Issuu on Google+

Cotidian regional  Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului  Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011  Anul I  Nr. 163

Cronica Vãii Jiului Marti, 10 iulie 2012

www.cronicavj.ro  E-mail: cronicavj@gmail.com  Telefon: 0374.906.687  12 pagini  1 LEU

Pionii contrabandiºtilor,

speriaþi de moarte de razia BCCO

Colegiul Medicilor nu a ajuns la nici un rezultat în „cazul Brãtilã” olegiul Medicilor Hunedoara nu a finalizat încã ancheta în cazul medicului Sorin Brãtilã, acuzat de pãrinþii unui copil de 4 ani cã l-a operat la mâna sãnãtoasã.

C

>>> PAGINA A 3-A

Exodul halatelor albe n timp ce unii medici pleacã peste hotare, doi doctori ºi-au preluat cabinetele la Spitalul din Lupeni. Doi medici ºi-au preluat atribuþiile, începând de ieri (luni-n.r.) la Spitalul municipal din Lupeni. Ei sunt soþ ºi soþie ºi au venit în Valea Jiului dintr-o localitate din judeþul Alba.

Î

>>> PAGINA A 5-A

Sute de apeluri 112 din cauza caniculei ute de oameni sunã zilnic în Hunedoara pentru cã au nevoie de salvare. Administraþiile locale au organizat puncte de prim ajutor, salvãrile sunt mereu pregãtite sã intervinã, iar medicii fac recomandãri.

S

>>> PAGINA A 5-A

Colegiul Economic Hermes Petroºani este în pericol lãdirea Colegiului Economic Hermes Petroºani este în pericol din cauza escavãrii unei porþiuni de teren la o distanþã de doar câþiva metri, loc unde ar fi trebuit sã fie construit un mini hotel.

C n pieþele din Valea Jiului, locurile favorite ale vânzãtorilor de þigãri de contrabandã, nu mai este pic de þigarã netimbratã. „Sãgeþile” traficanþilor, cei care se ocupau cu vânzarea cu amãnuntul, fug ca dracu de tãmâie dacã-i întrebi de þigãri. Cei mai mulþi dorm cu PAGINA A 3-A frica în sân cã vor fi luaþi ºi ei dupã ce mahãrii se „sparg” la audieri.

Î

>>> PAGINA 11


2 Diverse

Cronica Vãii Jiului |Marti, 10 iulie 2012

Atenþie la consumul de ouã! uãle pot deveni periculoase pentru sãnãtatea noastrã dacã sunt cumpãrate de oriunde. Medicii sanitar-veterinari din Valea Jiului atrag atenþia asupra acestui aspect, drept pentru care au demarat ºi controale vizavi de comercializarea ºi depozitarea lor.

O

Consumul ouãlor pe perioada verii poate deveni periculos dacã acestea sunt cumpãrate din locuri unde nu au fost depozitate corespunzator. Ouãle se pot altera în doar câteva ore, mai ales dacã sunt þinute în soare sau chiar într-un loc care nu este aerisit sau cu temperaturi potrivite. Dar cum putem recunoaºte un ou proaspãt, bun de consumat, indiferent de unde îl cumpãrãm?! În primul rând, trebuie sã verificãm data expirãrii inscripþionatã pe coaja oului. Apoi, la un ou proaspãt, coaja este mai durã la atingere, aproape grunjoasã, pe când la cel vechi, este matã ºi lucioasã. De aici încolo, calitatea ºi prospeþimea unui ou se recunoaºte atunci când îl

spargem. “Oul care este vechi, atunci când îl spargem, se împrãºtie, iar gãlbenuºul nu îºi mai pãstreazã forma rotundã, compactã, iar albuºul nu mai este suficient de gelatinos, are periferia apoasã. La oul proaspãt, în momentul când îl spargem, se pãstreazã compact gãlbenuºul, iar raportul dintre înãlþimea gãlbenuºului ºi diametru, trebuie sã fie de 1/2, 1/ 3 . Dacã aveþi suspiciuni cum cã oul nu ar corespunde din punct de vedere organoleptic, atunci se face determinarea PH-ului, care poate fi fãcutã de cãtre orice specialist al nostru în teren sau la circumscripþiile sanitar – veterinare ºi de siguranþã a alimentelor”, ne-a declarat dr Gheorghe Cristea, medic coordonator Circumscripþia Sanitar – Veterinarã ºi de Siguranþã a Alimentelor Valea Jiului. Consumul de oua necorespunzãtoare din punct de vedere fizico-chimic poate duce la îmbolnãviri ºi complicaþii grave de sãnãtate. Medicii din Valea Jiului au fãcut mai multe controale vizavi de acest aspect, iar verificãrile continuã ºi în zilele urmãtoare. Luiza ANDRONACHE

SPAÞIU DE ÎNCHIRIAT DEPOZIT Str. Lunca, Nr. 100, Preþ foarte avantajos Relaþii la tel.: 0372764439, 0254542472

 DECESE 

Un gând de mângâiere, compasiune ºi sincere condoleanþe. Suntem alãturi de colegul nostru Danciu Emil, în aceste clipe de grea încercare ºi durere, pricinuite de plecarea spre cele veºnice a scumpei sale mame

DANCIU VIORICA (80 ani) Dumnezeu sã-i dea odihnã veºnicã! Colectivul Colegiului Naþional de Informaticã “Carmen Sylva” Petroºani

PRIMÃRIA MUNICIPIULUI PETROªANI anunþã cã pe perioada de cod portocaliu, persoanele care sunt într-o situaþie de urgenþã pot apela numãrul de telefon 0254.541.114 din cadrul Primãriei municipiului Petroºani pentru a fi ajutate. Primar, Tiberiu Iacob-Ridzi

Întocmit, Mãlina Neluþu

Cronica Vãii Jiului  Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?  Vrei sã te dezvolþi?  Vrei sã- þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?  Vrei sã faci bani?

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! ADRESA NOASTRÃ Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com

VÂNZÃRI  Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25mp. Relaþii la telefon 0722 448 428  Vând casã + teren, 5000 mp, în Vulcan (Valea Ungurului). Relaþii la telefon 0722 448 428

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Teleshopping 11:10 Maddie ºi David 12:10 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Forþa Rãului

22:15 Observator 23:00 Un Show Pãcãtos 1:00 Topaz

National TV 9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Grupul Vouã (r)

12:15 Gadgeturi, Gadgeturi, Gadgeturi 12:45 Sã v-amintiþi Duminica... 15:00 Rãzboinicul (r) 16:30 Aventurile lui Tarzan (s) 17:00 Aventurile lui Tarzan (s) 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Suflete pereche 21:15 Rãzboinicul 22:45 Iubire interzisã 0:30 Gadgeturi, Gadgeturi, Gadgeturi (r)

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 11:00 Apropo TV (r) 12:00 România, te iubesc! (r) 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Lois ºi Clark (s) 15:00 Lois ºi Clark (s) 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Comoara din spatele cãrþilor

22:30 ªtirile Pro 23:15 Mesaje de dincolo (s) 0:15 Lois ºi Clark (s) (r)

Prima TV 9:30 Pete, mascota liceului (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Orãºelul leneº (s) 12:30 Nimeni nu-i perfect 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de râs Popcorn 13:45 Teleshopping 14:15 Focus Monden (r) 15:00 Comandã mireasa prin poºtã

17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Luptãtorii dreptãþii 22:15 Trãsniþii 23:15 Focus Monden 0:00 Mondenii 0:30 Luptãtorii dreptãþii (r)

TVR 1 9:10 Legendele palatului: prinþul Jumong 10:15 Dincolo de celebritate 10:30 Dãnutz S.R.L. - Prima parte 11:30 Dãnutz S.R.L. - Partea a doua 12:30 Lumea modei 12:45 Legendele palatului: Copacul cu rãdãcini adânci (r) 13:20 Legendele palatului: Copacul cu rãdãcini adânci (r) 14:00 Jurnalul TVR 14:45 Teleshopping 15:30 Rom european 16:00 Maghiara de pe unu 17:00 Leacurile naturii 17:40 Legendele palatului: Copacul cu rãdãcini adânci 18:20 Legendele palatului: Copacul cu rãdãcini adânci 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Jurnal plus 21:00 Anatomia lui Grey 21:55 Anatomia lui Grey 22:50 Lumea modei 23:10 Vreau sã trãiesc! 1:20 Legendele palatului: doctorul Hur Jun (s)

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Gabriela RIZEA,

Fotoreporter: Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE


Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Marti, 10 iulie 2012 n pieþele din Valea Jiului, locurile favorite ale vânzãtorilor de þigãri de contrabandã, nu mai este pic de þigarã netimbratã. „Sãgeþile” traficanþilor, cei care se ocupau cu vânzarea cu amãnuntul, fug ca dracu de tãmâie dacã-i întrebi de þigãri. Cei mai mulþi dorm cu frica în sân cã vor fi luaþi ºi ei dupã ce mahãrii se „sparg” la audieri.

Î

Teama a pus stãpânire pe contrabandiºtii care vindeau þigãri netimbrate în pieþele din localitãþile Vãii Jiului. Pionii sau „sãgeþile”cum sunt numiþi vânzãtorii de þigãri au apãrut ieri-luni, la „muncã”, însã nici mãcar unul nu mai avea marfã de vânzare. Clienþii fideli au venit încã de dimineaþã pentru aprovizionare ºi chiar dacã ºtiau cã Valea a fost rãscolitã în urmã cu câteva zile de mascaþi tocmai pentru þigãri, sperau cã mãcar vreo câþiva sã fi scãpat. De scãpat în mod cert au scãpat câþiva, doar cã s-au ºi cuminþit instantaneu dupã ce ºefii lor au fost sãltaþi vinerea trecutã de ofiþerii de la Crima Organizatã. Unul dintre cei care vindea þigãri de contrabandã, sub protecþia anonimatului, a fost de acord sã povesteascã cum mergea afacerea. „Eu eram pion, vânzãtor cu pachetul. De unde le primeam ºi cine le aducea nu ºtiu, chiar nu vã pot spune. Mã întâlneam cu cel care îmi aducea marfã o datã pe sãptãmânã ºi luam un sfert de bax. Eu câºtigam un leu la pachet ºi aveam clienþii mei, nu strigam prin piaþã cã am þigãri. Alþii mai bazaþi nu se fereau, ei aveau

Pionii contrabandiºtilor, speriaþi de moarte de razia BCCO

antemergãtor ºi scãpau de controalele sau filtrele de poliþie. ªi totuºi, ofiþerii BCCO Alba au reuºit sã le spargã atât codul cât ºi sã le intercepteze convorbirile. Timp de ºase luni de zile cât au fost pe urmele lor, ofiþerii au ajuns sã le cunoascã toate miºcãrile ºi sã contureze reþeaua. Una dintre cele mai mari care a fost vreodatã în Valea Jiului dupã cum aveam sã aflãm în urma descinderii de sãptãmâna trecutã.

rejudiciu de 28 de miliarde de lei vechi

P

vânzare mai mare. Cineva important era în spatele lor ºi am vãzut cã n-a fost ridicat acum. Nu vã spun numele lui pentru cã risc sã am probleme. Câºtigam cam 100 de lei la zi, vreo 2800 pe lunã, banii mei. Nu m-am îmbogãþit dar trãiam. Pânã anul trecut când au fost sãltaþi vameºii cu elicopterele, fãceam ºi 2500 de euro pe lunã. Atunci te fereai doar de garda de la Deva (n.r. Garda Financiarã)”, spune vânzãtorul. Acum nu mai vrea sã audã de þigãri, frica e prea mare. „Nu mai fac afaceri, e prea mare riscul ºi am scãpat de tot. În ziua când a fost razia trebuia sã îmi aducã 10 cartuºe. ªi acum dorm cu frica în sân”, mai spune acesta.

„C

odul traficanþilor”

De la capii reþelei de contrabandiºti ºi pânã la „sãgeþi”, toþi se înþelegeau prin mesaje codificate. Nimeni nu spunea þigãri ºi dacã foloseau telefonul mobil pentru o tranzacþie, imediat scãpau de cartela telefonicã. Soþii Frasina ºi Valeriu Petriºor coordonau, dintr-un apartament modest din localitatea Vulcan, traficul de þigãri de contrabandã din Valea Jiului, iar ca paravan, foloseau o societate care avea ca obiect prelucrarea ºi comercializarea lemnului. Aveau cãrãuºi care fãceau aprovizionarea cu þigãri de peste graniþã. Sã nu fie

descoperiþi, marfa era denumitã „bomboane” sau „acadele”. Mãrcile de þigãri erau „botezate” de traficanþi, astfel cã în urma unei convorbiri aveau impresia cã se vorbeºte despre orice altceva decât þigãri. Pachetele de þigãri Doina erau „tanti”, sau „CDuri”. Pentru marca Fast se folosea fasole, iar Jin Ling avea nume de cod „galbene” ori „lãmâi”. Þigãrile „Marble” erau „cãrãmizi” sau „roºii”, iar pentru Pall Mall se folosea „Polul Nord”. Când se aducea un transport, pe lângã faptul cã þigãrile erau ascunse în compartimente secrete fãcute la maºini, erau folosite maºini cu

O acþiune fãrã precedent a fost derulatã, vineri 6 iulie, în mai multe localitãþi ale Vãii Jiului, iar poliþiºtii de la crimã organizatã au vizat destructurarea clanurilor de contrabandiºti de þigãri. Mai bine de 60 de persoane au fost reþinute ºi duse la DIICOT Hunedoara pentru cercetãri ºi mandate de arestare. La percheziþii au fost confiscate sute de baxuri de þigãri precum ºi sume mari de bani descoperite în casele traficanþilor. Acþiunea s-a derulat concomitent ºi la grupãri din judeþele Suceava, Bihor, Arad ºi Timiº, cu care clanurile de traficanþi din Valea Jiului îºi derulau afacerile de contrabandã cu þigãri. Potrivit ºefului BBCO Alba, comisarul ºef Traian Berbeceanu, cel care a coordonate acþiunea de destructurare a reþelei de contrabandiºti din Valea Jiului, traficanþii au creat un prejudiciu de circa 2,8 milioane de lei, însã încã se calculeazã ºi ar putea fi cu mult mai mare. Maximilian GÂNJU

Colegiul Medicilor nu a ajuns la nici un rezultat în „cazul Brãtilã” olegiul Medicilor Hunedoara nu a finalizat încã ancheta în cazul medicului Sorin Brãtilã, acuzat de pãrinþii unui copil de 4 ani cã l-a operat la mâna sãnãtoasã.

C

Cazare în regim de cãmin: 50 de lei camera

Reprezentanþii Colegiului Medicilor Hunedoara continuã ancheta în cazul medicului Sorin Brãtilã de la Secþia de Chirurgie Plasticã ºi Reparatorie a Spitalului de Urgenþã Petroºani. Dosarul este unul deosebit de complex ºi, pentru a lua o decizie în acest caz, este nevoie sã fie analizate cu atenþie toate actele medicale, inclusiv de la Timiºoara

unde a fost dus micuþul. Toate pãrþile implicate în acest caz, cu acuzaþii de malpraxis, au fost audiate, iar la finalul cercetãrilor întregul dosar - care cuprinde ºi biletul de trimitere de la medicul de familie, ºi radiografia, ºi rezultatul de la ortoped - va fi trimis unui expert.

ªocantul caz s-a petrecut la mijlocul lunii mai când pãrinþii micuþului Alexandru, în vârstã de numai 4 ani, au reclamat cã în loc sã fie operat la mâna dreaptã, unde avea o problemã, copilul lor a fost operat la mâna stângã. Pãrinþii micuþului spun cã medicul a greºit grav, mai ales cã

existau toate documentele medicale ºi chiar ºi o radiografie, care indicau faptul cã la mâna dreaptã era problema ºi, mai mult decât atât, afecþiunea era vizibilã chiar ºi fãrã un consult de specialitate. Medicul Sorin Brãtilã mai este acuzat ºi de faptul cã l-a operat de fimozã pe Alexandru, intervenþie pentru care pãrinþii nu ºi-au dat acordul. O comisie formatã din reprezentanþi ai Colegiului Medicilor Hunedoara ºi Direcþiei de Sãnãtate Publicã a declanºat imediat cercetãrile în acest caz. Dacã va fi gãsit vinovat, medicul chirurg Sorin Brãtilã riscã sancþiuni salariale sau profesionale, în funcþie de rezultatul anchetei. Car men COSMAN


4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului |Marti, 10 iulie 2012

upã abolirea legii comuniste care interzicea închiderea balcoanelor pentru a nu fi afectatã vizual arhitectura stradalã, mii de locuitori ai Vãii au trecut la închiderea acestora, în vederea extinderii „spaþiului vital”. Din pãcate, acþiunea a fost executatã total alandala, în nici un bloc de locuinþe neexistând în prezent douã balcoane asemãnãtoare.

D

În timp ce unii, mai cu bani, au ales noile ºi modernele termopane, alþii ºi-au zidit „cutiile de chibrituri” exterioare cu lemne, cãrãmizi, plãci prefabricate sau corniere din fier. „Ideal ar fi ca fiecare posesor de balcon, ce vrea sã-l închidã,

Construcþii „alandala”

sã obþinã de la primãrie o autorizaþie de construire. Ar trebui sã existe o uniformitate în ceea ce priveºte balcoanele închise pentru ca ºi blocurile sã fie estetice”, susþin reprezentanþii Inspectoratului Judeþean

Bazinul de înot, o utopie n cazul în care regimul comunist ar fi reuºit sã mai supravieþuiascã

Î

încã 2-3 ani, Valea Jiului ar fi avut ºi un bazin olimpic de înot. Aºa însã, dupã prãbuºirea

în Construcþii Hunedoara. Potrivit legilor în vigoare, pentru a închide un balcon este necesar acordul primãriei pe raza cãreia domiciliazã viitorul proprietar de balcon închis. Pentru aceasta, trebuie sã fie

„Epocii de Aur” ºi bazinul din Petrila a intrat în picaj liber. În cei 22 de ani scurºi de la momentul „Decembrie 1989” acesta s-a transformat într-o ruinã

achitatã o taxã de „urbanism” în valoare de câteva zeci de mii de lei vechi, dar ºi o altã taxã, de alte câteva milioane de lei, precum ºi încã o taxã de autorizaþie de 1% din valoarea devizului. Deviz care poate

plinã de igrasie ºi gunoaie. În urmã cu mai bine de douã decenii, la Petrila, a demarat construirea unui complex acvatic în care ar fi urmat sã fie organizate competiþii de înot ºi (poate) partide de polo pe apã. Bazinul, care urma sã aibã dimensiuni olimpice, s-ar fi putut transforma într-o perlã sportivã a Vãii, dar nu a fost sã fie. Revolta de iarnã din decembrie 1989, a adus stoparea lucrãrilor dupã care nu au mai fost gãsite fondurile necesare finalizãrii construcþiei. Prin urmare, aceasta, la fel ca ºi alte construcþii „comu-

D

Adicã aruncându-le la punctele de colectare ale deºeurilor menajere, acolo de unde nu le ridicã nimeni. În cele 6 luni scurse din acest an au fost identificaþi totuºi câteva

Mircea NISTOR

niste” a fost lãsatã de izbeliºte, devenind un fel de punct de aprovizionare cu materiale de construcþie. În urmã cu doar câþiva ani un investitor privat a încercat sã schimbe destinaþia iniþialã a ruinei ºi sã o transforme într-o fabricã de canapele, dar iniþiativa a rãmas ºi ea la

Neºtiinþã sau dezinteres? eºi de la adoptarea Hotãrârii de Consiliu Local nr. 33/2008, care prevede aplicarea unor amenzi celor care aruncã deºeurile rezultate din redecorarea apartamentelor la gunoi, au trecut mai bine de 4 ani locuitorii din Petroºani continuã sã se debaraseze de resturi la fel ca întotdeauna.

ajunge ºi pânã la 70 de milioane de lei vechi. Cum principala problemã a locuitorilor Vãii este sãrãcia, cei mai mulþi au preferat sã treacã peste toate aceste etape care, în afarã de veºnica ºi fascinanta birocraþie româneascã, solicitau în plus ºi alocarea unor sume consistente de bani. Pe de altã parte, conform legilor în vigoare, pentru orice lucrare executatã într-un bloc de locuinþe este necesarã obþinerea unei autorizaþii de construcþie. În caz contrar, urmeazã aplicarea unor sancþiuni contravenþionale, care pot ajunge ºi pânã la 1 miliard de lei vechi. Totuºi, mai ales pe timp de varã, oamenii purced la tot felul de amenajãri sau reamenajãri fãcute dupã cum îi taie pe fiecare capul sau în funcþie de bugetul disponibil...

zeci de contravenienþi, aceºtia îmbogãþind vistieria localã cu câteva mii de lei. Pe de altã parte, trebuie precizat faptul cã deºi de la introducerea metodei de colectare selectivã a gunoaielor în municipiul Petroºani a trecut ceva timp,

stadiul de simplã intenþie. Prin urmare, clãdirea, ajunsã o ladã de gunoi, se pare cã nu mai are niciun viitor. Nu de alta, dar investitorii fug de Valea Jiului iar sportul se aflã pe ultimul plan în ceea ce priveºte interesul oamenilor de afaceri din zonã. Mircea NISTOR

cetãþenii continuã sã arunce deºeurile menajere tot alandala. Aproape nimeni nu pare interesat de faptul cã (pe alocuri) mai existã tomberoane speciale pentru plastic sau hârtie astfel cã gunoaiele sunt aruncate tot la grãmadã, inclusiv pe jos sau lângã tomberoane. Mircea NISTOR


Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti, 10 iulie 2012 n timp ce unii medici pleacã peste hotare, doi doctori ºi-au preluat cabinetele la Spitalul din Lupeni. Doi medici ºiau preluat atribuþiile, începând de ieri (lunin.r.) la Spitalul municipal din Lupeni. Ei sunt soþ ºi soþie ºi au venit în Valea Jiului dintr-o localitate din judeþul Alba.

Î

“Este vorba de doi medici, un anestezist ºi un chirurg, Camelia ºi Nicolae Costinaº. Ei au venit din Abrud, din judeþul Alba. Începând de astãzi (luni-nr.) ei ºi-au ocupat posturile ºi îºi vor exercita aici meseria”, declarã Gabriel Lungu, preºedintele Consiliului de Administraþie al Spitalului Municipal din Lupeni. Administraþia localã de aici le va oferi celor douã cadre medicale toate

Exodul halatelor albe condiþiile de care au nevoie pentru a-ºi exercita meseria conform celor mai înalte standard. “Le vom oferi tot ce au nevoie pentru cã actul medical sã fie unul de cea mai bunã calitate. Este foarte important pentru noi cã aici sã fie medici buni care sã vinã în ajutorul pacienþilor”, mai precizeazã Lungu (foto). La spitalul municipal din Lupeni vor mai fi

angajate cadre medicale. La finele anului urmeazã sã fie încadraþi pe posture doi medici

Termocentrala Paroºeni trebuie sã-ºi reabiliteze reþeaua din Petroºani pânã la toamnã rimãria Municipiului Petroºani a avizat solicitarea conducerii Termocentralei Paroºeni care intenþioneazã sã-ºi reabiliteze conductele de agent termic de pe raza localitãþii.

P

Edilii din Petroºani au fixat însã ºi un termen pentru aceste lucrãri, iar angajaþii termocentralei trebuie sã fie gata cu lucrãrile pânã la jumãtatea lunii septembrie. „Am stabilit cu conducerea SE Paroºeni un grafic de lucrãri pentru schimbarea reþelei din spatele Primãriei Petroºani. Acestea trebuie finalizate pânã la data de 15 septem-

brie pentru a putea intra noi cu lucrãrile de asfaltare”, a precizat conducerea SPADPP din cadrul Primãriei Petroºani. Pe de altã parte, un grafic de lucrãri a fost stabilit ºi cu SC Apa Serv SA Valea Jiului care are un proiect de reabilitare ºi extindere a reþelelor, însã acesta nu s-a putut respecta din cauzã cã societatea de apã ºi canal n-a putut da „verde” pentru începerea lucrãrilor firmei care a câºtigat licitaþia. Mai multe contestaþii împiedicã începerea lucrãrilor în baza proiectului de modernizare, iar din acest motiv municipalitatea nu poate derula un alt proiect care deja are finanþare, respectiv cel de asfaltare a mai multor strãzi. Maximilian GÂNJU

rezidenþi, un pediatru ºi un farmacist. Cadrele medicale din România emigreazã în masã. Medicii ºi asistentele medicale din þarã sunt nemulþumiþi de condiþiile de trãi ºi de condiþiile sociale, drept pentru care îºi depun în numãr din ce în ce mai mare actele pentru a li se recunoaºte studiile ºi în celelalte þãri ale Uniunii Europene.

Conform informaþiilor de pe site-ul Ministerului Sãnãtãþii, la 31 ianuarie, aproape 4.000 de cadre medicale ºi-au depus actele pentru a li se recunoaºte studiile în statele membre UE, pentru a putea emigra. În statele UE, cadrele med-

icale sunt plãtite mult mai bine decât în þarã. Astfel, în urma eliberãrii certificatelor de conformitate aproximativ 4.000 de cadre medicale ar urma sã pãrãseascã sistemul sanitar românesc în favoarea celui din statele membre UE. Începând cu 2007, dupã aderarea României la Uniunea Europeanã, Ministerul Sãnãtãþii, conform directivelor europene, a început eliberarea documentelor care atestã experienþa profesionalã cerutã de normele comunitare pentru recunoaºterea calificãrii în celelalte state membre UE. Documentul este necesar personalului calificat din sistemul de sãnãtate care intenþioneazã sã profeseze într-un stat membru al UE. Raul IRINOVICI

Sute de apeluri 112 din cauza caniculei

ute de oameni sunã zilnic în Hunedoara pentru cã au nevoie de salvare. Administraþiile locale au organizat puncte de prim ajutor, salvãrile sunt mereu pregãtite sã intervinã, iar medicii fac recomandãri.

S

Zilnic 140 de apeluri

sunt primite în medie la serviciul 112, de la oameni care sunt în dificultate din cauza caniculei. Sãptãmâna trecutã, doi oameni au ajuns la spital, dupã ce au leºinat pe stradã, iar în week-end-ul care a trecut peste 140 de oameni au cerut ajutor în fiecare zi. “ Este foarte cald dar mã protejez. Am capul acoperit ºi

am haine deschise. Am ºi apã cu mine”, spune Dan. “ Este foarte cald, chiar am simþit cã leºin, dar m-am aºezat pe bancã la umbrã ºi mi-am revenit”, spune Silvia. Medicii le recomandã celor care au aer condiþionat, sã regleze aparatul astfel încât temperatura sã fie cu 5 grade mai micã decât temperatura ambientalã, iar ventilatoarele sã nu fie folosite dacã temperatura aerului depaºeºte 32 grade Celsius. „Direcþia de Sãnãtate Publicã judeþul Hunedoara atenþioneazã populaþia sã þinã cont de faptul cã sãnãtatea este menþinutã ºi de consumul unor alimente salubre, pãstate ºi preparate în condiþii igienico-sanitare corespunzãtoare. Rugãm

populaþia din judeþ sã nu se expunã la soare în intervalul orar 11.0017.00, iar dacã vor face plajã sã respecte mãsurile recomandate de Ministerul Sãnãtãþii pentru protecþia împotriva radiaþiei solare ultravioletã”. Medicii le recomandã celor care au aer condiþionat, sã regleze aparatul astfel încât temperatura sã fie cu 5 grade mai micã decât temperatura ambientalã, iar ventilatoarele sã nu fie folosite dacã temperatura aerului depaºeºte 32 grade Celsius. În judeþul Hunedoara este cod galben de caniculã,iar medicii ne recoamndã sã ne hidratãm corect, sã bem apã, iaurt, sau sã facem duºuri cãlduþe. Diana MITRACHE


Cronica Vãii Jiului | Marti, 10 iulie 2012

6 Actualitate eamenajarea centrului civic de la Petroºani dã, cu fiecare zi, impresia cã ne aflãm într-un oraº european. Aproape cã ºi terasele, nou apãrute nu mai deranjeazã pe nimeni ºi o scurtã plimbare pe bulevardul pietonal, care încã nu e finalizat, te face sã te simþi un pic mai bine.

R

Pavarea zonei pietonale cu piatrã cubicã ºi granit, amenajarea spaþiilor verzi, o viitoare fântânã ce prinde contur lângã Teatrul Dramatic,toate ne duc cu gândul cã ne aflãm într-un oraº european. Asta o spun ºi oamenii care trec acum, dupã mai multe sãptãmâni în care totul a fost închis de un ºantier cu mult praf ºi utilaje grele. „Nu am trecut de ceva vreme prin centrul civic, dar acum sunt uimitã sã vãd cât e de schimbat totul. Eu cred cã e în bine ºi, chiar am poposit la o terasã cu aer de capitalã europeanã, aici la Petroºani”, a spus o doamnã, venitã în oraºul natal, Petroºani, dupã mai mulþi ani petrecuþi în strãinãtate.

Actualitate 7 traseele turistice din zonã, posibilitãþi de transport în comun, condiþii climatice etc.;

P e t r o º a n i u l devine oraº european vad de când cu lucrãrile, dar care ºi ei realizeazã cã vor avea vânzãri din zona zero a oraºului. „Abia dacã facem faþã sã ne plãtim facturile curente. Cine credeþi cã a mai vândut ceva de când e ºantier aici? Acum sperãm sã ne vinã ºi nouã apa la moarã, cã vãd cã se mai adunã lumea ºi la terasele astea, care aratã bine”, spune un comerciant din zona pietonalã.

Reabilitarea celor 5 parcuri din zona centralã a municipiului Petroºani (parcul “Comunitatea Europeanã”, parcul Pensionarilor, parcul “I.L. Caragiale”, parcul “Romtelecom” ºi zona de agrement “Brãdet”), cuprinzând: - reabilitarea aleilor cu pavaj din piatrã; - amenajarea suprafeþelor de zonã verde; - amenajarea unui loc de joacã pentru copii în parcul

Lucrãrile la centrul civic sunt în grafic ºi se vor finaliza în acest an, termenul de execuþie fiind preconizat pentru 20 de luni ºi sunt finanþate din fonduri europene nerambursabile, în cadrul POR 2007-2013, Axa prioritarã 1 – “Sprijinirea dezvoltãrii durabile a oraºelor – poli urbani de creºtere” pe Domeniul major de intervenþie 1.1 – “Planuri integrate de dezvoltare urbanã”, subdomeniul “Centre urbane”. Astfel, autoritãþile locale de la

Petroºani au la dispoziþie 19.503.905,21 lei din care 12.668.633,44 lei reprezintã contribuþia Uniunii Europene ºi 2.782.842,32 lei contribuþia Guvernului României, Consiliului local Petroºani revenindu-i doar o cotã de cofinanþare de 4.052.429,45 lei pentru implementarea acestuia. Cu aceºti bani, urmeazã a fi executate urmãtoarele lucrãri specifice: - reabilitarea zonei pietonale cuprinse între Piaþa Victoriei ºi Parcul “Comunitatea Europeanã”

Dar lucrurile nu par noi doar pentru cei care nu mai stau aici, ci ºi pentru cei care locuiesc în Petroºani, ºi care vãd cã lucrurile se schimbã de la o zi la alta. „E frumos, sperãm sã þinã, deºi deja am vãzut tineri cu câini care îºi fac nevoie în rondurile, încã neamenajate, de flori”, spune un al alt domn. Nu la fel de fericiþi sunt ºi comercianþii, care spun cã nu mai au

“Comunitatea Europeanã”; - amenajarea treptelor de acces spre zona de agrement “Brãdet”; - amenajarea unui amfiteatru pentru spectacole în zona de agrement “Brãdet”; - amenajarea de parcãri. Refacerea completã a sistemului de iluminat public în zona vizatã de proiect cu o nouã soluþie ornamentalã grupatã pe funcþiunea cãreia se adreseazã ºi introducerea într-un canal subteran a tuturor cablurilor de servicii (electricitate, telefonie, Internet etc.). Diana MITRACHE

(situat lângã Teatrul de Stat “Ion D. Sîrbu”), cuprinzând: - reabilitarea zonei pietonale cu pavaj din piatrã; - amenajarea unei piste pentru role; - amenajarea suprafeþelor de zonã verde; - Amenajarea treptelor de acces la spaþiile comerciale; Crearea unui acces liber la informaþii pentru trecãtori prin instalarea a 6 panouri informative cuprinzând informaþii privind

Vânzare la drum, de la ciuperci ºi pânã la miere de albine ructe de pãdure, ciuperci, plante medicinale ori miere de albine, toate sunt de vânzare pe DN 7 A, pe drumul dintre Petroºani ºi Voineasa.

F

100 de bãnci roºii la Lupeni n numãr de 100 de bãnci au fost montate în oraºul Lupeni din Valea Jiului. Asta a fãcut partea dintr-un plan elaborat de administraþia localã, imediat dupã realegerea lui Cornel Resmeriþã în funcþia de primar al municipiului.

U

Întreg municipiul Lupeni are acum bãnci din lemn, vopsite în roºu ºi cu cadru negru de fier. Asta au decis

edilii locali, care spun cã zeci de astfel de obiecte sunt acum, mai ales pe artera principalã. „Bãncile pe care le vedeþi sunt montate recent de-a lungul arterei principale a municipiului. Au fost achiziþionate cu bani de la bugetul local 100 de bãnci, altele au fost reparate, iar majoritatea le regãsiþi pe artera principalã. Restul au ajuns în faþa blocurilor, acolo unde oamenii ne-au solicitat acest lucru”, a declarat Gabriel Lungu, city manager al municipiului Lupeni. În plus, la Lupeni au început ºi lucrãrile de reabilitare a strãzilor, pline de gropi, petecite. Primul pas a fost fãcut în zona primãriei, acolo unde au fost scose, pentru început, bordurile vechi. Diana MITRACHE

Încã din Cheile Jieþului se întind tarabele negustorilor care aºteaptã ca muºterii sã le cumpere marfa. De la fructe de pãdure, ciuperci, brânzã de vaci ori de oaie ºi pânã la elixirul pentru sãnãtate -

mierea de albine, totul este de vânzare cu preþ pe mãsurã pentru cã marfa este „naturalã” susþin negustorii. Cumpãrãtori sunt mai ales din rândul turiºtilor care se aventureazã prin sãlbãticia ce

strãjuieºte drumul pânã la Voineasa, deºi încã de când încep vânzãtorii sã-ºi facã „reclamã”, realizezi cã marfa nu e chiar aºa de „naturalã” dupã cum

susþin. Dacã la fructele de pãdure ºi ciuperci este limpede cã sunt culese din sãlbãticie, în privinþa produselor lactate ºi a mierii lucrurile stau puþin altfel.

„Este miere de salcâm foarte curatã. Aici s-a fãcut unde nu este poluare. Vedeþi stupii, nu e cu zahãr sau alte porcãrii”, susþine un negustor. Mai mult ca sigur cã mierea provine de la stupii negustorului pe care-i aratã ca sã dea încredere muºteriului, numai cã la fel de sigur a fost colectatã în altã parte pentru cã în Chei, pãdurile sunt în general de foioase ºi prea puþin de salcâm. Cam la fel este ºi cu brânza vândutã la marginea

drumului cãtre Voineasa. Deºi tarabagii jurã cã o au de la cirezile care pasc liniºtite iarba grasã de munte, cei mai mulþi vin cu ea din satele vâlcene. Cert este cã toate produse-

le au gust „de casã” ºi chiar dacã nu sunt tocmai cum susþin vânzãtorii, muºterii sunt mulþumiþi iar afacerea merge. Maximilian GÂNJU

Centrul de sãnãtate din Cãlan va fi preluat de Consiliul Judeþean entru de Sãnãtate din Cãlan va fi preluat de Consiliul Judeþean Hunedoara. Desfiinþarea lui de cãtre Guvern se referã doar la partea juridicã ºi vine în sprijinul CJ Hunedoara privind preluarea acestuia ºi finanþarea lui.

C

Guvernul a dat o decizie privind desfiinþarea Centrului de Sãnãtate Cãlan, judeþul Hunedoara, ca urmare a unei solicitãri venite din partea Prefecturii Hunedoara. În conformitate cu prevederile Hotãrârii Guvernului nr. 529/2010, Consiliul Local al Oraºului Cãlan a preluat managementul asistenþei medicale pentru Centrul de Sãnãtate Cãlan, iar ulterior a aprobat

iniþierea procedurii de desfiinþare a Centrului de Sãnãtate Cãlan, judeþul Hunedoara. În motivarea Guvernului se mai spune cã C.L. Cãlan nu ºi-a exprimat cordul cu privire la transformarea unitãþii sanitare în cãmin pentru persoane vârstnice, ceea ce a atras lipsa finanþãrii acestei unitãþi sanitare. Toate componentele bazei materiale ale Centrului de Sãnãtate Cãlan, achiziþionate cu finanþare de la bugetul de stat sau cu credite externe garantate de Guvern, precum ºi celelalte componente ale bazei materiale inclusiv stocurile de medicamente, materiale sanitare ºi aparaturã, vor fi date în administrarea Spitalului Judeþean de Urgenþã Deva, care le va prelua prin protocol

de predare-preluare. Anul trecut, Centrul de Sãnãtate din Cãlan a trecut în subordinea Spitalului Judeþean de Urgenþã Deva, iar decizia Guvernului vine în sprijinul

acestui transfer. Practic, este o procedurã tehnicã, aºa încât preluarea sã se poatã realiza legal ºi centrul sã poatã fi finanþat. Car men COSMAN


Cronica Vãii Jiului | Marti, 10 iulie 2012

6 Actualitate eamenajarea centrului civic de la Petroºani dã, cu fiecare zi, impresia cã ne aflãm într-un oraº european. Aproape cã ºi terasele, nou apãrute nu mai deranjeazã pe nimeni ºi o scurtã plimbare pe bulevardul pietonal, care încã nu e finalizat, te face sã te simþi un pic mai bine.

R

Pavarea zonei pietonale cu piatrã cubicã ºi granit, amenajarea spaþiilor verzi, o viitoare fântânã ce prinde contur lângã Teatrul Dramatic,toate ne duc cu gândul cã ne aflãm într-un oraº european. Asta o spun ºi oamenii care trec acum, dupã mai multe sãptãmâni în care totul a fost închis de un ºantier cu mult praf ºi utilaje grele. „Nu am trecut de ceva vreme prin centrul civic, dar acum sunt uimitã sã vãd cât e de schimbat totul. Eu cred cã e în bine ºi, chiar am poposit la o terasã cu aer de capitalã europeanã, aici la Petroºani”, a spus o doamnã, venitã în oraºul natal, Petroºani, dupã mai mulþi ani petrecuþi în strãinãtate.

Actualitate 7 traseele turistice din zonã, posibilitãþi de transport în comun, condiþii climatice etc.;

P e t r o º a n i u l devine oraº european vad de când cu lucrãrile, dar care ºi ei realizeazã cã vor avea vânzãri din zona zero a oraºului. „Abia dacã facem faþã sã ne plãtim facturile curente. Cine credeþi cã a mai vândut ceva de când e ºantier aici? Acum sperãm sã ne vinã ºi nouã apa la moarã, cã vãd cã se mai adunã lumea ºi la terasele astea, care aratã bine”, spune un comerciant din zona pietonalã.

Reabilitarea celor 5 parcuri din zona centralã a municipiului Petroºani (parcul “Comunitatea Europeanã”, parcul Pensionarilor, parcul “I.L. Caragiale”, parcul “Romtelecom” ºi zona de agrement “Brãdet”), cuprinzând: - reabilitarea aleilor cu pavaj din piatrã; - amenajarea suprafeþelor de zonã verde; - amenajarea unui loc de joacã pentru copii în parcul

Lucrãrile la centrul civic sunt în grafic ºi se vor finaliza în acest an, termenul de execuþie fiind preconizat pentru 20 de luni ºi sunt finanþate din fonduri europene nerambursabile, în cadrul POR 2007-2013, Axa prioritarã 1 – “Sprijinirea dezvoltãrii durabile a oraºelor – poli urbani de creºtere” pe Domeniul major de intervenþie 1.1 – “Planuri integrate de dezvoltare urbanã”, subdomeniul “Centre urbane”. Astfel, autoritãþile locale de la

Petroºani au la dispoziþie 19.503.905,21 lei din care 12.668.633,44 lei reprezintã contribuþia Uniunii Europene ºi 2.782.842,32 lei contribuþia Guvernului României, Consiliului local Petroºani revenindu-i doar o cotã de cofinanþare de 4.052.429,45 lei pentru implementarea acestuia. Cu aceºti bani, urmeazã a fi executate urmãtoarele lucrãri specifice: - reabilitarea zonei pietonale cuprinse între Piaþa Victoriei ºi Parcul “Comunitatea Europeanã”

Dar lucrurile nu par noi doar pentru cei care nu mai stau aici, ci ºi pentru cei care locuiesc în Petroºani, ºi care vãd cã lucrurile se schimbã de la o zi la alta. „E frumos, sperãm sã þinã, deºi deja am vãzut tineri cu câini care îºi fac nevoie în rondurile, încã neamenajate, de flori”, spune un al alt domn. Nu la fel de fericiþi sunt ºi comercianþii, care spun cã nu mai au

“Comunitatea Europeanã”; - amenajarea treptelor de acces spre zona de agrement “Brãdet”; - amenajarea unui amfiteatru pentru spectacole în zona de agrement “Brãdet”; - amenajarea de parcãri. Refacerea completã a sistemului de iluminat public în zona vizatã de proiect cu o nouã soluþie ornamentalã grupatã pe funcþiunea cãreia se adreseazã ºi introducerea într-un canal subteran a tuturor cablurilor de servicii (electricitate, telefonie, Internet etc.). Diana MITRACHE

(situat lângã Teatrul de Stat “Ion D. Sîrbu”), cuprinzând: - reabilitarea zonei pietonale cu pavaj din piatrã; - amenajarea unei piste pentru role; - amenajarea suprafeþelor de zonã verde; - Amenajarea treptelor de acces la spaþiile comerciale; Crearea unui acces liber la informaþii pentru trecãtori prin instalarea a 6 panouri informative cuprinzând informaþii privind

Vânzare la drum, de la ciuperci ºi pânã la miere de albine ructe de pãdure, ciuperci, plante medicinale ori miere de albine, toate sunt de vânzare pe DN 7 A, pe drumul dintre Petroºani ºi Voineasa.

F

100 de bãnci roºii la Lupeni n numãr de 100 de bãnci au fost montate în oraºul Lupeni din Valea Jiului. Asta a fãcut partea dintr-un plan elaborat de administraþia localã, imediat dupã realegerea lui Cornel Resmeriþã în funcþia de primar al municipiului.

U

Întreg municipiul Lupeni are acum bãnci din lemn, vopsite în roºu ºi cu cadru negru de fier. Asta au decis

edilii locali, care spun cã zeci de astfel de obiecte sunt acum, mai ales pe artera principalã. „Bãncile pe care le vedeþi sunt montate recent de-a lungul arterei principale a municipiului. Au fost achiziþionate cu bani de la bugetul local 100 de bãnci, altele au fost reparate, iar majoritatea le regãsiþi pe artera principalã. Restul au ajuns în faþa blocurilor, acolo unde oamenii ne-au solicitat acest lucru”, a declarat Gabriel Lungu, city manager al municipiului Lupeni. În plus, la Lupeni au început ºi lucrãrile de reabilitare a strãzilor, pline de gropi, petecite. Primul pas a fost fãcut în zona primãriei, acolo unde au fost scose, pentru început, bordurile vechi. Diana MITRACHE

Încã din Cheile Jieþului se întind tarabele negustorilor care aºteaptã ca muºterii sã le cumpere marfa. De la fructe de pãdure, ciuperci, brânzã de vaci ori de oaie ºi pânã la elixirul pentru sãnãtate -

mierea de albine, totul este de vânzare cu preþ pe mãsurã pentru cã marfa este „naturalã” susþin negustorii. Cumpãrãtori sunt mai ales din rândul turiºtilor care se aventureazã prin sãlbãticia ce

strãjuieºte drumul pânã la Voineasa, deºi încã de când încep vânzãtorii sã-ºi facã „reclamã”, realizezi cã marfa nu e chiar aºa de „naturalã” dupã cum

susþin. Dacã la fructele de pãdure ºi ciuperci este limpede cã sunt culese din sãlbãticie, în privinþa produselor lactate ºi a mierii lucrurile stau puþin altfel.

„Este miere de salcâm foarte curatã. Aici s-a fãcut unde nu este poluare. Vedeþi stupii, nu e cu zahãr sau alte porcãrii”, susþine un negustor. Mai mult ca sigur cã mierea provine de la stupii negustorului pe care-i aratã ca sã dea încredere muºteriului, numai cã la fel de sigur a fost colectatã în altã parte pentru cã în Chei, pãdurile sunt în general de foioase ºi prea puþin de salcâm. Cam la fel este ºi cu brânza vândutã la marginea

drumului cãtre Voineasa. Deºi tarabagii jurã cã o au de la cirezile care pasc liniºtite iarba grasã de munte, cei mai mulþi vin cu ea din satele vâlcene. Cert este cã toate produse-

le au gust „de casã” ºi chiar dacã nu sunt tocmai cum susþin vânzãtorii, muºterii sunt mulþumiþi iar afacerea merge. Maximilian GÂNJU

Centrul de sãnãtate din Cãlan va fi preluat de Consiliul Judeþean entru de Sãnãtate din Cãlan va fi preluat de Consiliul Judeþean Hunedoara. Desfiinþarea lui de cãtre Guvern se referã doar la partea juridicã ºi vine în sprijinul CJ Hunedoara privind preluarea acestuia ºi finanþarea lui.

C

Guvernul a dat o decizie privind desfiinþarea Centrului de Sãnãtate Cãlan, judeþul Hunedoara, ca urmare a unei solicitãri venite din partea Prefecturii Hunedoara. În conformitate cu prevederile Hotãrârii Guvernului nr. 529/2010, Consiliul Local al Oraºului Cãlan a preluat managementul asistenþei medicale pentru Centrul de Sãnãtate Cãlan, iar ulterior a aprobat

iniþierea procedurii de desfiinþare a Centrului de Sãnãtate Cãlan, judeþul Hunedoara. În motivarea Guvernului se mai spune cã C.L. Cãlan nu ºi-a exprimat cordul cu privire la transformarea unitãþii sanitare în cãmin pentru persoane vârstnice, ceea ce a atras lipsa finanþãrii acestei unitãþi sanitare. Toate componentele bazei materiale ale Centrului de Sãnãtate Cãlan, achiziþionate cu finanþare de la bugetul de stat sau cu credite externe garantate de Guvern, precum ºi celelalte componente ale bazei materiale inclusiv stocurile de medicamente, materiale sanitare ºi aparaturã, vor fi date în administrarea Spitalului Judeþean de Urgenþã Deva, care le va prelua prin protocol

de predare-preluare. Anul trecut, Centrul de Sãnãtate din Cãlan a trecut în subordinea Spitalului Judeþean de Urgenþã Deva, iar decizia Guvernului vine în sprijinul

acestui transfer. Practic, este o procedurã tehnicã, aºa încât preluarea sã se poatã realiza legal ºi centrul sã poatã fi finanþat. Car men COSMAN


Cronica Vãii Jiului | Marti, 10 iulie 2012

8 Culturã 1. Cât e de frumos ºi cât e de trist în acelaºi timp, sã urmãreºti cosaºul bãºtinaº în Poieni, în mijlocul fâneþei care va deveni, în scurt timp, fân. Cosaºul ºi coasa lui, precum forestierul ºi toporul lui, precum parlamentarul ºi partidul lui, precum sãpãtorul ºi sãpãliga lui îºi îndeplinesc, fiecare în felul sãu, menirea, nu-i aºa? Primul, înfrãþit dintotdeauna cu natura, precum orice român cu codrul, ca orice sãpãtor cu sudoarea ºi alesul cu culoarea (politicã, bineînþeles!), privind spre Valea nãduºitã sub soarele de Cuptor ºi urmãrind panglicile liniei ferate, cânta sau numai recita sacadat, pregãtind mâncarea de iarnã pentru vite: La curbã ºinele pocnesc sub drezinã democratã; Românie, te iubesc, cã eºti mândrã ºi bogatã!

e ºtie cã nedeile, la începuturi, aveau de fapt rolul de târguri. „Nedeile erau un fel de târguri de înãlþime ºi în acelaºi timp un fel de sãrbãtori cu prilejul cãrora locuitorii se adunau tocmai sus pe munte: în Jigor, în Jigorel, în Ponorâci, în Comarnic, la un fel de petrecere în naturã ºi la schimb de produse. (…) Cu timpul nedeile ºi-au pierdut rolul economic în dauna sãrbãtorilor propriu-zise, coborând în satele comunei” – afirmã Ioachim Lazãr ºi IonPilu Tãmaº în Monografia comunei Baru Mare.

S

Aceasta nu înseamnã cã nu au existat sau nu existã ºi târguri pur ºi simplu, fãrã nedeie, în sate. De exemplu, la târgul de armindeni din Pui, se puteau procura cele necesare pentru muncã în anul care începea. Atestãrile rolului de târguri al nedeilor sunt numeroase, ca de exemplu afirmaþiile lui Nicolae

La curbã ºinele pocnesc -între pamflet ºi odãªi, opintindu-se de la dreapta spre stânga, de la stânga spre dreapta, omul ucise iarba ºi florile de fân, neluând în seamã la rãtãciþii trandafiri albi ºi roºii, la garofiþele, lalelele ºi panseluþele de munte, la pãrul-lupului ºi creasta-cocoºului, la coada –ºoricelului, coada-dihorului, ori mireasma crinului etc. cosaºul încerca sã lase în picioare romaniþa ºi trei-fraþi-pãtaþi, ºovârvul (oregano!) ºi limba-oii, câte o tufã de pojarniþã, cântând, fãrã veste, în limba spargã: Conlur bardavil til sarsica la pontaveþ upil discant scorbeau tri glanderi clavarsica

u stil rânjadau zimnicant. La pleutu milu siverlanda sur bãsescoiu na pirleþ oh, populus fug sarabanda silenþiotis cor maleþ!… Refren de cor naþional ºi co-naþional: Vai, vai, vai ºi ai, ai, ai, Garlic þeapã-n fund fâsstai! 2. „Nu întreba ce face þara pentru tine; întreabã-te ce faci tu pentru þara ta!” A spus un preºedinte care imediat dupã rostire a murit împuºcat. De parcã s-ar fi înþeles cu nemurirea, dinastiile politice din România se schimbã la conduc-

ere din ce în ce mai des; de nu mai avem timp, între cei care au fost ºi cei care vin la ciolan, sã cântãm precum proletarii lui nea Nelu: „schimbaþi-vã, iarãºi, stãpâni/pentru proºti, pentru nebuni!” ªi, apropo de întrebare, un ºcolar a fost întrebat (poanta e cunoscutã…) de un miliþian atotcunoscãtor, ca politicianul de astãzi: - ªtiu cã ai fugit de la ºcoalã!… - N-am fugit, nenea miliþianu’! - Nu? Bine… Ia sã vedem, astãzi ai avut geografie? - Am avut. - Buun! Te cred, numai dacãmi rãspunzi corect: dacã în faþã ai sudul, în stânga estul ºi în

dreapta vestul, ce ai în spate, ai? - Ghiozdanul, nenea miliþianu’!… Da, onor cititorule, cam aºa merge treaba ºi pe la noi, unde legea încã se ocupã de investigarea viespii care l-a înþepat pe automobilistul de-a ajuns cu maºina-n ºanþ sau de cãutarea albinei care a înþepat-o pe vestita Mariana de piept, de sânii i-au crescut spectaculos. Oricum, dacã în cele de mai sus, vorbite sau nu, durerile sunt mute, sã ne amintim de catrenul unui autor în viaþã de la noi, din Valea Jiului, aflat cu trupul în ceaþã ºi cu mintea-n nori: Hai la mere/hai la pere, Hai la …pupã de muiere! Întrucât vara sexele se atrag fierbinte, vã implor sã vã pupaþi zgomotos, dar frumos: Trãiascã noua drezinã democraticã!

Traditii 9

Nou-aleºi în… suspensoare - cronicã rimatãEste varã, ca la carte! suspensori ºi suspensoare, tanga, bikini ºi slipuri ies la soare sfidãtoare, dezvelind trupuri destinse… cu aleºii mai de ieri, dornici sã-ºi bronzeze muºchii pectorali ºi fesieri. Ce plãcere elevatã! ce supremã împlinire! dar ce se aruncã obºtii ce-a votat cu pãrtinire ºi-acum suferã cuptorul verii cu jar la mijloc?

„ -cerºiþi cerului nori umezi, sã staþi ºi voi sub obroc!” Cum adicã? Sã taci, dom’le, ori sã-þi dai cu pumnu-n gurã! cei aleºi nu se dezbracã din iubire, ci din urã ca sã vadã obºtea chioarã cã-s „goi”, fãrã „buzunare”, c-au „donat” pentru „poziþii” zeci de mii, mda, sumã mare… Da, dar toamna când rãcoarea-i va împinge spre saltele, paturile vor fi „full” cu euroi ºi mahmudele, fie ºi cu RON-i de-ai noºtri, care-mpãturiþi frumos nu au iz vespasianic, chiar dacã sunt scoºi din…dos! Este varã!… sunt de abur preºedintele, ministru’ care a „ciupit” ideea de la Tisa pân’ la Nistru, este varã printre slipuri, sutiene, suspensoare, de ne arde cu furie pânã ºi mãreþul soare… ªi se mirã sus, în ceruri, chiar ºi Dumnezeu prea-bunul, cu câtã ipocrizie nou-alesul „trage tunul” simplu, precum brãcinarul de la slip, la suspensor… lãsând sã-l mângâie vântul unde-l doare de popor! Ioan Dan BÃLAN

www.sareinochi.com

Târgurile: de primãvarã, de varã ºi de toamnã

Dunãre în Arta popularã din Valea Jiului, pag. 56: „Un prilej important de transmitere a unor valori estetice l-au constituit „nedeile” (…), târgurile tradiþionale de þarã cu o funcþie economicã ºi socialã remarcabilã, în acelaºi timp prilejuri de schimb de producþii artistice, deoarece luau un caracter de adevãratã expoziþie etnograficã vie, întrunind producþiile artistice ale unor zone foarte diferite, odatã cu un belºug de

unelte ºi obiecte de uz casnic, aduse spre vânzare ºi schimb în naturã. În Valea Jiului – ca ºi în zonele etnografice înconjurãtoare – în fiecare grup de sate nedeile se succedau în ordine cronologicã. Nedeile aveau loc pe munþi ºi în sate ca petreceri intersãteºti tradiþionale, iniþial în aceeaºi zi cu târgul de þarã cel mai important din cursul anului, iar mai târziu concomitent cu hramul bisericii respective. (…)

Astfel, în raza Uricanilor, ultimele nedei pe munte de proporþii mai mari au avut loc în 1945, iar la Nedeia de pe

muntele Dealul Mare (Masivul Retezat) ºi de pe muntele Coarnele (masivul Vâlcan) în 1946. acest fel de nedeie s-a mai pãstrat doar pe muntele ªiglãu (masivul Vâlcan), dar de proporþii reduse. (…) Cele mai însemnate au fost aºa-numitele „nedei de douã þãri”, „nedei de pe înãlþimi”, „târguri de fete”,

„târguri de douã þãri”, ca acelea de pe Parâng de la Poiana Miresii, ªesul Nedeii, Poiana Muierii din vecinãtatea izvoarelor Lotrului; de pe muntele Nedeia de deasupra Polovragilor, din nordul Olteniei; (…) de pe culmea Galbina din apropierea izvoarelor Jiului Românesc ºi din vecinãtatea satului Câmpul lui Neag; sau de pe muntele ªureanu. Datele cele mai importante pentru þinerea lor erau zilele de Sânziene (24 iunie), Sânpetru, Sântilie, Sântãmãrie ºi Sânmedru. Dintre toate, multã vreme, „Nedeia din Poiana Miresii, târg de douã þãri, sãrbãtoare din pãgâni, fãrã calendar… le întrecea pe toate (N.Deleanu), (…)

Nedeile, în special când cumulau ºi funcþia de târguri de þarã, þineau douã ºi chiar trei zile. (…) Organizarea nedeilor pe înãlþimi, inclusiv a târgurilor de þarã pentru oi, vaci, cai, porci, produse pastorale, þesãturi, vase de lut, piese de port, bãuturi etc., a fost înlesnitã ºi de structura reliefului acestei zone etnografice în ansamblu.

În legãturã cu aceasta, G. Vîslan a observat cã în Valea Jiului, la „sudul Retezatului, se întind, la înãlþimi de peste 1500 m adevãrate câmpii ondulate, cu o suprafaþã totalã cât ºi a ºesului din Þara Haþegului”. De aceea nedeile (…) au lãsat urme toponimice foarte numeroase, tocmai pe culmile întinse ca niºte poiene, pe munþii cu spatele lat.” - afirmã tot Nicolae Dunãre. Dacã târgurile de primãvarã ºi de varã sunt legate de nedei ºi de hramurile bisericilor, târgurile de toamnã sunt, în general, de sine stãtãtoare. De asemenea, dacã la târgurile de primãvarã se procurã cele trebuincioase lucrului în noul an agricol, dacã târgurile de varã sunt târguri de troc, de procurat alimente ºi haine ºi, de multe ori, sunt „târguri de fete”, unde se cunosc tineri ºi se aranjeazã cãsãtorii, târgurile de toamnã sunt, când se þin mai devreme, târguri de animale, trebuincioase pentru lucrãrile de toamnã sau pentru gospodãrie, când se þin ceva mai târziu, târguri de produse din recolta anului. Astfel, se þineau târguri de la începutul lunii septembrie, pânã toamna târziu. Aceasta, desigur, în afarã de târgurile sãptãmânale învecinate, cum ar fi cel de la Pui, þinut sâmbãta. Multe dintre târgurile dispãrute în perioada comunistã au fost reînviate, chiar au apãrut altele noi. O formã de revigorare a târgurilor au constituit-o Zilele localitãþilor, þinute în zilele când se þineau vechile târguri. În zonele care au devenit oraºe, Zilele localitãþilor presupun mai mult parada portului popular, a cântecelor ºi jocurilor populare, precum ºi desfaceri de produse mai mult comerciale, alimentare ºi de îmbrãcãminte. Însã în localitãþile care ºi-au pãstrat caracterul de sat, Zilele loca-

litãþilor revigoreazã cu adevãrat vechile târguri, cãci aceste Zile sunt ºi adevãrate târguri de toamnã. (Deºi, uneori, Zilele localitãþilor au fost lipite de târgul de primãvarã, cum sunt, la fraþii de peste munte, Zilele localitãþii Pui, de Armindeni, când se þinea ºi renumitul Târg de armindeni. În acest caz, la târgul de toamnã, de Sf. Paraschiva, a fost revigoratã Nedeia). Un termen vehiculat în ultimele decenii, comuniste, pentru târgurile de toamnã a fost cel de Ziua Recoltei.

Termen care a rãmas, îl întâlnim de exemplu recent asociat cu Zilele Municipiului Petroºani. Tradiþie nouã, Zilele localitãþilor, asimilate sau nu cu Zilele recoltei, permeabile mai mult sau mai puþin unor asalturi comerciale, au ºanse sã rãmânã ca o tradiþie durabilã, ca niºte sãrbãtori la care momârlanii participã cu drag, bucuroºi cã pot sã-ºi etaleze cu falã portul, bucuroºi cã jocurile ºi cântecele momârlãneºti aflã cinstire. Ioan Dan Bãlan Elisabeta Bogãþan


Cronica Vãii Jiului | Marti, 10 iulie 2012

8 Culturã 1. Cât e de frumos ºi cât e de trist în acelaºi timp, sã urmãreºti cosaºul bãºtinaº în Poieni, în mijlocul fâneþei care va deveni, în scurt timp, fân. Cosaºul ºi coasa lui, precum forestierul ºi toporul lui, precum parlamentarul ºi partidul lui, precum sãpãtorul ºi sãpãliga lui îºi îndeplinesc, fiecare în felul sãu, menirea, nu-i aºa? Primul, înfrãþit dintotdeauna cu natura, precum orice român cu codrul, ca orice sãpãtor cu sudoarea ºi alesul cu culoarea (politicã, bineînþeles!), privind spre Valea nãduºitã sub soarele de Cuptor ºi urmãrind panglicile liniei ferate, cânta sau numai recita sacadat, pregãtind mâncarea de iarnã pentru vite: La curbã ºinele pocnesc sub drezinã democratã; Românie, te iubesc, cã eºti mândrã ºi bogatã!

e ºtie cã nedeile, la începuturi, aveau de fapt rolul de târguri. „Nedeile erau un fel de târguri de înãlþime ºi în acelaºi timp un fel de sãrbãtori cu prilejul cãrora locuitorii se adunau tocmai sus pe munte: în Jigor, în Jigorel, în Ponorâci, în Comarnic, la un fel de petrecere în naturã ºi la schimb de produse. (…) Cu timpul nedeile ºi-au pierdut rolul economic în dauna sãrbãtorilor propriu-zise, coborând în satele comunei” – afirmã Ioachim Lazãr ºi IonPilu Tãmaº în Monografia comunei Baru Mare.

S

Aceasta nu înseamnã cã nu au existat sau nu existã ºi târguri pur ºi simplu, fãrã nedeie, în sate. De exemplu, la târgul de armindeni din Pui, se puteau procura cele necesare pentru muncã în anul care începea. Atestãrile rolului de târguri al nedeilor sunt numeroase, ca de exemplu afirmaþiile lui Nicolae

La curbã ºinele pocnesc -între pamflet ºi odãªi, opintindu-se de la dreapta spre stânga, de la stânga spre dreapta, omul ucise iarba ºi florile de fân, neluând în seamã la rãtãciþii trandafiri albi ºi roºii, la garofiþele, lalelele ºi panseluþele de munte, la pãrul-lupului ºi creasta-cocoºului, la coada –ºoricelului, coada-dihorului, ori mireasma crinului etc. cosaºul încerca sã lase în picioare romaniþa ºi trei-fraþi-pãtaþi, ºovârvul (oregano!) ºi limba-oii, câte o tufã de pojarniþã, cântând, fãrã veste, în limba spargã: Conlur bardavil til sarsica la pontaveþ upil discant scorbeau tri glanderi clavarsica

u stil rânjadau zimnicant. La pleutu milu siverlanda sur bãsescoiu na pirleþ oh, populus fug sarabanda silenþiotis cor maleþ!… Refren de cor naþional ºi co-naþional: Vai, vai, vai ºi ai, ai, ai, Garlic þeapã-n fund fâsstai! 2. „Nu întreba ce face þara pentru tine; întreabã-te ce faci tu pentru þara ta!” A spus un preºedinte care imediat dupã rostire a murit împuºcat. De parcã s-ar fi înþeles cu nemurirea, dinastiile politice din România se schimbã la conduc-

ere din ce în ce mai des; de nu mai avem timp, între cei care au fost ºi cei care vin la ciolan, sã cântãm precum proletarii lui nea Nelu: „schimbaþi-vã, iarãºi, stãpâni/pentru proºti, pentru nebuni!” ªi, apropo de întrebare, un ºcolar a fost întrebat (poanta e cunoscutã…) de un miliþian atotcunoscãtor, ca politicianul de astãzi: - ªtiu cã ai fugit de la ºcoalã!… - N-am fugit, nenea miliþianu’! - Nu? Bine… Ia sã vedem, astãzi ai avut geografie? - Am avut. - Buun! Te cred, numai dacãmi rãspunzi corect: dacã în faþã ai sudul, în stânga estul ºi în

dreapta vestul, ce ai în spate, ai? - Ghiozdanul, nenea miliþianu’!… Da, onor cititorule, cam aºa merge treaba ºi pe la noi, unde legea încã se ocupã de investigarea viespii care l-a înþepat pe automobilistul de-a ajuns cu maºina-n ºanþ sau de cãutarea albinei care a înþepat-o pe vestita Mariana de piept, de sânii i-au crescut spectaculos. Oricum, dacã în cele de mai sus, vorbite sau nu, durerile sunt mute, sã ne amintim de catrenul unui autor în viaþã de la noi, din Valea Jiului, aflat cu trupul în ceaþã ºi cu mintea-n nori: Hai la mere/hai la pere, Hai la …pupã de muiere! Întrucât vara sexele se atrag fierbinte, vã implor sã vã pupaþi zgomotos, dar frumos: Trãiascã noua drezinã democraticã!

Traditii 9

Nou-aleºi în… suspensoare - cronicã rimatãEste varã, ca la carte! suspensori ºi suspensoare, tanga, bikini ºi slipuri ies la soare sfidãtoare, dezvelind trupuri destinse… cu aleºii mai de ieri, dornici sã-ºi bronzeze muºchii pectorali ºi fesieri. Ce plãcere elevatã! ce supremã împlinire! dar ce se aruncã obºtii ce-a votat cu pãrtinire ºi-acum suferã cuptorul verii cu jar la mijloc?

„ -cerºiþi cerului nori umezi, sã staþi ºi voi sub obroc!” Cum adicã? Sã taci, dom’le, ori sã-þi dai cu pumnu-n gurã! cei aleºi nu se dezbracã din iubire, ci din urã ca sã vadã obºtea chioarã cã-s „goi”, fãrã „buzunare”, c-au „donat” pentru „poziþii” zeci de mii, mda, sumã mare… Da, dar toamna când rãcoarea-i va împinge spre saltele, paturile vor fi „full” cu euroi ºi mahmudele, fie ºi cu RON-i de-ai noºtri, care-mpãturiþi frumos nu au iz vespasianic, chiar dacã sunt scoºi din…dos! Este varã!… sunt de abur preºedintele, ministru’ care a „ciupit” ideea de la Tisa pân’ la Nistru, este varã printre slipuri, sutiene, suspensoare, de ne arde cu furie pânã ºi mãreþul soare… ªi se mirã sus, în ceruri, chiar ºi Dumnezeu prea-bunul, cu câtã ipocrizie nou-alesul „trage tunul” simplu, precum brãcinarul de la slip, la suspensor… lãsând sã-l mângâie vântul unde-l doare de popor! Ioan Dan BÃLAN

www.sareinochi.com

Târgurile: de primãvarã, de varã ºi de toamnã

Dunãre în Arta popularã din Valea Jiului, pag. 56: „Un prilej important de transmitere a unor valori estetice l-au constituit „nedeile” (…), târgurile tradiþionale de þarã cu o funcþie economicã ºi socialã remarcabilã, în acelaºi timp prilejuri de schimb de producþii artistice, deoarece luau un caracter de adevãratã expoziþie etnograficã vie, întrunind producþiile artistice ale unor zone foarte diferite, odatã cu un belºug de

unelte ºi obiecte de uz casnic, aduse spre vânzare ºi schimb în naturã. În Valea Jiului – ca ºi în zonele etnografice înconjurãtoare – în fiecare grup de sate nedeile se succedau în ordine cronologicã. Nedeile aveau loc pe munþi ºi în sate ca petreceri intersãteºti tradiþionale, iniþial în aceeaºi zi cu târgul de þarã cel mai important din cursul anului, iar mai târziu concomitent cu hramul bisericii respective. (…)

Astfel, în raza Uricanilor, ultimele nedei pe munte de proporþii mai mari au avut loc în 1945, iar la Nedeia de pe

muntele Dealul Mare (Masivul Retezat) ºi de pe muntele Coarnele (masivul Vâlcan) în 1946. acest fel de nedeie s-a mai pãstrat doar pe muntele ªiglãu (masivul Vâlcan), dar de proporþii reduse. (…) Cele mai însemnate au fost aºa-numitele „nedei de douã þãri”, „nedei de pe înãlþimi”, „târguri de fete”,

„târguri de douã þãri”, ca acelea de pe Parâng de la Poiana Miresii, ªesul Nedeii, Poiana Muierii din vecinãtatea izvoarelor Lotrului; de pe muntele Nedeia de deasupra Polovragilor, din nordul Olteniei; (…) de pe culmea Galbina din apropierea izvoarelor Jiului Românesc ºi din vecinãtatea satului Câmpul lui Neag; sau de pe muntele ªureanu. Datele cele mai importante pentru þinerea lor erau zilele de Sânziene (24 iunie), Sânpetru, Sântilie, Sântãmãrie ºi Sânmedru. Dintre toate, multã vreme, „Nedeia din Poiana Miresii, târg de douã þãri, sãrbãtoare din pãgâni, fãrã calendar… le întrecea pe toate (N.Deleanu), (…)

Nedeile, în special când cumulau ºi funcþia de târguri de þarã, þineau douã ºi chiar trei zile. (…) Organizarea nedeilor pe înãlþimi, inclusiv a târgurilor de þarã pentru oi, vaci, cai, porci, produse pastorale, þesãturi, vase de lut, piese de port, bãuturi etc., a fost înlesnitã ºi de structura reliefului acestei zone etnografice în ansamblu.

În legãturã cu aceasta, G. Vîslan a observat cã în Valea Jiului, la „sudul Retezatului, se întind, la înãlþimi de peste 1500 m adevãrate câmpii ondulate, cu o suprafaþã totalã cât ºi a ºesului din Þara Haþegului”. De aceea nedeile (…) au lãsat urme toponimice foarte numeroase, tocmai pe culmile întinse ca niºte poiene, pe munþii cu spatele lat.” - afirmã tot Nicolae Dunãre. Dacã târgurile de primãvarã ºi de varã sunt legate de nedei ºi de hramurile bisericilor, târgurile de toamnã sunt, în general, de sine stãtãtoare. De asemenea, dacã la târgurile de primãvarã se procurã cele trebuincioase lucrului în noul an agricol, dacã târgurile de varã sunt târguri de troc, de procurat alimente ºi haine ºi, de multe ori, sunt „târguri de fete”, unde se cunosc tineri ºi se aranjeazã cãsãtorii, târgurile de toamnã sunt, când se þin mai devreme, târguri de animale, trebuincioase pentru lucrãrile de toamnã sau pentru gospodãrie, când se þin ceva mai târziu, târguri de produse din recolta anului. Astfel, se þineau târguri de la începutul lunii septembrie, pânã toamna târziu. Aceasta, desigur, în afarã de târgurile sãptãmânale învecinate, cum ar fi cel de la Pui, þinut sâmbãta. Multe dintre târgurile dispãrute în perioada comunistã au fost reînviate, chiar au apãrut altele noi. O formã de revigorare a târgurilor au constituit-o Zilele localitãþilor, þinute în zilele când se þineau vechile târguri. În zonele care au devenit oraºe, Zilele localitãþilor presupun mai mult parada portului popular, a cântecelor ºi jocurilor populare, precum ºi desfaceri de produse mai mult comerciale, alimentare ºi de îmbrãcãminte. Însã în localitãþile care ºi-au pãstrat caracterul de sat, Zilele loca-

litãþilor revigoreazã cu adevãrat vechile târguri, cãci aceste Zile sunt ºi adevãrate târguri de toamnã. (Deºi, uneori, Zilele localitãþilor au fost lipite de târgul de primãvarã, cum sunt, la fraþii de peste munte, Zilele localitãþii Pui, de Armindeni, când se þinea ºi renumitul Târg de armindeni. În acest caz, la târgul de toamnã, de Sf. Paraschiva, a fost revigoratã Nedeia). Un termen vehiculat în ultimele decenii, comuniste, pentru târgurile de toamnã a fost cel de Ziua Recoltei.

Termen care a rãmas, îl întâlnim de exemplu recent asociat cu Zilele Municipiului Petroºani. Tradiþie nouã, Zilele localitãþilor, asimilate sau nu cu Zilele recoltei, permeabile mai mult sau mai puþin unor asalturi comerciale, au ºanse sã rãmânã ca o tradiþie durabilã, ca niºte sãrbãtori la care momârlanii participã cu drag, bucuroºi cã pot sã-ºi etaleze cu falã portul, bucuroºi cã jocurile ºi cântecele momârlãneºti aflã cinstire. Ioan Dan Bãlan Elisabeta Bogãþan


10 Diverse

Cronica Vãii Jiului | Marti, 10 iulie 2012

Primãria oraºului Petrila ANUNÞ Primãria Oraºului Petrila, prin Compartimentul Corp Control Comercial si Autorizare Transport Public Local, va procedura la

eliberarea unui numãr de 5 Autorizaþii Taxi stabilite prin Regulamentul de organizare ºi desfãºurare a activitãþii de transport public în regim de taxi pe raza teritorialã a oraºului Petrila. Autorizaþiile taxi vor avea urmatoarele numere de atribuire 13/3, 19, 60, 63 ºi 85. În acest scop persoanele fizice autorizate sau operatorii de transport interesaþi, vor depune o cerere ºi actele necesare la Registratura Primãriei oraºului Petrila, pânã la data de 07.09.2012, orele 15,00. Documentele care trebuie a fi depuse sunt urmãtoarele: - Dovada îndeplinirii condiþiei de capacitate profesionalã, respectiv: copie de pe certificatul de competenþã profesionalã a persoanei desemnate, pentru transportatorul persoanã juridicã sau întreprindere familialã; - Dovada îndeplinirii condiþiei de onorabilitate, respectiv: cazierul judiciar al persoanei desemnate, din care sã cã acesta: nu a fost condamnatã pentru infracþi-

uni de naturã comercialã; nu a fost condamnatã pentru infracþiuni privind condiþiile de platã ºi de angajare, perioadele de conducere ºi de odihnã ale conducãtorilor auto, siguranþã rutierã, siguranþa vehiculului rutier sau a persoanelor transportate, protecþia mediului ; - Avizul medico – psihologic care atestã cã persoana desemnatã este aptã pentru a ocupa o funcþie care concurã la siguranþa circulaþiei; - Cazierul fiscal al transportatorului, dacã acesta este operator economic; - Declaraþie pe propria rãspundere privind perioadele în care transportatorul a executat servicii de transport în regim de taxi , cu menþionarea intervalelor când a avut interdicþii ºi motivul acestora; - Dovada îndeplinirii capacitãþii financiare, respectiv:declaraþie pe propria rãspundere a transportatorului cã poate asigura spaþiile necesare pentru parcarea tuturor autovehiculelor cu care va desfãºura activitatea de taxi, spaþii deþinute în proprietate sau prin contracte de închiriere;declaraþie pe propria rãspundere a transportatorului cã deþine sau are capacitatea financiarã de a deþine un numãr de autovehicule, pe tipuri, în proprietate sau în temeiul contractelor de leasing - cererea transportatorului pentru eliberarea tipului de autorizaþie de transport, stabilit prin prezenta lege;

- copie de pe Certificatul de înregistrare la registrul comerþului ca transportator, respectiv persoanã fizicã autorizatã, asociaþie familialã autorizatã sau persoanã juridicã, dupã caz.; - copie de pe certificatul de agreeare pentru utilizarea autovehiculului în regim de taxi eliberat de R.A.R.; - copie de pe certificatul de înmatriculare, carnet de identitate ale autovehiculului din care sã rezulte cã acesta este deþinut de cãtre transportatorul autorizat respectiv în proprietate sau în temeiul unui contract de leasing ºi talonul anexã la certificatul de înmatriculare, cu inspecþia tehnicã periodicã valabilã; - copie de pe poliþa de asigurare a pasagerilor ºi a bagajelor pentru riscurile acestora. Documentele cu privire la criteriile de departajare ºi punctajul acordat, data la care va fi demaratã procedura de eliberare a autorizaþiilor taxi, data anunþãrii rezultatului atribuirii cât ºi lista solicitanþilor înscriºi în lista de aºteptare, vor fi afiºate la aºiºierul instituþiei noastre. Alte informaþii referitoare la documentele necesare participãrii la obþinerea autorizaþiilor taxi se obþin la sediul Primãriei Oraºului Petrila, respectiv Biroul de Transport Public Local. PRIMAR, ILIE PÃDUCEL

HOROSCOP

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro

10 iulie 2012

Te tenteazã sã ieºi la cumpãrãturi pentru aþi satisface unele mofturi. N-ar fi exclus nici ca persoanele mai tinere din familie sã aibã nevoie de o sumã de bani care nu îþi este tocmai la îndemânã. Implicarea în activitãþi sociale îþi va permite sã îþi pui în valoare calitãþile, dar ºi sã-þi gãseºti adepþi pentru proiectele tale mai vechi.

La serviciu te vei bucura de aprecierea superiorilor ierarhici. N-ar fi exclus sã þi se dea noi sarcini, semn cã se mizeazã mult pe calitãþile tale. Dacã vei da dovadã de superficialitate, nu vei avea nici un avantaj, iar popularitatea ta se va deprecia simþitor. Þine cont cã multe în viitorul tãu depind de conºtiinciozitate.

Problemele de cuplu sau cele nãscute de asocieri pot fi cu uºurinþã rezolvate. Soluþiile pe care le gãseºti acum dau satisfacþii multiple tuturor celor implicaþi. Energia fizicã te susþine în tot ce vei întreprinde, dar dacã doreºti ca succesul sã fie deplin încearcã sã fii mai conciliant. Farmecul personal îþi va da ocazia sã faci o figurã excelentã.

Relaþiile tale cu ºefii ar putea fi mai tensionate dacã vei încerca un dialog pe teme financiare. În cazul în care doreºti sã pleci într-o cãlãtorie, vei primi o aprobare sau actele de cãlãtorie. Totuºi, chiar dacã pleci, chiar dacã nu, fii atent la ce faci cu banii. În familie se va pertece un eveniment care îþi va trezi interesul.

Þi se propune sã te implici în activitãþi la limita legalitãþii, pentru a-þi putea realiza planurile. Ar fi bine sã nu dai curs acestui sfat, care þi-ar putea aduce multe neplãceri într-un viitor nu foarte îndepãrtat. Oricum, în curând finalizãrile se vor concretiza, aºa cã nu are nici un rost sã te complici.

Este posibil sã primeºti o sumã de bani pe care o aºtepþi de mai mult timp. Eºti cam obosit, dar ideile pe care le ai te ajutã sã te descurci fãrã probleme. Cel mai favorizat rãmâne totuºi domeniul intelectual, în care poþi avea o realizare deosebitã. În anturajul apropiat se vor ivi unele altercaþii ºi ar fi bine sã nu intervii.

Este momentul sã faci schimbãrile pe care le doreºti în apartament, cãci cei din familie te vor susþine în aceastã direcþie. Unul dintre pãrinþi va avea o realizare, ceea ce te va bucura nespus. Nivelul cheltuielilor va creºte simþitor ºi acest lucru îþi creeazã o stare de nesiguranþã. Totuºi, nu este cazul sã-þi faci probleme.

Corectitudinea ºi seriozitatea de care dai dovadã te fac foarte apreciat de cei din jur. Vei avea astãzi ocazia sã îþi lãrgeºti cercul de prieteni, ceea ce este în conformitate cu dorinþele tale. O persoanã cu funcþie îþi promite un ajutor substanþial, dar nu este cazul sã iei în serios chiar tot ce þi se spune. Evitã sã te implici în colaborãri.

Eºti în vervã ºi hotãrât sã rezolvi tot ce îþi iese în cale. Mai ales la serviciu vei avea un randament deosebit, spre bucuria colegilor, care vor beneficia ºi ei de ajutorul tãu. Ai putea lua acum o decizie pentru viitor, dar este bine sã analizezi situaþia pe toate feþele. Relaþia cu partenerul de viaþã s-ar putea deteriora dacã nu vei fi mai atent.

Rãbdarea ºi perseverenþa se cer a fi puse pe primul plan, cãci proiectele pe care þi le-ai fãcut nu prea au sorþi de izbândã. Nu ai însã nici un motiv sã te impacientezi, cãci ai timp suficient la dispoziþie. Energia fizicã nu este la nivelul obiºnuit, aºa cã n-ar fi rãu sã îþi pãstrezi mai mult timp pentru odihnã.

Ai de fãcut o mulþime de drumuri, care par a nu se mai termina. Dacã îþi rãmâne timp, ai putea încerca sã îþi rezolvi corespondenþa. Înþelegerile scrise sau verbale au toate ºansele sã se realizeze în cel mai scurt timp. Starea ta generalã nu va fi nemaipomenitã în primele ore ale dimineþii, aºa cã, dacã ai ceva important de fãcut, fã-l.

Dorinþa ta de o mai mare independenþã îi ia pe nepregãtite pe cei din jur ºi poate provoca discuþii obositoare. Dacã doreºti sã îþi impui punctul de vedere, încercã sã fii mai diplomat ºi sã o iei mai pe ocolite. Eventual, lasã loc pentru a continua discuþia ºi mâine. Relaþia cu colegii este cam tensionatã.


Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Marti, 10 iulie 2012

Dorina Pleºcan:

„ Vo i r e s p e c t a t o t c e am promis în campania electoralã!”

orina Pleºcan, consilier judeþean din partea PP-DD Hunedoara, este decisã sã-ºi respecte toate promisiunile din campania electoralã. Este o dovadã de respect faþã de cetãþenii care i-au dat votul ºi tot la sprijinul lor va apela dacã nu va gãsi o altã cale de promovare a proiectelor.

D

A promis cã va face tot ce îi stã în putere pentru binele locuitorilor din judeþul Hunedoara ºi vrea sã se þinã de cuvânt. Dorina Pleºcan, consilier judeþean ales pe listele PP-DD Hunedoara a declarat cã vrea sã respecte tot ceea ce a promis în campania electoralã. ªi, aºa cum le-a spus oamenilor care au creditat-o cu încrederea lor, se preocupã îndeaproape de atragerea de investitori în judeþ, ceea ce înseamnã crearea de noi locuri de muncã. „În cursul lunii august voi avea o întrevedere cu un grup de investitori italieni, care doresc sã deschidã la Petroºani o fabricã de accesorii. Dar, aºa cum am spus ºi în campania electoralã, nu doresc sã mã ocup doar de Valea Jiului, ci de întregul judeþ”, a pre-

cizat Dorina Pleºcan, care ºi-a început deja activitatea de consilier judeþean cu tot ce înseamnã acest lucru. Are în vedere mai multe iniþiative ºi spune cã, dacã nu se poate altfel, dacã nu va gãsi sprijin în colegii de la celelalte partide din CJ Hunedoara, va apela la sprijinul populaþiei, pentru promovarea unor proiecte de larg interes prin iniþiativã cetãþeneascã. Iar problemele cetãþenilor sunt în continuare prioritare pentru proaspãtul consilier judeþean. „Chiar dacã în Consiliul Judeþean Hunedoara suntem minoritari, pentru a satisface doleanþele cetãþenilor din Valea Jiului ºi din întregul judeþ voi apela ºi la sprijinul primarilor pentru o colaborare eficientã pentru binele comunitãþilor. Doresc ca pe parcursul întregului mandat prioritatea numãrul 1 sã fie cetãþeanul ºi voi stabili un program de audienþe la sediul PP-DD, aºa încât oricine doreºte, oricine are o problemã sã mã poatã gãsi”, a declarat Dorina Pleºcan. Aºa cum subliniazã mereu, pentru consilierul judeþean Dorina Pleºcan politica sa este, de fapt, politica cetãþeanului ºi, de-a lungul activitãþii sale, a demonstrat cã s-a pus mereu în slujba oamenilor. Carmen COSMAN

Colegiul Economic Hermes Petroºani este în pericol lãdirea Colegiului Economic Hermes Petroºani este în pericol din cauza escavãrii unei porþiuni de teren la o distanþã de doar câþiva metri, loc unde ar fi trebuit sã fie construit un mini hotel. Firma care trebuia sã execute proiectul s-a apucat de lucrãri, însã le-a lãsat baltã mai apoi din cauza stopãrii finanþãrii de la Ministerul Educaþiei.

C

Aºa se face cã acum, profesorii de aici se plâng de faptul cã oricând s-ar putea produce o alunecare de teren, care sã afecteze clãdirea ºcolii.

Primãria a luat act de situaþie ºi va aloca din bugetul propriu banii pentru finalizarea zidului de sprijin. „ Banii existã deja în bugetul local ºi aºteptãm ca firma sã realizeze acest zid de sprijin, pentru a preveni o eventualã

surpare, care sã pun în pericol liceul. Cât priveºte construcþia propriu-zisã a mini hotelului, aºteptãm sã vedem fondurile de la minister”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul Municipiului Petroºani. Zidul de sprijin fãcut cu chiu cu vai pânã acum de muncitori unei firme coordonatã de Aurelian Serafinceanu, care a ºi câºtigat licitaþia pentru proiectul în sine, de-abia susþine terenul, iar începerea reconstrucþiei ar trebui urgentatã, asta pentru a nu asista la o catastrofã. De apreciat, dacã vorbim de o paralelã, este Doru Tamaº, care la fel, a câºtigat prin firma lui un proiect cu finanþare de la Ministerul Educaþiei, respectiv construcþia grãdiniþei de pe strada

Constructorului. Banii au fost sistaþi o bunã perioadã de timp, dar el a continuat lucrarea cu fonduri proprii ºi a aºteptat pânã când sumele i-au fost decontate prin primãrie. Luiza ANDRONACHE


12 Actualitate a 17 ani îºi câºtigã singur banii de buzunar, din vânzarea de iluzii. Bogdan este elev de liceu ºi se pregãteºte pentru Facultatea de Arhitecturã, dar de mic a fost atras, iremediabil, de iluzionism. Acum descifreazã ºi tainele mentalismului ºi este foarte apropiat de Cristian Gog, cel care a câºtigat cu un astfel de numãr competiþia „Românii au talent”.

L

Bogdan Murgilã este elev în clasa a XI-a, la Liceul Teoretic Mihai Eminescu din Petroºani. La prima vedere este un tânãr ca oricare altul, cu nãzuinþe ºi visuri specifice vârstei. Poate doar

Cronica Vãii Jiului | Marti, 10 iulie 2012

Bani de buzunar din vânzarea de iluzii pachetul de cãrþi de joc din mâna lui nu se cadreazã în peisajul urban al zilelor noastre, dar nu neapãrat. Abia când începe sã povesteascã despre iluzionism îþi dai seama cã, pentru el, aceastã artã sã-i spunem înseamnã mai mult decât un hobby. Pasiunea pentru iluzionism a pornit din copilãrie. Tatãl lui i-a arãtat un mic truc ºi i-a spus cã poate sã facã imposibilul sã devinã posibil. A fost scânteia de la care a plecat vâlvãtaia. „Prefer sã le numesc iluzii, nu trucuri, iar pentru o iluzie exersez de la câteva zeci de minute, la câteva ore, în funcþie de complexi-

tatea ei”. Acum se pregãteºte temeinic pentru a urma cursurile Facultãþii de Arhitecturã, dar nu renunþã la iluziile cu care îºi coloreazã viaþa. Þine legãtura cu Cristian Gog, cel care a câºtigat anul acesta com-

-au ales, reales ºi pus pe fotoliul de primar la Uricani pe Dãnuþ Buhãescu, dar tot nu se lasã. Este vorba despre cetãþenii care i-au dat votul actualului primar ºi care încã îi fac campanie, în amintirea zilelor frumoase petrecute în stradã înainte de scrutinul din 10 iunie.

L

petiþia „Românii au talent” ºi, pentru cã e talentat, scoate un ban de buzunar chiar din vânzarea de iluzii, fie cã vorbim de spectacole organizate sau de cel care au loc ad-hoc, în faþa asistenþei din parcuri, trenuri sau pieþe.

rea sã meargã pe apa fântânii arteziene

V

Nu cere bani, dar se bucurã când talentul ºi munca sa sunt rãsplãtite, iar când o puºtoaicã i-a cerut un autograf a fost uimit ºi încântat deopotrivã. „Am fost privit ºi cu admiraþie ºi cu dispreþ, ºi înjurat ºi aplau-

dat. Depinde de la caz la caz. Depinde dacã omului îi place spectacolul, dacã îi place neprevãzutul, dacã poatã sã vadã imposibilul ca posibil… Vorbeºte mult ºi cu drag despre pasiunea lui,

din care ar vrea sã facã o a doua meserie. Dacã poate sã îmbine utilul cu plãcutul este ideal. „Am început acum doi ani, undeva prin toamnã. Nu doar cãrþi, ci multe alte iluzii”, spune Bogdan. Practic, vorbim despre trucuri cu cifre, predicþii, introducerea unui numãr în mintea unei persoane,

luat legãtura cu primarul Tiberiu Iacob – Ridzi pentru un numãr inedit de …mers pe apã în noua fântânã artezianã care se construieºte, dar numai dacã va face rost ºi de o sponsorizare pentru echipamentul de care are nevoie. ªtie cã mai are mult de studiat ºi îl admirã pe

unde sã studiez teoria, pentru cã orice lucru pe care îl faci pleacã de la o teorie, iar aici este o teorie vastã. Nu mi-a trãdat niciun secret, dar, în schimb, m-a îndrumat”, povesteºte tânãrul. Iar din exterior este vrãjit de numerele de iluzionism ale lui Criss Angel ºi George Diamond, pentru

îndoirea unor linguri sau iluzia trecerii printr-un geam ºi multe altele. ªi, pentru cã tot se lucreazã intens la noua faþã a centrului civic din Petroºani, Bogdan ar vrea sã le pregãteascã o surprizã de proporþii localnicilor. A

Cristian Gog. „Pot sã spun cã el mi-a dat un imbold, mi-a arãtat de

efectele spectaculoase pe care le creazã. Carmen COSMAN

Campania continuã la Uricani

La Uricani încã sunt afiºe pe strãzi din care oricine poate sã afle cã echipa primarului este de nota zece. Chiar la intrarea în cel mai vestic ºi mai lung oraº din Valea Jiului, te întâmpinã un balcon, proprietatea particularã a unui localnic, din care zâmbeºte în zeci de exemplare, nimeni altul decât Dãnuþ Buhãescu, primarul reales pentru a doua

oarã la Uricani. Un alt banner, prãfuit ºi el de atâta timp cât a trecut de la campania electoralã, ni-l aminteºte ºi pe candidatul la funcþia de preºedinte al Consiliului Judeþean Hunedoara, Ioan Mircea Moloþ, reales ºi el, graþie voturilor din Valea Jiului. Întrebat de ce nu a dat jos afiºele, proprietarul dã vina pe lene. „Mi s-a mai spus sã le dau jos. Eu am acest apartament, dar nu locuiesc acolo ºi încã nu am ajuns sã le dezlipesc. O sã merg ºi, dacã încurcã lumea, o sã le dau jos”, a spus proprietarul apartamentului cu pricina.

Afiºe rãzleþe se întâlnesc peste tot, în fiecare oraº, dar cele mai multe au fost dintre cele lipite foarte bine ºi care nu s-au putut dezlipi la timp. ªi Gheorghe Ile mai are câþiva stâlpi marcaþi cu chipul sãu prin Vulcan ºi, la fel îi regãsim pe stâlpi ºi la Petroºani, pe Costel Avram, sau Haralamebie Vochiþoiu. Diana MITRACHE


CVJ, nr., 163 Marti 10 iulie 2012