Page 1

Cotidian regional  Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului  Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011  Anul I  Nr. 174

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 25 iulie 2012

www.cronicavj.ro  E-mail: cronicavj@gmail.com  Telefon: 0374.906.687  12 pagini  1 LEU

ªeful Poliþiei Lupeni,

România, þara cu 2 milioane de persoane care consumã alcool în exces

acuzat de un A subaltern de agresiune ºi tâlhãrie

lcoolul este un drog, o substanþã chimicã care schimbã modul de funcþionare a organismului, afecteazã modul de a gândi, a simþi, a vorbi ºi a se miºca, iar în timp poate crea dependenþã.

>>> PAGINA A 3-A

Angajatorii, care nu-ºi plãtesc salariaþii, riscã închisoarea

irca 350 de sesizãri a înregistrat ITM Hunedoara de la angajaþii care nu ºi-au încasat salariile. Situaþia poate fi rezolvatã în instanþã, la Curþile Muncii de pe lângã Tribunalele Judeþene.

C

>>> PAGINA A 3-A

Jalnicul Spiderman de Valea Jiului

in teribilism ºi sãrãcie, tineri ºi bãrbaþi cu ghiocei la tâmple ”muncesc” pentru a fi Spiderman-Omul pãiajen, pentru a fura sau pentru a muri. Avem ºi noi, cei din Valea Jiului, unul în Colonia Petroºaniului. E vai de el, dar altul nu-i! Cum totul are un început, e posibil sã mai auzim de el.

D

>>> PAGINILE 6-7

Municipalitatea Petroºani îi ajutã pe pensionarii minieri iga Pensionarilor Minieri din Valea Jiului va fi gazda unei delegaþii formate din pensionari germani, exact în ziua mitingului, pe 29 iulie.

L

U

n nou incident extrem de grav zguduie Poliþia Lupeni. Acesta are loc la o lunã de zile de când un tânãr s-a spânzurat în sediul poliþiei municipale, chiar sub nasul ofiþerului de serviciu. De aceastã datã un poliþist angajat la Ordine Publicã îºi acuzã superiorul cã l-a agresat ºi tâlhãrit în secþia de poliþie. PAGINA A 5-A

>>> PAGINA A 4-A


2 Diverse rusurile hep atice B, C, A ºi în mai micã mãsurã D ºi E afecteaza,în prezent, la nivel mondial, sute de milioane de persoane, atrag atenþia reprezentanþii Direcþiei de Sãnãtate Publicã Hunedoara.

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 25 iulie 2012

Sute de milioane de persoane afectate de virusurile hepatice

Vi

În context UE, România se plaseazã în 2010 pe locurile 3 ºi 5 cele mai nefavorabile în privinþa HVB respectiv HVA ºi pe locul 3 cel mai favorabil în privinþa HVC. Totuºi, conform statisticilor recente, în þara noastrã incidenþa agregatã (însumând toate tipurile de hepatitã viralã) raportatã preliminar pe primele 9 luni din 2011 este în descreºtere faþã de perioada similarã a lui 2010; reamintim totuºi cã HVA înre-

gistra o anumitã creºtere între 20082010. Ziua Mondialã de Luptã împotriva Hepatitei - WHepD este celebratã la nivel global pe fiecare 28 iulie, ocazie cu care specialiºtii vor sã atragã atenþia publicã pe factorii de risc, prevenþia ºi tratamentul hepatitelor virale. Hepatitele virale (HV) pot provoca infecþii acute sau cronice; inflamaþia ficatului poate duce la cirozã ºi cancer. La nivel naþional obiectivele WHepD vizeazã creºterea conºtientizãrii populaþiei în privinþa mãsurilor stil de viaþã pentru prevenirea hepatitelor virale; pãstrarea ºi sporirea vigilenþei la manipularea produselor din sânge în

mediul spitalicesc; menþinerea preocupãrii privind acoperirea vaccinalã anti-HVB în mediile defavorizate; extinderea teritorialã a vaccinãrii anti-HVA. Principalele grupuri comune de risc pentru hepatitele virale sunt (în ordinea importanþei): Persoanele care au nevoie frecvent de sânge sau produse din sânge; Beneficiarii transplantului de organe ; Persoanele care sunt expuse riscului de infecþie prin natura profesiei, începând cu personalul medical; Copiii ºi adolescenþii sub 18 ani nevaccinaþi; Persoanele cu comportament sexual de risc ridicat; Consumatorii de droguri injectabile. Vaccinarea reprezintã pilonul principal de pre-

venire a HVB ºi HVC. În România este prevãzutã vaccinarea obligatorie HVB3 la sugari (naºtere, 2 luni, 6 luni) în întreaga þarã precum ºi vaccinarea HVA pe o parte din teritoriu (din 2009). În comunitãþile defavorizate, acoperirea vaccinalã corespunzãtoare continuã sã reprezinte o problemã încã nerezolvatã în þara noastrã. Dintre mãsurile de prevenþie nespecifice fac parte igiena personalã strictã, în special în mediul spitalicesc, sanitaþia ºi salubrizarea eficiente, apã potabilã la standarde de securitate, screeningul donatorilor de sânge, evitarea utilizãrii în comun a instrumentelor de igienã personalã, generalizarea seringilor de unicã

folosinþã, evitarea tatuajelor ºi piercingurilor, comportament sexual decent ºi igienã sexualã strictã. În judeþul Hunedoara în primele 11 luni ale anului 2011 proporþia cazurilor noi de hepatitã viralã (date însumate pentru toate tipurile) s-a ridicat la 77 cazuri ºi incidenþã 22,36 %000, faþã de 52 cazuri ºi incidenþã 14,99 %000, înregistrate în aceeaºi perioadã a anului 2010. Judeþul nostru se plaseazã astfel la nivelul mediu pe o scarã a incidenþelor în 9 luni/201,1 cu maxim în judeþul Bihor (177 cazuri sau 40,03 %000) ºi minim în judeþul Tulcea (7 cazuri sau 3,81 %000). Marius MITRACHE

Cronica Vãii Jiului  Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?  Vrei sã te dezvolþi?  Vrei sã- þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?  Vrei sã faci bani?

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! ADRESA NOASTRÃ Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com

VÂNZÃRI  Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25mp. Relaþii la telefon 0722 448 428  Vând casã + teren, 5000 mp, în Vulcan (Valea Ungurului). Relaþii la telefon 0722 448 428

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1 8:00 DimiNeatza 10:00 În gura presei 10:50 Teleshopping 11:10 Maddie ºi David 13:00 Observator 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Misiune pe Insula Diavolului 22:15 Observator 23:00 Un Show Pãcãtos

National TV 9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:00 Suflete pereche (r)

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 11:00 Lois ºi Clark (s) (r) 12:00 Lois ºi Clark (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Turnul din Suso 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV

11:00 Culoarea fericirii 12:00 Grupul Vouã (r) 12:15 Gadgeturi, Gadgeturi 12:45 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 15:00 Rãzboinicul (r) 16:30 Cuscrele 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Triunghiul iubirii 2 20:30 Operaþiune riscantã 20:15 Suflete pereche 22:30 ªtirile Pro TV 21:15 Uraganul 23:15 Doi bãrbaþi ºi jumã23:45 Fosta mea iubire (r) tate

Prima TV 9:30 Jessica (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Orãºelul leneº 12:30 Nimeni nu-i perfect 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de râs 13:45 Teleshopping 14:15 Focus Monden (r) 15:00 Jessica 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Cât îmi dai ca sã te împuºc din nou? 22:15 Trãsniþii 23:15 Focus Monden

TVR 1 9:10 Legendele palatului 10:15 TV BAC 11:15 Dincolo de celebritate 11:30 Vedeta familiei 12:30 Lumea modei 12:45 Legendele palatului: Copacul cu rãdãcini adânci 13:20 Legendele palatului: Copacul cu rãdãcini adânci 14:00 Jurnalul TVR 14:45 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 16:00 Convieþuiri 17:00 România olimpicã 17:40 Legendele palatului: 18:20 Legendele palatului: 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Jurnal plus 21:00 Dr. House (s) 21:55 Dr. House (s) 22:50 România olimpicã 2012 23:10 Cine o rãzbunã pe Soraya? 1:15 Legendele palatului

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Gabriela RIZEA,

Fotoreporter: Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE


Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 25 iulie 2012 lcoolul este un drog, o substanþã chimicã care schimbã modul de funcþionare a organismului, afecteazã modul de a gândi, a simþi, a vorbi ºi a se miºca, iar în timp poate crea dependenþã. Pentru a atrage atenþia asupra efectelor consumului de alcool asupra sãnãtãþii, Direcþia de Sãnãtate Publicã Hunedoara a demarat o campanie de informare a populaþiei.

România, þara cu 2 milioane de persoane care consumã alcool în exces

A

Potrivit reprezentanþilor DSP Hunedoara, alcoolismul este consumul cronic continuu sau periodic de alcool, caracterizat prin afectarea controlului asupra consumului de alcool, episoade frecvente de intoxicaþie, preocupare privind consumul de alcool ºi consumul în ciuda consecinþelor negative. În judeþul Hunedoara, datele statistice privind tulburãrile mentale ºi de comportament legate de consumul de alcool aratã o scãdere a numãrului de cazuri ºi a deceselor cauzate de consumul de alcool. Astfel, dacã în anul 2009 erau înregistrate un numãr de 130

de cazuri de tulburãri mentale generate de cosnumul de alcool, în 2010 numãrul acestora a scãzut la 81 de cazuri, iar anul trecut s-au înregistrat 96 de cazuri. În ce priveºte decesele, în 2009 au fost 4 decese, în 2010, acestea au scãzut la 3 ca în 2011, numãrul deceselor cauzate de consumul excesiv de alcool sã fie de 4. “Obiectivele campaniei: conºtientizarea, prevenirea ºi reducerea consumului daunator de alcool de cãtre adulþi, adolescenþi, tineri ºi gravide prin informarea, educarea acestora referitor la riscurile debutului

timpuriu al consumului de alcool ºi la efectele asupra sãnãtãþii generate de consumul de alcool. Organizaþia Mondialã a Sãnãtãþii atenþioneazã asupra tendinþei de creºtere a consumului de

irca 350 de sesizãri a înregistrat ITM Hunedoara de la angajaþii care nu ºi-au încasat salariile. Situaþia poate fi rezolvatã în instanþã, la Curþile Muncii de pe lângã Tribunalele Judeþene. Dacã angajatorul, care a pierdut procesul, nu aplicã

C

alcool la adolescenþii ºi tinerii din întreaga lume. Alcoolul interfereazã cu percepþia realitãþii ºi cu abilitatea de a lua decizii bune ºi poate fi periculos în special pentru copii ºi adolescenþii care posedã o mai micã experienþã în rezolvarea problemelor ºi în luarea de decizii. Consumul de alcool în adolescenþã ºi tinereþe are efecte negative pentru tot restul vieþii”, aratã Dumitra ªtefan, director executiv DSP Hunedoara.

milioane de români consumã alcool

2

Datele Organizaþiei

Mondiale a Sãnãtãþii dezvãluie cã excesul de alcool omoarã mai mulþi oameni decât SIDA ºi tuberculoza la un loc. În România peste 2 milioane de persoane consumã alcool în exces,

70% din cazurile de violenþã în familie ºi aproape 1/2 din crime sunt cauzate de bãuturã excesivã ºi cca. 100 de români mor anual din cauza alcoolului. Tulburãrile datorate consumului de alcool în România sunt cu peste o treime mari decât în UE. “20% dintre cei care se adreseazã medicilor de familie ºi 40% dintre pacienþii secþiilor de medicinã generalã ºi chirurgie, recunosc consumul de alcool la originea cererii de asistenþã medicalã. Dintre cei care ocupã funcþii manageriale, 28% (mai mult de 1 din 4) consumã alcool peste limita admisã”, relevã ALIAT (Asociaþia pentru Lupta Impotriva Alcoolismului si Toxicomaniilor). Conform datelor European Status Report on Alcohol and Health 2010, Global Status Report on Alcohol and Health 2010, cei mai mari bãutori din UE sunt danezii - 93% sunt consumatori de alcool, urmaþi de suedezi ºi olandezi, dar ºi romanii, cehii ºi slovenii sunt printre marii amatori de alcool. Dupã indicatorul binge drinking al dipsomaniei

(o formã episodicã de consum excesiv de alcool),

750 ml pe an). Consumul total de alcool pur la populaþia peste 15 ani este de 15,3 litri de

România este pe locul 2 în Europa (cu 39%), dupã Irlanda (cu 44%) ºi înaintea Germaniei ºi Austriei (cu 36%). Românii adulþi consumã 18,5 litri de alcool/locuitor, cu 20% mai mult decât media UE. Preferinþele românilor pentru bãturi alcoolice sunt: bere ºi spirtoase: 39% dintre consumatori (între 250 1.500 de beri de 330 ml pe an); vin: 22% dintre consumatori (între 208 263 de sticle de vin de

alcool pur/locuitor/an, din care un consum neînregistrat cca. 4 litri de alcool, în intervalul de studiu 2003 – 2005. Cantitatea de alcool efectiv consumatã de cãtre persoanele de pste 15 ani care se autodeclarã consumatoare este 24,48% litri alcool pur/an; existã un numãr redus de persoane care nu au consumat alcool în cursul vieþii (6,5% bãrbaþi, 19,1% femei). Marius MITRACHE

Angajatorii, care nu-ºi plãtesc salariaþii, riscã închisoarea hotãrârea judecãtoreascã riscã închisoarea. Sesizãrile ºi reclamaþiile fãcute la Inspectoratul Teritorial de Muncã din judeþul Hunedoara pentru neplata salariilor angajaþilor a ajuns pânã 40% din totalul celor primite la ITM. De multe ori cei ce reclamã cã nu ºi-au primit drepturile salariale de

câteva luni, fie ei actuali sau foºti angajaþi, pun vina pe inspectorii ITM cã nu doresc sã le rezolve problema, ba chiar cã ar pactiza cu angajatorul. În prezent, ITM nu poate acþiona pe acestã laturã decât consiliind pãgubiþii cum pot sã-ºi recupereze banii cuveniþi, dar ºi ducând o muncã de lãmurire cu angajatorii pentru a se achita de obligaþiile contractuale. Situaþiile sunt uneori complexe pentru cã existã angajatori care cautã ºi gãsesc diverse tertipuri pentru a nu-ºi plãti muncitorii. ªi atunci când vrei sã gãseºti noduri în papurã, o faci fãrã probleme, pâinea ºi cuþitul fiind în mâna ta. Aºa au apãrut situaþii în care angajatorul spune cã salariatul i-a adus prejudicii prin lucrãri/servicii rebutate. Pe de altã parte sunt ºi salariaþi care pun în spatele angajatorului ºi lucruri nefãcute. Apoi o amendã a ITM pentru acest lucru ar putea sã-i lase chiar fãrã bani de salarii pe angajatorii cu 5-6 angajaþi.

ªi de unde nu-i, nu poþi da. Situaþia pare fãrã ieºire. Dar totuºi existã una. ”Conform Codului Muncii ºi a Legii 62/2011 – legea dialogului social – aceste conflicte de drepturi sunt instrumentate de Curþile Muncii de pe lângã Tribunalele Judeþene, unde salariaþii prejudiciaþi îºi pot câºtiga drepturile pe cale judecãtoreascã. Oamenii au început sã înþeleagã acest lucru ºi din ce în ce mai mulþi se adreseazã Tribunalului. În aceste cazuri, instanele de judecatã aplicã proceduri de urgenþã, astfel termenele fiind doar de circa 10 zile. ªi mai mult, s-a fãcut o derogare de la procedurã, în sensul cã nu reclamantul trebuie sã facã dovada celor sesizate, ci angajatorul. Practic angajatorul deþine documentele

doveditoare, respectiv state de platã sau alte acte care atestã sau nu plata salariatului. Dacã firma se aflã în insolvenþã, oamenii se pot adresa Fondului de garantare salarialã, dacã a existat contribuþie pentru acesta” – a declarat purtãtorul de cuvânt al ITM Hunedoara, Sorin Istrate. Dacã angajatorul, supãrat pe reclamant, nu aplicã imediat hotãrârea instanþei care dã dreptate angajatului, respectivul angajator riscã puºcãria. Numãrul sesizãrilor pe primele ºase luni ale anului 2012 se ridicã la 340, multe dintre acestea venind din partea angajaþilor din construcþii, transporturi, pazã ºi protecþie. Ileana FIRÞULESCU


4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 25 iulie 2012

Nicula: „Trebuie sã-l demitem pe dictator!” enatorul hunedorean Cosmin Nicula îl considerã pe preºedintele suspendat, Traian Bãsescu, un dictator care trebuie sã plece acasã pe 29 iulie. Nicula (PSD) a declarat în cadrul unei întâlniri cu simpatizaþii USL din Valea Jiului cã minerii trebuie sã iasã la vot la referendum.

S

„Pe 29 trebuie sã ieºim la vot ºi sã votam da. Trebuie sã-l demitem pe dictator, dictatorul trebuie sã plece acasã. În timp ce aliaþii lui de suflet, Elena Udrea, Adriean Videanu ºi Roberta Anastase îºi fãceau cumpãrãturi de zeci ºi sute

de mii de euro, oamenilor li s-au tãiat pensiile, salariile, locurile de muncã ºi indemnizaþiile pentru copii. Nimeni de la ei (n.r. PDL) n-a vorbit de Valea Jiului decât de o zonã care are mari probleme. Au închis minele ºi au lãsat oamenii fãrã locuri de muncã”, a susþinut senatorul din Valea Jiului, Cosmin Nicula. Aceeaºi notã a avut-o ºi discursul ministrului Muncii, Mariana Câmpean, prezentã ºi ea la protestul USL din

Petroºani. „Este vorba de un vot crucial ºi depinde tot viitorul Vãii. (…) Unde sunt acele mine care erau în România, a promis (n.r. Traian Bãsescu) când a venit în vale cã nu închide nici o minã ºi ce a fãcut? Minele se închid pentru cã energia se duce în afara þãrii ºi scandalul a început când ne-am legat noi de bãieþii lui deºtepþi din energie”, le-a spus simpatizanþilor USL din Valea Jiului, ministrul Muncii. Maximilian GÂNJU

iga Pensionaril or Minieri din Valea Jiului va fi gazda unei delegaþii formate din pensionari germani, exact în ziua mitingului, pe 29 iulie. Municipalitatea va sprijini asociaþia pentru ca

L

Parc lângă primărie dministraþia din Petroºani vrea sã punã în valoare parcul din vecinãtatea instituþiei primãriei. Astfel, locaþia cu sãlcii de pe strada St. O Iosif va ajunge un mic parc de odihnã pentru locatarii din zonã ºi nu numai.

A

În plus, toþi copacii vor fi toaletaþi aºa încât oamenii sã se bucure de umbrã ºi rãcoare. „Programul de modernizare al parcurilor ºi zonelor verzi din Petroºani se aflã în desfãºurare. În acest moment încep lucrãrile în parcul din apropierea fostului cinematograf. Aici vor fi tunse sãlciile ºi vor fi montate bãnci pentru relaxare”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtor de cuvânt al Primãriei

Petroºani. Edilii locali nu exclud nici ca pe viitor în respectiva locaþie sã amenajeze ºi un spaþiu de joacã pentru copii. Asta se va decide în condiþiile în care vor fi doritori care sã viziteze parcul. Restul parcurilor au intrat ºi ele în reabilitare ºi lucrãrile sunt finanþate din banii pentru reamenajarea centrului civic al oraºului. Diana Mitrache

amerele video de supraveghere a votului la Refendum-ul de la finele sãptãmânii viitoare nu vor fi montate nicãieri în Hunedoara. Asta susþin cei care gestioneazã acum situaþia centrelor de vot.

C

La Petroºani, spre exemplu, secretarul primãriei spune cã nici nu s-a pus problema unui astfel de sistem, care oricum nu ar fi la îndemâna edililor locali ºi ar impune cheltuieli suplimentare. „Nu s-a pus problema, în municipiul Petroºani, pentru montarea unor camere video ºi nici nu se va pune, în absenþa unui

Fãrã camere video la referendum act normativ care sã ne oblige la acest lucru. Evident cã primãriile nu deþin astfel de camere, iar dacã Biroul Electoral Central sau Guvernul ar da un act normativ în acest sens, având în vedere faptul cã întreaga cheltuialã se acordã de la bugetul de stat, ar trebui sã ni se dea fonduri ºi pentru a achiziþiona astfel de camere, sau sã ne punã la dispoziþie unele. Totuºi, timpul e prea scurt”, spune Adrian Negoe, secretar Primãria Petroºani. PDL a cerut instalarea de camere video în toate secþile de vot la referendum, desfiinþarea secþiilor suplimentare înfiinþate ile-

gal, dupã 16 iulie, ºi urgentarea achiziþionãrii soft-ului antifraudã. De asemenea, PDL mai cere ca aceia care voteazã pe liste suplimentare sã completeze o declaraþie pe propria rãspundere. Motivul pentru care s-a cerut conectarea la un sistem video a fost acela cã majoritatea secþiilor de vot sunt în ºcoli ºi ar exista deja un soft amplasat de la Bacalaureat. Diana MITRACHE

Municipalitatea Petroºani îi ajutã pe pensionarii minieri strãinii sã plece cu o impresie plãcutã despre Valea Jiului. Delegaþia nemþilor care va ajunge în Valea Jiului în data de 29 iulie a.c., este formatã din pensionari minieri ºi din metalurgie, toþi cu pensii lunare cuprinse între 2500 ºi 3500 de euro pe lunã. Cei 100 de nemþi se vor întâlni cu omologii lor din Valea Jiului care abia dacã primesc 300 sau în cazuri fericite 400 de euro lunar pentru cei 20 de ani de muncã grea în minã. „Umblãm dupã sponsori ºi încercãm sã gãsim ajutor peste tot. Noi nu ne putem compara cu ei, au pensii frumoase. Primãria

Petroºani ne-a promis sprijin ºi vedem cum reuºim sã nu ne facem de ruºine, chiar dacã noi nu prea avem posibilitãþi”, explicã, secretarul Ligii Sindicatelor Pensionarilor Minieri Valea Jiului, Paul David. „A venit cineva de la dânºii însã nu am discutat exact. Oricum îi ajutãm, vedem despre ce e vorba ºi cu ce putem ºi-i ajutãm ca sã nu

ne facem de ruºine”, a precizat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. Chiar în ziua referendumului, cei 114 pensionari germani vin, în principal, pentru a urma o serie de tratamente la Geoagiu Bãi, au programate vizite prin judeþul Hunedoara ºi întâlniri cu omologii lor din Valea Jiului. Maximilian GÂNJU


Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 25 iulie 2012

ªeful Poliþiei Lupeni, acuzat de un subaltern de agresiune ºi tâlhãrie n nou incident extrem de grav zguduie Poliþia Lupeni. Acesta are loc la o lunã de zile de când un tânãr s-a spânzurat în sediul poliþiei municipale, chiar sub nasul ofiþerului de serviciu. De aceastã datã un poliþist angajat la Ordine Publicã îºi acuzã superiorul cã l-a agresat ºi tâlhãrit în secþia de poliþie.

U

Altercaþia în urma cãreia un agent de ordine publicã de la Lupeni a ajuns pe patul de spital a avut loc luni noapte, în sediul poliþiei, chiar la intrarea în turã a angajatului. Agentul Iustinian Ivanciuc susþine cã a fost bãtut de superiorul sãu, comisarul Romeo Amurãriþei, ºeful Poliþiei Lupeni, pentru cã nu a vrut sã-i dea o insignã care-l legitimeazã ca angajat al Poliþiei Române. Amurãriþei ar fi vrut sã-i ia însemnul dupã ce subordonatul sãu a

fost sancþionat de comisia de disciplinã din cadrul IPJ Hunedoara cu destituirea din poliþie începând cu 19 iulie a.c. „M-am prezentat luni la serviciu, la schimbul 3 ºi acolo era ºeful Poliþiei Lupeni, comisarul ºef Amurãriþei Romeo care mi-a zis cã vrea sã vadã legitimaþiile ºi insignele. I-am arãtat legitimaþia ºi mi-a spus >unde e insigna? I-am zis cã este acasã, ca sã nu le pierd pe amândouã. L-a trimis pe un coleg cu mine acasã ºi am luat insigna.

usþine cã a fost bãtut ºi tâlhãrit

S

I-am arãtat-o ºi mi-a zis sã i-o dau. Eu i-am spus cã mi-a fost datã de inspectorul sef de la Deva, nu pot sã dau decât inspectorului ºef sau unui for superior. Într-o fracþiune de secundã a venit în spatele meu, m-a imobilizat ºi atunci am intrat în alertã ºi m-am zbãtut. M-a împins ºi el ºi am dat cu capul de un zid din interiorul poliþiei. A strigat la un coleg, a venit un agent ºi mi-a apucat mâna. Comandatul mã trãgea de cealaltã mânã ºi crucificat aºa, eu am încercat sã scap. Am cãzut în genunchi, am încercat sã mã ridic ºi atunci m-am trezit cu un pumn sau cot în faþã, tot în zona unde m-am lovit de zid”, a declarã poliþistul agresat, Iustinian Ivanciuc. Comisarul Amurãriþei n-a putut fi contactat pentru a rãspunde acuzaþiilor aduse de subalternul sãu.

I

Cazare în regim de cãmin: 50 de lei camera

PJ a cerceteazã cazul

În schimb de la IPJ Hunedoara, inspectorul Bogdan Niþu spune cã s-a declanºat o anchetã în acest caz. „Împotriva fostului poliþist s-a luat mãsura disciplinarã destituirii din funcþie ca urmare a unor abateri disciplinare pe care acesta le-a comis. El s-a prezentat la sediul Poliþiei Municipiului Lupeni, acolo unde ºi-a predat insigna ºi legitimaþia. Ulterior s-a prezentat la Poliþia Municipiului

Petroºani ºi a declarat cã ar fi fost agresat de cãtre ºeful Poliþiei Lupeni. Aceastã reclamaþie face obiectul certãrilor de care se vor ocupa procurorii

Parchetului de pe lângã Tribunalul Hunedoara. În paralel conducerea IPJ Hunedoara a declanºat o verificare internã cu privire la aspectele sesizate de cãtre fostul poliþist”, a precizat purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara, inspector Bogdan Niþu.

I

nternat la neurochirurgie

Agentul a ajuns la Spitalul Municipal Lupeni unde a primit tratament, însã pentru cã acuza dureri mari de cap a fost transferat la clinica din Petroºani ºi internat pe secþia de neurochirurgie. Pe faþa poliþistului se vãd urme de lovituri, iar medicii din Petroºani îl vor supune unor examene amãnunþite dat fiind faptul cã bãrbatul acuza

dureri. Ivanciuc pentru moment „este în stare bunã, echilibrat dar acuzã dureri ºi ameþeli”, a precizat directorul medical al Spitalului de Urgenþã Petroºani, dr. Nicolae Ciugulea. Ivanciuc are dispute cu superiorul sãu de mai

mult timp ºi l-a reclamat la ºefii IGPR. Nu este singurul care a avut curaj sã-ºi înfrunte ºeful. „L-au reclamat ºi alþi colegi pentru abuz în servici ºi pentru faptul cã-ºi bate joc de noi, agenþii de ordine publicã. Eu l-am reclamat la Corpul de control al ministrului pentru abuzuri, înjurãturi ºi ameninþãri”, spune agentul.

Acesta afirmã cã a fost agresat ºi tâlhãrit de superiorul sãu. „Practic am fost tâlhãrit în poliþie pentru cã eu consider cã deposedarea de un bun prin constrângere sau prin faptul cã îl pui pe om în imposibilitatea de a se miºca e tâlhãrie. Am fost tâlhãrit de comandatul Poliþiei Lupeni pentru cã el m-a imobilizat, m-a lovit de douã ori, m-a trântit pe jos ºi agentul celãlalt mi-a luat fãrã voia mea acea insignã”, mai afirmã Iustinian Ivanciuc. Poliþistul a fost dat afarã din structurã pe motiv cã în februarie 2012, în timpul serviciului, ar fi dormit douã ore în sediul Primãriei Lupeni. Un alt motiv este cã ºi-a pãrãsit sectorul cu o maºinã civilã, ceea ce agentul spune cã sunt înscenãri ºi nu se face vinovat de acuzaþiile pentru care a fost demis. Pe de altã parte, luna trecutã un alt incident revoltãtor s-a petrecut chiar în sediul Poliþiei Lupeni. Un tânãr suspectat de o infracþiune a fost dus de o patrulã la poliþie pentru audieri ºi lãsat nesupravegheat în sala de aºteptare unde s-a spânzurat de un calorifer cu cureaua de la pantaloni. Bãrbatul a murit câteva zile mai târziu la Spitalul Municipal Lupeni. Maximilian GÂNJU


Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 25 iulie 2012

6 Reportaj

strigãturi momârlãneºti ºi cu frumuseþea naturii. Au lucrat practic neîncetat, au realizat niºte desene uimitpare pe care împreunã le vom îmbina ºi vom face acest happening. Vom îmbrãca o cabanã momârlãneascã în artã”, a declarat profesorul Radu Chinþa.

Tabãrã de strigãturi, la poale de ªureanu um poþi sã dai formã strigãturilor momârlãneºti, sau minciunilor cum mai sunt ele denumite, iar apoi sã îmbraci cu ele o colibã tradiþionalã. Asta au învãþat 26 de copii pasionaþi de desen care au participat la o tabãrã indeditã, desfãºuratã la poalele Munþilor ªureanu.

îmbrãcatã în C oliba artã

C

in teribilism ºi sãrãcie, tineri ºi bãrbaþi cu ghiocei la tâmple ”muncesc” pentru a fi Spiderman-Omul pãiajen, pentru a fura sau pentru a muri. Avem ºi noi, cei din Valea Jiului, unul în Colonia Petroºaniului. E vai de el, dar altul nu-i! Cum totul are un început, e posibil sã mai auzim de el.

D

Filmele cu eroi, care sunt înzestraþi cu puteri supranaturale pentru a lupta cu rãul din lume, i-au inspirat pe mulþi tineri zbanghii care cred cã totul este posibil pe lume, dar ºi pe unii ”care au dat în mintea copiilor”. Doar cã majoritatea au deviat de la scopul binelui omenirii ºi au folosit metodele lui SpidermanOmul pãiajen pentru a instra unde-

Copiii care frecventeazã Cercul de desen din cadrul Clubului Copiilor din Petrila,

cãrora li s-au alãturat alþi mici artiºti din Timiºoara ºi Târgu Jiu, au luat parte la o ineditã

tabãrã de creaþie organizatã la poalele Munþilor ªureanu, la Cabana Voivodul. În total au fost 26 de copii, pe care profesorul Radu Chinþa a avut ideea de a-i învãþa cum sã transpunã, în imagini, vechile strigãturi momârlãneºti, iar apoi sã îmbrace în artã o veche colibã momârlãneascã. „Arta se face mai mult pe stradã în marile oraºe. Noi am încercat sã o aducem aici, în mijlocul naturii, sã îmbrãcãm o colibã în artã ºi am venit cu ideea sã dau fiecãrui copil o astfel de strigãturã, pe care sã o ilustreze. Fiecare dintre noi vedem diferit, înþelegem diferit, concepem diferit. Sunt trei fire pe care am încercat sã le îmbinãm: arta modernã, cu obiceiurile strãvechi, vechile

În comunitãþile de momârlani din Valea Jiului, strigãturile vin din moºi strãmoºi. S-au transmis mult timp pe cale oralã, pentru ca apoi sã aparã chiar ºi caietele de strigãturi, ori minciuni cum sunt ele denumite. Despre aceste vechi tradiþii vorbeºte etnologul Dumitru Gãlãþean – Jieþ, care are în pregãtire un volum care conþine ºi aceste „minciuni”: „Aceste strigãturi sau minciuni se transmiteau pe cale oralã. Pe urmã au apãrut ºtiutorii de carte, au apãrut ºi acele

Jalnicul Spiderman de Valea Jiului va: în Cartea Recordurilor sau în locuinþele cetãþenilor. Mulþi ºi-au curmat viaþa imitând eroul cãþãrãtor, iar alþii ºi-au încheiat rolul dupã gratii. Avem ºi noi, cei din Valea Jiului, un Spiderman al nostru. Vai de lume, ce e drept. O filmare proastã, ca ºi prestaþia protagonistului, filmare postatã pe youtube în urmã cu câteva zile, înfãþiºeazã un Spiderman jalnic, un adolescent teribilist care, de la etajul patru al unui bloc din Colonia Petroºani, coboarã pe pereþii acestuia traversând ferestrele locatarilor ºi casa scãrii S-a descurcat oarecum, dar a ratat aterizarea de la etajul I, ceea ce se poate numi noroc, pentru cã

Reportaj 7

aceastã ratare se putea produce la etaje superioare. Dar aºa o fi început ºi eroul de film pentru ca în final sã-ºi cultive forþele supranaturale. Sigur, antrenamente de acest tip au fãcut ºi tinerii, ºi chiar cei cu ghiocei la tâmple, care au imitat vestitul personaj ºi au ajuns dupã gratii sau au murit…

u vã culcaþi pe-o ureche, Spidermanii furã tot sau mor!

N

Ca urmare, nu vã culcaþi pe o ureche dacã locuiþi la bloc, la un etaj superior. Nu, nu suteþi în siguranþã. Mai bine încuiaþi ferestrele, chiar dacã sunteþi în casã.

Nu de alta, dar unii hoþi pot fi oricând un Spidermen care vã furã fiind în casã ºi nici nu ºtiþi de unde sã-l luaþi. Aºa s-a întâmplat la Fãgãraº, unde un tânãr a urcat pânã la etajul trei, a intrat pe geamul unui apartament ºi a furat o geantã ºi alte bunuri. A urcat folosindu-se de þevile de gaz care sunt amplasate în exteriorul clãdirii. Odatã intrat în casã, Omul pãianjen ºi-a descoperit ºi valenþe de om invizibil, conform pãgubiþilor. Proprietarii nici nu l-au vãzut pe hoþ. Potrivit acestuia, oamenii stãteau liniºtiþi ºi se uitau la televizor. Poliþiºtii au descins la locuinþa tânãrului, care riscã sã facã acum 3 ani de

puºcãrie pentru furt calificat. Escaladarea unui bloc de 10 etaje fãrã echipament special este atribuitã doar lui Spiderman, zic scepticii. Dar figura i-a reuºit ºi unui un tânãr din Galaþi. Drept recompensã, ar putea primi ani grei de puºcãrie. Bãrbatul ºi-a folosit neobiºnuita aptitudine pentru a sparge zeci de locuinþe din care a furat aparaturã, mâncare, bani etc. Un alt tânãr, de 18 ani, din Târgu Jiu, cunoscut sub porecla de Omul Paianjen pentru cã se caþãra pe blocuri, pe orice construcþie înaltã, a avut parte de un sfârºit tragic. A murit electrocutat

caiete de minciuni. Eu am intrat în posesia unui asemenea caiet, de la Grunþã Traian din satul Maleia ºi am preluat câteva din acestea, bineînþeles cu citarea sursei. Unele se creeazã chiar la faþa locului. Existã o spontaneitate foarte interesantã, oamenilor le vin idei pe loc, ca ºi

dupã ce s-a urcat pe un stâlp de înaltã tensiune în urma unui pariu pe cinci lei. κi dorea sa intre în Cartea Recordurilor. Om pãianjen a fost ºi un bãrbat de 62 de ani ºi nu poarta cunoscutul costum al eroului de film pentru cã nu-l avantaja, dupã spusele sale. În schimb prefera sã intre prin locuinþele severinenilor ºi sa fure tot ce era de valoare, escaladând balcoanele. Omul ºi-a gãsit vocaþia la bãtrâneþe ºi s-a îmbogãþit cu vreo 10 dosare penale pentru furt calificat. Un alt Om pãianjen, din Sibiu, de 26 de ani, a furat instalaþia sanitarã ºi vesela din apartamente cãþãrânduse pe burlane ºi designul clãdirilor. La Timiºoara, un alt bãrbat, 36 de ani, care vãzuse filmul de

poeþilor de altfel. Copii s-au implicat în acest lucru, au învãþat cele câteva strigãturi ºi au încercat sã le exemplifice aºa cum au înþeles ei ºi sã ºtiþi cã nu duc lipsã de idei ºi de imaginaþie”. În tabãra de creaþie a poposit ºi pictorul Petricã Birãu, chiar el momârlan din Cimpa. ªtie multe despre strigãturi ºi îºi aminteºte cu plãcere de vremurile în care tradiþia nu se pierduse. „Aveam

succes Omul pãianjen, ºi a recunoscut cã-i plãcea la nebunie, a ieºit la furat fãrã prea mult succes pentru cã nu avea veleitãþi de om care merge pe pereþi. Când n-ai talent, n-ai! În schimb, existã ºi oameni

eu o strigãturã a mea: De nimica nu mi-e fricã/ Decât de muiere micã/ ªi de boatã cu verigã/ ºi de unt cu mãmãligã. Sunt multe, acum le-am mai uitata, dar era un fel de concurenþã. Mergeam la petreceri sau la nunþi, eram tineri, ºi luam fetele la joc. Fãceam un cerc, jucam pe rând în mijlocul cercului ºi ceilalþi de pe margine ziceau strigãturi. Era un fel de concurenþã, cine spune cele mai multe, cele mai frumoase strigãturi. Cãutam sã învãþãm cât mai multe”, povesteºte Birãu. Iar atelierul de creaþie a avut ºi finalitatea scontatã. Desenele copiilor, sau mai precis transpunerea în imagini a vechilor strigãturi, au fost decupate iar coliba momârlãneascã a fost îmbrãcatã în artã, cu desenele la care copiii prezenþi în tabãrã au lucrat timp de trei zile. Organizatorii acestei tabere au fost Ana-Maria Biro, AnaMaria Cercel, Cipriana Chinta ºi Radu Chinta. Car men COSMAN

pãiajen cu carte de muncã, aºa cum sunt alpiniºtii urbani, utilitari, industriali sau cum s-or numi aceºtia funcþie de locul ºi domeniul în care presteazã. Aceºtia o fac profesionist ºi cu echipamentele speciale aferente. Ileana FIRÞULESCU


Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 25 iulie 2012

6 Reportaj

strigãturi momârlãneºti ºi cu frumuseþea naturii. Au lucrat practic neîncetat, au realizat niºte desene uimitpare pe care împreunã le vom îmbina ºi vom face acest happening. Vom îmbrãca o cabanã momârlãneascã în artã”, a declarat profesorul Radu Chinþa.

Tabãrã de strigãturi, la poale de ªureanu um poþi sã dai formã strigãturilor momârlãneºti, sau minciunilor cum mai sunt ele denumite, iar apoi sã îmbraci cu ele o colibã tradiþionalã. Asta au învãþat 26 de copii pasionaþi de desen care au participat la o tabãrã indeditã, desfãºuratã la poalele Munþilor ªureanu.

îmbrãcatã în C oliba artã

C

in teribilism ºi sãrãcie, tineri ºi bãrbaþi cu ghiocei la tâmple ”muncesc” pentru a fi Spiderman-Omul pãiajen, pentru a fura sau pentru a muri. Avem ºi noi, cei din Valea Jiului, unul în Colonia Petroºaniului. E vai de el, dar altul nu-i! Cum totul are un început, e posibil sã mai auzim de el.

D

Filmele cu eroi, care sunt înzestraþi cu puteri supranaturale pentru a lupta cu rãul din lume, i-au inspirat pe mulþi tineri zbanghii care cred cã totul este posibil pe lume, dar ºi pe unii ”care au dat în mintea copiilor”. Doar cã majoritatea au deviat de la scopul binelui omenirii ºi au folosit metodele lui SpidermanOmul pãiajen pentru a instra unde-

Copiii care frecventeazã Cercul de desen din cadrul Clubului Copiilor din Petrila,

cãrora li s-au alãturat alþi mici artiºti din Timiºoara ºi Târgu Jiu, au luat parte la o ineditã

tabãrã de creaþie organizatã la poalele Munþilor ªureanu, la Cabana Voivodul. În total au fost 26 de copii, pe care profesorul Radu Chinþa a avut ideea de a-i învãþa cum sã transpunã, în imagini, vechile strigãturi momârlãneºti, iar apoi sã îmbrace în artã o veche colibã momârlãneascã. „Arta se face mai mult pe stradã în marile oraºe. Noi am încercat sã o aducem aici, în mijlocul naturii, sã îmbrãcãm o colibã în artã ºi am venit cu ideea sã dau fiecãrui copil o astfel de strigãturã, pe care sã o ilustreze. Fiecare dintre noi vedem diferit, înþelegem diferit, concepem diferit. Sunt trei fire pe care am încercat sã le îmbinãm: arta modernã, cu obiceiurile strãvechi, vechile

În comunitãþile de momârlani din Valea Jiului, strigãturile vin din moºi strãmoºi. S-au transmis mult timp pe cale oralã, pentru ca apoi sã aparã chiar ºi caietele de strigãturi, ori minciuni cum sunt ele denumite. Despre aceste vechi tradiþii vorbeºte etnologul Dumitru Gãlãþean – Jieþ, care are în pregãtire un volum care conþine ºi aceste „minciuni”: „Aceste strigãturi sau minciuni se transmiteau pe cale oralã. Pe urmã au apãrut ºtiutorii de carte, au apãrut ºi acele

Jalnicul Spiderman de Valea Jiului va: în Cartea Recordurilor sau în locuinþele cetãþenilor. Mulþi ºi-au curmat viaþa imitând eroul cãþãrãtor, iar alþii ºi-au încheiat rolul dupã gratii. Avem ºi noi, cei din Valea Jiului, un Spiderman al nostru. Vai de lume, ce e drept. O filmare proastã, ca ºi prestaþia protagonistului, filmare postatã pe youtube în urmã cu câteva zile, înfãþiºeazã un Spiderman jalnic, un adolescent teribilist care, de la etajul patru al unui bloc din Colonia Petroºani, coboarã pe pereþii acestuia traversând ferestrele locatarilor ºi casa scãrii S-a descurcat oarecum, dar a ratat aterizarea de la etajul I, ceea ce se poate numi noroc, pentru cã

Reportaj 7

aceastã ratare se putea produce la etaje superioare. Dar aºa o fi început ºi eroul de film pentru ca în final sã-ºi cultive forþele supranaturale. Sigur, antrenamente de acest tip au fãcut ºi tinerii, ºi chiar cei cu ghiocei la tâmple, care au imitat vestitul personaj ºi au ajuns dupã gratii sau au murit…

u vã culcaþi pe-o ureche, Spidermanii furã tot sau mor!

N

Ca urmare, nu vã culcaþi pe o ureche dacã locuiþi la bloc, la un etaj superior. Nu, nu suteþi în siguranþã. Mai bine încuiaþi ferestrele, chiar dacã sunteþi în casã.

Nu de alta, dar unii hoþi pot fi oricând un Spidermen care vã furã fiind în casã ºi nici nu ºtiþi de unde sã-l luaþi. Aºa s-a întâmplat la Fãgãraº, unde un tânãr a urcat pânã la etajul trei, a intrat pe geamul unui apartament ºi a furat o geantã ºi alte bunuri. A urcat folosindu-se de þevile de gaz care sunt amplasate în exteriorul clãdirii. Odatã intrat în casã, Omul pãianjen ºi-a descoperit ºi valenþe de om invizibil, conform pãgubiþilor. Proprietarii nici nu l-au vãzut pe hoþ. Potrivit acestuia, oamenii stãteau liniºtiþi ºi se uitau la televizor. Poliþiºtii au descins la locuinþa tânãrului, care riscã sã facã acum 3 ani de

puºcãrie pentru furt calificat. Escaladarea unui bloc de 10 etaje fãrã echipament special este atribuitã doar lui Spiderman, zic scepticii. Dar figura i-a reuºit ºi unui un tânãr din Galaþi. Drept recompensã, ar putea primi ani grei de puºcãrie. Bãrbatul ºi-a folosit neobiºnuita aptitudine pentru a sparge zeci de locuinþe din care a furat aparaturã, mâncare, bani etc. Un alt tânãr, de 18 ani, din Târgu Jiu, cunoscut sub porecla de Omul Paianjen pentru cã se caþãra pe blocuri, pe orice construcþie înaltã, a avut parte de un sfârºit tragic. A murit electrocutat

caiete de minciuni. Eu am intrat în posesia unui asemenea caiet, de la Grunþã Traian din satul Maleia ºi am preluat câteva din acestea, bineînþeles cu citarea sursei. Unele se creeazã chiar la faþa locului. Existã o spontaneitate foarte interesantã, oamenilor le vin idei pe loc, ca ºi

dupã ce s-a urcat pe un stâlp de înaltã tensiune în urma unui pariu pe cinci lei. κi dorea sa intre în Cartea Recordurilor. Om pãianjen a fost ºi un bãrbat de 62 de ani ºi nu poarta cunoscutul costum al eroului de film pentru cã nu-l avantaja, dupã spusele sale. În schimb prefera sã intre prin locuinþele severinenilor ºi sa fure tot ce era de valoare, escaladând balcoanele. Omul ºi-a gãsit vocaþia la bãtrâneþe ºi s-a îmbogãþit cu vreo 10 dosare penale pentru furt calificat. Un alt Om pãianjen, din Sibiu, de 26 de ani, a furat instalaþia sanitarã ºi vesela din apartamente cãþãrânduse pe burlane ºi designul clãdirilor. La Timiºoara, un alt bãrbat, 36 de ani, care vãzuse filmul de

poeþilor de altfel. Copii s-au implicat în acest lucru, au învãþat cele câteva strigãturi ºi au încercat sã le exemplifice aºa cum au înþeles ei ºi sã ºtiþi cã nu duc lipsã de idei ºi de imaginaþie”. În tabãra de creaþie a poposit ºi pictorul Petricã Birãu, chiar el momârlan din Cimpa. ªtie multe despre strigãturi ºi îºi aminteºte cu plãcere de vremurile în care tradiþia nu se pierduse. „Aveam

succes Omul pãianjen, ºi a recunoscut cã-i plãcea la nebunie, a ieºit la furat fãrã prea mult succes pentru cã nu avea veleitãþi de om care merge pe pereþi. Când n-ai talent, n-ai! În schimb, existã ºi oameni

eu o strigãturã a mea: De nimica nu mi-e fricã/ Decât de muiere micã/ ªi de boatã cu verigã/ ºi de unt cu mãmãligã. Sunt multe, acum le-am mai uitata, dar era un fel de concurenþã. Mergeam la petreceri sau la nunþi, eram tineri, ºi luam fetele la joc. Fãceam un cerc, jucam pe rând în mijlocul cercului ºi ceilalþi de pe margine ziceau strigãturi. Era un fel de concurenþã, cine spune cele mai multe, cele mai frumoase strigãturi. Cãutam sã învãþãm cât mai multe”, povesteºte Birãu. Iar atelierul de creaþie a avut ºi finalitatea scontatã. Desenele copiilor, sau mai precis transpunerea în imagini a vechilor strigãturi, au fost decupate iar coliba momârlãneascã a fost îmbrãcatã în artã, cu desenele la care copiii prezenþi în tabãrã au lucrat timp de trei zile. Organizatorii acestei tabere au fost Ana-Maria Biro, AnaMaria Cercel, Cipriana Chinta ºi Radu Chinta. Car men COSMAN

pãiajen cu carte de muncã, aºa cum sunt alpiniºtii urbani, utilitari, industriali sau cum s-or numi aceºtia funcþie de locul ºi domeniul în care presteazã. Aceºtia o fac profesionist ºi cu echipamentele speciale aferente. Ileana FIRÞULESCU


Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 25 iulie 2012

8 Traditii & Culturã altã sãrbãtoare O legatã de trãsnetele de varã, de stihiile verii (grindinã, furtuni, incendii) este în 27 iulie, cea a lui Sf. Ilie cel Mic, Ilie Pintilie, Pintilie Cãlãtorul, sãrbãtoare care are o mulþime de nume ºi suprapuneri multiple, împletind credinþe precreºtine cu înþelesuri creºtine. „Sf. Ilie cel mic (sau cel ºchiop), numit ºi Sf. Pantelimon, sau Pintilie cãlãtorul, este fratele mai mic al Sfântului Ilie. El mijloceºte – (aºa cum se aratã în folkromania.com /cms/articole/ sarbatori_traditionale/ iulie), pe lângã fratele lui pentru ca acesta sã nu trimitã stihiile naturii asupra recoltelor. Ca mai toate sãrbãtorile acestei luni, aceastã zi se þine pentru boli, incendii, grindinã ºi furtuni. Se crede cã este sfârºitul verii ºi se încep pregãtirile pentru întâmpinarea toamnei.” Sãrbãtoarea se þine ºi pentru ferirea de boli sau pentru tãmãduirea lor ºi aceasta se datoreazã faptului cã este dedicatã ºi Sf. Pantelimon, un „doctor fãrã de arginþi”, martir creºtin, care este considerat uneori fratele Sfântului Ilie ºi numit Sf. Ilie cel Mic. O altã denumire, cea de Ilie Pintilie, îmbinã numele de Ilie cu cel de Pantelimon, într-o structurã cu muzicalitate tradiþionalã.

Traditii & Culturã 9

Sf. Ilie cel Mic (Ilie Pintilie) /Sf. Pantelimon „Pantoleon, cãci aºa îl chema întâi,… când a fost condamnat sã piarã prin sabie (pentru credinþa sa ºi pentru vindecãrile ce le fãcea – n.a.), - aratã dl. Dumitru Gãlãþan-Jieþ în Credinþe, datini ºi superstiþii în satele din estul Vãii Jiului ) s-a rugat ºi venind glas de sus, în loc de Pantoleon, l-a numit Pantelimon. Atunci Sfântul întinzându-ºi grumajii, îi tãiarã capul. Aceastã zi de sãrbãtoare este onoratã prin odihnã ºi rugãciuni de cãtre þãrani, pentru a le fi apãratã gospodãria de toate necazurile. Sãrbãtoarea este þinutã mai ales pentru sãnãtatea tuturor membrilor familiei precum ºi a animalelor din

gospodãrie. De altfel, în cãrþile de rugãciuni existã un Acatist al Sfântului Mare Mucenic Pantelimon, izbãvitor de boli ºi suferinþe, acatist care se citeºte atunci când în gospodãrie au apãrut unele boli, fie la oameni, fie la animale”. Feþele bisericeºti afirmã (în monitorulsv. ro/Religie/2010-07-27) cã: „Sfântul Pantelimon a trãit în vremea împãratului Diocleþian. S-a nãscut în cetatea Nicomidiei, dintr-o familie înstãritã; tatã pãgân ºi mamã creºtinã. A primit învãþãtura creºtinã de la mama sa, însã dupã moartea mamei devine ucenicul unui mare doctor al vremii, Eufrosin, care l-a învãþat meºteºugul tãmã-

duirii bolilor. De la pãrintele Ermolae a primit învãþãtura Evangheliei ºi numele creºtinesc Pantelimon, tâlcuit “întru tot milostiv”. Din acea zi, Sf. Pantelimon a primit de la Dumnezeu darul tãmãduirii minunate ºi a vindecat mulþime de suferinzi peste tot unde mergea. Vindeca suferinzii fãrã platã, asemenea Sfinþilor Cosma ºi Damian. Marele Pantelimon face minuni atât prin harul primit, cât ºi prin tratamentele pe care le dã celor bolnavi. Reuºeºte sã-l aducã la dreapta credinþã chiar ºi pe tatãl sãu. Dupã moartea pãrinþilor, a slobozit pe toþi robii, iar averea familiei a împãrþit-o sãracilor. Deoarece nu primea platã pentru tratamentele pe care le fãcea, este numit “doctor fãrã de arginþi”. Auzind împãratul Maximilian despre aceste vindecãri prin credinþa în Hristos, l-a întemniþat. Vãzând puterea credinþei ºi faptul cã nu se lepãda de Hristos, împãratul Maximilian porunceºte ca Pantelimon sã fie supus unor chinuri groaznice, dupã care decide sã-i fie tãiat capul. În timpul torturilor, prin minune, se vindeca de fiecare datã. Aruncat sã fie sfâºiat în groapa cu fiare sãlbatice, a rãmas neclintit în credinþa sa. Ostaºii

Ioan Dan Bãlan

Fabulã Zoologicã Lupul, secretar din genã, prins de nervi ºi de-o migrenã, neputând bine a face printre-atâtea dobitoace, urlã lung, scrâºni un dinte : -Animalule-ai aflat cã pe urs l-am suspendat ºi de azi tot înainte voi fi nobil preºedinte ? ( Între animale, precum se pare, nu-s protocoale de apelare...) Parlamentul se convoacã – porcul, jderul ºi o vacã ascultarã de vulpoi (ºef în stat numãrul doi !) ciuta, calul ºi-un berbec se-aplecarã , rostind sec : -Cât timp eºti fãrã chelie, ºtim c-avem democraþie grasã, cât sã pricopseascã trupa noastrã cea lupeascã ! (Jos cu chelu’, jos cu chelu’ ! strigau pârºul, ºoricelu’ nevãstuica, iedul, mielu’ veveriþa, cãprioara, feline care au gheara bisturiu... c-aºa e fiara !)

tocmiþi sã-i taie capul, înspãimântându-se, au strigat: “Roagã-te pentru noi, omule sfânt, ca sã ni se ierte pãcatele!”. Îndemnaþi chiar de sfânt sã-ºi îndeplineascã porunca primitã de la împãrat, cãlãii s-au apropiat, au sãrutat trupul sfântului, apoi unul dintre ei a luat sabia ºi a executat ordinul. Când i-a fost tãiat capul împreunã cu al Sfântului Ermolae ºi al celor ce crezuserã în adevãratul Dumnezeu - nu a curs sânge, ci lapte, iar mãslinul de care a fost legat Fericitul Pantelimon s-a umplut tot de roade. Credincioºii au scos din cenuºã trupul neatins de foc al lui Pantelimon ºi l-au îngropat cu mare cinste, în anul 303. Moaºtele sale au fost cinstite de la bun început de creºtini, iar în timpul prigoanelor au fost pãstrate ca odoare de mare preþ. Sfântul Pantelimon este considerat ocrotitorul medicilor ºi tãmãduitor al bolnavilor. (…) Se spune cã Sf. Pantelimon ar fi fratele lui Sf. Ilie; Se serbeazã pentru trãsnet, arsuri ºi piatrã; Sfânt mijlocitor pe lângã Sf. Ilie, spre a fi mai îndurãtor cu pãcãtoºii. (…) De la Sf. Pantelimon se cãlãtoreºte vara, e începutul toamnei; atunci iese cerbul din apã ºi apa se rãceºte, atunci se schimbã crângurile, cele de varã cu cele de iarnã, ºi se

Un mistreþ stând lângã urs, având ordonanþã-un râs, grohãi zâmbind sardonic : -Jocul lor e fain ºi-i tonic , ºefule, e bunã piesa... îi mai las ori le pun lesa ? Final moralizator . Ursul, cãtre iepuraº, un test : Urechilã, ce se înþelege peste lege, sub fãrãdelege, homo homini lupus est ?

întâlneºte iarna cu vara. Frunzele teiului se întorc pe dos, jelind trecerea verii. Acum încep a cãdea frunze de pe copaci ºi flori; dã veste cocorilor sã plece. De Pantelimon se mãnâncã mere, se fierb porumbi ºi dovleci. Se serbeazã pentru coacerea pepenilor. Pintilie-cãlãtorul însoþeºte în cãlãtorie vara, rugând-o sã vinã ºi la anu’, tot aºa de mãnoasã ca anul acesta. Sãrbãtoarea se þine pentru ca poamele sã nu facã viermi. Patroneazã cãlãtoriile; e bun pentru a cãlãtori sigur ºi cu folos. Sfântul este respectat, pentru cã a fost doctor ºi a vindecat mulþi oameni. (…) Se þine pentru a-i vindeca pe orbi ºi ºchiopi. (…) Îi pãgubeºte pe cei care lucreazã de ziua lui. Dacã munceºte femeia, se “cãlãtoreºte” ºi bãrbatul ei (pãrãseºte casa). Oamenii îl þin, de frica fulgerelor. Celor care torc la Sf. Pantelimon le moare vaca. E rãu de lovituri; celor care au muncit în aceastã zi le-a paralizat câte o parte a corpului. Cine munceºte în aceastã zi se “cãlãtoreºte” cu vara (moare). Se þine de friguri.” Mai puþin temut decât Sf Ilie, dar totuºi temut, Sf. Pantelimon/ Sf. Ilie cel Mic, este ºi el respectat ºi cinstit de momârlani. Ioan Dan Bãlan Elisabeta Bogãþan

Cât mai aproape de vizitatori

Programul de vizitare a Muzeului Mineritului afiºat ºi pe copaci M uzeul Mineritului din Petroºani are deschise porþile aproape zilnic pentru cei care doresc sã cunoascã o parte din istoria mineritului din Valea Jiului.

muncii minerilor. Instituþia, prin exponatele ºi lucrãrile pe care le are din cele ºapte sãli, evocã istoria mineritului ºi dezvoltarea tehnicii miniere în decursul exploatãrii cãrbunelui. Vechi unelte de lucru, ca de exemplu fistãu, þiu (târnãcop), stufar

Iar pentru a-i atrage pe vizitatori ºi a fi cât mai vizibil, reprezentanþii muzeului au afiºat programul de vizitare chiar pe un copac din curtea instituþiei aflat în imediata apropiere de trotuarul de pietoni, deºi acest programul este afiºat ºi pe uºa de intrare la muzeu. Reprezentanþii muzeului, probabil, s-au gândit cã dacã lipesc pe copac programul de vizitare atrag mai uºor privirile oamenilor care trec pe stradã ºi îi determinã sã intre. Muzeul Mineritului, singurul de acest fel din România a împlit anul trecut o jumãtate de secol de existenþã, acesta fiind înfiinþat ca un omagiu adus

Cronicã rimatã Ioan Dan Bãlan

CRAII DE...CURTE Iatã c-au venit iar “Craii” !...doi sunt de la rãsãrit, doi de la apus, se ºtiu ei, cam « fomiºti « , ca boschetarii, au adus cu ei termite, gongi, lãcuste, viespi ºi carii, fãcând solul României gol, uscat ºi lustruit . Au venit cu « daruri rare » : ºperþ, ºomaj ºi sãrãcie, cu minciuni prinse-n mitinguri, cu hoþia pe drapel ; vã miraþi ? îs Circo-Craii, saltimbancii de rapel, contorsioniºti de barã, bãnci ºi în...politichie. Însã ce face mulþimea ?cum de-i lasã-n top românul azi, când seceta ne arde pãpuºoiul, floarea, fânul, cum de lasã urlãtorii : lupi, vulpoi ºi câini turbaþi sã rosteascã-n glas mieros « dragi români ºi scumpi fârtaþi » ? Cum de prinde impostura, se lipeºte ºmecheria ºi la loc de cinste-n þarã-s miºelia, mârºãvia , oameni buni, unde vã este, sãnãtoasã, veselia , semeþia de a spune « nu vã vrem în România ? Cum de-s veºnic la tribune ãºti ciocoi de nouã curte ce put a meschinãrie când îºi trag jarul pe turte ? vipere-s cu corn în frunte, precum steaua kaghebistã , dinastii în care mita este cea mai dreaptã... pistã !

Nu mai staþi cu ochii-n soare ºi cu pumnii-n buzunare , erectili ca toþi flãcãii pânã la însurãtoare ; daþi cu legea-n ei ca-n tobã ºi strigaþi «bã, pass-parol « sunteþi mieluºeii blânzi, ori lupi traºi în... turnesol ?!

(instrument pentru însemnarea lucrãrilor miniere) amnare (brichete de aprins capsele de puºcat), ventilator manual, aparat de salvare (cu burduf), lopeþi, sape sau securi, pe lîngã faptul cã reprezintã un valoros material din istoria mineritului, scot în evidenþã ºi condiþiile grele de lucru din subteran. Clãdirea care adãposteºte astãzi Muzeul Mineritului se aflã în patrimoniul statului, dupã ce a servit mulþi ani drept locuinþã de serviciu directorilor din cadrul Societãþii Anonime Române Petroºani. Prin cele peste 4000 de obiecte ºi documente expuse muzeul descrie bazinul cargonifer al Vãii Jiului cu frumuseþile ºi bogãþiile sale, cu istoricul descoperirii ºi punerii în exploatare a „diamantelor negre” din adâncurile Vãii Jiului. Muzeul Mineritului este unul din punctele de atracþie pentru toþi cei care viziteazã Valea Jiului. Marius MITRACHE


Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 25 iulie 2012

8 Traditii & Culturã altã sãrbãtoare O legatã de trãsnetele de varã, de stihiile verii (grindinã, furtuni, incendii) este în 27 iulie, cea a lui Sf. Ilie cel Mic, Ilie Pintilie, Pintilie Cãlãtorul, sãrbãtoare care are o mulþime de nume ºi suprapuneri multiple, împletind credinþe precreºtine cu înþelesuri creºtine. „Sf. Ilie cel mic (sau cel ºchiop), numit ºi Sf. Pantelimon, sau Pintilie cãlãtorul, este fratele mai mic al Sfântului Ilie. El mijloceºte – (aºa cum se aratã în folkromania.com /cms/articole/ sarbatori_traditionale/ iulie), pe lângã fratele lui pentru ca acesta sã nu trimitã stihiile naturii asupra recoltelor. Ca mai toate sãrbãtorile acestei luni, aceastã zi se þine pentru boli, incendii, grindinã ºi furtuni. Se crede cã este sfârºitul verii ºi se încep pregãtirile pentru întâmpinarea toamnei.” Sãrbãtoarea se þine ºi pentru ferirea de boli sau pentru tãmãduirea lor ºi aceasta se datoreazã faptului cã este dedicatã ºi Sf. Pantelimon, un „doctor fãrã de arginþi”, martir creºtin, care este considerat uneori fratele Sfântului Ilie ºi numit Sf. Ilie cel Mic. O altã denumire, cea de Ilie Pintilie, îmbinã numele de Ilie cu cel de Pantelimon, într-o structurã cu muzicalitate tradiþionalã.

Traditii & Culturã 9

Sf. Ilie cel Mic (Ilie Pintilie) /Sf. Pantelimon „Pantoleon, cãci aºa îl chema întâi,… când a fost condamnat sã piarã prin sabie (pentru credinþa sa ºi pentru vindecãrile ce le fãcea – n.a.), - aratã dl. Dumitru Gãlãþan-Jieþ în Credinþe, datini ºi superstiþii în satele din estul Vãii Jiului ) s-a rugat ºi venind glas de sus, în loc de Pantoleon, l-a numit Pantelimon. Atunci Sfântul întinzându-ºi grumajii, îi tãiarã capul. Aceastã zi de sãrbãtoare este onoratã prin odihnã ºi rugãciuni de cãtre þãrani, pentru a le fi apãratã gospodãria de toate necazurile. Sãrbãtoarea este þinutã mai ales pentru sãnãtatea tuturor membrilor familiei precum ºi a animalelor din

gospodãrie. De altfel, în cãrþile de rugãciuni existã un Acatist al Sfântului Mare Mucenic Pantelimon, izbãvitor de boli ºi suferinþe, acatist care se citeºte atunci când în gospodãrie au apãrut unele boli, fie la oameni, fie la animale”. Feþele bisericeºti afirmã (în monitorulsv. ro/Religie/2010-07-27) cã: „Sfântul Pantelimon a trãit în vremea împãratului Diocleþian. S-a nãscut în cetatea Nicomidiei, dintr-o familie înstãritã; tatã pãgân ºi mamã creºtinã. A primit învãþãtura creºtinã de la mama sa, însã dupã moartea mamei devine ucenicul unui mare doctor al vremii, Eufrosin, care l-a învãþat meºteºugul tãmã-

duirii bolilor. De la pãrintele Ermolae a primit învãþãtura Evangheliei ºi numele creºtinesc Pantelimon, tâlcuit “întru tot milostiv”. Din acea zi, Sf. Pantelimon a primit de la Dumnezeu darul tãmãduirii minunate ºi a vindecat mulþime de suferinzi peste tot unde mergea. Vindeca suferinzii fãrã platã, asemenea Sfinþilor Cosma ºi Damian. Marele Pantelimon face minuni atât prin harul primit, cât ºi prin tratamentele pe care le dã celor bolnavi. Reuºeºte sã-l aducã la dreapta credinþã chiar ºi pe tatãl sãu. Dupã moartea pãrinþilor, a slobozit pe toþi robii, iar averea familiei a împãrþit-o sãracilor. Deoarece nu primea platã pentru tratamentele pe care le fãcea, este numit “doctor fãrã de arginþi”. Auzind împãratul Maximilian despre aceste vindecãri prin credinþa în Hristos, l-a întemniþat. Vãzând puterea credinþei ºi faptul cã nu se lepãda de Hristos, împãratul Maximilian porunceºte ca Pantelimon sã fie supus unor chinuri groaznice, dupã care decide sã-i fie tãiat capul. În timpul torturilor, prin minune, se vindeca de fiecare datã. Aruncat sã fie sfâºiat în groapa cu fiare sãlbatice, a rãmas neclintit în credinþa sa. Ostaºii

Ioan Dan Bãlan

Fabulã Zoologicã Lupul, secretar din genã, prins de nervi ºi de-o migrenã, neputând bine a face printre-atâtea dobitoace, urlã lung, scrâºni un dinte : -Animalule-ai aflat cã pe urs l-am suspendat ºi de azi tot înainte voi fi nobil preºedinte ? ( Între animale, precum se pare, nu-s protocoale de apelare...) Parlamentul se convoacã – porcul, jderul ºi o vacã ascultarã de vulpoi (ºef în stat numãrul doi !) ciuta, calul ºi-un berbec se-aplecarã , rostind sec : -Cât timp eºti fãrã chelie, ºtim c-avem democraþie grasã, cât sã pricopseascã trupa noastrã cea lupeascã ! (Jos cu chelu’, jos cu chelu’ ! strigau pârºul, ºoricelu’ nevãstuica, iedul, mielu’ veveriþa, cãprioara, feline care au gheara bisturiu... c-aºa e fiara !)

tocmiþi sã-i taie capul, înspãimântându-se, au strigat: “Roagã-te pentru noi, omule sfânt, ca sã ni se ierte pãcatele!”. Îndemnaþi chiar de sfânt sã-ºi îndeplineascã porunca primitã de la împãrat, cãlãii s-au apropiat, au sãrutat trupul sfântului, apoi unul dintre ei a luat sabia ºi a executat ordinul. Când i-a fost tãiat capul împreunã cu al Sfântului Ermolae ºi al celor ce crezuserã în adevãratul Dumnezeu - nu a curs sânge, ci lapte, iar mãslinul de care a fost legat Fericitul Pantelimon s-a umplut tot de roade. Credincioºii au scos din cenuºã trupul neatins de foc al lui Pantelimon ºi l-au îngropat cu mare cinste, în anul 303. Moaºtele sale au fost cinstite de la bun început de creºtini, iar în timpul prigoanelor au fost pãstrate ca odoare de mare preþ. Sfântul Pantelimon este considerat ocrotitorul medicilor ºi tãmãduitor al bolnavilor. (…) Se spune cã Sf. Pantelimon ar fi fratele lui Sf. Ilie; Se serbeazã pentru trãsnet, arsuri ºi piatrã; Sfânt mijlocitor pe lângã Sf. Ilie, spre a fi mai îndurãtor cu pãcãtoºii. (…) De la Sf. Pantelimon se cãlãtoreºte vara, e începutul toamnei; atunci iese cerbul din apã ºi apa se rãceºte, atunci se schimbã crângurile, cele de varã cu cele de iarnã, ºi se

Un mistreþ stând lângã urs, având ordonanþã-un râs, grohãi zâmbind sardonic : -Jocul lor e fain ºi-i tonic , ºefule, e bunã piesa... îi mai las ori le pun lesa ? Final moralizator . Ursul, cãtre iepuraº, un test : Urechilã, ce se înþelege peste lege, sub fãrãdelege, homo homini lupus est ?

întâlneºte iarna cu vara. Frunzele teiului se întorc pe dos, jelind trecerea verii. Acum încep a cãdea frunze de pe copaci ºi flori; dã veste cocorilor sã plece. De Pantelimon se mãnâncã mere, se fierb porumbi ºi dovleci. Se serbeazã pentru coacerea pepenilor. Pintilie-cãlãtorul însoþeºte în cãlãtorie vara, rugând-o sã vinã ºi la anu’, tot aºa de mãnoasã ca anul acesta. Sãrbãtoarea se þine pentru ca poamele sã nu facã viermi. Patroneazã cãlãtoriile; e bun pentru a cãlãtori sigur ºi cu folos. Sfântul este respectat, pentru cã a fost doctor ºi a vindecat mulþi oameni. (…) Se þine pentru a-i vindeca pe orbi ºi ºchiopi. (…) Îi pãgubeºte pe cei care lucreazã de ziua lui. Dacã munceºte femeia, se “cãlãtoreºte” ºi bãrbatul ei (pãrãseºte casa). Oamenii îl þin, de frica fulgerelor. Celor care torc la Sf. Pantelimon le moare vaca. E rãu de lovituri; celor care au muncit în aceastã zi le-a paralizat câte o parte a corpului. Cine munceºte în aceastã zi se “cãlãtoreºte” cu vara (moare). Se þine de friguri.” Mai puþin temut decât Sf Ilie, dar totuºi temut, Sf. Pantelimon/ Sf. Ilie cel Mic, este ºi el respectat ºi cinstit de momârlani. Ioan Dan Bãlan Elisabeta Bogãþan

Cât mai aproape de vizitatori

Programul de vizitare a Muzeului Mineritului afiºat ºi pe copaci M uzeul Mineritului din Petroºani are deschise porþile aproape zilnic pentru cei care doresc sã cunoascã o parte din istoria mineritului din Valea Jiului.

muncii minerilor. Instituþia, prin exponatele ºi lucrãrile pe care le are din cele ºapte sãli, evocã istoria mineritului ºi dezvoltarea tehnicii miniere în decursul exploatãrii cãrbunelui. Vechi unelte de lucru, ca de exemplu fistãu, þiu (târnãcop), stufar

Iar pentru a-i atrage pe vizitatori ºi a fi cât mai vizibil, reprezentanþii muzeului au afiºat programul de vizitare chiar pe un copac din curtea instituþiei aflat în imediata apropiere de trotuarul de pietoni, deºi acest programul este afiºat ºi pe uºa de intrare la muzeu. Reprezentanþii muzeului, probabil, s-au gândit cã dacã lipesc pe copac programul de vizitare atrag mai uºor privirile oamenilor care trec pe stradã ºi îi determinã sã intre. Muzeul Mineritului, singurul de acest fel din România a împlit anul trecut o jumãtate de secol de existenþã, acesta fiind înfiinþat ca un omagiu adus

Cronicã rimatã Ioan Dan Bãlan

CRAII DE...CURTE Iatã c-au venit iar “Craii” !...doi sunt de la rãsãrit, doi de la apus, se ºtiu ei, cam « fomiºti « , ca boschetarii, au adus cu ei termite, gongi, lãcuste, viespi ºi carii, fãcând solul României gol, uscat ºi lustruit . Au venit cu « daruri rare » : ºperþ, ºomaj ºi sãrãcie, cu minciuni prinse-n mitinguri, cu hoþia pe drapel ; vã miraþi ? îs Circo-Craii, saltimbancii de rapel, contorsioniºti de barã, bãnci ºi în...politichie. Însã ce face mulþimea ?cum de-i lasã-n top românul azi, când seceta ne arde pãpuºoiul, floarea, fânul, cum de lasã urlãtorii : lupi, vulpoi ºi câini turbaþi sã rosteascã-n glas mieros « dragi români ºi scumpi fârtaþi » ? Cum de prinde impostura, se lipeºte ºmecheria ºi la loc de cinste-n þarã-s miºelia, mârºãvia , oameni buni, unde vã este, sãnãtoasã, veselia , semeþia de a spune « nu vã vrem în România ? Cum de-s veºnic la tribune ãºti ciocoi de nouã curte ce put a meschinãrie când îºi trag jarul pe turte ? vipere-s cu corn în frunte, precum steaua kaghebistã , dinastii în care mita este cea mai dreaptã... pistã !

Nu mai staþi cu ochii-n soare ºi cu pumnii-n buzunare , erectili ca toþi flãcãii pânã la însurãtoare ; daþi cu legea-n ei ca-n tobã ºi strigaþi «bã, pass-parol « sunteþi mieluºeii blânzi, ori lupi traºi în... turnesol ?!

(instrument pentru însemnarea lucrãrilor miniere) amnare (brichete de aprins capsele de puºcat), ventilator manual, aparat de salvare (cu burduf), lopeþi, sape sau securi, pe lîngã faptul cã reprezintã un valoros material din istoria mineritului, scot în evidenþã ºi condiþiile grele de lucru din subteran. Clãdirea care adãposteºte astãzi Muzeul Mineritului se aflã în patrimoniul statului, dupã ce a servit mulþi ani drept locuinþã de serviciu directorilor din cadrul Societãþii Anonime Române Petroºani. Prin cele peste 4000 de obiecte ºi documente expuse muzeul descrie bazinul cargonifer al Vãii Jiului cu frumuseþile ºi bogãþiile sale, cu istoricul descoperirii ºi punerii în exploatare a „diamantelor negre” din adâncurile Vãii Jiului. Muzeul Mineritului este unul din punctele de atracþie pentru toþi cei care viziteazã Valea Jiului. Marius MITRACHE


10 Diverse

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 25 iulie 2012

Incendiul din Munþii ªureanu a fost lichidat ncendiul de vegetaþie uscatã ce s-a manifestat în golul alpin din Masivul ªureanu a fost lichidat de echipa de intervenþie alcãtuitã din 20 de subofiþeri de la Detaºamentele din Deva ºi Hunedoara, au anunþat reprezentanþii ISU Hunedoara.

I

Potrivit inspectorului ISU ºef Viorel Demean Arderea s-a manifestat timp de 4 zile, pe aproximativ 30 de hectare acoperite cu vegetaþie

uscatã ºi doborâturi rezultate în urma exploatãrii forestiere, într-o zonã greu accesibilã situatã la peste 1.500 de metri altitudine. Pentru limitarea zonei de ardere pompierii au acþionat cu bidoane cu apã, transportate de mili-

tari în raniþe, mãturi ºi lopeþi din cauciuc. Eforturile de lichidare a incendiului au fost favorizate ºi de condiþiile meteo, în zona afectatã de ardere cãzând, în dupã-amiaza zilei de ieri, precipitaþii abundente. Marius MITRACHE

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro

HOROSCOP

26 iulie 2012

Capacitatea de convingere va atinge limita superioarã, aºa cã poþi încerca sã-þi gãseºti noi adepþi pentru proiectele pe care le ai în plan. Situaþia profesionalã este excelentã ºi, dacã pânã acum nu þi s-a oferit o ocazie de a arãta ce poþi.

ªansele de a rezolva o chestiune cu care te confrunþi de mai mult timp sunt mari, ºi ar fi pãcat sã nu le fructifici. O investiþie fãcutã în aceastã zi ar putea avea rezultate excelente într-un viitor nu foarte îndepãrtat. Totuºi, nu îþi asuma riscuri inutile.

La serviciu vei avea o micã surprizã în sensul cã unele lucrãri pe care le-ai considerat rezolvate se vor dovedi a nu fi întru-totul ºi va trebui sã revii asupra lor. Oricum, vei avea parte de o zi în care se vor ivi tot felul de situaþii care te vor þine cu sufletul la gurã.

Este posibil sã ai ºansa unui câºtig cel puþin mulþumitor. Pe cât posibil evitã sa dai curs impulsivitãþii de moment, deoarece ai putea avea neplãceri serioase. Energia fizicã nu îþi lipseºte, dar îþi este greu sã þi-o canalizezi spre un scop concret.

Relaþia cu colegii se va îmbunãtãþi considerabil astãzi, când vei primi sprijinul acestora într-o chestiune delicatã. Situaþia financiarã nu-þi mai creeazã probleme, dar în ceea ce priveºte viitorul apropiat, ar fi bine sã nu faci investiþii mari.

Se va ivi o bunã ocazie sã finalizezi o activitate începutã de mai mult timp. Acest lucru îþi va îmbunãtãþi starea de spirit, mai ales cã ai fãcut o investiþie importantã de timp ºi nervi. N-ar fi rãu sã acorzi mai multã atenþie modului de gândire.

Obstacolele care-þi vor sta în cale vor putea fi depãºite fãrã probleme. În ceea ce priveºte câºtigurile materiale, acestea nu vor lipsi, dar ºi cheltuielile vor fi pe mãsurã. O activitate extraprofesionalã ar putea deveni rentabilã.

Unele cheltuieli neprevãzute þi-ar putea crea mici probleme în plan financiar, dar pânã la sfârºitul intervalului vei reuºi sã te echilibrezi. Relaþia cu familia se va îmbunãtãþi cãci o rudã apropiatã îþi va anunþa o micã realizare.

În aceastã perioadã vei avea posibilitatea sã comunici cu persoane aflate pe alte meleaguri. Informaþiile pe care le vei primi de la ºi despre prieteni te vor ajuta sã priveºti viaþa într-un mod mai optimist. Va fi nevoie sã faci o mulþime de drumuri.

Traversezi o perioadã în care este indicat sã nu te implici în activitãþi care vizeazã o realizare imediatã. La serviciu þi se vor repartiza noi sarcini, ceea ce va demonstra cã ºefii îþi apreciazã eforturile. Colegii, în schimb, fãrã a se arãta rãutãcioºi.

Interesul pentru activitãþile sociale va fi peste nivelul obiºnuit. Vei primi o invitaþie, cãreia ar fi bine sã-i dai curs; nu de alta dar într-un astfel de context ai putea cunoaºte pe cineva care îþi va fi de un real folos în viitorul apropiat.

Popularitatea ta este la limita superioarã, aºa cã poþi miza pe sprijinul celor din jur. Nu vor lipsi ocaziile de a-þi lãrgi cercul de prieteni. Traversezi o perioadã în care ceea ce demarezi, chiar dacã nu pare foarte important, te va urmãri mult în viitor.


Invatamant 11

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 25 iulie 2012

upã a D doua etapã de admitere în învãþãmântul liceal au fost ocupate, la nivelul judeþului Hunedoara nu mai puþin de 3472 de locuri, în timp ce pentru etapa a treia au mai rãmas libere 647 de locuri.

Admiterea în învãþãmântul liceal de stat pentru anul ºcolar 2012 – 2013 Nu mai puþin de 3223 candidaþi din judeþ au participat la repatizarea computerizatã, dintre care 221 au fost admiºi la filiera vocaþionalã 221, 52 de candidaþi rromi, 12 candidaþi plecaþi din judeþ, iar 34 de candidaþi veniþi din alte judeþe. Pentru a doua

etapã de admitere au putut sã opteze pentru reînscriere în clasa a IX –a absolvenþi ai clasei a VIII-a din seriile anterioare care erau în situaþie de repetenþie sau cu situaþie ºcolarã neîncheiatã. Conform calendarului de admitere la liceu, în a treia etapã, din septem-

brie 2012, vor putea opta pentru locurile rãmase libere, elevii clasei a VIII-a care sunt în situaþie de corigenþã sau cu situaþie ºcolarã neîncheiatã, precum ºi elevii care nu s-au prezentat la examenul de Evaluare Naþionalã. În 23-24 iulie, are loc depunerea

UNITÃÞI ªI LOCURI PENTRU INVÃÞÃMÂNT SERAL ªI FRECVENTA REDUSÃ 1. COLEGIUL “ION MINCU” DEVA Tehnic/construcþii/28 locuri 2. COLEGIUL “ION MINCU” DEVA Tehnic/mecanic/28 locuri 3. LICEUL TEHNOLOGIC HUNEDOARA Tehnic/Electric/28 locuri 4. COLEGIUL TEHNIC “MATEI CORVIN” HUNEDOARA Tehnic/mecanic/56 locuri 5. COLEGIUL TEHNIC “DIMITRIE LEONIDA” PETROªANI Tehnic/electronicã automatizãri/28 locuri 6. LICEUL TEHNOLOGIC “CRIªAN” CRIªCIOR Tehnic/mecanic/28 locuri 7. LICEUL TEHNOLOGIC “OVID DENSUªIANU” CÃLAN Tehnic/mecanic/28 locuri 8. COLEGIUL TEHNIC AGRICOL “AL. BORZA” GEOAGIU Servicii/turism ºi alimentaþie publicã/ 28 locuri

dosarelor de cãtre candidaþii din seriile anterioare care împlinesc vârsta de 18 ani pânã la data începerii cursurilor anului ºcolar 20122013 ºi care opteazã pentru admiterea în învãþãmântul seral sau cu frecvenþã redusã. Diana MITRACHE


12 Actualitate reme de mai bine de 10 ani, conducerea Clubului ªcolar Sportiv tot sperã cã Sala Polivalentã din Petroºani se va reconstrui. Însã anii trec unul câte unul, iar construcþia aratã la fel de degradatã, ba chiar mai rãu pe alocuri. Promisiunile ºi tentativele de reabilitare au fost multe, însã nimic concret pânã acum.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 25 iulie 2012

V

Obþinerea de fonduri se încercã încã din anul 2001, iar conducerea

Promisiuni cu carul, bani deloc. Polivalenta nu se reabiliteazã nici anul acesta Clubului trimite adreese cãtre Bucureºti an de an. “Se pare cã bugetul Ministerului este zero sau aproape de zero, dar mi s-a spus sã fac din nou

adreesã, iar acum, aºa cum am fãcut atâtea din 2006 încoace, mai fac una. Am fãcut din nou poze cu toatã sala ºi merg la Bucureºti cu

adreesa”, ne-a Zoltan Toth, directorul Clubului ªcolar Sportiv Petroºani Banii necesari întreprinderii lucrãrilor de reabilitare nu sunt puþini,

Bazinul ºcolar e în grafic rimul bazin azinul va fi P ºcolar care se B prevãzut cu construieºte la cinci culoare de Petroºani este în grafic. Potrivit celor din primãrie, toate lucrãrile s-au executat la timp ºi de Ziua Naþionalã a României vom inaugura bazinul. La Petroºani lucrãrile

au început în luna decembrie a anului trecut ºi reprezentanþii primãriei spun cã s-a lucrat bine ºi chiar în avans. „Bazinul va fi finalizat în data de 1 decembrie a acestui an. Lucrãrile sunt în grafic ºi chiar unele dintre ele sunt înaintate”, a spus Nicu Taºcã, purtãtor de cuvânt la Primãria Petroºani. Lucrãrile au o valoare estimativã de aproxima-

tiv 4,5 milioane de lei, iar fondurile sunt asigurate de la bugetul de stat. Clãdirea în care va fi construit bazinul de înot va avea o suprafaþã de 840 de metri pãtraþi ºi va avea douã niveluri, parter ºi un etaj. Bazinul se va afla la etajul unu ºi va avea o lungime de 25 de metri, o lãþime de 12,5 metri, iar adâncimea va fi variabilã, de la 1,20 la 1,80 metri.

V

Cãutam talente din orice domeniu cât ºi

oameni cu aptitudini deosebite (de la cântãreþi, dansatori, comici, la mâncat de ardei iuþi, curãþat porumb vitezã, aruncat pepeni la þintã, bãut vin cu butoiul, rupt mere în douã, rapsozi populari, imitatori, confecþioneri ºi meºteºugari, fãrã limitã de vârstã ºi

Valoarea estimativã a investiþie ce urmeazã a se derula la Petroºani este de 4.413.000 de lei. În totalitate, fondurile sunt asigurate de la bugetul de stat al României, prin Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului. Diana MITRACHE

“Românii au talent” va ajunge ºi în Transilvania ã invitãm sã participaþi la preselecþiile emisiunii “Românii au Talent” din Timiºoara în data de 4 septembrie.

înot.

cuvânt, de a-ºi face cunoscuþi! Câºtigãtorul “Romanii au Talent” va primi premiul în valoare de

fãrã restricþii. “Românii au Talent” nu e doar un concurs de talente nd audiþiile Detalii privi ci ºi un spectacol U TALENT”: “ROMANII A e, la de proporþii care 4 septembri Timiºoara – . 0 oferã oportuniental, ora 1 Hotel Contin ctaþitatea particidetalii conta Pentru alte stina panþilor de a-ºi 74.425, Cri e la: 0754.0 n V. promova imaBadea, ProT ! m ta ginea, talentul sãu Vã aºtep abilitãþile, într-un

e drept, însã odatã cu trecerea timpului, construcþia se degradeazã mai tare, iar fondurile

pentru reparaþii, implicit cresc. La acest moment, pentru toate lucrãrile care ar trebui fãcute, ar fi necesar undeva la circa 20 de miliarde de lei vechi. Clãdirea are în primul rând probleme vizavi de încãlzire, pentru cã în interior nu existã nicio sursã de cãldurã. Iarna, cel puþin, aici nici mãcar nu se pot face antrenamente. Luiza ANDRONACHE

CVJ, Nr. 174, Miercuri 25 iulie 2012  

CVJ, Nr. 174, Miercuri 25 iulie 2012

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you