Page 1

Cotidian regional  Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului  Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011  Anul I  Nr. 187

Cronica Vãii Jiului Luni, 13 august 2012

www.cronicavj.ro  E-mail: cronicavj@gmail.com  Telefon: 0374.906.687  12 pagini  1 LEU

„Haiduciile ” din trecut au adus la sapã de lemn CNH-ul

Cãsuþele minerilor de la Eforie încep sã fie cãutate de ortaci ele 30 de cãsuþe de vacanþã din Eforie Nord pe care le au minerii din Valea Jiului încep sã fie din ce în ce mai atractive pentru ortaci. PAGINA A 3-A

C

Preþul la huilã va fi renegociat de la 1 septembrie dministraþia Companiei Naþionale a Huilei Petroºani sperã sã obþinã un preþ mai bun la Gcal în ultima parte a anului. PAGINA A 3-A

A

Indicatoare da, istorie ba a Petroºani, drumarii, în loc sã dea jos un indicator total greºit, au mai pus încã unul.

L

PAGINA A 5-A

Rechizite ºi ghiozdane pentru toþi copiii din Petroºani are datornic la bugetul de stat, Compania Naþionalã a Huilei a ajuns în situaþia de a acumula o creanþã de circa 1 miliard de euro din cauza hoþiilor conducerilor care s-au perindat în cei 20 de ani de democraþie. Îngroparea industriei miniere s-a fãcut cu susþinere politicã, iar „bãieþii deºtepþi” care au beneficiat de miliarde de lei încheind contracte neperforPAGINA A 3-A mante fãceau parte dintr-o piramidã care alimenta vârfurile.

M

PAGINA A 3-A

dministraþia de la Petroºani ajutã toþi copiii sã înceapã ºcoala. Aºa se face cã nici un elev din acest oraº nu va rãmâne fãrã rechizite.

A

PAGINA A 4-A


2 Diverse

Cronica Vãii Jiului |Luni, 13 august 2012

Aduce la cunoºtinþa cetãþenilor regulile de prevenire a incendiilor la arderea resturilor vegetale din curþi, grãdini, miriºti, pajiºti ºi fâneþe Lucrãrile de ardere a resturilor vegetale sunt interzise în urmãtoarele situaþii:  pe timp de vânt puternic;  fãrã supraveghere;  în vecinãtatea locuinþelor ºi anexelor acestora;  în apropierea staþiilor de reglare ºi conductelor de transport gaz metan supraterane  în apropierea instalaþiilor de automatizare ºi control C.F.;  la distanþã mai micã de 50 m de culturi agricole ºi 100 m de pãduri;  în vecinãtatea staþiile de distribuire a carburanþilor;  în apropierea depozitelor

de material lemnos ºi atelierelor de prelucrare a lemnului; Pe timpul arderii resturilor vegetale sunteþi aobligaþi:  sã menþineþi focul în perimetrul aprobat ºi asigurat;  sã supravegheaþi permanent zona în care efectuaþi arderea resturilor vegetale;  sã asiguraþi dotarea minimã cu mijloace de primã intervenþie;  sã anunþaþi imediat Serviciul Voluntar pentru Situaþii de Urgenþã, primãria ºi pompierii militari, în situaþia în care existã pericolul extinderii focului în afara perimetrului aprobat;  In conformitate cu Hotararea Guvernului Romaniei nr 537/2007 arderea

resturilor vegetale, gunoaielor, deseurilor si altor materiale combustibile, fãrã obþinerea permisului de lucru cu foc ºi fãrã luarea mãsurilor pentru împiedicarea propagãrii focului la vecinãtãþi se sancþioneazã cu amendã contravenþionalã de la 1000-2500 lei Premergãtor începerii acþiunii de ardere a resturilor vegetale sunteþi obligaþi sã solicitaþi primãriei prin serviciul SPAÞIU voluntar pentru situaþii de DE ÎNCHIRIAT urgenþã eliberarea DEPOZIT “Permisului de lucru cu foc Str. Lunca, Nr. 100, Preþ pentru arderea de;eurilor combustibile, resturilor foarte avantajos Relaþii la tel.: 0372764439, menajere ºi vegetale”, conform legii. 0254542472

Cronica Vãii Jiului  Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?  Vrei sã te dezvolþi?  Vrei sã- þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?  Vrei sã faci bani?

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! ADRESA NOASTRÃ Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com

VÂNZÃRI  Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25mp. Relaþii la telefon 0722 448 428  Vând casã + teren, 5000 mp, în Vulcan (Valea Ungurului). Relaþii la telefon 0722 448 428

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Teleshopping 11:10 Maddie ºi David 12:10 Mireasã pentru fiul meu

13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 George, trãsnitul junglei 2 22:15 Observator

National TV 9:00 Baronii (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Vouã (r) 12:15 Crime Inc. 12:45 Vouã (r) 13:15 Taxi Driver (r) 14:15 Omul ºi fiara (r) 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Suflete pereche 21:15 Rãzboinicul 22:45 Iniþierea lui Sarah 0:45 Crime Inc. (r)

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 11:00 Aproape eroi (r) 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Vacanþã în Las Vegas 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Centurion

22:30 ªtirile Pro TV 23:15 Mesaje de dincolo

Prima TV 10:30 Verde-n faþã cu Cristina Þopescu, la Prima TV (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Nimeni nu-i perfect 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de ras

13:45 14:15 15:00 17:00 18:00 19:00 19:30 20:30 22:15 23:15

Teleshopping Cu lumea-n cap (r) Rãpirea tatãlui Trãsniþii (r) Focus 18 Focus Sport Cireaºa de pe tort Miss fata de la þarã Trãsniþii Focus Monden

TVR 1 10:15 Dincolo de celebritate 10:30 Maghiara de pe unu 11:55 Zoom 12:00 M.A.I. aproape de tine (r) 12:30 Lumea modei 12:45 Legendele palatului: Copacul cu rãdãcini adânci 13:25 Legendele palatului: Copacul cu rãdãcini adânci 14:00 Jurnalul TVR 14:45 Teleshopping 15:00 Fotbal: Campionatul European 2012 (r) 17:00 Magazin Mondial 17:40 Legendele palatului: Copacul cu rãdãcini adânci 18:20 Legendele palatului: Copacul cu rãdãcini adânci 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Jurnal plus 21:00 Serviciul omoruri 22:00 Cu ochii’n 4 23:10 Eu ºi sora mea 0:50 Mad Men

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Gabriela RIZEA,

Fotoreporter: Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE


Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Luni, 13 august 2012 are datornic la bugetul de stat, Compania Naþionalã a Huilei a ajuns în situaþia de a acumula o creanþã de circa 1 miliard de euro din cauza hoþiilor conducerilor care s-au perindat în cei 20 de ani de democraþie. Îngroparea industriei miniere s-a fãcut cu susþinere politicã, iar „bãieþii deºtepþi” care au beneficiat de miliarde de lei încheind contracte neperformante fãceau parte dintr-o piramidã care alimenta vârfurile.

M

Dovezi privind devalizarea Companiei Huilei sunt nenumãrate, la fel de multe ca ºi anchetele penale începute de procurori dar care s-ai finalizat cu binecunoscutul „NUP”. Creanþa de 1 miliard de euro nu va mai fi recuperatã niciodatã. Pentru 2010 CNH a primit subvenþii de 245,6 milioane de lei, în 2011 n-a mai primit. Acum ajutorul a fost reluat, dar oricâþi bani s-ar pompa, CNH pare un sac fãrã fund. ªansa ca entitatea sã mai fie vreodatã un agent economic important e foarte micã. Va avea însã un rol important în cadrul Complexului Energetic

„Haiduciile” din trecut au adus la sapã de lemn CNH-ul

Hunedoara, dacã va intra chiar ºi cu câteva capacitãþi extractive. CNH Petroºani a ajuns la sapã de lemn, nu din cauza minerilor ci din cauza celor care s-au perindat la conducerea ei ºi care au girat sau orchestrat „tunuri” de sute de milioane de lei noi. „A ajuns în aceastã situaþie din cauza unor greºeli repetate ºi premeditate mai ales dupã 1990. Acel vid legislativ a permis ca fiecare directoraº, sau poate celor mai mulþi, sã-ºi facã mãcar câte o vilã ºi lui ºi neamurilor, poate ºi

amantelor ºi tuturor celor care aveau legãturã cu el. Furturile la CNH sunt poate cele mai grave furturi economice din industria româneascã. Acest miliard de euro nu s-a dus pe salariile ºi cheltuielile minerilor cum s-a încercat sã se acrediteze. Aici au fost niºte furturi organizate ºi s-a demonstrat cu documente cã minciuna a mers pânã într-acolo cã s-au cãrat combine pentru exploatarea cãrbunelui cu cisterne. A fost o vacã de muls pentru toþi cei care au gestionat lucrurile aici.

(…) Pe deasupra capetelor acestor mineri s-au fãcut mari afaceri. ªpaga a mers pânã în vârful piramidei, iar unele furturi au fost fãcute pânã în zona securitãþii ºi sãnãtãþii în muncã. S-au pierdut vieþi omeneºti din pãcate ºi nimeni nu a plãtit pentru aceste pagube de un miliard de euro ºi nu vor plãti cred eu”, susþin acum politicienii. Foºti angajaþi ai Combinatului o spun fãrã teamã, instituþia a fost furatã fãrã jenã. Paul David a lucrat la Compartimentul Aprovizionare

Cãsuþele minerilor de la Eforie încep sã fie cãutate de ortaci ele 30 de cãsuþe de vacanþã din Eforie Nord pe care le au minerii din Valea Jiului încep sã fie din ce în ce mai atractive pentru ortaci.

C

Potrivit directorului general al CNH, Nicolae Drãgoi, anul acesta, pentru prima datã în ultimii ani, de când s-a deschis sezonul estival au fost ocupate aproape 100 la sutã. Din ce în ce mai mulþi mineri aleg aceste cãsuþã de vacanþã datoritã

confortului pe care-l oferã, dar ºi a faptului cã ortacii beneficiazã de reduceri substanþiale la tarif. “A fost încheiat un protocol între administraþie ºi sindicate ºi pentru prima datã la toate unitãþile miniere s-au lipit afiºe prin care oamenilor le era prezentatã aceastã ofertã. Dupã câte mi-a spus liderul de sindicat de la mina Paroºeni, Domokoº Laszlo gradul de ocupare a cãsuþelor de la Eforie Nord este de

din cadrul fostei EM Aninoasa, iar mai apoi la EM LivezeniPetroºani. „În ultimii 20 de ani CNH a avut tot timpul parte de directori ºi directori generali care n-au acordat o importanþã mare instituþiei. S-au dat multe tunuri, firmele cãpuºã care au gravitat în jurul CNH ºi-au umflat conturile. Au venit foarte mulþi bani perioada în care Valea Jiului a fost zonã defavorizatã iar aceºti bani s-au scurs imediat spre conturile firmelor cãpuºã. În perioada în care eu eram în sistem nu se þinea cont de cât ºi cum se achiziþioneazã materiale, de necesarul lor sau cum sunt utilizate. Aºa intrau cantitãþi mari de materiale, cel puþin pe hârtie ºi se scoteau banii din CNH”, explicã David. Chiar dacã se tot anunþã „revitalizarea” industriei ºi un viitor luminos al mineritului odatã cu includerea în CEH, lucrurile sunt neclare. Deja CNH Petroºani ar fi trebuit sã fie parte integrantã din complex ºi totodatã sã „scape” de cele trei mine care se vor închide. Noua societate ar fi fost „curatã”, fãrã datoriile istorice ºi gata sã o ia de la zero alãturi de Mintia ºi Paroºeni. Maximilian GÂNJU

Preþul la huilã va fi renegociat de la 1 septembrie dministraþia Companiei Naþionale a Huilei Petroºani sperã sã obþinã un preþ mai bun la Gcal în ultima parte a anului.

A

100 la sutã ºi toate seriile sunt pline”, declarã Nicolae Drãgoi. Compania Nationala a Huilei Petrosani a fost la un pas sã piardã casutele minerilor de la Eforie, din cauza datoriilor istorice. Cele 30 de cãsuþe de vacanþã din Eforie Nord aparþin minei Paroºeni, iar de-a lungul anilor au fost puse sub sechestru asigurator de Direcþia Generalã a Finanþelor Publice, în contul datoriilor la bugetul de stat, alãturi de alte active ale Companiei. CNH a facut demersuri pentru scoaterea de sub sechestru ºi preluarea în custodie a cãsuþelor de vacanþã, însã fãrã niciun rezultat. Ba mai mult, prin anul 2006, au fost scoase

la vânzare de Administraþia Finanþelor Publice Eforie, dar reprezentanþii Companiei Naþionale a Huilei Petroºani au contestat licitaþia pe motiv cã preþul stabilit iniþial, de 165.000 lei, era mult mai mic decât valoarea realã a acestora. Instanþa a acceptat contestaþia ºi printr-o reevaluare a fost stabilit preþul de pornire al licitaþiei la 360.000 de lei. Numai cã nici aºa CNH nu a fost de acord cu vânzarea lor, atât din cauzã cã nu le-a putut achiziþiona, cât ºi a situaþiei juridice a terenului pe care sunt construite. Dupã plimbarea lor prin instanþã, cãsuþele ortacilor au rãmas la mina Paroºeni ºi se pare cã sunt din ce în ce mai cãutate de mineri. Marius MITRACHE

Potrivit directorului general al CNH, Nicolae Drãgoi preþul la Gcal va fi renegociat de la 1 septembrie, atât cu termocentrala Mintia cât ºi cu Paroºeni. “De la data de 1 septembrie va fi o renegociere a preþului la cãrbune. Acum preþul este de 67 de lei pe Gcal”, declarã Drãgoi. Preþul la Gcal pe care cele douã termocentrale îl achitã CNH a stârnit mereu controverse din cauzã cã termocentralele beneficare nu vor sã achite preþul real cãtre companie, deºi din import sunt pregãtite sã achiziþioneaze la un preþ mult mai mare. Compania Naþionalã a Huilei trebuie sã asigure în acest an celor douã termocentrale din judeþ, respectiv termocentralelor Paroºeni ºi Mintia o producþie de 2,1 milioane de tone de cãrbune energetic. Cele douã termocentrale cumpãrã de la unitãþile miniere din Valea Jiului undeva la 7.000 de tone de cãrbune zilnic. Marius MITRACHE


4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului |Luni, 13 august 2012

colile din Petroºani intrã în programul de igienizare. De la primãrii au fost alocaþi bani pentru aceastã activitate ºi la sfârºitul lunii încep pregãtirile pentru noul an ºcolar.

ª

Pregãtirile pentru viitorul an ºcolar vor începe în cel mai scurt timp. La Petroºani, spre exemplu, administraþia spune cã a dat banii necesari chiar de la începutul anului calendaristic ºi cã acum se vor face lucrãrile necesare ºi nu vor fi alocaþi bani în plus. „Ca în fiecare an, igienizarea ºcolilor din municipiul Petroºani va avea loc în luna august, cu prelungire pânã în luna septembrie, pentru cã data de 12 începe anul ºcolar. În principal sunt vizate bãile ºi holurile, dar nu vor fi lãsate deoparte nici sãlile de curs. Fondurile au fost alocate deja la început de an”, spune Nicu Taºcã, purtãtor de cuvânt al Primãriei Petroºani. Mai mult, aproape toate ºcolile generale au misiunea ca pânã la

dministraþia de la Petroºani ajutã toþi copiii sã înceapã ºcoala. Aºa se face cã nici un elev din acest oraº nu va rãmâne fãrã rechizite, tocmai pentru cã e un an greu ºi costurile pentru noul an sunt mari pentru pãrinþi.

A

Noul an ºcolar le aduce copiilor din Petroºani rechizite ºi ghiozdane gratuit. Decizia îi aparþine primarului Tiberiu Iacob Ridzi, care a convins consiliul local cã o astfel de mãsurã e bine-venitã

Începe igienizarea în ºcoli

e ani de zile, administraþia pieþelor din Petroºani vrea sã cureþe cea mai mare piaþã din localitate de zecile de biºniþari care îºi fac veacul prin zonã.

D

începerea ºcolii sã îºi pregãteascã clasele pentru prima clasã pregãtitoare. Cu atât mai mult cu astfel de clase au nevoie de mobilier ºi dotãri corespunzãtoare. „Deja am dat în lucru mobilierul pentru aces-

te clase ºi totul va fi gata la începutul noului an ºcolar”, a declarat ºi Elena Gârjob, directorul ªcolii Generale I.G. Duca. Diana MITRACHE

Rechizite ºi ghiozdane pentru toþi copiii din Petroºani

la început de an ºcolar. Peste 100 de mii de lei au fost alocaþi pentru acest lucru de la bugetul local. „Administraþia publicã localã de la Petroºani a hotãrât ca, în acest an, sã acordãm în mod gratuit copiilor din

abanele ºi pensiunile turistice din cele douã staþiunii montane din Valea Jiului vor fi controlate de cãtre inspectorii sanitar-veterinari, astfel ca turiºtilor sã nu le fie pusã sãnãtatea în pericol.

C

„Au fost efectuate câteva acþiu-

Piaþa, raiul biºniþarilor

clasele gimnaziale, câte un ghiozdan ºi rechizite, în mod gratuit”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. La începutul ºcolii primesc rechizite ºi ghiozdane noi toþi copiii,

care învaþã la ºcolile din Petroºani din clasa I, pânã în clasa a VIII-.a. Fiecare va gãsi în prima zi de ºcoalã ghiozdanul pe banca din clasa în care învaþã. Diana MITRACHE

Controale în staþiunile Vãii Jiului ni de control, însã în extrasezon multe cabane sunt închise. Nu prea au turiºti. Într-un fel acþiunile nu au fost concentrate pe staþiuni dacã nu am avut nici tabere de

copii în acest an. Înainte de deschiderea sezonului vor fi intensificate controalele”, spun inspectorii sanitar-veterinari. La controalele fãcute pânã în prezent nu a fost aplicatã nicio amendã contravenþionalã. „Ce am gãsit nu a impus amendarea, ci doar atenþionarea. Oricum, pot sã spun cã situaþia întâlnitã în acest an, atât în staþiunile turistice din Parâng ºi Straja, cât ºi în restaurantele din localitãþile Vãii Jiului este mult mai bunã, comparativ cu anii anteriori”, mai spun medicii. Aceºtia încurajeazã turiºtii sã sesizeze atât restul instituþiilor abilitate cât ºi DSV Hunedoara în cazul în care constatã nereguli. Maximilian GÂNJU

Efortul este egal cu zero, iar drept dovadã stau plângerile celor înºelaþi. Astfel, zilnic în piaþã întâlneºti biºniþari care vând aproape orice, de la telefoane mobile, parfumuri contrafãcute ºi haine pânã la aparate electronice ºi electrocasnice. Biºniþarii s-au organizat într-o adevãratã mafie a afacerilor ilicite. Cu reguli bine stabilite ºi pe care nu le încalcã nimeni. Afacerea merge bine, mai ales cã nimeni nu-i stinghereºte pe biºniþari, adicã nici poliþia care nu se aflã mai departe de 50 de metri de locul în care aceºtia îºi înºealã clienþii. Nu sunt mulþi cei care cad în plasã, însã profitul este mare la o “tranzacþie” ºi poate acoperi investiþia pe luna urmãtoare. Conform unor surse din cadrul poliþiei, mulþi dintre pãgubiþi nici mãcar nu depun plângere, iar cei care o fac ajung “miraculos” sã se împace cu biºniþarii. Maximilian GÂNJU


Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni, 13 august 2012 a Petroºani, drumarii, în loc sã dea jos un indicator total greºit, au mai pus încã unul.

L

Indicatoare da, istorie ba un indicator pe care scrie Centrul istoric, iar acum mai bine de trei luni, primarul Petroºaniului, Tiberiu Iacob Ridzi spunea cã plãcuþa va fi datã jos imediat. “Am luat legãtura cu constructorul care este pe tronsonul Petroºani - Baru Mare. El, în proiect avea ºi acest indicator cu cen-

Cã drumarii nu sunt istorici, ºtim deja, iar dacã trebuia, ne-am mai convins încã o datã de acest lucru. Ei au pus în centrul Petroºaniului, într-o zonã total greºitã,

pitalul de Urgenþã Petroºani va avea douã ambulatorii, dupã ce ºi Policlinica de la Petrila va intra în proiectul de reabilitare, modernizare ºi dotare cu aparate medicale de ultimã orã.

S

“Proiectul tehnic pentru realizarea ambulatoriului se aflã în momentul de faþã la Ministerul Dezvoltãrii în evaluare. Dupã finalizarea evaluãrii de cãtre experþii ministerului, se va veni la vizita în teren, iar dupã

tru istoric, mã rog, era vorba de vechiul centru istoric al Petroºaniului, care de fapt nu mai existã ºi-atunci o sã-l dãm jos”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul Municipiului Petroºani la data de 8 mai, anul curent. Acum, însã, dupã câteva luni, am vãzut cã responsabilii de la Drumuri, în loc sã ia în calcul solicitarea primãriei ºi sã dea jos plãcuþa pe care scrie Centrul Istoric, nu numai cã n-au fãcut asta, dar au fost atât de harnici încât au mai pus una la circa 300 de metri distanþã. Primul indicator este amplasat în apropierea pasarelei care duce la garã, iar cele câteva clãdiri istorice care au existat au fost demolate în urmã cu mai mulþi ani, iar acelea care încã stau în picioare sunt în cu totul altã parte a municipiului, astfel sensul acestuia nu-ºi are rostul. Cel de-al doilea semn, apãrut recent, este montat chiar

lângã Biserica Catolicã, dupã sensul giratoriu. Sesizaþi în repetate rânduri de aceastã neconcordanþã, reprezentanþii primãriei spunã cã… aºa scrie în proiectul celor de la Drumuri “ Proiectanþii, la momentul când au fãcut proiectul, acum 4, 5 ani de zile, au luat în calcul faptul cã zona Coloniei era ºi este trecutã ca ºi monument istoric. Deci, este o chestiune care existã scriptic, în hârtii, dar în teren nu se regãseºte un centru istoric în adevãratul sens al cuvântului. Vom lua legãtura cu constructorul, dar ºi cu beneficiarul lucrãrii care este Compania Naþionalã de Administrare a Drumurilor ºi vom vedea... Cu siguranþã vom da jos acel indicator”, ne-a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul Petroºaniului.

Comuna Baru va avea punct de informare turisticã înaintea Vãii Jiului e când Valea Jiului se chinie de circa doi ani sã contruiascã mãcar un punct de informare turisticã în oricare dintre localitãþi, Comuna Baru este în stadiu avansat cu înfiinþarea unuia.

P

De altfel, aici, pentru a promova turismul, primãria lucreazã ºi la amenajarea unui refugiu montan. “În locul staþiei de autobuz din Baru va fi construit un centru modern de informare turisticã, iar undeva în Retezat, aproape de Vârful Tuliºa ºi de intersecþia traseelor turistice, va fi construit un refugiu destinat celor care încã mai fac turism cu rucsacul în spate”, a declarat Daniel Rãducanu, primarul Comunei Baru.

Luiza ANDRONACHE

Spitalul de Urgenþã Petroºani ar putea avea douã ambulatorii

aceea va fi încheiat contractul de finanþare. Valoarea proiectului se ridicã undeva la 9 milioane de lei”, a declarat Mihaela Lang, ºef Serviciul Achiziþii din cadrul Primãriei Petrila.

Aceste instituþii unde sunt cabinetele medicilor de familii precum ºi a celor de specialitate, trebuie sã funcþioneze obligatoriu pe lângã un spital. Cum Spitalul de Boli Cronice de la Petrila

Cazare în regim de cãmin: 50 de lei camera

a fost desfiinþat anul trecut, toatã activitatea medicalã de aici a trecut în subordinea Spitalul de la Petroºani. Însã, aceastã instituþie medicalã mai are încã un amblulatoriu arondat, cel de drept, la care în aceste zile s-a început lucrul. Însã, cele douã policlinici deservesc douã localitãþi diferite. Luiza ANDRONACHE

Ambele idei care fac parte din acelaºi proiect iniþiat de primãria Baru costã undeva la un milion ºi ºapte sute de mii de euro, bani care vin din fonduri europene. Reamintim faptul cã la Petroºani, de asemenea, trebuie sã se construiascã un Centru de Informare Turisticã în zona Parchetului, care va costa 600.000 de lei, iar un punct asemãnãtor este prevãzut pentru Vulcan. Însã, în niciuna din cele douã localitãþi, lucrurile nu s-au miºcat în acest sens în ultimul an. Luiza ANDRONACHE

Reþete electronice, în paralel cu hârtiile a merge, ba nu merge. Sistemul electronic de eliberare al reþetelor de la medicul de familie încã merge în paralel cu cel prin care medicii acordã reþetele clasice.

B

Nici medicii, nici farmaciºtii nu au parte în totalitate de noul sistem de acordare al reþetelor. Acesta funcþioneazã cu întreruperi ºi tot pe hârtie se ajunge. Aºa merg treburile în sistemul de eliberare al reþetelor electronice. Medicii s-au pus la punct, ºi-au achiziþionat imprimantele ºi la un singur clik elibereazã reþeta, pe care o ºi listeazã la imprimantã. „Sistemul este cam acelaºi ca ºi anul trecut. Se elibereazã reþeta tot pe imprimantã, doar cã pentru eliberarea ei se mai face un clik pentru a merge on line. Sistemul necesitã, însã, niºte cititoare la nivelul farmaciilor, iar aceºtia au acum de dat bani pentru acest cititor, iar mai apoi iar vor investi în cititoarele pentru car-

durile electronice de sãnãtate. Cam aceasta e diferenþa”, spune Dumitra Udrea, medic de familie din Petroºani. În tot acest timp, când sistemul electronic de eliberare al reþetelor funcþioneazã sau nu la nivel naþional, se pregãteºte ºi introducerea cardului european de sãnãtate. Asta va impune farmaciºtilor noi investiþii ºi un alt sistem de operare. Pânã atunci, însã, mulþi medici încã prescriu reþetele pe hârtie. Diana MITRACHE


Cronica Vãii Jiului | Luni, 13 august 2012

6 Reportaj ea mai înaltã construcþie din lemn din lume se aflã în România ºi atrage o mulþime de vizitatori. Este vorba despre o bisericã, construitã lângã localitatea maramureºeanã Sãpânþa, în imediata vecinãtate a graniþei cu Ucraina.

C

Mãnãstirea a fost ridicatã în anul 2003, aproape de locul unde a fiinþat vechea bisericã de lemn, distrusã în anii 1700. Pe drumul care merge de la Sãpânþa la Sighetu – Marmaþiei, pe malul Tisei, se gãseºte cea mai înaltã construcþie din lemn din lume, o mãnãstire care împunge cerul ºi care depãºeºte ca înãlþime chiar ºi Statuia Libertãþii din New York. Este, poate, prea puþin cunoscutã faþã de cât ar trebui sã fie promovatã ºi noi am aflat de existenþa ei abia acum, deºi a fost construitã din 2003. Te pierzi în mãreþia ei, iar împreunã cu peisajul mirific ºi liniºtea de aici care îþi þiuie la propriu în urechi fac din acest loc o zonã binecuvântatã pentru oricine care ajunge aici. A fost ambiþia preotului de aici sã ridice mândra construcþie care beneficiazã de un sistem de susþinere din bârne groase, asemãnãtor vechilor case maramureºene, însã mult mai elaborat. Vechile rãdãcini istorice Mãnãstirea Sãpânþa-Peri este o mãnãstire cu vechi

Destinaþii de vacanþã

Mãnãstirea din lemn care împunge cerul

rãdãcini, înfiinþatã, iniþial, pe vremea voievozilor Drãgoºeºti pe locul unei vechi sihãstrii ce purta hra-

mul Sfântul Arghanghel Mihail. Voievodul Balcu ºi apoi ºi Drag - nepoþi ai lui Dragoº Vodã – sunt cei care

au dãruit acestei mãnãstiri terenuri ºi bunuri astfel încât în 1391 este construitã o bisericã din piatrã. Ulterior,

mândra bisericã a fost ridicatã la rangul de Stavropighie Patriarhala cu jurisdicþie peste bisericile din opt þinuturi, respectiv Maramureºul, Sãalajul, Arva, Ugocea, Beregul, Ciceul, Unguraºul ºi Almaºul Bihorean. Pe 13 august 1391, printr-o diplomã patriarhalã, Mãnãstirea Peri a fost instituitã cu atribute episcopale, avându-l ca întâi episcop pe Simion Moldoveanul. ªi sediul Episcopiei a rãmas aici timp de 312 ani. În plus, tot în aceastã perioadã SãpânþaPeri a servit ca reºedintã multor episcopi, printre care ºi Iosif Stoica, canonizat ulterior de cãtre Sfântul

una din ºcolile de caligrafie însemnate din Romani ºi aici au fost traduse ºi copiate în românã, pentru prima datã, Psaltirea, Evanghelia, Legenda duminicii, Codicele Voroneþean ºi Faptele Apostolilor. Reconstruitã aproape de vechea locaþie, azi ucraineanã Distrusa in 1703, în timpul rãscoalei antihabsburgice a lui Francisc Rakoczi al IIlea, Mãnãstirea Sãpânþa-Peri a fost reconstruitã la finalul secolului 20 - începutul secolului 21 în Parcul Dendrologic Livada, nu departe de locaþia originalã, care astãzi se afla în Ucraina. Planurile iniþiale au fost modificate, iar preotul

Reportaj 7

paroh a avut ambiþia sã ridice cea mai înaltã construcþie din lemn din lume. Biserica poartã hramul Sfântul Arhanghel Mihail ºi este înaltã de 75 de metri de la pãmânt la cer. Construcþia a fost realizata dupã planurile arhitectului Dorel Cordoº de cãtre mesterul Ioan ªtiopei , din Bârsana - Maramureº. Ca sã vã daþi seama de cât de impresionantã este construcþia, vã spunem cã numai crucea din vârful turlei are 7,50 metri înãlþime ºi o greutate de 430 kg. În interiorul mãnãstirii se pot observa douã rânduri de arcade suprapuse, cu deschideri diferite, ce dau pridvorului o notã aparte. Mai mult decât atât,

biserica maramureºeanã este placatã cu 8,5 kilograme de aur, iar crucea este, la rândul ei, învelitã cu patru kilograme de aur. Turla mãnãstirii este vizibilã de la o distanþã de cinci kilometri peste Tisa ºi poate fi admiratã de românii din Transcarpatia, regiune a

Sinod. De asemenea, tot la Sãpânþa-Peri a funcþionat

inci tineri talentaþi din Valea Jiului pleacã la festivalul ce are loc la Herculane în acest sfârºit de sãptãmânã. Elevii lui Eugen Munteanu þintesc ºi de aceastã datã podiumul concursului de interpretare muzicalã.

C

Eugen Munteanu, coordonatorul echipei sperã cã va veni, ca de obicei, cu premii importante de acolo, iar pentru asta se fac repetiþii într-un ritm alert. Copiii merg pe douã secþiuni, în funcþie de categoria de vârstã. „Este unul din festivalurile la care participãm, dupã o varã încununatã de premii la alte 3 festivaluri. Întreþinem astfel participarea la astfel de concursuri, pentru cã e foarte important pentru

Maramureºului istoric rãmasã în Ucraina. Deºi lucrarea nu este nici acum finalizatã în totalitate biserica de la Mãnãstirea Sãpânþa - Peri a fost sfinþitã la data de 31 august 2003. Între 2003-2004 a fost construit ºi altarul de varã de cãtre meºterul Ioan ªtiopei. Mãcar pentru unicitatea sa, Mãnãstirea din Peri nu ar trebui sã lipseascã din niciun itinerar turistic prin þinuturile din Þara Maramureºului. Carmen COSMAN

Din Petroºani la Festivalul Naþional de la Herculane

palmaresul fiecãrui elev. Sunt 5 copii care îºi vor demonstra valoarea ºi sperãm cã vor de succes pentru noi. Vor interpreta muzicã uºoarã, iar nivelul de pregãtire e bun,aºa încât sperãm cã vom veni ºi cu

premii”, a declarat, înaintea festivalului. Eugen Munteanu, profesor coordonator al cercului de muzicã de la Casa Studenþeascã din Petroºani. Elevii lui Eugen Munteanu au cele mai bune

performanþe la nivel naþional ºi internaþional. Cei mai mulþi dintre ei s-au clasat ºi în acest an pe primele trepte ale podiumului la mai toate concursurile la care au participat. Diana MITRACHE


Cronica Vãii Jiului | Luni, 13 august 2012

6 Reportaj ea mai înaltã construcþie din lemn din lume se aflã în România ºi atrage o mulþime de vizitatori. Este vorba despre o bisericã, construitã lângã localitatea maramureºeanã Sãpânþa, în imediata vecinãtate a graniþei cu Ucraina.

C

Mãnãstirea a fost ridicatã în anul 2003, aproape de locul unde a fiinþat vechea bisericã de lemn, distrusã în anii 1700. Pe drumul care merge de la Sãpânþa la Sighetu – Marmaþiei, pe malul Tisei, se gãseºte cea mai înaltã construcþie din lemn din lume, o mãnãstire care împunge cerul ºi care depãºeºte ca înãlþime chiar ºi Statuia Libertãþii din New York. Este, poate, prea puþin cunoscutã faþã de cât ar trebui sã fie promovatã ºi noi am aflat de existenþa ei abia acum, deºi a fost construitã din 2003. Te pierzi în mãreþia ei, iar împreunã cu peisajul mirific ºi liniºtea de aici care îþi þiuie la propriu în urechi fac din acest loc o zonã binecuvântatã pentru oricine care ajunge aici. A fost ambiþia preotului de aici sã ridice mândra construcþie care beneficiazã de un sistem de susþinere din bârne groase, asemãnãtor vechilor case maramureºene, însã mult mai elaborat. Vechile rãdãcini istorice Mãnãstirea Sãpânþa-Peri este o mãnãstire cu vechi

Destinaþii de vacanþã

Mãnãstirea din lemn care împunge cerul

rãdãcini, înfiinþatã, iniþial, pe vremea voievozilor Drãgoºeºti pe locul unei vechi sihãstrii ce purta hra-

mul Sfântul Arghanghel Mihail. Voievodul Balcu ºi apoi ºi Drag - nepoþi ai lui Dragoº Vodã – sunt cei care

au dãruit acestei mãnãstiri terenuri ºi bunuri astfel încât în 1391 este construitã o bisericã din piatrã. Ulterior,

mândra bisericã a fost ridicatã la rangul de Stavropighie Patriarhala cu jurisdicþie peste bisericile din opt þinuturi, respectiv Maramureºul, Sãalajul, Arva, Ugocea, Beregul, Ciceul, Unguraºul ºi Almaºul Bihorean. Pe 13 august 1391, printr-o diplomã patriarhalã, Mãnãstirea Peri a fost instituitã cu atribute episcopale, avându-l ca întâi episcop pe Simion Moldoveanul. ªi sediul Episcopiei a rãmas aici timp de 312 ani. În plus, tot în aceastã perioadã SãpânþaPeri a servit ca reºedintã multor episcopi, printre care ºi Iosif Stoica, canonizat ulterior de cãtre Sfântul

una din ºcolile de caligrafie însemnate din Romani ºi aici au fost traduse ºi copiate în românã, pentru prima datã, Psaltirea, Evanghelia, Legenda duminicii, Codicele Voroneþean ºi Faptele Apostolilor. Reconstruitã aproape de vechea locaþie, azi ucraineanã Distrusa in 1703, în timpul rãscoalei antihabsburgice a lui Francisc Rakoczi al IIlea, Mãnãstirea Sãpânþa-Peri a fost reconstruitã la finalul secolului 20 - începutul secolului 21 în Parcul Dendrologic Livada, nu departe de locaþia originalã, care astãzi se afla în Ucraina. Planurile iniþiale au fost modificate, iar preotul

Reportaj 7

paroh a avut ambiþia sã ridice cea mai înaltã construcþie din lemn din lume. Biserica poartã hramul Sfântul Arhanghel Mihail ºi este înaltã de 75 de metri de la pãmânt la cer. Construcþia a fost realizata dupã planurile arhitectului Dorel Cordoº de cãtre mesterul Ioan ªtiopei , din Bârsana - Maramureº. Ca sã vã daþi seama de cât de impresionantã este construcþia, vã spunem cã numai crucea din vârful turlei are 7,50 metri înãlþime ºi o greutate de 430 kg. În interiorul mãnãstirii se pot observa douã rânduri de arcade suprapuse, cu deschideri diferite, ce dau pridvorului o notã aparte. Mai mult decât atât,

biserica maramureºeanã este placatã cu 8,5 kilograme de aur, iar crucea este, la rândul ei, învelitã cu patru kilograme de aur. Turla mãnãstirii este vizibilã de la o distanþã de cinci kilometri peste Tisa ºi poate fi admiratã de românii din Transcarpatia, regiune a

Sinod. De asemenea, tot la Sãpânþa-Peri a funcþionat

inci tineri talentaþi din Valea Jiului pleacã la festivalul ce are loc la Herculane în acest sfârºit de sãptãmânã. Elevii lui Eugen Munteanu þintesc ºi de aceastã datã podiumul concursului de interpretare muzicalã.

C

Eugen Munteanu, coordonatorul echipei sperã cã va veni, ca de obicei, cu premii importante de acolo, iar pentru asta se fac repetiþii într-un ritm alert. Copiii merg pe douã secþiuni, în funcþie de categoria de vârstã. „Este unul din festivalurile la care participãm, dupã o varã încununatã de premii la alte 3 festivaluri. Întreþinem astfel participarea la astfel de concursuri, pentru cã e foarte important pentru

Maramureºului istoric rãmasã în Ucraina. Deºi lucrarea nu este nici acum finalizatã în totalitate biserica de la Mãnãstirea Sãpânþa - Peri a fost sfinþitã la data de 31 august 2003. Între 2003-2004 a fost construit ºi altarul de varã de cãtre meºterul Ioan ªtiopei. Mãcar pentru unicitatea sa, Mãnãstirea din Peri nu ar trebui sã lipseascã din niciun itinerar turistic prin þinuturile din Þara Maramureºului. Carmen COSMAN

Din Petroºani la Festivalul Naþional de la Herculane

palmaresul fiecãrui elev. Sunt 5 copii care îºi vor demonstra valoarea ºi sperãm cã vor de succes pentru noi. Vor interpreta muzicã uºoarã, iar nivelul de pregãtire e bun,aºa încât sperãm cã vom veni ºi cu

premii”, a declarat, înaintea festivalului. Eugen Munteanu, profesor coordonator al cercului de muzicã de la Casa Studenþeascã din Petroºani. Elevii lui Eugen Munteanu au cele mai bune

performanþe la nivel naþional ºi internaþional. Cei mai mulþi dintre ei s-au clasat ºi în acest an pe primele trepte ale podiumului la mai toate concursurile la care au participat. Diana MITRACHE


Cronica Vãii Jiului | Luni, 13 august 2012

8 Actualitate entru momârlani, ca pentru toþi românii creºtini, sãrbãtoarea Sântãmãria Mare, sau Adormirea Maicii Domnului, din 15 august, este una din cele mai mari sãrbãtori creºtin-ortodoxe.

P

„Ziua ajunului, ca ºi cea de pe 16 august, era numitã a Cercurilor Sfintei Marii; acum, oamenii se adunau pe lângã casã ºi, mai ales femeile, începeau sã povesteascã despre bunãtatea ºi minunile Maicii Domnului. Astfel, nu e de mirare cã mai toþi românii ºtiau când sã o invoce pe Maica Precista, adicã în momentele de cumpãnã ale vieþii: pentru naºterea uºoarã a copiilor, pentru cãsãtoria fetelor (de altfel, de Sântãmãrie fetele mari îºi fãceau „de dragoste” cu o buruianã numitã nãvalnic; purtatã în sân, aceastã buruianã avea, se zice, puterea magicã de a aduce peþitori, aceºtia dând… nãvalã din toate pãrþile!), pentru prinderea

roducãtori din toatã þara sunt chemaþi la Ziua Recoltei în Petroºani. Manifestarea va fi la cel de al doilea an consecutiv ºi sunt aºteptaþi sã vinã aici zeci de crescãtori de animale, apicultori, agricultori ºi mici fermieri.

P

Producãtorii sunt aºteptaþi la un festival al legumelor, fructelor, vinului ºi al produselor tradiþionale la Petroºani. Toate acestea sunt grupate sub denumirea genericã de Ziua Recoltei ºi administraþia pieþelor va organiza a doua ediþie în acest an. „Ziua Recoltei, de fapt, a

Sântãmãria Mare

Adormirea Maicii Domnului

hoþilor ºi a rãufãcãtorilor, în rugãciunile pentru sãnãtate ºi prosperitate, Mãicuþa Domnului fiind socotitã apãrãtoarea tuturor celor nãpãstuiþi de soartã, dar ºi aceea care se roagã

neîncetat pentru iertarea pãcatelor celor adormiþi, adicã a celor morþi.” – spune Marcel Lutic, în Timpul sacru. Sãrbãtorile de altãdatã. Deºi sãrbãtoarea Adormirea

Maicii Domnului este o sãrbãtoare pur creºtinã, unii cercetãtori vãd în tradiþiile legate de aceastã zi o dovadã cã existã o suprapunere peste credinþa într-o strãveche Zeiþã Mamã precreºtinã, a cãrei imagine rãzbate ºi la alte sãrbãtori, ca fond precreºtin. Astfel, aratã tot Marcel, în acelaºi studiu, pag. 208-209: „Tot acest sistem de credinþe ne trimit spre o divinitate precreºtinã a naturii, o strãveche Zeiþã Mamã, aceeaºi zeiþã care apare tânãrã la Sânziene, maturã acum ºi la Vinerea Mare sau bãtrânã în Zilele Babei Dochia. Interesant este cã în unele tradiþii Maica Domnului, adesea identificatã cu astrul nopþii, Luna, sau cu Mama Pãmânt, se roagã de Dumnezeu sã nu pedepseascã lumea sau sã nu izgoneascã vânturile cu avantajele pe care le aduc acestea oamenilor. Pe de altã parte, sãrbãtoarea Sântãmãriei cuprinde multe elemente cu un pronunþat caracter agrar. (…) Înfloritul trandafirilor acum era semn cã toamna va fi lungã.” Sãrbãtoarea Adormirii Maicii Domnului sau “Sfânta Maria Mare” celebreazã sfârºitul lumesc al Sfintei Fecioare Maria ºi mutarea sufletului ei în ceruri, de aceea poartã numele de „Adormire”. Aºa cum se ºtie, ea este precedatã de un post de 14 zile. Fiind sãrbãtoarea Adormirii Maicii Domnului, în mod normal la aceastã sãrbãtoare se pomenesc cei „adormiþi”, iar cei vii se sãrbãtoresc la ziua naºterii Maicii Domnului, pe 8 septembrie, de Sfânta Maria Micã. Deºi existã de o bunã perioadã de vreme tendinþa de a-i sãrbãtori

ºi pe cei vii la 15 august. Deºi este închinatã adormirii Maicii Domnului, Sfânta Maria Mare este, dupã cum afirmã Constantin Stoica, purtãtorul de cuvânt al Patriarhiei Române: “prilej de mare bucurie ºi sãrbãtoare, acest praznic fiind cunoscut ºi sub numele de Paºtele din mijlocul verii. (…) Este cea mai importantã sãrbãtoare închinatã Maicii Domnului ºi dacã se cheamã sãrbãtoare înseamnã cã este prilej de mare bucurie spiritualã”. Se ºtie, în popor, cã începând de la Sfânta Marie Mare, vremea începe sã fie mai rãcoroasã, apele încep sã fie prea reci pentru scãldat. De asemenea, se pregãtesc târgurile de toamnã, lucrãrile pentru însãmânþãrile de toamnã. Existã credinþa cã rugãciunile cãtre Maica Domnului, fãcute în aceastã zi, pentru sãnãtate ºi ferire de rele, sunt ascultate. Dar deºi aceastã sãrbãtoare este dedicatã în special celor adormiþi, cum este o sãrbãtoare însemnatã, Paºtele din mijlocul verii, existã multe locuri în care în aceastã zi se þin nedei, în special pe lângã biserici purtând hramul Sfintei Maria, sau pe lângã troiþe închinate Maicii Domnului. Aºa este, de exemplu, nedeia din Munþii Parâng, la Gura Plaiului, în apropierea locului care se numea în vechime ªesul Nedeii, unde pe locul fostei troiþe s-a ridicat ºi s-a sfinþit o troiþã nouã, în preajma cãreia, de Adormirea Maicii Domnului, a fost reluatã tradiþia frumoaselor nedei care aveau loc aici altãdatã. Cãci, se ºtie, cum de pe la Sfinþii împãraþi Constantin ºi Elena toatã suflarea satelor urca la munte, cu animalele, nedeile îºi aveau locul de desfãºurare în munþi.

Ziua Recoltei se pregãteºte la Petroºani fost ºi anul trecut ceva mai deosebitã. Am avut ºi produse strict tradiþionale, de aceea am numit târgul de produse de acest fel ºi sperãm ca ºi în acest an, undeva la sfârºit de septembrie, început de noiembrie, sã organizãm o a doua ediþie. Dacã anul trecut a fost un pionierat, anul acesta chemãm ºi mai multe firme care sã vândã produse eco”, a declarat Sorin Pristavu, ºef administraþia pieþelor Petroºani.

La prima ediþie a târgului au fost expuse spre vânzare produse de sezon ori specialitãþi precum pastrama de oaie, cârnaþii de porc, de vitã, sau pui afu-

Ioan Dan BÃLAN Elisabeta BOGÃÞAN maþi, precum ºi sloiul de oaie, toate stropite cu mult must, de la viticultori de renume. Nu a lipsit programul artistic care a atras sute de localnici la Ziua Recoltei. Diana MITRACHE

Actualitate 9

Poºtaºii hunedoreni, gata de miting

oºtaºii ºi P funcþionarii Oficiului Poºtal din Petroºani, ca de altfel din întreg judeþul Hunedoara, nu au participat la grevã, dar o vor face în curând. Ei vor picheta Prefectura, dar pânã atunci lucrurile se desfãºoarã normal. Activitãþile poºtaºilor hunedoreni s-au desfãºurat normal în ziua în care la Bucureºti au avut loc proteste. Angajaþii de aici spun cã nu sunt probleme nici la ghiºee, nici în sistemul a atribuire al pensiilor sau alocaþiilor. „Chiar dacã vineri a fost miting la Bucureºti, activitatea noastrã nu a fost afectatã în nici un fel. Programul nos-

tru continuã normal, de la 7,00 la 19,00 ºi în 10 august au fost proteste doar la Bucureºti”, spune Maria Czane, diriginta OP1 Petroºani. Poºtaºii din întreaga þarã se pregãtesc de miting. Acþiunile de protest vor avea loc pânã în 27 august. Astfel, aproximativ 25.000 de poºtaºi care fac parte din Sindicatul Lucrãtorilor Poºtali din

entru a fi funcþional P ºi util, sistemul de supraveghere video al municipiului Petroºani trebuie sã lucreze în baza unui protocol ºi al unui regulament. Asta va fi posibil, doar dupã ce consilierii locali vor adopta o hotãrâre în acest sens. Sistemul de supraveghere video este în probe ºi înregistreazã imagini din oraº. Acesta a fost montat recent, dar are nevoie ºi de un regulament de funcþionare, care va fi elaborat în aceastã perioadã. Abia apoi va fi supus votului în Consiliul Local al municipiului Petroºani. „Sistemul este operaþional încã de la jumãtatea lunii iulie, însã, nu existã încã un cadru legal pentru a stabili exact care sunt persoanele ºi organele abilitate a avea acces la aceste informaþii. Acest lucru se va face în decursul acestei luni, urmând ca la sfârºit de august, în ºedinþa de consiliu sã fie adoptat acest regulament de funcþionare. Regulamentul va fi întocmit de ºeful

arcare la Spitalul de Urgenþã din Petroºani. Administraþia publicã din municipiul Petroºani intenþioneazã sã realizeze mai multe parcãri în zona Spitalului de Urgenþã.

P

În momentul de faþã, aici existã un teren care este folosit de conducãtorii auto pentru a-ºi parca maºinile, însã nu existã nimic special amenajat în acest sens. În plus, la orele de vârf, existã ºoferi care îºi lasa maºinile ºi pe trotuarul din apropierea spitalului, lucru

România vor picheta prefecturile din întreaga þarã. În judeþul Hunedoara, între 50 ºi 100 de poºtaºi vor ieºi în faþa Prefecturii în 27 august. Poºtaºii au mai multe motive care au stat la baza deciziei de a iºi în stradã printre care nerespectarea contractului colectiv de muncã. În ultimii doi ani, Compania Naþionalã Poºta Românã a acumulat datorii

de 100 de milioane de lei lucru care potrivit reprezentanþilor sindicaliºtilor se datoareazã managementului defectuos. În þarã sunt aproximativ 33.000 de angajaþi la Poºta Românã. Numãrul de poºtaºi din judeþul Hunedoara este de 700, asta dupã ce 16 au fost disponibilizaþi în februarie. Diana MITRACHE

Sistemul video din Petroºani, intrã în Consiliu

Poliþiei locale, vizat de primar, amendat sau nu cu amendamente de consiliul local, iar abia apoi vom ºti cum ºi cine e abilitat sã obþinã imagini”, a declarat Dorina Niþã,viceprimarul municipiului Petroºani. Sistemul a fost implementat din fonduri europene ºi a costat puþin peste 630 de mii de lei, iar imple-

mentarea lui a vizat îmbunãtãþirea siguranþei în locurile publice. La imaginile stocate, însã, vor avea acces doar anumite categorii de instituþii în baza unui protocol ce va fi întocmit ºi avizat de Consiliul Local al municipiului Petroºani. Diana MITRACHE

Parcãri noi la Petroºani

Orele de vâr f, „fur nicare” cu autoturisme care le provoacã neplãceri pietonilor. Pentru a veni în sprijinul tuturor, reprezentanþii Primãriei Petroºani au identificat deja soluþiile. “Avem o suprafaþã de teren în zona respectivã (zona Spitalului de Urgenþã din Petrosani-n.r.) pe care o vom amenaja ca ºi parcare ºi cred cã vom reuºi sã facem faþã când va fi finalizata locaþia”, spune primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi.

La orele de vârf ale zilei, existã problem în ceea ce priveºte gãsirea unui loc de parcare în zona spitalului de Urgenþã din Petroºani, ºi nu numai. Existã mai

multe zone agglomerate în Petroºani, care la orele de vârf devin furnicare ale autoturismelor. Raul IRINOVICI


Cronica Vãii Jiului | Luni, 13 august 2012

8 Actualitate entru momârlani, ca pentru toþi românii creºtini, sãrbãtoarea Sântãmãria Mare, sau Adormirea Maicii Domnului, din 15 august, este una din cele mai mari sãrbãtori creºtin-ortodoxe.

P

„Ziua ajunului, ca ºi cea de pe 16 august, era numitã a Cercurilor Sfintei Marii; acum, oamenii se adunau pe lângã casã ºi, mai ales femeile, începeau sã povesteascã despre bunãtatea ºi minunile Maicii Domnului. Astfel, nu e de mirare cã mai toþi românii ºtiau când sã o invoce pe Maica Precista, adicã în momentele de cumpãnã ale vieþii: pentru naºterea uºoarã a copiilor, pentru cãsãtoria fetelor (de altfel, de Sântãmãrie fetele mari îºi fãceau „de dragoste” cu o buruianã numitã nãvalnic; purtatã în sân, aceastã buruianã avea, se zice, puterea magicã de a aduce peþitori, aceºtia dând… nãvalã din toate pãrþile!), pentru prinderea

roducãtori din toatã þara sunt chemaþi la Ziua Recoltei în Petroºani. Manifestarea va fi la cel de al doilea an consecutiv ºi sunt aºteptaþi sã vinã aici zeci de crescãtori de animale, apicultori, agricultori ºi mici fermieri.

P

Producãtorii sunt aºteptaþi la un festival al legumelor, fructelor, vinului ºi al produselor tradiþionale la Petroºani. Toate acestea sunt grupate sub denumirea genericã de Ziua Recoltei ºi administraþia pieþelor va organiza a doua ediþie în acest an. „Ziua Recoltei, de fapt, a

Sântãmãria Mare

Adormirea Maicii Domnului

hoþilor ºi a rãufãcãtorilor, în rugãciunile pentru sãnãtate ºi prosperitate, Mãicuþa Domnului fiind socotitã apãrãtoarea tuturor celor nãpãstuiþi de soartã, dar ºi aceea care se roagã

neîncetat pentru iertarea pãcatelor celor adormiþi, adicã a celor morþi.” – spune Marcel Lutic, în Timpul sacru. Sãrbãtorile de altãdatã. Deºi sãrbãtoarea Adormirea

Maicii Domnului este o sãrbãtoare pur creºtinã, unii cercetãtori vãd în tradiþiile legate de aceastã zi o dovadã cã existã o suprapunere peste credinþa într-o strãveche Zeiþã Mamã precreºtinã, a cãrei imagine rãzbate ºi la alte sãrbãtori, ca fond precreºtin. Astfel, aratã tot Marcel, în acelaºi studiu, pag. 208-209: „Tot acest sistem de credinþe ne trimit spre o divinitate precreºtinã a naturii, o strãveche Zeiþã Mamã, aceeaºi zeiþã care apare tânãrã la Sânziene, maturã acum ºi la Vinerea Mare sau bãtrânã în Zilele Babei Dochia. Interesant este cã în unele tradiþii Maica Domnului, adesea identificatã cu astrul nopþii, Luna, sau cu Mama Pãmânt, se roagã de Dumnezeu sã nu pedepseascã lumea sau sã nu izgoneascã vânturile cu avantajele pe care le aduc acestea oamenilor. Pe de altã parte, sãrbãtoarea Sântãmãriei cuprinde multe elemente cu un pronunþat caracter agrar. (…) Înfloritul trandafirilor acum era semn cã toamna va fi lungã.” Sãrbãtoarea Adormirii Maicii Domnului sau “Sfânta Maria Mare” celebreazã sfârºitul lumesc al Sfintei Fecioare Maria ºi mutarea sufletului ei în ceruri, de aceea poartã numele de „Adormire”. Aºa cum se ºtie, ea este precedatã de un post de 14 zile. Fiind sãrbãtoarea Adormirii Maicii Domnului, în mod normal la aceastã sãrbãtoare se pomenesc cei „adormiþi”, iar cei vii se sãrbãtoresc la ziua naºterii Maicii Domnului, pe 8 septembrie, de Sfânta Maria Micã. Deºi existã de o bunã perioadã de vreme tendinþa de a-i sãrbãtori

ºi pe cei vii la 15 august. Deºi este închinatã adormirii Maicii Domnului, Sfânta Maria Mare este, dupã cum afirmã Constantin Stoica, purtãtorul de cuvânt al Patriarhiei Române: “prilej de mare bucurie ºi sãrbãtoare, acest praznic fiind cunoscut ºi sub numele de Paºtele din mijlocul verii. (…) Este cea mai importantã sãrbãtoare închinatã Maicii Domnului ºi dacã se cheamã sãrbãtoare înseamnã cã este prilej de mare bucurie spiritualã”. Se ºtie, în popor, cã începând de la Sfânta Marie Mare, vremea începe sã fie mai rãcoroasã, apele încep sã fie prea reci pentru scãldat. De asemenea, se pregãtesc târgurile de toamnã, lucrãrile pentru însãmânþãrile de toamnã. Existã credinþa cã rugãciunile cãtre Maica Domnului, fãcute în aceastã zi, pentru sãnãtate ºi ferire de rele, sunt ascultate. Dar deºi aceastã sãrbãtoare este dedicatã în special celor adormiþi, cum este o sãrbãtoare însemnatã, Paºtele din mijlocul verii, existã multe locuri în care în aceastã zi se þin nedei, în special pe lângã biserici purtând hramul Sfintei Maria, sau pe lângã troiþe închinate Maicii Domnului. Aºa este, de exemplu, nedeia din Munþii Parâng, la Gura Plaiului, în apropierea locului care se numea în vechime ªesul Nedeii, unde pe locul fostei troiþe s-a ridicat ºi s-a sfinþit o troiþã nouã, în preajma cãreia, de Adormirea Maicii Domnului, a fost reluatã tradiþia frumoaselor nedei care aveau loc aici altãdatã. Cãci, se ºtie, cum de pe la Sfinþii împãraþi Constantin ºi Elena toatã suflarea satelor urca la munte, cu animalele, nedeile îºi aveau locul de desfãºurare în munþi.

Ziua Recoltei se pregãteºte la Petroºani fost ºi anul trecut ceva mai deosebitã. Am avut ºi produse strict tradiþionale, de aceea am numit târgul de produse de acest fel ºi sperãm ca ºi în acest an, undeva la sfârºit de septembrie, început de noiembrie, sã organizãm o a doua ediþie. Dacã anul trecut a fost un pionierat, anul acesta chemãm ºi mai multe firme care sã vândã produse eco”, a declarat Sorin Pristavu, ºef administraþia pieþelor Petroºani.

La prima ediþie a târgului au fost expuse spre vânzare produse de sezon ori specialitãþi precum pastrama de oaie, cârnaþii de porc, de vitã, sau pui afu-

Ioan Dan BÃLAN Elisabeta BOGÃÞAN maþi, precum ºi sloiul de oaie, toate stropite cu mult must, de la viticultori de renume. Nu a lipsit programul artistic care a atras sute de localnici la Ziua Recoltei. Diana MITRACHE

Actualitate 9

Poºtaºii hunedoreni, gata de miting

oºtaºii ºi P funcþionarii Oficiului Poºtal din Petroºani, ca de altfel din întreg judeþul Hunedoara, nu au participat la grevã, dar o vor face în curând. Ei vor picheta Prefectura, dar pânã atunci lucrurile se desfãºoarã normal. Activitãþile poºtaºilor hunedoreni s-au desfãºurat normal în ziua în care la Bucureºti au avut loc proteste. Angajaþii de aici spun cã nu sunt probleme nici la ghiºee, nici în sistemul a atribuire al pensiilor sau alocaþiilor. „Chiar dacã vineri a fost miting la Bucureºti, activitatea noastrã nu a fost afectatã în nici un fel. Programul nos-

tru continuã normal, de la 7,00 la 19,00 ºi în 10 august au fost proteste doar la Bucureºti”, spune Maria Czane, diriginta OP1 Petroºani. Poºtaºii din întreaga þarã se pregãtesc de miting. Acþiunile de protest vor avea loc pânã în 27 august. Astfel, aproximativ 25.000 de poºtaºi care fac parte din Sindicatul Lucrãtorilor Poºtali din

entru a fi funcþional P ºi util, sistemul de supraveghere video al municipiului Petroºani trebuie sã lucreze în baza unui protocol ºi al unui regulament. Asta va fi posibil, doar dupã ce consilierii locali vor adopta o hotãrâre în acest sens. Sistemul de supraveghere video este în probe ºi înregistreazã imagini din oraº. Acesta a fost montat recent, dar are nevoie ºi de un regulament de funcþionare, care va fi elaborat în aceastã perioadã. Abia apoi va fi supus votului în Consiliul Local al municipiului Petroºani. „Sistemul este operaþional încã de la jumãtatea lunii iulie, însã, nu existã încã un cadru legal pentru a stabili exact care sunt persoanele ºi organele abilitate a avea acces la aceste informaþii. Acest lucru se va face în decursul acestei luni, urmând ca la sfârºit de august, în ºedinþa de consiliu sã fie adoptat acest regulament de funcþionare. Regulamentul va fi întocmit de ºeful

arcare la Spitalul de Urgenþã din Petroºani. Administraþia publicã din municipiul Petroºani intenþioneazã sã realizeze mai multe parcãri în zona Spitalului de Urgenþã.

P

În momentul de faþã, aici existã un teren care este folosit de conducãtorii auto pentru a-ºi parca maºinile, însã nu existã nimic special amenajat în acest sens. În plus, la orele de vârf, existã ºoferi care îºi lasa maºinile ºi pe trotuarul din apropierea spitalului, lucru

România vor picheta prefecturile din întreaga þarã. În judeþul Hunedoara, între 50 ºi 100 de poºtaºi vor ieºi în faþa Prefecturii în 27 august. Poºtaºii au mai multe motive care au stat la baza deciziei de a iºi în stradã printre care nerespectarea contractului colectiv de muncã. În ultimii doi ani, Compania Naþionalã Poºta Românã a acumulat datorii

de 100 de milioane de lei lucru care potrivit reprezentanþilor sindicaliºtilor se datoareazã managementului defectuos. În þarã sunt aproximativ 33.000 de angajaþi la Poºta Românã. Numãrul de poºtaºi din judeþul Hunedoara este de 700, asta dupã ce 16 au fost disponibilizaþi în februarie. Diana MITRACHE

Sistemul video din Petroºani, intrã în Consiliu

Poliþiei locale, vizat de primar, amendat sau nu cu amendamente de consiliul local, iar abia apoi vom ºti cum ºi cine e abilitat sã obþinã imagini”, a declarat Dorina Niþã,viceprimarul municipiului Petroºani. Sistemul a fost implementat din fonduri europene ºi a costat puþin peste 630 de mii de lei, iar imple-

mentarea lui a vizat îmbunãtãþirea siguranþei în locurile publice. La imaginile stocate, însã, vor avea acces doar anumite categorii de instituþii în baza unui protocol ce va fi întocmit ºi avizat de Consiliul Local al municipiului Petroºani. Diana MITRACHE

Parcãri noi la Petroºani

Orele de vâr f, „fur nicare” cu autoturisme care le provoacã neplãceri pietonilor. Pentru a veni în sprijinul tuturor, reprezentanþii Primãriei Petroºani au identificat deja soluþiile. “Avem o suprafaþã de teren în zona respectivã (zona Spitalului de Urgenþã din Petrosani-n.r.) pe care o vom amenaja ca ºi parcare ºi cred cã vom reuºi sã facem faþã când va fi finalizata locaþia”, spune primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi.

La orele de vârf ale zilei, existã problem în ceea ce priveºte gãsirea unui loc de parcare în zona spitalului de Urgenþã din Petroºani, ºi nu numai. Existã mai

multe zone agglomerate în Petroºani, care la orele de vârf devin furnicare ale autoturismelor. Raul IRINOVICI


10 Diverse

Cronica Vãii Jiului | Luni, 13 august 2012

Evaziune cu tutun ºi alcool în Cãlan n bãrbat din localitatea hunedoreanã Cãlan este cercetat de poliþie pentru evaziune fiscalã. El a înºelat statul român cu peste 5 milioane de lei.

U

Poliþiºtii fac acum verificãri pentru a afla despre ce sume este vorba. Întreaga inginerie financiarã prin care patronul a reuºit sã prejudicieze statul s-a derulat pe parcursul ultimilor doi ani, când acesta nu a înregistrat actele contabile. „Ofiþerii Serviciului de Investigare a Fraudelor efectueazã cercetãri în cauza privindu-l pe bãrbatul de 47 de ani, administrator al unei societãþi comerciale din Cãlan, care, în perioada 2010 – 2011, nu a înregistrat în evidenþa contabilã operaþiunile comerciale derulate cu tutun, bãuturi alcoolice ºi produse alimentare, cauzând un prejudiciu bugetului de stat în sumã totalã de peste 5.139.000 lei, constând în TVA ºi impozit pe profit”, a declarat

Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. În cauzã se efectueazã cercetãri sub supravegherea Parchetului de pe lângã Tribunalul Hunedoara, sub aspectul sãvârºirii infracþiunii de evaziune fiscalã. Diana MITRACHE

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro

HOROSCOP

13 august 2012

S-ar putea sã suferiþi pierderi financiare ca urmare a eºecului unei afaceri în care v-aþi pus mari speranþe. Relaþiile cu partenerii de afaceri sunt tensionate ºi din cauza dificultãþilor de comunicare. Înarmaþi-vã cu rãbdare.

Aveþi tendinþa de a reacþiona impulsiv ºi riscaþi sã vã îndepãrtaþi partenerii de afaceri ºi prietenii. Ar fi bine sã daþi dovadã de mai multã diplomaþie. Menajaþi-vã sãnãtatea ºi odihniþivã mai mult. Acordaþi mai multã atenþie problemelor personale.

Aveþi de gând sã vã asumaþi prea multe responsabilitãþi ºi s-ar putea sã nu le faceþi faþã singur. Nu este o zi bunã pentru afaceri. Riscaþi sã înregistraþi pierderi financiare. Dacã plecaþi la drum, fiþi precaut ºi verificaþi cu atenþie maºina ºi bagajele.

Resimþiþi o stare de inhibiþie care vã împiedicã sã vã exprimaþi clar. Din cauza dificultãþilor de comunicare, este indicat sã amânaþi întâlnirile programate pentru azi. De asemenea, nu este momentul sã faceþi investiþii sau sã cumpãraþi obiecte de valoare.

Deveniþi irascibil din cauza problemelor financiare. Dacã nu vã temperaþi nervozitatea, riscaþi sã jigniþi un prieten. Nu este o zi bunã pentru a susþine examene sau proiecte ºi nici pentru cãlãtorii.

Un prieten nu îºi respectã promisiunea fãcutã cu puþin timp în urmã, ceea ce vã iritã peste mãsurã. Nu are rost sã vã enervaþi, mai ales cã întârzierea s-ar putea sã aibã cauze obiective. Veþi evita o ceartã sau chiar ruperea legãturilor de prietenie.

În prima parte a zilei este posibil sã aveþi dificultãþi de comunicare, ce vã pot afecta relaþiile sociale ºi sentimentale. Nu este momentul sã începeþi noi activitãþi sau afaceri, oricât ar fi de tentante. Vã dedicaþi unor activitãþi intelectuale.

Dimineaþa s-ar putea sã fiþi indispus din cauza unor mici probleme de sãnãtate ºi sã deveniþi mai puþin sociabil. Nu refuzaþi comunicarea cu prietenii ºi cu partenerul de viaþã. Seara sunteþi vizitat de o rudã care reuºeºte sã vã redea buna dispoziþie.

Întâmpinaþi mai multe obstacole ºi aveþi impresia cã vã irosiþi energia, ceea ce vã creeazã o stare de nervozitate. Cei din jur vã înþeleg ºi încearcã sã vã ajute. Relaþiile cu persoana iubitã au o evoluþie favorabilã. Spre searã, reuºiþi sã rezolvaþi o problemã.

Astãzi nu este indicat sã vã ocupaþi de probleme care necesitã mult tact. Sunteþi irascibil ºi nu reuºiþi sã fiþi convingãtor. În schimb, relaþiile cu partenerul de viaþã sunt foarte bune, iar cu sãnãtatea nu aveþi probleme deosebite.

Reuºiþi sã rezolvaþi toate problemele familiei, cu riscul de a va îndepãrta de prieteni, dar satisfacþia moralã este deosebitã. Dacã se iveºte ocazia sã plecaþi într-o cãlãtorie, renunþaþi. Sunteþi predispus la accidente.

Nu este o zi favorabilã cãlãtoriilor în interes de afaceri. ªansele de a obþine câºtiguri financiare sunt mici. Relaþiile sentimentale pot fi excelente, dacã acordaþi mai multã atenþie partenerului de viaþã.


Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 10 august 2012

nspectoratul pentru ISU Hunedoara ia mãsuri împotriva incendiilor IHunedoara Situaþii de Urgenþã a impus mai multe mãsuri pentru limitarea acþiunilor de folosire a focului deschis în vederea igienizãrii terenurilor agricole de pe teritoriul judeþului Hunedoara. Pompierii atrag astfel atenþia asupra numeroaselor cazuri existente, dar vorbesc ºi despre amenzi. Deoarece în perioada urmãtoare existã, potrivit inspectorilor ISU Hunedoara, riscul ca cetãþenii sã utilizeze, masiv, focul deschis pentru igienizarea terenurilor prin arderea vegetaþiei uscate, se impun mai multe mãsuri de precauþie. „Cei care recurg la astfel de gesturi trebuie sã ºtie cã pun în pericol viaþa, gospodãriile cetãþenilor, culturile învecinate, fondul forestier, clãdiri ºi elemente ale patrimoniului naþio-

sociaþia Generalã a Învãþãtorilor din România a fost în perioada interbelicã ºi este ºi acum cea mai importantã asociaþie profesionalã a cadrelor didactice.

A

De la reactivare organizeazã anual cel puþin un forum amplu de dezbatere ºi dezvoltare profesionalã la care iau parte aproximativ 1000 de participanþi din toatã þara ºi din încã 9 sucursale de peste hotare. De la înregistrarea la Chiºinãu a Asociaþiei Generale a Învãþãtorilor din România- filiala R.Moldova are loc ºi în stânga Prutului câte un congres anual prin efortul unei echipe care îi reuneºte pe cei mai buni dascãli de peste Prut conduºi de prof.dr. Mariana Marin. La congresul al XXXIIIlea din aceastã varã de la Buºteni, organizat de colega Aprilia Gãlbenuº, a fost reales ca preºedinte AGIRo arãdeanul Viorel Dolha. Din noua conducere mai fac parte Cãtãlin Diaconu (Bacãu), Mândru Elena (Harghita), Mariana Marin (R.Moldova), Aprilia Gãlbenuº (Ialomiþa), Margareta Gheorghiþã (Olt), Dãnuþ Parpalã (Teleorman), Dorinel Bogeanu (Olt), Stan Lupu (Galaþi) ºi Costicã Furcoi (Vaslui). La eveniment, pe lângã conferenþiari de prestigiu din domeniul ºtiinþelor educaþiei, au participat ºi miniºtrii

nal, precum ºi circulaþia rutierã pe cãile de comunicaþii. Preºedintele Comitetului Judeþean pentru Situaþii de Urgenþã, prefectul judeþului Hunedoara, Sorin Vasilescu în colaborare cu inspectorul ºef al I.S.U. Hunedoara, maior Viorel Demean au transmis primarilor o adresã prin care se solicitã prevenirea ºi gestionarea promptã a situaþiilor generate de incendiile de vegetaþie uscatã. În acest sens, lucrãtorii Inspecþiei de Prevenire din cadrul I.S.U. Hunedoara au organizat ºi o întâlnire, cu cadrele tehnice în domeniul apãrãrii împotriva incendiilor, din cadrul primãriilor, în care au fost dezbãtute teme privind prevenirea ºi gestionarea incendiilor generate de arderea resturilor vegetale”, spune Anemona Doda, purtãtor de cuvânt al ISU Hunedoara.

Pompierii atrag atenþia cã urmãtoarele fapte constituie contravenþii ºi se sancþioneazã dupã cum urmeazã: cu amenda de la 100 lei la 500 lei – pentru nerespectarea de cãtre primar, administrator sau conducãtorul instituþiei a obligaþiilor de informare a inspectoratului despre izbucnirea ºi stingerea, cu forþe ºi mijloace proprii, a unui incendiu ºi de transmitere a raportului de intervenþie; cu amendã de la 500 lei la 1.000 lei - neanunþarea, prin orice mijloc, a serviciilor de urgenta, a primarului sau a poliþiei de cãtre persoana care observa un incendiu ºi, dupã caz, neluarea mãsurilor, dupã posibilitãþile sale, pentru limitarea ºi stingerea incendiului; cu amendã de la 1.000 lei la 2.500 lei inacþiunea persoanelor fizice ºi juridice aflate în apropierea incendiilor produse la pãduri, plantaþii, culturi agricole,

miriºti, pãºuni ºi fânete ºi care nu intervin imediat cu mijloacele de care dispun pentru limitarea ºi stingerea acestora; De la începutul acestui an, pentru descurajarea utilizãrii

focului deschis în vederea igienizãrii terenurilor, lucrãtorii I.S.U. Hunedoara au aplicat 20 sancþiuni, în valoare de 17.500 lei. Diana MITRACHE

Sã se ºtie din capul locului cã nu mai vorbim degeaba Ecaterina Andronescu ºi Liviu Pop Marian. Congresul de la Chiºinãu, constituit într-o ,,Academie a Învãþãtorului Modern”, s-a bucurat de participarea doamnei ministru al educaþiei din guvernul R. Moldova Maia Sandu ºi a doamnei ministru Ecaterina Andronescu care a fãcut ºi o importantã donaþie de carte. Pe lângã numeroasele ateliere de dezvoltare profesionalã ºi de diseminare a bunelor practici, participanþii au lansat doamnelor ministru ºi un apel în sprijinirea unor mai vechi sau mai noi deziderate. S-a cerut încurajarea ºi recunoaºterea activitãþii în cadrul asociaþiilor profesionale conform articolului 9 din constituþie, revenirea asupra reducerii numãrului de ore de limbã românã la clasele primare operate în primãvarã, introducerea în manualele de literaturã ºi istorie a românilor a unor autori, opere ºi evenimente istorice relevante produse la stânga Prutului (care acum lipsesc în manualele din România), rezolvarea situaþiei diplomelor nerecunoscute, iar la cererea sucursalelor de peste hotare s-au solicitat modificãri legislative privind discriminarea pozitivã în obþinerea cetãþeniei române pentru etnicii români, simplificarea procedurii redobândirii cetãþeniei, eforturi pentru

eliminarea vizelor, acces reciproc la presa scrisã ºi audio-vizualã de pe cele douã maluri ale Prutului, demersuri diplomatice pentru asigurarea dreptului copiilor români din Transnistria la ºcoalã în limba maternã ºi respectarea acolo mãcar a propriei „constituþii” care doar afirmã funcþionarea a trei limbi (româna/moldoveneasca ºi ucraineana fiind în fapt excluse din spaþiul public) ºi monitorizare internaþionalã în Serbia, acolo unde cu sprijin AGIRo s-au depus în aceastã varã din nou cereri pentru ore de limbiã românã în ºcolile publice ale copiilor români/vlasi din zona Timoc-Morava. O delegaþie AGIRo din care nu au lipsit dascãli de etnie ucraineanã din România a fost prezentã ºi la festivalul pedagogic din Odessa organizat de Asociaþia Pedagogilor din regiunea Odessa –preºedinte Nicolai Fedoreþ, un bun vorbitor de limbã românã cu care s-a semnat un acord de parteneriat privilegiat. Medalia de aur a congresului a fost transmisã anul acesta de la colegii români din Izmail-Ucraina celor douã ministere ale educaþiei din Chiºinãu ºi Bucureºti. S-a cerut formatorilor de opinie sã nu punã ºi nu permitã sã se punã în antitezã român ºi moldovean. Cei nãscuþi în Moldova trebuie sã îºi

asume cu egalã mândrie cã sunt moldoveni ºi români. Sã fie urmat îndemnul rostit la primul congres al învãþãtorilor din Basarabia în 1917 de autorul actualului Imn de Stat al Republicii Moldova - Alexei Mateevici, care spunea: „Lucrul drept poate înflori numai dacã se întemeiazã pe idei drepte. Unii se socotesc moldoveni, alþii — cei mai puþini — români. Ei bine, dacã aþi luat asupra

d-voastrã sarcina de a lumina poporul, apoi trebuie sã daþi poporului idei adevãrate, cãci altfel întreg învãþãmântul e fãrã rost. Da, suntem moldoveni, fii ai vechii Moldove, însã facem parte din marele trup al românismului, aºezat ºi prin România, Bucovina ºi Transilvania. N-avem douã limbi ºi douã literaturi, ci numai una, aceeaºi cu cea de peste Prut. Aceasta sã se ºtie din capul locului, ca sã nu

mai vorbim degeaba. Aceasta trebuie sã le-o spunem ºi copiilor ºi tuturor celor neluminaþi. Sã-i luminãm pe toþi cu lumina dreaptã.“ Participanþii aºteaptã de la cele douã doamne ministru un rãspuns comun dat dezideratelor lor precizând cã prea de multe ori prezenþa oficialilor a lãsat în urmã doar poze ºi cuvântãri. Viorel Dolha preºedinte AGIRo


12 Turism nstalaþia modernã de transport pe cablu din Straja va fi gata de funcþionare pânã la inaugurarea acestui sezon de schi. Constructorul lucreazã de zor iar cabanierii îºi freacã mâinile de bucurie. Ar trebui sã fie un sezon bun dacã ºi natura va þine cu ei.

I

Telegondola din Straja prinde contur, iar lucrãrile de montare a noii instalaþii de transport pe cablu sunt avansate ºi primarul municipiului Lupeni este sigur cã instalaþia va fi gata de funcþionare la deschiderea sezonului de schi 2012-2013. Pilonii instalaþiei de transport pe cablu au fost montaþi iar în Straja au ajuns ºi cabinele. „Avem asigurãri de la constructor cã în luna octombrie totul va fi gata. Dupã ce monteazã firul de transport, vor fi montate ºi gondolele. Acestea au ajuns la staþia de îmbarcare ºi vor fi puse sus în

Cronica Vãii Jiului | Luni, 13 august 2012

Mii de turiºti vor „pluti” în gondole pânã în staþiune

perioada urmãtoare.”, a declarat Cornel Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni, Valea Jiului. Telegondola face parte din proiectul de Modernizare a Staþiunii Straja, un proiect de peste douã mii de miliarde lei vechi. Va avea 46 de cabine cu câte 8 locuri, iar în proiectul general este cuprinsã construcþia a trei telescaune, unul de 6 locuri ºi douã de 4 locuri. Vor fi modernizate 6 pârtii, se vor face construcþii pentru sedii de Salvamont, ori

Jandarmerie.

P

ârtie sub telegondolã

De asemenea este prevãzut sã se schieze ºi sub telegondolã ºi astfel sã i se mãreascã profitabilitatea. Staþiunea Straja este una dintre cele mai cãutate la nivel naþional în acest moment de cãtre pasionaþii sporturilor de iarnã, datoritã calitãþii foarte bune ale pârtiilor, unele dintre ele prevãzute cu nocturnã. Proiectul implementat de ministerul de resort

nu este însã de ajuns pentru a atrage ºi mai mulþi schiori în Staþiunea Straja-Lupeni. Chiar dacã deþine recordul la nivelul Vãii Jiului ºi a fost printre primele trei staþiuni din þarã la acest capitol, în Straja fiind înregistraþi ºi câte 5000 de turiºti în week-end, staþiunea poate primi cu mult mai mulþi schiori. Aºa cã ºi investitorii de aici îºi vor alinia ofertele la noile condiþii. Nu prin creºterea preþurilor cum ar avea tendinþa ci prin pachete promoþionale care sã-i atragã pe turiºti. Staþiunea turistica Straja este situatã la o altitudine de 1445 de metri, în inima Munþilor Vâlcan ºi are amenajate 7 pârtii de schi, fiecare fiind echipatã cu instalaþie de transport pe cablu. Patru dintre acestea beneficiazã ºi de instalaþie de nocturnã, astfel cã pot fi folosite de pasionaþii sporturilor albe pânã târziu în noapte. Maximilian GÂNJU

Cronica Vaii Jiului  

Cronica Vaii Jiului 13 august 201

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you