Page 1

Cotidian regional  Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului  Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011  Anul I  Nr. 157

Cronica Vãii Jiului Luni, 2 iulie 2012

www.cronicavj.ro  E-mail: cronicavj@gmail.com  Telefon: 0374.906.687  12 pagini  1 LEU

Miliardarii Vãii Jiului

vor elicoptere

Apropiatul examen pentru funcþia de director al Direcþiei Administrative ºi Investiþii naºte monºtri m intrat în “Sãptãmâna Patimilor” la Universitatea din Petroºani. La sfârºitul acestei sãptãmâni, mai exact vineri, 6 iulie, are loc examenul pentru ocuparea funcþiei de director al Direcþiei Administrativã ºi Investiþii.

A

>>> PAGINA A 3-A DJ666, pact cu Diavolul

Asfalt spre drumul Dracului rumul cu numãrul Diavolului. Administraþia localã din Vulcan a “fãcut pact cu Dracul”. Cei de aici vor sã modernizeze un drum care poartã numãrul celui necurat. Drumul Judeþean 666 este un drum care face legãtura între municipiul Vulcan ºi Dealul Babii.

D

>>> PAGINILE 6-7 umãrul autoturismelor a crescut foarte mult din 1990 ºi pânã acum, iar strãzile sunt tot mai ocupate. În toatã România, parcãrile sunt insuficiente pentru numãrul mare de maºini, iar traficul pe ºosele este sufocat, mai ales în orele de vârf. Poate acestea au fost ºi câteva dintre considerentele care le-au dat de gândit miliardarilor din Valea Jiului, care sunt dispuºi sã schimbe caii putere – sau mãcar sã-i lase în plan secund – pentru un elicopter cu care sã fenteze traficul.

N

PAGINA A 3-A

INSEMEX Petroºani De la conturile goale, la partenerul de nãdejde de pe piaþa europeanã e la an la an, Institutul Naþional de Cercetare Dezvoltare – INSEMEX Petroºani a cunoscut un progres continuu, iar cifra de afaceri a crescut tot de la an la an. Datele financiare aratã cã Institutul a avut profit, în timp ce activitatea acestuia a fost recunoscutã prin diverse premii, la cel mai înalt nivel.

D

>>> PAGINA 11


2 Diverse

Cronica Vãii Jiului |Luni, 2 iulie 2012

Liberalii au preluat fotoliul de viceprimar la Petroºani edinþã fãrã suprize la consititurea oficialã a Consiliului Local Petroºani. Postul de viceprimar revine, de vineri, liberalilor, prin consilierul Dorina Niþã. Aceasta a fost de fapt ºi singura propunere, fãcutã chiar de cel care se spunea cã ar vâna acest fotoliu, adicã Alin Simota. Este pentru prima datã când Petroºaniul are o femeie în postul de viceprimar

ª

Într-un cadru oficial, cu o salã plinã aproape la refuz, la Petroºani a avut loc ºedinþa festivã de constituire a Consiliului Local, iar primarul reales, Tiberiu

Iacob – Ridzi a depus jurãmântul, urmat de ceilalþi aleºi locali. ”Odatã la patru ani de zile, oraºul ºi comunitatea îºi alege conducãtorii ºi deleagã, prin vot, puterea lor, Consiliului Local ºi Primarului municipiului Petroºani. Îi asigur pe toþi cetãþenii municipiului Petroºani de faptul cã îmi voi duce la îndeplinire toate promisiunile pe care le-am fãcut ºi, împreunã cu echipa mea, împreunã cu Consiliul Local, îmi exprim dorinþa de a putea sã facem ceea ce e necesar pentru comunitate. Cel mai important lucru într-o comunitate, din punctul meu de vedere, ºi care se câºtigã foarte foarte greu si se pierde foarte foarte uºor, este încrederea care îþi este acordatã de cãtre semenii tãi. O responsabilitate ºi o onoare mai mare, într-o comunitate, nu existã, iar noi, cei care astãzi suntem aleºi de cãtre cetãþenii municipiului Petroºani, care ne deleagã, prin vot, conducerea oraºului în urmãtorii patru ani de zile, reprezintã, aºa

cum am spus, o onoare ºi o datorie a noastrã de a ne pune în slujba comunitãþii ºi de a avea ca prioritate interesele generale înainte de orice altceva”. Singurul moment în care s-au conturat douã tabere distincte a fost alegerea preºedintelui de ºedinþã. USP a vrut sã meargã pe mâna lui Valeriu Butulescu, în timp ce USL s-a aliat ad-hoc cu reprezentanþii PP-DD ºi l-au ales pe liberalul Petre Drãgoescu sã fie primul preºedinte de ºedinþã. În schimb, la alegerea viceprimarului lucrurile au mers aºa cum s-a stabilit. Adicã singura propunere a fost cea a Dorinei Niþã, care a fost aleasã cu unanimitate de voturi, respectiv 19. Pentru Tiberiu Iacob – Ridzi acesta este cel de-al doilea mandat „plin”, pentru cã a mai fost ales încã o datã în aceastã funcþie, dupã decesul fostului edil –

ºef, Carol Schreter. Dorina Niþã, în vârstã de 39 de ani, este lector universitar la Facultatea de ªtiinþe din cadrul Universitãþii Petroºani, fiind doctor în economie – titlu obþinut la Academia de Studii Economice Bucureºti. „Eu vreau decât sã le mulþumesc celor pe care îi iubesc ºi care mã iubesc, familiei mele, pentru cã datoritã lor sunt ceea ce sunt astãzi. Aº vrea sã le mulþumesc colegilor din partid, celor din coaliþie, dar ºi tuturor celor 18 consilieri care au considerat astãzi cã merit aceasta funcþie deosebit de importantã ºi plinã de responsabilitãþi ºi sã vã asigur cã voi face tot ceea ce îmi stã în puteri sã mã achit de sarcinile care imi revin”, a fost primul discurs, dupã alegerea în funcþie a Dorinei Niþã, prima femeie viceprimar din Petroºani. Carmen COSMAN

VÂNZÃRI

Cronica Vãii Jiului  Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?  Vrei sã te dezvolþi?  Vrei sã- þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?  Vrei sã faci bani?

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! ADRESA NOASTRÃ Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com

 Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25mp. Relaþii la telefon 0722 448 428  Vând casã + teren, 5000 mp, în Vulcan (Valea Ungurului). Relaþii la telefon 0722 448 428

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Teleshopping 11:10 Maddie ºi David 12:10 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 George, trãsnitul junglei 2 22:15 Observator

National TV 9:00 Baronii (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Vouã (r) 12:15 Crime Inc. 12:45 Vouã (r) 13:15 Taxi Driver (r) 14:15 Omul ºi fiara (r) 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Suflete pereche 21:15 Rãzboinicul 22:45 Iniþierea lui Sarah 0:45 Crime Inc. (r)

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 11:00 Aproape eroi (r) 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Vacanþã în Las Vegas 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Centurion

22:30 ªtirile Pro TV 23:15 Mesaje de dincolo

Prima TV 10:30 Verde-n faþã cu Cristina Þopescu, la Prima TV (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Nimeni nu-i perfect 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de ras

13:45 14:15 15:00 17:00 18:00 19:00 19:30 20:30 22:15 23:15

Teleshopping Cu lumea-n cap (r) Rãpirea tatãlui Trãsniþii (r) Focus 18 Focus Sport Cireaºa de pe tort Miss fata de la þarã Trãsniþii Focus Monden

TVR 1 10:15 Dincolo de celebritate 10:30 Maghiara de pe unu 11:55 Zoom 12:00 M.A.I. aproape de tine (r) 12:30 Lumea modei 12:45 Legendele palatului: Copacul cu rãdãcini adânci 13:25 Legendele palatului: Copacul cu rãdãcini adânci 14:00 Jurnalul TVR 14:45 Teleshopping 15:00 Fotbal: Campionatul European 2012 (r) 17:00 Magazin Mondial 17:40 Legendele palatului: Copacul cu rãdãcini adânci 18:20 Legendele palatului: Copacul cu rãdãcini adânci 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Jurnal plus 21:00 Serviciul omoruri 22:00 Cu ochii’n 4 23:10 Eu ºi sora mea 0:50 Mad Men

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI Ovidiu PÃRÃIANU, PÃRÃIANU, Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Gabriela RIZEA,

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE


Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Luni, 2 iulie 2012

Apropiatul examen pentru funcþia de director al Direcþiei Administrative ºi Investiþii naºte monºtrii A m intrat în “Sãptãmâna Patimilor” la Universitatea din Petroºani. La sfârºitul acestei sãptãmâni, mai exact vineri, 6 iulie, are loc examenul pentru ocuparea funcþiei de director al Direcþiei Administrativã ºi Investiþii. Candidaþii sunt Dacian Ciodaru ºi Octavian Radu. Dupã aceastã scurtã prezentare.... sã trecem la treabã! De vreo sãptãmânã campusul universitar parcã a devenit locul preferat de întâlnire al mascaþilor. Nu trec douã-trei zile cã mascaþii dau o raitã, ba prin corpul administrativ, ba prin cãmine, ba prin biroul vreunui profesor suspect de mitã. Rezultatul....nu vreau sã mã pronunþ pentru cã e anchetã, iar oamenii cu ochi albaºtri cautã probe! Surprinzãtoare, pentru mine cel puþin, este perioada în care poliþiºtii comandantului Titel Brãgaru s-au decis sã declanºeze ancheta la Universitatea Petroºani. Oficial, ei, anchetatorii, pretind cã s-au autosesizat dintr-o scrisoare apãrutã în Cronica Vãii Jiului, aspect pentru care noi, nu putem decât sã îi felicitãm. Numai cã, scrisoarea respectivã a apãrut în urmã cu mai bine de o lunã de zile, timp în care la

Universitatea Petroºani s-a derulat o anchetã internã. Oare poliþiºtii lucreazã cu efect întârziat? Daþi-mi voie sã nu cred cã la mijloc ar fi doar o, hai sã îi spunem înscenare, pusã la cale de Octavian Radu, ajutat de soþia acestuia, contabilã la universitate ºi de Marius Cucãilã, angajat, cu complicitatea unor purtãtori de caschete. Ar fi extrem de grav ºi foarte penal

Preºedintele CJ Hunedoara, pe locul 37 la banii din conturi eºi este arãtat cu D degetul de mulþi ca fiind printre cei mai bogaþi hunedoreni, Preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ este pe ultimele locuri la nivel naþional, în comparaþie cu omologii sãi din þarã. Cunoscutul site de analizã economicã ºi politicã Econtext a realizat un clasament al preºedinþilor consiliilor judeþene, plecând de la banii pe care aceºtia îi au în conturi. ªi, conform acestui top, Mircea Ioan Moloþ, preºedintele CJ Hunedoara se aflã pe locul 37 din 41

dacã s-ar demonstra cã oamenii legii au intrat într-un joc murdar doar pentru a-l favoriza pe Octavian Radu ºi a-l determina pe contracandidatul sãu, prin presiune, sã renunþe la concurs. Aceastã variantã este doar o supoziþie bazatã pe informaþii neoficiale ºi contradictorii. Mai exact, poliþiºtiimascaþii-procurorii pretind cã sunt probleme cu achiziþiile de mobilier la universitate, dar se pare cã acel mobilier existã ºi, chiar în surplus. Acest aspect este confirmat de prorectorul Marius Marcu. Acasã la Ciodaru, poliþiºtii au marea surprizã sã constate cã omul avea facturi ºi chitanþe ( nr: lucru mai puþin obiºnuit pentru o persoanã de rând) pentru tot ce a cumpãrat, inclusiv pentru mobila din locuinþã. Dupã aceastã “aventurã” poliþiºtii dau o turã prin

cãminul studenþesc sã caute dacã existã studenþi, “d`ai lui Ciodaru” cazaþi fãrã forme legale. Deja, dacã aceste informaþii sunt adevãrate, treaba începe sã miroase.... Nu aº vrea sã se înþeleagã din acest articol cã încerc sã „îl spãl” pe Dacian Ciodaru! Departe de mine acest gând! Reamintesc cã eu am fost sin-

gurul care a publicat acea scrisoare în ideea ca lucrurile respective sã fie verificate corect! Informaþiile sunt, însã, cam neclare, cel puþin pentru mine, iar balanþa tinde sã se încline înspre o încercare de înlãturare cu orice preþ a lui Dacian Ciodaru din Universitate. Procurorul de caz este Ioan Nicodim, o persoanã competentã care cu siguranþã îºi va da seama dacã totul este o fãcãturã sau, într-adevãr sunt aspecte de naturã penalã în dosar. În loc de încheiere, ºi, având în vedere vigilenþa de care dau dovadã poliþiºtii, poate ar trebui sã se “ autosesizeze” ºi în privinþa licitaþiei pentru alimentarea cu gaz a Universitãþii Petroºani, ori în cazul investiþiei privind achiziþionarea cazanelor ( aici ar avea surpriza sã descopere cã lipseºte unul) ºi încã vreo câteva inclusiv achiziþiile pe proiectul e-learning. Spor la treabã, ne auzim, aºa..., peste vreo lunã!!! Marius MITRACHE

Cazare în regim de cãmin: 50 de lei camera

Miliardarii Vãii Jiului vor elicoptere umãrul autoturismelor a crescut foarte mult din 1990 ºi pânã acum, iar strãzile sunt tot mai ocupate.

N

de judeþe, cu zero lei în conturi. De precizat, însã, cã niciunul dintre cei aflaþii pe poziþiile 27 – 41 ale acestui clasament nu deþin bani în conuri. Pe primul loc în acest top se aflã preºedintele CJ Braºov, Aristotel Cãncescu, cu nu mai puþin de 3,89 milioane de lei bani în cont, iar pe urmãtoarele locuri – la distanþã uriaºã- sunt Nicuºor Constantinescu (Constanþa) – cu aproape 745.000 de lei, respectiv Gheorghe Bunea (Brãila) – cu 365.000 de lei. Car men COSMAN

În toatã România, parcãrile sunt insuficiente pentru numãrul mare de maºini, iar traficul pe ºosele este sufocat, mai ales în orele de vârf. Poate acestea au fost ºi câteva dintre considerentele care le-au dat de gândit miliardarilor din Valea Jiului, care sunt dispuºi sã schimbe caii putere – sau mãcar sã-i lase în plan secund – pentru un elicopter cu care sã fenteze traficul. Primul care a ales acest mijloc de transport a fost Adrian Gãrdean, patronul Aviaþiei Utilitare, care aproape nu mai concepe drumul de la Bucureºti la

Petroºani pe ºosea. Iar zborurile acestuia destul de frecvente, la joasã altitudine, i-au inspirat ºi pe alþi miliardari din zonã. De exemplu, Alin Simota, este unul dintre cei care se gândesc serios sã-ºi cumpere o astfel de „jucãrie”, asta în ciuda faptului cã afacerile lui nu mai merg ca odinioarã, iar o parte dintre firmele acestuia au mari dificultãþi financiare. Doar recesiunea financiarã l-a mai „temperat” puþin. „Au fost ceva idei,

dar în actuala conjuncturã socio – economicã este mai greu. Pentru activitatea pe care o desfãºor, cu drumuri între ºantiere, pentru mine ar fi însã un câºtig”, a declarat Simota, care spune cã nu a renunþat la ideea de a-ºi cumpãra un elicopter. Un alt om de afaceri care vrea un astfel de aparat de zbor este finul primarului Tiberiu Iacob – Ridzi, Emil Bercea, care a dat deja ºi anunþ de angajare

a unui pilot, semn cã în acest caz lucrurile sunt mai avansate. Bercea a recunoscut de altfel cã vrea sã îºi achiziþioneze un aparat de zbor, dar când a venit vorba despre motivaþie, s-a mãrginit sã spunã doar „vorbim altã datã despre asta, bine?”. Nu sunt singurii oameni de afaceri din zonã care au încercat caii putere ai maºinilor de lux, dar stau cu gândul la aparatele de zbor. ªi despre fostul prefect de Hunedoara, Aurelian Serafinceanu, s-a spus cã ºi-ar dori un elicopter, mai ales dupã ce relaþiile economice dintre el ºi Adrian Gãrdean nu au mai fost la fel de strânse, însã, cel puþin deocamdatã, acesta a rãmas la pasiunea lui automobilisticã. Car men COSMAN


4 Actualitate upã proiectele multilaterale Comenius ”Cãlãtorind de-a lungul vechilor tradiþii ºi a noilor modele” ºi ”Europa, porþi deschise”, un nou proiect internaþional al ªcolii Gimnaziale Nr.7 din Petroºani - unitate de învãþãmânt consideratã pe plan internaþional deschizãtoare de drumuri în acest domeniu, dar ºi în altele, care nu fac subiectul acestui articol, un nou proiect stârneºte admiraþia Consiliului Europei ºi obþine din nou finanþare europeanã.

Cronica Vãii Jiului |Luni, 2 iulie 2012

D

Acest proiect, intrat de curând în cartea de vizitã a ºcolii ºi a echipei de proiect formatã din prof. Monteola Gherlan ºi prof. Vasile Pop – directorul ºcolii, este proiectul internaþional ”Academia Inteligenþelor Multiple” (Academy of Multiple Intelligence, prescurtat AMI), proiect care a luat naºtere în urma vizitei pregãtitoare pe care cele douã cadre didactice au

„Academia inteligenþelor multiple” efectuat-o la o unitate de învãþãmânt din Turcia, în ianuarie-februarie 2012 ºi unde, împreunã cu delegaþii din Portugalia, Germania ºi ºcoala din lstanbul, au conceput proiectul care a devenit câºtigãtor. Datoritã originalitãþii ºi ineditului obiectivelor ºi activitãþilor precum ºi al produselor atractive, creative ºi realiste, ulterior definitivãrii proiectului sau mai adãugat ºi alte echipe din unitãþi de învãþãmânt din Olanda, Bulgaria, Estonia ºi Grecia. „Scopul proiectului este acela de a pune în valoare acele laturi ale personalitãþii copilului, care prevaleazã, în funcþie de inteligenþa predominantã descoperitã prin teste aplicate acestu-

ia. Punctul de pornire a fost teoria lui H.Gardner, care insistã asupra faptului cã inteligenþa nu trebuie înþeleasã ca un tot unidimensional, ci ca o serie de ºapte inteligenþe independente. Nu cãutãm copiii supradotaþi, ci dorim sã scoatem în evidenþã cã orice copil este capabil sã facã ceva bun, într-un anumit domeniu ”, ne-a spus coordonatorul proiectului prof. Monteola Gherlan. Managerul de proiect, prof. Vasile Pop a mai adãugat câteva aspecte pe care le-a considerat oportune, în legãturã cu proiectul: „AMI, reprezintã un proiect prin intermediul cãruia vom crea o nouã viziune a copiilor asupra procesului instructiv-educativ. Elevii din cele opt þãri vor putea

interacþiona, deoarece, sau planificat ºi deplasãri ale elevilor, pe lângã cele ale cadrelor didactice. Copiii îºi vor realiza, prin internet, propria revistã on-line prin intermediul cãreia îºi vor putea împãrtãºi gândurile, trãirile ºi experienþele. Se vor lega prietenii ºi cred cã acest lucru conteazã cel mai mult. AMI înseamnã prieten ºi asta este ceea ce dorim sã realizãm. Nu prietenii între cei mari ci mai ales prietenii între cei care vor avea de spus ceva în viitor. Nimeni nu te întreabã în Europa ce premiu ai luat la olimpiade ci te întreabã ce ºtii sã faci. Nu ne propunem sã dãm lecþii ci vrem sã prezentãm adevãruri. Dorim ca acest proiect sã se finalizeze ºi cu un ghid de bunã prac-

ticã pentru cadrele didactice, lucrare ce va conþine activitãþi didactice ºi activitãþi extracurriculare derulate pe parcursul celor doi ani de implementare.” Lansarea proiectului va avea loc în Portugalia, în septembrie 2012. Proiectul este finanþat din fonduri europene, prin programul „Învãþare pe

tot parcursul vieþii” al Uniunii Europene, prin Agenþia Naþionalã pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaþiei ºi Formãrii Profesionale (ANPCDEFP). N.R. ªcoala Gimnazialã Nr. 7 din Petroºani este o ºcoalã ca toate ºcolile din Valea Jiului. Ceea ce o face deosebitã faþã de celelalte unitãþi de învãþãmânt din zona noastrã, sunt proiectele internaþionale, de toate tipurile, pe care ºcoala respectivã le-a câºtigat ºi implementat în instituþie de-a lungul timpului, pânã în prezent. Prin activitatea sa internaþionalã, ªcoala Generalã Nr.7 a devenit una dintre cele mai cunoscute ºcoli din România, umbrind astfel activitatea unor ºcoli, considerate mai centrale ºi pe care mai mulþi factori de decizie le-au sprijinit sub diferite forme....

ISJ Hd vrea Bacalaureat corect, fãrã profesori corupþi e astãzi, încep probele scrise ºi supravegheate video la examenul de Bacalaureat. Inspectorul general ªcolar al judeþului Hunedoara, Alexandru Lãutaru spune cã examenul va fi unul cât se poate de corect, în timp ce profesorii corupþi au fost eliminaþi.

D

Fãrã copiuþe, examene triºate ºi profesori corupþi! Asta spune cã este regula de sãptãmâna viitoare, în judeþul Hunedoara, la examenul de Bacalaureat. Inspectorul ºcolar general Alexandru Lãutaru a spus cã orice abatere de la regulã va fi sancþionatã ºi nimeni nu va fi mai presus de lege. „Elevii trebuie sã ºtie clar cã avem niºte reguli, ca ºi anul trecut, privind frauda ºi cã riscã neprezentarea la urmãtoarele douã sesiuni de examinare. Vor fi aceleaºi condiþii ca ºi anul trec ºi eu sper într-o promovabilitate net superioarã faþã de anul trecut”, a spus Alexandru Lãutaru, inspector general

ISJ Hunedoara. Mai mult, Lãutaru a afirmat cã a exclus de la examen toþi supraveghetorii care anul trecut au avut probleme ºi au fost reclamaþi de elevi. „Acei profesori, am avut grijã sã nu ajungã pe lista de supraveghetori ºi sã sperãm cã nu vom mai avea probleme”, a mai adãugat Lãutaru. Anul trecut, dupã ce un liceu întreg

nu a promovat la Petroºani, profesorii supraveghetori de la Dimitrie Leonida au fost anchetaþi. În plus, ºi la Geoagiu au fost probleme, iar acum cadrele didactice implicate nu au mai primit acceptul de a supraveghea examenul. Poliþiºtii au investigat mai multe

cadre didactice, care au supravegheat examenul în 2011 la o unitate ºcolarã din Petroºani, suspecte cã au luat bani de la elevi. La acest liceu, promovabilitatea, dupã amplasarea camerelor de supraveghere a fost de doar 3 la sutã. Unitatea ºcolara se situeazã pe ultimele poziþii în ceea priveºte numãrul absolvenþilor care au reuºit sã promoveze acest examen în 2011. Peste 20 de profesori care au supravegheat examenul de bacalaureat la Colegiul Tehnic „Alexandru Borza” din Geoagiu în 2011, au fost excluºi pentru urmãtorii 5 ani de la examene, dupã ce 111 elevi au fost prinºi cu fiþuici la proba de matematicã. Aceeaºi sancþiune au primit-o ºi membrii comisiei, dar numai pentru trei ani. Diana MITRACHE


Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni, 2 iulie 2012

Sancþiuni pe bandã rulantã pentru cei care nu opresc la trecerile de cale feratã ºi riscã viaþa din inconºtienþã, pentru cã sunt prea „grãbiþi” ca sã mai aºtepte la trecerile de cale feratã, ori sã opreascã sã se asigure, aºa cum cere legea.

Î P r o d u s e l e p e n t r u p r o t e c þ i a p l a n t e l o r, luate la purecat de IGPR unedoara se aflã pe lista judeþelor care nu respectã prevederile legale privind regimul produselor de protecþie a plantelor.

H

Vorbim despre o acþiune desfãºuratã la nivel de IGPR, de poliþiºtii de la structurile de arme, explozivi ºi substanþe periculoase, în colaborare ci specialiºti ai Gãrzii de Mediu, Inspectoratelor Teritoriale de Muncã ºi din unitãþi

fitosanitare. Acþiunea s-a desfãºurat în municipiul Bucureºti, precum ºi în judeþele Alba, Bistriþa Nãsãud, Braºov, Caraº Severin, Cluj, Covasna, Gorj, Harghita, Hunedoara, Maramureº, Mehedinþi, Mureº, Neamþ, Sãlaj, Sibiu, Suceava, Vâlcea ºi Vrancea. În cadrul acestei acþiuni, poliþiºtii au verificat modul în care s-au respectat prevederile legislaþiei în vigoare de cãtre agenþii economici înregistraþi sau autorizaþi sã efectueze operaþiuni cu produse de protecþie a plantelor, precum ºi a

altor nereguli ce pot prezenta riscuri pentru sãnãtatea populaþiei ºi mediul înconjurãtor. Astfel, au fost efectuate verificãri ºi controale la 758 de agenþi economici care efectuau operaþiuni cu acest tip de produse. „În urma activitãþilor desfãºurate, sub coordonarea serviciului de linie din cadrul Direcþiei Arme, Explozivi ºi Substanþe Periculoase din cadrul I.G.P.R., poliþiºtii au depistat 52 de infracþiuni, dintre care 42 prevãzute de OUG 195/2005 privind protecþia mediului, 6 infracþiuni pre-

vãzute de Legea 360/2003 privind regimul substanþelor ºi preparatelor chimice periculoase, modificatã ºi 4 infracþiuni prevãzute în legi speciale. De comiterea acestora, sunt suspectate 47 de persoane”, au declarat reprezentanþii IGPR. Totodatã, au fost indisponibilizate, în vederea confiscãrii, 773,468 kg. ºi 1508,24 litri diverse produse de protecþie a plantelor. În cadrul acþiunii au fost aplicate 74 de sancþiuni contravenþionale în valoare de 106.400 lei. Car men COSMAN

S-a aruncat în faþa trenului Hunedoara, fost cãlcat un bãrbat”, n bãrbat de sub cod a spus unul dintre cei U 58 de ani care au asistat la din municipiul Bãrbatul n-a galben de Petroºani s-a sinu- incident. avut nici o ºansã, iar cis, sâmbãtã paramedicii ajunºi la dimineaþa, caniculã faþa locului au conudeþul Hunedoara a intrat sub un nou cod galben de caniculã, alãturi de alte 12 judeþe din þarã.

J

Potrivit meteorologilor, în intervalul 30 iunie - 03 iulie, vremea cãlduroasã va persista în majoritatea zonelor. În Banat, Criºana, local în Oltenia, Maramureº ºi vestul Transilvaniei în cursul dupãamiezelor va fi caniculã, cu temperaturi maxime de 35...37 de grade. Disconfortul termic se va accentua, iar în zonele menþionate indicele temperatura-umezealã (ITU) va atinge ºi depãºi pragul critic de 80. Este al doilea val de caniculã prelungitã care afecteazã judeþul Hunedoara, iar medicii avertizeazã populaþia sã ia mãsurile care se impun în astfel de situaþii. La precedenta avertizare meteorologicã, în judeþul Hunedoara s-au înregistrat peste 430 de solicitãri la Serviciul de Ambulanþã, în doar trei zile. Car men COSMAN

aruncându-se în faþa unui tren personal care tranzita localitatea.

Incidentul a avut loc în jurul orei 9, în zona cartierului Dacia, iar martorii spun cã omul a aºteptat lângã linie ca trenul sã ajungã în dreptul lui ºi s-a aruncat în faþa lui. „Pur ºi simplu s-a aruncat în faþa lui, s-a auzit o bufniturã slabã ºi apoi un fluierat puternic. Mecanicul a pus brusc frânã ºi dupã ce personalul s-a oprit, am aflat cã a

statat cã a murit pe loc. „Mecanicul a coborât sã vadã dacã mai trãieºte, au coborât ºi câþiva cãlãtori dar nu se mai putea face nimic. S-a adunat ºi lumea iar cineva a sunat la 112 sã vinã poliþia”, a spus un cãlãtor. Bãrbatul care s-a sinucis a fost identificat de cãtre poliþiºti ºi dupã ce i-au anunþat familia, au aflat cã era supãrat din cauza traiului greu. Chiar dacã personalul care venea de la Tg. Jiu a fost oprit timp de mai

Poliþiºtii hunedoreni au încercat sã le taie elanul celor care ignorã cu bunã ºtiinþã legislaþia în ceea ce priveºte oprirea obligatorie la trecerile de cale feratã. Poliþiºtii Formaþiunii Rutiere Haþeg au efectuat o acþiune pentru reducerea riscului rutier prin combaterea nerespectãrii regulilor de circulaþie instituite în zona trecerilor la nivel cu calea feratã. Cu aceastã ocazie au fost aplicate nu mai puþin de 8 sancþiuni contravenþionale în valoare de 1.400 lei. Acþiunea s-a desfãºurat pe D.N. 66 ºi D.J. 668, iar în cadrul acesteia a fost depistat ºi un bãrbat de 58 de ani, din Haþeg, în timp ce conducea o motocicletã fãrã a poseda permis de conducere. Pe numele sãu a fost întocmit dosar de cercetare penalã. Car men COSMAN

bine de 10 minute pe linie, nu au fost înregistrate întârzieri ale altor trenuri. Ancheta în acest caz a fost preluatã de cãtre poliþiºtii criminaliºti din Petroºani ºi nu existã suspiciunea producerii unei infracþiuni. Maximilian GÂNJU

Salvamontist prãbuºit de pe o stâncã n salvamontist din judeþul Bihor s-a prãbuºit de pe o stâncã, de la aproape 20 de metri înãlþime, în Cheile Mãzii - judeþul Hunedoara.

U

Bãrbatul se antrena în acel loc când s-a prãbuºit ºi a fost gãsit la baza stâncii de un bãrbat care a cerut imediat ajutorul jandarmilor montani. În momentul în care echipele de salvare au ajuns la el, salvamontistul era conºtient, însã nu îºi putea miºca deloc corpul. Bãrbatul a fost dus cu o targã pânã la ambulanþã, cu care a fost

transportat la Spitalul Judeþean de Urgenþã din Deva. Medicii l-au diagnosticat cu multiple traumatisme produse prin cãdere ºi avea ºi o plagã deschisã în zona capului. Din cauza rãnilor suferite, medicii deveni l-au stabilizat ºi au decis tranferarea lui, cu un elicopter, la Spitalul Judeþean din Timiºoara. Car men COSMAN


Cronica Vãii Jiului | Luni, 2 iulie 2012

6 Actualitate

rumul cu numãrul Diavolului. Administraþia localã din Vulcan a “fãcut pact cu Dracul”. Cei de aici vor sã modernizeze un drum care poartã numãrul celui necurat. Drumul Judeþean 666 este un drum care face legãtura între municipiul Vulcan ºi Dealul Babii.

D

Parângul - atractiv ºi pe timp de varã flat la peste 2000 A de metri altitudine, lacul Mija din masivul Parâng este o destinaþie turisticã greu de refuzat pentru iubitorii drumeþiilor montane. Preferat în general pe timp de iarnã datoritã pârtiilor de schi, masivul Parâng devine de la un an la altul o atracþie turisticã ºi pe timp de varã, mai ales pentru iubitorii drumeþiilor montane. Aºa se face cã numãrul amatorilor care ajung în munte pe timpul verii, este de luat în considerare, iar potenþialul zonei începe sã fie pus în valoare de responsabilii staþiu-

nii. Lacurile, majoritatea de origine glaciarã, sunt vizate de turiºti, iar în Parâng sunt nu mai puþin de 22 importante la care se adaugã alte 18 lacuri mai mici. Unul dintre ele este ºi Lacul Mija sau Lacul Mândra, cu o suprafaþã de 1,12 ha, 8,3 m adâncime. Este situat la o

altitudine de 2.148 m, fiind considerat lacul cu aºezarea cea mai înaltã din munþii Parâng. Poate chiar altitudinea ºi peisajul pânã sã ajungi la el atrage turiºtii, însã este cert cã la fiecare sfârºit de sãptãmânã, pe poteca ce ºerpuieºte pe coamã întâlneºti zeci de persoane, de la copii la adulþi ºi chiar la persoane de vârsta a treia ce vor sã vadã minunãþia.

din P erla Parâng Drumul este destul de anevoios dar oamenii spun cã meritã efortul de a vedea mãcar o datã în viaþã „Perla” Parângului. Lacul Mija este situat în cãldarea glaciara din dreapta zãnoagei Mija, la altitudinea de 1975 metri. Este strãjuit de Vârful Slivei, se întinde pe o suprafaþã de 0,80

hectare, iar adâncimea lui maximã este de 6,5 m. Este alimentat din apã de precipitaþii, iar primãvara pune stãpânire pe mai bine de un hectar de teren, dupã topirea zãpezilor ºi apariþia ploilor care îl alimenteazã. Intrarea în traseu se aflã la poalele Parangului Mic, unde a fost amplasatã o tãbliþã cu traseele ce pornesc de acolo ºi timpul aferent lor. Cei care aleg propunerea noastrã ar mai trebui sã ºtie cã muntele este înºelãtor ºi chiar dacã afarã soarele strãluceºte pe cer, este obligatoriu sã se echipeze astfel ca o ploaie venitã din senin sã nu le strice vacanþa. Totodatã, înainte de a pleca pe traseu, este recomandat sã lãsaþi vorbã la cabanieri, salvamontiºti sau jandarmii montani pentru ca în caz de nevoie echipele de salvare sã ajungã rapid la cel care este în pericol. Maximilian GÂNJU

Actualitate 7

DJ666, pact cu Diavolul

Asfalt spre drumul Dracului Reprezentanþii administraþiei locale de aici au demarat procedurile pentru modernizarea unui tronson cuprins pe acest segment de drum. Locul principal de prestare, mai precis zona în care se vor realiza modernizãri la parta carosabilã este Municipiul Vulcan între zona Procop ºi zona de intrare în Crividia. Valoarea estimatã a lucrãrilor este de 421,891.59 de RON, fãrã TVA. Durata contractului sau termenul pentru finalizare este de 3 luni începând de la data atribuirii contractului.

Numãrul 6 66Diavolului

Coincidenþã sau nu, acest drum este considerat de mulþi ºoferi unul de-a dreptul periculos. De ce? Pentru cã aici existã porþiuni foarte înguste ºi abrubte. Drumul care are numãrul

cred cã cei care cred în vracii cei vechi atrag necazurile. Acilea nu s-a întamplat nimic muica dragã”, spune o sãteancã. Existã însã ºi superstiþioºi care jura cã au vãzut lucruri rele întâmplându-se prin zona drumul judeþean 666. „Am auzit ºi am vãzut atâtea. Au fost maºini care au dispãrut aici. Parcã le-ar fi înghiþit pãmântul. Au plecat ºi Diavolului începe din apropierea de Exploatarea Minierã Vulcan ºi se continua într-o vale destul de îngustã, cu un drum de þarã. DJ 666 este unul periculos cu serpentine care merge ºi prin pãdure. Ocolul pe care cei aproape 400 de oameni din Dealu Babii trebuie sã-l facã atunci când doresc sã “iasã” spre Haþeg, Hunedoara sau Deva este de 40 de

kilometri, pentru cã nu pot sã foloseascã DJ 666. Oamenii zonei sunt împãrþiþi în douã tabere când vine vorba de acest drum. Pentru unii cele trei cifre insirutie nu reprezintã decât o simplã înºiruire, însã pentru alþii drumul judeþean cu numarl 666 reprezintã un adevãrat blestem. „Maica dragã eu stau aci de o viaþã ºi nu am auzit cã pânã amu sã se întâmple ceva rãu. Eu

“Fãcãturile” ºi ghinioanele se þin lanþ pentru Barajul de la Valea de Peºti tunci când au prins avânt ºi aproape cã pãreau optimiºti în legãturã cu demararea reconstrucþiei Barajului de la Valea de Peºti, ºefii de la Apele Române au trebuit din nou sã punã frânã.

A

Deºi s-au ferit sã mai dea termene ºi declaraþii în legãturã cu aceastã lucrare în ultima vreme, noi ne permitem sã afirmãm, aºa cum cotidianul nostru a mai fãcut-o în trecut, cã totul pare o “fãcãturã” de nu este dat ca Barajul de la Valea de Peºti sã se reabiliteze. De peste 7 ani se tot încearcã începerea lucrãrilor de reparaþii sau cel puþin a celor stringente, care nu mai suportã amânare, dar mereu se întâmplã ceva. Lucrurile ar fi intrat poate în linie dreaptã dacã nu se schimba Guvernul, însã acum, noii numiþi de la Ministerul Mediului nu ar dorit sã-ºi arunce ºi un ochi peste proiecte, drept pentru care, o lucrare strategicã pentru Valea Jiului bate acum pasul pe loc, iar timpul se pierde pe zi ce trece. “S-a încheiat contractul cu

firma care a câºtigat licitaþia, iar acum, pentru cã lucrarea se face cu banii constructorului, în prima fazã, se aºteaptã ºi ca banca sã-ºi dea acceptul. Pânã atunci, însã, proiectul se aflã din nou în analizã la minister”, a declarat Sorin Corici (foto medalion), ºeful Sistemului Hidrotehnic Petroºani - Apele

Române. Licitaþia pentru acest obiectiv a câºtigat-o firma Apasco din Ploieºti, însã nu înainte de o contestaþie fãcutã de o altã firmã mare, care de asemenea, ºi-ar fi dorit sã execute lucrarea, respectiv Hidroconstrucþia. În toamna anului trecut, Consiliul Naþional de Soluþionare a Contestaþiilor a dat un verdict favorabil în acest caz firmei contestate, Apasco, dar ne întrebãm la ce folos, dacã a mai trecut un an, iar timpul încã se pierde în analize ºi birocraþie. Pânã acum, aici s-au fãcut puþine reparaþii, deºi Barajul Valea de Peºti are o vechime de aproape 40 de ani. Specialiºtii

de la Apele Române, care sunt administratorii obiectivului au afirmat cã acestea se impun, mai ales când vine vorba de siguranþa barajului ca ºi construcþie funcþionalã. Efectuarea unor reabilitãri mãcar în casa vanelor din baraj, devine o prioritate. Valoarea lucrãrilor care vizeazã acest obiectiv costã în jur de 3 milioane de euro ºi fac parte dintr-un plan care prevede reconstrucþia a 7 obiective din þarã, în valoare totalã de 33 de milioane de euro. Barajul Valea de Peºti este un obiectiv strategic pentru Valea Jiului ºi are capacitatea de a alimenta cu apã potabilã localitãþile Uricani,

Lupeni, Vulcan ºi chiar Aninoasa ºi o parte din Petroºani. A fost construit pe râul Valea de Peºti între anii 1967 - 1973 ºi are o înãlþime de 56 de metri, ceea ce-l situeazã pe locul 35 între cele 246 de baraje din România. Lacul Valea de Peºti este un lac de acumulare care are un volum de 4,5 milioane de metri cubi de apã, o suprafaþã de 31 hectare, adâncimea maximã de 53 m, o lungime de 2,5 km ºi se aflã la altitudinea de 830 m. Din anul 1973 de când s-a dat în folosinþã, barajul nu s-a golit niciodatã. Atunci când se vor începe lucrãrile de reabilitare, acesta ar fi primul lucru care s-ar face. Luiza ANDRONACHE

nu s-au mai întors cu maºinile. De unde ºtiu? Pentru cã pe partea ceia (spre Merisor-n.r.) nu se poate ieºi. Aºa cã ar fi trebuit sã facã cale întoarsã”, spune un localnic.

un pentru B legiunile lui Traian DJ 666 se aflã pe traseul unuia dintre dintre cele mai vechi drumuri de pe teritoriul actual al României. În antichitate era una dintre principalele cãi de legã-

turã de o parte ºi de alta a Carpaþilor. Se presupune cã pe aici a trecut o parte dintre legiunile lui Traian, în drumul lor spre Sarmizegetusa Regia. În Evul Mediu, drumul constituia o importantã cale de acces din Þara Româneascã spre Transilvania ºi invers. El a fost folosit intens pânã la finele secolului al XlX-lea, când a apãrut calea feratã dinspre Deva pânã la Petroºani, ºi abandonat dupã construcþia ºoselei de pe Defileul Jiului. Raul IRINOVICI


Cronica Vãii Jiului | Luni, 2 iulie 2012

6 Actualitate

rumul cu numãrul Diavolului. Administraþia localã din Vulcan a “fãcut pact cu Dracul”. Cei de aici vor sã modernizeze un drum care poartã numãrul celui necurat. Drumul Judeþean 666 este un drum care face legãtura între municipiul Vulcan ºi Dealul Babii.

D

Parângul - atractiv ºi pe timp de varã flat la peste 2000 A de metri altitudine, lacul Mija din masivul Parâng este o destinaþie turisticã greu de refuzat pentru iubitorii drumeþiilor montane. Preferat în general pe timp de iarnã datoritã pârtiilor de schi, masivul Parâng devine de la un an la altul o atracþie turisticã ºi pe timp de varã, mai ales pentru iubitorii drumeþiilor montane. Aºa se face cã numãrul amatorilor care ajung în munte pe timpul verii, este de luat în considerare, iar potenþialul zonei începe sã fie pus în valoare de responsabilii staþiu-

nii. Lacurile, majoritatea de origine glaciarã, sunt vizate de turiºti, iar în Parâng sunt nu mai puþin de 22 importante la care se adaugã alte 18 lacuri mai mici. Unul dintre ele este ºi Lacul Mija sau Lacul Mândra, cu o suprafaþã de 1,12 ha, 8,3 m adâncime. Este situat la o

altitudine de 2.148 m, fiind considerat lacul cu aºezarea cea mai înaltã din munþii Parâng. Poate chiar altitudinea ºi peisajul pânã sã ajungi la el atrage turiºtii, însã este cert cã la fiecare sfârºit de sãptãmânã, pe poteca ce ºerpuieºte pe coamã întâlneºti zeci de persoane, de la copii la adulþi ºi chiar la persoane de vârsta a treia ce vor sã vadã minunãþia.

din P erla Parâng Drumul este destul de anevoios dar oamenii spun cã meritã efortul de a vedea mãcar o datã în viaþã „Perla” Parângului. Lacul Mija este situat în cãldarea glaciara din dreapta zãnoagei Mija, la altitudinea de 1975 metri. Este strãjuit de Vârful Slivei, se întinde pe o suprafaþã de 0,80

hectare, iar adâncimea lui maximã este de 6,5 m. Este alimentat din apã de precipitaþii, iar primãvara pune stãpânire pe mai bine de un hectar de teren, dupã topirea zãpezilor ºi apariþia ploilor care îl alimenteazã. Intrarea în traseu se aflã la poalele Parangului Mic, unde a fost amplasatã o tãbliþã cu traseele ce pornesc de acolo ºi timpul aferent lor. Cei care aleg propunerea noastrã ar mai trebui sã ºtie cã muntele este înºelãtor ºi chiar dacã afarã soarele strãluceºte pe cer, este obligatoriu sã se echipeze astfel ca o ploaie venitã din senin sã nu le strice vacanþa. Totodatã, înainte de a pleca pe traseu, este recomandat sã lãsaþi vorbã la cabanieri, salvamontiºti sau jandarmii montani pentru ca în caz de nevoie echipele de salvare sã ajungã rapid la cel care este în pericol. Maximilian GÂNJU

Actualitate 7

DJ666, pact cu Diavolul

Asfalt spre drumul Dracului Reprezentanþii administraþiei locale de aici au demarat procedurile pentru modernizarea unui tronson cuprins pe acest segment de drum. Locul principal de prestare, mai precis zona în care se vor realiza modernizãri la parta carosabilã este Municipiul Vulcan între zona Procop ºi zona de intrare în Crividia. Valoarea estimatã a lucrãrilor este de 421,891.59 de RON, fãrã TVA. Durata contractului sau termenul pentru finalizare este de 3 luni începând de la data atribuirii contractului.

Numãrul 6 66Diavolului

Coincidenþã sau nu, acest drum este considerat de mulþi ºoferi unul de-a dreptul periculos. De ce? Pentru cã aici existã porþiuni foarte înguste ºi abrubte. Drumul care are numãrul

cred cã cei care cred în vracii cei vechi atrag necazurile. Acilea nu s-a întamplat nimic muica dragã”, spune o sãteancã. Existã însã ºi superstiþioºi care jura cã au vãzut lucruri rele întâmplându-se prin zona drumul judeþean 666. „Am auzit ºi am vãzut atâtea. Au fost maºini care au dispãrut aici. Parcã le-ar fi înghiþit pãmântul. Au plecat ºi Diavolului începe din apropierea de Exploatarea Minierã Vulcan ºi se continua într-o vale destul de îngustã, cu un drum de þarã. DJ 666 este unul periculos cu serpentine care merge ºi prin pãdure. Ocolul pe care cei aproape 400 de oameni din Dealu Babii trebuie sã-l facã atunci când doresc sã “iasã” spre Haþeg, Hunedoara sau Deva este de 40 de

kilometri, pentru cã nu pot sã foloseascã DJ 666. Oamenii zonei sunt împãrþiþi în douã tabere când vine vorba de acest drum. Pentru unii cele trei cifre insirutie nu reprezintã decât o simplã înºiruire, însã pentru alþii drumul judeþean cu numarl 666 reprezintã un adevãrat blestem. „Maica dragã eu stau aci de o viaþã ºi nu am auzit cã pânã amu sã se întâmple ceva rãu. Eu

“Fãcãturile” ºi ghinioanele se þin lanþ pentru Barajul de la Valea de Peºti tunci când au prins avânt ºi aproape cã pãreau optimiºti în legãturã cu demararea reconstrucþiei Barajului de la Valea de Peºti, ºefii de la Apele Române au trebuit din nou sã punã frânã.

A

Deºi s-au ferit sã mai dea termene ºi declaraþii în legãturã cu aceastã lucrare în ultima vreme, noi ne permitem sã afirmãm, aºa cum cotidianul nostru a mai fãcut-o în trecut, cã totul pare o “fãcãturã” de nu este dat ca Barajul de la Valea de Peºti sã se reabiliteze. De peste 7 ani se tot încearcã începerea lucrãrilor de reparaþii sau cel puþin a celor stringente, care nu mai suportã amânare, dar mereu se întâmplã ceva. Lucrurile ar fi intrat poate în linie dreaptã dacã nu se schimba Guvernul, însã acum, noii numiþi de la Ministerul Mediului nu ar dorit sã-ºi arunce ºi un ochi peste proiecte, drept pentru care, o lucrare strategicã pentru Valea Jiului bate acum pasul pe loc, iar timpul se pierde pe zi ce trece. “S-a încheiat contractul cu

firma care a câºtigat licitaþia, iar acum, pentru cã lucrarea se face cu banii constructorului, în prima fazã, se aºteaptã ºi ca banca sã-ºi dea acceptul. Pânã atunci, însã, proiectul se aflã din nou în analizã la minister”, a declarat Sorin Corici (foto medalion), ºeful Sistemului Hidrotehnic Petroºani - Apele

Române. Licitaþia pentru acest obiectiv a câºtigat-o firma Apasco din Ploieºti, însã nu înainte de o contestaþie fãcutã de o altã firmã mare, care de asemenea, ºi-ar fi dorit sã execute lucrarea, respectiv Hidroconstrucþia. În toamna anului trecut, Consiliul Naþional de Soluþionare a Contestaþiilor a dat un verdict favorabil în acest caz firmei contestate, Apasco, dar ne întrebãm la ce folos, dacã a mai trecut un an, iar timpul încã se pierde în analize ºi birocraþie. Pânã acum, aici s-au fãcut puþine reparaþii, deºi Barajul Valea de Peºti are o vechime de aproape 40 de ani. Specialiºtii

de la Apele Române, care sunt administratorii obiectivului au afirmat cã acestea se impun, mai ales când vine vorba de siguranþa barajului ca ºi construcþie funcþionalã. Efectuarea unor reabilitãri mãcar în casa vanelor din baraj, devine o prioritate. Valoarea lucrãrilor care vizeazã acest obiectiv costã în jur de 3 milioane de euro ºi fac parte dintr-un plan care prevede reconstrucþia a 7 obiective din þarã, în valoare totalã de 33 de milioane de euro. Barajul Valea de Peºti este un obiectiv strategic pentru Valea Jiului ºi are capacitatea de a alimenta cu apã potabilã localitãþile Uricani,

Lupeni, Vulcan ºi chiar Aninoasa ºi o parte din Petroºani. A fost construit pe râul Valea de Peºti între anii 1967 - 1973 ºi are o înãlþime de 56 de metri, ceea ce-l situeazã pe locul 35 între cele 246 de baraje din România. Lacul Valea de Peºti este un lac de acumulare care are un volum de 4,5 milioane de metri cubi de apã, o suprafaþã de 31 hectare, adâncimea maximã de 53 m, o lungime de 2,5 km ºi se aflã la altitudinea de 830 m. Din anul 1973 de când s-a dat în folosinþã, barajul nu s-a golit niciodatã. Atunci când se vor începe lucrãrile de reabilitare, acesta ar fi primul lucru care s-ar face. Luiza ANDRONACHE

nu s-au mai întors cu maºinile. De unde ºtiu? Pentru cã pe partea ceia (spre Merisor-n.r.) nu se poate ieºi. Aºa cã ar fi trebuit sã facã cale întoarsã”, spune un localnic.

un pentru B legiunile lui Traian DJ 666 se aflã pe traseul unuia dintre dintre cele mai vechi drumuri de pe teritoriul actual al României. În antichitate era una dintre principalele cãi de legã-

turã de o parte ºi de alta a Carpaþilor. Se presupune cã pe aici a trecut o parte dintre legiunile lui Traian, în drumul lor spre Sarmizegetusa Regia. În Evul Mediu, drumul constituia o importantã cale de acces din Þara Româneascã spre Transilvania ºi invers. El a fost folosit intens pânã la finele secolului al XlX-lea, când a apãrut calea feratã dinspre Deva pânã la Petroºani, ºi abandonat dupã construcþia ºoselei de pe Defileul Jiului. Raul IRINOVICI


Cronica Vãii Jiului | Luni, 2 iulie 2012

8 Actualitate oafarea parcului înconjurat de blocurile de pe strada Anghel Saligny a demarat în urmã cu ceva timp (locatarii zonei susþin cã înaintea „localelor”) ºi s-a încheiat cam tot atunci. Problema este cã iarba a fost tunsã doar pe jumãtate din parc, restul fiind acoperit ºi acum de buruieni înalte de peste 1 metru.

C

Mai exact, jumãtate din pãrculeþ aratã „omeneºte” în timp ce cealaltã jumãtate s-a transformat într-un hãþiº aidoma celor dintr-o junglã. În plus, locuitorii din zonã mai au o problemã ºi anume cea a patrupedelor de

Un parc semi-uitat companie care sunt aduse aici de cãtre stãpânii lor pentru a scãpa de cele câteva sute de grame de surplus post-alimentar. „S-au apucat de o treabã

dar nu au mai terminat-o. Jumãtate e cosit, jumãtate, nu. Noi, oricum, nu putem continua pentru cã aici locuiesc

doar persoane în vârstã. Aºa cã stãm ºi aºteptãm. Niºte alegeri ne-ar prinde bine pentru cã în perioada lor se munceºte mai mult ºi mai bine”, a spus

Simion Pop. „Parcul este cam ciufulit dar nu aceasta ar fi problema cea mai mare. Toatã lumea din zonã îºi aduce aici câinii sã se goleascã iar noi nu mai putem deschide geamurile din cauza mirosului insuportabil emanat de rãhãþeii animãluþelor. Sã stai pe cãldurile astea cu geamurile închise nu este chiar plãcut...” a declarat Maria Drulea. În ceea ce priveºte lipsa bãncilor din parc, locatarii blocurilor din zonã sunt mai mult decât mulþumiþi de acest aspect. Nu de alta, dar, dupã cum susþin aceºtia, existenþa unor astfel de „ºezãtori” i-ar atrage pe consumatorii de licori bahice, fapt ce ar perturba liniºtea cartierului locuit, în special, de cãtre persoane în vârstã. Mircea NISTOR

D

Respectiv totul ajunge la grãmadã, asta în cazul cã nu se mai trezeºte câte un cetãþean care, dupã ce ºi-a amenajat locuinþa, îºi aruncã molozul în pubelele europene. Aºa se face cã în mai toate cartierele din Petroºani, cei care ridicã gunoiul trebuie sã cureþe ºi mormanele

apte angajatori au ª recrutat ºomeri, vineri la Petroºani. Cei mai mulþi

de moloz depozitat pese noapte de locatarii care îºi reamenajeazã locuinþele. Aceºtia din urmã sunt obligaþi sã încheie un contract cu firma localã de gospodãrie pentru a scãpa de deºeuri, dar cum este crizã, preferã sã le arunce la lãsarea întunericului la container sau chiar la uºa blocului. Sancþiunile, dacã ar fi aplicate de cei abilitaºi de cãtre municipalitate, sunt considerabile ºi menite sã-i descurajeze pe cei care încalcã legea. Astfel, depozitarea în sau lângã containerele de gunoi a materialelor rezultate din demolãri sau reamenajarea locuinþelor se sancþioneazã cu amendã cuprinsã între 100 ºi 2500 de lei. Maximilian GÂNJU

Mini bursã la Petroºani

au încercat sã gãseascã tineri, chiar absolvenþi, iar reprezentanþii agenþiei locale s-au arãtat mulþumiþi de rezultatul final. La fiecare sfârºit de lunã, Agenþia din Hunedoara organizeazã în oraºele judeþului Hunedoara o bursã destinatã ºomerilor. Asta pentru ca oamenii aflaþi în cãutarea unui loc de muncã sã-ºi gãseascã ceva de lucru. Vineri la Petroºani au venit cu oferte 7 angajatori, dintre care unul cãuta muncitori pentru Braºov. „Dupã ce doar în aprilie am avut o bursã generalã, acum a fost doar o mini-bursã la Petroºani. Cea de azi a fost un succes, deoarece au venit ºi firme noi, care au cãutat sã facã angajãri în domeniul alimentaþiei publice, dar ºi în general ospãtari, barmani ºi necalificaþi pentru construcþii. Pentru construcþii a venit un angajator care a oferit locuri de muncã în judeþul Braºov, iar cei interesaþi au primit date de contact,

Capcane neplãcute în Parcul Petroºani

ei care au vrut C sã se relaxeze vineri seara în Parcul „Carol Schreter” din Petroºani au avut parte de capcane neplãcute. Joi, angajaþii Primãriei Municipiului Petroºani, au vrut sã dea o faþã nouã mobilierului din Parcul „Carol Schreter”. Aºa cã, absolut toate bãncile au fost vopsite sau lãcuite, iar acest lucru a fost corect semnalat. Practic, Poliþia Localã a pus câte o bandã pe fiecare bancã, aºa încât sã îi

Moloz aruncat în containerele de deºeuri selective egeaba au investit autoritãþile din Valea Jiului milioane de euro în selectarea deºeurilor, pentru cã obiceiurile vechi nu pot fi uitate, iar containerele speciale în care ar trebui sã ajungã sticlã, plastic sau hârtie sunt utilizate ca ºi containerele vechi.

Actualitate 9

atenþioneze pe cei care ar fi vrut sã se odihneascã acolo.

Vineri, benzile de semnalizare au fost ridicate, iar oamenii – mulþi tineri sau bunici ºi pãrinþi cu copilaºii lor – s-au grãbit sã-ºi reia locul la umbrã sau la soare, în funcþie de preferinþe. Numai cã, surprizã! Vopseaua de pe

dministraþia localã de la Uricani contracteazã credit. Reprezentanþii administraþiei publice de la Uricani au demarat procedurile în vederea contractãrii unei linii de credit. Este vorba de o finanþare de tip revolving în valoare de 6.100.000 de lei. Potrivit datelor din documentele de procedurã, creditul este necesar în vederea finanþãrii unor investiþii de interes local. Durata contractului este de 180 de luni de la data atribuirii contractului.

din A mbulatoriul Lupeni-Uricani

care spun cã oferta nu corespunde cererii în anumite cazuri. „Depinde mereu de condiþiile impuse de angajator. Unii cãutau persoane tinere,pe care sã le iniþieze în muncã, iar azi au fost mulþi tineri, dar care aveau studii superioare ºi nu au agreat ideea”, a mai spus Anca Elena Luþã. agenþia din Hunedoara organizeazã lunar mini burse pentru ºomeri, însã, foarte puþini sunt cei care reuºesc sã se angajeze. Pe de o parte,ºomerii motiveazã cã oferta e mereu slabã ºi salariile neatractive, în timp ce puþinii angajatori care vin se plâng cã nu gãsesc personal calificat ºi cu experienþã. Diana MITRACHE

vopseaua de pe haine acum?”, a declarat o tânãrã care a avut neºansa sã plece acasã cu „o parte” din banca pe care a vrut sã se relaxeze. ªi, ca aceasta, au pãþit ºi alþi localnici ce s-au aflat vineri seara în parc. Carmen COSMAN

A

Banii sunt necesari pentru confinanratea unor lucrãri care se executã pe raza oraºului Uricani.

iar noi sperãm sã se materializeze în viitoare angajãri”, a declarat Anca Elena Luþã, expert ALOFM Petroºani. La mini-bursa de vineri au venit ºi angajatori care au spus cã nu ºi-au gãsit oameni care sã corespundã cerinþelor lor. Un exemplu a fost un bãrbat care cãuta o tânãrã pentru o florãrie. „Am cãutat special femei. Voiam pentru o florãrie, dar am gãsit doar doamne nemulþumite de ofertã. Unele au motivat cã au studii superioare, altele cã nu le convine salariul ºi încã nu am reuºit sã angajez”, a declarat un angajator venit la bursã. Asta recunosc ºi cei de la agenþie,

bãnci nu era deloc bine uscatã ºi s-a lipit pe hainele celor care s-au decis sã se relaxeze în parcul Central. „Nu este normal aºa ceva. ªtiu cã au fost vopsite ieri bãncile, dar astãzi benzile puse de Poliþia Localã au fost luate. Cum mai scoatem

Conform documentelor, mai precis proiectului de hotãrâre prin care se acceseazã un credit, o parte din bani vor fi utilizaþi pentru proiectul care prevede “Modernbizarea, reabilitarea ºi dotarea cu echipamente de specilitate a cabinetelor ce funcþioneazã în localitatea Uricani , aferente Ambulatoriului Integrat al Spitalului Municipal Lupeni”. În cursul anului trecut, fostul minisrtu al Turismului, Elena Udrea, a semnat douã contracte de finanþare pentru modernizarea ambulatoriilor din Valea Jiului. Este vorba de reabilitarea policlinicilor din Petroºani ºi Uricani. Valoarea fondurilor alocate prin Programul Operaþional Regional totalizeazã 5,4 milioane de

Datorii pentru 15 ani

Se cautã creditor care sã ofere 6 milioane Primãriei Uricani euro. Proiectul de la Uricani care are o valoare de aproximativ 1,1 milioane euro.

turismului, P romovarea cu bani împrumutaþi

Reprezentanþii administraþiei locale de la Uricani au în plan ºi promovarea turismului. O parte din suma contractatã este necesarã pentru implenetarea proiectului “Invitaþie la folclor ºi naturã în Uricani”. Intr-adevar existã naturã în Uricani care trebuie promovatã. Aºa se face cã în cursul sãptãmânii trecut, reprezentanþii administraþiei din Uricani au mai demarat procedurile de licitaþie pentru achiziþionarea unor servicii. Este vorba de realizarea unui numãr de 15 filme de informare ºi a unei fotogalerii care sã conþinã un numãr de 200 de fotografii în scopul promovãrii potenþialului turistic al oraºului. Obiectivul general al proiectului îl constituie promovarea produselor turistice specific din zona oraºului Uricani, Câmpu lui Neag ºi Valea de Brazi: elemente de artã popular ºi folclorice ale momârlanilor, obiceiurile Nedeii, obiceiuri de

CRãciun, resurse naturale, peºteri, pentru a crea o imagine cu impact pozitiv ºi atragerea de turiºti într-o zonã insuficient cunoscutã. Aceastã procedurã de achiziþie publicã se deruleazã în cadrul proiectului “Invitaþie la folclor ºi naturã în Valea Jiului”, este finanþat prin Programul Operaþional Regional 2007-2013 conform contractului nr. 1927/03.08.2011, încheiat cu Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului, în calitate de Organism Intermediar în numele ºi pentru Autoritatea de Management pentru POR.

de M odernizare drumuri

Nici drumurile din Uricani un au fost uitate. Infrastructura rutierã este în strânsã legãturã cu turismul. Astfel pentru ca turiºtii care sunt invitaþi sã viziteze oraºul Uricani sã vinã cu drag trebuie ca stara drumurilor sã fie bune. Astfel, o parte din credit va fi alocat pentru confinatarea poriectelor care au ca scop modernizarea drumurilor din Uricani. Raul IRINOVICI


Cronica Vãii Jiului | Luni, 2 iulie 2012

8 Actualitate oafarea parcului înconjurat de blocurile de pe strada Anghel Saligny a demarat în urmã cu ceva timp (locatarii zonei susþin cã înaintea „localelor”) ºi s-a încheiat cam tot atunci. Problema este cã iarba a fost tunsã doar pe jumãtate din parc, restul fiind acoperit ºi acum de buruieni înalte de peste 1 metru.

C

Mai exact, jumãtate din pãrculeþ aratã „omeneºte” în timp ce cealaltã jumãtate s-a transformat într-un hãþiº aidoma celor dintr-o junglã. În plus, locuitorii din zonã mai au o problemã ºi anume cea a patrupedelor de

Un parc semi-uitat companie care sunt aduse aici de cãtre stãpânii lor pentru a scãpa de cele câteva sute de grame de surplus post-alimentar. „S-au apucat de o treabã

dar nu au mai terminat-o. Jumãtate e cosit, jumãtate, nu. Noi, oricum, nu putem continua pentru cã aici locuiesc

doar persoane în vârstã. Aºa cã stãm ºi aºteptãm. Niºte alegeri ne-ar prinde bine pentru cã în perioada lor se munceºte mai mult ºi mai bine”, a spus

Simion Pop. „Parcul este cam ciufulit dar nu aceasta ar fi problema cea mai mare. Toatã lumea din zonã îºi aduce aici câinii sã se goleascã iar noi nu mai putem deschide geamurile din cauza mirosului insuportabil emanat de rãhãþeii animãluþelor. Sã stai pe cãldurile astea cu geamurile închise nu este chiar plãcut...” a declarat Maria Drulea. În ceea ce priveºte lipsa bãncilor din parc, locatarii blocurilor din zonã sunt mai mult decât mulþumiþi de acest aspect. Nu de alta, dar, dupã cum susþin aceºtia, existenþa unor astfel de „ºezãtori” i-ar atrage pe consumatorii de licori bahice, fapt ce ar perturba liniºtea cartierului locuit, în special, de cãtre persoane în vârstã. Mircea NISTOR

D

Respectiv totul ajunge la grãmadã, asta în cazul cã nu se mai trezeºte câte un cetãþean care, dupã ce ºi-a amenajat locuinþa, îºi aruncã molozul în pubelele europene. Aºa se face cã în mai toate cartierele din Petroºani, cei care ridicã gunoiul trebuie sã cureþe ºi mormanele

apte angajatori au ª recrutat ºomeri, vineri la Petroºani. Cei mai mulþi

de moloz depozitat pese noapte de locatarii care îºi reamenajeazã locuinþele. Aceºtia din urmã sunt obligaþi sã încheie un contract cu firma localã de gospodãrie pentru a scãpa de deºeuri, dar cum este crizã, preferã sã le arunce la lãsarea întunericului la container sau chiar la uºa blocului. Sancþiunile, dacã ar fi aplicate de cei abilitaºi de cãtre municipalitate, sunt considerabile ºi menite sã-i descurajeze pe cei care încalcã legea. Astfel, depozitarea în sau lângã containerele de gunoi a materialelor rezultate din demolãri sau reamenajarea locuinþelor se sancþioneazã cu amendã cuprinsã între 100 ºi 2500 de lei. Maximilian GÂNJU

Mini bursã la Petroºani

au încercat sã gãseascã tineri, chiar absolvenþi, iar reprezentanþii agenþiei locale s-au arãtat mulþumiþi de rezultatul final. La fiecare sfârºit de lunã, Agenþia din Hunedoara organizeazã în oraºele judeþului Hunedoara o bursã destinatã ºomerilor. Asta pentru ca oamenii aflaþi în cãutarea unui loc de muncã sã-ºi gãseascã ceva de lucru. Vineri la Petroºani au venit cu oferte 7 angajatori, dintre care unul cãuta muncitori pentru Braºov. „Dupã ce doar în aprilie am avut o bursã generalã, acum a fost doar o mini-bursã la Petroºani. Cea de azi a fost un succes, deoarece au venit ºi firme noi, care au cãutat sã facã angajãri în domeniul alimentaþiei publice, dar ºi în general ospãtari, barmani ºi necalificaþi pentru construcþii. Pentru construcþii a venit un angajator care a oferit locuri de muncã în judeþul Braºov, iar cei interesaþi au primit date de contact,

Capcane neplãcute în Parcul Petroºani

ei care au vrut C sã se relaxeze vineri seara în Parcul „Carol Schreter” din Petroºani au avut parte de capcane neplãcute. Joi, angajaþii Primãriei Municipiului Petroºani, au vrut sã dea o faþã nouã mobilierului din Parcul „Carol Schreter”. Aºa cã, absolut toate bãncile au fost vopsite sau lãcuite, iar acest lucru a fost corect semnalat. Practic, Poliþia Localã a pus câte o bandã pe fiecare bancã, aºa încât sã îi

Moloz aruncat în containerele de deºeuri selective egeaba au investit autoritãþile din Valea Jiului milioane de euro în selectarea deºeurilor, pentru cã obiceiurile vechi nu pot fi uitate, iar containerele speciale în care ar trebui sã ajungã sticlã, plastic sau hârtie sunt utilizate ca ºi containerele vechi.

Actualitate 9

atenþioneze pe cei care ar fi vrut sã se odihneascã acolo.

Vineri, benzile de semnalizare au fost ridicate, iar oamenii – mulþi tineri sau bunici ºi pãrinþi cu copilaºii lor – s-au grãbit sã-ºi reia locul la umbrã sau la soare, în funcþie de preferinþe. Numai cã, surprizã! Vopseaua de pe

dministraþia localã de la Uricani contracteazã credit. Reprezentanþii administraþiei publice de la Uricani au demarat procedurile în vederea contractãrii unei linii de credit. Este vorba de o finanþare de tip revolving în valoare de 6.100.000 de lei. Potrivit datelor din documentele de procedurã, creditul este necesar în vederea finanþãrii unor investiþii de interes local. Durata contractului este de 180 de luni de la data atribuirii contractului.

din A mbulatoriul Lupeni-Uricani

care spun cã oferta nu corespunde cererii în anumite cazuri. „Depinde mereu de condiþiile impuse de angajator. Unii cãutau persoane tinere,pe care sã le iniþieze în muncã, iar azi au fost mulþi tineri, dar care aveau studii superioare ºi nu au agreat ideea”, a mai spus Anca Elena Luþã. agenþia din Hunedoara organizeazã lunar mini burse pentru ºomeri, însã, foarte puþini sunt cei care reuºesc sã se angajeze. Pe de o parte,ºomerii motiveazã cã oferta e mereu slabã ºi salariile neatractive, în timp ce puþinii angajatori care vin se plâng cã nu gãsesc personal calificat ºi cu experienþã. Diana MITRACHE

vopseaua de pe haine acum?”, a declarat o tânãrã care a avut neºansa sã plece acasã cu „o parte” din banca pe care a vrut sã se relaxeze. ªi, ca aceasta, au pãþit ºi alþi localnici ce s-au aflat vineri seara în parc. Carmen COSMAN

A

Banii sunt necesari pentru confinanratea unor lucrãri care se executã pe raza oraºului Uricani.

iar noi sperãm sã se materializeze în viitoare angajãri”, a declarat Anca Elena Luþã, expert ALOFM Petroºani. La mini-bursa de vineri au venit ºi angajatori care au spus cã nu ºi-au gãsit oameni care sã corespundã cerinþelor lor. Un exemplu a fost un bãrbat care cãuta o tânãrã pentru o florãrie. „Am cãutat special femei. Voiam pentru o florãrie, dar am gãsit doar doamne nemulþumite de ofertã. Unele au motivat cã au studii superioare, altele cã nu le convine salariul ºi încã nu am reuºit sã angajez”, a declarat un angajator venit la bursã. Asta recunosc ºi cei de la agenþie,

bãnci nu era deloc bine uscatã ºi s-a lipit pe hainele celor care s-au decis sã se relaxeze în parcul Central. „Nu este normal aºa ceva. ªtiu cã au fost vopsite ieri bãncile, dar astãzi benzile puse de Poliþia Localã au fost luate. Cum mai scoatem

Conform documentelor, mai precis proiectului de hotãrâre prin care se acceseazã un credit, o parte din bani vor fi utilizaþi pentru proiectul care prevede “Modernbizarea, reabilitarea ºi dotarea cu echipamente de specilitate a cabinetelor ce funcþioneazã în localitatea Uricani , aferente Ambulatoriului Integrat al Spitalului Municipal Lupeni”. În cursul anului trecut, fostul minisrtu al Turismului, Elena Udrea, a semnat douã contracte de finanþare pentru modernizarea ambulatoriilor din Valea Jiului. Este vorba de reabilitarea policlinicilor din Petroºani ºi Uricani. Valoarea fondurilor alocate prin Programul Operaþional Regional totalizeazã 5,4 milioane de

Datorii pentru 15 ani

Se cautã creditor care sã ofere 6 milioane Primãriei Uricani euro. Proiectul de la Uricani care are o valoare de aproximativ 1,1 milioane euro.

turismului, P romovarea cu bani împrumutaþi

Reprezentanþii administraþiei locale de la Uricani au în plan ºi promovarea turismului. O parte din suma contractatã este necesarã pentru implenetarea proiectului “Invitaþie la folclor ºi naturã în Uricani”. Intr-adevar existã naturã în Uricani care trebuie promovatã. Aºa se face cã în cursul sãptãmânii trecut, reprezentanþii administraþiei din Uricani au mai demarat procedurile de licitaþie pentru achiziþionarea unor servicii. Este vorba de realizarea unui numãr de 15 filme de informare ºi a unei fotogalerii care sã conþinã un numãr de 200 de fotografii în scopul promovãrii potenþialului turistic al oraºului. Obiectivul general al proiectului îl constituie promovarea produselor turistice specific din zona oraºului Uricani, Câmpu lui Neag ºi Valea de Brazi: elemente de artã popular ºi folclorice ale momârlanilor, obiceiurile Nedeii, obiceiuri de

CRãciun, resurse naturale, peºteri, pentru a crea o imagine cu impact pozitiv ºi atragerea de turiºti într-o zonã insuficient cunoscutã. Aceastã procedurã de achiziþie publicã se deruleazã în cadrul proiectului “Invitaþie la folclor ºi naturã în Valea Jiului”, este finanþat prin Programul Operaþional Regional 2007-2013 conform contractului nr. 1927/03.08.2011, încheiat cu Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului, în calitate de Organism Intermediar în numele ºi pentru Autoritatea de Management pentru POR.

de M odernizare drumuri

Nici drumurile din Uricani un au fost uitate. Infrastructura rutierã este în strânsã legãturã cu turismul. Astfel pentru ca turiºtii care sunt invitaþi sã viziteze oraºul Uricani sã vinã cu drag trebuie ca stara drumurilor sã fie bune. Astfel, o parte din credit va fi alocat pentru confinatarea poriectelor care au ca scop modernizarea drumurilor din Uricani. Raul IRINOVICI


10 Diverse

Cronica Vãii Jiului | Luni, 2 iulie 2012

Complexul energetic – singura ºansã entru activitatea minierã din Valea Jiului înfiinþarea Complexului Energetic Hunedoara ar putea reprezenta singura ºansã de supravieþuire a mineritului. Acest lucru l-a precizat, printre altele, Sorin Vasilescu, noul prefect al judeþului Hunedoara.

P

Pe de altã parte, acesta are în vedere ºi demararea altor obiective menite a contribui la creºterea nivelului de trai al tuturor hunedorenilor. „Valea Jiului va putea trãi doar prin minerit. ªtiu acest lucru pentru cã sunt, ºi eu, din Valea Jiului. Iar viitorul mineritului îl reprezintã înfiinþarea Complexului Energetic în cadrul cãruia urmeazã sã fie cuprinse ºi cele 4 mine viabile”, a declarat Sorin Vasilescu, prefectul judeþului Hunedoara. Complexul Energetic Hunedoara ar urma sã fie alcãtuit din termocentralele Mintia ºi Paroºeni precum ºi exploatãrile miniere viabile din Valea Jiului, respectiv Livezeni, Lupeni, Vulcan ºi Lonea. Celelalte mine din Vale (considerate drept neviabile) ºi anume Petrila, Paroºeni ºi Uricani, vor fi închise pânã în anul 2018. Mircea NISTOR

HOROSCOP

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro

2 iulie 2012

Situaþia bugetului tãu este suficient de bunã încât sã îþi permiþi sã ieºi la cumpãrãturi. N-ar fi exclus ca, datoritã sprijinului unui prieten sã câºtigi o sumã de bani. Vei afla o veste care îþi va produce o emoþie puternicã.

Eºti cu gândurile foarte împrãºtiate, aºa încât nu este o zi favorabilã pentru a lua decizii sau pentru a rezolva problemele delicate. Pe cât posibil, evitã sã pleci în vreo cãlãtorie, cãci ai putea avea o surprizã, nu legatã de actele de cãlãtorie.

Vei primi multe oferte pe care ai face bine sã le studiezi cât se poate de atent. La serviciu þi se vor face complimente pe care nu este cazul sã le crezi în totalitate. O persoanã plinã de farmec este impresionatã de personalitatea ta.

Ai de purtat unele discuþii cu rudele, iar ºansa îþi va surâde. Din punct de vedere sentimental, ai putea avea o surprizã cãreia te vei adapta chiar mai repede decât þi-ai putea inchipui. La serviciu vei avea un dialog cu coaboratorii tãi.

Ziua de astãzi nu va fi nemaipomenitã. Nu prea eºti în apele tale ºi asta te împiedicã sã rezolvi ceea ce þi-ai propus. Activitãþile gospodãreºti par a nu se mai termina ºi asta îþi accentueazã starea de iritare.

Este foarte posibil sã cunoºti pe cineva, care îþi va fi de un real folos, în viitorul apropiat. În discuþiile pe care le vei avea, fii atent la tot ce spui, cãci existã riscul de a face o gafã. Hãrnicia de care dai dovadã, nu va trece neobservatã.

Dãri de seamã, decizii ºi nu în ultimul rând cãlãtoriile de studii, toate vã vor da de furcã. Mintea dvs este plinã de idei, dar, contrar obiceiului, este cam împrãºtiatã, aºa cã este cazul sã fiþi prudent în luarea deciziilor. Ai multe de fãcut prin casã.

Deºi te concentrezi puþin mai greu, ideile nu îþi lipsesc. Intenþionezi sã îþi îmbunãtãþeºti imaginea publicã ºi bine faci, cãci evenimentele te vor aduce în centru atenþiei grupului, în care îþi petreci timpul liber.

Þi s-au pregãtit niºte bani sau poate un cadou. Relaþia cu persoana iubitã are ºanse de a se îmbunãtãþi cu condiþia sã nu dai curs impulsivitãþii verbale. La serviciu vei avea parte de o lucrare mai dificilã pe care ai putea sã o finalizezi cu bine.

Vei afla tot felul de noutãþi, iar hotãrârile pe care le vei lua vor fi cu totul neaºteptate pentru cei din jur. Dorinþa ta de schimbare se va concretiza într-o oarecare mãsurã, ceea ce te va entuziasma în mod deosebit.

Este posibil sã ai unele neînþelegeri cu partenerul de viaþã sau cu cel de afaceri pe teme financiare. Te bate gândul sã mai schimbi câte ceva în viaþa ta. Pe de altã parte, firea ta va îndeamna spre prudenþã ºi ai face bine sã þii cont ºi de asta.

Totul este sã nu vã grãbiþi. În cazul în care doreºti de mai mult timp sã faci o schimbare în plan profesional, oportunitãþile nu se vor lãsa prea mult aºteptate. Cineva mai puþin cunoscut încearcã sã îþi obstrucþioneze iniþiativele.


Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Luni, 2 iulie 2012 e la an la an, Institutul Naþional de Cercetare Dezvoltare – INSEMEX Petroºani a cunoscut un progres continuu, iar cifra de afaceri a crescut tot de la an la an. Datele financiare aratã cã Institutul a avut profit, în timp ce activitatea acestuia a fost recunoscutã prin diverse premii, la cel mai înalt nivel.

D

Mai mult, de 8 ani INSEMEX câºtigã Premiul I Top Afaceri România, iar aceste lucruri se întâmplã cu menþinerea numãrului personalului angajat. ªi creºterea economicã prin care trece se vede nu numai la exterior, unde INSEMEX chiar aratã ca un institut modern, ci ºi în interior, unde în cadrul laboratoarelor de specialitate existã aparaturã de ultimã generaþie. INCD – INSEMEX Petroºani s-a impus nu numai pe piaþa româneascã, ci ºi pe cea externã, iar acest lucru s-a fãcut, pas cu pas, în ultimii ani de activitate.

INSEMEX Petroºani De la conturile goale, la partenerul de nãdejde de pe piaþa europeanã

La jumãtatea lunii iunie, INSEMEX Petroºani, condus de Constantin Lupu, avea contracte încheiate în valoare de 70% din cifra de afaceri pe acest an. Mai mult, institutul este inclus într-o serie de programe de cercetare, unde vorbim tot despre proiecte. În acest an, prin programul naþional de cercetare NUCLEU, INSEMEX a finalizat 15 proiecte, iar pânã la sfârºitul acestui an vor mai fi finalizate alte 12 proiecte. Demn de menþionat este faptul cã

INCD – INSEMEX Petroºani este singurul partener român într-un amplu program european finanþat de Comisia Europeanã, împreunã cu Anglia, Spania, Polonia ºi Slovacia pe probleme de ventilaþie (aeraj) minierã. Numai pentru INSEMEX, valoarea alocatã pentru acest program iniþiat de Spania este de 202.000 de euro. ªi, mai mult decât atât, existã acorduri de colaborare, pe domeniul specific, atât la nivel naþional, cât ºi internaþional. Sunt doar câte-

va dintre aspectele care demonstreazã cât de important este acest institut cu o activitate prodigioasã, care an de an ºi-a lãrgit sfera serviciilor. Însã, sã nu uitãm cã nu întotdeauna a fost ceea ce este acum. Constantin Lupu este director aici de 7 ani. A preluat institutul cu lichiditãþi zero ºi creanþe în valoare de 35 de miliarde de lei, pe care trebuia sã le recupereze, dacã vroia sã aibã ºi bani. Acum, INSEMEX are ºi contracte ferme, dar ºi lichiditãþi. Lupu spune cã ºansa INSEMEX a fost transformarea din societate comercialã, în Institut de Cercetare ºi Dezvoltare. „Dacã nu se reorganiza, nu se ajungea aici. Transformarea din societate comercialã în INCD a însemnat un lucru extrem de important, atât pentru Institutul în sine, cât ºi pentru comunitatea localã. Ca

INCD, Autoritatea Naþionalã de Cercetare ªtiinþificã alocã anual pentru astfel de institute o anumitã valoare pentru dezvoltare instituþionalã, pentru proiecte în domeniul specific”, a declarat directorul INSEMEX Petroºani, Constantin Lupu. Odatã cu aceastã transformare, INSEMEX ºi-a dezvoltat ºi aria de efectuare a expertizelor. Era specializat pentru expertizarea evenimentelor care au avut drept cauzã exploziile.

Acum, specialiºtii institutului sunt solicitaþi tot mai mult ºi pentru expertizarea evenimentelor cauzate de incendii, nu numai de explozii. INCD INSEMEX Petroºani, înfiinþat prin HG nr. 1461/18.10.2006 ca persoanã juridicã românã în coordonarea Ministerului Economiei, Comerþului ºi Mediului de Afaceri, efectueazã activitãþi de cercetare, inovare ºi analizã în domeniul specific de activitate. Toate acetsea au adus institutului nu doar recunoaºterea la nivel regional sau naþional, ci ºi la nivel internaþional. Acest lucru este transpus ºi în premiile obºinute, cum ar fi Premiul internaþional „Trofeul de aur pentru tehnologie ºi calitate” acordat din partea Trade Leaders’ Club, pentru înaltã calitate ºi tehnologie, “Globul de aur” pentru perfecþionarea calitãþii ºi performanþei ideale sau locul I în Top-ul firmelor ºi chiar Trofeul de Excelenþã pentru rezultatele economice deosebite obþinute timp de 5 ani consecutiv. Car men COSMAN

Lucrãrile ApaServ, inspectate pe teren roaspãt numit director al SC ApaServ Valea Jiului SA, fostul vicepreºedinte al Consiliului Judeþean Hunedoara Costel Avram, a decis sã facã un audit neoficial al societãþii pe care a preluat-o.

P

Vrea sã vadã exact cum stau lucrurile pe teren ºi care este situaþia punctelor de lucru ale SC ApaServ Valea Jiului SA, dincolo de indicatorii prezentaþi de subordonaþii sãi. Costel Avram a îmbrãcat hainele de teren ºi a plecat sã vadã care este stadiul lucrãrilor de la Petrila, Aninoasa, Valea de Peºti, precum ºi la staþia de epurare de

pe Jieþ. „Vreau sã vãd care este stadiul lucrãrilor ºi, totodatã, sã mã acomodez cu aceastã activitate. Vreau sã vã spun cã sunt în situaþia de a stabili ce înseamnã o reducere cu 5% a preþului ka apã pentru persoanele fizice, a declarat directorul ApaServ. Costel Avram a fost numit, în urmã cu o sãptãmânã, director al furnizorului de apã din Valea Jiului. Încã de la numirea lui, acesta a anunþat cã, timp de o sãptãmânã, va merge în toate locaþiile ApaServ

pentru a vedea în amãnunþime care este situaþia economicã a societãþii. „La nivelul majoritãþii populaþiei existã o percepþie greºitã faþã de acest operator ºi îmi revine obligaþia – împreunã cu colegii mei – sã gãsesc soluþiile necesare pentru a schimba aceastã percepþie a oamenilor. Pe de altã parte, trebuie sã gãsim soluþiile ca populaþia sã beneficieze de servicii de cea mai bunã calitate”, a declarat Costel Avram. Car men COSMAN

Parteneriat cu Franþa pentru Petroºani niversitatea din Petroºani va colabora cu una din Franþa, iar primele proiecte vor începe din toamnã.

U

O delegaþie de la Petroºani a ajuns în oraºul Belfort ºi acolo a participat la un simpozion denumit „Valea energiei”, primele rezultate fiind palpabile în octombrie. Tiberiu Iacob Ridzi primarul din municipiul Petroºani a fost în oraºul Belfort din Franþa, alãturi de

Claudiu Cornea ºi rectorul Universitãþii din Petroºani, profesorul Aron Poantã. Discuþiile s-au purtat în cadrul unui seminar pe teme de energie ºi vizita a avut ca scop o propunere de colaborare pe viitor, la nivel academic. „Oraºul francez unde am fost primiþi este unul care se aseamãnã mult cu Petroºaniul, fiind un oraº puternic industrializat. Am fãcut parte din delegaþia care a reprezentat oraºul ºi am convingerea cã din octombrie, când

delegaþia francezã va veni la Petroºani, vom pune bazele unei colaborãri universitare”, a precizat Tiberiu Iacob Ridzi, primar Petroºani Tiberiu Iacob Ridzi spune cã oraºul Belfort poate fi comparat cu Petroºaniul ºi, tocmai din acest motiv, a fost propusã o colaborare, care va începe, mai întâi, la nivel academic. Vizita în Franþa a avut loc la iniþiativa europarlamentarului Iuliu Winkler. Diana MITRACHE


12 Turism

Cronica Vãii Jiului | Luni, 2 iulie 2012

Bijuterie în “braþele” munþilor

Turismul de varã, o poartã spre altã lume e cãrãri de munte. Valea Jiului este o zonã care se vrea a fi una turisticã dacã ar exista mai mulþi oameni pasionaþi de acest lucru care ar avea posibilitatea de a înveºti zonã ar suferi o mare transformare.

P

Unul dintre cei care promoveazã turismul este Emil Pãrãu. El este un cunoscut investitor în tu-

rismul montan din Valea Jiului. Munþii nu sunt frumoºi doar iarna, ci ºi vara. Aici se poate dezvolta ºi turismul de varã. Chiar dacã lucrurile merg încet în acest sens, voinþa existã. “A început sã miºte turismul de varã. O investiþie bunã este Pensiunea Retezat care e o pensiune de 4 stele plus preþurile sunt destul de bune pentru noi. În jurul ei

Mititeii au sfârâit pe grãtarele încinse, berea a fost rece, iar leneveala, binevenitã eek-endul care a trecut a fost W un bun prilej de relaxare ºi ieºire din cotidian, drept pentru care, toþi cei care au avut timp ºi dispoziþie, au împânzit toate zonele de agrement din toatã Valea Jiului. S-a încins focul, iar grãtarele au sfârâit de cãrnuri ºi legume care mai de care. “ Sunt pensionar ºi nu prea am program, aºa cã mi-am luat soþia ºi am venit la iarbã verde sã petrecem o zi frumoasã. În timp ce facem grãtarele ºi mititei, noi mai jucãm o tablã, mai

am reuºit sã amenajãm trei hectare deosebit ºi se vede pentru cã vin foarte mulþi turiºti ºi din þarã ºi

stãm la soare….”, ne-a spus un turist. “Pe lângã carne, noi facem pe grãtar ºi dovlecei, vinete sau cartofi. Asta este garnitura noastrã la cãrnurile pe care le frigem, dar mai coacem legume ºi pentru a le bãga în congelator, pentru iarnã ”, ne-a spus ºi o doamnã.“ Nu am venit în special pentru a mânca, pentru cã asta pot face ºi acasã, dar am vrut sã stau pur ºi simplu sã mã relaxez ºi sã scap pentru câteva ore de stres”, ne-a declarat ºi o tânãrã. Dupã ce s-a servit ºi masa, cel puþin o orã de relaxare ºi lenevealã la soare a fost musai. Printre cele mai aglomerate zone de agrement din partea de est a Vãii Jiului în acest week-end torid au fost drumul spre Rusu, malul pârâului Jieþ ºi zona Taia – Lunca Florii. La Vulcan, oamenii au mers la grãtar la baza de agrement “La Brazi”, dar ºi spre Pasul Vîlcan sau Cabana Cãpriºoara. La Lupeni, grãtarele s-au încins la zona de agrement de la telescaunul spre Staþiunea Straja, iar la Uricani la Valea de Peºti, Câmpul lui Neag ºi Cheile Buþii. Luiza ANDRONACHE

din strãinãtate. În general vin sã îºi facã concediile. A început sã fie cunoscutã ºi pe perioada verii putem spune cã merge chiar foarte bine þinând cont de greutãþile din turism din aceastã perioadã. Din lipsa banilor aceastã activitate merge destul de greu”, declarã Emil Pârâu. Pentru a atrage turiºtii investitorii sunt nevoiþi sã þinã pasul cu tendinþele. Astfel, pentru reuºita afacerii, dar ºi pentru satisfacþia celor ce trec pragul în Valea Jiului ºi pragul Pensiunii Retezat, Pârâul le pune la dispoziþia turiºtilor diferite

servicii. “Am þinut pasul cu cerinþele turiºtilor, este teren de tenis, pãstrãvãrie, în jurul ei am organizat un traseu tematic foarte intersant. Au biciclete gratuit toþi. Pentru cei care vor le facem trasee în Retezat cu ghid autorizat. Facem chiar ºi excursii mai lungi pânã la Prislop, Castelul Huniazilor, Sarmisegetusa, Cetãþile Dacice. Promovãm Retezatul ºi Oslea ºi vãd cã prinde”, mai spune investitorul

lupenean. De remarcat este faptul cã dacã vorbim de Oslea vorbim de o zonã nouã, virginã încã necunoscutã pe deplin turiºtilor. În iarna acestui an aici a avut loc primul concurs din þarã “Hike&Ride”. Pentru necunoscãtori, urcat ºi cãþãrat pe culmile munþilor. În ceea ce priveºte Strajã, staþiunea montanã este deja binecunoscutã. Aici mereu au loc diferite evenimente. “În ceea ce priveºte Straja, începând din luna iulie vom avea tabere”, conchide Pãrãu. Frumuseþea nu se poate descrie prin cuvinte. Cum de altfel nici liniºtea sufleteascã nu poate fi explicatã prin simple înºiruiri de cuvinte. Toate se simt, iar sentimetele capãtã intensitate în masivul Retezat, unde fiecare anotimp, fiecare vizitã lasã o amprentã asupra cãlãtorului. Raul IRINOVICI

CVJ, Nr.157, Luni 2 iulie 2012  

CVJ, Nr.157, Luni 2 iulie 2012

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you