Issuu on Google+

Cotidian regional  Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului  Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011  Anul I  Nr. 176

Cronica Vãii Jiului Vineri, 27 iulie 2012

www.cronicavj.ro  E-mail: cronicavj@gmail.com  Telefon: 0374.906.687  12 pagini  1 LEU

Directorul CNH, Nicolae Drãgoi

400 de lei prime de Ziua Minerului

Minerii bolnavi, scoºi la suprafaþã M

inerii se dau bolnavi, iar ºefii lor îi scot la suprafaþã. În Valea Jiului sunt unitãþi miniere la care procentul celor aflaþi în concedii medicale este de 11 %, iar din acest motiv este afectatã producþia.

>>> PAGINA A 3-A

Mesajul preºedintelui suspendat Traian Bãsescu pentru locuitorii din Valea Jiului >>> PAGINA A 3-A

S-a evitat o ”bubuialã” la mina Paroºeni

n abataj al E.M. Paroºeni, închis din 2009, s-a încins puternic emanând monoxid de carbon, drept pentru care s-a decis, urgent, rãcirea cu azot. Minerii spun cã situaþia era semãnãtoare cu cea de la Vulcan, în 2001…

U

>>> PAGINILE 8-9

inerii din Valea Jiului iau primã de ziua lor. Decizia stã în mâna Consiliului de administraþie al Companiei Huilei din Petroºani, care stabileºte astãzi, cum vor primii ortacii primele.

M

PAGINA A 3-A

Trece Costel Avram la PNL? urse demne de încredere

S

dau ca sigurã trecerea fostului vicepreºedinte al CJ Hunedoara, de la PRM la liberali ori din toamnã sau cel mai târziu la începutul lui 2013.

>>> PAGINA 11


2 Diverse

Cronica Vãii Jiului |Vineri, 27 iulie 2012

Fanfara din Vulcan va intona imnul în ziua referendumului dministraþia publicã localã din Vulcan a aprobat alocarea sumei de 500 de lei pentru organizarea unor manifestãri pe 29 iulie, când se serbeazã Ziua Imnului Naþional.

A

Manifestarea cade chiar în ziua referendumului pentru demiterea preºedintelui,

iar fanfara din Vulcan va intona Imnul României în majoritatea zonelor municipiului, fãrã o legãturã între cele douã evenimente. „Am observat de-a lungul anilor cã mulþi dintre semenii mei români, fie nu cunosc versurile Imnului, fie se sfiesc sã cânte la ceremonii. Este

bine sã nu uitãm cã Imnul de Stat al României este cel care îi însoþeºte pe sportivii noºtri când urcã pe podium la Olimpiade ºi atunci suntem mândri sã-l ascultam. Trebuie sã facem

mai mult. Sã simþim româneºte ºi atunci când se cântã Imnul. Duminicã o sã aveþi aceastã ocazie”, spune primarul municipiului Vulcan, Gheorghe Ile. Maximilian GÂNJU

Cronica Vãii Jiului  Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?  Vrei sã te dezvolþi?  Vrei sã- þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?  Vrei sã faci bani?

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! ADRESA NOASTRÃ Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com

VÂNZÃRI  Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25mp. Relaþii la telefon 0722 448 428  Vând casã + teren, 5000 mp, în Vulcan (Valea Ungurului). Relaþii la telefon 0722 448 428

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1 8:00 DimiNeatza 10:00 În gura presei 10:50 Teleshopping 11:10 Maddie ºi David 12:10 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator

20:20 Strãinul 22:20 Legenda 0:20 Strãinul (r)

National TV 9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Grupul Vouã (r) 12:15 Împãratul mãrii 13:45 Grupul Vouã (r) 14:15 Copii contra pãrinþi 16:15 Baronii (r)

16:30 1 x 2 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Suflete pereche 20:15 Rãzboiul imperiilor 22:30 Black Dynamite 0:30 Culoarea fericirii (r) 1:30 Black Dynamite (r)

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 11:00 ªi îngerii se îndrãgostesc 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Hoaþa 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Legea lui Banks

22:30 Evadare disperatã 0:30 CSI: Miami 1:15 Legea lui Banks (r)

Prima TV 9:30 Ascultã-þi inima (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Orãºelul leneº

12:30 Nimeni nu-i perfect 13:00 Teleshopping 13:30 Sport, dietã ºi o vedetã 13:45 Teleshopping 14:15 Focus Monden (r) 15:00 Iubiri secrete 16:00 Iubiri secrete 17:00 Curat, murdar? (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tortRedifuzare 20:30 Vreau sã divorþez 22:00 Domnii Kissels 0:00 CSI: Crime ºi investigaþii 1:00 CSI: Crime ºi investigaþii

TVR 1 9:10 Legendele palatului: prinþul Jumong 10:15 TV BAC 11:15 Dincolo de celebritate 11:30 Vedeta familiei 12:30 Lumea modei 12:45 Legendele palatului: Copacul cu rãdãcini adânci (r) 13:20 Legendele palatului: Copacul cu rãdãcini adânci (r) 14:00 Jurnalul TVR 14:45 e-Forum 15:15 Teleshopping 15:30 Arborii lumii 16:00 Ora regelui (r) 16:30 Un vultur al înãlþimilor 17:00 La vie en rose 17:40 Legendele palatului: Copacul cu rãdãcini adânci 18:19 Legendele palatului: Copacul cu rãdãcini adânci 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Jurnal plus 21:10 El Dorado sau Templul Soarelui 22:50 Dincolo de celebritate 23:00 Jocurile Olimpice 2012 - Londra

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Gabriela RIZEA,

Fotoreporter: Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE


Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 27 iulie 2012

inerii din Valea Jiului iau primã de ziua lor. Decizia stã în mâna Consiliului de administraþie al Companiei Huilei din Petroºani, care stabileºte vineri, cum vor primii ortacii primele.

M

Directorul general CNH, Constantin Drãgoi spune cã

Directorul CNH, Nicolae Drãgoi

400 de lei prime de Ziua Minerului suma a fost deja stabilitã, dar pentru cã pânã acum s-au tot dat tichete, dupã greva din martie, acestea s-au terminat ºi acum se cautã o soluþie. Dupã greva generalã de la începutul lunii martie, minerii din Valea Jiului au primit lunar tichete cadou în valoare de 200 de lei, iar acestea ar fi trebuit sã ajungã la ortaci de Ziua

Minerului. Totuºi, pentru cã tichetele s-au terminat, conducerea CNH decide la finele acestei sãptãmâni cum le va da prime minerilor. „În 27 iulie va fi Consiliul de Administraþie la CNH, când vom stabili ce facem cu prima de Ziua Minerului. Noi sperãm cã vor fi alocate 4 milioane de lei vechi, tichete sau cash, în funcþie de

Minerii bolnavi, scoºi la suprafaþã inerii se dau bolnavi, iar ºefii lor îi scot la suprafaþã. În Valea Jiului sunt unitãþi miniere la care procentul celor aflaþi în concedii medicale este de 11 %, iar din acest motiv este afectatã producþia.

M

suprafaþã ºi pierd la salariu sume importante. „Existã o medie de absenteism de 8,2 % la nivel de CNH, dar avem unitãþi miniere unde procentul absenþilor este mare. Asta se întâmplã la Lonea, unde lipsesc 11% din angajaþi, iar aici e greu fãrã ei sã scoþi producþia. Tocmai de aceea, au fost scoºi la suprafaþã 6 oameni, iar dacã þinem cont cã un miner la front câºtigã

general al CNH. La Lonea din 1.200 de angajaþi, în aceste zile lipsesc 130 de muncitori, iar cei de la minã spun cã au constatat cã, dacã la o brigadã sunt 6 oameni, câte unul pe rând intrã în foaie de boalã în acest sezon. Asta i-a determinat pe cei de la Compania Huilei sã scoatã la suprafaþã deja 6 oameni. Ei au pierdut câte 1.000 de lei cel puþin la

ce vom stabili ºi cu sindicatele din minerit”, a declarat Nicolae Drãgoi, director general CNH. Ziua Minerului este sãrbãtoritã în Valea Jiului în data de 6 august ºi, conform Contractului Colectiv de Muncã, ortacii primesc cu acest prilej un adaos salarial de 400 de lei. Ziua Minerului a fost marcatã în principal prin comemorarea ortacilor care ºiau pierdut viaþa în revolta de la Lupeni din 1929 ºi prin evocarea protestului anticomunist care a avut loc tot aici în 1977. În fiecare an,la unitãþile miniere au loc depuneri de coroane de flori ºi ceremonii religioase în memoria celor care s-au jertfit pe altarul huilei. Diana MITRACHE

Minerii au plan pânã în 2013 M inerii de la CNH au de scos un milion ºi jumãtate de tone de cãrbune. Planul trebuie realizat pânã în luna martie a anului viitor ºi livrat cãtre cele douã termocentrale din judeþ.

ªefii ortacilor au început o campanie de verificare a celor care stau acum în foi de boalã, tocmai pentru cã în lunile de varã este un vârf anual de absenteism, iar cei gãsiþi în neregulã sunt scoºi la

2.500 de lei, iar la suprafaþã 1.000 de lei, atunci clar ei au pierdut cã s-au dat bolnavi. O altã minã e Paroºeni, unde lipsesc acum 9% din angajaþi ºi munca se desfãºoarã greu”, spune Nicolae Drãgoi, director

salariu, iar alþi 40 au fost propuºi pentru reexaminare la medicul de medicinã a muncii, tot cu scopul de a-i scoate la suprafaþã. În Valea Jiului existã o practicã an de an, în lunile de varã, ca minerii sã intre în foaie de boalã. În acest moment, dintr-un total de 7.665 angajaþi, la minele din Valea Jiului, 8,2 la sutã sunt absenþi, iar mulþi dintre ei sunt în foi de boalã. Toþi sunt acum verificaþi ºi o parte sunt retrimiºi la medicii de medicina muncii, cu propunerea de reevaluare a stãrii de sãnãtate. Asta pentru ca, dacã se constatã cã au probleme grave, sã poatã fi scoºi din subteran. Diana MITRACHE

Planul estimat a fost propus celor de la CNH sub forma unui grafic, iar minerii au, aºa cum susþine directorul general Nicolae Drãgoi ºi posibilitatea de a-l îndeplini. „A fost secetã, dar noi am primit un plan care trebuie îndeplinit pânã în 31 martie 2013. Pânã atunci trebuie sã livrãm cãtre Mintia, un milion de tone de huilã ºi cãtre

Paroºeni avem de livrat 500.000 de tone de huilã”, a declarat Nicolae Drãgoi, directorul general CNH. Complexul energetic Hunedoara a fost înfiinþat în urmã cu o sãptãmânã, iar pânã în luna septembrie va fi gata ºi fuziunea minelor viabile cu termocentralele din Hunedoara. Partea neviabilã, din care vor face parte minele Petrila, Paroºeni ºi Uricani, vor face ºi disponibilizãri, iar numãrul celor care vor pleca, cel mai probabil la finele acestui an,a fost stabilit la 250. Acest lucru se va întâmpla dupã 60 de zile de la înfiinþarea societãþii care va prelua minele neviabile ºi care va avea sediul la Petroºani. Diana MITRACHE


4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului |Vineri, 27 iulie 2012

Mesajul preºedintelui suspendat Traian Bãsescu pentru locuitorii din Valea Jiului Dragi mineri, dragi locuitori ai Vãii Jiului, M-am hotãrât sã vã scriu la solicitarea jurnaliºtilor de la “Cronica Vãii Jiului”. Duminicã are loc un vot crucial pentru þarã, un vot care înseamnã invalidarea loviturii datã la adresa instituþiilor statului român. În doar câteva zile instituþii fundamentale au fost acaparate – Avocatul Poporului, Monitorul Oficial, conducerile televiziunii ºi radioului public – iar primii trei oameni în stat, aºa cum îi menþioneazã Constituþia, preºedintele þãrii ºi preºedinþii celor douã Camere ale Parlamentului au fost schimbaþi brutal. Vorbim despre o decapitare a statului fãcutã cu o repeziciune care trãdeazã o loviturã de stat modernã. Modul în care s-a fãcut aceastã încãlcare a regulilor democratice a dus la avertismente ºi luãri de poziþie fãrã precedent ale liderilor occidentali. Aceºtia i-au cerut prim-ministrului Victor Ponta restabilirea de îndatã a statului de drept ºi a funcþionãrii instituþiilor fundamentale alterate. Ce s-a întâmplat cu deprecierea leului în ultimele zile, cu investitorii strãini care dau semnale cã vor ocoli România sau chiar cã-ºi vor muta afacerile din þara noastrã sunt ºi ele semnele unei grave crize în care sta-

tul român a fost atras, în ultimele sãptãmâni, cu bunã ºtiinþã sau cu o inconºtienþã uluitoare. Vã întrebaþi, probabil, care este motivul pentru care cineva ar da aceastã loviturã de stat României. Motivul acestei lovituri ºi miza referendumului este una de viaþã ºi de moarte pentru cei care au pus la cale tot acest scenariu: o majoritate parlamentarã, condusã de senatorii ºi deputaþii puºcãriabili, îºi doreºte demiterea mea pentru a acapara justiþia ºi pentru a-i scãpa puºcãriabili de procesele care sunt pe cale sã-i trimitã dupã gratii. Nici mãcar regulile referendumului nu au fost respectate de actualul Guvern, condus de Victor Ponta, care a ignorat legi ºi prevederi pentru a se asigura

cã realizeazã lovitura de stat ºi cã o acoperã cu un vot popular. Dupã cum bine ºtiþi, ca urmare a acestor încãlcãri care pregãtesc frauda masivã a votului, conducerea PD-L a decis sã solicite neparticiparea la referendum. ªi face acest lucru din mai multe motive, (1) PD-L are un singur reprezentant în secþia de votare ºi, în aceste condiþii, este imposibil sã asigure supravegherea democraticã a votului, a cãrui duratã, în plus, a fost prelungitã cu 4 ore, pânã la ora 23.00, în plus, (2) Guvernul a stabilit sã nu se mai evidenþieze separat listele celor care voteazã în altã parte decât la secþia de votare de domiciliu, deci listele suplimentare, apoi, (3) au fost desfiinþate acele etaje intermediare unde se

puteau face contestaþii privind fraudarea (dacã cineva constatã nereguli la vot, nu mai poate face reclamaþie acum decât la biroul electoral judeþean), (4) Guvernul nu doreºte amplasarea de camere de filmat în secþiile de votare, deºi dispozitivele sunt disponibile în ºcoli, acolo unde se aflã ºi majoritatea secþiilor, ºi, în plus, (5) sunt înfiinþate secþii de votare ºi în restaurante, ºi în hoteluri, unde riscul de fraudã este foarte mare, oricine poate lua lista cu datele din cãrþile de identitate ale celor cazaþi în hoteluri, ºi sã le foloseascã pentru a-i trece ca fiind votanþi. Persisitã, deci, neîncrederea PD-L în corectitudinea modului în care se va desfãºura votul. Nu am cum sã nu fiu de acord cu poziþia exprimatã de ei. Regulile nerespectate ºi pregãtite, parcã, special pentru a crea breºe de siguranþã i-au îndemnat spre singura soluþie logicã, aceea de a îndemna populaþia sã nu se prezinte la vot. Pe de altã parte, s-a pus ºi aceastã problemã politicã: de ce sã validãm o loviturã de stat, prin participare? Sigur, nu poþi sã opreºti pe nimeni sã participe, dar aceasta este abordarea PD-L. Nu vrea ca românii sã participe la validarea unei lovituri de stat pentru cã aici, spuneau ei ºi juriºtii lor, miza este mult mai mare. O loviturã de stat validatã

de electorat îi protejeazã pe cei care au realizat-o. Eu voi fi la vot, sunt preºedintele ales al României, sunt politician ºi am acceptat sã mã prezint în faþa Parlamentului pentru cã reprezintã un gest de responsabilitate pe care mi l-am asumat. Sunt sigur cã românii vor ºti sã decidã ºi sã respingã validarea loviturii de stat ºi acoperirea ei sub legitimitatea unui vot. Vor ºti cã sancþiunea cea mai eficace este neprezentarea la vot pentru a da o lecþie clasei politice ºi pentru a-i arãta cã înþeleg ºi respectã democraþia mai mult decât o fac unii politicieni mânaþi de interese personale sau de grup. În rest, rãmân acelaºi apãrãtor al principiilor ºi valorilor statului de drept ºi al independenþei justiþiei ºi sunt cel ce solicit constant ºi voi solicita, pânã în ultima zi de mandat, tuturor guvernelor sã creeze condiþii propice pentru investiþiile strãine ºi sã creeze locuri de muncã în toate ramurile industriale, inclusiv în minerit, preocuparea mea constantã faþã de acest sector fiind binecunoscutã tuturor. Am fost ºi rãmân un susþinãtor al deschiderii tuturor minelor rentabile din România.

Sã ne vedem cu bine dupã referendum! Traian BÃSESCU

Drumul Naþional 66 - afectat de furtunã loile torenþiale afecteazã un segment din DN 66, iar ºoferii riscã sã producã accidente mai ales dacã circulã cu vitezã. Totul se întâmplã din cauza a douã strãzi, Mãrãºeºti ºi Poienilor, de pe care puhoaiele aduc aluviuni pe ºoseaua naþionalã.

P

Ploaia torenþialã din noaptea de miercuri spre joi care a lovit municipiul Petroºani, a fãcut dintr-o porþiune a DN 66 o adevãratã capcanã mai ales pentru ºoferii care tranziteazã localitatea. Situaþia este de fiecare datã la fel când plouã mai serios, în ciuda faptului cã edilii au reparat stricãciu-

nile imediat dupã furia naturii. Chiar la ieºire din municipiu, la intersecþia strãzilor Mãrãºeºti ºi Poienilor cu drumul naþional, segmentul rutier a fost acoperit de aluviunile aduse de ape, iar conducãtorii auto au sesizat capcana dupã ce ceilalþi participanþi la trafic i-au avertizat sã reducã viteza. „Nãmolul ºi pietriºul adus de ape în DN e la fel ca ºi gheaþa. Cum e ºi o curbã uºoarã aici, dacã ai vitezã, pierzi maºina de sub control. Am maºinã de 20 de tone ºi mi-au dat flash-uri ceilalþi ºoferi sã reduc viteza. Pentru cei cu maºini mici e ºi mai rãu pentru cã pietriºul este puºcat de roþile maºinilor ºi îºi fac praf parbrizele”, a spus Nicolae, ºoferul unui camion care se îndrepta spre Alba Iulia.

eparaþie pe program de situaþii de urgenþã

R

Primãria Municipiului Petroºani prin SPADPP a refãcut porþiunea cu probleme din strada Poienilor, care „inundã” DN 66, însã ploaia torenþialã a distrus parþial lucrarea provizorie. Acum, edilii au gãsit o soluþie care sã rezolve situaþia pânã când strada va intra în reabilitare. Practic, reprezentanþii SPADPP vor taluza strada ºi vor turna o mixturã care sã reziste puhoaielor. „Soluþia este provizorie pânã când se va asfalta strada. Din pãcate despre asfalt nu putem vorbi decât dupã ce se va introduce

reþeaua de canalizare. Se va reface ºi rigola astfel ca în DN 66 sã nu mai ajungã aluviuni”, explicã directorul executiv din Primãria Municipiului Petroºani, Lucian Dragomir. O echipã de experþi a fost ieri în zona calamitatã ºi drumarii vor începe lucrarea în aceste zile.

S

ituaþie monitorizatã

Pe de altã parte, pentru cã un drum naþional este afectat ºi existã riscul producerii de accidente, Serviciul Judeþean de Poliþie Rutierã din cadrul IPJ Hunedoara va monitoriza zona periculoasã a DN 66. ªeful Serviciului Rutier, comisarul ºef Dan Micu, a precizat cã administratorului drumului i se

aduc la cunoºtinþã deficienþele ºi i se dã un termen pentru remedierea lor. În caz cã nu este respectat acest termen, poliþiºtii rutieri pot da amenzi de pânã la 3000 de lei.

P

agube ºi în judeþ

Furtuna care a lovit judeþul Hunedoara, în noaptea de miercuri spre joi, a produs pagube în mai multe localitãþi, iar pompierii au muncit toatã noaptea pentru a îndepãrta atât apa care a inundat rampa unui magazin cât ºi copacii cãzuþi pe ºosele. „În urma furtunii care a afectat, în special municipiul Deva, în cursul nopþii trecute, la dispeceratul inspectoratului au sosit mai multe apeluri prin 112.

Echipajele de intervenþie ale Detaºamentul de pompieri din Deva au intervenit pe strada Iuliu Maniu, pentru degajarea unui copac cãzut pe un autoturism, pentru evacuarea apei de pe rampa de încãrcare a unui magazin din municipiu ºi pentru tãierea unui copac cãzut pe carosabil pe strada Mareºal Averescu”, a precizat, Lt. Anemona Doda, purtãtor de cuvânt ISU Hunedoara. Totodatã pompierii din cadrul Detaºamentul de pompieri Hunedoara, au intervenit cu motofierãstraie pe DN 68B, în satul Peºtiºu Mare, pentru a degaja drumul care a fost blocat de un copac rupt de furtunã. Maximilian GÂNJU


Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 27 iulie 2012 oliþistul Adrian Sucilã îºi susþine în continuare nevinovãþia, dar judecãtorii i-au mai dat 30 de zile de arest preventiv. Sucilã, acuzat cã a întreþinut relaþii sexuale cu fiul minor al viceprimarului din Vulcan, Angela Stoica, a fost prezentat joi magistraþilor de la Petroºani.

P

Procurorii de la Parchetul de pe lângã Tribunalul Hunedoara au obþinut prelungirea mandatului de arestare preventivã cu încã 30 de zile în cazul poliþistului Adrian Sucilã. La ieºirea din sala de judecarã, acesta a susþinut, în continuare, cã este nevinovat ºi cã totul este o înscenare. „Am spus ºi astãzi realitatea. Nu existã nicio probã. Mã þin în arest pentru

eprezentanþii Asociaþiei de Dezvoltare D.A.O Hunedoara vor sã realizeze în intervalul 01.08.2012 – 01.09.2012 un studiu de piaþã privind bunele practici de la Castelul Corvinilor, numãrul de turiºti, serviciile oferite, gradul de mulþumire al acestora, aspecte semnalate în privinþa activitãþii angajaþilor muzeului ºamd.

R

Potrivit preºedintelui asociaþiei, Bogdan Leucuþã scopul acestui studiu este observarea formelor de turism practicate la Hunedoara precum ºi îmbunãtãþirea calitãþii turismului din oraº. “Un astfel de studiu nu a fost niciodatã comandat sau realizat la Castelul Corvinilor, astfel cã instituþia nu deþine date concrete privind numãrul de turiºti care ne

Încã 30 de zile de arest pentru poliþistul Sucilã cã nu gãsesc nimic ºi tot cautã”, a spus Sucilã. De asemenea, apãrãtorul poliþistului, Daniel Tomescu, susþine cã nici pânã acum nu au apãrut probe care sã susþine acuzaþiile procurorilor de caz. „S-a admis propunerea prelungirii mãsurii de arest preventiv formulatã de Parchetul de pe lângã tribunalul Hunedoara. Motivul este cã se continuã cercetãrile în acest dosar, percheziþia informaticã încã nu s-a terminat, iar Parchetul insistã cã lãsarea lui în libertate ar putea fi o problemã pentru anchetã, în sensul cã acesta ar încerca sã zãdãrniceascã adevãrul prin influenþarea martorilor sau pãrþilor vãtãmate din dosar”, a declarat av. Daniel Tomescu. Dosarul a fost, oricum completat cu toate actele fãcute de Parchet în perioada scursã de la reþinerea lui, inclusiv rezul-

tatele preliminare ale percheziþiei informatice ºi declaraþii de martori. Iar procurorii spun cã au indicii temeinice. „Motivele pentru prelungirea arestãrii sunt cã mai sunt de efectuat acte de urmãrire penalã în dosar ºi cã temeiurile care au stat la baza arestãrii preventive existã ºi în prezent. Noi am spus ºi, spunem noi, am dovedit, prin ce este la dosar, cã existã indicii ºi probe temeinice cã inculpatul ºi învinuita (n.r. fiica viceprimarului din Vulcan) se fac vinovaþi de sãvârºirea faptelor”, a declarat Adina Velescu, purtãtor de cuvânt al Parchetului de pe lângã Tribunalul Hunedoara. Adrian Sucilã a fost ridicat de la domiciliul sãu din Vulcan la începutul lunii iulie, într-o anchetã declanºatã de Parchetul de pe lângã Tribunalul Hunedoara, care s-a

autosesizat în acest caz. Sucilã este acuzat de corupere sexualã, act sexual cu un minor ºi furt. Fiica viceprimarului din Vulcan este de asemenea pusã

sub acuzare, iar procurorii spun cã ar fi asistat la scenele de sex dintre poliþist ºi fratele ei ºi chiar ar fi filmat. Carmen COSMAN

Studiu de piaþã la Castelul Corvinilor pentru combaterea turismului la negru

viziteazã, cerinþele acestora, lucrurile care îi mulþumesc sau dimpotrivã îi nemulþumesc. Din acest punct de vedere, activitatea de turism de la Castelul Corvinilor nu poate fi cuantificatã în baza unor indicatori de performanþã”, susþine Leucuþã. La Hunedoara se cunoaºte doar neoficial cã anual ar vizita castelul circa 100-120.000 de turiºti. Conform unor declaraþii ale unor persoane

Cazare în regim de cãmin: 50 de lei camera

din conducerea muzeului, în anul 2011 ar fi vizitat

castelul un numãr de circa 50.000 de turiºti.

“Este limpede cã situaþia de la Castelul Corvinilor este departe de a se situa în limitele decenþei ºi ale bunului simþ. De aceea, D.A.O a luat decizia de a face un studiu privind numãrul de turiºti, calitatea serviciilor oferite de muzeu, gradul de mulþumire al turiºtilor ºamd”, mai precizeazã Leucuþã. Potrivit reprezentanþilor asociaþiei proiectul este un act de voluntariat al comunitãþii hune-

dorene, nu are implicaþii economice ºi are trei faze: justificarea realizãrii studiului, pregãtire a voluntarilor, realizarea documentelor cadru; aplicarea chestionarelor de cãtre voluntari, pe grupe de turiºti ; analiza ºi prelucrarea datelor precum ºi raportul de final, diseminarea informaþiilor, propunerea de soluþii în cadrul unor dezbateri publice, a unor conferinte de presã etc. Marius MITRACHE

Cel puþin trei sancþiuni pentru Axis Corporate Security xis Corporate Security, firma ginerelui ex - ministrului Vasile Blaga, a fost sancþionatã de Inspectoratul Teritorial de Muncã de cel puþin trei ori, pentru nereguli în activitate. Ultima datã, inspectorii de muncã au aplicat doar un avertisment, dar continuã sã monitorizeze cu atenþie activitatea societãþii.

A

Inspectoratul Teritorial de Muncã Hunedoara a efectuat un control la sediul societãþi ºi, prin sondaj, la mai multe obiective pãzite de SC Axis Corporate Security SRL Deva firmã care a câºtigat ºi contractul de pazã a unitãþilor miniere din Valea Jiului. Inspectorii de muncã au venit în control ca urmare a unei petiþii trimise la ANAF Bucureºti ºi repartizatã de aceºtia cãtre ITM

Hunedoara. Iar petiþia s-a dovedit a fi întemeiatã, din câte se vede, pentru cã firma administratã de Ionuþ Rudeanu, ginerele ex-ministrului Vasile Blaga, a fost sancþionatã, de data aceasta doar

prevede legislaþia. Oricum, societatea este monitorizatã în continuare cu mare atenþie. Înfiinþatã în 24 aprilie 2009, Axis Corporate Security are sediul în Deva ºi figureazã la poziþia 784

cu avertisment. Alte douã controale s-au lãsat, însã, cu amenzi: prima datã în valoare de 1.000 de lei, iar a doua oarã sancþiune a fost de 300 de lei. Reprezentanþii ITM Hunedoara au precizat cã nu pot oferi amãnunte despre neregulile descoperite, pentru cã aºa

pe lista Ministerului de Interne care cuprinde firmele ce au obþinut, pânã la data de 31.03.2010, licenþã de funcþionare în domeniul pazã ºi protecþie, licenþã luatã de altfel la scurt timp dupã ce a fost înfiinþatã. Carmen COSMAN


Cronica Vãii Jiului | Vineri, 27 iulie 2012

6 Actualitate

Actualitate 7

ouã monede Monede dacice din aur, recuperate la Dublin, M u z e u l dacice din D aur de tip Koson retur nate statului român furate din situl turismului arheologic Sarmizegetusa Regia au fost recumontan, perate la Dublin de procurorii în Parchetului Curþii de Apel Alba-Iulia, prin cooperare stand–by judiciarã internaþionalã cu autoritãþile din Republica Irlanda. Acestea urmeazã sã intre în colecþia Muzeului Naþional de Istorie, informeazã MAE. Monedele au fost indisponibilizate dupã expunerea la o licitaþie publicã ce a avut loc în 18 februarie 2011, organizatã de o casã de licitaþii din Dublin. Indisponibilizarea monedelor a declanºat un proces judiciar complex ºi de duratã ce a avut loc în fata instanþelor irlandeze, având ca obiectiv stabilirea apartenentei juridice ºi restituirea monedelor statului român. În 25 iulie 2011 instanþã a dispus restituirea monedelor statului român.

eºi se vorbeºte de luni de zile despre înfiinþarea lui ºi au avut loc mai multe runde de întâlniri în acest sens, muzeul turismului montan, care trebuia sã se deschidã la Petroºani, rãmâne, încã, în stand – by.

D “În urma unui demers complex de cooperare judiciarã de excepþie, desfãºurat pe durata a aproximativ 16 luni, între instituþii româneºti - Ministerului Administraþiei ºi Internelor, Ministerului Public, Ministerului Culturii ºi Patrimoniului Naþional, Muzeul Naþional de Istorie a României, Ministerului Afacerilor Externe, Ambasadei României la Dublin - ºi Poliþia Naþionalã Irlandezã, douã monede dacice din aur de tip Koson au fost recuperate ºi vor fi repatriate în România. Bunurile de patrimoniu au revenit în România în data de 26

iulie 2012”, se arãta într-un comunicat de presã al Ministerului Afacerilor Externe. Aceastã acþiune este rezultatul aplicãrii cu succes a convenþiei UNIDROIT, susþine MAE, ºi reprezintã o premierã, fiind pentru prima oarã când autoritãþile româneºti reuºesc, ca urmare a unei decizii judecãtoreºti emise de o instanþã din Uniunea Europeanã, recuperarea unor piese exportate ilegal ºi prezente în comerþul internaþional de antichitãþi. Cele douã monede recuperate fac parte din singura emisiune dacicã de aur, având pe revers

legenda scrisã cu litere greceºti - Kosen. Artefactele aparþin tezaurelor sustrase, în perioada 1998 - 2007, din situl arheologic Sarmizegetusa Regia, judeþul Hunedoara, clasat monument istoric pe lista monumentelor UNESCO, a precizat Ministerul Public. În cele trei dosare soluþionate pânã în prezent au fost trimise în judecatã 28 de persoane, pentru asociere în vederea sãvârºirii de infracþiuni, detecþii ºi sãpãturi neautorizate în siturile arheologice, furt calificat de bunuri culturale, ºantaj ºi nerespectarea regimului de ocrotire a unor bunuri,

cercetãrile fiind efectuate de procurori ai Parchetului Curþii de Apel Alba-Iulia, împreunã cu ofiþeri specializaþi ai poliþiei judiciare din Inspectoratul de Poliþie Alba-Iulia. Din anul 2005 ºi pânã în prezent, prin activitatea organelor judiciare, Patrimoniul Cultural Naþional a fost reîntregit cu mai multe tezaure recuperate: 706 monede Koson din aur, 13 brãþãri dacice din aur, un colier cu pandative ºi o pereche de cercei din aur, trei scuturi dacice din fier forjat, depozite de unelte ºi arme, câteva zeci de mii de monede antice din

aur, argint ºi bronz, precum ºi numeroase alte artefacte depuse în colecþiile Muzeului Naþional de Istorie a României, ale muzeelor naþionale de istorie din La începutul acestui an, Alba-Iulia ºi Clujreprezentanþii municipaliNapoca, a precizat tãþii din Petroºani anunþau Ministerul Public. În timp ce Guvernul a alocat fonduri importante pentru recuperarea unor bunuri culturale de patrimoniu, sustrase din perimetrul cetãþilor dacice din Munþii Orãºtiei prejudiciul calculat prin traficarea pe piaþa neagrã a obiectelor de patrimoniu se ridicã la peste 6,5 milioane de euro. Marius MITRACHE

intenþia de înfiinþare a primului muzeu al turismului montan din Româniaîn colaborare cu iniþiatorii acestui proiect, Asociaþia VeteranMont România. La momentul respectiv s-a anunþat cã Muzeul Naþional al Turismului Montan va funcþiona, pentru început, într-o aripã a muzeului mineritului din Petroºani, pentru ca ulterior sã devinã o instituþie distinctã, cu sediu propriu.

M

Astfel, potrivit primarului municipiul Vulcan, Gheorghe Ile, investiþiile în infrastructurã continuã, ºi în acest an, sã fie o prioritate pentru administraþie. Printre investiþiile de primã necesitate se numãrã: montarea unui hidrant la stadion: o sã ne ocupãm de soluþionarea acestei solicitãri; repararea podeþului de peste Jiu cãtre strada Abatorului: firma Pregoterm se ocupã deja de achiziþionarea materialelor necesare pentru lucrare; repararea drumului de pe Aleea Muncii , la blocurile A: lucrarea este prevãzutã pentru acest an;

realizarea unei treceri pietonale la Valea Ungurului în zona staþiilor de maxi taxi: nu ridicã nici un fel de dificultate; repararea canalizãrii din zona Poºtei: aici este o situaþie mai complexã care va face parte dintr-o lucrare amplã pe care o va realiza firma Hidroconstrucþia dupã ce vom trece de perioada legalã de contestare a adjudecãrii lucrãrii de cãtre aceastã firmã; ameliorarea situ-

Nicolae Taºcã. Conform anunþurilor de intenþie, Muzeul Naþional al Turismului Montan ar urma sã reprezinte nu doar Valea Jiului, ci ºi restul zonelor turistice montane din România. Exponatele ar urma sã fie aduse de mai multe asociaþii de profil din România, care ºi-au exprimat dorinþa de a lua parte la acest inedit proiect. Carmen COSMAN

Anvelopare cu lânã de oaie ºi rumeguº din scoarþã de copac eabilitare termicã a unor clãdiri ºi instituþii publice sau private cu lânã de oaie sau scoarþã de copac. V-aþi gândit vreodatã la aºa ceva?

R

Ei bine, acest lucru este posibil în programului de îmbunãtãþire a eficienþei energetice, finanþat de ONU ºi Guvernul României, prin aþiei pe pârâul Mohora pe Ministerul care o sã-l canalizãm întrDezvoltãrii un viitor apropiat printr-un Regionale ºi proiect specific: ºi aici Turismului. avem în vedere sã realizãm “Programul în un proiect amplu de sine este unul canalizare a pârâului care foarte ambiþios ºi este adevãrat, în prezent îºi propune sã creeazã probleme ºi pentru reducã cheltuielile administraþie ºi pentru pro- cu energia. Vorbim de echivalentul a prietarii terenurilor de pe circa 700.000 de traseul acestuia; situaþia tone de bioxid lucrãrilor în cartierul Micro echivalent la nivel 3 B: din fericire s-au reluat naþional. Însã, în lucrãrile dupã o pauzã de prezent încã se mai bine de o sãptãmânã. lucreazã la ghidul Firma executantã a revenit la lucru ceea ce este o veste de finanþare, penbunã pentru toatã lumea. Diana MITRACHE

Investiþii la Vulcan, la ordinea zilei unicipalitatea din Vulcan are în plan derularea unor investiþii în perioada imediat urmãtoare.

Acest inedit muzeu este, însã, tot la faza de proiect ºi nu s-a mai fãcut nici un pas pentru înfiinþarea lui. „Au fost purtate discuþii ºi urmeazã sã se strângã materiale care vor deveni, ulterior, exponate. Chestiunea va fi discutatã în Consiliul Local Petroºani, când se va aloca ºi un spaþiu”, a declarat ourtãtorul de cuvânt al Primãriei Municipiului Petroºani,

tru cã încã nu au fost stabilite cotele de cofinanþare care sã fie alocate de Guvern sau de proprietarii imobilelor”, a precizat Alin Fara, director tehnic la Primãria Vulcan. Obiectivele care se vor a fi reabilitate termic ºi nu numai, sunt atât instituþii publice cât ºi clãdiri private. Printre materiale inedite care vor trebui sã fie folosite la anveloparea clãdirilor se numãrã lâna de oaie, hârtie mãcinatã ºi aditivatã, rumeguº din scoarþã de copac sau þesãtura din bumbac. Dar, o prevedere a acestui proiect este aceea ca materialele de construcþie sã fie furnizate de investitori sau furnizori de la nivel local, acolo unde se implementeazã proiectul. De crescãtori de oi nu am duce lipsã dacã este sã vorbim de anveloparea cu lânã ºi nici de scoarþã de copac, însã bumbac cu siguranþã nu avem. De-a lungul anilor, în Valea Jiului s-au mai reabilitat termic clãdiri ºi blocuri, însã toate cu materiale uzuale, polistirenul fiind baza. Cele mai multe edificii anvelopate din Valea Jiului sunt la Petrila, apoi la Petroºani. Luiza ANDRONACHE

Tabãrã în Varpalota pentru copiii cu rezultate deosebite

n cadrul unei tabere desfãºuratã pe bazã de reciprocitate, 21 de elevi din Petroºani se aflã în aceste zile la Varpalota, însoþiþi ºi de 4 profesori.

Î

Tabãra se aflã la cea de a zecea ediþie ºi se desfãºoarã pe parcursul a 6 zile. „Elevii au fost selectaþi în baza rezultatelor obþinute la învãþãturã în anul ºcolar 2011 – 2012”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtor de cuvânt al Primãriei Municipiului Petroºani. Acesta a precizat cã aceastã tabãrã este statuatã în programul de colaborare încheiat între cele douã administraþii, Petroºani ºi Varpalota, pe anul 2012. La acest eveniment participã copii din clasele V – VIII de la mai multe ºcoli generale din Petroºani. Car men COSMAN


Cronica Vãii Jiului | Vineri, 27 iulie 2012

6 Actualitate

Actualitate 7

ouã monede Monede dacice din aur, recuperate la Dublin, M u z e u l dacice din D aur de tip Koson retur nate statului român furate din situl turismului arheologic Sarmizegetusa Regia au fost recumontan, perate la Dublin de procurorii în Parchetului Curþii de Apel Alba-Iulia, prin cooperare stand–by judiciarã internaþionalã cu autoritãþile din Republica Irlanda. Acestea urmeazã sã intre în colecþia Muzeului Naþional de Istorie, informeazã MAE. Monedele au fost indisponibilizate dupã expunerea la o licitaþie publicã ce a avut loc în 18 februarie 2011, organizatã de o casã de licitaþii din Dublin. Indisponibilizarea monedelor a declanºat un proces judiciar complex ºi de duratã ce a avut loc în fata instanþelor irlandeze, având ca obiectiv stabilirea apartenentei juridice ºi restituirea monedelor statului român. În 25 iulie 2011 instanþã a dispus restituirea monedelor statului român.

eºi se vorbeºte de luni de zile despre înfiinþarea lui ºi au avut loc mai multe runde de întâlniri în acest sens, muzeul turismului montan, care trebuia sã se deschidã la Petroºani, rãmâne, încã, în stand – by.

D “În urma unui demers complex de cooperare judiciarã de excepþie, desfãºurat pe durata a aproximativ 16 luni, între instituþii româneºti - Ministerului Administraþiei ºi Internelor, Ministerului Public, Ministerului Culturii ºi Patrimoniului Naþional, Muzeul Naþional de Istorie a României, Ministerului Afacerilor Externe, Ambasadei României la Dublin - ºi Poliþia Naþionalã Irlandezã, douã monede dacice din aur de tip Koson au fost recuperate ºi vor fi repatriate în România. Bunurile de patrimoniu au revenit în România în data de 26

iulie 2012”, se arãta într-un comunicat de presã al Ministerului Afacerilor Externe. Aceastã acþiune este rezultatul aplicãrii cu succes a convenþiei UNIDROIT, susþine MAE, ºi reprezintã o premierã, fiind pentru prima oarã când autoritãþile româneºti reuºesc, ca urmare a unei decizii judecãtoreºti emise de o instanþã din Uniunea Europeanã, recuperarea unor piese exportate ilegal ºi prezente în comerþul internaþional de antichitãþi. Cele douã monede recuperate fac parte din singura emisiune dacicã de aur, având pe revers

legenda scrisã cu litere greceºti - Kosen. Artefactele aparþin tezaurelor sustrase, în perioada 1998 - 2007, din situl arheologic Sarmizegetusa Regia, judeþul Hunedoara, clasat monument istoric pe lista monumentelor UNESCO, a precizat Ministerul Public. În cele trei dosare soluþionate pânã în prezent au fost trimise în judecatã 28 de persoane, pentru asociere în vederea sãvârºirii de infracþiuni, detecþii ºi sãpãturi neautorizate în siturile arheologice, furt calificat de bunuri culturale, ºantaj ºi nerespectarea regimului de ocrotire a unor bunuri,

cercetãrile fiind efectuate de procurori ai Parchetului Curþii de Apel Alba-Iulia, împreunã cu ofiþeri specializaþi ai poliþiei judiciare din Inspectoratul de Poliþie Alba-Iulia. Din anul 2005 ºi pânã în prezent, prin activitatea organelor judiciare, Patrimoniul Cultural Naþional a fost reîntregit cu mai multe tezaure recuperate: 706 monede Koson din aur, 13 brãþãri dacice din aur, un colier cu pandative ºi o pereche de cercei din aur, trei scuturi dacice din fier forjat, depozite de unelte ºi arme, câteva zeci de mii de monede antice din

aur, argint ºi bronz, precum ºi numeroase alte artefacte depuse în colecþiile Muzeului Naþional de Istorie a României, ale muzeelor naþionale de istorie din La începutul acestui an, Alba-Iulia ºi Clujreprezentanþii municipaliNapoca, a precizat tãþii din Petroºani anunþau Ministerul Public. În timp ce Guvernul a alocat fonduri importante pentru recuperarea unor bunuri culturale de patrimoniu, sustrase din perimetrul cetãþilor dacice din Munþii Orãºtiei prejudiciul calculat prin traficarea pe piaþa neagrã a obiectelor de patrimoniu se ridicã la peste 6,5 milioane de euro. Marius MITRACHE

intenþia de înfiinþare a primului muzeu al turismului montan din Româniaîn colaborare cu iniþiatorii acestui proiect, Asociaþia VeteranMont România. La momentul respectiv s-a anunþat cã Muzeul Naþional al Turismului Montan va funcþiona, pentru început, într-o aripã a muzeului mineritului din Petroºani, pentru ca ulterior sã devinã o instituþie distinctã, cu sediu propriu.

M

Astfel, potrivit primarului municipiul Vulcan, Gheorghe Ile, investiþiile în infrastructurã continuã, ºi în acest an, sã fie o prioritate pentru administraþie. Printre investiþiile de primã necesitate se numãrã: montarea unui hidrant la stadion: o sã ne ocupãm de soluþionarea acestei solicitãri; repararea podeþului de peste Jiu cãtre strada Abatorului: firma Pregoterm se ocupã deja de achiziþionarea materialelor necesare pentru lucrare; repararea drumului de pe Aleea Muncii , la blocurile A: lucrarea este prevãzutã pentru acest an;

realizarea unei treceri pietonale la Valea Ungurului în zona staþiilor de maxi taxi: nu ridicã nici un fel de dificultate; repararea canalizãrii din zona Poºtei: aici este o situaþie mai complexã care va face parte dintr-o lucrare amplã pe care o va realiza firma Hidroconstrucþia dupã ce vom trece de perioada legalã de contestare a adjudecãrii lucrãrii de cãtre aceastã firmã; ameliorarea situ-

Nicolae Taºcã. Conform anunþurilor de intenþie, Muzeul Naþional al Turismului Montan ar urma sã reprezinte nu doar Valea Jiului, ci ºi restul zonelor turistice montane din România. Exponatele ar urma sã fie aduse de mai multe asociaþii de profil din România, care ºi-au exprimat dorinþa de a lua parte la acest inedit proiect. Carmen COSMAN

Anvelopare cu lânã de oaie ºi rumeguº din scoarþã de copac eabilitare termicã a unor clãdiri ºi instituþii publice sau private cu lânã de oaie sau scoarþã de copac. V-aþi gândit vreodatã la aºa ceva?

R

Ei bine, acest lucru este posibil în programului de îmbunãtãþire a eficienþei energetice, finanþat de ONU ºi Guvernul României, prin aþiei pe pârâul Mohora pe Ministerul care o sã-l canalizãm întrDezvoltãrii un viitor apropiat printr-un Regionale ºi proiect specific: ºi aici Turismului. avem în vedere sã realizãm “Programul în un proiect amplu de sine este unul canalizare a pârâului care foarte ambiþios ºi este adevãrat, în prezent îºi propune sã creeazã probleme ºi pentru reducã cheltuielile administraþie ºi pentru pro- cu energia. Vorbim de echivalentul a prietarii terenurilor de pe circa 700.000 de traseul acestuia; situaþia tone de bioxid lucrãrilor în cartierul Micro echivalent la nivel 3 B: din fericire s-au reluat naþional. Însã, în lucrãrile dupã o pauzã de prezent încã se mai bine de o sãptãmânã. lucreazã la ghidul Firma executantã a revenit la lucru ceea ce este o veste de finanþare, penbunã pentru toatã lumea. Diana MITRACHE

Investiþii la Vulcan, la ordinea zilei unicipalitatea din Vulcan are în plan derularea unor investiþii în perioada imediat urmãtoare.

Acest inedit muzeu este, însã, tot la faza de proiect ºi nu s-a mai fãcut nici un pas pentru înfiinþarea lui. „Au fost purtate discuþii ºi urmeazã sã se strângã materiale care vor deveni, ulterior, exponate. Chestiunea va fi discutatã în Consiliul Local Petroºani, când se va aloca ºi un spaþiu”, a declarat ourtãtorul de cuvânt al Primãriei Municipiului Petroºani,

tru cã încã nu au fost stabilite cotele de cofinanþare care sã fie alocate de Guvern sau de proprietarii imobilelor”, a precizat Alin Fara, director tehnic la Primãria Vulcan. Obiectivele care se vor a fi reabilitate termic ºi nu numai, sunt atât instituþii publice cât ºi clãdiri private. Printre materiale inedite care vor trebui sã fie folosite la anveloparea clãdirilor se numãrã lâna de oaie, hârtie mãcinatã ºi aditivatã, rumeguº din scoarþã de copac sau þesãtura din bumbac. Dar, o prevedere a acestui proiect este aceea ca materialele de construcþie sã fie furnizate de investitori sau furnizori de la nivel local, acolo unde se implementeazã proiectul. De crescãtori de oi nu am duce lipsã dacã este sã vorbim de anveloparea cu lânã ºi nici de scoarþã de copac, însã bumbac cu siguranþã nu avem. De-a lungul anilor, în Valea Jiului s-au mai reabilitat termic clãdiri ºi blocuri, însã toate cu materiale uzuale, polistirenul fiind baza. Cele mai multe edificii anvelopate din Valea Jiului sunt la Petrila, apoi la Petroºani. Luiza ANDRONACHE

Tabãrã în Varpalota pentru copiii cu rezultate deosebite

n cadrul unei tabere desfãºuratã pe bazã de reciprocitate, 21 de elevi din Petroºani se aflã în aceste zile la Varpalota, însoþiþi ºi de 4 profesori.

Î

Tabãra se aflã la cea de a zecea ediþie ºi se desfãºoarã pe parcursul a 6 zile. „Elevii au fost selectaþi în baza rezultatelor obþinute la învãþãturã în anul ºcolar 2011 – 2012”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtor de cuvânt al Primãriei Municipiului Petroºani. Acesta a precizat cã aceastã tabãrã este statuatã în programul de colaborare încheiat între cele douã administraþii, Petroºani ºi Varpalota, pe anul 2012. La acest eveniment participã copii din clasele V – VIII de la mai multe ºcoli generale din Petroºani. Car men COSMAN


Cronica Vãii Jiului | Vineri, 27 iulie 2012

8 Actualitate entru de Primiri Urgenþe Vulcan ”are voie” sã preia circa 200 de cazuri pe lunã conform contractului cu Casa de Sãnãtate, dar în ultimele luni s-au prezentant circa 10001100 de pacienþi lunar. Medici din Unitatea de Primiri Urgenþe Petroºani au imputat colegilor lor cã direcþioneazã spre ei cazuri, în condiþiile în care sunt supraaglomeraþi. Doar cã Urgenþa Vulcan nu dispune de aceleaºi condiþii, fiind unitate inferioarã ca încadrare celei de la Petroºani.

C

Supãrare mare între urgentiºtii spitalelor din Valea Jiului. Mai precis, Unitatea de Primire Urgenþe (UPU) Petroºani a izbucnit în supãrãri din cauza aglomeraþiei avutã într-una din zilele sãptãmânii trecute, când de la Centrul de Primiri Urgenþe (CPU) Vulcan a fost direcþionat aici un caz cu o operaþie complexã în zona bolþii palatine fãcutã într-o clinicã din þarã unui copil. Am aflat cã era a cincea direcþionare cãtre UPU Petroºani, de la CPU Vulcan. Situaþia pãrea surprinzãtoare având în vedere apreciata echipã a urgentiºtilor de la Vulcan, condusã de dr. Cãtãlin Popa, care este ºi doctor coordonator SMURD, un pionier în domeniu în judeþul Hunedoara, ºi

Supãrãri ºi bãtãlii pe medicii de Urgenþe fondatorul Search and Rescue Service (SARS) România, care este prima organizaþie nonguvernamentalã din þarã care are drept obiectiv acþiunile de cãutare-salvare ºi intervenþii în caz de dezastre ºi calamitãþi, dupã modelul INSARAG iniþiat de ONU.

Diferenþele constau în faptul cã UPU este direct bugetat de la Minister, iar CPU are decontãri pe pacient de la Casa de Sãnãtate. Mai mult CPU

radiologi etc. ªi în aceste situaþii, chiar dacã urgentiºtii pot rezolva fãrã probleme cazurile complexe, nu o pot face din cauza efectelor legii din dome-

ouã Urgenþe diferite ca ”de la mâncãricã la mâncãrime”

D

În documentarea noastrã am aflat cã în judeþul Hunedoara existã doar douã Unitãþi de Primire Urgenþe (UPU) – la Deva ºi la Petroºani, structurã superioarã Centrelor de Primiri Urgenþe (CPU), cum este la Vulcan.

are un numãr limitat de decontãri, în cazul Urgenþei Vulcan doar puþin peste 200 de pacienþi pe lunã, deºi numãrul celor primiþi, consultaþi ºi rezolvaþi este de peste 1000-1100, diferenþa suportând-o Spitalul Vulcan. UPU Petroºani dispune de farmacie proprie separat de cea spitalului, are laboratorul de analize ºi medicii specialiºti 24 de ore din 24, mai are ºi primire urgenþe copii, care are un statut aparte, urgenþa trebuind sã beneficieze de primire separatã a copiilor ºi femeilor însãrcinate pentru siguranþa sãnãtãþii lor. Asta pentru cã nu poþi aduce un copil de 2-3 ani într-un mediu în care alãturi, în Urgenþã, este consultat un pacient cu boli grave, transmisibile. Ordinul ministerului 1706/2007, stabileºte reguli clare ºi stricte de funcþionare a unitãþilor ºi centrelor de urgenþã. CPU Vulcan nu dispune de laborator de analize 24 de ore din 24, nu dispune de medici chirurgi, de

niu, drept pentru care pacienþii stabilizaþi medical la Urgenþa Vulcan sunt trimiºi la Lupeni sau Petroºani, acolo unde existã condiþii de investigare prin specialiºti ºi analize de laborator.

adiografia (lipsa ei) îþi mânâncã… meseria

R

Ni s-a dat un exemplu al unui cardiac care acuzã dureri în piept, care deºi la urgenþã i se fac chiar trei

EKG-uri care atestã cã traseul inimii este normal, dupã câteva ore de la plecarea din Urgenþã poate face un infarct. Ca sã se previnã acest lucru, urgenþa trebuie sã aibã analize de laborator pentru a avea toate informaþiile acelui caz în vederea unei diagnosticãri corecte. În aceste situaþii, dacã omul o pãþeºte, medicul are dovada acelui EKG, dar în cazul unei fracturi cum procedeazã? Ca exemplu am primit un pacient care cãzuse ºi îl durea braþul. În lipsa unui radiolog, clinic medicul poate constata cã braþul nu este rupt. Pacientul este direcþionat cãtre medicul de familie, dar pe drum cade ºi îºi rupe braþul ºi pune vina pe medicul urgentist la care tocmai fusese. În acest caz medicul nu are dovada, din lipsa unei radiografii, ºi poate sã-ºi piardã pâinea. De aceea, acolo unde se impune, pacienþii sunt trimiºi la Petroºani sau Lupeni pentru siguranþa lor, dar ºi a medicilor urgentiºti care nu au cu

ce/cine lucra, dar pot tria bolnavii în urma consultului ºi îi direcþioneazã pentru a fi salvaþi – ne-a precizat unul din medicii urgentiºti care presteazã ºi la Petroºani ºi la Vulcan.

rgenþiºtii pleacã în bloc? Nu!, spune managerul

U

Criza e medici face ca urgentiºtii sã fie vânaþi, ademeniþi de Spitalele care-ºi doresc medici buni, având în vedere cã, în

conformitate cu legislaþia din sãnãtate, nu se mai permite ”naºterea” urgentiºtilor, obligându-i pe toþi sã se specializeze într-un domeniu sau altul, medicina generalã dispãrând astfel. Aºa este cazul unor doctori de la Vulcan, apreciaþi de americani cãrora le-au dat pe mânã clinici de câte 2000 de pacienþi ºi cãrora le-au fãcut faþã cu brio, iar Urgenþa din România suferã din cauza unei legi aberante, care nu-i recunoºte acasã. Aºa s-a zvonit cã medicii de la Urgenþa Vulcan vor pleca în bloc, lucru infirmat de managerul Spitalului Municipal Vulcan, Mariana Mateescu. ”Nici vorbã! Este luptã mare pentru cã nici Petroºaniul nu prea are medici ºi îi momesc pe ai noºtri sau pe alþii. Volumul de muncã este foarte mare ºi dacã nu le creezi condiþii, doctorii nu se duc”- a declatat managerul Spitalului Vulcan. Sistemul românesc de sãnãtate, cu toatã legislaþia, de multe ori contradictorie, deci neaplicabilã, se va schimba vreodatã? Doctorii spun cã da, cu o condiþie: cei care dau legi ºi cei care conduc sã fie profesioniºti, sã ºtie cu ce se mânâncã ”sãnãtatea”. Ileana FIRÞULESCU

Actualitate 9

S-a evitat o ”bubuialã” la mina Paroºeni n abataj al E.M. U Paroºeni, închis din 2009, s-a încins puternic emanând monoxid de carbon, drept pentru care sa decis, urgent, rãcirea cu azot. Minerii spun cã situaþia era semãnãtoare cu cea de la Vulcan, în 2001… La începutul acestei sãptãmâni, a fost agitaþie la mina Paroºeni. Minerii spuneau cã s-ar fi creat o situaþie asemãnãtoare cu cele de la mina Vulcan, în anul 2001, ºi de la Petrila în anul 2008, când minele au ”bubuit”, iar victimele au fost multe… Aceiaºi mineri spuneau cã s-a luat o hotãrâre rapidã, fiind vorba de cel mult 20 de minute, timp în care conducerea minei ºi a Companiei Naþionale a Huilei a decis rãcirea zonei închise cu azot, temperatura fiind prea ridicatã pentru a acþiona cu apã... Problemele au apãrut la un abataj închis încã din vara anului 2009, zonã în

care a apãrut monoxid de carbon, iar zidul de izolare se înfierbântase îngrijorãtor. ”În data de 20 iulie au apãrut gaze de distilare la Panoul 2, stratul III, blocul V, felia II - panou ce se aflã în dezechipare în urma expoatãrii -, cât ºi în galeria de bazã aflatã în continuare. Gazul a apãrut din felia I, orizont 250, abataj care este închis din 30.07.2009. Fenomenul se datoreazã depresiunii din spaþiul expoatat a construcþiei de izolare a abatajului. În momentul de faþã se acþioneazã la izolarea

Parcul de la Piaþã a rãmas în urmã arcul de lângã Piaþa P Centralã din Petroºani va rãmâne singurul nereabilitat, pentru cã, reprezentanþii Administraþiei Pieþelor spun cã nu au bani. Pânã la finalul verii, aici se va monta cel mult o filigorie pentru care s-a ºi fãcut deja comandã. Lucrãri precum reconfigurarea aleilor, plantarea de arbori ºi pomi ornamentali nici nu pot fi luate în calcul.

panoului 3 ºi continuarea dezechipãrii panoului 2. S-a intervenit cu azot ºi apã cu zgurã de termocentralã. Nu, situaþia nu este ca aceea de la Vulcan, pentru cã nu este foc dovedit, cu fumul ºi ceaþa aferentã. Situaþia este sub control” – a declarat directorul general al CNH, Nicolae Drãgoi. De precizat cã Nicolae Drãgoi a fost director la mina Paroºeni ºi îi cunoaºte contloanele ºi problemele ca pe propriile buzunare. Ileana FIRÞULESCU

“Nu cred cã putem vorbi la ora actualã de proiecte de anvergurã mare, dar cert este cã la ora la care vorbim, vã pot spune cã lucrãri de întreþinere am mai fãcut în parc. În aceste zile am dat comandã de niºte materiale pentru o filigorie care sã fie construitã pentru bãtrânii sau copiii care vin în parc. De alte lucrãri precum reconstrucþia aleilor sau plantarea de arbori nu putem vorbi, pentru cã nu avem fonduri”, ne-a declarat Ioan Pristavu, ºef Administraþia Pieþelor Petroºani. Aceastã locaþie are nevoie de o împrospãtare a imaginii, pentru cã celelalte parcuri din Petroºani vor arãta altfel la sfârºitul verii, când modernizarea lor se va încheia. Luiza ANDRONACHE

Lovit cu portiera de un ºofer neatent n biciclist din Lupeni a ajuns la Spital, dupã ce un conducãtor auto neatent l-a lovit cu portiera.

U

Un bãrbat de 50 de ani, din Lupeni, care a vrut sã coboare din autoturism, nu s-a asigurat suficient ºi l-a pocnit cu portiera pe un biciclist care trecea prin zonã. Incidentul s-a petrecut marþi seara, iar poliþia a

aflat de acest incident dupã ce biciclistul, în vârstã de 58 de ani, s-a prezentat la Urgenþa Spitalului din Lupeni ºi a declarat cã a fost victima

unui accident rutier. „O echipã operativã s-a deplasat la Urgenþa Spitalului Lupeni, unde a identificat atât victima evenimentului rutier, cât ºi

pe conducãtorul auto. În urma verificãrilor efectuate, poliþiºtii au stabilit cã ºoferul, dupã ce a oprit autoturismul pe care îl conducea pe bulevardul Pãcii din Lupeni, la coborârea din autoturism nu s-a asigurat suficient ºi, deschizând portiera, l-a acroºat cu aceasta pe biciclistul care circula regulamentar pe aceeaºi direcþie de mers”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Car men COSMAN


Cronica Vãii Jiului | Vineri, 27 iulie 2012

8 Actualitate entru de Primiri Urgenþe Vulcan ”are voie” sã preia circa 200 de cazuri pe lunã conform contractului cu Casa de Sãnãtate, dar în ultimele luni s-au prezentant circa 10001100 de pacienþi lunar. Medici din Unitatea de Primiri Urgenþe Petroºani au imputat colegilor lor cã direcþioneazã spre ei cazuri, în condiþiile în care sunt supraaglomeraþi. Doar cã Urgenþa Vulcan nu dispune de aceleaºi condiþii, fiind unitate inferioarã ca încadrare celei de la Petroºani.

C

Supãrare mare între urgentiºtii spitalelor din Valea Jiului. Mai precis, Unitatea de Primire Urgenþe (UPU) Petroºani a izbucnit în supãrãri din cauza aglomeraþiei avutã într-una din zilele sãptãmânii trecute, când de la Centrul de Primiri Urgenþe (CPU) Vulcan a fost direcþionat aici un caz cu o operaþie complexã în zona bolþii palatine fãcutã într-o clinicã din þarã unui copil. Am aflat cã era a cincea direcþionare cãtre UPU Petroºani, de la CPU Vulcan. Situaþia pãrea surprinzãtoare având în vedere apreciata echipã a urgentiºtilor de la Vulcan, condusã de dr. Cãtãlin Popa, care este ºi doctor coordonator SMURD, un pionier în domeniu în judeþul Hunedoara, ºi

Supãrãri ºi bãtãlii pe medicii de Urgenþe fondatorul Search and Rescue Service (SARS) România, care este prima organizaþie nonguvernamentalã din þarã care are drept obiectiv acþiunile de cãutare-salvare ºi intervenþii în caz de dezastre ºi calamitãþi, dupã modelul INSARAG iniþiat de ONU.

Diferenþele constau în faptul cã UPU este direct bugetat de la Minister, iar CPU are decontãri pe pacient de la Casa de Sãnãtate. Mai mult CPU

radiologi etc. ªi în aceste situaþii, chiar dacã urgentiºtii pot rezolva fãrã probleme cazurile complexe, nu o pot face din cauza efectelor legii din dome-

ouã Urgenþe diferite ca ”de la mâncãricã la mâncãrime”

D

În documentarea noastrã am aflat cã în judeþul Hunedoara existã doar douã Unitãþi de Primire Urgenþe (UPU) – la Deva ºi la Petroºani, structurã superioarã Centrelor de Primiri Urgenþe (CPU), cum este la Vulcan.

are un numãr limitat de decontãri, în cazul Urgenþei Vulcan doar puþin peste 200 de pacienþi pe lunã, deºi numãrul celor primiþi, consultaþi ºi rezolvaþi este de peste 1000-1100, diferenþa suportând-o Spitalul Vulcan. UPU Petroºani dispune de farmacie proprie separat de cea spitalului, are laboratorul de analize ºi medicii specialiºti 24 de ore din 24, mai are ºi primire urgenþe copii, care are un statut aparte, urgenþa trebuind sã beneficieze de primire separatã a copiilor ºi femeilor însãrcinate pentru siguranþa sãnãtãþii lor. Asta pentru cã nu poþi aduce un copil de 2-3 ani într-un mediu în care alãturi, în Urgenþã, este consultat un pacient cu boli grave, transmisibile. Ordinul ministerului 1706/2007, stabileºte reguli clare ºi stricte de funcþionare a unitãþilor ºi centrelor de urgenþã. CPU Vulcan nu dispune de laborator de analize 24 de ore din 24, nu dispune de medici chirurgi, de

niu, drept pentru care pacienþii stabilizaþi medical la Urgenþa Vulcan sunt trimiºi la Lupeni sau Petroºani, acolo unde existã condiþii de investigare prin specialiºti ºi analize de laborator.

adiografia (lipsa ei) îþi mânâncã… meseria

R

Ni s-a dat un exemplu al unui cardiac care acuzã dureri în piept, care deºi la urgenþã i se fac chiar trei

EKG-uri care atestã cã traseul inimii este normal, dupã câteva ore de la plecarea din Urgenþã poate face un infarct. Ca sã se previnã acest lucru, urgenþa trebuie sã aibã analize de laborator pentru a avea toate informaþiile acelui caz în vederea unei diagnosticãri corecte. În aceste situaþii, dacã omul o pãþeºte, medicul are dovada acelui EKG, dar în cazul unei fracturi cum procedeazã? Ca exemplu am primit un pacient care cãzuse ºi îl durea braþul. În lipsa unui radiolog, clinic medicul poate constata cã braþul nu este rupt. Pacientul este direcþionat cãtre medicul de familie, dar pe drum cade ºi îºi rupe braþul ºi pune vina pe medicul urgentist la care tocmai fusese. În acest caz medicul nu are dovada, din lipsa unei radiografii, ºi poate sã-ºi piardã pâinea. De aceea, acolo unde se impune, pacienþii sunt trimiºi la Petroºani sau Lupeni pentru siguranþa lor, dar ºi a medicilor urgentiºti care nu au cu

ce/cine lucra, dar pot tria bolnavii în urma consultului ºi îi direcþioneazã pentru a fi salvaþi – ne-a precizat unul din medicii urgentiºti care presteazã ºi la Petroºani ºi la Vulcan.

rgenþiºtii pleacã în bloc? Nu!, spune managerul

U

Criza e medici face ca urgentiºtii sã fie vânaþi, ademeniþi de Spitalele care-ºi doresc medici buni, având în vedere cã, în

conformitate cu legislaþia din sãnãtate, nu se mai permite ”naºterea” urgentiºtilor, obligându-i pe toþi sã se specializeze într-un domeniu sau altul, medicina generalã dispãrând astfel. Aºa este cazul unor doctori de la Vulcan, apreciaþi de americani cãrora le-au dat pe mânã clinici de câte 2000 de pacienþi ºi cãrora le-au fãcut faþã cu brio, iar Urgenþa din România suferã din cauza unei legi aberante, care nu-i recunoºte acasã. Aºa s-a zvonit cã medicii de la Urgenþa Vulcan vor pleca în bloc, lucru infirmat de managerul Spitalului Municipal Vulcan, Mariana Mateescu. ”Nici vorbã! Este luptã mare pentru cã nici Petroºaniul nu prea are medici ºi îi momesc pe ai noºtri sau pe alþii. Volumul de muncã este foarte mare ºi dacã nu le creezi condiþii, doctorii nu se duc”- a declatat managerul Spitalului Vulcan. Sistemul românesc de sãnãtate, cu toatã legislaþia, de multe ori contradictorie, deci neaplicabilã, se va schimba vreodatã? Doctorii spun cã da, cu o condiþie: cei care dau legi ºi cei care conduc sã fie profesioniºti, sã ºtie cu ce se mânâncã ”sãnãtatea”. Ileana FIRÞULESCU

Actualitate 9

S-a evitat o ”bubuialã” la mina Paroºeni n abataj al E.M. U Paroºeni, închis din 2009, s-a încins puternic emanând monoxid de carbon, drept pentru care sa decis, urgent, rãcirea cu azot. Minerii spun cã situaþia era semãnãtoare cu cea de la Vulcan, în 2001… La începutul acestei sãptãmâni, a fost agitaþie la mina Paroºeni. Minerii spuneau cã s-ar fi creat o situaþie asemãnãtoare cu cele de la mina Vulcan, în anul 2001, ºi de la Petrila în anul 2008, când minele au ”bubuit”, iar victimele au fost multe… Aceiaºi mineri spuneau cã s-a luat o hotãrâre rapidã, fiind vorba de cel mult 20 de minute, timp în care conducerea minei ºi a Companiei Naþionale a Huilei a decis rãcirea zonei închise cu azot, temperatura fiind prea ridicatã pentru a acþiona cu apã... Problemele au apãrut la un abataj închis încã din vara anului 2009, zonã în

care a apãrut monoxid de carbon, iar zidul de izolare se înfierbântase îngrijorãtor. ”În data de 20 iulie au apãrut gaze de distilare la Panoul 2, stratul III, blocul V, felia II - panou ce se aflã în dezechipare în urma expoatãrii -, cât ºi în galeria de bazã aflatã în continuare. Gazul a apãrut din felia I, orizont 250, abataj care este închis din 30.07.2009. Fenomenul se datoreazã depresiunii din spaþiul expoatat a construcþiei de izolare a abatajului. În momentul de faþã se acþioneazã la izolarea

Parcul de la Piaþã a rãmas în urmã arcul de lângã Piaþa P Centralã din Petroºani va rãmâne singurul nereabilitat, pentru cã, reprezentanþii Administraþiei Pieþelor spun cã nu au bani. Pânã la finalul verii, aici se va monta cel mult o filigorie pentru care s-a ºi fãcut deja comandã. Lucrãri precum reconfigurarea aleilor, plantarea de arbori ºi pomi ornamentali nici nu pot fi luate în calcul.

panoului 3 ºi continuarea dezechipãrii panoului 2. S-a intervenit cu azot ºi apã cu zgurã de termocentralã. Nu, situaþia nu este ca aceea de la Vulcan, pentru cã nu este foc dovedit, cu fumul ºi ceaþa aferentã. Situaþia este sub control” – a declarat directorul general al CNH, Nicolae Drãgoi. De precizat cã Nicolae Drãgoi a fost director la mina Paroºeni ºi îi cunoaºte contloanele ºi problemele ca pe propriile buzunare. Ileana FIRÞULESCU

“Nu cred cã putem vorbi la ora actualã de proiecte de anvergurã mare, dar cert este cã la ora la care vorbim, vã pot spune cã lucrãri de întreþinere am mai fãcut în parc. În aceste zile am dat comandã de niºte materiale pentru o filigorie care sã fie construitã pentru bãtrânii sau copiii care vin în parc. De alte lucrãri precum reconstrucþia aleilor sau plantarea de arbori nu putem vorbi, pentru cã nu avem fonduri”, ne-a declarat Ioan Pristavu, ºef Administraþia Pieþelor Petroºani. Aceastã locaþie are nevoie de o împrospãtare a imaginii, pentru cã celelalte parcuri din Petroºani vor arãta altfel la sfârºitul verii, când modernizarea lor se va încheia. Luiza ANDRONACHE

Lovit cu portiera de un ºofer neatent n biciclist din Lupeni a ajuns la Spital, dupã ce un conducãtor auto neatent l-a lovit cu portiera.

U

Un bãrbat de 50 de ani, din Lupeni, care a vrut sã coboare din autoturism, nu s-a asigurat suficient ºi l-a pocnit cu portiera pe un biciclist care trecea prin zonã. Incidentul s-a petrecut marþi seara, iar poliþia a

aflat de acest incident dupã ce biciclistul, în vârstã de 58 de ani, s-a prezentat la Urgenþa Spitalului din Lupeni ºi a declarat cã a fost victima

unui accident rutier. „O echipã operativã s-a deplasat la Urgenþa Spitalului Lupeni, unde a identificat atât victima evenimentului rutier, cât ºi

pe conducãtorul auto. În urma verificãrilor efectuate, poliþiºtii au stabilit cã ºoferul, dupã ce a oprit autoturismul pe care îl conducea pe bulevardul Pãcii din Lupeni, la coborârea din autoturism nu s-a asigurat suficient ºi, deschizând portiera, l-a acroºat cu aceasta pe biciclistul care circula regulamentar pe aceeaºi direcþie de mers”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Car men COSMAN


10 Diverse

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 27 iulie 2012

S.C. APASERV VALEA JIULUI S.A.

anunþã restricþii în furnizarea apei potabile, pentru vineri, 27 iulie 2012, în municipiul LUPENI intre orele 9.00 12.00 zona Oraºul Vechi. Motivul restricþiei îl reprezintã remedirea pierderii de pe Aleea Narciselor, blocul 10 Vã mulþumim pentru înþelegere!

Amplasarea aparatelor radar - vineri 27 iulie 2012 - în judeþul Hunedoara  DN7 Izvorul Rece - Halta Geoagiu  DN7 Halta Geoagiu - Orãºtie  DN7 Orãºtie - Spini  DN 7 Spini - Simeria Veche - Simeria  DN7 Mintia - Veþel  DN7 Veþel - Leºnic  DN7 Leºnic Sãcãmaº  DN7 Ilia - Gurasada  DN7 Gurasada - Burjuc  DN7 Burjuc-Zam  Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 Cãinelul de Jos - Bejan  Petroºani pe DN 66 ºi B-dul 1 Decembrie

Conducerea ApaServ Valea Jiului

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro

HOROSCOP

27 iulie 2012

Eºti dornic sã ieºi în societate, iar ocaziile nu se vor lãsa prea mult aºteptate. Întâlnirea cu prietenii îþi va face mare plãcere, cãci vei afla veºti dintre cele mai plãcute. N-ar fi exclus ca cineva din anturajul apropiat sã îþi facã o promisiune, care sã însemne mult pentru tine în viitorul apropiat.

Dorinþa ºi capacitatea de a te manifesta în societate vor face ca popularitatea ta sã atingã un maxim în aceastã perioadã. Vei avea nenumãrate ocazii de a-þi face noi prieteni sau de a obþine susþinerea necesarã pentru punerea în practicã a proiectelor pe care le ai în vedere.

Te vei simþi ceva mai relaxat decât în ultimile zile, dar cum capacitatea de a-þi concentra energiile spre un singur scop este destul de scãzutã, ar fi bine sã nu te implici în activitãþi deosebite. În familie vor avea loc evenimente care îþi vor face plãcere, care îþi vor îmbunãtãþi considerabil starea de spirit.

Din punct de vedere fizic vei funcþiona excelent. Vei fi dinamic, iar reacþiile rapide îþi vor permite sã te descurci cu situaþii dintre cele mai diverse. Mintea ta produce idei excelente aºa cã, poþi sã te implici în tot felul de activitãþi intelectuale. Relaþia cu prietenii evolueazã cum nu se poate mai bine, ceea ce te ajuta sã fii mai relaxat.

Te aºteaptã o zi în care te vei vedea cu multã lume. Relaþia cu cei din jur va evolua excelent, ceea ce îþi va permite sã te bucuri din plin de aceastã zi. Dacã þi se va propune sã faci câþiva paºi pe jos, nu ai de ce sã refuzi; va fi o bunã ocazie de a te mai debarasa de surplusul de energie de care dai dovadã.

În aceastã perioadã vei avea posibilitatea sã comunici cu persoane aflate pe alte meleaguri. Informaþiile pe care le vei primi de la ºi despre prieteni te vor ajuta sã priveºti viaþa într-un mod mai optimist. Va fi nevoie sã faci câteva drumuri la rugãmintea prietenilor. Pânã la urmã se va dovedi cã aceºtia au fost inspiraþi.

Comunicarea cu cei din jur îþi face mare plãcere, cãci te ajutã sã te relaxezi dupã zilele agitate pe care le-ai avut. Aþi putea face câteva drumuri în afara localitãþii, ocazie cu care vei cunoaºte o persoanã ce þi-ar putea da sfaturi importante. Interesul pentru relaþia cu rudele mai îndepãrtate va creºte simþitor.

Entuziasmul tãu este la limita superioarã, ceea ce te va aduce în centrul atenþiei anturajului. Astãzi eºti ceva mai sensibil decât în mod obiºnuit ºi þi-ar prinde bine sã-þi pãstrezi câteva ore în compania partenerului de suflet. Ar fi de dorit sã nu consumi în mod excesiv cafea, alcool sau þigãri, deoarece þi-ar putea crea o stare de obosealã.

Interesul pentru activitãþile sociale va fi peste nivelul obiºnuit în aceastã zi. Vei primi o invitaþie, cãreia ar fi bine sã-i dai curs; nu de alta dar într-un astfel de context ai putea cunoaºte pe cineva care îþi va fi de un real folos în viitorul apropiat. Unul dintre prieteni îþi va anunþa o realizare de care se va bucura întregul grup.

Pentru cãlãtoriile pe care le ai în plan, conjunctura astralã te va avantaja în mod special în aceastã perioadã. Vei putea pleca la drum singur sau cu prietenii, pentru divertisment sau pur ºi simplu pentru a te vedea cu rudele. Oricum, nu vor lipsi ocaziile de a îmbina plãcutul cu utilul, ceea ce va fi chiar pe placul tãu.

Starea ta generalã este bunã, dar totuºi, atenþie, cãci suprasolicitarea îþi poate crea probleme de sãnãtate pe fond nervos. Activitãþile practice îþi vor da posibilitatea sã te mai relaxezi într-o oarecare mãsurã, dar nici aici nu este cazul sã exagerezi. Încearcã sã-þi faci un program echilibrat, în care divertismentul sã fie îmbinat cu odihna.

Lucrurile îþi ies destul de greu, dar asta ºi din cauza faptului cã eºti cam obosit. Oricum, perspectiva imediatã este destul de optimistã. Relaþia cu prietenii se va îmbunãtãþi ºi asta te va ajuta la restabilirea echilibrului interior. Vei fi tentat sã te implici în activitãþi deosebite, care sã-þi satisfacã dorinþa de nou.


Actualitat 11

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 27 iulie 2012 urse demne de încredere dau ca sigurã trecerea fostului vicepreºedinte al CJ Hunedoara, de la PRM la liberali ori din toamnã sau cel mai târziu la începutul lui 2013.

S

Costel Avram este director general la regia de apã din Valea Jiului ºi spune cã nu s-a pus problema de a se înscrie în PNL sau alt partid, dar recunoaºte cã nu va ieºi din viaþa politicã. Cert este cã la PRM, chiar dacã este preºedinte de organizaþie judeþeanã, Costel Avram are ºanse mici de a obþine o un mandat de senator sau deputat, mai ales dupã ce acelaºi segment de alegãtori a

SL Hunedoara a strâns rândurile ºi, cu cât se apropie ziua referendumului, cu atât sunt mai mulþi cei care distribuie, pe strãzi, pliante anti – Bãsescu.

U

Prin parcuri, în pieþe sau pe strãzile intens circulate. Reprezentanþii USL – ºi în special tineri, membri au PSD ori PNL – distribuie pliante sau fluturaºi cu motive pentru care oamenii trebuie sã spunã „Da” la referendumul care va avea loc duminicã, la nivel naþional. Acþiunea USL vine ca o contracarare a solicitãrii lui Traian Bãsescu ºi a PDL adresatã populaþiei cu drept de vot, de a boicota referendumul, prin neprezentare. Acþiunea

Trece Costel Avram la PNL? fost „captat” de cãtre PPDD.. Aceleaºi surse îl dau pe Avram ca un potenþial candidat în toamnã la alegerile parlamentare, chiar dacã n-a fost stabilit ºi pentru ce fotoliu, respectiv de deputat sau senator. Directorul SC Apa Serv Valea Jiului ar candida într-un colegiu din Valea Jiului. „Nu mã grãbesc sã plec de la Apa Serv. Vreau sã-mi fac treaba ºi sã fac din societatea aceasta una competitivã. Am mânã liberã ºi susþinere pentru acest lucru”, a precizat fostul vicepreºedinte al CJ Hunedoara. În cel mai rãu caz, Avram ar trece la liberali de la începutul anului viitor unde are un aliat puternic, chiar pe preºedintele organizaþiei judeþene a PNL

Hunedoara, totodatã ºi preºedinte al CJ Hunedoara. Maximilian GÂNJU

Demiterea lui Bãsescu, o chestiune „tranºatã” chiar ºi în parcuri este completatã de afiºe amplasate în locurile speciale ori chiar în vitrine ºi pe pereþii unor imobile sau chiar bannere care au acelaºi scop. Acþiunea pare sã fi prins foarte bine mai ales la cei în vârstã, sãtui – cum spun chiar ei – de traiul greu, pensiile mici ºi medicamentele scumpe, în timp

ce mulþi tineri spun cã nu îi intereseazã referendumul de duminicã ºi cã preferã sã meargã la iarbã verde, ori la ºtrand, mai ales cã se anunþã o zi canicularã. Oricum, chestiunea demiterii ºefului statului a aprins spiritele ºi a împãrþit populaþia în douã tabere: pro sau contra lui Traian Bãsescu. În parc, searã de

searã, oamenii dezbat aprins acest subiect, cu argumente de ambele pãrþi, înfierbântaþi ºi de materialele distribuite de reprezentanþii USL. Carmen COSMAN


12 Sport ocurile Olimpice de la Londra debuteazã joi, cu primele partide de fotbal, urmând ca ceremonia de deschidere sã fie programatã vineri.

J

Joi, 26 iulie 14.00 Fotbal, Honduras Mãroc, Dolce Sport 1 16.30 Fotbal, Mexic Coreea de Sud, Dolce Sport 1 16.45 Fotbal, Spania Japonia, TVR 2 19.00 Fotbal, Uruguay Emiratele Arabe Unite, TVR 2, TVR HD 21.45 Fotbal, Brazilia Egipt, TVR HD 22.00 Fotbal, Marea Britanie - Senegal, Dolce Sport 1 Vineri, 27 iulie 23.00 Ceremonia de deschidere, TVR 1, TVR HD, Dolce Sport Sâmbãtã, 28 iulie 08.00 Ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice, reluare TVR 1, TVR HD

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 27 iulie 2012

Programul transmisiunilor TV de la Jocurile Olimpice în prima sãptamânã 11.00 Volei pe plajã, Dolce Sport 11.30 Canotaj, serii de calificare, TVR 1, TVR HD 11.30 Judo, calificãri, TVR 1, TVR HD 11.30 Handbal/ Gimnasticã/Box, TVR 2 12.00 Nataþie, serii, TVR 1, TVR HD 13.15 Handbal F, Spania - Coreea de Sud, Dolce Sport 13.30 Volei F, China Serbia, Dolce Sport 14.00 Tenis, TVR 2, TVR HD 16.00 Judo, finale, TVR 1, TVR HD 17.30 Gimnasticã M, calificãri, TVR 1, TVR HD 18.15 Handbal F, Danemarca - Suedia, Dolce Sport 18.45 Baschet F, TVR 2 18.45 Baschet F, SUA Croaþia, Dolce Sport 18.45 Volei F, Italia - R. Dominicana, Dolce Sport 21.00 Tenis de masã/Nataþie/Box/Scrimã TVR 2, TVR HD 22.00 Gimnasticã M, calificãri, TVR 1, TVR HD 00.00 Volei F, Brazilia -

Turcia, Dolce Sport Duminicã, 29 iulie 11.00 Volei pe plajã, DolceSport 2 11.30 Handbal M, Islanda - Argentina, DolceSport 1 11.30 Canotaj, serii de calificare, TVR 1, TVR HD 11.30 Gimnasticã F, serii, TVR 1, TVR HD 11.30 Judo, preliminarii ºi sferturi de finalã, TVR 1, TVR HD 12.00 Polo M, Grecia Croaþia, DolceSport 2 12.00 Nataþie, TVR 2 12.30 Scrimã, sabie masculin, TVR 1, TVR HD 13.00 Volei pe plajã, DolceSport 1 13.30 Volei M, Rusia Germania, DolceSport 2 14.00 Tenis, TVR 1 15.30 Box, TVR 2 16.00 Judo, finale, TVR 1, TVR HD 16.30 Baschet M, SUA Franþa, DolceSport 1 17.00 Fotbal, Brazilia Belarus, TVR 3, TVR HD, DolceSport 2 18.45 Volei M, SUA Serbia, DolceSport 1 19.00 Fotbal, Uruguay Senegal, TVR 3, TVR HD 20.00 Tenis de masã, TVR 2 20.00 Scrimã, finale, TVR 1, TVR HD 20.30 Polo M, România - Marea Britania, TVR 2, DolceSport 2 21.30 Nataþie, TVR 2 21:45 Fotbal, Marea Britanie - Emiratele Arabe Unite, TVR 3 22.00 Gimnasticã F, TVR 1, TVR HD 22.00 Volei M, Italia Polonia, DolceSport 2 00.00 Polo M, Muntenegru, SUA, înregistrare Dolcesport 2 00.15 Baschet, TVR 2, TVR HD Luni, 30 iulie 11.00 Volei pe plajã, DolceSport 2 11.30 Canotaj, TVR 1, TVR HD 11.30 Volei F, China Turcia, DolceSport 1 12.00 Fotbal, Senegal Uruguay, înregistrare DolceSport 2 12.00 Nataþie, TVR 1,

TVR HD 12.00 Haltere, TVR 2 13.15 Baschet F, Cehia Turcia, DolceSport 1 13.15 Handbal F, TVR 2 14.00 Tenis, TVR 2 14.30 Handbal M, Spania - Serbia, înregistrare DolceSport 2 16.30 Volei pe plajã, DolceSport 2 16.30 Baschet F, Franþa - Australia, DolceSport 1 17.30 Polo F, Italia Australia, DolceSport 2 18.16 Handbal F, Franþa - Spania, DolceSport 1 18.30 Gimanstica, TVR 2, TVR HD 18.45 Volei F, SUA Brazilia, DolceSport 2 20.00 Scrimã, TVR 1, TVR HD 21.00 Haltere, TVR 2 20.30 Handbal M, Ungaria - Danemarca, înregistrare DolceSport 2 21.30 Nataþie, TVR 1, TVR HD 22.00 Volei F, Italia Japonia, DolceSport 1

23.15 Hanbal F, Suedia Norvegia, DolceSport 2 Marþi, 31 iulie 11.00 Volei pe plajã, DolceSport 2 11.30 Canotaj, TVR 1, TVR HD 12.00 Nataþie, TVR 1, TVR HD 12.00 Haltere, TVR 2 12.00 Polo M, Ungaria Mutenegru, DolceSport 2 13.15 Baschet M, Australia - Spania, DolceSport 1 13.30 Volei M, Polonia Ungaria, DolceSport 2 14.00 Tenis, TVR 2, TVR HD 16.45 Volei M, Italia Argentina, DolceSport 2 17.00 Sãrituri în apã, DolceSport 1 18.15 Handbal M, Serbia - Croaþia, DolceSport 1 18.30 Gimnasticã F, TVR 1, TVR HD 18.45 Baschet M, Marea Britanie - Brazilia, DolceSport 2 21.00 Haltere, TVR 2, TVR HD 21.30 Nataþie, TVR 1, TVR 2, TVR HD 21.40 Polo M, România - SUA, Dolcesport 1 22.00 Baschet M, Franþa - Argentina, Dolcesport 2 00.00 Volei M, Brazilia Rusia, Dolcesport 1 00.15 Baschet M, SUA Tunisia, TVR HD Miercuri, 1 august 11.00 Volei pe plajã, DolceSport 2 11.30 Handbal F, Norvegia - Coreea,

DolceSport 1 11.30 Canotaj, TVR 1, TVR HD 12.00 Nataþie, TVR 1, TVR HD 12.00 Haltere, TVR 2, TVR HD 13.00 Handbal M, Danemarca - Spania, înregistrare Dolce Sport 1 13.15 Handbal F, TVR 2 14.00 Tenis, TVR 3 14.30 Fotbal, Marea Britanie - Brazilia, înregis-

trare DolceSport 2 16.30 Fotbal, Brazilia Noua Zeelandã, DolceSport 2 16.30 Tenis de masã, TVR 2 16.30 Handbal F, Suedia - Franþa, TVR HD 17.30 Haltere, TVR 2 18.30 Gimnasticã M, individual compus, TVR HD 19.00 Fotbal, Spania Mãroc, TVR 2, TVR HD 19.00 Fotbal, Mexic Suedia, DolceSport 2 19.00 Sãrituri în apã, înregistrat DolceSport 1 20.00 Volei F, Serbia Turcia, înregistrat DolceSport 1 21.30 Nataþie, TVR 1, TVR HD 21.30 Handbal F, Spania - Danemarca, DolceSport 1 21.45 Fotbal, Marea Britanie - Uruguay, TVR 2, DolceSport 2 00.15 Baschet F, SUA Turcia, DolceSport 1 00.15 Baschet M, TVR HD Joi, 2 august 11.00 Baschet M, Franþa - Lituania, DolceSport 1 11.30 Volei M, Serbia Germania, DolceSport 2 11.30 Canotaj, TVR 1, TVR HD 12.00 Nataþia, TVR 1, TVR HD 13.00 Handbal M, Danemarca - Spania, înregistrare DolceSport 1 13.00 Volei pe plajã, DolceSport 2 13.15 Handbal M, Franþa - Tunisia, TVR 2, DolceSport 1

14.00 Tenis, TVR 2, TVR HD 14.10 Polo M, Serbia Muntenegru, TVR 2, DolceSport 2 15.00 Baschet F, Australia - Brazilia, înregistrare DolceSport 1 16.00 Judo, TVR HD 16.10 Polo M, Muntenegru - Serbia, DolceSport 2 17.30 Polo M, România - Ungaria, TVR 2, DolceSport 1 18.30 Gimnasticã F, TVR 1, TVR HD 18.45 Volei M, Polonia Argentina, DolceSport 2 20.00 Baschet F, Croaþia - Cehia, DolceSport 1 21.30 Handbal M, Serbia - Danemarca, DolceSport 2 21.30 Nataþie, TVR 1, TVR HD 22.00 Volei M, Brazilia SUA, DolceSport 1 22.30 Box, TVR 2 23.15 Handbal M, Suedia - Islanda, TVR 2, DolceSport 2 00.15 Baschet M, SUA Nigeria, DolceSport 1 Vineri, 3 august 11.00 Volei pe plajã, DolceSport 2 11.30 Canotaj, TVR 1, TVR HD 11.30 Baschet F, Rusia Australia, DolceSport 2 12.00 Atletism, TVR 1, TVR HD 12.00 Nataþie, TVR 2 13.15 Handbal F, Coreea - Franþa, TVR 2, DolceSport 1 13.15 Baschet F, Rusia Australia, DolceSport 2 14.00 Tenis, TVR 3 15.00 Volei pe plajã, DolceSport 2 16.30 Sãrituri în apã, DolceSport 2 17.00 Polo M, Italia Croaþia, înregistrare DolceSport 1 20.00 Handbal M, Croaþia - Ungaria, înregistrare DolceSport 2 20.00 Scrimã, TVR 1, TVR HD 21.00 Haltere, TVR 2 21.30 Nataþie, TVR 2 21.30 Handbal F, Spania - Suedia, DolceSport 2 22.00 Volei F, SUA Serbia, DolceSport 1 22.30 Box, TVR 2 23.15 Handbal F, Danemarca - Norvegia, TVR 2, DolceSport 2 00.15 Baschet F, SUA Cehia, DolceSport 1


CVJ, Nr. 176, Vineri 27 iulie 2012