunghiul iubirii 2

meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:30 Attila, cuceritorul 22:30 Un Show Pãcãtos 0:30 Observator 1:15 Vânãtoarea de comori (r)

20:15 Suflete pereche 21:15 Cuceritorul 22:45 Experiment fierbinte 0:45 Împãratul mãrii (r)

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Mary Higgins Clark: Moarte ºi muzicã (r) 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Viaþa în Africa 14:30 Viaþa în Africa 15:15 Viaþa în Africa 16:00 Tânãr ºi neliniºtit

17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Serviþi, vã rog! 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 Chuck 0:00 Secretul camerei 6

Prima TV 9:30 Turneul final (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Orãºelul leneº 12:30 Nimeni nu-i perfect 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de râs 13:45 Teleshopping 14:15 Focus Monden (r) 15:00 Fiica lui Moº Crãciun 2 17:00 Trãsniþii 18:00 Focus 18 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Teama 22:15 Trãsniþii 23:15 Focus Monden 0:30 F Pod, Podul lui Finþescu

TVR 1 9:45 Legendele palatului: concubina regelui 10:30 Vedeta familiei 11:30 Rezistenþa prin culturã 12:30 Avocaþii schimbãrii 12:40 Legendele palatului: Pictorul de la curte (r) 13:20 Legendele palatului: Pictorul de la curte (r) 14:00 Jurnalul TVR 14:45 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 16:00 Convieþuiri 17:00 Cãlãtor pe viaþã 17:35 Legendele palatului: Pictorul de la curte 18:15 Legendele palatului: Pictorul de la curte 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Jurnal plus 21:00 Dr. House 21:55 Avocaþii schimbãrii 22:10 Lucruri foarte rele 23:55 Pe scurt despre

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Gabriela RIZEA,

Fotoreporter: Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE


Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 5 septembrie 2012

Tren cu cãrbune deraiat la mina Lonea la care se adaugã ºi furturile hoþilor de fier vechi. În plus, hoþii au provocat la rândul lor deraierea unor garnituri cu huilã din cauzã cã opresc trenurile forþat pentru a fura cãrbune prin acþionarea frânelor vagoanelor. Acesta este al patrulea incident feroviar din acest an produs pe liniile industriale aparþinând Companiei Naþionale a Huilei din Petroºani. Maximilian GÂNJU

garniturã cu ºase vagoane pline cu cãrbune a deraiat în noaptea de luni spre maþi, la câteva sute de metri dupã ce a ieºit din incinta EM Lonea.

O

Circa 120 de tone de huilã s-au împrãºtiat pe terasamentul cãii ferate industriale aparþinând CNH Petroºani, iar apelul la Serviciul 112 anunþa cã existã posibilitatea ca sub tonele de cãrbune sã fie prinse ºi persoane. La faþa locului au ajuns echipe de salvatori minieri ºi pompieri precum ºi de la SMURD, iar din fericire temerea nu s-a adeverit. „Noi am luat imediat mãsuri ºi am adus un caterpilar pentru înlã-

trenului deraiat, însã acesta nu a avut nevoie de îngrijiri medicale. Reprezentanþii CNH Petroºani au început o anchetã pentru a stabili din ce cauzã s-a produs accidentul ºi nu exclud posibilitatea ca ºi hoþii de cãr-

trenul nu pare a fi avut vitezã dupã situaþia care existã acum în teren”, a precizat, Petru Drãgoescu, director Serviciul Sãnãtate ºi Securitate în Muncã din cadrul Companiei Huilei.

I ncidente similare

turarea materialului cãzut din vagoane, pentru a ne asigura ca nu cumva cineva sã fie cineva prins dedesubt”, a declarat cãpitanul Adrian Avram, comandantul Detaºamentului de Pompieri Petroºani. În accident a fost rãnit uºor ajutorul de mecanic al locomotivei

bune sã fi avut un rol. „De regulã de la ieºire din exploatare ºi pânã aproape de incinta minei Petrila sunt persoane care vin ºi adunã cãrbune de pe vagoane sau suporþii dintre vagoane. Din prima evaluarea se pare cã nu lipsesc elemente de cale feratã,

Garnitura cu cãrbune se îndrepta spre Mina Petrila de unde huila trebuia preluatã ºi dusã la Uzina de Preparare de la Coroieºti-Vulcan. Echipele de intervenþie au explicat cã pe tot parcursul intervenþiei a existat pericol dat fiind faptul cã ºi locomotiva a rãmas înclinatã ºi se putea prãbuºi. Mai mulþi mineri de la Mina Lonea au încãrcat cãrbunele într-un camion pentru a fi transportat înapoi la minã. Tot în zona respectivã a mai avut loc un incident de amploare mai micã în urmã cu circa douã sãptãmâni, însã de-a lungul anilor mai multe garnituri de tren au deraiat. Principala cauzã este infrastructura învechitã a liniei industriale

Amenzi pentru cerºetorie A

proape sãptãmânal în municipiul Petroºani apar cel puþin doi sau trei aºa ziºi voluntari care strâng bani în numele unor micuþi cu probleme medicale.

Fãrã a elibera chitanþã, ori dacã o fac este de cele mai multe ori un fals, noii cerºetori au intrat în vizorul Poliþiei Locale Petroºani. Astfel, agenþii locali au trecut la verificarea actelor ºi autorizaþiilor pe care voluntarii unor fundaþii ºi asociaþii ar fi trebuit sã la aibã asupra lor. ªi n-a fost deloc o surprizã sã constate cã

nici mãcar unul nu avea documentele în regulã. Cei mai mulþi nu aveau deloc ºi le-au spus poliþiºtilor cã sunt la ºefii lor. „Nu au putut prezenta actele sau mãcar o legitimaþie care sã ateste cã sunt cine sunt. Prin urmare au fost amendaþi cu suma de 200 de lei în baza Legii 61/1991 pentru apelare la mila publicã pentru colectare de fonduri bãneºti. Mai pe

Mobilierul stradal se îmbogãþeºte cu încã 100 de bãnci

lte 100 de bãnci vor fi instalate în municipiul Petroºani. O parte dintre acestea vor ajunge în parcuri, respectiv în Parcul Pensionarilor ºi Parcul “I.L. Caragiale”.

A

“În Parcul Pensionarilor vom instala 21 de bãnci iar în celãlalt – 10”, a declarat Lucian Dragomir, director SPADPP Primãria Petroºani. Bãncile rãmase urmeazã a fi repartizate persoanelor care româneºte spus cerºetorie, pentru cã asta fac iar oamenii trebuie sã ºtie cã banii lor nu ajung la oamenii care au nevoie de ei ci la alte persoane în buzunare”, a explicat un angajat al Poliþiei Locale Petroºani. Cei mai mulþi dintre falºii voluntari nici mãcar n-au vrut sã primeascã procesul verbal de contravenþie în speranþa cã astfel vor scãpa de amendã. Tot în acest an o reþea de

cerºetori a activat în Petroºani, ar membrii ei pretindeau bani în numele unei Universitãþi din Tg. Jiu cu care ºi-ar fi unit forþele pentru un caz social. Contactaþi reprezentanþii instituþiei de învãþãmânt au rãmas uluiþi precizând cã ei nu au fost implicaþi într-o asemenea campanie iar cei care se folosesc de numele instituþiei sunt impostori. Maximilian GÂNJU

au fãcut solicitãri în acest sens. “Cele care ne vor rãmâne le vom da celor care au depus cereri la primãrie pentru a-ºi amplasa o bancã în zonele în care domiciliazã. Primele bãnci vor fi repartizate celor care locuiesc în zona Venus. Þin sã precizez cã avem foarte multe cereri depuse de cãtre oamenii care îºi doresc o bancã”, a mai spus Lucian Dragomir. Persoanele care solicitã repartizarea unei bãnci iar aceasta este furatã urmeazã a plãti contravaloarea acesteia.


4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 5 septembrie 2012

a Universitatea din Petroºani au mai rãmas aproape 1.000 de locuri libere pentru noul an universitar.

L

Cele mai multe dintre acestea sunt la Masterat ºi anume 695, dintre care 150 sunt bugetate, adicã finanþate de la bugetul de stat. Alte 234 de locuri bugetate vor fi scoase la concurs la licenþã, ciclul I. Dintre acestea, cele mai multe ºi anume 104 sunt la Facultatea de Mine. “Înscrierile se vor derula în perioada 10 – 18 septembrie. La licenþã avem libere 234 de locuri bugetate. Pe facultãþi acestea sunt împãrþite astfel: 104 – Facultatea de Mine, 96 – Facultatea de Inginerie Mecanicã ºi 34 – Facultatea de ªtiinþe. Locuri libere mult mai multe sunt la masterat”, a declarat Codruþa Dura, prorector “Învãþãmânt” Universitatea Petroºani. Comparativ cu anii anteriori,

n perioada 3 – 7 septembrie studenþii din anii terminali de la Universitatea din Petroºani îºi dau restanþele.

Î

Din data de 8 ºi pânã pe 16 septembrie vor intra în focurile examenelor ºi studenþii din anii I, II ºi III, de la toate facultãþile instituþiei de învãþãmânt superior din Valea Jiului. “În 3 septembrie a demarat sesiunea de lichidare pentru studenþii din anii terminali, aceasta urmând a se încheia în 7 septembrie. Dupã aceea,

Aproape 1.000 de locuri libere la Universitatea Petroºani

pentru anul ºcolar 2012 – 2013, locurile rãmase (deocamdatã) neocupate sunt mult mai numeroase. “Principala cauzã pentru care nu am reuºit (încã) sã completãm toate locurile scoase le concurs, se datoreazã rezultatelor slabe înregistrate la examenul de Bacalaureat de cãtre absolvenþii

le vine rândul la susþinerea restanþelor ºi studenþilor din primii 3 ani de studii”, a precizat Codruþa Dura, prorector “Învãþãmânt”

C

Specialiºtii din cadrul Institutului Naþional de Cercetare – Dezvoltare pentru Securitate Minierã ºi Protecþie Antiexplozivã (INSEMEX) Petroºani testeazã în aceastã perioadã motoarele produse de Electroputere Craiova ºi le certificã astfel încât firma doljeanã sã le poatã comercializa la export. „Prin organismul de certificare deþinut de INSEMEX, notificat la Bruxelles, efectuam certificãri de produse în special pentru echipamente antiex dar ºi pentru articole pirotehnice ºi explozivi. Spre exemplu, la acest moment se efectueazã teste pentru motoare produse de Electroputere Craiova destinate a fi folosite în Uniunea Europeanã ºi nu numai,

dilii locali au demarat o acþiune de curãþire a zonei centrale a localitãþii.

E claselor a XII-a. Sperãm, totuºi, ca acestea sã fie ocupate în sesiunea de înscrieri care va debuta în 10 septembrie”, a mai spus Codruþa Dura. Debutul noului an universitar este programat pentru data de 1 octombrie. Mircea NISTOR

Studenþii au intrat în “restanþe”

el mai mare producãtor de motoare destinate locomotivelor ºi nu numai ºi care livreazã echipamente atât în þarã dar ºi strãinãtate îºi testeazã produsele în laboratoarele INSEMEX Petroºani.

A început curãþenia de toamnã

Universitatea Petroºani. Pe de altã parte, în perioada 17 - 23 septembrie, se va derula ºi sesiunea de reexaminare la care vor fi prezenþi

studenþii care, de aceastã datã, vor fi nevoiþi sã achite o taxã. Aceasta are valoarea de 30 de lei. Mircea NISTOR

Motoarele de la Electroputere, testate la INSEMEX Petr oºani

pentru emiterea certificatului de conformitate dupã cerinþele directivei Atex”, a declarat, Constantin Lupu, director general INSEMEX Petroºani. Potrivit acestuia institutul naþional din Petroºani deþine laboratoare dotate cu aparaturã de ultimã generaþie, astfel cã pot fi efectuate fãrã probleme aceste

teste pentru certificarea produselor societãþii craiovene. Maximilian GÂNJU

Pentru început sunt vizate parcul central precum ºi împrejurimile unitãþilor ºcolare. “A venit toamna, au început sã cadã frunzele, mai sunt pomi care au crengi uscate aºa cã era necesarã efecuarea unei operaþiuni de retoaletare ºi reamenajare a zonelor verzi. Am început pe strada Avram Iancu ºi am

continuat cu reamenajarea zonelor verzi de la cîteva ºcoli generale ºi licee. Lucrãrile vor continua în Parcul Central Carol Schreter ºi în zonele adiacente acestuia”, a spus Lucian Dragomir, director Serviciul Public Local de Administrare a Domeniului Public ºi Privat din cadrul Primãriei municipiului Petroºani. Acþiunea de curãþenie va continua sãptãmâna viitoare ºi în alte zone, mai mãrginaºe, ale localitãþii. Mircea NISTOR


Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 5 septembrie 2012 lãdirea care a adãpostit ani de zile Poºta din Petroºani se transformã de la an la an. ªi dacã expertizele de specialitate scoteau la ivealã cã aceastã clãdire este cu grad seismic ridicat, acum ea nu mai reprezintã nici un pericol.

C

Nici bulina roºie, care a fãcut ca chiriaºii sã-ºi caute cât mai repede o locaþie, nu mai existã ºi sunt mari ºanse ca locaþia sã devinã hotel. Edilii locali, însã, nu ºtiu nimic. „Nu ºtiu dacã a avut sau nu bulinã roºie. Ideea e cã acea locaþie este proprietatea Rom Telecom ºi nu ºtim ce se va întâmpla pe viitor cu ea”, susþine Tiberiu Iacob Ridzi, primarul din Petroºani. Responsabilii de la Inspecþia de stat în construcþii spun cã s-au fãcut mai multe expertize ºi cã

Poºta din Petroºani are bulinã, nu are bulinã Au trecut cei doi ani ºi lucrurile acum stau altfel. Asta deºi nicio lucrare de consolidare nu s-a fãcut acolo. Clãdirea e la fel, doar cã chiriaºii s-au mutat pe unde au apucat, „Termenul a expirat anul acesta. Poate din alte cauze pecuniare nu a fãcut. Cert e cã în luna martie, Romtelecom a mai comandat o nouã expertizã, cu puþin timp înainte de

?

dacã în urmã cu 2 ani era valabilã bulina roºie, acum expertiza nu mai aratã cã clãdirea e în pericol iminent de prãbuºire. „În cursul anului 2010, Romtelecom a sesizat prin organele proprii, anumite deficienþe, prin urmare a comandat o expertizã tehnicã a

clãdirii. Aceasta a fost atunci fãcutã de profesori de la Bucureºti ºi, în urma analizelor la faþa locului s-a constatat cã construcþia intrã, prin anumiþi indici,în grad seismic I. Asta înseamnã o iminenþã de prãbuºire. În atare condiþie, proprietarul este obligat sã exe-

cute un proiect pentru consolidare în termen de un an de zile, iar apoi mai e un termen de un an de zile sã înceapã lucrãrile”, spune Adrian Moldovan, inspector de specialitate în cadrul Inspecþiei de Stat în Construcþii Valea Jiului.

a expira termenul valabil legal de la prima expertizã. Asta a fãcut-o un alt expert ºi

a încadrat clãdirea în gradul II”, mai spune Moldovan. Practic, când era în gradul I, în afarã de faptul cã exista riscul de prãbuºire, proprietarul era obligat sã o consolideze de la fundaþie la acoperiº ºi montarea bulinei roºii. În gradul II, proprietarul nu mai trebuie sã o consolideze ,decât local, grinzi, stâlpi, eliberarea sarcinilor din construcþia existentã. Ceea ce ºtiu cei de la Inspecþia de Stat în construcþii este cã respectiva construcþie nu va mai fi demolatã. Mai nou se vorbeºte despre o posibilã recompartimentare a clãdirii care ar putea sã devinã hotel. Cert este cã bulina roºie a dispãrut ºi cã clãdirea nu mai stã sã se prãbuºeascã. Acum, ar putea fi doar consolidatã ºi apoi transformatã în hotelul care aºteaptã sã fie construit de ani de zile. Diana MITRACHE

Un PUZ ar putea declasifica Colonia Petroºani de pe lista monumentelor istorice e cautã soluþii pentru declasificarea coloniei muncitoreºti din Petrºani de pe lista monumentelor istorice. La ora actualã, chiar ºi pentru construirea unei uºi, locuitorii de aici au nevoie de avizele Minsiterului Culturii ºi al Direcþiei Judeþene pentru Culturã Hunedoara.

S

Situaþie paradoxalã la Petroºani, unde un cartier întreg este inclus pe Lista Monumentelor Istorice. Este vorba despre fosta Colonie muncitoreascã, unde oamenii au nevoie de avize peste avize chiar ºi pentru construirea unei bpi sau a unei uºi. Asta deºi, de la declararea ei ca zonã istoricã, multe s-au schimbat, iar o serie de clãdiri de patrimoniu nu mai existã de multã vreme. Situatã în vestul municipiului Petroºani, colonia muncitoreasca a apãrut la mijlocul secolului al XIXlea, o datã cu dezvoltarea industriei miniere în zonã. O caracteristicã a cartierului o reprezentau strãzile largi pentru acea vreme ºi surprinzãtor de drepte. În trecut, în colonie au fost amenajate linii ferate pe care, cu vagoneþii, se aducea direct la casele minerilor raþia de cãrbuni de care aceºtia beneficiau atunci de la Societatea Minierã Anonimã. În colonie

funcþionau o baie comunalã, precum PUZ pentru toatã zona Colonie, pe care trebuie sã îl facã administraþia ºi un cazinou, care acum localã. Acest lucru ar putea sã ducã la adãposteºte sediul unei societãþi scoaterea Coloniei din patrimoniu”, a comerciale ºi un restaurant. Bãtrânii declarat declarat Adrian Moldovan, îºi aduc ºi acum aminte cã în acel cartier mai funcþiona un magazin inspector de specialitate în cadrul Inspectoratului de Stat în Construcþii denumit “Consum”, de unde Petroºani. gospodinele îºi fãceau cumpãrãturile Cazare în regim de cãmin: 50 de lei camera Car men COSMAN care erau transportate direct la poarta casei cu ajutorul vagoneþilor. Colonia a fost inclusã, dupã anul 1990, pe Lista Monumentelor Istorice. Cartierul este clasificat drept “zona pietonalã istoricã” ºi, teoretic, acest statut împiedicã proprietarii caselor sã modifice faþadele clãdirilor fãrã acceptul Direcþiei Judeþene pentru Culturã ºi al ministerului de resort. În realitate însã, multe dintre clãdiri sunt în paraginã, iar altele, clasificate drept monumente istorice, cum este fosta baie comunalã, au disrecupereze ulterior banii de la mai multe sãptãmâni, sã nu eci de oameni care pãrut între timp. Acum se cautã existe apã. soluþii pentru declasificarea ei. locuiesc în Cartierul datornici. Asta pentru cã nu e norEste ºi o problemã de „Mai nou, Ministerul Culturii, Colonie din Petroºani mal ca ei sã stea sãptãmâni prin Direcþia de Patrimoniu de sãnãtate publicã, într-o zonã primesc de marþi apã. întregi fãrã apã, doar pentru la Deva solicitã realizarea unui în care este concentratã Asta dupã ce, de douã cã nu au bani sã o plãteascã. multã populaþie ºi atunci am sãptãmâni, societatea de „De douã sãptãmâni, apa ajuns la aceastã concluzie”, distribuþie a apei potabile a fost tãiatã la blocul social spune Tiberiu Iacob Ridzi, pentru neplata acestei utilile-a sistat-o din cauza primarul din Petroºani. tãþi. Am luat legãtura cu cei Datoriile la apã pentru datoriilor pe care locatarii de la Apa Serv ºi am stabilit locuitorii din Cartierul le-au acumulat la plata cã existã posibilitatea, pe Colonie de la Petroºani se facturilor. Decizia a luat-o care noi o studiem din punct ridicã la peste 51.000 de lei administraþia localã din de vedere juridic, deoarece ºi au fost acumulate în timp. suntem proprietari ai blocului, Cei care locuiesc aici sunt, în motive legate de sãnãsã preluãm noi aceste contatea publicã. mare parte, asistaþi social ºi tracte cu Apa Serv ºi, ulterior nu au bani sã-ºi plãteascã sã recuperãm banii de la Tiberiu Iacob Ridzi, priapa, iar de douã sãptãmâni locatari. marul din Petroºani spune cã stãteau fãrã apã din cauza va prelua contractele oameAsta pentru a evita situaþia datoriilor. nilor ºi urmeazã ca edilii sã neplãcutã în care, timp de Diana MITRACHE

Primarul Ridzi le suportã plata facturilor la apã asistaþilor social de la Petroºani

Z


Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 5 septembrie 2012

6 Actualitate

Actualitate 7

Trubadurul are ºi autorizaþie de muzicant „Ruinele” Î de patrimoniu R oata se întoarce pot fi salvate de Ministerul Culturii D nregistrarea la Circa Financiarã ca liber profesionist n-a fost de ajuns pentru acordeonistul Jan Drosu. Era luat la control în fiecare zi de autoritãþi, astfel cã ºi-a obþinut ºi singurul act care-i mai trebuia sã poatã cânta în voie fãrã a mai fi amendat sau acuzat de cerºetorie. Devenit o atracþie localã în Petroºani, Jan Drosu (42 de ani) are mai nou ecuson ºi un act care atestã cã este muzicant ºi-ºi poate face meseria pe strãzile Petroºaniului, unde cântã la

acordeon pentru trecãtori. Bãrbatul a fost luat sub aripa sa protectoare de un reputat profesor de muzicã din „capitala” Vãii Jiului, ce activeazã la Casa de Culturã a Studenþilor. Acesta l-a instruit ºi mai apoi i-a semnat o adeverinþã prin care poate dovedi cã este calificat sã cânte. Chiar îl ajutã împrumutându-i instrumentul cu care Jan îºi câºtigã pâinea zilnicã. „Eram zilnic controlat ºi se legau de mine cã nu am toate actele. De cerºetorii care-þi bagã mâna în buzunar nu se luau aºa. Am obþinut ºi atestat de muzicant ºi acum sunt lãsat în

pace. Chiar mulþumesc domnului profesor pentru cã nu mai poate spune nimeni nimic acum”, ne-a spus trubadurul.

Jan îºi aminteºte cã de puþin timp, un fost poliþist local care-i fãcea zile negre, a fost pus pe lista de disponibilizãri. „Se tot lua de mine ºi mã înjura, mã mai ameninþa. Îmi tot fãcea probleme ºi odatã i-am spus cã Dumnezeu îl vede. A fost dat afarã ºi într-o zi a trecut pe aici. S-a oprit ºi a început sã mi se plângã cã a rãmas pe drumuri. ªtiam cã ºi el cântã la chitarã ºi

i-am zis: Ce sã-þi fac, acum hai lângã mine sã mã acompaniezi. Eu pot sã împart puþinul meu cu tine! El mi-a rãspuns cã pânã la urmã, nu o sã aibã ce face ºi vine ºi el”, povesteºte muzicantul. Jan Drosu a devenit cunoscut dupã ce a stabilit o premierã în þara noastrã. S-a înregistrat la Administraþia Financiarã ca liber profesionist ºi plãtea impozit pentru cã apela la mila publicã. Practic bãrbatul cânta pe stradã, în centrul Petroºaniului, iar trecãtorii cãrora le plãcea muzica lui îi lãsau o bancnotã sau o monedã în cutia acordeonului. Maximilian GÂNJU

Prinþ ºi cerºetor

Principele Mircea, din dispensar în casã de culturã, parþial abandonatã storic al clãdirilor I din municipiul Petroºani. Poate puþini dintre noi cunosc trcutul unor clãdiri, care astãzi, sunt gazdele unor activitãþi diversificate.

ispensarul “Pricipele Mircea”

D

Casa de Culturã a Studenþilor sau fostul Spital de copii „Principele Mircea” a fost dat în folosinþã în 1922 fiind construit de Societatea „Petroºani”. Principele Mircea a fost cel de-al ºaselea copil al Reginei Maria ºi s-a nãscut în ianuarie 1913. A cãzut pradã febrei tifoide, iar în

memoria acestui copil petroºãnenii au numit acest dispensar „Principele Mircea”. Structura clãdirii a fost modificatã în timp astfel încât aici sã poatã fi organizate diferite activitãþi. În vechile încãperi nu puteau avea loc activitãþi moderne din cauza faptului cã acestea erau mici ºi înghe-

Oare câþi dintre locuitorii din Valea Jiului ºtiu care este clãdirea vechiului dispensar “Pricipele Mircea”. Ei… vã spunem noi. Dispensarul “Principele Mircea” a devenit Casa de Culturã a Studenþilor.

suite. Mai mult, exista un proiect prin care se doreºte realizarea unei Sãli de spectacole cu o capacitate de aproape 500 de persoane. Din pãcate, totul s-a oprit. Clãdirea a rãmas compartimentatã însã fãrã cã lucrãrile din interior sã fie finalizate. Construcþia noului sediu a început în anul 1992. În 2006 toate fondurile pentru finalizarea ei au fost sistate. Clãdirea aparþine Autoritãþii Naþionale pentru Tineret ºi Sport. Aceasta în loc sã fie modernizatã se degradeazã pe zi ce trece tot mai mult. Raul IRINOVICI

Pace dupã revoltã în Colonia Petroºani ucrãrile de refacere a strãzii Aradului din Colonia Petroºani continuã, dupã ce constructorul a schimbat planul de lucru, la cererea primãriei.

L

În urmã cu aproximativ douã sãptãmâni, locuitorii de aici s-au revoltat de faptul cã bordurile ºi trotuarele sunt mult prea înalte ºi nu mai pot ieºi din

curte cu maºina. Ba mai mult, cum nivelul gospodãriilor a rãmas mai jos

decât cel al strãzii, se temeau de posibilele inundaþii. “Unde este mai jos, vom ridica nivelul fun-

oar Ministerul Culturii mai poate salva clãdirile de patrimoniu lãsate în paraginã de proprietarii lor, care nici nu le restaureazã, dar nici nu le înstrãineazã cãtre altcineva care le-ar putea da strãlucirea de odinioarã.

O mulþime de clãdiri de patrimoniu, altãdatã bijuterii arhitecturale, sunt lãsate în paraginã, iar autoritãþile locale nu pot interveni. Sunt legate de mâini ºi de picioare, pentru cã nu au legislaþia de partea lor. Existã, însã, o speranþã, iar aceasta vine de la Ministerul Culturii. În România, legislaþia care dã voie autoritãþilor locale sã intervinã acolo unde proprietarii nu fac nimic se referã doar la imobilele proprietate privatã aflatã într-o avansatã stare de degradare, dar ºi acestea doar dacã prezintã pericol pentru alþii. „Legiuitorul nu prea

daþiilor, vom izola casele ºi se va coborî nivelul pavajului cu 8 centimetri, adicã nu va veni la nivelul bordurii. Accesul în curte îl vom face cu asfalt, deci, fiecare curte va avea rampã”, ne-a declarat Ion Mateescu, ºeful de santier. Chiar dacã pe stradã se mai gãsesc nemulþumiþi, cei de la primãrie spun cã oamenii de aici au semnat o hârtie prin care ºi-au dat acordul de continuare a proiectului. “Membrii comunitãþii respective ºi-au dat acordul în scris pentru ca lucrãrile pe acea stradã sã continue ºi sã meargã în nota deja cunoscutã”, a spus ºi Nicu Taºcã, purtãtor de cuvânt la Primãria Petroºani. Luiza ANDRONACHE

spune exact mãsurile care trebuie luate, numai în cazul în care pot sã afecteze clãdirile din jur, sau care pot afecta locuitorii care trec prin preajmã. ªi atunci se poate face, în baza unei hotãrâri

judecãtoreºti, demolarea acestor construcþii. În cazul în acre nu se cunoaºte proprietarul, se face trecerea construcþiei respective în patrimoniul primãriei ºi luarea mãsurilor ca atare. Dacã se ºtie proprietarul, se face doar somaþie de cãtre primãrie”, a declarat Adrian Moldovan, inspector de specialitate în cadrul Inspectoratului de Stat în Construcþii Petroºani. Rãmân, însã, nelegiferate, tocmai clãdirile de patrimoniu. Multe sunt în ruinã, iar strãlucirea de odinioarã se pãstreazã doar în pozele de arhivã.

lãdirile, evaluate de specialiºti

C

De exemplu, în mijlocul Petroºaniului, celebra Casã cu Turn, care aparþine de vechea Colonie Ianza,

se dãrâmã cu fiecare zi care trece, dar autoritãþile sunt legate de mâini ºi de picioare. Colonia Ianza este una dintre cele mai vechi din Valea Jiului. A fost construitã la începutul anilor 1900 de cãtre Vasile Ianza, de loc din Sarmizegetusa, dar aºezat pe plaiurile Vãii Jiului, care a fost mai întâi pretor ºi apoi prim pretor al plasei Petroºani. Colonia Ianza se întindea, iniþial, de la podul de peste pârâul Maleia, unde este astãzi sediul Companiei Naþionale a Huilei Petroºani, pânã la calea feratã, care despãrþea Colonia

Ianza de prima colonie muncitoreascã, construitã de austro-ungari. În 1956 statul român a naþionalizat imobilele deþinute de familia lui Vasile Ianza, iar cele 14 apartament trecute în decretul de naþionalizare au fost locuite de chiriaºi, inclusiv Casa cu Turn. Dupã 1990, o parte din imobile se întorc la urmaºii lui Vasile Ianza, iar celebra Casã cu Turn, alãturi de alte douã construcþii, a ajuns la strãnepotul lui, artistul plastic Cristian Ianza. Acum, acestea sunt aproape amintire. Ianza a avut intenþia sã le înstrãineze, dar cumpãrãtorii nu s-au înghesuit, deºi sunt situate într-o zonã centralã a municipiului Petroºani ºi din cauza preþului mare cerut de proprietar. Aºa cã au rãmas nelocuite ºi se aflã într-o avansatã stare de degradare. Iar acesta este doar un exemplu. Adrian Moldovan spune cã în acest caz soluþia salvatoare ar putea veni chiar de la Ministerul Culturii. „În acest caz, Ministerul Culturii ºi Cultelor, care le are în patrimoniu, sã intervinã asupra proprietarului, ca sã o punã la punct sau sã îl atenþioneze sã o cedeze, sub o formã sau alta. În privinþa preºului se poate merge ori la o negociere cu cel care deþine clãdirea, ori, dacã nu, la o eventualã evaluare, de cãtre doi – trei evaluatori, ºi se vede cam pe unde este preþul”. Car men COSMAN


Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 5 septembrie 2012

6 Actualitate

Actualitate 7

Trubadurul are ºi autorizaþie de muzicant „Ruinele��� Î de patrimoniu R oata se întoarce pot fi salvate de Ministerul Culturii D nregistrarea la Circa Financiarã ca liber profesionist n-a fost de ajuns pentru acordeonistul Jan Drosu. Era luat la control în fiecare zi de autoritãþi, astfel cã ºi-a obþinut ºi singurul act care-i mai trebuia sã poatã cânta în voie fãrã a mai fi amendat sau acuzat de cerºetorie. Devenit o atracþie localã în Petroºani, Jan Drosu (42 de ani) are mai nou ecuson ºi un act care atestã cã este muzicant ºi-ºi poate face meseria pe strãzile Petroºaniului, unde cântã la

acordeon pentru trecãtori. Bãrbatul a fost luat sub aripa sa protectoare de un reputat profesor de muzicã din „capitala” Vãii Jiului, ce activeazã la Casa de Culturã a Studenþilor. Acesta l-a instruit ºi mai apoi i-a semnat o adeverinþã prin care poate dovedi cã este calificat sã cânte. Chiar îl ajutã împrumutându-i instrumentul cu care Jan îºi câºtigã pâinea zilnicã. „Eram zilnic controlat ºi se legau de mine cã nu am toate actele. De cerºetorii care-þi bagã mâna în buzunar nu se luau aºa. Am obþinut ºi atestat de muzicant ºi acum sunt lãsat în

pace. Chiar mulþumesc domnului profesor pentru cã nu mai poate spune nimeni nimic acum”, ne-a spus trubadurul.

Jan îºi aminteºte cã de puþin timp, un fost poliþist local care-i fãcea zile negre, a fost pus pe lista de disponibilizãri. „Se tot lua de mine ºi mã înjura, mã mai ameninþa. Îmi tot fãcea probleme ºi odatã i-am spus cã Dumnezeu îl vede. A fost dat afarã ºi într-o zi a trecut pe aici. S-a oprit ºi a început sã mi se plângã cã a rãmas pe drumuri. ªtiam cã ºi el cântã la chitarã ºi

i-am zis: Ce sã-þi fac, acum hai lângã mine sã mã acompaniezi. Eu pot sã împart puþinul meu cu tine! El mi-a rãspuns cã pânã la urmã, nu o sã aibã ce face ºi vine ºi el”, povesteºte muzicantul. Jan Drosu a devenit cunoscut dupã ce a stabilit o premierã în þara noastrã. S-a înregistrat la Administraþia Financiarã ca liber profesionist ºi plãtea impozit pentru cã apela la mila publicã. Practic bãrbatul cânta pe stradã, în centrul Petroºaniului, iar trecãtorii cãrora le plãcea muzica lui îi lãsau o bancnotã sau o monedã în cutia acordeonului. Maximilian GÂNJU

Prinþ ºi cerºetor

Principele Mircea, din dispensar în casã de culturã, parþial abandonatã storic al clãdirilor I din municipiul Petroºani. Poate puþini dintre noi cunosc trcutul unor clãdiri, care astãzi, sunt gazdele unor activitãþi diversificate.

ispensarul “Pricipele Mircea”

D

Casa de Culturã a Studenþilor sau fostul Spital de copii „Principele Mircea” a fost dat în folosinþã în 1922 fiind construit de Societatea „Petroºani”. Principele Mircea a fost cel de-al ºaselea copil al Reginei Maria ºi s-a nãscut în ianuarie 1913. A cãzut pradã febrei tifoide, iar în

memoria acestui copil petroºãnenii au numit acest dispensar „Principele Mircea”. Structura clãdirii a fost modificatã în timp astfel încât aici sã poatã fi organizate diferite activitãþi. În vechile încãperi nu puteau avea loc activitãþi moderne din cauza faptului cã acestea erau mici ºi înghe-

Oare câþi dintre locuitorii din Valea Jiului ºtiu care este clãdirea vechiului dispensar “Pricipele Mircea”. Ei… vã spunem noi. Dispensarul “Principele Mircea” a devenit Casa de Culturã a Studenþilor.

suite. Mai mult, exista un proiect prin care se doreºte realizarea unei Sãli de spectacole cu o capacitate de aproape 500 de persoane. Din pãcate, totul s-a oprit. Clãdirea a rãmas compartimentatã însã fãrã cã lucrãrile din interior sã fie finalizate. Construcþia noului sediu a început în anul 1992. În 2006 toate fondurile pentru finalizarea ei au fost sistate. Clãdirea aparþine Autoritãþii Naþionale pentru Tineret ºi Sport. Aceasta în loc sã fie modernizatã se degradeazã pe zi ce trece tot mai mult. Raul IRINOVICI

Pace dupã revoltã în Colonia Petroºani ucrãrile de refacere a strãzii Aradului din Colonia Petroºani continuã, dupã ce constructorul a schimbat planul de lucru, la cererea primãriei.

L

În urmã cu aproximativ douã sãptãmâni, locuitorii de aici s-au revoltat de faptul cã bordurile ºi trotuarele sunt mult prea înalte ºi nu mai pot ieºi din

curte cu maºina. Ba mai mult, cum nivelul gospodãriilor a rãmas mai jos

decât cel al strãzii, se temeau de posibilele inundaþii. “Unde este mai jos, vom ridica nivelul fun-

oar Ministerul Culturii mai poate salva clãdirile de patrimoniu lãsate în paraginã de proprietarii lor, care nici nu le restaureazã, dar nici nu le înstrãineazã cãtre altcineva care le-ar putea da strãlucirea de odinioarã.

O mulþime de clãdiri de patrimoniu, altãdatã bijuterii arhitecturale, sunt lãsate în paraginã, iar autoritãþile locale nu pot interveni. Sunt legate de mâini ºi de picioare, pentru cã nu au legislaþia de partea lor. Existã, însã, o speranþã, iar aceasta vine de la Ministerul Culturii. În România, legislaþia care dã voie autoritãþilor locale sã intervinã acolo unde proprietarii nu fac nimic se referã doar la imobilele proprietate privatã aflatã într-o avansatã stare de degradare, dar ºi acestea doar dacã prezintã pericol pentru alþii. „Legiuitorul nu prea

daþiilor, vom izola casele ºi se va coborî nivelul pavajului cu 8 centimetri, adicã nu va veni la nivelul bordurii. Accesul în curte îl vom face cu asfalt, deci, fiecare curte va avea rampã”, ne-a declarat Ion Mateescu, ºeful de santier. Chiar dacã pe stradã se mai gãsesc nemulþumiþi, cei de la primãrie spun cã oamenii de aici au semnat o hârtie prin care ºi-au dat acordul de continuare a proiectului. “Membrii comunitãþii respective ºi-au dat acordul în scris pentru ca lucrãrile pe acea stradã sã continue ºi sã meargã în nota deja cunoscutã”, a spus ºi Nicu Taºcã, purtãtor de cuvânt la Primãria Petroºani. Luiza ANDRONACHE

spune exact mãsurile care trebuie luate, numai în cazul în care pot sã afecteze clãdirile din jur, sau care pot afecta locuitorii care trec prin preajmã. ªi atunci se poate face, în baza unei hotãrâri

judecãtoreºti, demolarea acestor construcþii. În cazul în acre nu se cunoaºte proprietarul, se face trecerea construcþiei respective în patrimoniul primãriei ºi luarea mãsurilor ca atare. Dacã se ºtie proprietarul, se face doar somaþie de cãtre primãrie”, a declarat Adrian Moldovan, inspector de specialitate în cadrul Inspectoratului de Stat în Construcþii Petroºani. Rãmân, însã, nelegiferate, tocmai clãdirile de patrimoniu. Multe sunt în ruinã, iar strãlucirea de odinioarã se pãstreazã doar în pozele de arhivã.

lãdirile, evaluate de specialiºti

C

De exemplu, în mijlocul Petroºaniului, celebra Casã cu Turn, care aparþine de vechea Colonie Ianza,

se dãrâmã cu fiecare zi care trece, dar autoritãþile sunt legate de mâini ºi de picioare. Colonia Ianza este una dintre cele mai vechi din Valea Jiului. A fost construitã la începutul anilor 1900 de cãtre Vasile Ianza, de loc din Sarmizegetusa, dar aºezat pe plaiurile Vãii Jiului, care a fost mai întâi pretor ºi apoi prim pretor al plasei Petroºani. Colonia Ianza se întindea, iniþial, de la podul de peste pârâul Maleia, unde este astãzi sediul Companiei Naþionale a Huilei Petroºani, pânã la calea feratã, care despãrþea Colonia

Ianza de prima colonie muncitoreascã, construitã de austro-ungari. În 1956 statul român a naþionalizat imobilele deþinute de familia lui Vasile Ianza, iar cele 14 apartament trecute în decretul de naþionalizare au fost locuite de chiriaºi, inclusiv Casa cu Turn. Dupã 1990, o parte din imobile se întorc la urmaºii lui Vasile Ianza, iar celebra Casã cu Turn, alãturi de alte douã construcþii, a ajuns la strãnepotul lui, artistul plastic Cristian Ianza. Acum, acestea sunt aproape amintire. Ianza a avut intenþia sã le înstrãineze, dar cumpãrãtorii nu s-au înghesuit, deºi sunt situate într-o zonã centralã a municipiului Petroºani ºi din cauza preþului mare cerut de proprietar. Aºa cã au rãmas nelocuite ºi se aflã într-o avansatã stare de degradare. Iar acesta este doar un exemplu. Adrian Moldovan spune cã în acest caz soluþia salvatoare ar putea veni chiar de la Ministerul Culturii. „În acest caz, Ministerul Culturii ºi Cultelor, care le are în patrimoniu, sã intervinã asupra proprietarului, ca sã o punã la punct sau sã îl atenþioneze sã o cedeze, sub o formã sau alta. În privinþa preºului se poate merge ori la o negociere cu cel care deþine clãdirea, ori, dacã nu, la o eventualã evaluare, de cãtre doi – trei evaluatori, ºi se vede cam pe unde este preþul”. Car men COSMAN


Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 5 septembrie 2012

8 Actualitate ãscut la Bucureºti, pe 11 iunie 1949, Alexander Hausvater nu este la prima sa prezenþã pe scena Teatrului „Ion D. Sîrbu” Petroºani. În 2009, „FridaKahloMania” s-a bucurat de succes la poalele Parângului, la fel cum se vrea ºi „Foºnetul frunzelor”.

N

Cine bea apã din Valea Jiului, revine!

La zece ani de la naºtere, Hausvater a emigrat împreunã cu familia în Israel, unde mai târziu, la vârsta de 18 ani, a absolvit Facultatea de ªtiinþe Politice la Universitatea din Tel Aviv. Urmeazã apoi o altã serie de cursuri, ale literaturii dramatice din Dublin. “Educaþia mea în România e foarte stranie pentru cã n-am avut timp sã merg prea mult la ºcoalã, iar când mã duceam eram dat afarã pentru cã ºtiam totul.’’, declarã Alexander Hausvater despre scurta perioadã de „instruire” în

ºcoala româneascã. A debutat ca regizor în spectacolul „Nãzdrãvanul Occidentului”, în anul 1971, în cadrul Teatrului Naþional Irlandez din Dublin, spectacol ce a fost interzis la acea vreme, din cauza pudibonderiei dar ºi pentru cã se juca în limba celticã. Din anul 1971 locuieºte în Canada, unde va deveni fondator al Montreal Theatre Lab, exercitând aici funcþia de director, între anii 1973-1979. A predat, printre altele, la Universitatea Quebec din Montreal, ªcoala Naþionalã de Teatru, Tel Aviv University, University of Ottawa. ”Cum se face cã elevii din þara asta nu lucreazã? În America, de la 8 ani mergi la ºcoalã în paralel cu începutul lucrului. Dimineaþa dai ziare, dupã-amiaza faci curse pentru vecini. Ori asta lipseºte cu desãvârºire de aici. Copilul trebuie sã înveþe valoarea ban-

ersoanele cu dizabilitãþi, marginalizate de societate. Puþini dintre noi se gândesc la acea categorie de persoane care în esenþã sunt ca noi, dar care se dinsting de noi prin particularitãþi independente de ei.

P

ilor prin ce face el. În SUA, copiii de milionari pleacã la universitate fãrã un ban, încep de jos. Iar profesorii ar trebui sã predea pragmatismul materiei, ºi nu teoria. O datã pe sãptãmânã, elevii ar trebui sã fie la un tribunal, într-o salã de operaþie... Un alt lucru pe care dascãlii de aici

„EI” sunt ca „NOI”

În scaune cu rotile, marginalizaþi de societate

O

ijloace de transport în comun, fãrã EI

„EI” pot fi acele persoane care în ciuda faptului cã suferã de anumite dizabilitãþi sunt ca “NOI”. Însã “NOI” uitãm de “EI”. Aºa se face cã în unele mijloace de transport în comun pur ºi simplu ignorãm faptul cã existã acele persoane cu handicap locomotor. Aceste persoane se ajutã de cãrucioare cu rotile pentru a se deplasa. Însã puþini dintre “NOI” ne gândim ca ºi “EI” trebuie sã se deplaseze cu mijloacele de transport în comun. Cum sã se deplaseze cu un microbuz dacã acesta nu are loc special amenjat. ªi mai trist este faptul cã ºi dacã în interiorul mijlocului ar fi un asemenea spaþiu, cum s-ar urca aceste persoane dacã nu au o rampã specialã pentru aºa ceva. Existã microbuze în care chiar este specificat faptul cã sunt “15 locuri pe scaune, 16 în picioare ºi 0 pentru persoanele imobilizate într-un scaun cu rotile”. La fel se întâmplã ºi cu trenurile,

care din pãcate, pentru unii dintre “NOI” nu au acces special pentru persoanele care îºi duc destinul într-un cãrucior cu rotile.

A

ccesul în diferite locaþii, interzis

Acestor categorii de persoane se pare cã le este interzis accesul în unele instituþii. Fie instituþiile deþin rãmpi de acces doar ca sã fie, fie sunt totalmente inexistente. Dacã sunt aceste cãi de acces pentru persoanele imobilizate într-un scaun cu rotile sunt fie construite la unghiuri de 90 de grade fie accesul pe ele este imposibil din cauza unor deficienþe de proiectare. Dacã ar fi sã ne luãm dupã normele stabilite prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 102/1999 spunem aºa „ Persoanele cu

handicap grav beneficiazã de gratuitatea transportului interurban, la alegere, cu orice tip de tren, în limita costului unui bilet la tren accelerat clasa a II-a, cu autobuzele sau cu navele pentru transport fluvial, pentru 12 cãlãtorii dus-întors pe an calendaristic„ Cum sã se deplaseze aceste persoane cu mijloacele de transpot în comun dacã acestea nu au amenajate cãi de acces ºi locuri speciale pentru aceste persoane. Toate aceste lucruri se întâlnesc frecvent ºi în municipiul Petroºani, localitate din judeþul Hunedoara, România, care se doreºte a fi o þarã europeanã cu norme europene. Aceste persoane, puþine la numãr sunt ca ºi „NOI”, iar noi putem fi ca „EI”. Raul IRINOVICI

Oana Tuþu, secretar literar al Teatrului „Ion D. Sîrbu” Petroºani

Startul înscrierilor la Master se dã sãptãmâna viitoar e

datã cu înscrierea la învãþãmântul de licenþã, dupã sesiunea a doua de Bacalaureat, are loc ºi înscrierea pentru învãþãmântul post universitar, respectiv Master. Universitatea Petroºani scoate la concurs aproape 700 de locuri.

În acest caz vorbim de persoanele cu handicap locomotor care în multe cazuri sunt marginalizate de societate. Sau societatea uita de ei.

M

am impresia cã nu-l vãd este cã ziua de mâine aparþine internetului, iar educaþia ar trebui sã þinã cont de acest lucru. Ar trebui sã fie creatã o curiozitate a internetului, mai ales cã e atât de multã informaþie la distanþa unui click! Dacã nu ne ocupãm, o sã ne trezim cu o generaþie

întreagã care are rãspunsuri, dar nu are întrebãri! ªi trebuie sã te gândeºti cum creezi o societate care sã fie în cãutarea propriilor rãspunsuri”, spune Hausvater, referitor la educaþia din ºcolile româneºti. Anul 1990 anunþã o revenire de succes în România, regizorul montând piesa „Au pus cãtuºe florilor”, dupã F. Arrabal. „La Þigãnci”, de Mircea Eliade, dar cu un text adaptat de poetul Cristian Popescu, este pusã în scenã în 1993, tot în România. De atunci, monteazã periodic în þarã ºi în strãinãtate, opera sa teatralã însumând peste 160 de spectacole. Acum, la început de toamnã ºi de stagiune, „Foºnetul frunzelor” se aude sub bagheta regizorului Alexander Hausvater. Duminicã, 9 septembrie, orele 18. La Teatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu” din Petroºani.

“Numãrul de locuri în concurs pentru Master este de 695 total, din care 150 la buget ºi 510 la taxã. Dacã facem socoteala, vom constata cã suma celor douã nu dã cifra, dar am mai primit 35 de locuri pentru tinerii de origine românã cu domiciliul în strãinãtate ºi de asemenea, 10 locuri pentru tinerii de origine etnicã ºi românã

ºi cetãþeni din strãinãtate, alocate tot conform unui ordin al ministrului”, a declarat Aron Poanta, rector la Universitatea Petroºani. Înscrierile vor avea loc începând de sãptãmâna viitoare, luni, 10 septembrie ºi vor dura toatã sãptãmâna plus douã zile din urmãtoarea. În prezent, taxa pentru un an de Master la Universitatea Petroºani este 1.700 de lei, plãtibilã în douã rate. La învãþãmântul de licenþã, taxa pe an este de 1.500 de lei. Conducerea Universitãþii se va întruni sãptãmâna viitoare pentru a discuta despre taxele ce se vor percepe în anul universitar 2012 – 2013, care dupã toate informaþiilor vor fi aceleaºi ca ºi anul trecut. Luiza ANDRONACHE

Actualitate 9

ii de oameni M aºteaptã Proiectul exploatãrii aurifere transformã demararea proiectului de exploatare a minereului Certejul într-un El Dorado românesc aurifer de la Certej. Cei mai mulþi sunt foºti mineri pentru care acest proiect le-ar aduce înapoi locurile de muncã. În câteva luni ar putea începe construcþia viitoarei exploatãri aurifere de la Certej, acolo unde se preconizeazã sã se implementeze unul dintre cele mai importante proiecte de acest fel din România. Proiectul minier propus la Certej de cãtre compania canadianã Eldorado Gold Corporation prin intermediul societãþii Deva Gold a primit acordul de mediu din partea Agenþiei Regionale pentru Protecþia Mediului Timiºoara, iar în câteva luni – iar asta depinde de cât de repede se miºcã autoritãþile române – ar putea fi eliberatã autorizaþia de construcþie. Nicolae Stanca, directorul Deva Gold, spune cã, dacã cineva îºi imagineazã cã lucrurile au mers repede, se înºealã. „Suntem în procedurã din anul 2009, iar în toatã aceastã perioadã au fost comisii peste comisii ºi au avut loc o serie de dezbateri publice cu populaþia din zonã ºi întâlniri cu responsabilii din Ungaria”, a declarat Nicolae Stanca. Iar dupã eliberarea autorizaþiei de construcþie, proiectul va putea demara. „Acolo se va construi totul de la zero. Este ca o casã fãrã fundaþie. Exploatarea propriu zisã ar putea începe dupã vreo 2 ani ºi jumãtate”, a mai spus directorul Deva Gold. Oricum, veºtile sunt bune pentru localnici, pen-

mediu a fost emis de cãtre Agenþia Regionalã de Protecþie a Mediului Timiºoara, iar douã asociaþii de protecþie a mediului au protestat împotriva acestui act. Ministrul Mediului, Rovana Plumb, a precizat cã se va urmãri verificarea procedurilor urmate în legãturã cu acest acord de mediu pentru a se vedea în ce mãsurã s-au respectat toate prevederile legale. De asemenea, oficialul a solicitat conducerii Agenþiei Naþionale pentru Protecþia Mediului tru cã în faza de construcþie vor fi angajate 800 de persoane. De asemenea, alþi 550 de oameni vor fi angajaþi în faza de exploatare, pentru o perioadã de 20 de ani. Exploatarea auriferã de la Certej se va întinde pe o suprafaþã de 456 de hectare, iar proiectul care a primit acordul de mediu presupune procesarea a 45 de milioane de tone de minereu cu o concentraþie de 1,8 g de aur pe tona de minereu, precum ºi utilizarea unei cantitãþi de cianurã de sodiu de 1653 tone pe an, timp de 16 ani, adicã pe perioada de operare a minei. Ca ºi în cazul proiectului Roºia Montanã, reziduurile rezultate dupã prelucrare, inclusiv cele cu cianurã ºi metale grele, vor fi depozitate într-un iaz de decantare în aer liber cu o suprafaþã totalã de 63 de hectare. Nicolae Stanca subliniazã, însã, cã procedeul este diferit faþã de cel propus la

Roºia Montanã.

S

e verificã acordul de mediu

Conform informaþiilor oficiale, principalul investitor, Eldorado Gold Corporation, este o companie minierã canadianã, listatã la bursa din Vancouver, care opereazã ºi în Grecia, Turcia, China ºi Brazilia. Compania minierã a preluat, în decembrie 2011, European Goldfields, care deþinea 80% din societatea Deva Gold SA, celelalte 20% din acþiuni fiind deþinute de compania Minvest Deva. Ministrul Mediului ºi Pãdurilor, Rovana Plumb, a dispus prin ordin verificarea, în regim urgenþã, a acordului de mediu pentru proiectul de la Certej, judeþul Hunedoara, de cãtre Garda Naþionalã de Mediu ºi Agenþia Naþionalã pentru Protecþia Mediului. Acordul de

Întreþinere de sute de mii, accidente frecvente iniile industriale ale CNH, întreþinute cu sute de mii de lei.

L

Sute de mii de lei pentru întreþinerea ºi repararea cãilor ferate industriale. Compania Naþionalã a Huilei a alocat, la începutul acestui an, suma de 250 de mii de lei pentru întreþinerea ºi repararea cãilor ferate industriale. Principalele servicii de întreþinere ºi reparaþii ale linieri ferate industriale constau în mai multe proceduri, conform documentelor de achiziþie a acestor servicii. Astfel, urmau sã se execute lucrãri de tragere a liniilor la tipar, înlocuirea traverselor, ºinelor ºi panourilor, înlocuirea materialului mãrunt de cale, refacerea cu piatrã spartã a prismei de balast ºi ciuruire. Locul principal de prestare

arlamentarii huneLa rampa înainte de alegeri P doreni ies din “bârlog” cu trei luni înaintea alegerilor parlamentare. Cu câteva luni înaintea alegerilor parlamentare, hunedorenii par sã se dezmorþeascã ºi încep sã iese pe “podium”. ªi cum pot fi vãzuþi mai bine în zilele noastrã când tehnologia este cea mai folositã de mulþi dintre noi. Ei aleg sã îºi facã publice “activitãþile” decât pe reþelele de socializare. Doar au nevoie ºi de votul tinerilor care predomina în astfel de medii. În situaþia de faþã, astãzi, din categoria “urºilor care au ieºit din hibernare” face parte ºi senatorul hunedorean, Cosmin Nicula. El a ieºit la “rampa” pe Facebook unde îºi face cunoscute câteva din “activitãþile” sale. Sau mai bine zis alte persoane fac cunoscutã activitatea senatorului. Nicula a fost etichetta în mai multe fotografii care atestã faptul cã a participat la diferite evenimente în diferite locaþii. Cea mai recentã localizare temporo-spatiala este din

6 august, anul curent, când Nicula, alãturi de alþi membri marcanþi ai scenei politice romaneºti au participat la “Ziua Minerului” , eveniment organizat în municipiul Lupeni.

M

oment “solemn” pentru toþi

ªi cum ziua Minerului este o zi cu

demiterea directorului executiv al Agenþiei Regionale pentru Protecþia Mediului Timiºoara pentru cã nu a informat autoritatea de mediu în legãturã cu emiterea acordului de mediu pentru acest proiect, având în vedere cã este vorba de un obiectiv de interes naþional ºi internaþional. Rovana Plumb a precizat cã, dacã se va constata cã acordul nu a fost emis în conformitate cu legea, acesta se va anula. Carmen COSMAN

o încãrcãturã deosebitã pentru fiecare locuitor al Vãii Jiului se pare cã pentru cei care se aflau în “prima linie” evenimentul pare unul de profundã meditaþie. De ce? Pentru cã dupã cum se poate vedea în imagine, fiecare este cu gândurile lui, cu privirea în altã direcþie, însã toþi au aceeaºi “direcþie”. Viitorul Vãii Jiului. Raul IRINOVICI

este pentru liniile cu ecartament normal 1435 mm din staþiile Coroesti, Petrila, Livezeni ºi Lupeni. Contractul în valoare de 250 de mii de lei fãrã TVA a fost atribuit, în luna mai a acestui an, unei societãþi din judeþul Ilfov. Este vorba de ROMFER CONSTRUCT SÃ. Aceste contracte au ca scop întreþinerea ºi repararea cãilor ferate industrial ale Companiei Naþionale a Huilei. Chiar ºi aºa, accidente pe liniile ferate au loc frecvent. Luni noaptea, o garniturã de tren care transporta 120 de tone de huila de la Mina Lonea spre Petrila a deraiat la scurt timp dupã ce a plecat de la unitatea minierã. Reprezentanþii Companiei încã nu au reuºit sã stabileascã cauzele care au dus la producerea incidentului. Raul IRINOVICI


Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 5 septembrie 2012

8 Actualitate ãscut la Bucureºti, pe 11 iunie 1949, Alexander Hausvater nu este la prima sa prezenþã pe scena Teatrului „Ion D. Sîrbu” Petroºani. În 2009, „FridaKahloMania” s-a bucurat de succes la poalele Parângului, la fel cum se vrea ºi „Foºnetul frunzelor”.

N

Cine bea apã din Valea Jiului, revine!

La zece ani de la naºtere, Hausvater a emigrat împreunã cu familia în Israel, unde mai târziu, la vârsta de 18 ani, a absolvit Facultatea de ªtiinþe Politice la Universitatea din Tel Aviv. Urmeazã apoi o altã serie de cursuri, ale literaturii dramatice din Dublin. “Educaþia mea în România e foarte stranie pentru cã n-am avut timp sã merg prea mult la ºcoalã, iar când mã duceam eram dat afarã pentru cã ºtiam totul.’’, declarã Alexander Hausvater despre scurta perioadã de „instruire” în

ºcoala româneascã. A debutat ca regizor în spectacolul „Nãzdrãvanul Occidentului”, în anul 1971, în cadrul Teatrului Naþional Irlandez din Dublin, spectacol ce a fost interzis la acea vreme, din cauza pudibonderiei dar ºi pentru cã se juca în limba celticã. Din anul 1971 locuieºte în Canada, unde va deveni fondator al Montreal Theatre Lab, exercitând aici funcþia de director, între anii 1973-1979. A predat, printre altele, la Universitatea Quebec din Montreal, ªcoala Naþionalã de Teatru, Tel Aviv University, University of Ottawa. ”Cum se face cã elevii din þara asta nu lucreazã? În America, de la 8 ani mergi la ºcoalã în paralel cu începutul lucrului. Dimineaþa dai ziare, dupã-amiaza faci curse pentru vecini. Ori asta lipseºte cu desãvârºire de aici. Copilul trebuie sã înveþe valoarea ban-

ersoanele cu dizabilitãþi, marginalizate de societate. Puþini dintre noi se gândesc la acea categorie de persoane care în esenþã sunt ca noi, dar care se dinsting de noi prin particularitãþi independente de ei.

P

ilor prin ce face el. În SUA, copiii de milionari pleacã la universitate fãrã un ban, încep de jos. Iar profesorii ar trebui sã predea pragmatismul materiei, ºi nu teoria. O datã pe sãptãmânã, elevii ar trebui sã fie la un tribunal, într-o salã de operaþie... Un alt lucru pe care dascãlii de aici

„EI” sunt ca „NOI”

În scaune cu rotile, marginalizaþi de societate

O

ijloace de transport în comun, fãrã EI

„EI” pot fi acele persoane care în ciuda faptului cã suferã de anumite dizabilitãþi sunt ca “NOI”. Însã “NOI” uitãm de “EI”. Aºa se face cã în unele mijloace de transport în comun pur ºi simplu ignorãm faptul cã existã acele persoane cu handicap locomotor. Aceste persoane se ajutã de cãrucioare cu rotile pentru a se deplasa. Însã puþini dintre “NOI” ne gândim ca ºi “EI” trebuie sã se deplaseze cu mijloacele de transport în comun. Cum sã se deplaseze cu un microbuz dacã acesta nu are loc special amenjat. ªi mai trist este faptul cã ºi dacã în interiorul mijlocului ar fi un asemenea spaþiu, cum s-ar urca aceste persoane dacã nu au o rampã specialã pentru aºa ceva. Existã microbuze în care chiar este specificat faptul cã sunt “15 locuri pe scaune, 16 în picioare ºi 0 pentru persoanele imobilizate într-un scaun cu rotile”. La fel se întâmplã ºi cu trenurile,

care din pãcate, pentru unii dintre “NOI” nu au acces special pentru persoanele care îºi duc destinul într-un cãrucior cu rotile.

A

ccesul în diferite locaþii, interzis

Acestor categorii de persoane se pare cã le este interzis accesul în unele instituþii. Fie instituþiile deþin rãmpi de acces doar ca sã fie, fie sunt totalmente inexistente. Dacã sunt aceste cãi de acces pentru persoanele imobilizate într-un scaun cu rotile sunt fie construite la unghiuri de 90 de grade fie accesul pe ele este imposibil din cauza unor deficienþe de proiectare. Dacã ar fi sã ne luãm dupã normele stabilite prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 102/1999 spunem aºa „ Persoanele cu

handicap grav beneficiazã de gratuitatea transportului interurban, la alegere, cu orice tip de tren, în limita costului unui bilet la tren accelerat clasa a II-a, cu autobuzele sau cu navele pentru transport fluvial, pentru 12 cãlãtorii dus-întors pe an calendaristic„ Cum sã se deplaseze aceste persoane cu mijloacele de transpot în comun dacã acestea nu au amenajate cãi de acces ºi locuri speciale pentru aceste persoane. Toate aceste lucruri se întâlnesc frecvent ºi în municipiul Petroºani, localitate din judeþul Hunedoara, România, care se doreºte a fi o þarã europeanã cu norme europene. Aceste persoane, puþine la numãr sunt ca ºi „NOI”, iar noi putem fi ca „EI”. Raul IRINOVICI

Oana Tuþu, secretar literar al Teatrului „Ion D. Sîrbu” Petroºani

Startul înscrierilor la Master se dã sãptãmâna viitoar e

datã cu înscrierea la învãþãmântul de licenþã, dupã sesiunea a doua de Bacalaureat, are loc ºi înscrierea pentru învãþãmântul post universitar, respectiv Master. Universitatea Petroºani scoate la concurs aproape 700 de locuri.

În acest caz vorbim de persoanele cu handicap locomotor care în multe cazuri sunt marginalizate de societate. Sau societatea uita de ei.

M

am impresia cã nu-l vãd este cã ziua de mâine aparþine internetului, iar educaþia ar trebui sã þinã cont de acest lucru. Ar trebui sã fie creatã o curiozitate a internetului, mai ales cã e atât de multã informaþie la distanþa unui click! Dacã nu ne ocupãm, o sã ne trezim cu o generaþie

întreagã care are rãspunsuri, dar nu are întrebãri! ªi trebuie sã te gândeºti cum creezi o societate care sã fie în cãutarea propriilor rãspunsuri”, spune Hausvater, referitor la educaþia din ºcolile româneºti. Anul 1990 anunþã o revenire de succes în România, regizorul montând piesa „Au pus cãtuºe florilor”, dupã F. Arrabal. „La Þigãnci”, de Mircea Eliade, dar cu un text adaptat de poetul Cristian Popescu, este pusã în scenã în 1993, tot în România. De atunci, monteazã periodic în þarã ºi în strãinãtate, opera sa teatralã însumând peste 160 de spectacole. Acum, la început de toamnã ºi de stagiune, „Foºnetul frunzelor” se aude sub bagheta regizorului Alexander Hausvater. Duminicã, 9 septembrie, orele 18. La Teatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu” din Petroºani.

“Numãrul de locuri în concurs pentru Master este de 695 total, din care 150 la buget ºi 510 la taxã. Dacã facem socoteala, vom constata cã suma celor douã nu dã cifra, dar am mai primit 35 de locuri pentru tinerii de origine românã cu domiciliul în strãinãtate ºi de asemenea, 10 locuri pentru tinerii de origine etnicã ºi românã

ºi cetãþeni din strãinãtate, alocate tot conform unui ordin al ministrului”, a declarat Aron Poanta, rector la Universitatea Petroºani. Înscrierile vor avea loc începând de sãptãmâna viitoare, luni, 10 septembrie ºi vor dura toatã sãptãmâna plus douã zile din urmãtoarea. În prezent, taxa pentru un an de Master la Universitatea Petroºani este 1.700 de lei, plãtibilã în douã rate. La învãþãmântul de licenþã, taxa pe an este de 1.500 de lei. Conducerea Universitãþii se va întruni sãptãmâna viitoare pentru a discuta despre taxele ce se vor percepe în anul universitar 2012 – 2013, care dupã toate informaþiilor vor fi aceleaºi ca ºi anul trecut. Luiza ANDRONACHE

Actualitate 9

ii de oameni M aºteaptã Proiectul exploatãrii aurifere transformã demararea proiectului de exploatare a minereului Certejul într-un El Dorado românesc aurifer de la Certej. Cei mai mulþi sunt foºti mineri pentru care acest proiect le-ar aduce înapoi locurile de muncã. În câteva luni ar putea începe construcþia viitoarei exploatãri aurifere de la Certej, acolo unde se preconizeazã sã se implementeze unul dintre cele mai importante proiecte de acest fel din România. Proiectul minier propus la Certej de cãtre compania canadianã Eldorado Gold Corporation prin intermediul societãþii Deva Gold a primit acordul de mediu din partea Agenþiei Regionale pentru Protecþia Mediului Timiºoara, iar în câteva luni – iar asta depinde de cât de repede se miºcã autoritãþile române – ar putea fi eliberatã autorizaþia de construcþie. Nicolae Stanca, directorul Deva Gold, spune cã, dacã cineva îºi imagineazã cã lucrurile au mers repede, se înºealã. „Suntem în procedurã din anul 2009, iar în toatã aceastã perioadã au fost comisii peste comisii ºi au avut loc o serie de dezbateri publice cu populaþia din zonã ºi întâlniri cu responsabilii din Ungaria”, a declarat Nicolae Stanca. Iar dupã eliberarea autorizaþiei de construcþie, proiectul va putea demara. „Acolo se va construi totul de la zero. Este ca o casã fãrã fundaþie. Exploatarea propriu zisã ar putea începe dupã vreo 2 ani ºi jumãtate”, a mai spus directorul Deva Gold. Oricum, veºtile sunt bune pentru localnici, pen-

mediu a fost emis de cãtre Agenþia Regionalã de Protecþie a Mediului Timiºoara, iar douã asociaþii de protecþie a mediului au protestat împotriva acestui act. Ministrul Mediului, Rovana Plumb, a precizat cã se va urmãri verificarea procedurilor urmate în legãturã cu acest acord de mediu pentru a se vedea în ce mãsurã s-au respectat toate prevederile legale. De asemenea, oficialul a solicitat conducerii Agenþiei Naþionale pentru Protecþia Mediului tru cã în faza de construcþie vor fi angajate 800 de persoane. De asemenea, alþi 550 de oameni vor fi angajaþi în faza de exploatare, pentru o perioadã de 20 de ani. Exploatarea auriferã de la Certej se va întinde pe o suprafaþã de 456 de hectare, iar proiectul care a primit acordul de mediu presupune procesarea a 45 de milioane de tone de minereu cu o concentraþie de 1,8 g de aur pe tona de minereu, precum ºi utilizarea unei cantitãþi de cianurã de sodiu de 1653 tone pe an, timp de 16 ani, adicã pe perioada de operare a minei. Ca ºi în cazul proiectului Roºia Montanã, reziduurile rezultate dupã prelucrare, inclusiv cele cu cianurã ºi metale grele, vor fi depozitate într-un iaz de decantare în aer liber cu o suprafaþã totalã de 63 de hectare. Nicolae Stanca subliniazã, însã, cã procedeul este diferit faþã de cel propus la

Roºia Montanã.

S

e verificã acordul de mediu

Conform informaþiilor oficiale, principalul investitor, Eldorado Gold Corporation, este o companie minierã canadianã, listatã la bursa din Vancouver, care opereazã ºi în Grecia, Turcia, China ºi Brazilia. Compania minierã a preluat, în decembrie 2011, European Goldfields, care deþinea 80% din societatea Deva Gold SA, celelalte 20% din acþiuni fiind deþinute de compania Minvest Deva. Ministrul Mediului ºi Pãdurilor, Rovana Plumb, a dispus prin ordin verificarea, în regim urgenþã, a acordului de mediu pentru proiectul de la Certej, judeþul Hunedoara, de cãtre Garda Naþionalã de Mediu ºi Agenþia Naþionalã pentru Protecþia Mediului. Acordul de

Întreþinere de sute de mii, accidente frecvente iniile industriale ale CNH, întreþinute cu sute de mii de lei.

L

Sute de mii de lei pentru întreþinerea ºi repararea cãilor ferate industriale. Compania Naþionalã a Huilei a alocat, la începutul acestui an, suma de 250 de mii de lei pentru întreþinerea ºi repararea cãilor ferate industriale. Principalele servicii de întreþinere ºi reparaþii ale linieri ferate industriale constau în mai multe proceduri, conform documentelor de achiziþie a acestor servicii. Astfel, urmau sã se execute lucrãri de tragere a liniilor la tipar, înlocuirea traverselor, ºinelor ºi panourilor, înlocuirea materialului mãrunt de cale, refacerea cu piatrã spartã a prismei de balast ºi ciuruire. Locul principal de prestare

arlamentarii huneLa rampa înainte de alegeri P doreni ies din “bârlog” cu trei luni înaintea alegerilor parlamentare. Cu câteva luni înaintea alegerilor parlamentare, hunedorenii par sã se dezmorþeascã ºi încep sã iese pe “podium”. ªi cum pot fi vãzuþi mai bine în zilele noastrã când tehnologia este cea mai folositã de mulþi dintre noi. Ei aleg sã îºi facã publice “activitãþile” decât pe reþelele de socializare. Doar au nevoie ºi de votul tinerilor care predomina în astfel de medii. În situaþia de faþã, astãzi, din categoria “urºilor care au ieºit din hibernare” face parte ºi senatorul hunedorean, Cosmin Nicula. El a ieºit la “rampa” pe Facebook unde îºi face cunoscute câteva din “activitãþile” sale. Sau mai bine zis alte persoane fac cunoscutã activitatea senatorului. Nicula a fost etichetta în mai multe fotografii care atestã faptul cã a participat la diferite evenimente în diferite locaþii. Cea mai recentã localizare temporo-spatiala este din

6 august, anul curent, când Nicula, alãturi de alþi membri marcanþi ai scenei politice romaneºti au participat la “Ziua Minerului” , eveniment organizat în municipiul Lupeni.

M

oment “solemn” pentru toþi

ªi cum ziua Minerului este o zi cu

demiterea directorului executiv al Agenþiei Regionale pentru Protecþia Mediului Timiºoara pentru cã nu a informat autoritatea de mediu în legãturã cu emiterea acordului de mediu pentru acest proiect, având în vedere cã este vorba de un obiectiv de interes naþional ºi internaþional. Rovana Plumb a precizat cã, dacã se va constata cã acordul nu a fost emis în conformitate cu legea, acesta se va anula. Carmen COSMAN

o încãrcãturã deosebitã pentru fiecare locuitor al Vãii Jiului se pare cã pentru cei care se aflau în “prima linie” evenimentul pare unul de profundã meditaþie. De ce? Pentru cã dupã cum se poate vedea în imagine, fiecare este cu gândurile lui, cu privirea în altã direcþie, însã toþi au aceeaºi “direcþie”. Viitorul Vãii Jiului. Raul IRINOVICI

este pentru liniile cu ecartament normal 1435 mm din staþiile Coroesti, Petrila, Livezeni ºi Lupeni. Contractul în valoare de 250 de mii de lei fãrã TVA a fost atribuit, în luna mai a acestui an, unei societãþi din judeþul Ilfov. Este vorba de ROMFER CONSTRUCT SÃ. Aceste contracte au ca scop întreþinerea ºi repararea cãilor ferate industrial ale Companiei Naþionale a Huilei. Chiar ºi aºa, accidente pe liniile ferate au loc frecvent. Luni noaptea, o garniturã de tren care transporta 120 de tone de huila de la Mina Lonea spre Petrila a deraiat la scurt timp dupã ce a plecat de la unitatea minierã. Reprezentanþii Companiei încã nu au reuºit sã stabileascã cauzele care au dus la producerea incidentului. Raul IRINOVICI


10 Diverse

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 5 septembrie 2012

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro

HOROSCOP

5 septembrie 2012

O serie de probleme pe care nu le-ai rezolvat la timpul potrivit vor deveni urgente. Vei avea o agendã încãrcatã, dar dispui de forþã suficientã pentru a face faþã. Simþul posesiunii ºi dorinþa de a fi cât mai autoritar pot aduce neplãceri în relaþia partenerul.

Nu vei fi în apele tale, dar întâlnirile cu prietenii ºi în general activitãþile sociale te vor ajuta sãþi recapeþi buna dispoziþie ºi încrederea în viitor. Ai dori mai mult de la partenerul de suflet ºi faptul cã lucrurile nu evolueazã chiar aºa cum ai vrea tu.

Din punct de vedere sentimental nevoia ta de stabilitate, de siguranþã este foarte mare. Unele nemulþumiri mai vechi te vor apasã în continuare, dar nu este cazul sã faci ceva în aceastã direcþie. Lasã lucrurile aºa cum sunt cãci ele se vor rezolva.

Reuºitele în afaceri din ultima perioadã vã determinã sã vã gândiþi la o investiþie pe termen lung. Partenerul de viaþã ºi un bãrbat mai în vârstã din familie vã susþin. Evitaþi speculaþiile de orice fel.

Te implici în prea multe activitãþi ºi de aceea eºti mai puþin eficient ca de obicei. Colegii te vor sprijini ºi astfel vei depãºi mai uºor neplãcerile cotidiene. Un prieten te-ar putea ajuta sã rezolvi o problemã mai delicatã. Nu este momentul sã-þi exprimi nemulþumirile.

Nu este momentul sã faci schimbãri majore în viaþa ta sentimentalã. Nemulþumirile se vor atenua dacã vei da dovadã de mai multã rãbdare ºi înþelegere faþã de partenerul de suflet. Comoditatea de care dai dovadã îþi poate crea unele probleme.

Capacitatea de comunicare vã ajutã sã stabiliþi noi relaþii de parteneriat. Încep sã aparã rezultatele financiare ale muncii depuse în ultima vreme. Pentru deciziile importante, þineþi seama ºi de pãrerile partenerului de viaþã!

Sunteþi într-o formã intelectualã excelentã ºi reuºiþi sã le oferiþi sfaturi utile prietenilor. Aveþi grijã sã nu faceþi promisiuni pe care nu sunteþi sigur cã le veþi putea respecta! Petreceþi seara în vizitã la rude.

La serviciu cineva îþi va da o informaþie, dar nu este cazul sã o iei în serios. Inclinaþia cãtre independenþã îþi poate deteriora relaþia cu fiinþa iubitã, aºa ca ar fi bine sã-i oferi cât mai multe clipe petrecute împreunã. Este posibil sã aparã o problemã.

Sunt ºanse mari sã finalizezi o lucrare pe care ai început-o de mai mult timp. Colegii îþi vor acorda tot sprijinul de care ai nevoie ºi asta îþi va ridica mult moralul. În schimb, în plan financiar nu va fi o zi nemaipomenitã.

Aveþi idei originale, pe care un prieten apropiat le susþine. Astãzi aveþi un randament foarte bun ºi puteþi sã rezolvaþi tot ce vaþi propus. S-ar putea sã întâmpinaþi mici dificultãþi pe plan financiar. Vã puteþi baza pe sprijinul unei persoane mai în vârstã.

Intuiþia vã ajutã sã rezolvaþi probleme foarte dificile. Ar fi bine sã vã ocupaþi mai mult de problemele casei, pe care le-aþi cam neglijat. Dacã vã implicaþi intr-o afacere care presupune riscuri financiare, consultaþi-vã cu partenerul de viaþã.


Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 5 septembrie 2012 genþia pentru Dezvoltare Regionalã Vest ºi partenerii din cadrul Asociaþiei dedicate domeniului tehnologiei informaþiei au depus spre finanþare un pachet integrat de proiecte pentru dezvoltarea acestui domeniu în Regiunea Vest, regiune din care face parte ºi judeþul Hunedoara.

A

Beneficiarul acestui pachet integrat de proiecte este Asociaþia Cluster Regional TIC – ADR Vest, care este coordonator ºi facilitator în cadrul asociaþiei. Potrivit datelor oficiale, pachetul integrat cuprinde 10 proiecte cu o valoarea totalã de 46.914.760 lei, adicã aproximativ 11 milioane euro, din care 29.290.670 lei (aproximativ 7 milioane euro) reprezintã valoarea finanþãrii nerambursabile solicitatã în cadrul pachetului de proiecte depus spre finanþare. Pachetul integrat este compus din 2 proiecte de investiþii în infrastructuri de sprijinire a com-

Proiecte pentru dezvoltarea tehnologiei informaþiilor în Regiunea deVest

paniilor din domeniul tehnologiei informaþiei ºi comunicaþiilor, 5 proiecte de cercetare dezvoltarea - inovare dedicate creãrii de noi produse inovatoare, 2 proiecte care vizeazã crearea de servicii suport pentru antreprenori din acest domeniu de activitate ºi un proiect de management, care are drept obiectiv coordonarea implementãrii integrate a întregului pachet de proiecte. Pachetul integrat de proiecte a fost depus în vederea obþinerii de finanþare

europeanã nerambursabilã în cadrul Programului Operaþional Sectorial Creºterea Competitivitãþii Economice (POS CCE), domeniului major de intervenþie 1.3 „Dezvoltarea durabilã a antreprenoriatului”, operaþiunea 1.3.1 „Dezvoltarea structurilor de sprijin al afacerilor de interes naþional ºi internaþional - Poli de Competitivitate”. Prin aceastã operaþiune se finanþeazã, pentru prima datã în România, clustere ºi poli sectoriali cu potenþial de

creºtere economicã. Potivit reprezentanþilor ADR Vest, odatã cu implementarea acestor proiecte se va înfiinþa o ºcoalã de afaceri pentru domeniul tehnologiei informaþiei ºi comunicaþiilor, se va realiza dotarea, echiparea ºi gestionarea unui Centru Regional de Date care sã sprijine atât administraþiile publice din Regiunea Vest cât ºi mediul de afaceri, dezvoltarea antreprenorilor ºi companiilor nou înfiinþate (start-up-uri). De asemenea, este vizatã ºi creºterea competitivitãþii sectorului tehnologiei informaþiei ºi al comunicaþiilor prin generarea de produse ºi servicii proprii noi. Asociaþia „Cluster Regional Tehnologia Informaþiei ºi a Comunicaþiilor –

Regiunea Vest, România” (TIC) este clusterul Regiunii Vest (Arad, Caraº-Severin, Hunedoara, Timiº) coordonat de Agenþia pentru Dezvoltare Regionalã Vest. Asociaþia Clusterul Regional TIC a fost înfiinþatã în 21 aprilie 2011. Misiunea declaratã a Asociaþiei TIC este aceea de a promova ºi susþine întreprinderile regionale TIC drept actori pe piaþa globalã, generatori de produse proprii, sub un brand regional puternic. În prezent, Asociaþia TIC numãrã 31 de membri: ADR Vest, autoritãþi publice locale ºi judeþene din cele 4 judeþe ale Regiunii Vest, universitãþi, organizaþii dedicate sprijinirii afacerilor ºi companiilor din domeniul tehnologiei informaþiei ºi comunicaþiilor. Carmen COSMAN

Admitere la Masterul „Managementul Dezvoltãrii Regionale Durabile” din cadrul Facultãþii de Economie ºi Administrarea Afacerilor acultatea de Economie ºi Administrarea Afacerilor din Timiºoara organizeazã ºi în acest an cursuri postuniversitare de tip master „Managementul Dezvoltãrii Regionale Durabile” pentru pe toþi absolvenþii de studii universitare, interesaþi de domeniul fondurilor europene.

F

Dosarele de înscriere se depun în perioada 13 - 19 septembrie 2012. Aceste cursuri de tip master beneficiazã de un corp profesoral constituit atât din cadre didactice de la FEAA Timiºoara,

gestionãrii fondurilor europene nerambursabile specialiºti cãutaþi pe piaþa de muncã din România, dar ºi

cât ºi din experþi ai Agenþiei pentru Dezvoltare Regionalã Vest (ADR Vest), iar temele discutate în cadrul acestor cursuri îmbinã latura practicã cu latura de cercetare a activitãþii unui expert în domeniul fondurilor europene. Activitatea în domeniul fondurilor europene presupune cunoºtinþe ºi abilitãþi pentru scrierea ºi gestionarea de proiecte europene, competenþe ºi cunoºtinþe tehnice din domenii conexe, abilitãþi de comunicare ºi o informare constantã cu privire la posibilitãþile de finanþare existente ºi modul în care acestea pot fi accesate. Acest melanj de cunoºtinþe ºi abilitãþi duc la formarea de specialiºti în domeniul

din Uniunea Europeanã. În acest context, numãrul aplicaþiilor în cadrul cursurilor postuniversitare de tip master „Managementul

Dezvoltãrii Regionale Durabile” a crescut constant de-a lungul celor 8 ani în care FEAA Timiºoara ºi ADR Vest colaboreazã în calitate de parteneri. Admiterea în cadrul

acestor cursuri de tip master se face pe baza unui concurs de dosare iar cursurile se vor desfãcura pe parcursul a 2 ani.


12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 5 septembrie 2012

Serbãri Naþionale organizate în memoria lui Avram Iancu ii de oameni sunt aºteptaþi, duminicã, 9 septembrie, la manifestarea închinate memoriei lui Avram Iancu, de la moartea cãruia se împlinesc 140 de ani.

M

Serbãrile Naþionale vor avea loc, în inima Þãrii Moþilor, la Þebea, în complexul istoric din localitate

ºi vor debuta la ora 10:00 cu o ceremonie de depunere de coroane la monumentele eroilor, înmormântaþi aproape de gorunul lui Horea, urmatã de o slujbã de pomenire ºi evocarea personalitãþii marelui patriot. Manifestarea va continua cu un spectacol folcloric susþinut de formaþii ºi interpreþi de muzicã popularã. Vor fi

prezenþi artiºti de seamã ai naþiei române precum Nicola Furdui Iancu, Ioan Bocºa, Mariana Deac, Ionuþ Fulea, Dinu Iancu Sãlãjeanu, Sava Negrea Brudaºcu, Veta Biriº, Mariana Anghel, Alexandru Pugna, Ciprian Roman, Eugen Mihãilã, Cristian Fodor, Ovidiu Homorodean, Ovidiu Olari, Bogdan Toma, Pera Bulz, Corul

Bãrbãtesc din Finteuºul Mare, Grupul „Iza” din Maramureº ºi nu în cele din urmã Fluieraºii “Junii Petrileni”. Ca în fiecare an, la manifestare sunt aºteptaþi lideri politici, reprezentanþi ai autoritãþilor judeþene ºi locale. La eveniment au fost invitaþi preºedintele României, Traian Bãsescu, premierul Victor Ponta, lideri politici,

Proiect.

Post aerian de salvare montanã în Petroºani n Parâng ar putea fi Îde salvare înfiinþat un post aerian montanã, care sã deserveascã Parângul, Straja, Retezatul ºi chiar Rânca. Ideea a fost avansatã de oficialii Inspectoratului General de Aviaþie din cadrul Ministerului Administraþiei ºi Internelor ºi de subsecretarul de stat din Ministerul Sãnãtãþii, Raed Arafat, pãrintele SMURD România. Generalul Dorel Grãdinaru, inspector general al IGA, a declarat cã „în România se doreºte înfiinþarea a douã astfel de centre, iar unul se doreºte a fi în Parâng”. Grãdinaru spune, însã, cã acest proiect nu se va putea implementa decât dupã realizarea celor opt puncte de salvare aerianã, la care

se lucreazã acum. Deocamdatã sunt patru astfel de puncte, însã Raed Arafat a anunþat cã, pânã în 2014, vor fi realizate toate cele opt baze aeriene ºi, în plus, se doreºte sã existe încã unul, al nouãlea, de rezervã. „Dupã asta trebuie fãcutã o analizã suplimentarã ºi sã vedem unde mai sunt necesare puncte, cel mai probabil va fi pe partea montanã, pentru salvare montanã, pe încã câteva puncte izolate, unde trebuie neapãrat elicopter. Vom analiza cu Inspectoratul de Aviaþie ºi vom veni cu un plan pentru 2014 – 2018”, a precizat ºi Raed Arafat. Costurile nu sunt deloc de neglijat. Astfel, inspectorul general al IGA, Dorel Grãdinaru, a sublinat cã un elicopter care sã poatã fi folosit în astfel de operaþiuni de

salvare constã undeva la 6 milioane de euro, însã trebuie luate în calcul ºi costurile suplimentare, de întreþinere a aeronavei, de reparaþie sau cele pentru salariile echipajelor care deservesc elicopterul. Parângul a fost luat în calcul pentru implementarea unui astfel de proiect extrem de important ºi pentru cã aici se deruleazã programul guvernamental de dezvoltare a domeniului schiabil, la finalul cãruia se aºteaptã un aflux de turiºti. În plus, este aproape de celelalte staþiuni ºi zone montane mult apreciate de iubitorii sporturilor de iarnã sau ai muntelui, în general. Este vorba despre Staþiunile Straja, Pasul Vâlcan, Rânca, dar ºi zona spectaculoasã a Munþilor Retezat. Car men COSMAN

parlamentari, dar ºi alte personalitãþi. „Sunt 140 de ani de la moartea marelui român, Avram Iancu, un moment important în istoria moþilor ºi nu numai. Avram Iancu va fi comemorat, dar ºi sãrbãtorit. Comemorat, la bisericã, printr-o slujbã religioasã de pomenire, iar sãrbãtorit pe câmpul de la Þebea, printr-un moment artistic de excepþie”, a declarat Ioan Mircea Moloþ, preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara. Anul acesta, pentru prima datã la slujba de pomenire va lua parte IPS Laurenþiu Streza, alãturi de episcopiul Devei, PS Gurie ºi

episcopul Severinului, PS Nicodim. Pe toatã perioada desfãºurãrii Serbãrilor Naþionale, ordinea ºi liniºtea publicã va fi asiguratã de jandarmi. Marius MITRACHE


Cronica Vaii jiului