Issuu on Google+

Cotidian regional  Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului  Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011  Anul I  Nr. 150

Cronica Vãii Jiului Joi, 21 iunie 2012

www.cronicavj.ro  E-mail: cronicavj@gmail.com  Telefon: 0374.906.687  12 pagini  1 LEU

Ziariºti, studenþi, doctori, chimiºti au pãrãsit definitiv Valea Jiului ºi þara

ªi-a mutat sfera de interes

Balint a trecut de la paza minelor, la cãrbunele din subteranele Vãii Jiului upã ce a pus pe butuci firma care asigura paza unitãþilor miniere ºi a eºuat în încercarea de a se apuca de afaceri cu sãnãtatea localnicilor din Petrila, controversatul om de afaceri Cristian Balint ºi-a pus în cap sã vândã huilã.

D

>>> PAGINA A 3-A

Tribunalul Hunedoara a validat mandatul lui Mircea Ioan Moloþ la preºedinþia Consiliului Judeþean

agistraþii Tribunalului Hunedoara au validat miercuri, 20 iunie, mandatul candidatului Mircea Ioan Moloþ la preºedinþia Consiliului Judeþean, rezultat în urma alegerilor locale din data de 10 iunie.

M

>>> PAGINA A 3-A

Costel Avram îºi preia funcþia la Apa Serv >>> PAGINA A 5-A

Iacob-Ridzi în conducerea PDL? ezultatul foarte bun la alegerile locale îl recomandã pe edilul din Petroºani sã facã parte din conducerea PDL, spun surse din interiorul formaþiunii.

R e spune cã patria este locul unde te simþi bine, unde te simþi acasã ºi unde te întorci cu plãcere. Sunt cazurile unor ziariºti, studenþi, doctori, ingineri, oameni simpli din Valea Jiului, care se întorc cu plãcere în locurile unde s-au stabilit, dar care þin legãtura cu þara lor ºi le pasã de ”durerea ei” oricât de bine le-ar fi. Þine ºi de sortã, spun ei… >>> PAGINILE 8-9

S

>>> PAGINA A 5-A


2 Diverse

Cronica Vãii Jiului |Joi, 21 iunie 2012

Sãrmanii, îngropaþi de primãrie ersoanele fãrã posibilitãþi materiale ºi fãrã rude, dupã deces, sunt îngropate cu banii primãriei.

P

În Petroºani, anul trecut, au fost înregistrate 6 astfel de cazuri iar, în acest an, altele 3. Un alt decedat se aflã la morgã urmând ca ºi accesta sã fie îngropat, în perioada urmãtare, de cãtre autoritãþile locale. „Dupã cercetãrile efectuate de cãtre poliþiºti, decedaþii aflaþi într-o astfel de situaþie sunt înmormântaþi de primãrie”, au precizat reprezentanþii primãriei din Petroºani. Pentru o înmormântare, suma alocatã de la bugetul local este de 600 de lei. Recent, edilii locali au decis sã achiziþioneze o nouã parcelã de teren în vederea extinderii Cimitirului Central din localitate. Mircea NISTOR

VÂNZÃRI

Cronica Vãii Jiului  Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?  Vrei sã te dezvolþi?  Vrei sã- þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?  Vrei sã faci bani?

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! ADRESA NOASTRÃ Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com

 Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25mp. Relaþii la telefon 0722 448 428  Vând casã + teren, 5000 mp, în Vulcan (Valea Ungurului). Relaþii la telefon 0722 448 428

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1 8:00 'Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Teleshopping 11:10 Mireasã pentru fiul meu 12:00 Vânãtoarea de comori 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Fiica regãsitã 22:15 Observator 23:00 Un Show Pãcãtos 1:00 Lege ºi ordine: Brigada specialã

National TV 9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Grupul Vouã (r) 12:15 Crime Inc. 12:45 Grupul Vouã (r) 13:15 Fosta mea iubire (r) 15:00 Rãzboinicul (r) 16:30 Aventurile lui Tarzan (s) 17:00 Aventurile lui Tarzan (s) 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Suflete pereche 21:15 Rãzboinicul 22:45 Copii contra pãrinþi 0:30 Crime Inc. (r)

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniþtit (s) (r) 11:00 Viaþa în Africa (s) (r) 12:00 Viaþa în Africa (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Crimele din Midsomer 16:00 Tânãr ºi neliniþtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Echipa de ºoc

22:30 ªtirile Pro TV 23:00 Mesaje de dincolo 0:00 Vis de femeie

Prima TV 9:30 Balul de absolvire (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Nimeni nu-i perfect 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de râs Popcorn 13:45 Teleshopping 14:15 Focus Monden (r) 15:00 Cãrãrile iubirii

17:00 18:00 19:00 19:30 20:30 21:30 22:15

Trãsniþii (r) Focus 18 Focus Sport Cireaþa de pe tort Curat, murdar? Îmblânzirea scorpiei Trãsniþii

TVR 1 9:10 Legendele palatului: prinþul Jumong 10:20 Zoom 10:30 Omul ºi timpul (r) 11:50 Dincolo de celebritate 12:00 Bebe magia 12:30 Lumea modei 12:45 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã (r) 13:25 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã (r) 14:00 Jurnalul TVR 14:30 EURO ºtiri 15:00 Eurovision 2012 15:35 Akzente 16:45 Lozul cel mare 17:40 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã 18:20 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Jurnal plus 21:00 EURO Studio 21:35 Fotbal: Campionatul European 2012 23:45 EURO Studio 0:45 Mad Men - Nebunii de pe Madison Avenue (s) 1:40 Legendele palatului: doctorul Hur Jun (s)

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI Ovidiu PÃRÃIANU, PÃRÃIANU, Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Gabriela RIZEA,

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE


Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului |Joi, 21 iunie 2012 upã ce a pus pe butuci firma care asigura paza unitãþilor miniere ºi a eºuat în încercarea de a se apuca de afaceri cu sãnãtatea localnicilor din Petrila, controversatul om de afaceri Cristian Balint ºi-a pus în cap sã vândã huilã.

D

Aºa cã a gândit o afacere în care huila – pe care nu prea ar avea cum sã comercializeze în România – a fost denumitã „produs energetic din huilã”. Deocamdatã, oficialii CNH Petroºani nici nu s-au obosit sã ia în calcul „generoasa” ofertã. Cristian Balint a început afacerile în judeþul Hunedoara cu o firmã de pazã ºi protecþie, Protector Internaþional, care asigura paza perimetrelor miniere ºi, pentru o scrutã perioadã de timp, a combinatului siderurgic din municipiul Hunedoara. Balint a fost abonat, practic, la puºculiþa statului ºi ani în ºir s-a ocupat de paza unitãþilor miniere, iar sumele pe care le-a încasat sunt considerabile. Numai în perioada noiembrie 2009- aprilie

ªi-a mutat sfera de interes

Balint a trecut de la paza minelor, la cãrbunele din subteranele Vãii Jiului

2010, potrivit documentelor oficiale, CNH a vãrsat în conturile acestuia vreo 3,2 milioane lei. ªi asta în timp ce atacurile la fierul vechi din curþile unitãþilor miniere erau la ordinea zilei. În ianuarie 2011, Protector a rãmas fãrã licenþã, dupã ce IGPR a stabilit cã nu respectã

condiþiile legale, ºi, în mod obligatoriu, a trebuit sã lase altã societate de profil sã se ocupe de paza exploatãrilor miniere. Dar asta dupã ce, prin acte adiþionale încheiate pe câte trei luni, ºi-a mai prelungit contractul cât a putut ºi a mai încasat de la CNH încã aproape 4 milioane

de lei. Fãrã licenþã din partea IGPR nu se mai putea ocupa de pazã, indiferent de obiectiv, aºa cã, Balint s-a reorinetat ºi a înfiinþat Fundaþia Medicalã „Pro Vitas” Petrila, cu sediul în Petroºani, în acelaºi loc unde a funcþionat Protector - firma care este pe locul I la nivel judeþean în ceea ce priveºte datoriile la bugetul de stat. A vrut sã demareze afaceri în sãnãtate, adicã sã preia prin parteneriat cu Primãria Petrila, spitalul din respectivul oraº minier. Proiectul a fost trântit însã la vot de aleºii locali, care nu au fost deloc convinºi de bunele intenþii ale investitorului, pe fondul lipsei unui plan concret de mãsuri ºi al unui contract de asociere în participaþiune care lãsa loc la multe interpretãri.

V

rea huila „refuzatã”

Afaceristul nu s-a dat bãtut cu una cu douã ºi ºi-a schimbat rapid obiectul intenþiilor de afaceri. A pus ochii pe huila

minerilor, pe care ar vrea sã o cumpere – la un preþ sub cel al pieþei – ºi sã o revândã termocentralelor care folosesc cãrbunele energetic din Valea Jiului prin firma sa, Black Nature. Sunt informaþii conform cãrora în afacere ar fi fost atras ºi unul dintre liderii minerilor din Valea Jiului, Adrian Jurca – EM Livezeni, însã acesta spune cã este doar afacerea lui Balint. ªtie, suprinzãtor, toate detaliile afacerii. „Firma este numai a domnului Balint, care vrea sã cumpere o cantitate foarte mare de huilã, cu banii jos. De fapt, nu este vorba despre huilã, ci despre un produs energetic din huilã. Cantitatea care l-ar interesa este de 50.000 – 70.000 de tone, cu banii la livrare, dar rãspunsul din partea Companiei se tot tãrãgãneazã”, a declarat liderul de la Livezeni. El spune cã o parte a cererii de ofertã este pentru aºa – numitul „cãrbune refuzat”, care ar avea nevoie sã treacã

pe la preparaþie pentru a fi ars apoi în cuptoarele Termocentralelor Mintia ºi Paroºeni, iar o altã parte pentru huilã cu valoare energeticã mare. Dar, de fapt, unde ar fi afacerea. Surse bine informate, din interiorul CNH spune cã, „la mica înþelegere”, în acte ar fi trebuit sã aparã „huilã refuzatã”, care costã doar vreo 21 de lei/ Gcal, aºa încât preþul final sã nu fie mai mare decât pentru cãrbunele care nu mai trece pe la Preparaþia Coroieºti. În realitate, însã, spun sursele noastre, huila ar trebui sã fie de cea mai bunã calitate, aºa cã profitul ar fi imens. De precizat, totodatã, cã nu s-a vorbit despre preþul de vânzare cãtre termocentralele care nu vor sã dea mai mult de 65 de lei/ Gcal pentru huila de Valea Jiului, în timp ce pentru cãrbunele adus din import preþurile sunt net superioare. Directorul general al Companiei Naþionale a Huilei Petroºani, Nicolae Drãgoi, a confirmat cã existã o cerere de oferã din partea firmei lui Cristian Balint, dar a precizat cã nu ºtie amãnunte, aceasta aflându-se la Serviciul Comercial. Car men COSMAN

Victor Stoica ºi-a reluat oficial funcþia de primar al comunei Pui Tribunalul Hunedoara a validat mandatul lui Mircea Ioan Moloþ la preºedinþia Consiliului Judeþean agistraþii Tribunalului Hunedoara au validat miercuri, 20 iunie, mandatul candidatului Mircea Ioan Moloþ la preºedinþia Consiliului Judeþean, rezultat în urma alegerilor locale din data de 10 iunie.

M

În termen de douã zile de la validarea mandatului de cãtre magistraþi, Mircea Ioan Moloþ este obligat, în baza legii administraþiei publice locale sã depunã jurãmântul în faþa preºedintelui tribunalului ºi a prefectului judeþului Hunedoara. Potrivit rezultatelor finale în urma scrutinului din 10 iunie Mircea Ioan Moloþ (USL) a

obþinut 100.378 voturi, cu 19.003 voturi mai multe faþã de Mircia Muntean (USP). Pe locul al treilea s-a clasat reprezentantul PPDD, Haralambie Vochiþoiu, care a

primit 27.555 de voturi, în timp ce candidatul Uniunii Socialist Progresiste Eco, Mircea Muntean, a primit 8.038 de voturi. Marius MITRACHE

ntr-un cadru solem primarul Victor Tiberiu Stoica a depus miercuri, 20 iunie, jurãmântul, dupã ce mandatul sãu a fost validat.

Î

La depunerea jurãmântului primarul Stoica a fost înconjurat de echipa sa de consilieri cu care va colabora în urmãtorii patru ani, precum ºi de localnici, ori angajaþi din primãrie. “Am credinþa cã vom realiza împreunã obiectivele începute pentru mai binele tuturor. Avem proiecte foarte importante începute, iar altele vor trebui finalizate. Ca primar al acestei comune de o bunã perioadã de vrem, am câºtigat multã experienþã ºi ºtiu care sunt nevoile oamenilor. Vã asigur de toatã dãruirea mea în bunul mers al treburilor”, a declarat primarul Victor Stoica. Printre obiectivele pe care

primarul Victor Stoica ºi le-a propus în noul mandat 20122016 se numãrã construirea unei hale agroalimentare în centrul comunei, construirea unui teren de sport ºi modernizarea bazei sportive existente, ori modernizarea centrului civic al comunei Pui. De asemenea, o serie de lucrãri de infrastructurã precum finalizarea alimentãrii cu apã în satele Serel, Ruºor ºi Bãieºti, finalizarea lucrãrilor de canalizare a apelor menajere ºi realizarea unei staþii de epurare în satul Galaþi, dar ºi asfaltarea tuturor strãzilor din comuna Pui sunt pe lista de prioritãþi a primarului Victor Stoica. Marius MITRACHE


4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului |Joi, 21 iunie 2012

Colaborare româno – italiano – maghiarã, la Casa Pollicino ai multe eleve de la 3 licee din Italia ºi Ungaria au sosit în Petroþani pentru a ajuta la buna derulare a activitãþii la „Casa Pollicino”.

M

Din Italia, de la liceul Catullo din Belluno, au venit 16 eleve iar din Ungaria, alte 4 eleve, de la liceele din Varpalota ºi Veszprem. Pe lângã practicã, tinerele vor avea

ocazia de a petrece ºi o scurtã vacanþã în Valea Jiului. „Cele 16 tinere din Italia ºi-au dorit foarte mult sã vinã, în vacanþã, în Petroºani pentru a le da o mânã de ajutor oamenilor minunaþi care se ocupã de acest centru destinat copiilor cu dizabilitãþi sau cele proveniþi din familii cu probleme sociale. Sunt sigurã cã, în cele douã sãptãmâni în care vor sta aici, vor avea multe de

oferit, dar, ºi de învãþat. Acelaþi lucru este valabil þi pentru cele 4 fete venite, pentru o sãptãmânã, din Ungaria”, a spus Morena Pavei, preºedinte Asociaþia Commitatto Pollicino. „Suntem mai mult decât încântaþi de acest ajutor venit din partea unor tinere din Italia ºi Ungaria. Cu atât mai mult cu cât el vine din partea unor tinere de 15 -16 ani care sunt apropiate, ca vârstã, de copiii de care ne ocupãm noi”, a declarat Florentina Presecan, coordonator Casa Pollicino Petroºani. Cu ocazia demararãrii activitãþii din Petroºani a celor 20 de eleve, reprezentanþii italieni ai Casei Pollicino i-au

înmânat primarului municipiului Petroºani o carte–cadou, în semn de preþuire a ajutorului primit din partea acestuia. „Am þinut, neapãrat, sã-l felicitãm pe primarul Tiberiu Iacob – Ridzi, cel care a câºtigat un nou mandat de primar, în urmã cu o sãptãmânã. Fãrã domnia sa acest obiectiv nu ar fi prins viaþã ºi nici nu ar fi putut sã-þi continue activitatea. În semn de preþuire i-am oferit volumul „Un vis de fericire”, o carte despre activitatea Casei Pollicino derulatã în România”, a precizat Enrico Collarin, secretarul Asociaþiei „Pollicino”. „Vã mulþumesc pentru acest cadou ºi m-aº bucura dacã veþi pleca de aici cu impresii foarte bune. Þin sã le urez un „bun-venit” reprezentanþilor celor douã delegaþii, din Italia, respectiv Ungaria, pe care vreau

sã-i anunþ cã vor avea ºi ceva de lucru dar, în acelaþi timp, se vor putea bucura ºi de o bine-meritatã vacanþã”, a spus Tiberiu Iacob – Ridzi, primarul municipiului Petroºani. La centrul de zi pentru

copiii cu dizabilitãþi de la Casa Pollicino sunt asistaþi câteva zeci de copii ºi tineri cu vârste cuprinse între 3 ºi 24 de ani. Altor minori li se oferã asistenþã pentru a nu abandona ºcoala. Mir cea NISTOR

Cazare în regim de cãmin: 50 de lei camera

Legea picnicului, doar pe hârtie egea picnicului nu poate fi încã aplicatã cel puþin în Valea Jiului.

L

Administraþiile locale s-au limitat la a monta containere în zonele mai des frecventate de cei care ies la grãtar ºi atât. Nu s-a investit în amenajarea locurilor de campat sau de grãtare ºi oamenii care încalcã o lege în vigoare nu pot fi nici amendaþi. Nicãieri în

Valea Jiului nu s-au amenajat spaþii special destinate, iar picnicul e lãsat la voia întâmplãrii. „Nu se întâmplã chiar la voia întâmplãrii, pentru cã noi am pus în zona de agrement de pe Chiele Jieþului, pubele pentru colectarea selectivã, am montat ºi niºte bãnci. Sigur mai sunt lucruri de fãcut pentru a putea sã spunem cã aplicãm legea picnicului, dar avem în plan sã facem investiþii. Pentru asta vom vorbi ºi cu ”, a pre-

cizat Constantin Ramaºcanu, viceprimar al oraºului Petrila. Pe Cheile Jieþului sute de oameni ajung la sfârºitul fiecãrei sãptãmâni ºi aprind focurile, fac grãtare ºi se scaldã în albia apei, iar în urma lor rãmâne cenuºã ºi multe deºeuri. Legea picnicului a fost promulgatã încã de la începutul anului 2012. Potrivit acesteia, „autoritãþile locale vor amenaja spaþii speciale

în parcuri sau în afara oraºelor pentru cei care doresc sã organizeze picnicuri”, iar argumentul suprem este protejarea mediului, fiind bine ºtiut faptul cã în urma petrecãreþilor rãmân mai mereu munþi de resturi menajere, împrãºtiate peste tot. Potrivit legii, petrecãreþii pot fi ºi amendaþi, cu condiþia ca autoritãþile locale sã amenajeze spaþii special destinate picnicului. Diana MITRACHE


Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului |Joi, 21 iunie 2012

Directorii ºi consilierii administrativi din companii, atinºi la remuneraþii e vor limita salariile personalului companiilor de stat prin impozitare suplimentarã a ceea ce depãºeºte 45 milioane lei/lunã.

S

Pentru ºedinþa de Guvern de ieri, 20 iunie, a fost propusã discutarea proiectului de lege care limiteazã salariile personalului din cadrul unor companii de stat. Se intenþionezã impozitarea suplimentarã, cu încã 16%, a sumei din

pensie sau salariu care depãºeºte 4.500 lei /lunã (45 milioane lei vechi), începând de anul viitor ºi numai pentru sectorul bugetar. La finalul anului trecut, Executivul a decis sã prelungeascã ºi pentru acest an perioada de plafonare a indemnizaþiilor acordate directorilor din companiile de stat la nivelul remuneraþiei unui secretar de stat, de la 20.00028.000 lei la 4.800 lei. În urmã cu trei ani, Guvernul a hotãrât ca indemnizaþiile membrilor Consiliilor de

Iacob Ridzi în conducerea PDL? ezultatul foarte bun la alegerile locale îl recomandã pe edilul din Petroºani sã facã parte din conducerea PDL, spun surse din interiorul formaþiunii.

R

Administraþie din companiile de stat ºi regiile autonome sã fie reduse substanþial, respectiv la 1% din salariul directorilor. Dar ºi salariile directorilor au fost diminuate la nivelul indemnizaþiei unui secretar de stat, de

la 20.000-28.000 lei la 4.800 lei. Sub incidenþa acestei legii vor intra angajaþii de la stat care câºtigã lunar peste 45 de milioane de lei vechi, nu cei care câºtigã sub aceastã sumã. Ileana FIRÞULESCU

C o s t e l Av r a m î º i p r e i a f u n c þ i a l a A p a S e r v

Vicepreºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara,

Costel Avram, va fi noul director general al SC Apa Serv Valea Jiului, iar

preluarea funcþiei de conducere urmeazã sã se facã de vineri, 20 iunie,

spun surse demne de încredere. Avram va demisiona din funcþia de vicepreºedinte al CJH, chiar dacã mai are câteva zile de mandat, pânã când noua conducere îºi va intra în atribuþii. „Încã sunt vicepreºedinte la Consiliul Judeþean Hunedoara (n.r. luni, 18 iunie 2012), nu am demisionat ºi nu ºtiu exact data când îmi voi prelua funcþia la Apa

Serv”, a declarat, Costel Avram. Pe de altã parte, aceleaºi surse spun cã directorul general actual al Apa Serv, Cristian Ionicã, va ocupa funcþia de director adjunct ºi va face echipã cu Avram, cu care de altfel a mai lucrat pe perioada de timp cât vicepreºedintele CJ Hunedoara a rãspuns de societate. Maximilian GÂNJU

Noi partide politice

Imixtiuni politice în gama politicã pestriþã nouã culoare în paleta politicã a þãrii. Un nou partid se va constitui la sfârºitul acestei sãptãmâni la nivel naþional.

O

Astfel, sâmbatã, 23 iunie, în Bucureºti are loc Congresul de constituire a partidului Noua Republicã. La Congresul de constituire a partidului Noua Republicã, judeþul Hunedoara este reprezentat de o delegaþie de membri ºi simpatizanþi din Deva, Hunedoara, Valea Jiului ºi Brad. 7 delegaþi ai grupurilor de iniþiativã localã din judeþ vor avea drept de vot în procedura de adoptare a statutului viitorului partid ºi a codului de integritate. Delegaþii cu drept de vot vor participa apoi la alegerile interne. Hunedorenii au lansat în competiþia internã a primelor alegeri ale Noii Republici douã candidaturi pentru Comitetul Executiv Naþional. Astãzi, Noua Republicã este un partid în curs

de înregistrare la Tribunalul Bucureºti, cu peste 30,000 membri fondatori ºi 214 delegaþi care vor participa la Congres. Majoritatea covârºitoare a candidaþilor la funcþiile de conducere ale Partidului sunt oameni fãrã experienþã politicã anterioarã, dar expuºi la rigorile muncii în mediul privat

Primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi, a obþinut mai bine de 65 la sutã din voturile alegãtorilor la locale ºi nouã locuri de consilier, rezultatul fiind unul foarte bun pentru PDL, mai ales cã este obþinut într-o zonã care a fost mulþi ani fieful PSD ºi dupã ce PDL se afla în cãdere liberã. Performanþa îl recomandã pe Iacob Ridzi, spun surse din cadrul partidului, sã ocupe o funcþie în noua conducere centralã a PDL care va fi aleasã la finele acestei luni. „Ridzi s-a achitat bine de sarcini ºi pe perioada cât a fost preºedintele Organizaþiei Judeþene a PDL Hunedoara, iar acum ar trebui sã obþinã mai mult decât o funcþie de vicepreºedinte de organizaþie judeþeanã”, susþin reprezentaþi ai PDL Petroºani. Edilul spune însã cã nu i s-a fãcut nici o „ofertã”, cel puþin pânã acum. „Am auzit de propunerile ca din conducere sã facã parte ºi cei care au obþinut rezultate foarte bune în alegeri. Pe mine nu m-a contactat nimeni ºi nu mi s-a propus nimic”, a spus preºedintele PDL Petroºani, Iacob Ridzi. Consiliul Naþional de Coordonare al PDL a votat, marþi, propunerea Colegiului Director de organizare a Convenþiei Naþionale extraordinare a formaþiunii. Democrat-liberalii au votat propunerea unei Convenþii extraordinare a PDL pe 30 iunie, la care sã fie aleasã noua structura de conducere ºi preºedintele formaþiunii, în urma depunerii demisiilor de cãtre întreg Biroul Permanent Naþional. Maximilian GÂNJU imi-xtiune de ideologii. De ce? Pentru cã de cele mai multe ori reprezentanþii mai multor formaþiuni

românesc ºi internaþional. Fiecare formaþiune politicã are propriile ideologii, care de cele mai multe ori în funcþie de conjuncturã ajung sã devinã o

care are durata de viata limitatã. Aºa ca alianþe politice s-au închegat între partidele de stânga cu cele de dreapta ºi aºa mai departe. Raul IRINOVICI

politice decid sã lege o alianþã

Se mutã într-un sediu nou În zilele urmãtoare Serviciul Public Local de Asistenþã Socialã din Petroºani urmeazã a se muta într-un nou spaþiu. Data mutãrii va fi stabil-

itã în funcþie de ziua în care va fi terminatã curãþenia în viitorul sediu, care a trecut printr-o operaþiune de modernizare. Tot aici vor ajunge ºi poliþiºtii locali precum ºi reprezentanþii Biroului de

Mediu. În prezent, Serviciul de Asistenþã Socialã funcþioneazã într-o zonã mai îndepãrtatã de centrul localitãþii, mai exact pe strada Constructorul. Mircea NISTOR


Cronica Vãii Jiului |Joi, 21 iunie 2012

6 Actualitate

Povestea unui „zburãtor”

Toma Coconea este ºoimul din Parâng ste instructor de zbor cu parapanta, maratonist ºi salvamontist profesionist, iar visul lui a fost de mic copil sã zboare. Este un ambasador al Petroºaniului ºi Vãii Jiului peste hotare datoritã medaliilor obþinute în competiþiile extreme. Are în palmares douã medalii de argint la Red Bull X Alps ºi este cetãþean de onoare al Petroºaniului.

E

Toma Coconea a ajuns unul dintre cei mai buni piloþi de parapantã pe care îi are România ºi este singurul care a reuºit primul zbor cu o targã specialã legatã de parapantã în care se afla un turist rãnit. Este supranumit „ªoimul”, o poreclã pe care o meritã cu prisosinþã. A început zborul imediat dupã

în masivul Parâng, dar a cãzut într-o prãpastie pe unul din traseele montane. Recuperatã de salvamontiºti, tânãra trebuia sã ajungã de urgenþã la un spital din cauza rãnilor la cap, dar distanþa dintre locul accidentului ºi baza staþiunii, de unde ar fi putut fi preluatã de ambulanþã, era de câþiva kilometri.

S alvare de rãsunet

Revoluþia din 1989, în staþiunea Parâng, când a fost luat „copil de trupã” de membrii clubului de zbor. „Mi-a plãcut foarte mult, aºa cã am strâns bani ºi mi-am cumpãrat o parapantã la mâna a doua”, a povestit Coconea. Parapantistul din Petroºani a ajuns sã fie recunoscut pe plan mondial, ca

un pilot de top, în urmã cu ºase, ani când a reuºit un zbor inedit. În anul 2003, Toma Coconea a ajuns sã þinã ediþiile de ºtiri de pe mapamond dupã ce a realizat un zbor ieºit din tipare. „ªoimul” a salvat o tânãrã de la moarte dupã ce a transportat-o la spital cu parapanta. Turista a fost în vacanþã,

„Tomi s-a uitat repede dupã un loc de unde ar putea decola cu parapanta ºi ne-a spus cã o duce el la spital. Am rãmas toþi stanã de piatrã. În condiþiile acelea nu avea nicio ºansã sã transporte o ackie (n.r. echipament folosit de salvamont pentru transportul rãniþilor identic cu o targã) cu un rãnit, pe vânt puternic, ger, iar, în plus ºi distanþa de decolare era foarte micã”, îºi amintea Dumitru Bârlida, ºeful salvamontiºtilor din Parâng. În aproximativ 30 minute, Tomi a ajuns cu victima, nu la drumul de acces în staþiune, ci chiar la Spitalul de Urgenþã din Petroºani, unde a aterizat spre

Gheizer la primãrie! Las’ sã curgã! Primãria Petroºani. Asfaltul riscã sã se degradeze ºi nimeni nu a putut sã precizeze dacã apa va fi ºi facturatã, sau nu. Cert este cã trecãtorii mãcar s-au putut rãcori la picioare prin apa care s-a scurs pe stradã. Spre orele amiezii muncitorii de la Apaserv s-au înduplecat totuºi sã repare þeava spartã. Diana MITRACHE

conductã spartã e doar un incident minor, pentru cã la Petroºani echipele intervin doar dupã o zi.

O

Deºi au fost sesizaþi cã în faþa primãriei din localitate s-a spart o þeava, cei din conducerea firmei care se ocupã de canalizare au declarat cã vor interveni, dar abia joi. Miercuri dimineaþã o conductã spartã sub asfalt, chiar în faþa primãriei din Petroºani a creat disconfort trecãtorilor. Asta, însã, nu i-a marcat ºi pe angajaþii de la Apa Serv, care se vor sinchisi abia joi sã vinã sã constate care e problema, chiar dacã pe strada cu pricina nu e pentru prima datã când se crapã þevile de sub asfalt. „Am sesizat în aceastã dimineaþã despre situaþia existentã în faþa primãriei. Este pentru prima datã când se întâmplã sã se spargã chiar în acest loc, dar am primit asigurãri cã o echipã va veni joi dimineaþã ºi va remedia problema”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtor de cuvânt

Are ºi oaia mândria ei ara Haþegului se poate lãuda cu târgurile din zonã ºi cu precãdere, cu cele desfãºurate în comuna Pui.

Þ

Astfel, în general, luna iunie, ºi nu numai, adunã, an de an, de la crescãtori ºi vânzãtori de animale, pânã la meºteºugari ºi comercianþi de tot felul, dar ºi de la gurã-cascã, pânã la cei mai îndârjiþi cumpãrãtori.

Lumea vine în numãr mare, de prin toate zonele þãrii, pentru cã fiecare ediþie aduce, pe lângã tradiþie, ºi câte ceva nou. În comuna Pui, de-a lungul anului, se organizeazã târguri mari: unul în primãvarã (1 mai), înainte de a urca oamenii la munte, iar al doilea când se coboarã cu oile la vale. Cum era firesc, aºa cum tradiþia o cere, mai nou, orice sfârºit de sãptãmânã înseamnã pentru comunitatea de aici,

ºi în acest an, zi de târg un târg cu multe bunãtãþi. Aºa cum vedeþi în fotografia alãturatã, nu conteazã cu ce îþi duci oaia la târg. Dacã ai Dacie, eºti cel mai tare. Dacã obþii un preþ, oaia, meritã, ºi ea, sã stea în spate. Ca ºefii! Aºa, de confort!

Actualitate 7 mirarea doctorilor ºi a pacienþilor, strânºi în curte ca la urs, pe pista pe care sunt primite ambulanþele aeriene. Cu aceastã ispravã Tomi a realizat o premierã mondialã ºi a ajuns în ziarele din întreaga lume, mai ales cã tânãra turistã a scãpat cu viaþã. Au existat câteva încercãri din partea celor de la Guiness Book pentru a omologa acest nou stil de zbor. Problema a fost cã zborul a avut loc în condiþii

neobiºnuite. Practic, pentru a intra în Cartea Recordurilor trebuia ca Toma sã aibã la el un GPS plus o mulþime de alte proceduri pe care trebuia sã îndeplineascã. Nici n-a încercat sã omologheze recordul pentru cã satisfacþia este mai mare: a reuºit sã salveze o viaþã. Zborul a fost reeditat ºi în urmã cu doi ani, aproape în aceleaºi condiþii ºi tot în Parâng. Maximilian GÂNJU

O clãdire pãrãsitã a ajuns un “câmp de luptã”p uper distracþie azi “S la o sesiune de paintball într-o clãdire parasita!”. Aºa se laudã ºi totodatã îºi fac reclamã niºte tineri din Petroºani pe site-ul de socializare Facebook. În lipsa unui teren de paintball unii tineri pasionaþi de lupta cu bilele cu vopsea au preferat sã aleagã, ca ºi teren de „rãzboi”, o clãdire pãrãsitã, probabil dupã celebrul joc shooter calculator Counterstrike. Locul perfect pentru un astfel de „rãzboi” cu vopselurile colorate a fost ales de aceºti tineri întruna dintre cele mai vechi clãdiri situate pe strada Timiºoarei, în apropierea celebrului Castel „Ianza”. Mai exact, este vorba despre fostul imobil care

pânã nu demult îi gãzduia pe adevãraþii servitori ai patriei, adicã garnizoana militarã. Pânã când adminsitraþia localã va lua mãsuri pentru conservarea acestei clãdiri „monument”, aceasta va rãmâne un loc de distracþie pentru unii ºi loc de adãpost pentru alþii.

COLÞUL LUI DENIS


Cronica Vãii Jiului |Joi, 21 iunie 2012

6 Actualitate

Povestea unui „zburãtor”

Toma Coconea este ºoimul din Parâng ste instructor de zbor cu parapanta, maratonist ºi salvamontist profesionist, iar visul lui a fost de mic copil sã zboare. Este un ambasador al Petroºaniului ºi Vãii Jiului peste hotare datoritã medaliilor obþinute în competiþiile extreme. Are în palmares douã medalii de argint la Red Bull X Alps ºi este cetãþean de onoare al Petroºaniului.

E

Toma Coconea a ajuns unul dintre cei mai buni piloþi de parapantã pe care îi are România ºi este singurul care a reuºit primul zbor cu o targã specialã legatã de parapantã în care se afla un turist rãnit. Este supranumit „ªoimul”, o poreclã pe care o meritã cu prisosinþã. A început zborul imediat dupã

în masivul Parâng, dar a cãzut într-o prãpastie pe unul din traseele montane. Recuperatã de salvamontiºti, tânãra trebuia sã ajungã de urgenþã la un spital din cauza rãnilor la cap, dar distanþa dintre locul accidentului ºi baza staþiunii, de unde ar fi putut fi preluatã de ambulanþã, era de câþiva kilometri.

S alvare de rãsunet

Revoluþia din 1989, în staþiunea Parâng, când a fost luat „copil de trupã” de membrii clubului de zbor. „Mi-a plãcut foarte mult, aºa cã am strâns bani ºi mi-am cumpãrat o parapantã la mâna a doua”, a povestit Coconea. Parapantistul din Petroºani a ajuns sã fie recunoscut pe plan mondial, ca

un pilot de top, în urmã cu ºase, ani când a reuºit un zbor inedit. În anul 2003, Toma Coconea a ajuns sã þinã ediþiile de ºtiri de pe mapamond dupã ce a realizat un zbor ieºit din tipare. „ªoimul” a salvat o tânãrã de la moarte dupã ce a transportat-o la spital cu parapanta. Turista a fost în vacanþã,

„Tomi s-a uitat repede dupã un loc de unde ar putea decola cu parapanta ºi ne-a spus cã o duce el la spital. Am rãmas toþi stanã de piatrã. În condiþiile acelea nu avea nicio ºansã sã transporte o ackie (n.r. echipament folosit de salvamont pentru transportul rãniþilor identic cu o targã) cu un rãnit, pe vânt puternic, ger, iar, în plus ºi distanþa de decolare era foarte micã”, îºi amintea Dumitru Bârlida, ºeful salvamontiºtilor din Parâng. În aproximativ 30 minute, Tomi a ajuns cu victima, nu la drumul de acces în staþiune, ci chiar la Spitalul de Urgenþã din Petroºani, unde a aterizat spre

Gheizer la primãrie! Las’ sã curgã! Primãria Petroºani. Asfaltul riscã sã se degradeze ºi nimeni nu a putut sã precizeze dacã apa va fi ºi facturatã, sau nu. Cert este cã trecãtorii mãcar s-au putut rãcori la picioare prin apa care s-a scurs pe stradã. Spre orele amiezii muncitorii de la Apaserv s-au înduplecat totuºi sã repare þeava spartã. Diana MITRACHE

conductã spartã e doar un incident minor, pentru cã la Petroºani echipele intervin doar dupã o zi.

O

Deºi au fost sesizaþi cã în faþa primãriei din localitate s-a spart o þeava, cei din conducerea firmei care se ocupã de canalizare au declarat cã vor interveni, dar abia joi. Miercuri dimineaþã o conductã spartã sub asfalt, chiar în faþa primãriei din Petroºani a creat disconfort trecãtorilor. Asta, însã, nu i-a marcat ºi pe angajaþii de la Apa Serv, care se vor sinchisi abia joi sã vinã sã constate care e problema, chiar dacã pe strada cu pricina nu e pentru prima datã când se crapã þevile de sub asfalt. „Am sesizat în aceastã dimineaþã despre situaþia existentã în faþa primãriei. Este pentru prima datã când se întâmplã sã se spargã chiar în acest loc, dar am primit asigurãri cã o echipã va veni joi dimineaþã ºi va remedia problema”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtor de cuvânt

Are ºi oaia mândria ei ara Haþegului se poate lãuda cu târgurile din zonã ºi cu precãdere, cu cele desfãºurate în comuna Pui.

Þ

Astfel, în general, luna iunie, ºi nu numai, adunã, an de an, de la crescãtori ºi vânzãtori de animale, pânã la meºteºugari ºi comercianþi de tot felul, dar ºi de la gurã-cascã, pânã la cei mai îndârjiþi cumpãrãtori.

Lumea vine în numãr mare, de prin toate zonele þãrii, pentru cã fiecare ediþie aduce, pe lângã tradiþie, ºi câte ceva nou. În comuna Pui, de-a lungul anului, se organizeazã târguri mari: unul în primãvarã (1 mai), înainte de a urca oamenii la munte, iar al doilea când se coboarã cu oile la vale. Cum era firesc, aºa cum tradiþia o cere, mai nou, orice sfârºit de sãptãmânã înseamnã pentru comunitatea de aici,

ºi în acest an, zi de târg un târg cu multe bunãtãþi. Aºa cum vedeþi în fotografia alãturatã, nu conteazã cu ce îþi duci oaia la târg. Dacã ai Dacie, eºti cel mai tare. Dacã obþii un preþ, oaia, meritã, ºi ea, sã stea în spate. Ca ºefii! Aºa, de confort!

Actualitate 7 mirarea doctorilor ºi a pacienþilor, strânºi în curte ca la urs, pe pista pe care sunt primite ambulanþele aeriene. Cu aceastã ispravã Tomi a realizat o premierã mondialã ºi a ajuns în ziarele din întreaga lume, mai ales cã tânãra turistã a scãpat cu viaþã. Au existat câteva încercãri din partea celor de la Guiness Book pentru a omologa acest nou stil de zbor. Problema a fost cã zborul a avut loc în condiþii

neobiºnuite. Practic, pentru a intra în Cartea Recordurilor trebuia ca Toma sã aibã la el un GPS plus o mulþime de alte proceduri pe care trebuia sã îndeplineascã. Nici n-a încercat sã omologheze recordul pentru cã satisfacþia este mai mare: a reuºit sã salveze o viaþã. Zborul a fost reeditat ºi în urmã cu doi ani, aproape în aceleaºi condiþii ºi tot în Parâng. Maximilian GÂNJU

O clãdire pãrãsitã a ajuns un “câmp de luptã”p uper distracþie azi “S la o sesiune de paintball într-o clãdire parasita!”. Aºa se laudã ºi totodatã îºi fac reclamã niºte tineri din Petroºani pe site-ul de socializare Facebook. În lipsa unui teren de paintball unii tineri pasionaþi de lupta cu bilele cu vopsea au preferat sã aleagã, ca ºi teren de „rãzboi”, o clãdire pãrãsitã, probabil dupã celebrul joc shooter calculator Counterstrike. Locul perfect pentru un astfel de „rãzboi” cu vopselurile colorate a fost ales de aceºti tineri întruna dintre cele mai vechi clãdiri situate pe strada Timiºoarei, în apropierea celebrului Castel „Ianza”. Mai exact, este vorba despre fostul imobil care

pânã nu demult îi gãzduia pe adevãraþii servitori ai patriei, adicã garnizoana militarã. Pânã când adminsitraþia localã va lua mãsuri pentru conservarea acestei clãdiri „monument”, aceasta va rãmâne un loc de distracþie pentru unii ºi loc de adãpost pentru alþii.

COLÞUL LUI DENIS


Cronica Vãii Jiului | Joi, 21 iunie 2012

8 Actualitate e spune cã patria este locul unde te simþi bine, unde te simþi acasã ºi unde te întorci cu plãcere. Sunt cazurile unor ziariºti, studenþi, doctori, ingineri, oameni simpli din Valea Jiului, care se întorc cu plãcere în locurile unde s-au stabilit, dar care þin legãtura cu þara lor ºi le pasã de ”durerea ei” oricât de bine le-ar fi. Þine ºi de sortã, spun ei…

Ziariºti, studenþi, doctori, chimiºti

S

În cartierele Vãii Jiului, zeci ºi zeci de tineri ºi oameni, care îºi doresc mai mult de la viaþã, nu ºi-au îngrãdit idealurile cu graniþe. Nu au plecat doar la muncã în strãinãtate, ci se instruiesc ºi s-au instruit, au pornit de jos ºi ºi-au dezvoltat afaceri, au întemeiat familii ºi îºi cresc copiii în medii civilizate, fãrã grija zilei de mâine, se implicã în activitãþi civice ºi de binefacere, în acþiuni de culturã ºi sport ºi ce este mai important – au satisfacþia muncii ºi respectul de sine. Toþi par a nu mai dori sã se întorcã în România, dar þin legãtura cu þara, le pasã ºi îi afectezã. Printre cei plecaþi de ani buni sunt ºi ziariºti ai Vãii Jiului, dar ºi doctori ºi

au pãrãsit definitiv Valea Jiului ºi þara profesori, iar în ultima vreme – foarte mulþi tineri. Dintre ziariºtii plecaþi fãrã gând de întoarcere, deºi le-a fost greu, este ºi frumoasa Oana Ciobotea, din Petroºani, operator tv, corespondent la Jurnalul Naþional ºi la ziare locale. Oana se aflã de ani buni în Spania ºi a recunoscut cã posibilitãþile de a te pune în valoare ca om sunt nenumãrate. Este mulþumitã de evoluaþia sa, care nu se comparã cu anii munciþi în þarã, unde justa valoare a fost uitatã. Nicoleta Brat-Tufiº, din Petroºani, a fost ziarist La cotidianul local Matinal, a înfiinþat un ziar local, dar ºi-a luat zborul cãtre Australia. A urmat Griffith University din Brisbane, Queensland, Australia, locul unde trãieºte alãturi de sotul sãu ºi de copii. Un alt ziarist este Nina Dumitrana, tot din Petroºani, care a colarat cu publicaþiile Scandal în Valea Jiului ºi Atac de Valea Jiului, are o viaþã frumoasã. Nina ºi-a întemeiat o familie, munceºte ºi trãieºte în Amsterdam. Copiii cunoscutului ziarist cu vastã experienþã, trecut în eternitate, Constantin Iovãnescu, sunt amândoi oameni realizaþi

”peste mãri ºi þãri”. Cu o educaþie solidã în care adevãrul, dreptatea, moralitatea ºi seriozitatea în tot ceea ce fac sunt jaloanele dupã care se cãlãuzesc, s-au realizat în Europa ºi SUA. Carmen s-a stabilit în Farmington Hills, Michigan, iar Florin se aflã la Roma, acolo unde locuieºte adesea ºi mama sa, Leana Iovãnescu. Mulþi tineri de valoare au pãrãsit Valea Jiului, iar pe mãsurã ce cunosc siteme, moduri de comportamente ale statelor cu contribuabilii, dar mai ales cu tinerii, îi fac pe aceºtia sã se îndepãrteze gradual de România datoritã diferenþelor uriaºe de tratament ºi promovare. Astfel, Florin Leban, un student de excepþie al Universitãþii Petroºani, bursier al Fundaþiei Dan Voiculescu, a obþinut o bursã pentru Malta. Nu îi este uºor. Munceºte din greu ºi învaþã, dar societatea, consideraþia acesteia pentru valoare l-a impresionat. Este mulþumit de sine, pentru cã reuºeºte zi de zi sã-ºi testeze resursele datoritã oportunitãþilor multiple ºi este apreciat pentru tot ce

face. Adrian Podar, din Petrila, ºi-a luat viaþa în mâini imediat dupã ce a terminat liceul. A aplicat la mai multe facultãþi ºi a reuºit. ªi-a ales Sunderland, Marea Britanie ºi dupã un an de studiu a aplicat pentru permis de muncã, cu gând sã rãmânã. Raluca David, o tânãrã frumoasã din Lupeni, a fãcut multã

ºcoalã - Relaþii Politice Internaþionale la Bucureºti, Comunicare ºi Relaþii Publice, Filozofie ºi ªtiinþe ale Comunicãrii, la Timiºoara -, iar acum se aflã pe tãrâm strãin în Columbia – Maryland. Peste vîrsta de 25 de ani par a fi la fel de mulþi înstrãinaþi din Valea Jiului. Laura ºi Paul Bejan, din Petrila, ºi-au luat copii ºi duºi au fost, în Germania,

dupã încercãri repetate de a trãi decent în þara lor. Sunt surprinºi de civilizaþie, de calitatea ºcolilor ºi a vieþii în general, dar duc dorul þãrii cu durere aproape. Când cântãresc la rece situaþia de acolo ºi pe cea de aici, perspectivele de viitor ºi chiar prezentul, recunosc cã este incoparabil, dar sufletul lor tânjeºte dupã meleagurile natale. La fel a procedat ºi

tate, pânã acum câtva timp, când ºi-a luat soþia de profesie chimist - ºi a plecat în Spania stabilinduse la Logrono. Un personaj controversat din cauza neadaptãrii la nedreptate este Nagy ªandor, numit ºi rãzvrãtitul din Uricani. Dupã ce a avut probleme cu Poliþia Uricani, în urma protestelor pe un bloc turn din localitate, dupã ce a

acuzat poliþiºti ºi edili de abuzuri, hãituit fiind a pãrãsit România. A reuºit sã termine o facultate, s-a cãsãtorit, are un fiu ºi s-a stabilit în Germania, þarã în care este apreciat ºi în care ºi-a fãcut mulþi prieteni. Se spune cã patria este locul unde te simþi bine, unde te simþi acasã ºi unde te întorci cu plãcere. Dar România, care ºi-a alungat tinerii - cum este cazul doctorului Viorica Maghiar, o tânãrã crescutã la Casa Copilului din Uricani - cum s-o numeºti în cazul lor? Pe Viorica Maghiar nu a vrut sã o angajeze nimeni în Valea Jiului, dar au vrut-o nemþii… Am relatat doar câteva exemple, pentru cã de peste 10 ani, din ce în ce mai mulþi oameni ai Vãii Jiului au devenit locuitori ai altor þãri, acolo unde se simt împliniþi ºi, probabil, unde le-a hãrãzit soarta sã trãiascã, sã se realizeze ºi sã-ºi creascã copiii, cu greutãþi inerente, dar cu demnitate. Statisticile aratã cã în ultimul an, numãrul celor plecaþi în strãinãtate se ridicã la 3,5 milioane. Dar câþi romîni plecaþi nu sunt trecuþi prin calculele statisticienilor? Ileana FIRÞULESCU

Pensionarii cer audienþã la Ministerul Muncii

Zece lei - alocaþia pentru un maidanez ºi 4,16 pentru un asistat social n asistat social primeºte pentru hrana zilnicã 4,16 lei în timp ce pentru un câine comunitar se cheltuieºte cu hrana ºi întreþinerea 10 lei pe zi.

U

O persoanã aflatã în evidenþele Serviciului de Asistenþã Socialã de pe lângã primãrie, primeºte lunar suma de 125 de lei ajutor pentru hranã ºi întreþinere, bani care împãrþiþi pe zile înseamnã exact 4,16 lei. În schimb pentru un câine comunitar dus la adãpost se cheltuieºte zilnic 10 lei cu hrana ºi întreþinerea, respectiv 310 lei lunar, mai mult decât dublu faþã de un „vemegist”. Este drept cã

Gheorghe Bãran, din Petroºani, cunoscut în lumea presei din judeþ, ca fiind cel mai bun distribuitor de presã. A mai lucrat sporadic în strãinã-

Actualitate 9

ute de pensionari din Valea Jiului, majoritatea foºti angajaþi la minele din zonã, cer audienþã la ministrul muncii Mariana Câmpean. Asta din cauzã cã nu mai pot beneficia de bilete de tratament, deºi bolile lor sunt cronice.

este cu mult mai mare decât cea oficialã, iar cei care cer ajutor primãriei sunt numeroºi. „ªomajul în Uricani este la cote aberante, cel oficial ºi cel din evidenþele AJOFM, este de peste 70 la sutã. ªi cei care nu mai primesc ajutor de ºomaj sunt tot oameni fãrã serviciu. Ei ajung la noi ºi primesc ajutor social. Pânã sã ajungã la primãrie încearcã sã

se descurce cum pot, lucreazã cu ziua pe la momârlanii înstãriþi ºi în ultimã instanþã ajung la noi. Asta se întâmplã pentru cã sumele primite drept ajutor social sunt mai mici decât cele pe care trebuie sã le alocãm, conform legii, pentru hrana câinilor fãrã stãpân. Pentru câini sunt duble ºi oamenii nu-ºi pot asigura nici masa zilnicã. Aici trebuie sã se schimbe lucrurile

de actualul guvern ”, a declarat, Dãnuþ Buhãescu, primarul localitãþii Uricani. Situaþia este asemãnãtoare ºi în restul localitãþilor din Valea Jiului unde ºomajul atinge cote alarmante. La Aninoasa, spre exemplu, o altã localitate care nu mai poate asigura locuri de

muncã dupã ce mina s-a închis, asistaþii social îºi fac aprovizionarea pe datorie. Asistaþii social, chiar dacã indemnizaþiile lunare primite sunt foarte mici, au un avantaj cel puþin teoretic: beneficiazã de asistenþã medicalã gratuit. Maximilian GÂNJU

Cei mai mulþi pensionari sunt nemulþumiþi de faptul cã s-au trezit peste noapte fãrã biletele în staþiunile în care se tratau de bolile dobândite în anii de muncã sub pãmânt, iar acum vor sã îºi cearã drepturile în faþa responsabililor de la minister, sau chiar a premierului Victor Ponta. „Aceasta este una dintre problemele noastre

upã ce la începutul acestei sãptãmâni un elicopter SMURD i-a transportat la Bucureºti pe minerii de la Petrila arºi cu apã fiartã, elicopterul SMURD a intervenit pentru salvarea a încã douã vieþi.

D

Doi pacienþi internaþi la Spitalul de Urgenþã Petroºani au fost transportaþi, miercuri, la o clinicã din Târgu Mureº, din cauza afecþiunilor grave de care sufereau. Pentru cã drumul este lung ºi cu ambulanþa se pierde timp preþios, cei doi au fost au fost duºi de urgenþã cu ajutorul unui elicopter SMURD, care a survolat Petroºaniul ºi a aterizat în curtea instituþiei medicale. „Este vorba despre doi pacienþi, unul internat pe Cardiologie ºi unul pe Neurologie, care au fost transportaþi cu elicopterul la Târgu Mureº”, a

declarat Petru Mãrginean, preºedintele Asociaþiei Salvital Hunedoara, care coordoneazã activitatea SMURD în judeþ. Potrivit medicilor de la UPU SMURD Petroºani, cei doi pacienþi sunt suferinzi de diferite afecþiuni. “Am avut un pacient cu poliradiculonevrita (afecþiuni ale nervilor perifericin.r.) ºi un pacient cu probleme cardiace”, declarã

Asfalt în piaþã ctivitatea din piaþa cenA tralã a municipiului Petroºani a fost bulversatã

S

numãrul patrupedelor este cu mult mai mic decât cel al asistaþilor ºi la fel de adevãrat cã mulþi dintre cei care beneficiazã de ajutor de la stat s-ar putea descurca singuri în loc sã cearã milã. Totuºi, suma alocatã pentru hrana unei persoane este mult prea micã admit mai mulþi primari din Valea Jiului. Unul dintre ei este ºi edilul ºef al Uricaniului unde rata ºomajului

Elicopterul SMURD a intervenit pentru salvarea altor douã vieþi

de cea de asfaltare.

cele mai importante, pentru cã nu se mai pot asigura bilete de tratament pentru toþi pensionarii noºtri, care ºtim cã sunt dupã ani întregi de muncã în minã, sunt foarte obosiþi ºi bolnavi. Noi vom face demersuri la ministrul Mariana Câmpeanu, pentru a-i cere aceste bilete de tratament. În cazul în care nu suntem luaþi în seamã, vom ajunge pânã la premierul Victor Ponta”,a spus Paul David, secretar Liga Sindicatelor Pensionarilor Mineri Valea

Jiului. În ºedinþa de guvern de miercuri, 6 iunie, s-a decis sistarea contractãrii de bilete de odihnã ºi limitarea biletelor de tratament la care au dreptul veteranii de rãzboi, revoluþionarii, persoanele cu handicap. Dupã ce au trecut alegerile locale, hotãrârea luatã de Cabinetul Ponta a fost publicatã în Monitorul Oficial. Noile reglementãri sunt cuprinse într-o Ordonanþã de Urgenþã privind mãsuri de reducere a cheltuielilor

Asta la temperaturi de nesuportat ºi toþi cei care au avut drum, au fost nevoiþi sã ocoleascã lucrãrile. În plus, publice ºi întãrirea ºi comercianþii au fost nevoiþi sã închidã sau sã se mute pânã la disciplinei finanfinalizarea lucrãrilor. ciare. Mai exact, Este vorba despre lucrãrile de actul precizeazã asfaltare, care au început pe artera cã: “numãrul rutierã de lângã piaþã ºi care locurilor de tratade miercuri au cuprins ºi ment balnear afezona de la intrarea în piaþã. rente beneficiarPotrivit celor din adminisilor unor legi spetraþia pieþelor, acestea vor ciale nu poate afecta bunul mers doar o zi, depãºi 15% din dupã care toate activitãþile numãrul total al locurilor contrac- vor putea sã revinã la normal. tate de Casa Alte lucrãri sunt executate Naþionalã de de administraþia pieþelor ºi Pensii”. în zona Dacia. Diana Diana MITRACHE MITRACHE

managerul spitalului de Urgenþã din Petroºani,

Alin Vasilescu. Cei doi pacienþi au fost transportaþi la clinicile de specialitate din þarã. Astfel, unul a ajuns la Târgu Mureº, iar unul la Bucureºti. Din ce în ce mai mulþi pacienþi din Valea Jiului sunt transportaþi pe cale aerianã la spitalele din þarã. Este cea de a doua intervenþie a echipajelor SMURD în numai câteva zile. Luni, cei doi mineri accidentaþi în subteranul Exploatãrii Miniere Petrila au fost transportaþi al Spitalul de Arºi din Bucureºti. Car men COSMAN Raul IRINOVICI


Cronica Vãii Jiului | Joi, 21 iunie 2012

8 Actualitate e spune cã patria este locul unde te simþi bine, unde te simþi acasã ºi unde te întorci cu plãcere. Sunt cazurile unor ziariºti, studenþi, doctori, ingineri, oameni simpli din Valea Jiului, care se întorc cu plãcere în locurile unde s-au stabilit, dar care þin legãtura cu þara lor ºi le pasã de ”durerea ei” oricât de bine le-ar fi. Þine ºi de sortã, spun ei…

Ziariºti, studenþi, doctori, chimiºti

S

În cartierele Vãii Jiului, zeci ºi zeci de tineri ºi oameni, care îºi doresc mai mult de la viaþã, nu ºi-au îngrãdit idealurile cu graniþe. Nu au plecat doar la muncã în strãinãtate, ci se instruiesc ºi s-au instruit, au pornit de jos ºi ºi-au dezvoltat afaceri, au întemeiat familii ºi îºi cresc copiii în medii civilizate, fãrã grija zilei de mâine, se implicã în activitãþi civice ºi de binefacere, în acþiuni de culturã ºi sport ºi ce este mai important – au satisfacþia muncii ºi respectul de sine. Toþi par a nu mai dori sã se întorcã în România, dar þin legãtura cu þara, le pasã ºi îi afectezã. Printre cei plecaþi de ani buni sunt ºi ziariºti ai Vãii Jiului, dar ºi doctori ºi

au pãrãsit definitiv Valea Jiului ºi þara profesori, iar în ultima vreme – foarte mulþi tineri. Dintre ziariºtii plecaþi fãrã gând de întoarcere, deºi le-a fost greu, este ºi frumoasa Oana Ciobotea, din Petroºani, operator tv, corespondent la Jurnalul Naþional ºi la ziare locale. Oana se aflã de ani buni în Spania ºi a recunoscut cã posibilitãþile de a te pune în valoare ca om sunt nenumãrate. Este mulþumitã de evoluaþia sa, care nu se comparã cu anii munciþi în þarã, unde justa valoare a fost uitatã. Nicoleta Brat-Tufiº, din Petroºani, a fost ziarist La cotidianul local Matinal, a înfiinþat un ziar local, dar ºi-a luat zborul cãtre Australia. A urmat Griffith University din Brisbane, Queensland, Australia, locul unde trãieºte alãturi de sotul sãu ºi de copii. Un alt ziarist este Nina Dumitrana, tot din Petroºani, care a colarat cu publicaþiile Scandal în Valea Jiului ºi Atac de Valea Jiului, are o viaþã frumoasã. Nina ºi-a întemeiat o familie, munceºte ºi trãieºte în Amsterdam. Copiii cunoscutului ziarist cu vastã experienþã, trecut în eternitate, Constantin Iovãnescu, sunt amândoi oameni realizaþi

”peste mãri ºi þãri”. Cu o educaþie solidã în care adevãrul, dreptatea, moralitatea ºi seriozitatea în tot ceea ce fac sunt jaloanele dupã care se cãlãuzesc, s-au realizat în Europa ºi SUA. Carmen s-a stabilit în Farmington Hills, Michigan, iar Florin se aflã la Roma, acolo unde locuieºte adesea ºi mama sa, Leana Iovãnescu. Mulþi tineri de valoare au pãrãsit Valea Jiului, iar pe mãsurã ce cunosc siteme, moduri de comportamente ale statelor cu contribuabilii, dar mai ales cu tinerii, îi fac pe aceºtia sã se îndepãrteze gradual de România datoritã diferenþelor uriaºe de tratament ºi promovare. Astfel, Florin Leban, un student de excepþie al Universitãþii Petroºani, bursier al Fundaþiei Dan Voiculescu, a obþinut o bursã pentru Malta. Nu îi este uºor. Munceºte din greu ºi învaþã, dar societatea, consideraþia acesteia pentru valoare l-a impresionat. Este mulþumit de sine, pentru cã reuºeºte zi de zi sã-ºi testeze resursele datoritã oportunitãþilor multiple ºi este apreciat pentru tot ce

face. Adrian Podar, din Petrila, ºi-a luat viaþa în mâini imediat dupã ce a terminat liceul. A aplicat la mai multe facultãþi ºi a reuºit. ªi-a ales Sunderland, Marea Britanie ºi dupã un an de studiu a aplicat pentru permis de muncã, cu gând sã rãmânã. Raluca David, o tânãrã frumoasã din Lupeni, a fãcut multã

ºcoalã - Relaþii Politice Internaþionale la Bucureºti, Comunicare ºi Relaþii Publice, Filozofie ºi ªtiinþe ale Comunicãrii, la Timiºoara -, iar acum se aflã pe tãrâm strãin în Columbia – Maryland. Peste vîrsta de 25 de ani par a fi la fel de mulþi înstrãinaþi din Valea Jiului. Laura ºi Paul Bejan, din Petrila, ºi-au luat copii ºi duºi au fost, în Germania,

dupã încercãri repetate de a trãi decent în þara lor. Sunt surprinºi de civilizaþie, de calitatea ºcolilor ºi a vieþii în general, dar duc dorul þãrii cu durere aproape. Când cântãresc la rece situaþia de acolo ºi pe cea de aici, perspectivele de viitor ºi chiar prezentul, recunosc cã este incoparabil, dar sufletul lor tânjeºte dupã meleagurile natale. La fel a procedat ºi

tate, pânã acum câtva timp, când ºi-a luat soþia de profesie chimist - ºi a plecat în Spania stabilinduse la Logrono. Un personaj controversat din cauza neadaptãrii la nedreptate este Nagy ªandor, numit ºi rãzvrãtitul din Uricani. Dupã ce a avut probleme cu Poliþia Uricani, în urma protestelor pe un bloc turn din localitate, dupã ce a

acuzat poliþiºti ºi edili de abuzuri, hãituit fiind a pãrãsit România. A reuºit sã termine o facultate, s-a cãsãtorit, are un fiu ºi s-a stabilit în Germania, þarã în care este apreciat ºi în care ºi-a fãcut mulþi prieteni. Se spune cã patria este locul unde te simþi bine, unde te simþi acasã ºi unde te întorci cu plãcere. Dar România, care ºi-a alungat tinerii - cum este cazul doctorului Viorica Maghiar, o tânãrã crescutã la Casa Copilului din Uricani - cum s-o numeºti în cazul lor? Pe Viorica Maghiar nu a vrut sã o angajeze nimeni în Valea Jiului, dar au vrut-o nemþii… Am relatat doar câteva exemple, pentru cã de peste 10 ani, din ce în ce mai mulþi oameni ai Vãii Jiului au devenit locuitori ai altor þãri, acolo unde se simt împliniþi ºi, probabil, unde le-a hãrãzit soarta sã trãiascã, sã se realizeze ºi sã-ºi creascã copiii, cu greutãþi inerente, dar cu demnitate. Statisticile aratã cã în ultimul an, numãrul celor plecaþi în strãinãtate se ridicã la 3,5 milioane. Dar câþi romîni plecaþi nu sunt trecuþi prin calculele statisticienilor? Ileana FIRÞULESCU

Pensionarii cer audienþã la Ministerul Muncii

Zece lei - alocaþia pentru un maidanez ºi 4,16 pentru un asistat social n asistat social primeºte pentru hrana zilnicã 4,16 lei în timp ce pentru un câine comunitar se cheltuieºte cu hrana ºi întreþinerea 10 lei pe zi.

U

O persoanã aflatã în evidenþele Serviciului de Asistenþã Socialã de pe lângã primãrie, primeºte lunar suma de 125 de lei ajutor pentru hranã ºi întreþinere, bani care împãrþiþi pe zile înseamnã exact 4,16 lei. În schimb pentru un câine comunitar dus la adãpost se cheltuieºte zilnic 10 lei cu hrana ºi întreþinerea, respectiv 310 lei lunar, mai mult decât dublu faþã de un „vemegist”. Este drept cã

Gheorghe Bãran, din Petroºani, cunoscut în lumea presei din judeþ, ca fiind cel mai bun distribuitor de presã. A mai lucrat sporadic în strãinã-

Actualitate 9

ute de pensionari din Valea Jiului, majoritatea foºti angajaþi la minele din zonã, cer audienþã la ministrul muncii Mariana Câmpean. Asta din cauzã cã nu mai pot beneficia de bilete de tratament, deºi bolile lor sunt cronice.

este cu mult mai mare decât cea oficialã, iar cei care cer ajutor primãriei sunt numeroºi. „ªomajul în Uricani este la cote aberante, cel oficial ºi cel din evidenþele AJOFM, este de peste 70 la sutã. ªi cei care nu mai primesc ajutor de ºomaj sunt tot oameni fãrã serviciu. Ei ajung la noi ºi primesc ajutor social. Pânã sã ajungã la primãrie încearcã sã

se descurce cum pot, lucreazã cu ziua pe la momârlanii înstãriþi ºi în ultimã instanþã ajung la noi. Asta se întâmplã pentru cã sumele primite drept ajutor social sunt mai mici decât cele pe care trebuie sã le alocãm, conform legii, pentru hrana câinilor fãrã stãpân. Pentru câini sunt duble ºi oamenii nu-ºi pot asigura nici masa zilnicã. Aici trebuie sã se schimbe lucrurile

de actualul guvern ”, a declarat, Dãnuþ Buhãescu, primarul localitãþii Uricani. Situaþia este asemãnãtoare ºi în restul localitãþilor din Valea Jiului unde ºomajul atinge cote alarmante. La Aninoasa, spre exemplu, o altã localitate care nu mai poate asigura locuri de

muncã dupã ce mina s-a închis, asistaþii social îºi fac aprovizionarea pe datorie. Asistaþii social, chiar dacã indemnizaþiile lunare primite sunt foarte mici, au un avantaj cel puþin teoretic: beneficiazã de asistenþã medicalã gratuit. Maximilian GÂNJU

Cei mai mulþi pensionari sunt nemulþumiþi de faptul cã s-au trezit peste noapte fãrã biletele în staþiunile în care se tratau de bolile dobândite în anii de muncã sub pãmânt, iar acum vor sã îºi cearã drepturile în faþa responsabililor de la minister, sau chiar a premierului Victor Ponta. „Aceasta este una dintre problemele noastre

upã ce la începutul acestei sãptãmâni un elicopter SMURD i-a transportat la Bucureºti pe minerii de la Petrila arºi cu apã fiartã, elicopterul SMURD a intervenit pentru salvarea a încã douã vieþi.

D

Doi pacienþi internaþi la Spitalul de Urgenþã Petroºani au fost transportaþi, miercuri, la o clinicã din Târgu Mureº, din cauza afecþiunilor grave de care sufereau. Pentru cã drumul este lung ºi cu ambulanþa se pierde timp preþios, cei doi au fost au fost duºi de urgenþã cu ajutorul unui elicopter SMURD, care a survolat Petroºaniul ºi a aterizat în curtea instituþiei medicale. „Este vorba despre doi pacienþi, unul internat pe Cardiologie ºi unul pe Neurologie, care au fost transportaþi cu elicopterul la Târgu Mureº”, a

declarat Petru Mãrginean, preºedintele Asociaþiei Salvital Hunedoara, care coordoneazã activitatea SMURD în judeþ. Potrivit medicilor de la UPU SMURD Petroºani, cei doi pacienþi sunt suferinzi de diferite afecþiuni. “Am avut un pacient cu poliradiculonevrita (afecþiuni ale nervilor perifericin.r.) ºi un pacient cu probleme cardiace”, declarã

Asfalt în piaþã ctivitatea din piaþa cenA tralã a municipiului Petroºani a fost bulversatã

S

numãrul patrupedelor este cu mult mai mic decât cel al asistaþilor ºi la fel de adevãrat cã mulþi dintre cei care beneficiazã de ajutor de la stat s-ar putea descurca singuri în loc sã cearã milã. Totuºi, suma alocatã pentru hrana unei persoane este mult prea micã admit mai mulþi primari din Valea Jiului. Unul dintre ei este ºi edilul ºef al Uricaniului unde rata ºomajului

Elicopterul SMURD a intervenit pentru salvarea altor douã vieþi

de cea de asfaltare.

cele mai importante, pentru cã nu se mai pot asigura bilete de tratament pentru toþi pensionarii noºtri, care ºtim cã sunt dupã ani întregi de muncã în minã, sunt foarte obosiþi ºi bolnavi. Noi vom face demersuri la ministrul Mariana Câmpeanu, pentru a-i cere aceste bilete de tratament. În cazul în care nu suntem luaþi în seamã, vom ajunge pânã la premierul Victor Ponta”,a spus Paul David, secretar Liga Sindicatelor Pensionarilor Mineri Valea

Jiului. În ºedinþa de guvern de miercuri, 6 iunie, s-a decis sistarea contractãrii de bilete de odihnã ºi limitarea biletelor de tratament la care au dreptul veteranii de rãzboi, revoluþionarii, persoanele cu handicap. Dupã ce au trecut alegerile locale, hotãrârea luatã de Cabinetul Ponta a fost publicatã în Monitorul Oficial. Noile reglementãri sunt cuprinse într-o Ordonanþã de Urgenþã privind mãsuri de reducere a cheltuielilor

Asta la temperaturi de nesuportat ºi toþi cei care au avut drum, au fost nevoiþi sã ocoleascã lucrãrile. În plus, publice ºi întãrirea ºi comercianþii au fost nevoiþi sã închidã sau sã se mute pânã la disciplinei finanfinalizarea lucrãrilor. ciare. Mai exact, Este vorba despre lucrãrile de actul precizeazã asfaltare, care au început pe artera cã: “numãrul rutierã de lângã piaþã ºi care locurilor de tratade miercuri au cuprins ºi ment balnear afezona de la intrarea în piaþã. rente beneficiarPotrivit celor din adminisilor unor legi spetraþia pieþelor, acestea vor ciale nu poate afecta bunul mers doar o zi, depãºi 15% din dupã care toate activitãþile numãrul total al locurilor contrac- vor putea sã revinã la normal. tate de Casa Alte lucrãri sunt executate Naþionalã de de administraþia pieþelor ºi Pensii”. în zona Dacia. Diana Diana MITRACHE MITRACHE

managerul spitalului de Urgenþã din Petroºani,

Alin Vasilescu. Cei doi pacienþi au fost transportaþi la clinicile de specialitate din þarã. Astfel, unul a ajuns la Târgu Mureº, iar unul la Bucureºti. Din ce în ce mai mulþi pacienþi din Valea Jiului sunt transportaþi pe cale aerianã la spitalele din þarã. Este cea de a doua intervenþie a echipajelor SMURD în numai câteva zile. Luni, cei doi mineri accidentaþi în subteranul Exploatãrii Miniere Petrila au fost transportaþi al Spitalul de Arºi din Bucureºti. Car men COSMAN Raul IRINOVICI


10 Diverse

Cronica Vãii Jiului |Joi, 21 iunie 2012

Demolatorii au transformat o c l ã d i r e î n p i n a c o t e c ã onform „bunului” obicei apãrut dupã anul 1990 în Valea Jiului, orice clãdire lãsatã de izbeliºte dispare în cel mai scurt timp posibil, demolatorii muncesc din greu pe tot arealul localitãþii.

C

Unul dintre ºantiere îl reprezintã ºi clãdirea care pânã nu cu mulþi ani în urmã adãpostea Unitatea Militarã 01032, imobil amplasat pe strada Timiºoara, la numãrul 5, din municipiul Petroºani. În clãdirea care dispunea de o suprafaþã de 335,44 mp, precum ºi de o curte interioarã de 279,27 mp, primãria municipiului intenþiona sã mute Serviciul Public Comunitar de Evidenþã a Persoanelor. Pânã la urmã însã, imobilul nu a mai primit nici o altã destinaþie, clãdirea cu un etaj, 18 camere ºi douã bãi, fiind retrocedatã cãtre urmaºii fostului proprietar. Respectiv cãtre

nepotul acestuia, artistul plastic Sergiu Ianza. De-a lungul ultimilor ani, însã,

de aici s-a furat aproape tot ceea ce se putea fura. Sobele de teracotã din cele 18 camere au fost cu toatele sparte,

dispãrând în totalitate. Aceeaºi destinaþie „necunoscutã” au luat-o ºi geamurile sau uºile (cu tot cu tocuri), lambriurile de lemn, parchetul, instalaþia electric��, mocheta, mobilierul, faianþa, chiuvetele, scaunele de toaletã sau, mai nou, chiar ºi una dintre scãrile de acces spre etaj. În acelaºi timp, ceea ce nu a putut fi transportat în cadrul primei etape de demolare, a fost distrus, iar imobilul s-a transformat într-un „rai” al oamenilor strãzii. În acest timp, însã, clãdirea a fost vizitatã ºi de cãtre artiºti componenþi ai „noului val” de artã „rupestrã”. Aceºtia au lãsat, în urma lor, adevãrate opere de artã care, nu au

cum sã nu fie apreciate de cãtre pictorul Ianza, bineînþeles dacã, acesta ºi-ar mai vizita,

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro

HOROSCOP

21 iunie 2012

Ai tendinþa de a te implica în activitãþi dintre cele mai diverse. Ar fi dorit sã fii cât se poate de prudent ºi sã eviþi sã îþi asumi responsabilitãþi prea mari. Fãrã sã îþi refuzi nimic, încearcã sã tragi de timp câteva zile. Acasã s-ar putea deteriora câte ceva, dar nu este cazul sã te enervezi.

Þi se va propune o colaborare interesantã, dar traversezi o perioadã în care prudenþa va trebui pusã pe primul plan în tot ce faci. Informaþiile care îþi vor parveni te vor entuziasma foarte tare. Nu te lãsa copleºit de bucurie pânã când nu ai certitudinea cã toate datele sunt corecte.

Te agiþi exagerat de mult ºi fãrã nici un rost. Eºti cam nemulþumit de tot ce se întâmplã la serviciu, dar ai tendinþa de a exagera. Nu încerca sã întreprinzi activitãþi deosebite, deoarece eºti uºor bulversat ºi ai încurca mult mai rãu lucrurile. N-ar fi exclus sã fii penalizat la serviciu.

Treburile gospodãreºti par a nu se mai termina ºi deja simþi cã nu mai ai rabdare. Încãpãþânarea de care dai dovadã te poate aduce în situaþia de a avea o discuþie aprinsã cu partenerul. Sfatul unui coleg se va dovedi foarte util, chiar dacã þi se pare un pic fantezist. Vei avea un dialog interesant cu unul dintre ºefi.

Faci o mulþime de încercãri pentru a gãsi niºte colaboratori. Reuºeºti sã faci o impresie bunã oriunde te duci, aºa cã propunerile tale vor entuziasma pe toatã lumea. Chiar dacã energia te susþine în toate demersurile pe care le ai în plan, nu este cazul sã faci mai mult decât este nevoie. De la drum vei primi o informaþie interesantã.

În jurul tãu sunt multe persoane care nu sunt ceea ce par a fi. Alege-þi cu grijã colaboratorii, altfel poþi avea surprize prea puþin plãcute. N-ar fi exclus sã primeºti un cadou neaºteptat de la o cunoºtinþã apropiatã. În cazul în care ai nevoie de un împrumut sau o sponsorizare, ºansa va fi de partea ta.

Rezultatele pe care le aºtepþi întârzie sã aparã ceea ce te neliniºteºte ºi te nemulþumeºte totodatã. Dar nu trebuie sã îþi faci probleme; ideile tale sunt excelente, dar trebuie sã înveþi sã dai dovadã de mai multã rãbdare. Oricum, traversezi o perioadã bunã în care eforturile tale sunt recunoscute la toate nivelurile.

Te frãmântã o chestiune de familie. Dacã o vei discuta cu rudele apropiate te vei lãmuri ºi chiar te vei mai liniºti. La serviciu, este posibil sã þi se repartizeze o nouã lucrare. Drumurile pe care le vei face îþi vor aduce ºi un mic câºtig. Colaborarea cu ceilalþi se va dovedi inspiratã, indiferent cã este vorba de bani sau altceva.

Te aºteaptã o zi bunã, cãci mintea ta se va dovedi deosebit de eficientã. Ai putea obþine realizari nesperate în activitãþi comerciale sau artistice. Dacã nu este cazul, ai putea ieºi la cumpãrãturi. O vizitã la ceas de searã, îþi va face mare plãcereºsi te va ajuta sã priveºti cu mai multã încredere spre viitor.

Comunicarea cu cei din jur evolueazã ceva mai bine, ceea ce îþi va permite sã afli lucruri interesante, dar ºi sã îþi faci noi prieteni. Încearcã totuºi sã fi atent la ceea ce spui, cãci riºti sã faci niºte afirmaþii care vor genera discuþii aprinse, obositoare. ªi acest lucru îþi poate crea neplãceri în viitor.

Jocurile de noroc ºi speculaþiile nu te avantajeazã astãzi. Dacã totuºi nu te poþi opune tentaþiei, limiteazã-te la sume mici. Dialogul cu cei din jur te va ajuta sã iei niºte decizii mãcar rezonabile. Evitã excesul de cafea ºi tutun, deoarece ai putea avea unele neplãceri în ceea ce priveºte sãnãtatea.

Ocaziile de a-þi petrece timpul într-un mod plãcut nu se vor lãsa prea mult aºteptate. Starea ta fizicã ºi psihicã este excelentã. Energia ºi îndemânarea te ajuta sã rezolvi o mulþime de treburi, într-un timp extrem de scurt. Nu este momentul sã apelezi la colaboratori! Este foarte posibil sã faci o impresie bunã .

din când în când clãdirea care îi aparþine. Mircea NISTOR


Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului |Joi, 21 iunie 2012

Toropealã, nu glumã !

Va l e a J i u l u i s e t o p e º t e s u b s o a r e l e n e m i l o s i astãzi, România ºi implicit Valea Jiului, se va topi de cald, aºa cum s-a întâmplat ºi zilele trecute.

ª

Codul galben de caniculã, conform meteorologilor, este valabil toatã sãptãmâna, iar în zilele urmãtoare se estimeazã cã temperaturile vor fi ºi mai mari. Administraþia localã de la Petroºani a înfiinþat deja puncte de distribuþie a apei potabile ºi de repaos pentru cei care au nevoie. “La Petroºani sunt deja

funcþionale trei puncte de distribuþie a apei potabile pentru populaþie. Acestea sunt: cel de la primãrie, cel deschis la Biblioteca Municipalã, iar de astãzi (ieri) avem unul ºi la Piaþa Centralã”, ne-a declarat Nicolae Taºcã, purtãtor de cuvânt la Primãria Petroºani Cel mai solicitat punct de distribuþie a apei potabile este cel de la sala de marmurã a primãriei, însã ºi la ciºmeaua din Parcul Carol Schreter, care funcþioneazã cu caracter permanent, oamenii se opresc ºi beau apã. De altfel, în zilele urmãtoare, voluntarii Crucii Roºii vor monta pe stradã cor-

Primãria Petroºani promite cã va amenaja locuri pentru picnic în urmãtoarele sãptãmâni În câteva sãptãmâni, reprezentanþii administraþiei locale de la Petroºani spun cã vor amenaja locuri speciale pentru picnic în zonele de agrement de pe raza

localitãþii. Pânã acum, petroºenenii ºi nu numai, nu au avut decât sã încalce lege ºi sã încingã grãtarul oriunde, pentru cã nu au existat alternative. „În maxim o sãptãmânã, douã, vom identifica aceste locuri, dupã care, bineînþeles, vom trece la amenajarea acestora cu tot ceea ce trebuie. Bineînþeles,

turi de mãsurat tensiunea ºi de repaos. Însã, cel mai rãu în aceste zile este de muncitorii care lucreazã în aer liber. În ºantierul din Centrul Civic nici nu se þine cont de gradele din termometru. Într-o discuþie cu muncitorii care spun cã sunt cãliþi de toate prin câte au trecute ºi mai ales, în ce condiþii au lucrat pânã acum, reiese faptul cã ºi chiar dacã ar dori sã ia câte o micã pauzã, nu au cum. “Nu prea avem cum sã stãm, pentru cã avem mult de lucru”, ne-a declarat un muncitor de pe ºantier. “Ce sã facem, muncim într-una, dar încercãm sã lucrãm mai mult

pentru asta vor fi ºi bani prevãzuþi în buget”, ne-a declarat Nicu Taºcã, purtãtor de cuvânt la Primãria Petroºani. Cele mai populate locuri într-o zi toridã de varã, mai ales dacã este ºi week-end, sunt drumul cãtre Parâng, atunci când vine vorba de Petroºani, ºi malul pârâului Jieþ sau Zona Taia, la Petrila. La Vulcan, oamenii merg la grãtar la baza de agrement “La Brazi”, dar ºi spre Pasul Vîlcan sau Cabana Cãpriºoara. La Lupeni, grãtarele se încing la zona de agrement de la telescaunul care duce spre Staþiunea Straja, iar la Uricani la Valea de Peºti, Câmpul lui Neag ºi Cheile Buþii. Luiza ANDRONACHE

pe la umbrã, dacã se poate ”, ne spune un alt lucrãtor. “Dacã noi stãm, cine munceºte în locul nostru?! Trebuie sã ne încadrãm în grafic, sã respectãm planul de construcþie. Mai bem apã mineralã, la prânz luãm pauzã de masã ºi asta e…”, a afirmat un al treilea angajat. Medicii recomandã repaos în orele când soarele arde cu putere, iar consumul de lichide este absolut necesar. De altfel,

Problema „cleºtilor” ascute rãzboiul dintre hingheri ºi localnici ai mulþi localnici din Petroºani sunt revoltaþi de modul în care hingherii strâng câinii fãrã stãpân de pe strãzi. Aceºtia considerã metoda drept „barbarã” ºi cer ca autoritãþile sã ia mãsuri.

M

Sunt conºtienþi de faptul cã locul câinilor nu este pe strãzi, dar nici nu sunt de acord cu modalitatea în care hingherii îi adunã de pe domeniul public. Localnicii din Petroºani reclamã modul în care maidanezii sunt prinºi, cu un cleºte special, înainte de a fi încãrcaþi în maºinile hingherilor ºi transportaþi la adãpostul amenajat în Cartierul Colonie. Oamenii cred cã ar trebui gãsitã o altã modalitate, mai mo-

Pericol de explozie în Aeroport Scurgere de gaze în cartierul Aeroport din Petroºani. În cursul zilei de miercuri un bloc din cartierul Aeroport ar fi putut sã sarã în aer din cauzã unei scurgeri de gaze. La faþa locului s-au deplasat echipele de intervenþie de

la E-ON Gaz, dar ºi pompierii de la Detaºamentul de Pompieri din Petroºani. Aceºtia au constatat care este sursã scurgerilor de gaze de la blocul 56 de pe stradã Aviatorilor. Potrivit reprezentanþilor E-ON Gaz, scurgerea a provenit de la o þeavã fisuratã. “Este vorbã de o þeavã fisuratã la intrarea în scarã. Cel care a sesizat defecþiunea nu avea contor în casã. Cel mai probabil conductãã a fost lovitã”,

în ultimele zile, în Serviciile de Urgenþã din toatã Valea Jiului s-a înregistrat un val de pacienþi cu insolaþii sau puseuri de tensiune din cauza cãldurii. Luiza ANDRONACHE

spun reprezentanþii E-ON Gaz. ªi pompierii petroºãneni au constat avaria. “Nu a existat pericolul de propagare”, spun reprezentanþii de la Detaºamentul de Pompieri Petroºani. Avaria a fost remediatã în câteva minute. Raul IRINOVICI

dernã, care sã nu provoace suferinþã animalelor, ºi nici o imagine barbarã privitorilor. Primãria Petroºani promite sã caute soluþii, iar acest lucru s-ar putea schimba odatã cu implementarea serviciului judeþean pentru câinii fãrã stãpân. „În ceea ce priveºte metoda de prindere, va fi probabil modificatã când se va implementa colaborarea cu serviciul judeþean pentru gestionarea câinilor fãrã stãpân”, a declarat Nicolae Taºcã, purtãtor de cuvânt al Primãriei Petroºani. Serviciul de ecarisaj din Petroºani a înghiþit, în anul 2011, 141.000 de lei, iar pentru acest an suma estimatã este sensibil egalã. Adãpostul din Colonie are o capacitate de 75 de locuri, dacã patrupedele stau singure într-o cuºcã. Carmen COSMAN


12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului |Joi, 21 iunie 2012

ªtrandurile hunedorene, luate la puricat tenþie unde decideþi sã vã rãcoriþi. Nu toate zonele de agrement din judeþul Hunedoara sunt autorizate din punct de vedere sanitar, iar ºtrandurile trebuie sã corespundã unor criterii bine stabilite de lege.

A

Pentru cã tot a dat canicula peste noi, iar hunedorenii se înghesuie la ºtranduri sau alte zone de agrement, reprezentanþii Direcþiei de Sãnãtate Publicã Hunedoara avertizeazã asupra faptului cã nu toate apele sunt autorizate ca ape de îmbãiere. De exemplu în zona Cinciº, apele din baraj nu sunt autorizate ca ape de

îmbãiere naturale, deºi sute de hunedoreni se aruncã în apele lacului pentru a scãpa de caniculã. Nici zona lacului Câmpu lui Neag, amenajat pe locul fostei cariere, nu este propice pentru scãldat ºi, din acest motiv, zona a fost îngrãditã. Iar ºtarndurile trebuie sã corespundã unor norme bine stabilite. Astfel, ºtrandurile pot fi amenajate pe malurile râurilor, lacurilor sau ale mãrii, cu respectarea urmãtoarelor cerinþe: în amonte de ºtrand sã nu existe deversãri de ape uzate orãºeneºti sau industriale la o distanþã care ar putea influenþa direct calitatea apei din zona ºtrandului; la locul îmbãierii, apa ºtrandului va fi feritã de riscul

poluãrii prin instituirea zonelor de protecþie sanitarã, similar cu protecþia surselor de apã de suprafaþã pentru alimentare cu apã potabilã; pantele de adâncime: pentru adâncimi de pânã la 1,20 m, panta trebuie sã fie uniformã ºi sã respecte proporþia de 1:10; este de preferat ca proporþia înclinãrii sã nu depãºeascã 1:15; pentru adâncimi mai mari, panta sã nu depãºeascã proporþia de 1:3; fundul de bazin pentru o adâncime de pânã la 1,80 m trebuie sã fie din nisip ºi pietriº mãrunt. Trebuie îndepãrtate pietrele sau alte materiale care produc rãnirea înotãtorilor, precum ºi vegetaþia acvaticã care poate genera pericolul de înec; în zonele de scãldat trebuie sã se asigure un minimum de 2,5 mp luciu de apã, pentru fiecare persoanã care se scaldã în zone cu adâncimea

apei sub 1,20 m, ºi cel puþin 6,25 mp luciu de apã, pentru fiecare persoanã care se scaldã în zonele în care adâncimea apei este mai mare de 1,20 m. Pe de altã parte, conform normativelor în vigoare, demarcaþiile zonelor pentru scãldat se vor face astfel: liniile de delimitare cu geamandurã trebuie folosite pentru a demarca perimetrul apei de micã adâncime de cel de mare adâncime (mai mare de 1,20 m), pentru zonele de înot ºi scufundare, pentru modificãrile pantei de adâncime pentru perturbãri subacvatice (curenþi, vârtejuri); este necesarã o zonã de îmbãiere cu adâncimi de 0,60 m, delimitatã prin cordon de siguranþã, pentru copii ºi/sau persoane care nu înoatã din diferite motive; avertizoarele de adâncime, vizibile foarte clar, trebuie poziþionate în punctele de maximã adâncime ale fiecãrei zone, delimitate faþã de toate trambulinele, platformele

ºi facilitãþile similare; facilitãþile pentru scufundare nu sunt recomandabile. Dumitra ªtefan, directorul DSP Hunedoara spune cã, dacã se folosesc totuºi astfel de facilitãþi, se recomandã platforme plutitoare pentru scufundat sau platforme fixe, care trebuie construite la o distanþã mai mare de 0,90 m deasupra nivelului apei ºi sã fie vizibile ºi din apã; ele trebuie sã aibã elemente foarte puþine sub apã, pentru a nu se produce accidentãri înotãtorilor; adâncimea minimã de scufundare împrejurul unei platforme de sãrituri (fãrã trambulinã) trebuie sã fie de cel puþin 2,40 m pânã la distanþa de cel puþin 3,6 m de la platformã; pentru trambulinã sau alte dotãri aflate la 0,90 m deasupra apei, adâncimea la capãtul ºi în jurul lor pe o distanþã de 3,6 m trebuie sã fie de 3 m. Pentru a fi folositã la îmbãiere, calitatea apei din zone naturale trebuie

sã corespundã unor parametri microbiologici bine reglementaþi, care nu pot fi încãlcaþi, iar aprecierea calitãþii apei din zonele naturale amenajate pentru înot se va efectua de cãtre factorii de specialitate, cae o pot include în trei categorii: categoria I - apã bunã de îmbãiere, categoria a II-a - apã acceptabilã pentru îmbãiere, respectiv categoria a III-a - apã care nu se recomandã pentru înot sau recreere. ªi zonele de uscat sau de plajã trebuie sã frespecte normele legale, iar plajele trebuie întreþinute în permanenþã în stare de curãþenie ºi vor fi dotate cu recipiente pentru colectarea reziduurilor, asigurându-se un recipient la 250 mp zonã de plajã, cu un numãr optim de dotãri sanitare. Dumitra ªtefan a precizat cã Departamentul Control in Sanatate Publica din structura D.S.P. efectueazã controale la ºtrandurile din judeþ. Car men COSMAN


CVJ, Nr. 150, Joi 21 iunie 2012