Page 1

Cotidian regional  Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului  Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011  Anul I  Nr. 177

Cronica Vãii Jiului Luni, 30 iulie 2012

www.cronicavj.ro  E-mail: cronicavj@gmail.com  Telefon: 0374.906.687  12 pagini  1 LEU

Prin noroaie

la referendum

Prima de Ziua Minerului este de 300 de lei cash ºi nu tichete valorice upã mai mulþi ani în care minerii primeau tichete de masã cu ocazia diferitelor sãrbãtori, anul acesta angajaþii din cadrul Companiei Naþionale a Huilei vor primi bani cu ocazia Zilei Minerului.

D

>>> PAGINA A 3-A

Fostul poliþist, care spune cã a fost bãtut de ºeful sãu, se simte ameninþat ustinian Ivanciuc, agentul care îl acuzã pe superiorul sãu, ºeful Poliþiei Lupeni, Romeo Amurãriþei, cã l-ar fi bãtut chiar în sediul instituþiei unde lucra, nu vrea sã se mai întoarcã oraºul sãu.

I

>>> PAGINA A 3-A

Licitaþii de închidere a unor mine, anulate de Ministerul Economiei u mai puþin de 4 licitaþii pentru închiderea ºi ecologizarea unor perimetre miniere au fost anulate de Ministerul Economiei...

N

>>> PAGINA A 5-A

Aninoasa, raiul bogaþilor din Europa in cea mai sãracã localitate din Valea Jiului ºi prima care a fost pe punctul de a da faliment cu totul în perioada de vârf a recesiunii, Aninoasa ar putea deveni în viitor locul de tihnã ºi distracþie al bogãtaºilor Europei.

D ãtrânii dintr-o comunã hunedoreanã, aflatã în Munþii Poiana Ruscã, au strãbãtut pe jos zeci de kilometri pentru a vota la referendum Timpul a stat în loc în comuna Bãtrâna din „Þinutul Pãdurenilor”, în care abia dacã numeri 140 de suflete, toate obosite de atâta uitare ºi singurãtate. Bãtrânii locului spun despre comuna Bãtrâna cã este raiul PAGINA A 4-A pe pãmânt, dar pânã sã ajungi la el trebuie sã treci prin iad.

B

>>> PAGINA A 5-A


2 Diverse uþini ºomeri au ajuns vineri la bursã la Petroºani. ªi mai puþine sunt, însã, locurile de muncã ce le-au fost oferite. Asta îi nemulþumeºte în continuare pe oamenii care spun cã de când li s-au restructurat posturile ºi au ajuns ºomeri, nu au mai gãsit nimic de lucru.

P

„Din noiembrie, de când mi s-a restructurat postul nu am gãsit nimic. Am venit azi cã am auzit cã se cauzã mineri. A fost un post, dar s-a ocupat. Nu ºtiu unde aº putea sã lucrez. Am tot primit promisiuni ºi nimic pânã acum. Am depus ºi mai multe CV-uri ºi aºtept de luni de zile”, spune un ºomer. „Nu e nimic.

Cronica Vãii Jiului |Luni, 30 iulie 2012

Bursã slabã a locurilor de muncã la Petroºani

De luni de zile e aceeaºi ofertã. Nimic mai mult. Nu gãsesc nimic ºi nici ºomaj nu pot sã iau cã firma a avut grijã sã mã concedieze aºa încât sã nu pot lua mãcar ºomaj”, spune alt ºomer. „Mã uit sã vãd ce ofertã e afiºatã, cã eu am ajuns mai târziu la bursã ºi deja angajatorii au plecat”, spunea o altã femeie ce îºi cãuta de lucru vineri. Nici reprezentanþii

agenþiei locale nu au fost mai încântaþi de bursa din luna iulie. Ei spun cã nici angajatorii nu prea au avut ce sã ofere, dar nici ºomerii nu au venit sã-ºi caute de lucru. „Am avut 5 angajatori cu 37 de locuri de muncã vacante. Am avut doi din domeniul construcþiilor, unul din

confecþii ºi asigurãri sau comerþ. Nu au fost multe locuri de muncã, dar suntem nemulþumiþi cã nu au venit ºomerii la bursã. Au venit doar 40 de oameni, când în Petroºani ºi Petrila sunt peste 1.000 de ºomeri”, a precizat Iudith Babþan, ºefa ALOFM Petroºani În judeþul Hunedoara au loc lunar burse dedicate ºomerilor, dar, din pãcate, oferta este una limitatã. De fiecare datã sunt scoase cam aceleaºi posturi la concurs ºi ºomerii fie nu au calificãri, fie nu le convine sã lucreze pentru salarii foarte mici. Aºa se face cã mereu

la bursã rãmân neocupate posturile de agenþi de asigurãri. Potrivit bilanþului final întocmit de AJOFM, la finalul bursei, la nivel judeþean oferta de locuri de muncã a numãrat 297 de posturi. Au fost selectate 150 persoane în vederea încadrãrii ºi au fost încadrate în muncã 105 persoane, dintre care 8 persoane cu studii superioare. Au fost contactaþi un numãr de 120 angajatori în vederea participãrii la bursã ºi au participat efectiv un numãr de 36 agenþi economici. Diana MITRACHE

Cronica Vãii Jiului  Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?  Vrei sã te dezvolþi?  Vrei sã- þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?  Vrei sã faci bani?

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! ADRESA NOASTRÃ Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com

VÂNZÃRI  Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25mp. Relaþii la telefon 0722 448 428  Vând casã + teren, 5000 mp, în Vulcan (Valea Ungurului). Relaþii la telefon 0722 448 428

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1 8:00 DimiNeatza 10:00 În gura presei 10:50 Teleshopping 11:10 Maddie ºi David 12:10 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu

16:00 Observator 17:00 Acces Direct

National TV 9:30 Baronii (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Vouã (r) 12:15 Gadgeturi, Gadgeturi 12:45 Baronii (r) 13:15 Taxi Driver (r)

PRO TV

Prima TV

7:00 ªtirile Pro TV 9:30 Cunoaºte, Viseazã, 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) Iubeºte! (r) 11:00 Apropo TV (r) 10:30 Focus Monden (r) 12:00 România, te iubesc! 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Crãciunul picã din cer 16:00 Tânãr ºi neliniºtit 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour

14:15 Vouã (r) 14:45 Povestea femeii ºarpe 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Suflete pereche 19:00 ªtirile Pro TV 21:15 Totul pentru sora 20:30 Las fierbinþi

11:30 12:00 12:30 13:00 13:30 13:45 14:15 15:00 17:00 18:00 19:00 19:30 20:30 22:15

Teleshopping Orãºelul leneº Nimeni nu-i perfect Teleshopping Camera de ras Teleshopping Cu lumea-n cap (r) Erori reversibile Trãsniþii (r) Focus 18 Focus Sport Cireaºa de pe tort Miss fata de la þarã Trãsniþii

TVR 1 8:00 TV BAC 8:50 Legendele palatului: prinþul Jumong 10:00 Jocurile Olimpice 2012 - Londra 11:00 Jocurile Olimpice 2012 - Londra 11:30 Jocurile Olimpice 2012 - Londra 18:25 Jocurile Olimpice 2012 - Londra 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Jocurile Olimpice 2012 - Londra 23:15 Dulce ºi amar 1:00 Legendele palatului: doctorul Hur Jun 1:55 Se credea un Picasso

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Gabriela RIZEA,

Fotoreporter: Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE


Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Luni, 30 iulie 2012

D

Prima de Ziua Minerului este de 300 de lei cash ºi nu tichete valorice

Este vorba despre o sumã de 450 de lei brut, respectiv 300 de lei net. Decizia a fost luatã vineri de membrii Consiliului de administraþie al Companiei Huilei din

Petroºani ºi urmeazã ca astãzi administraþia CNH sã negocieze ºi cu sindicatele miniere pe aceastã temã. Directorul general CNH, Constantin Drãgoi spune cã toþi angajaþii vor beneficia de câte 300 de lei net, efortul financiar al CNH fiind de 3,5 milioane de lei. „Consiliul de administraþie la CNH, s-a întrunit vineri ºi a mandatat directorul general sã negocieze cu sindicatele cuantumul

upã mai mulþi ani în care minerii primeau tichete de masã cu ocazia diferitelor sãrbãtori, anul acesta angajaþii din cadrul Companiei Naþionale a Huilei vor primi bani cu ocazia Zilei Minerului.

de 300 de lei, bani pentru Ziua Minerului. Este vorba de bani cash ºi nu

tichete valorice, ceea ce e în avantajul minerilor, ca ºi sumã. Aceasta este propunerea Consiliului de Administraþie”, a declarat Nicolae Drãgoi, director general CNH. Practic, faptul cã minerii primesc bani ºi nu tichete cadou îi avantajeazã pe oameni deoarece aceastã sumã se va regãsi ºi în baza de calcul pentru pensie, în timp ce dacã ar fi primit tichete cadou de 400 de lei, acestea nu pot consti-

tui bazã de calcul pentru pensie ºi în plus le-ar fi fost ºi impozitate cu 16 la sutã. “Am dorit sã le dau oamenilor bani ºi nu tichete cadou pentru cã este în avantajul lor. Este foarte important faptul cã aceastã sumã intrã în calcul ºi la pensie”, a precizat Drãgoi. Ziua Minerului este sãrbãtoritã în Valea Jiului în data de 6 august ºi, conform Contractului Colectiv de Muncã,

ortacii primesc cu acest prilej un adaos salarial. Ziua Minerului a fost marcatã în principal prin comemorarea ortacilor care ºi-au pierdut viaþa în revolta de la Lupeni din 1929 ºi prin evocarea protestului anticomunist care a avut loc tot aici în 1977. În fiecare an, la unitãþile miniere au loc depuneri de coroane de flori ºi ceremonii religioase în memoria celor care au murit în subteranele minelor din Valea Jiului. Diana MITRACHE

Fostul poliþist, care spune cã a fost bãtut de ºeful sãu, se simte ameninþat ustinian Itul care Ivanciuc, agenîl acuzã pe superiorul sãu, ºeful Poliþiei Lupeni, Romeo Amurãriþei, cã l-ar fi bãtut chiar în sediul instituþiei unde lucra, nu vrea sã se mai întoarcã oraºul sãu. El spune cã îi este fricã sã se întoarcã în Lupeni din cauza lui Amurãriþei ºi a poliþistului Cornel Bolosin. Deocamdatã, Ivanciuc, care a ºi fost demis din Poliþie, se aflã încã internat la Spital de Urgenþã din Petroºani pe secþia de Neurochirurgie acuzând încã dureri la faþã ºi la mânã. “Sunt foarte rãu pe toate nivelele, începând de la cel psihic, pentru cã eu nu mai am ce sã caut în Lupeni din cauza lui Romeo Amurãriþei ºi a lui Cornel Bolosin. Eu aºa mã simt, deºi

nu am primit deloc ameninþãri. Dacã ei ºi-au permis sã mã loveascã ºi sã mã tâlhãreascã în sediul Poliþiei, ce credeþi cã aº putea sã pãþesc dacã trec pe lângã Poliþie în civil?!”, a declarat Iustinian Ivanciuc. De altfel, fostul agent de Ordine Publicã mai precizeazã cã se va muta din Lupeni. “Tatãl meu îmi cautã acum o garsonierã cu chirie în Petroºani sau Petrila unde sã stau. Poate voi apela chiar la Universitatea Petroºani, unde sunt student, pentru un loc în cãmin. Nu mai vreau sã dau ochii de acel semn cu Bun venit în Lupeni, pentru cã am oroare”, a mai

spus fostul poliþist. De asemenea, el a fãcut o adreesã vineri cãtre conducerea Spitalului de Urgenþã Petroºani în care solicita ca niciun poliþist din Lupeni sã nu intre în incinta instituþiei, mai ales dacã spune cã îl cautã. Motivul este acelaºi, respectiv cã se simte ameninþat ºi cã îi este fricã de ceea ce ar putea pãþi. Altercaþia în urma cãreia fostul agent de la Lupeni a ajuns la spital a avut loc luni seara, în data de 23 iulie, în sediul Politiei, chiar la intrarea în turã a acestuia. Iustinian Ivanciuc susþine cã a fost bãtut de superiorul sãu, comisarul Romeo Amurãritei, seful Politiei din localitate, pentru cã nu a vrut sã-i dea o insigna care-l legitimeazã ca poliþist. Dupã cum chiar fostul angajat a povestit, Amurãritei ar fi vrut sã i-o smulgã cu forþa dupã ce subordonatul sãu a fost sancþionat de comisia de disciplinã din cadrul IPJ Hunedoara, ajungându-se pânã la

destituirea din Poliþie la data de 19 iulie. De-a lungul sãptãmâni trecute s-a încercat obþinerea unui punct de vedere oficial din partea celui acuzat, Romeo Amurãriþei, ºeful Poliþiei Lupeni, însã acest lucru nu s-a putut realiza. Luiza ANDRONACHE

Vandali la drumul mare u rupt izolaþia termicã a blocului ºi au distrus o bancã. Nimeni nu a fost, însã, gãsit deocamdatã vinovat ºi locatarii au rãmas cu paguba.

A

Totul s-a întâmplat la Petroºani pe o arterã intens circulatã, iar nimeni nu ºtie cine sunt autorii faptei. Totul s-a petrecut cu ceva timp în urmã ºi lucrurile sunt cu atât mai bizare cu cât totul a avut loc la doi paºi de sediul Poliþiei din localitate. Locatarii blocului, care a beneficiat de izolarea termicã anul trecut, au fãcut o

plângere la poliþie ºi la fel a fãcut ºi proprietarii farmaciei din zonã. Cu toate astea lucrurile au rãmas la nivel de „dosar în cercetare” ºi nimeni nu îºi explicã cum a fost posibil incidentul. „Nu ºtim cum s-a întâmplat. Noi am venit dimineaþa ºi am observat cã era rupt. Apoi au dispãrut ºi lemnele de la bancã. Locatarii au fãcut o plângere la poliþie, dar nu ºtim mai mult”,spune una dintre angajatele farmaciei de la parterul blocului.

„Am auzit cã înainte de a se întâmpla asta au stat pe aceastã bancã niºte tineri. Nimeni nu ºtie ºi nu a vãzut cum s-a întâmplat. Dar sigur cã vom plãti noi reparaþiile”, spune un locatar. La fel s-a întâmplat ºi parcul central. Aici vandalii au distrus un coº de gunoi ºi asta în ultimele douã zile. Nici aici nimeni nu a fost prins atunci când s-a petrecut fapta ºi nimeni nu poate fi, deci, tras la rãspundere. Diana MITRACHE


4 Actualitate ãtrânii dintr-o comunã hunedoreanã, aflatã în Munþii Poiana Ruscã, au strãbãtut pe jos zeci de kilometri pentru a vota la referendum

B

Timpul a stat în loc în comuna Bãtrâna din „Þinutul Pãdurenilor”, în care abia dacã numeri 140 de suflete, toate obosite de atâta uitare ºi singurãtate. Bãtrânii locului spun despre comuna Bãtrâna cã este raiul pe pãmânt, dar pânã sã ajungi la el trebuie sã treci prin iad. În trei din cele patru sate ale aºezãrii nu existã electricitate, apã curentã sau alte „minuni” ale lumii moderne. Oamenii trãiesc ca la începuturi, la lumina felinarului povestindu-ºi între ei amarul, la gura sobei. Anul acesta au avut „zarvã” mare în colþul lor de rai pentru cã au fost alegerile: în varã la primãrie, iar acum votul pentru demiterea preºedintelui. Ieri, suflarea comunei Bãtrâna a þinut sã-ºi exercite dreptul ºi oamenii au venit cu mic cu mare la cãminul cultural din sat

Cronica Vãii Jiului |Luni, 30 iulie 2012

Prin noroaie la referendum sã „punem ºtampila”. Sperã la lucruri mãrunte dar care pentru ei valoreazã cât un munte de aur – sã li se refacã drumul, iar în sate sã fie tras curent electric, chiar dacã votul de ieri nu are prea mare legãturã cu nevoile lor. „Apãi dacã o fi sã ne facã drumul. Pensii mai mari ca sã avem bani de medicamente ºi sã fie viaþa mai bunã. Cã aici e frumoasã da” e grea mamã”, spune tanti Vãsãlie, o bãtrânã din centrul comunei, privilegiatã pentru cã la gospodãria ei a ajuns „lumina”. „Apoi e greu aci în munte ºi doarã animalele te mai scot din necaz. Brânzã, lapte, lânã de la oi, toate sunt bune ºi cu ele trãim. Agriculturã nu se prea poate face cã-i munte, dar animale mere sã þânem. Ar fi nevoie sã se facã drumu’ domnule ºi sã bage curent. Da io nu cred cã mai apucãm sã ne bage luminã. E frumos aici cã-i aer curat ºi liniºte. Da’

parcã prea-i multã!”, spune ºi Cornel, unul dintre sãtenii la care „lumina” încã nu a ajuns.

V

otul cere sacrificii

Pentru ca oamenii din cele patru sate aparþinãtoare comunei sã ajungã la vot au avut de strãbãtut pe jos ºi câte 10 kilometri, prin noroi pe alocuri cã a plouat. Nimeni n-a dat înapoi ºi gãtiþi de sãrbãtoare s-au dus la votare.

ajunge o maºinã cu pâine

P

Bãtrâna are în componenþã patru sate -Piatra, Poiana Rãchiþaua, Bãtrâna ºi Faþa Roºie- în care trãiesc 140 de oameni, majoritatea bãtrâni. Singura lor posibilitate de a-ºi asigura traiul este pãstoritul. Nu este om în comunã care sã nu aibã mãcar câteva animale, altfel ar muri de foame. Tot ce produc consumã pentru cã, în lipsa unui drum bun care sã-i lege de civilizaþie, nu pot face negoþ la piaþã ºi nici nu ar putea munci în oraº. Chiar dacã ar munci, ce ar putea sã facã cu banii dacã la ei abia

icaþii de la bac nu sunt interesaþi sã se mai pregãteascã! Degeaba ºi-au sacrificat profesorii concediile pentru cã elevii nu vin la orele de pregãtire suplimentarã.

P

La cele mai multe dintre liceele din Valea Jiului, unde se organizeazã cursuri de pregãtire pentru cea de-a II-a sesiune a examenului de bacalaureat din acest an, profesorii vin ºi stau degeaba. Dacã la liceul de informaticã, mai existã un oarecare interes al elevilor de a se pregãti, în celelate unitãþi clasele sunt goale. Situaþia este valabilã ºi la singurul liceu particular din Valea Jiului. „Avem un orar ºi un program de pregãtire, profesorii vin dar stau degeaba

Vin ºi stau degeaba

pentru cã interesul din partea elevilor este unul neaºteptat de slab. Credeam ºi speram cã tinerii care nu au luat Bac-ul vor veni la orele pregãtitoare dar se pare cã ne-am înºelat”, a spus Mia Albescu, director Liceul Economic “Apollonius” Petroºani La examenul din vara pro-

movabilitatea aici a fost de doar 10%. “Da, rezultatele su fost unele slãbuþe dar sperãm sã le îmbunãtãþim în toamnã”, a mai declarat Mia Albescu. La unicul liceu particular din Valea Jiului, în fiecare an, participã la cursuri circa 280 de elevi. Mircea NISTOR

ovestea Bãtrânei

Aflatã chiar la graniþa judeþului Hunedoara cu Timiº, comuna Bãtrâna este o aºezare strãveche, care dateazã încã din perioada neoliticã. Numele i-a fost dat de o veche legendã, care spune cã un bãtrân vânãtor a fost prins braconând prin munþi iar „jãndarmii” l-au lãsat nepedepsit dupã ce bãºtinaºul le-a despãrþit, în minte, Transilvania de Banat fãrã sã treacã vreun curs de apã. Mulþumiþi „jãndarmii” cã au o „hartã” a zonei, i-au spus vânãtorului: „acum poþi sã te duci la bãtrâna ta” ºi satul aºa s-a numit de atunci. Legãtura cu lumea a puþinilor oameni care au mai rãmas acolo se face pe jos, cu cãruþa sau cu autoturismul. Maximilian GÂNJU


Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni, 30 iulie 2012

Licitaþii de închidere a unor mine, anulate de Ministerul Economiei

u mai puþin de 4 licitaþii pentru închiderea ºi ecologizarea unor perimetre miniere au fost anulate de Ministerul Economiei, care susþine cã acestea au fost acordate preferenþial.

N

Valoarea licitaþiilor anulate, pentru care procedurile vor fi reluate este de 70 milioane lei (15,2 milioane euro) ºi au fost derulate prin

Direcþia Generalã a Achiziþiilor Publice, Concesiuni ºi Servicii Interne din Ministerul Economiei. Conform unui comunicat dat publicitãþii, Ministerul Economiei ºi Comerþului a organizat un audit al activitãþii proprii, în urma cãruia a descoperit o serie de nereguli. Controlul a scos la ivealã faptul cã licitaþiile au fost organizate în august 2011 cu nerespectarea prevederilor legale, astfel încât doar anumite companii

Aninoasa, raiul bogaþilor din Europa in cea mai sãracã localitate din Valea Jiului ºi prima care a fost pe punctul de a da faliment cu totul în perioada de vârf a recesiunii, Aninoasa ar putea deveni în viitor locul de tihnã ºi distracþie al bogãtaºilor Europei.

D

sã fie declarate câºtigãtoare. Firmele care au câºtigat licitaþiile sunt ECO Iinvest, Hidroconstrucþia, TPSUT Mehedinþi, Drupo, Petro Construct, Iridex Group Construcþii ºi Cartel BAU. “Neregulile descoperite de Corpul de control, în toate cele patru cazuri, sunt diminuarea nejustificatã a capacitãþii economico-financiare a ofertanþilor ºi garantiilor, firma câºtigãtoare nu avea obiectul de activitate principal sau secundar care sã

reprezinte o garanþie a abilitãþii de executare a lucrãrilor conform cerinþelor din caietul de sarcini, (…) nu rezultã o experienþã suficientã în domeniul închiderii/tehnologizãrii, oferta câºtigãtoare asigurã garanþia lucrãrilor pe parcursul unui singur an, acceptarea unor documente de calificare care, în condiþiile documentaþiei de atribuire, conduceau la eliminarea unor competitori”, se mai precizeazã în comunicat. Car men COSMAN

Cioban omorât de fulger în Retezat n bãrbat de 60 de ani din judeþul Timiº a murit în Masivul Retezat dupã ce a fost lovit de fulger în timpul unei furtuni extrem de puternice. La fel s-a întâmplat ºi cu oile pe care le pãºtea în munte, circa 60 la numãr.

U

Accident mortal în pãdurea de la Vaþa de Jos

Cum s-ar putea schimba atât de radical imaginea unui oraº?! Ei bine, foarte simplu ºi tot la iniþiativa unor oameni bogaþi din afara þãrii. Primarul Nicolae Dunca spune cã a fost contactat de nenumãrate ori de niºte austrieci care vor sã înfiinþeze aici un parc de vânãtoare pentru strãini. “M-au sunat de vreo patru ori niºte austrieci care vor sã vinã aici la noi, pentru cã sunt interesaþi de Hotelul Gambrinus ºi de tot ceea ce înseamnã pãduri din jur, bineînþeles, fãrã a intra în parcul naþional. Terenul vor sã-l îngrãdeascã ºi sã-l populeze cu cerbi, mistreþi, cãprioare sau urºi, apoi sã construiascã niºte cabane de vânãtoare în zona alpinã, undeva la cota 1500, unde sã aducã turiºti strãini la vânãtoare ”, ne-a declarat Nicolae Dunca, primarul Oraºului Aninoasa. De altfel, edilul a mai precizat cã oferta i-ar conveni de minune ºi cã s-a arãtat cu totul deschis la negocieri. Conform primelor estimãri, aici se vorbeºte de o investiþie extrem de mare, poate cea mai mare de la Aninoasa din ultimi 20 de ani, între 50 ºi 100 de milioane de euro. Turiºtii strãini care ar urma sã vinã la vânãtoare la Aninoasa ar fi cu predilecþie din Austria ºi Germania. Luiza ANDRONACHE

n angajat al Ocolului Silvic Baia de Criº, a fost accidentat mortal în timp ce lua parte la tãierea ºi transportarea ilegalã a unor arbori.

U

Vineri dimineaþa, echipele de salvamontiºti din judeþul Hunedoara au plecat spre zona în care ciobanul ºi-a pierdut viaþa pentru a-l aduce într-un loc de unde sã poatã fi preluat cu o maºinã de medicii legiºti pentru necropsie. „Ciobanul este din judeþul Timiº ºi are 60 de ani. Bãrbatul ºi oile au fost loviþi de un trãznet

în timpul nopþii de joi spre vineri, în timpul unei furtuni cu multe descãrcãri electrice. Decesul a fost anunþat la Refugiul Salvamont Bucura de un alt cioban, care se afla la stânã cu decedatul”, a declarat, ºeful Serviciului Public Salvamont Hunedoara, Ovidiu Bodean. Cei doi ciobani ºi-au fãcut stâna între lacurile Zãnoaga ºi

Potrivit martorilor, în timp ce se efectua trolarea a unui buºtean de esenþã fag cu un utilaj manevrat de un alt angajat al ocolului silvic, victima a fost lovitã în zona capului de douã bucãþi de lemn. În urma loviturii, bãrbatul a fost proiectat în pârâu, la o diferenþã de nivel de circa 7 m. Echipajul SMURD solicitat la faþa locului a constatat decesul bãrbatului, cadavrul fiind transportat la Serviciul Judeþean de Medicinã Legalã Hunedoara, în vederea efectuãrii necropsiei ºi stabilirii exacte a cauzei morþii. Poliþiºtii au informat Inspectoratul Teritorial de Muncã Hunedoara în vederea clarificãrii situaþiei, în cauzã fiind întocmit dosar penal sub aspectul comiterii infracþiunilor de ucidere din culpã ºi tãiere ilegalã arbori. Bucura din Retezat la circa 1900 de metri altitudine. Pentru a ajunge la ciobanul trãznit, salvatorii montani ºi jandarmii au avut de parcurs un traseu extrem de greu. „Dupã efectuarea cercetãrii la faþa locului de cãtre poliþiºti, corpul bãrbatului a fost transportat de pe munte de salvamontiºti ºi jandarmii montani ºi preluat de reprezentanþii Serviciului Judeþean de Medicinã Legalã”, au precizat reprezentanþii jandarmilor. Maximilian GÂNJU

Cazare în regim de cãmin: 50 de lei camera


Cronica Vãii Jiului | Luni, 30 iulie 2012

6 Actualitate

Actualitate 7

Un mistreþ a spart un bar din Petroºani n porc mistreþ a spart douã geamuri ºi a intrat într-un bar din Petroºani în noaptea de sâmbãtã spre duminicã. Povestea pare desprinsã din filmele SF, iar proprietarul spune cã aproape nimeni nu l-a crezut atunci când a sunat la 112.

U

Un porc mistreþ a ajuns în oraº, cel mai probabil dupã ce a fost hãituit de câinii vagabonzi. Animalul, speriat ºi alergat de comunitarii din Petroºani s-a refugiat într-un bar aflat în plin centrul municipiului Petroºani. Proprietarul localului spune cã nu i-a venit sã creadã când l-au sunat oamenii de la pazã. „M-a sunat bãiatul care pãzeºte aici terasele din centrul oraºului. Am venit imediat ºi alarma era pornitã. Atunci am constatat cã douã geamuri erau sparte ºi era sânge peste tot. Era 4,00 dimineaþã ºi când am sunat la 112, abia dacã m-au crezut oamenii, poate spuneau cã sunt lovit la scufie, pentru cã aºa ceva nu s-a mai pomenit aici”, spune proprietarul barului, Ionel Serafimescu. Mistreþul a ajuns în oraº,

dupã ce, cel mai probabil a coborât spre satele de la poalele Parângului ºi, când a fost zãrit de câini, acesta a intrat în panicã ºi a coborât în fugã spre oraº. Properietarul barului spune cã a gãsit sânge peste tot ºi povesteºte care a fost traseul animalului. „A venit de undeva de pe drumul spre Parâng, a urcat pe scãrile unui bar non stop, apoi a fugit spre barul meu. Aici a spart un geam gros de 6 mm, apoi a intrat pânã în

zona bãilor, unde era plin de sânge ºi apoi a spart un alt geam. Un vecin care auzise alarma de la bar, a ieºit în balcon ºi spune cã a vãzut ceva mare ºi negru, care când a spart al doilea geam a coborât spre zona cãii ferate, spre colonie, sau spre Jiu”, mai povesteºte Serafimescu. Nimeni nu îºi explicã cum

a fost posibil ca un animal sãlbatic sã ajungã în oraº, iar medicii veterinari spun cã, cel mai probabil, dacã animalul mai trãieºte s-a refugiat într-un loc sigur ºi nu atacã oamenii. „Cu siguranþã a ajuns în oraº, din lipsa hranei din pãdure. Acum s-a refugiat într-un loc sigur ºi e exclus sã fie un pericol pentru oameni. Aºa se explicã ºi cum de a intrat în barul care era gol noaptea, doar pentru a se refugia”, susþine dr. Octavian Popescu, medic veterinar, ºef DSVSA Petroºani. Astfel de incidente nu sunt singulare, însã,în ultimii ani, este pentru prima datã când un animal sãlbatic ajunge în centrul oraºului. Au mai fost situaþii când lupi sau mistreþi au ajuns în zonele de case, dar nu chiar în centrul oraºului. Diana MITRACHE

Adrenalinã în formã purã pe culmile montane pentru Aro-maniaci u luat muntele în piept, aºa cum se întâmplã de patru ani încoace, pe drumuri pe unde doar TAF-urile cu lemne au mai coborât, pentru a testa limitele lor ºi ale maºinilor pe care le conduc. Membrii Clubului Aro-mania ºiau dat din nou întâlnire pentru a parcurge un spectaculos traseu montan, acolo unde doar uliul întoarce.

A

ªapte echipaje din þarã au luat parte anul acesta la întâlnirea anualã a iubitorilor de maºini româneºti de teren, reuniþi de data aceasta sub sigla „Aro-mania”. Douã echipaje au fost din Petroºani, iar restul din Bucureºti, Constanþa ºi Cãlugãreni. Acum e drept cã unii dintre membrii clubului au optat, între timp, pentru alte maºini de teren, dar gândul lor a rãmas tot la primul ARO, cu care au luat muntele în piept sau au „sãrit” în noroaie. Întâlnirea se dã dis-de-dimineaþã, aproape cu noaptea în cap, dacã þinem cont de faptul cã vorbim despre o zi de sâmbãtã, însã participanþii la aceste întâlniri ºtiu cã niciodatã nu poþi anticipa ce te aºteaptã pe traseu, aºa cã e bine sã fii pregãtit cu de toate, inclusiv cu timp, pentru a nu te prinde noaptea pe drum, pe cât posibil. Oricum, pentru ei, limitele s-au inventat doar ca sã fie depãºite, iar traseele montane dificile au fost create pentru a fi parcurse. Ca ºi în anii precedenþi, a fost ales un traseu dificil, într-un peisaj sãlbatic ºi, deopotrivã, spectaculos, unde calitãþile maºinilor ºi mãiestria conducãtorilor auto pot fi puse în evidenþã. Ca ºi în 2011, ºi în acest an, întâlnirea s-a dat la Baia de Fier, în judeþul Gorj, localitate care a constituit punctul de plecare în

aventura montanã pentru caravana celor 7maºini de teren. Traseul a mers spre Polovragi - Curmãtura Olteþului, unde muntele este brãzdat parcã de sute de drumuri forestiere ºi unde ne întâlnim doar cu multitudinea de culegãtori de afine. ªi-au lãsat maºinile în care încarcã afinele la poalele muntelui ºi se uitã la noi pe de o parte cu admiraþie, pe de alta cu oareºce invidie, pentru cã ei carã sacii cu afine în spate, în timp ce nou tãiem culmea muntelui, asistaþi din vãzduh doar de câte un uliu.

A ventura montanã

În vârf de munte, o ploaie mocãneascã ºi rece ca de toamnã se porneºte parcã din senin, dar „AROmaniacii” nu se lasã descurajaþi de „câteva picãturi”. Noroiul ºi bolovanii dau, însã, de furcã unui participant la aventura montanã pe patru roþi, care îºi „pierde” un satelit de pe spate. Continuã însã cursa ºi, ajutat de ceilalþi colegi reuºeºte sã depãºeascã momentul. A fost, însã, doar una dintre pietrele de încercare. Lãsãm în urmã drumul forestier ºi pornim pe un alt drumeag, pe care abia încape o maºinã de teren, spre necunoscut. Un indicator rugini de timp ne aratã, însã, destinaþia: „Spre Ciunget, prin Piatra Tîrnovului. 4 ore”. Cele patru ore s-au transformat, însã, în mult mai multe. Pantele extrem de abrupte tureazã la maximum motoarele, iar ARO-ul care ceva mai devreme a avut probleme, cedeazã aproape de tot, dupã ce ºi o planetarã de pe faþã îºi dã obºescul sfârºit. Momentul este extrem de dificil, maºina rãmâne paralizatã în mijlocul pantei, însã „ARO-maniacii” nu disperã. Au avut ei momente ºi mai grele de

atât. Remorcheazã maºina cu probleme ºi, ajutaþi ºi de un „tanc” pe roþi al unui cioban apãrut ca de nicãieri, de la una dintre multele stâne din munte. În munte oamenii se ajutã fãrã probleme ºi oricum pe lângã convoiul de maºini de teren nu ar fi avut cum sã treacã. Un versant abrupt în stânga ºi un hãu adânc de îþi taie rãsuflarea, în dreapta, este peisajul care se devoaleazã doar celor curajoºi, pentru care muntele nu are limite. Cu chiu, cu vai, maºina este adusã pe teren drept, dar traseul este departe de a se fi încheiat. Ploaia a încetat, norii s-au risipit de mult, iar peisajul este incredibil. Aºa cã nimeni nu se gândeºte nici un moment cã ar putea abandona. ªi o luãm la vale pe un alt drum de TAF, un traseu dificil în care ai impresia de multe ori cã maºina se va rostogoli direct în bot din cauza unghiului mare de înclinaþie al pantei, iar bucuria este imensã când ajungem pe largul drum forestier de la baza muntelui. Nici dacã ne întâmpina o autostradã asfaltatã ca în palmã fericirea cã totul este OK nu ar fi fost mai mare. Oricum, trebuie menþionat cã nimeni nu riscã degeaba, iar ºoferii maºinilor de teren au de regulã multã experienþã. E seara târziu deja când ajungem în Ciunget – judeþul Vâlcea. Cele 4 ore estimate pe indicator le-am depãºit de

mult, iar drumul asfaltat de sub roþi de îndeamnã parcã la drum întins. Slãninuþa afumatã ºi fiartã un pic cu usturoi ºi brânza afumatã atât cât trebuie, mâncatã cu o ceapã roºie în vârf de munte a trecut de mult, iar foamea îºi face simþitã prezenþa din plin în stomacurile „aro-maniacilor”. Dar trebuie sã ajungem din nou la „baza” din Baia de Fier. Doi ºoferi, din coada convoiului, cedeazã, însã, ºi aleg calea cea mai uºoarã, pe drumul asfaltat, chiar dacã este mult mai lung, dar care trece mãcar pe lângã un restaurant unde pot sã-ºi astâmpere foamea. Se rup de coloanã ºi duºi au fost. Celelalte cinci echipaje, însã, parcurg în premierea un traseu off-road pe timp de noapte, dar numai dupã ce leagã, cu rândul, ARO-ul cu probleme, care deja a cedat aproape de tot, dar pe care e musai sã nu-l laºi la greu. Au ei o vorbã: împreunã am plecat, împreunã ne întoarcem. Motoarele fierb pe drumul de munte, roþile scrâºnesc pe pietrele de pe

drum, dar mergem mai departe. Iar satisfacþie mai mare parcã nu existã când alþi ºoferi te întâmpinã cu claxoane, iar de pe margine lumea te salutã cu zâmbete largi.

venturã termiA natã în miez de noapte ªi în miez de noapte ajungem, din nou la bazã. Nu mai conteazã cã, între timp, încã o maºinã a avut probleme ºi a trebuit remorcatã. Adrenalinã la maximum ºi un traseu pe care nu ai cum sã-l uiþi prea curând. Un traseu care a însumat 130 de kilometri, parcurºi însã în ore bune, din cauza terenului accidentat. Un drum pe care este necesar sã îl parcuri doar în echipã, pentru cã, aºa cum s-a vãzut, niciodatã nu ºtii când ai nevoie de o mânã de ajutor. Aventura, însã, a fost cu atât mai spectaculoasã, pentru cã pentru iubitorii de adrenalinã în formã purã nu existã limite ºi nici obstacole de neînlãturat. Pentru iubitorii de ARO, sã iei muntele, la propriu, în piept nu este un moft, ci un stil de viaþã, aºa cã, mãcar pentru o zi, fiecare lasã în urmã preocupãrile cotidiene pentru a pleca în caravana montanã, cum se întâmplã deja de 4 ani. Iar seara s-a încheiat, cum altfel, decât în faþa unui foc de tabãrã, unde s-au depãnat impresii, amintiri ºi s-au pus bazele întâlnirii de anul viitor. Carmen Carmen COSMAN


Cronica Vãii Jiului | Luni, 30 iulie 2012

6 Actualitate

Actualitate 7

Un mistreþ a spart un bar din Petroºani n porc mistreþ a spart douã geamuri ºi a intrat într-un bar din Petroºani în noaptea de sâmbãtã spre duminicã. Povestea pare desprinsã din filmele SF, iar proprietarul spune cã aproape nimeni nu l-a crezut atunci când a sunat la 112.

U

Un porc mistreþ a ajuns în oraº, cel mai probabil dupã ce a fost hãituit de câinii vagabonzi. Animalul, speriat ºi alergat de comunitarii din Petroºani s-a refugiat într-un bar aflat în plin centrul municipiului Petroºani. Proprietarul localului spune cã nu i-a venit sã creadã când l-au sunat oamenii de la pazã. „M-a sunat bãiatul care pãzeºte aici terasele din centrul oraºului. Am venit imediat ºi alarma era pornitã. Atunci am constatat cã douã geamuri erau sparte ºi era sânge peste tot. Era 4,00 dimineaþã ºi când am sunat la 112, abia dacã m-au crezut oamenii, poate spuneau cã sunt lovit la scufie, pentru cã aºa ceva nu s-a mai pomenit aici”, spune proprietarul barului, Ionel Serafimescu. Mistreþul a ajuns în oraº,

dupã ce, cel mai probabil a coborât spre satele de la poalele Parângului ºi, când a fost zãrit de câini, acesta a intrat în panicã ºi a coborât în fugã spre oraº. Properietarul barului spune cã a gãsit sânge peste tot ºi povesteºte care a fost traseul animalului. „A venit de undeva de pe drumul spre Parâng, a urcat pe scãrile unui bar non stop, apoi a fugit spre barul meu. Aici a spart un geam gros de 6 mm, apoi a intrat pânã în

zona bãilor, unde era plin de sânge ºi apoi a spart un alt geam. Un vecin care auzise alarma de la bar, a ieºit în balcon ºi spune cã a vãzut ceva mare ºi negru, care când a spart al doilea geam a coborât spre zona cãii ferate, spre colonie, sau spre Jiu”, mai povesteºte Serafimescu. Nimeni nu îºi explicã cum

a fost posibil ca un animal sãlbatic sã ajungã în oraº, iar medicii veterinari spun cã, cel mai probabil, dacã animalul mai trãieºte s-a refugiat într-un loc sigur ºi nu atacã oamenii. „Cu siguranþã a ajuns în oraº, din lipsa hranei din pãdure. Acum s-a refugiat într-un loc sigur ºi e exclus sã fie un pericol pentru oameni. Aºa se explicã ºi cum de a intrat în barul care era gol noaptea, doar pentru a se refugia”, susþine dr. Octavian Popescu, medic veterinar, ºef DSVSA Petroºani. Astfel de incidente nu sunt singulare, însã,în ultimii ani, este pentru prima datã când un animal sãlbatic ajunge în centrul oraºului. Au mai fost situaþii când lupi sau mistreþi au ajuns în zonele de case, dar nu chiar în centrul oraºului. Diana MITRACHE

Adrenalinã în formã purã pe culmile montane pentru Aro-maniaci u luat muntele în piept, aºa cum se întâmplã de patru ani încoace, pe drumuri pe unde doar TAF-urile cu lemne au mai coborât, pentru a testa limitele lor ºi ale maºinilor pe care le conduc. Membrii Clubului Aro-mania ºiau dat din nou întâlnire pentru a parcurge un spectaculos traseu montan, acolo unde doar uliul întoarce.

A

ªapte echipaje din þarã au luat parte anul acesta la întâlnirea anualã a iubitorilor de maºini româneºti de teren, reuniþi de data aceasta sub sigla „Aro-mania”. Douã echipaje au fost din Petroºani, iar restul din Bucureºti, Constanþa ºi Cãlugãreni. Acum e drept cã unii dintre membrii clubului au optat, între timp, pentru alte maºini de teren, dar gândul lor a rãmas tot la primul ARO, cu care au luat muntele în piept sau au „sãrit” în noroaie. Întâlnirea se dã dis-de-dimineaþã, aproape cu noaptea în cap, dacã þinem cont de faptul cã vorbim despre o zi de sâmbãtã, însã participanþii la aceste întâlniri ºtiu cã niciodatã nu poþi anticipa ce te aºteaptã pe traseu, aºa cã e bine sã fii pregãtit cu de toate, inclusiv cu timp, pentru a nu te prinde noaptea pe drum, pe cât posibil. Oricum, pentru ei, limitele s-au inventat doar ca sã fie depãºite, iar traseele montane dificile au fost create pentru a fi parcurse. Ca ºi în anii precedenþi, a fost ales un traseu dificil, într-un peisaj sãlbatic ºi, deopotrivã, spectaculos, unde calitãþile maºinilor ºi mãiestria conducãtorilor auto pot fi puse în evidenþã. Ca ºi în 2011, ºi în acest an, întâlnirea s-a dat la Baia de Fier, în judeþul Gorj, localitate care a constituit punctul de plecare în

aventura montanã pentru caravana celor 7maºini de teren. Traseul a mers spre Polovragi - Curmãtura Olteþului, unde muntele este brãzdat parcã de sute de drumuri forestiere ºi unde ne întâlnim doar cu multitudinea de culegãtori de afine. ªi-au lãsat maºinile în care încarcã afinele la poalele muntelui ºi se uitã la noi pe de o parte cu admiraþie, pe de alta cu oareºce invidie, pentru cã ei carã sacii cu afine în spate, în timp ce nou tãiem culmea muntelui, asistaþi din vãzduh doar de câte un uliu.

A ventura montanã

În vârf de munte, o ploaie mocãneascã ºi rece ca de toamnã se porneºte parcã din senin, dar „AROmaniacii” nu se lasã descurajaþi de „câteva picãturi”. Noroiul ºi bolovanii dau, însã, de furcã unui participant la aventura montanã pe patru roþi, care îºi „pierde” un satelit de pe spate. Continuã însã cursa ºi, ajutat de ceilalþi colegi reuºeºte sã depãºeascã momentul. A fost, însã, doar una dintre pietrele de încercare. Lãsãm în urmã drumul forestier ºi pornim pe un alt drumeag, pe care abia încape o maºinã de teren, spre necunoscut. Un indicator rugini de timp ne aratã, însã, destinaþia: „Spre Ciunget, prin Piatra Tîrnovului. 4 ore”. Cele patru ore s-au transformat, însã, în mult mai multe. Pantele extrem de abrupte tureazã la maximum motoarele, iar ARO-ul care ceva mai devreme a avut probleme, cedeazã aproape de tot, dupã ce ºi o planetarã de pe faþã îºi dã obºescul sfârºit. Momentul este extrem de dificil, maºina rãmâne paralizatã în mijlocul pantei, însã „ARO-maniacii” nu disperã. Au avut ei momente ºi mai grele de

atât. Remorcheazã maºina cu probleme ºi, ajutaþi ºi de un „tanc” pe roþi al unui cioban apãrut ca de nicãieri, de la una dintre multele stâne din munte. În munte oamenii se ajutã fãrã probleme ºi oricum pe lângã convoiul de maºini de teren nu ar fi avut cum sã treacã. Un versant abrupt în stânga ºi un hãu adânc de îþi taie rãsuflarea, în dreapta, este peisajul care se devoaleazã doar celor curajoºi, pentru care muntele nu are limite. Cu chiu, cu vai, maºina este adusã pe teren drept, dar traseul este departe de a se fi încheiat. Ploaia a încetat, norii s-au risipit de mult, iar peisajul este incredibil. Aºa cã nimeni nu se gândeºte nici un moment cã ar putea abandona. ªi o luãm la vale pe un alt drum de TAF, un traseu dificil în care ai impresia de multe ori cã maºina se va rostogoli direct în bot din cauza unghiului mare de înclinaþie al pantei, iar bucuria este imensã când ajungem pe largul drum forestier de la baza muntelui. Nici dacã ne întâmpina o autostradã asfaltatã ca în palmã fericirea cã totul este OK nu ar fi fost mai mare. Oricum, trebuie menþionat cã nimeni nu riscã degeaba, iar ºoferii maºinilor de teren au de regulã multã experienþã. E seara târziu deja când ajungem în Ciunget – judeþul Vâlcea. Cele 4 ore estimate pe indicator le-am depãºit de

mult, iar drumul asfaltat de sub roþi de îndeamnã parcã la drum întins. Slãninuþa afumatã ºi fiartã un pic cu usturoi ºi brânza afumatã atât cât trebuie, mâncatã cu o ceapã roºie în vârf de munte a trecut de mult, iar foamea îºi face simþitã prezenþa din plin în stomacurile „aro-maniacilor”. Dar trebuie sã ajungem din nou la „baza” din Baia de Fier. Doi ºoferi, din coada convoiului, cedeazã, însã, ºi aleg calea cea mai uºoarã, pe drumul asfaltat, chiar dacã este mult mai lung, dar care trece mãcar pe lângã un restaurant unde pot sã-ºi astâmpere foamea. Se rup de coloanã ºi duºi au fost. Celelalte cinci echipaje, însã, parcurg în premierea un traseu off-road pe timp de noapte, dar numai dupã ce leagã, cu rândul, ARO-ul cu probleme, care deja a cedat aproape de tot, dar pe care e musai sã nu-l laºi la greu. Au ei o vorbã: împreunã am plecat, împreunã ne întoarcem. Motoarele fierb pe drumul de munte, roþile scrâºnesc pe pietrele de pe

drum, dar mergem mai departe. Iar satisfacþie mai mare parcã nu existã când alþi ºoferi te întâmpinã cu claxoane, iar de pe margine lumea te salutã cu zâmbete largi.

venturã termiA natã în miez de noapte ªi în miez de noapte ajungem, din nou la bazã. Nu mai conteazã cã, între timp, încã o maºinã a avut probleme ºi a trebuit remorcatã. Adrenalinã la maximum ºi un traseu pe care nu ai cum sã-l uiþi prea curând. Un traseu care a însumat 130 de kilometri, parcurºi însã în ore bune, din cauza terenului accidentat. Un drum pe care este necesar sã îl parcuri doar în echipã, pentru cã, aºa cum s-a vãzut, niciodatã nu ºtii când ai nevoie de o mânã de ajutor. Aventura, însã, a fost cu atât mai spectaculoasã, pentru cã pentru iubitorii de adrenalinã în formã purã nu existã limite ºi nici obstacole de neînlãturat. Pentru iubitorii de ARO, sã iei muntele, la propriu, în piept nu este un moft, ci un stil de viaþã, aºa cã, mãcar pentru o zi, fiecare lasã în urmã preocupãrile cotidiene pentru a pleca în caravana montanã, cum se întâmplã deja de 4 ani. Iar seara s-a încheiat, cum altfel, decât în faþa unui foc de tabãrã, unde s-au depãnat impresii, amintiri ºi s-au pus bazele întâlnirii de anul viitor. Carmen Carmen COSMAN


Cronica Vãii Jiului | Luni, 30 iulie 2012

8 Actualitate

Actualitate 9

onsiliul Local al C municipiului Hunedoara a aprobat încheierea „Acordului de parteneriat” între Municipiul Hunedoara ºi Administraþia Pentru Protecþia Mediului, în vederea realizãrii proiectului “Elaborarea planului de management al ariei natural protejate ”Pãdurea Chizid”.

înmormântare ”cu mai O multe religii” a declaºat indignare datoritã atitudinii unor tineri, de altã religie decât a decedatei, care au ironizat ºi perturbat slujba preotului ortodox Tetileanu, de la Petrila. Conflictul de idei a fost stins de un alt un tânãr, ale cãrui spuse a spart ”masa” dezbaterilor aprinse. O înmormântare care a avut loc la Capela mortuarã a Casei Pensionarilor de la Petrila a scos la ivealã intoleranþa diverselor confesiuni religioase una faþã de cealaltã. Cea care a decedat era o femeie cu credinþa în Dumnezeu, care se regãsea în

Educaþia religioasã a nãscut conflicte la cãpãtâiul unei mame ortodoxie ºi în spiritul cãreia ºi-a botezat ºi ºi-a crescut cei patru copii ai sãi. Doar cã o datã cu maturizarea, doi dintre copii au ales alte religii. Ajunºi ºi ei oameni la casele lor, pãreau cã respectã relaþia cu Dumnezeu a fiecãrui membru al familiei. Tanti Ana, mama care i-a pãrãsit, le-a spus de multe ori cã ”spre vârful muntelui duc multe cãrãri” ºi cã nu-i bai pe care o alegi, ci important este sã ajungi în vârf. Doar cã la cãpãtâiul ei, în timpul slujbei religioase oficiatã de preotul Tetileanu, nepoþi ai defunctei ºi colegi deai lor, liceeni crescuþi în altã religie, au

comentat ºi au ironizat în stilul caracteristic tinerilor, derajând vizibil pe ceilalþi. Dupã ce s-a încheiat ceremonia de

un grup ºcolar. ”Numai noi îl împãrþim pe Dumnezeu ºi nu trebuie sã ne facem pãcate râzând

O

Asociaþia Pro Democraþia a sesizat autoritãþile competente cu privire la organizarea unei tombole cu scop electoral de cãtre un ONG, care a distribuit fluturaºi în mai multe localitãþi hunedorene prin care informau cã cei acre voteazã duminicã se vor putea înscrie la o tombolã pentru câºtigarea unor premii tentante, precum biciclete sau excursii.

“Materialele includeau un spaþiu care ar fi trebuit vizitat de cãtre alegãtori cu ºtampila cu menþiunea “votat” pentru a fi înscriºi într-o tombolã din care ar putea câºtiga premii precum telefoane mobile, biciclete sau excursii”, a arãtat Asociaþia Pro Democraþia, într-un comunicat. De asemenea, pe tot parcursul zilei de sâmbãtã, Asociaþia Pro

Democraþia a pus la dispoziþia cetãþenilor o linie linia telefonicã gratuitã, precum ºi platforma on-line ww.alegericorecte.ro unde pot fi sesizate fraude ºi nereguli, dar ºi pentru a solicita informaþii legate de referendumul de duminicã, pentru demiterea preºedintelui. Carmen COSMAN

VISA, 18 ani de istorie ºi succes restigioasa firmã din Petroºani, VISA a ajuns la majorat. VISA a împlinit optsprezece ani de la înfiinþare, eveniment marcat la sfârºitul sãptãmânii trecute de cei care de-a lungul timpului au fãcut istorie pe piaþa româneascã, dar ºi peste hotare.

P

proiectului îl reprezintã conservarea biodiversitãþii din aria natural protejatã a Pãdurii Chizid prin elaborarea planului de management ºi prin acþiuni de informare ºi conºtientizare a publicului larg. Obiectivele specifice ale proiectului sunt: Îmbunãtãþirea stãrii de conser-

vare a habitatelor ºi speciilor din aria protejatã a Pãdurii Chizid; Creºterea nivelului de conºtientizare a vizitatorilor ºi comunitãþii locale cu privire la biodiversitatea din Pãdurea Chizid”.

De-a lungul timpului, VISA a reuºit sã dobândeascã un nume solid în

eri Sorin Apostu, creierul din spatele firmei VISA, a avut, încã de la înfiinþarea societãþii, o altã viziune a ceea ce înseamnã conducerea unei afaceri pe piaþa româneascã, iar dupã optsprezece ani de muncã, de frãmântãri, dar ºi de împliniri, afacerea sa poate fi un exemplu de predat în cãrþile de economie politicã. Aniversarea celor optsprezece ani de la înfiinþare a fost marcatã prin inaugurarea modernului sediu de pe strada Independenþei din Petroºani. La eveniment

Carmen COSMAN

Ne-am facut damblaua - Cronicã rimatã Gata! ne-am fãcut damblaua; super-referendo-starea îºi revine din atacuri, ne recãpãtãm culoarea: eram verzi din primãvarã, suntem roºii de cuptor, iar din luna de gustar ne-om rogvaiv-a spre... dor.

Plângere penalã împotriva “tombolei electorale” orgnaizaþie non-guvernamentalã din judeþul Hunedoara s-a ales cu plângere penalã din partea Asociaþiei Pro Democraþia, dupã ce a organizat o tombolã în scop electoral ºi îndemna oamenii sã încalce legea.

Proiectul va fi finanþat prin Programul Operaþional Sectorial Mediu – Axa Prioritarã 4 ”Implementarea Sistemelor Adecvate de Management pentru Protecþia Naturii”, iar pentru aprobarea lui, consilierii locali s-au întrunit în ºedinþã extraordinarã.. Silke Oprean, reprezentantul Compartimentului Comunicare – Imagine din Primãria Hunedoara, a precizat cã „obiectivul general al

Pãdurea Chizid, reabilitatã pe fonduri europene

înmormântare, pe bãncile cimitirului s-au încins adevãrate dezbateri pe acestã temã, a proastei educaþii religioase pe relaþie cu ceilaþi, pe principiul ”ba a noastrã e mai bunã”. ”N-are nimeni treabã cum crede, important e sã fii om ºi sã mai ales pastorii, preoþii, sau cum se mai numesc, dar mai ales pãrinþii trebuie sã-ºi creascã copiii în spiritul respectului faþã de ceilalþi, sã-i facã sã înþeleagã cã într-adevãr este libertate de credinþã, pentru cã existã o sensibilitate a fiecãruia privind relaþia cu divinitatea, cu Dumnezeu. De la religii, de felul cum tinerii sunt crescuþi în aceste comunitãþi, depind foarte multe pe viitor într-un oraº, o þarã ºi o lume. Ideea cu ”religia mea este cea bunã”, dispreþuind pe celelalte, este periculoasã ºi nocivã. Aºa se nasc extremiºtii” – a declarat Carmen C., inginer ºi dascãl la

de alþii care tot în El cred” – a spus Tanþa I., rudã cu decedata. Surprinzãtoare a fost intervenþia unui tânãr, care a simplificat toatã aceastã tevaturã nãscutã între participanþii la înmormîntarea ”cu mai multe religii”. ”Cred cã vã pierdeþi în nimicuri. Dumnezeu are treburi importante ºi nu se uitã la noi ºi la pãrerile noastre care cum crede în El. Pãrerea mea este cã Lui îi pasã doar sã nu-L facem de ruºine pentru cã suntem creaþia Sa” – a precizat, cu glas ce pãrea cã exprimã timiditate, Tavi Ionel Iancu, un tânãr de 19 ani, din Petrila. Spusele tânãrului a spart ”masa” dezbaterilor, stingând conflictul, fãcându-i pe cei de faþã sã schimbe subiectul dupã o câteva momente de tãcere. Ileana FIRÞULESCU

Asta-nseamnã cã în plasa (mitã !) de purtat la piaþã alimentele-or sã scadã la preþ minim; ºi verdeaþã vom primi cam volens-nolens, câte-un snop, câte-o cãpiþã, s-avem faþa-nfrãgezitã precum buca de fetiþã. Toþi ºomerii vor depune acte, cereri de-angajare pe salarii ca-n Monaco, doar sã-ºi scoatã nasu-n soare; cei care-au tras greu cu anii, din convingeri patrioate, vor sta ca „aleºii”-n scaun, pe genunchi ori chiar pe coate... Vor veni ca sã munceascã pentru noi specialiºtii de-au descoperit în China capitalo-comuniºtii, vor veni de peste Tisa, Dunãre, Nistru ºi Mare seminþii ce-n România vor sã lase... bunãstare: Vor veni sã ne înalþe, pe culmi de civilizaþii,

perºii, hunii ºi tãtarii, goþii, parþii ºi sarmaþii; va curge miere ºi lapte, bunãtãþi prin þara noastrã... care, dragi creduli, de mâine va fi Walhalla mãiastrã! Deci, la asta ne va duce optima, de ºoc, schimbare în gândire ºi la faþã – ºtiþi creºtina sãrbãtoare?! în purtãri ºi în credinþe vom fi gentlemen de-a pururi, dacã nu, fiþi pe block-starturi ºi sã vã feriþi la... tururi ! Coda, cit. aprox.: Cu faþa spre Rãsãrit ºi cu fundul dezgolit, ia ghiciþi, ce ni s-a pus de la darnicul Apus? Cu tristeþe pentru pierdere de vreme ºi demnitate naþionalã, Ioan Dan Bãlan

Bilete de tren reduse ºi cu 40% de luni Beneficiarii Cardului TrenPlus vor putea cumpãra online, începând din 30 iulie, bilete de tren cu reducere de 25%. La acest discount se mai pot cumula ºi reducerile acordate prin serviciul de cumpãrare bilete CFR Online, de pânã la 15%. Cardul poate fi procurat de la staþiile sau agenþiile de voiaj CFR, la preþul de 80 lei, în baza unei cereri scrise. Documentul are o perioadã de valabilitate de un an, este nominal ºi netransmisibil ºi permite efectuarea unui numãr nelimitat de cãlãtorii. Oricare utilizator de internet are posibilitatea de a cumpãra bilete la toate trenurile care circulã cu regim de rezervare în trafic intern, la preþ întreg, copil, elev sau student, bilete dus-întors, mini-grup de 2 pânã la 5 oameni sau bilete cu reducere la

cumpãrarea cu anticipaþie de 6 pânã la 30 zile. Mai mult, la achiziþionarea biletelor online, CFR Cãlãtori acordã o reducere de 5% la orice bilet. Plata se poate efectua cu orice tip de card acceptat la achiz-

iþionarea online a biletelor de tren. Pânã la data de 30 august 2012, la plata cu cardul, pasagerii beneficiazã de o reducere de 15%, reducerile de 5% sau de 15% acordându-se la suma finalã. Diana MITRACHE

rândul constructorilor de profil, datoritã profesionalismului ºi seriozitãþii angajaþilor, dar ºi a unui altfel de management, faþã de cel cu care este obiºnuitã Valea Jiului. Omul de afac-

au venit sã ciocneascã un pahar de ºampanie toþi cei apropiaþi firmei VISA, invitaþii primind în dar o plachetã aniversarã. Marius MITRACHE


Cronica Vãii Jiului | Luni, 30 iulie 2012

8 Actualitate

Actualitate 9

onsiliul Local al C municipiului Hunedoara a aprobat încheierea „Acordului de parteneriat” între Municipiul Hunedoara ºi Administraþia Pentru Protecþia Mediului, în vederea realizãrii proiectului “Elaborarea planului de management al ariei natural protejate ”Pãdurea Chizid”.

înmormântare ”cu mai O multe religii” a declaºat indignare datoritã atitudinii unor tineri, de altã religie decât a decedatei, care au ironizat ºi perturbat slujba preotului ortodox Tetileanu, de la Petrila. Conflictul de idei a fost stins de un alt un tânãr, ale cãrui spuse a spart ”masa” dezbaterilor aprinse. O înmormântare care a avut loc la Capela mortuarã a Casei Pensionarilor de la Petrila a scos la ivealã intoleranþa diverselor confesiuni religioase una faþã de cealaltã. Cea care a decedat era o femeie cu credinþa în Dumnezeu, care se regãsea în

Educaþia religioasã a nãscut conflicte la cãpãtâiul unei mame ortodoxie ºi în spiritul cãreia ºi-a botezat ºi ºi-a crescut cei patru copii ai sãi. Doar cã o datã cu maturizarea, doi dintre copii au ales alte religii. Ajunºi ºi ei oameni la casele lor, pãreau cã respectã relaþia cu Dumnezeu a fiecãrui membru al familiei. Tanti Ana, mama care i-a pãrãsit, le-a spus de multe ori cã ”spre vârful muntelui duc multe cãrãri” ºi cã nu-i bai pe care o alegi, ci important este sã ajungi în vârf. Doar cã la cãpãtâiul ei, în timpul slujbei religioase oficiatã de preotul Tetileanu, nepoþi ai defunctei ºi colegi deai lor, liceeni crescuþi în altã religie, au

comentat ºi au ironizat în stilul caracteristic tinerilor, derajând vizibil pe ceilalþi. Dupã ce s-a încheiat ceremonia de

un grup ºcolar. ”Numai noi îl împãrþim pe Dumnezeu ºi nu trebuie sã ne facem pãcate râzând

O

Asociaþia Pro Democraþia a sesizat autoritãþile competente cu privire la organizarea unei tombole cu scop electoral de cãtre un ONG, care a distribuit fluturaºi în mai multe localitãþi hunedorene prin care informau cã cei acre voteazã duminicã se vor putea înscrie la o tombolã pentru câºtigarea unor premii tentante, precum biciclete sau excursii.

“Materialele includeau un spaþiu care ar fi trebuit vizitat de cãtre alegãtori cu ºtampila cu menþiunea “votat” pentru a fi înscriºi într-o tombolã din care ar putea câºtiga premii precum telefoane mobile, biciclete sau excursii”, a arãtat Asociaþia Pro Democraþia, într-un comunicat. De asemenea, pe tot parcursul zilei de sâmbãtã, Asociaþia Pro

Democraþia a pus la dispoziþia cetãþenilor o linie linia telefonicã gratuitã, precum ºi platforma on-line ww.alegericorecte.ro unde pot fi sesizate fraude ºi nereguli, dar ºi pentru a solicita informaþii legate de referendumul de duminicã, pentru demiterea preºedintelui. Carmen COSMAN

VISA, 18 ani de istorie ºi succes restigioasa firmã din Petroºani, VISA a ajuns la majorat. VISA a împlinit optsprezece ani de la înfiinþare, eveniment marcat la sfârºitul sãptãmânii trecute de cei care de-a lungul timpului au fãcut istorie pe piaþa româneascã, dar ºi peste hotare.

P

proiectului îl reprezintã conservarea biodiversitãþii din aria natural protejatã a Pãdurii Chizid prin elaborarea planului de management ºi prin acþiuni de informare ºi conºtientizare a publicului larg. Obiectivele specifice ale proiectului sunt: Îmbunãtãþirea stãrii de conser-

vare a habitatelor ºi speciilor din aria protejatã a Pãdurii Chizid; Creºterea nivelului de conºtientizare a vizitatorilor ºi comunitãþii locale cu privire la biodiversitatea din Pãdurea Chizid”.

De-a lungul timpului, VISA a reuºit sã dobândeascã un nume solid în

eri Sorin Apostu, creierul din spatele firmei VISA, a avut, încã de la înfiinþarea societãþii, o altã viziune a ceea ce înseamnã conducerea unei afaceri pe piaþa româneascã, iar dupã optsprezece ani de muncã, de frãmântãri, dar ºi de împliniri, afacerea sa poate fi un exemplu de predat în cãrþile de economie politicã. Aniversarea celor optsprezece ani de la înfiinþare a fost marcatã prin inaugurarea modernului sediu de pe strada Independenþei din Petroºani. La eveniment

Carmen COSMAN

Ne-am facut damblaua - Cronicã rimatã Gata! ne-am fãcut damblaua; super-referendo-starea îºi revine din atacuri, ne recãpãtãm culoarea: eram verzi din primãvarã, suntem roºii de cuptor, iar din luna de gustar ne-om rogvaiv-a spre... dor.

Plângere penalã împotriva “tombolei electorale” orgnaizaþie non-guvernamentalã din judeþul Hunedoara s-a ales cu plângere penalã din partea Asociaþiei Pro Democraþia, dupã ce a organizat o tombolã în scop electoral ºi îndemna oamenii sã încalce legea.

Proiectul va fi finanþat prin Programul Operaþional Sectorial Mediu – Axa Prioritarã 4 ”Implementarea Sistemelor Adecvate de Management pentru Protecþia Naturii”, iar pentru aprobarea lui, consilierii locali s-au întrunit în ºedinþã extraordinarã.. Silke Oprean, reprezentantul Compartimentului Comunicare – Imagine din Primãria Hunedoara, a precizat cã „obiectivul general al

Pãdurea Chizid, reabilitatã pe fonduri europene

înmormântare, pe bãncile cimitirului s-au încins adevãrate dezbateri pe acestã temã, a proastei educaþii religioase pe relaþie cu ceilaþi, pe principiul ”ba a noastrã e mai bunã”. ”N-are nimeni treabã cum crede, important e sã fii om ºi sã mai ales pastorii, preoþii, sau cum se mai numesc, dar mai ales pãrinþii trebuie sã-ºi creascã copiii în spiritul respectului faþã de ceilalþi, sã-i facã sã înþeleagã cã într-adevãr este libertate de credinþã, pentru cã existã o sensibilitate a fiecãruia privind relaþia cu divinitatea, cu Dumnezeu. De la religii, de felul cum tinerii sunt crescuþi în aceste comunitãþi, depind foarte multe pe viitor într-un oraº, o þarã ºi o lume. Ideea cu ”religia mea este cea bunã”, dispreþuind pe celelalte, este periculoasã ºi nocivã. Aºa se nasc extremiºtii” – a declarat Carmen C., inginer ºi dascãl la

de alþii care tot în El cred” – a spus Tanþa I., rudã cu decedata. Surprinzãtoare a fost intervenþia unui tânãr, care a simplificat toatã aceastã tevaturã nãscutã între participanþii la înmormîntarea ”cu mai multe religii”. ”Cred cã vã pierdeþi în nimicuri. Dumnezeu are treburi importante ºi nu se uitã la noi ºi la pãrerile noastre care cum crede în El. Pãrerea mea este cã Lui îi pasã doar sã nu-L facem de ruºine pentru cã suntem creaþia Sa” – a precizat, cu glas ce pãrea cã exprimã timiditate, Tavi Ionel Iancu, un tânãr de 19 ani, din Petrila. Spusele tânãrului a spart ”masa” dezbaterilor, stingând conflictul, fãcându-i pe cei de faþã sã schimbe subiectul dupã o câteva momente de tãcere. Ileana FIRÞULESCU

Asta-nseamnã cã în plasa (mitã !) de purtat la piaþã alimentele-or sã scadã la preþ minim; ºi verdeaþã vom primi cam volens-nolens, câte-un snop, câte-o cãpiþã, s-avem faþa-nfrãgezitã precum buca de fetiþã. Toþi ºomerii vor depune acte, cereri de-angajare pe salarii ca-n Monaco, doar sã-ºi scoatã nasu-n soare; cei care-au tras greu cu anii, din convingeri patrioate, vor sta ca „aleºii”-n scaun, pe genunchi ori chiar pe coate... Vor veni ca sã munceascã pentru noi specialiºtii de-au descoperit în China capitalo-comuniºtii, vor veni de peste Tisa, Dunãre, Nistru ºi Mare seminþii ce-n România vor sã lase... bunãstare: Vor veni sã ne înalþe, pe culmi de civilizaþii,

perºii, hunii ºi tãtarii, goþii, parþii ºi sarmaþii; va curge miere ºi lapte, bunãtãþi prin þara noastrã... care, dragi creduli, de mâine va fi Walhalla mãiastrã! Deci, la asta ne va duce optima, de ºoc, schimbare în gândire ºi la faþã – ºtiþi creºtina sãrbãtoare?! în purtãri ºi în credinþe vom fi gentlemen de-a pururi, dacã nu, fiþi pe block-starturi ºi sã vã feriþi la... tururi ! Coda, cit. aprox.: Cu faþa spre Rãsãrit ºi cu fundul dezgolit, ia ghiciþi, ce ni s-a pus de la darnicul Apus? Cu tristeþe pentru pierdere de vreme ºi demnitate naþionalã, Ioan Dan Bãlan

Bilete de tren reduse ºi cu 40% de luni Beneficiarii Cardului TrenPlus vor putea cumpãra online, începând din 30 iulie, bilete de tren cu reducere de 25%. La acest discount se mai pot cumula ºi reducerile acordate prin serviciul de cumpãrare bilete CFR Online, de pânã la 15%. Cardul poate fi procurat de la staþiile sau agenþiile de voiaj CFR, la preþul de 80 lei, în baza unei cereri scrise. Documentul are o perioadã de valabilitate de un an, este nominal ºi netransmisibil ºi permite efectuarea unui numãr nelimitat de cãlãtorii. Oricare utilizator de internet are posibilitatea de a cumpãra bilete la toate trenurile care circulã cu regim de rezervare în trafic intern, la preþ întreg, copil, elev sau student, bilete dus-întors, mini-grup de 2 pânã la 5 oameni sau bilete cu reducere la

cumpãrarea cu anticipaþie de 6 pânã la 30 zile. Mai mult, la achiziþionarea biletelor online, CFR Cãlãtori acordã o reducere de 5% la orice bilet. Plata se poate efectua cu orice tip de card acceptat la achiz-

iþionarea online a biletelor de tren. Pânã la data de 30 august 2012, la plata cu cardul, pasagerii beneficiazã de o reducere de 15%, reducerile de 5% sau de 15% acordându-se la suma finalã. Diana MITRACHE

rândul constructorilor de profil, datoritã profesionalismului ºi seriozitãþii angajaþilor, dar ºi a unui altfel de management, faþã de cel cu care este obiºnuitã Valea Jiului. Omul de afac-

au venit sã ciocneascã un pahar de ºampanie toþi cei apropiaþi firmei VISA, invitaþii primind în dar o plachetã aniversarã. Marius MITRACHE


10 Diverse

Cronica Vãii Jiului | Luni, 30 iulie 2012

Sute de bolnavi au cerut urna la spital la Petroºani ute de oameni au solicitat urna mobilã la spitalul din Petroºani. Chiar ºi un pacient adus pe targã a cerut medicilor sã fie lãsat sã voteze în salon, dupã internare.

S

Peste 260 de oameni au solicitat sã voteze în spitalul de la Petroºani. Bolnavii sunt internaþi la diferite secþii ale unitãþii medicale þi au cerut încã de sâmbãtã seara sã li se aducã urna mobilã. Un echipaj coordonat de un poliþist a urcat în spitalul de la Petroºani ºi toþi cei care au dorit au putut sã voteze, cu condiþia sã aibã buletinul. „Am vrut sã votez, pentru cã mi se pare normal sã-mi exercit acest drept, poate va fi mai bine”, spune o bolnavã. Numãrul de oameni care au vrut sã voteze la referendum în spital este cu atât mai important cu cât la alegerile din 10 iunie la spital nu s-a votat deloc. „Noi am primit 259 de cereri pânã sâmbãtã, când am întocmit listele pentru a solicita urna mobilã. De atunci s-au mai internat oameni, care ºi ei au solicitat acest drept

S.C. APASERV VALEA JIULUI S.A.

anunþã restricþii în furnizarea apei potabile, pentru luni, 30 iulie 2012, în municipiul LUPENI intre orele 9.00 12.30 zona Oraºul Vechi. Motivul restricþiei îl reprezintã remedirea pierderii de pe Aleea Narciselor, blocul 10 Vã mulþumim pentru înþelegere! Conducerea ApaServ Valea Jiului

ºi pe aceºtia i-am trecut pe liste separate, aºa cum prevede legea. La alegerile din 10 iunie, însã, nu s-a votat în spitalul de la Petroºani, din lipsa cererilor”, a precizat dr. Ciugulea, director medical al Spitalului de Urgenþã din Petroºani. ªi la secþiile de vot a fost lume, iar din cauza aglomeraþiei, la Petroºani oamenii au stat la coadã. Diana MITRACHE

Amplasarea aparatelor radar - luni 30 iulie 2012 în judeþul Hunedoara  DN 7 Deva - Sântuhalm -Simeria  DJ 687 Cristur - Hunedoara  DJ 687 Hunedoara - Hãþdat  DN 66 Cãlan - Bãcia  DN7 Mintia - Veþel  DN7 Veþel - Leºnic  DN7 Leºnic Sãcãmaþ  DN7 Ilia - Gurasada  DN7 Gurasada - Burjuc  DN7 Burjuc-Zam  Deva, Calea Zarand; Sântuhalm;  DN 76 Cãinelul de Jos - Bejan  Petroºani pe DN 66 ºi Bdul 1 Decembrie

HOROSCOP

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro

30 iulie 2012

Popularitatea ta este în creºtere ºi, chiar dacã vor mai exista unele controverse cu prietenii, nimeni nu se va suparã ºi vei reuºi sã strãluceºti în societate. Starea ta fizicã va fi bunã, dar nar strica sã pãstrezi mãcar o orã pentru odihnã ºi relaxare.

Din punct de vedere sentimental situaþia nu este chiar cea pe care þi-ai dori-o dar atâta timp cât relaþia cu persoana iubitã este echilibratã nu este cazul sã intervii. Din punct de vedere intelectual funcþionezi la limita superioarã.

Energia fizicã va fi la limita inferioarã, aºa cã nu este cazul sã te implici în activitãþi care sã te suprasolicite. Proiectele pe care le ai în plan pentru timpul liber vor trebui amânate din cauza unor situaþii neprevãzute, dar vor apãrea alte posibilitãþi.

Activitãþile sociale îþi vor face mare plãcere, mai ales cã îþi vor da posibilitatea de a te întâlni cu prietenii, de a te relaxa. În cazul în care doreºti sã pleci într-o cãlãtorie, ºansa va fi de partea ta, chiar dacã vei avea parte de mai multe cheltuieli.

Unul dintre pãrinþi îþi va face un anunþ de care se va bucura întreaga familie. În ceea ce priveºte proiectele pe care þi le-ai fãcut pentru timpul liber, acestea vor suferi unele modificãri, care însã nu te vor deranja într-o prea mare mãsurã.

Prietenii sau rudele aflate pe alte meleaguri vor lua legãturã cu tine, ceea ce îþi va face mare plãcere. Vei avea unele discuþii constructive cu fiinþa iubitã referitoare la programul din timpul liber ºi pânã la urmã vei reuºi sã îþi impui punctele de vedere.

Situaþia financiarã are toate ºansele sã se îmbunãtãþeascã, demonstrând astfel cã nu ai muncit degeaba. Partenerul de viaþã ar putea avea o mica neînþelegere cu unul dintre pãrinþi. Cel mai bine ar fi sã nu intervii în nici un fel.

Vei avea o întrevedere cu prietenii. Veþi discuta despre proiecte de interes comun ºi vei fi tentat sã îþi impuni punctele de vedere. Cel mai bine ar fi sã te arãþi ceva mai conciliant, mai înþelegãtor. Nu este cazul sã te grãbeºti cu nimic.

Relaþia cu prietenii va fi bunã pe tot parcursul zilei ºi vei petrece clipe deosebit de plãcute în compania acestora. Cineva din anturajul apropiat va avea nevoie de sprijinul tãu ºi nu vei putea sa-l refuzi. N-ar fi exclus nici sã cheltuieºti mulþi bani.

În cãmin s-ar putea deteriora câte ceva, dar cum remedierile se vor face cu uºurinþã, nu este cazul sã te enervezi. Este foarte posibil sã fie nevoie sã faci o mulþime de drumuri pentru a te vedea cu rudele, dar ºi cu partenerii de distracþie.

Starea ta generalã nu va fi dintre cele mai bune, cãci nu vei reuºi sã îþi foloseºti de energia de care dispui. Ai tendinþa de a te implica în mai multe activitãþi odatã þi în felul acesta nu vei reuºi sã te odihneºti. Încearcã sã-þi organizezi cu atenþie timpul.

Vei avea de fãcut o mulþime de drumuri care te vor mai debarasa într-o oarecare mãsurã de starea de agitaþie de care dispui în ultimul timp. N-ar fi exclus nici sã fii tentat sã faci o investiþie în cãmin. Nu lua însã nici o decizie pânã nu te vei consulta cu rudele.


Actualitat 11

Cronica Vãii Jiului | Luni, 30 iulie 2012

Marea debranºare demaratã de Apa Serv chipele Apa Serv Valea Jiului bat pe la uºile apartamentelor rãu platnicilor pentru a-i debranºa de la reþea

E

Actuala conducere a societãþii de apã ºi canal din Valea Jiului nu renunþã la planul sãu de a-i „convinge” pe datornici sã-ºi achite restanþele. Dacã nu merge cu vorba bunã, reprezentanþii societãþii spun cã reuºesc cu „biciul” sau mai exact cu debranºarea. Astfel, deja din restanþierii debranºaþi foarte mulþi bat pe la uºile regiei de apã ºi canal fie pentru a-ºi eºalona datoria fie pentru a o achita. În fiecare sãptãmânã, în medie, sunt debranºaþi de la reþeaua de apã potabilã circa 200 de datornici.

Echipele au mers în special la locuinþele care pot fi

„decuplate” uºor dar vor trece ºi pe la societãþile comerciale. Operatorul de apã potabilã ºi canalizare din Valea Jiului are de încasat de la agenþii economici ºi consumatorii casnici circa 20 de milioane de lei în baza facturilor restante. „Avem de încasat facturi restante de 12 milioane de lei de la popu-

laþie ºi 5,4 milioane de la agenþii economici. Vom face debranºãri masive pentru a ne recupera datoria. Noi dãm lunar la bugetul de stat 660 mii de lei ºi circa 300 de mii de lei cãtre Apele Române. În doi ani de zile am plãtit datorii cât nu s-a plãtit în 20 de ani. Trebuie sã ºi încasãm pentru serviciile noastre ca sã putem funcþiona”, declarã directorul general

al SC Apa Serv Valea Jiului, Costel Avram. Actual ºef al regiei de apã spune cã a primit ºi „sfaturi” pentru a o lãsa mai „moale” cu debranºãrile dar ºi intervenþii când a fost cazul de a-i lãsa fãrã apã pe unii agenþi economici. „Eu am mânã liberã ºi suportul preºedintelui Mircea Moloþ (n.r. preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara – instituþie care deþine pachetul majoritar la Apa Serv ) ºi poate face oricine orice intervenþie cã nu þine. κi achitã datoria ºi are apã. În caz contrar

rãmâne fãrã acest serviciu”, susþine Avram. Potrivit acestuia în urmãtoarele luni se ia în calcul ºi o ieftinire a preþului pentru metru cub de apã potabilã însã trebuie fãcutã o analizã atentã pentru a se vedea în ce mãsurã este posibil acest lucru. ªeful CJ Hunedoara, Mircea Moloþ la mandatat pe Avram sã punã societatea pe picioare ºi sã caute soluþii pentru a se putea efectua o ieftinire la apã, dat fiind faptul cã le-a promis acest lucru locuitorilor din Valea Jiului. Maximilian GÂNJU

Ploaia ne-a scãpat deocamdatã de secetã loaia care a cãzut la sfârºitul sãptãmânii trecute ne-a mai scutit de la a îndura efectele secetei, cel puþin o perioadã de o lunã de acum încolo.

P

Astfel, în ultimele zile, debitul pe principalele cursuri de apã din Valea Jiului ºi-au mai revenit, însã problema este rezolvatã doar temporar. Conform estimãrilor reprezentanþilor Apelor Române, pânã acum, anul acesta poate fi comparat cu anul 2011, cel mai secetos an din ultimii 10. “ În ultimele zile a plouat la Câmpul lui Neag cu 80 de litri pe metrul pãtrat, fapt care a dus la creºterea nivelului la acumularea Valea de Peºti pânã la cota normalã. Pânã sã plouã, nivelul era scãzut cu 30 de cm. Pe principalele cursuri de apã, la fel, nivelul a înregistrat creºteri cu circa 15 cm. În zona de Est, Lonea – Jieþ, a plouat cu 25 de litri pe metru pãtrat, ceea ce a dus la revigorarea debitelor. Însã, adevãrata secetã o vom simþi undeva în septembrie, pentru cã este cea mai secetoasã lunã din an”, ne-a declarat Sorin Corici, ºeful Sistemului Hidrotehnic Petroºani – Apele Române. În anul 2011 ºi chiar la începutul lui 2012, situaþia debitelor de apã din Valea Jiului a fost una fãrã precedent în ultimi ani. Nivelul Barajului de la Valea de Peºti a scãzut cu aproape 10 metri, afluenþii Jiului de Vest au secat la un moment dat, iar în Sst, la fel, albia pârâului Jieþ a stat goalã vreme de câteva luni bune. Luiza ANDRONACHE

Sistem modern pentru ºomeri omerii se vor înscrie electronic ºi vor sta la coadã coordonaþi de un aparat electronic. În Hunedoara sunt douã astfel de aparate, la Deva ºi la Petroºani, iar atât ºomerii, cât ºi angajaþii agenþiilor locale sunt în avantaj.

ª

Sistemul este aproape funcþional la Petroºani ºi la Deva, iar în maxim o sãptãmânã vom putea vorbi de cea mai nouã tehnologie în domeniu la cele douã sedii ale AJOFM Hunedoara. Aparatura ia datele ºomerilor, le prelucreazã ºi, în plus, afiºeazã ordinea de intrare în salã, acolo unde sunt angajaþii ALOFM, care întocmesc actele. „Sistemul va funcþiona

peste o sãptãmânã, dar ne va ajuta ºi pe noi ºi pe clienþii care apeleazã la serviciile noastre. Încercãm sã minimalizãm timpul pierdut în faþa ghiºeului, la coadã. Vom elimina nemulþumirea ºomerilor legatã de timpul de aºteptare. În funcþie de serviciile pe care ni le solicitã, oamenii sunt nevoiþi sã aºtepte mai mult sau mai puþin, iar ei nu înþeleg de ce unii petrec mai mult timp înãuntru, iar alþii aºteaptã afarã. Aceastã nemulþumire va fi eliminatã, pentru cã aparatul va emite bonuri de ordine ºi clientul va ºti exact când îi va

veni rândul ºi va fi invitat electronic în sala de relaþii cu publicul”, a spus Iudith Babþan, ºefa ALOFM Petroºani.

În plus, ºomerii îºi vor introduce în acest sistem datele personale ºi apoi li se va arãta care este oferta pentru ei. „Persoana care apeleazã la serviciile noastre vine la acest aparat ºi, în funcþie de serviciile pe care le solicitã, va fi înregistratã, iar un alt dispozitiv îl va invita în birou, dar noi avem atunci toate datele despre ºomer ºi îi putem da ºi oferta de joburi pentru el”, a mai adãugat Iudith Babþan ºefa ALOFM Petroºani. Sistemul electronic de monitorizare a clienþilor AJOFM Hunedoara a fost implementat prin fonduri europene ºi are rolul de a contribui la transformarea Serviciilor Publice de Ocupare într-o structurã orientatã cât mai eficient cãtre nevoile clienþilor Agenþiei de Ocupare ºi Formare Profesionalã. Diana MITRACHE


12 Actualitate uriºtii nu prea vin la munte, în Parâng, în ultima perioadã, aºa cã sunt zile când la telescaun se fac doar cursele obligatorii, de dimineaþã ºi seara. Pentru a porni instalaþia, la staþia de îmbarcare trebuie sã fie cel puþin 10 turiºti, lucru destul de rar în zilele de varã.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 30 iulie 2012

Te l e s c a u n v e c h i , t u r i º t i p u þ i n i

T

De altfel, comparativ cu celelalte douã locaþii turistice din Valea Jiului, la capitolul

transport, Parângul are mult de pierdut. Accesul cu maºina se face în condiþii grele, iar fãrã o maºinã serioasã 4X4 nu este posibil. “Într-adevãr, un drum cu maºina pânã în Parâng poate fi un coºmar. Pânã la Rusu este foarte bine, dar mai sus nici nu te poþi gândi sã mergi dacã nu ai maºinã de teren”, ne-a declarat proprietarul unei cabane din Parâng. Telescaunul are o vechime de circa 40 de ani, fiind una dintre cele mai vechi instalaþii din þarã, încã în funcþiune. Aici se vorbeºte de ani buni de

trada Maleia din Petroºani, care face legãtura cu drumul spre Parâng, aratã ca dupã bombardament pe unele porþiuni. Primãria spune cã o va reabilita, însã nu se ºtie când.

S

Gropile adânci de câþiva centimetri ºi aproape una lângã alta, sunt cu greu evitate de ºoferii care merg la munte, spre Parâng. Ciuruiala din asfalt, de pe strada Maleia, cel puþin, face ca zonã sã arate groaznic, deºi reprezentanþii administraþiei locale au afirmat de luni

construcþia unei telegondole, care însã întârzie sã înceapã din cauza banilor puþini care vin de la Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului pentru proiectul general de Amenajare a Domeniului Schiabil în masivul Parâng. Preþul unei cãlãtorii cu telescaunul este de 11,5 lei dus ºi 16 dus-întors. Drumul pânã sus dureazã 27 de minute, în timp ce pânã în

Pasul Vulcan, pe o distanþã aproximativ la fel durata este de 8 minute ºi 40 de secunde cu telegondola, care are posibilitatea de a merge cu 6 m pe

Drum de coºmar spre Parâng bune cã vor trece la reparaþii. Acest lucru nu s-a întâmplat încã, iar demararea lucrãrilor de asfaltare integralã în acest an, aºa cum se doreºte, este incertã. “ Drumul de care vorbiþi este împãrþit în douã. Este vorba de strada General Vasile Milea care este pânã la INSEMEX ºi care va fi asfaltatã pe fonduri europene în programul de reabilitare strãzi în Municipiul Petroºani, iar cealaltã este strada Maleia, care urmeazã sã fie asfaltatã dupã intrduc-

secundã. Instalaþia din Parâng, pentru cã este veche, nu circulã cu mai mult de 2 metri pe secundã. Luiza ANDRONACHE

erea canalizãrii, aceastã zonã neavând sistem de canalizare”, ne-a declarat Nicolae Taºcã, purtãtor de cuvânt Primãria Petroºani. Însã, dacã ne gândim puþin la ce înseamnã introducerea sistemului de canalizare pe o stradã ºi mai ales la cât timp dureazã, ne putem da seama cã zona va arãta aºa mult timp de acum încolo ºi cã asfaltarea este departe. De-a lungul anilor, aici s-au mai fãcut plombãri pe ici pe colo, însã insuficiente faþã de traficul auto destul de intens din zonã. Luiza ANDRONACHE

onducãtorii auto care vor sã se atesteze profesional pot, de acum, sã urmeze cursurile în Petroºani ºi sã susþinã tot aici examenul, graþie unui demers susþinut de consilierul judeþean PP-DD Hunedoara, Dorina Pleºcan.

C

De la sfârºitul sãptãmânii trecute, la Petroºani funcþioneazã un Centru de Formare Profesionalã, în cadrul Institutului de Formare Profesionalã în Transporturi Rutiere, institut abilitat în vederea perfecþionãrii profesionale a personalului care concurã la siguranþa circulaþiei în transporturi rutiere. Examenele de atestare profesionalã sunt

Eveniment

Centru IFPTR deschis la Petroºani pentru conducãtori auto, conducãtori auto ADR, conducãtori auto TAXI, manageri din transport, precum ºi instructori auto/profesori de legislaþie. Pânã acum, examinarea putea fi fãcutã, cel mai aproape, la Deva, aºa cã persoanele interesate sunt scutite acum de drumul pe care erau nevoite sã îl facã pânã la Deva, ceea ce însemna timp ºi bani suplimentari. „Aºa cum am promis în urmã cu un an ºi jumãtate, cã în Valea Jiului va funcþiona un centru de pregãtire profesionalã pentru personalul din domeniul transporturilor rutiere, astãzi facem inaugurarea acestei sãli, pentru care eu am fãcut demersuri cãtre domnul inginer Florin Pleºa. Aici, ºoferii din Valea Jiului vor putea veni pentru a face pregãtirea profesionalã în domeniul transportului. Sunt foarte bucuroasã cã am reuºit sã realizez acest lucru. Beneficiile pentru ºoferi sunt cã vor putea sã urmeze aici cursurile, vor susþine examenele tot aici, la Petroºani, nu vor mai trebui sã se deplaseze la Deva ºi eu consider cã pentru oameni este un lucru important, pentru cã, pânã la urmã, nu-ºi

mai cheltuiesc banii”, a declarat Dorina Pleºcan, consilier judeþean din partea PP-DD, care a fãcut demersurile în vederea înfiinþãrii acestui centru. De asemenea, Florin Pleºa, lector în cadrul IFPTR, prezent la eveniment, a declarat cã: „Orice persoanã, conducãtor auto, manager de transport, conducãtor auto de taxi, pentru a putea profesa aceastã meserie, trebuie sã fie posesorul unui certificat de competenþã profesionalã, aºa cum este prevãzut în legislaþia în vigoare. Certificatele sunt eliberate de Ministerul Transporturilor, prin

Autoritatea Rutierã Românã. În vederea obþinerii certificatelor, doritorii trebuie sã urmeze niºte cursuri de formare profesionalã, iar IFPTR cu asta se ocupã, cu formarea profesionalã. Am avut aceastã idee de aproximativ trei ani ºi am reuºit sã o materializãm”. Judeþul Hunedoara este printre foarte puþinele din þarã care au douã astfel de centre de formare profesionalã în domeniul transporturilor, pe lângã Vâlcea, Sibiu ºi, în curs de autorizare, la Cluj. Noul centru este amenajat în în clãdirea CFR Marfã, la etajul I. Carmen COSMAN

CVJ, Nr. 177, Luni 30 iulie 2012  

CVJ, Nr. 177, Luni 30 iulie 2012

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you