Issuu on Google+

Cotidian regional  Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului  Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011  Anul I  Nr. 129

Cronica Vãii Jiului Marti, 22 mai 2012

www.cronicavj.ro  E-mail: cronicavj@gmail.com  Telefon: 0374.906.687  12 pagini  1 LEU

COPIII CU BAROSUL

Campanie electoralã în “gura” ºcolii, dar pe domeniul public ampanie electoralã la C ºcoli, dar cu amplasare legalã. În municipiul Petroºani, ºi nu numai afiºele electorale sunt lipite oriunde, deºi reprezentanþii administraþiei publice locale au amejat locuri spciale în acest sens.

>>> PAGINA A 4-A

“Muntele”, un sindicat artificial cu iz de ilegalitate n loc sã aibã grijã de ortacii care-ºi rup spinãrile în fundul minelor sau sã îºi rezolve problemele legate de lipsa reprezentativitãþii, sindicalistul Petre Nica se ocupã de rãfuieli personale.

Î

>>> PAGINA A 5-A

n peisajul dezolant al fostelor depozite din zona Dâlja - Colonia Petroºani, copii între 8 ºi 10 ani loveau cu baroasele grinzile de beton cãzute pentru a ajunge la preþiosul fier. Munceau din greu pentru a-ºi cumpãra bomboane sau ”ceva dulce”. Acasã nu mai erau bani ºi pentru asta…

Î

PAGINA A 8-A

Lista consilierilor PNL de la Vulcan miroase PeNaL robleme pe lista conP silierilor PNL de la Vulcan. Adrian Paraschiv, candidatul pentru Consiliul Local Vulcan de pe lista PNL întocmitã de Alina Cârstoiu este acuzat de înºelãciune, agresiune ºi alte fãrãdelegi.

>>> PAGINA 10


2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului |Marti, 22 mai 2012

UDMR susþine la Lupeni candidatul independent Constantin Brânduºe eseori, activitatea comunitãþii maghiare din municipiul Lupeni, excelent coordonatã de echipa localã a UDMR condusã de David Benedekfi s-a ridicat nu doar la nivelul aºteptãrilor maghiarilor din Lupeni, ci ºi la acela al întregii comunitãþi locale din aceastã localitate.

D

Din pãcate, din mândrie sau invidie, reprezentanþii actualei administraþii locale din municipiul Lupeni nu s-au raliat nici demersurilor fãcute de liderii locali ai UDMR pentru dezvoltarea oraºului ºi promovarea acestuia în Europa ºi

nu au ºtiut nici sã valorifice avantajul de a avea, prin echipa UDMR Lupeni, doi cetãþeni ai acestui oraº, în Guvernul României. Alegerile locale de la 10 iunie gãsesºte însã Lupeniul în faþa unei iminente schimbãri. Atât în actul de administraþie, cât ºi în cel al relaþiilor dintre membrii comunitãþii locale. Iar sentimentul este împãrtãºit laolaltã de români ºi maghiari. Aceºtia din urmã, maghiarii din comunitatea localã a Lupeniului sunt primii care au decis sã-ºi oficializeze poziþia în legãturã cu modul în care vãd viitorul oraºului: “UDMR Lupeni nu a nominalizat pro-

priul candidat de primar, pentru alegerile locale din 2012. Cu toate acestea, vreau sã anunþ întreaga noastrã comunitate, de maghiari ºi români totodatã, cã UDMR Lupeni a decis sã-i acorde sprijinul total candidatului independent pentru funcþia de primar al municipiului Lupeni, domnul Constantin Brânduºe. În acest fel, nu doar cã susþinem un om corect ºi competent, dar susþinem un om în al cãrui program politic am regãsit foarte multe din proiectele noastre pentru comunitate. Avem convingerea cã va fi un primar aplecat spre problemele oraºului ºi ale cetãþenilor, iar grupul viitorilor consilieri ai UDMR îl va susþine în acest demers ºi în viitorul Consiliu local”, a declarat preºedintele

ANUNÞ În temeiul art. 39 aliniatul (1) din Legea nr. 215/ 2001, republicatã privind Administraþia publicã localã, se convocã Consiliul local al Municipiului Lupeni în þedinþã ordinarã pentru joi 24 mai 2012, ora 1100, în sala de þedinþe a Consiliului local al Municipiului Lupeni, cu urmãtoarea

ORDINE DE ZI 1 – Proiect de hotãrâre privind aprobarea contului de încheiere a exerciþiului bugetar pe anul 2011. Iniþiator:Cornel Resmeriþã, Primar al Municipiului Lupeni 2 – Proiect de hotãrâre privind aprobarea execuþiei bugetului general al Municipiului Lupeni la 31 martie 2012.

UDMR Lupeni, David Benedekfi. Candidatul independent pentru funcþia de primar al municipiului Lupeni, Constantin Brânduºe s-a arãtat onorat de susþinerea venitã ºi din partea membrilor UDMR Lupeni, declarând cã: “am participat, cu mare plãcere, la multe din activitãþile pe care UDMR le-a organizat la Lupeni ºi care au vizat, întotdeauna,

Iniþiator:Cornel Resmeriþã, Primar al Municipiului Lupeni 3 – Proiect de hotãrâre privind aprobarea unei sume de bani pentru organizarea þi desfãþurarea Nedeii Sânzienelor - 2012 . Iniþiator:Cornel Resmeriþã, Primar al Municipiului Lupeni 4 – Proiect de hotãrâre privind alocarea sumei de 8.000 lei din bugetul local , cap. 61.02. „Ordine publicã þi siguranþã naþionalã” pentru organizarea unei tabere de pregãtire în domeniul situaþiilor de urgenþã în perioada 15 – 21 iulie 2012. Iniþiator:Cornel Resmeriþã, Primar al Municipiului Lupeni 5 – Proiect de hotãrâre privind organizarea “NEDEII MOMÃRLÃNEÞT” – 2012. Iniþiator: Cornel Resmeriþã, Primar al Municipiului Lupeni 6 - Proiect de hotãrâre pentru rectificarea Bugetului local pe anul 2012 aprobat potrivit prevederilor Hotãrârii Consiliului local al Municipiului Lupeni nr. 11/ 2012. Iniþiator: Cornel Resmeriþã, Primar al Municipiului Lupeni 7 – Diverse. Lupeni 18 mai 2012 PRIMAR Cor nel RESMERIÞÃ RESMERIÞÃ

VÂNZÃRI Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25mp. Telefon 0722 448 428 Vând casã + teren, 5000 m² în Vulcan (Valea Ungurului). Telefon 0722 448 428

întreaga comunitate localã. Le mulþumesc celor de la UDMR pentru susþinerea asumatã, care mã obligã ºi mã onoreazã. Sper ca acst semnal venit din partea unor oameni respectabili ai comunitãþii noastre sã fie semnalul de bun augur al necesarei schimbãri a administraþiei locale din oraºul nostru.” În acest context, este de precizat ºi faptul cã susþinerea acordatã de UDMR domnului Brânduºe nu a fost condiþionatã în nici un fel. Pentru cã, aºa cum spune liderul UDMR Lupeni, “þelul nostru comun este respectul pentru oameni ºi pentru comunitatea localã a municipiului Lupeni.”

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Anamaria NEDELCOFF (anamaria_nedelcoff@yahoo.com) Raul IRINOVICI Ovidiu PÃRÃIANU, PÃRÃIANU, Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Gabriela RIZEA,

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Romwald CHEZU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE


Politicã 3

Cronica Vãii Jiului |Marti, 22 mai 2012

”Dacã vrei, poþi! Cu orgoliile mai avem de lucru” aici, din plan local, rgoliile, respectiv vadã altfel lucrurile ºi asta este bine pentru noi judeþean ºi apoi guverO credinþa cã toþi în viitor. Trebuie cu namental. Dacã una dinfiecare este mai bun, au fost depãºite de cãtre organizaþiile USL din Valea Jiului, cu ocazia marii lansãri de la Lupeni. Rãmâne de vãzut dacã aceastã unitate va funcþiona în rezolvarea problemelor Vãii Jiului. Liderii spun cã ”aºa va fi”. Demonstraþia de forþã a Vãii Jiului a fost fãcutã în aceastã campanie electoralã, când de la Est la Vest localitãþile s-au unit, la Lupeni, pentru a-ºi lansa candidaþii USL. Faptul cã în rezolvarea problemelor comune nu s-a reuºit pânã acum acest lucru, decât parþial, denotã imaturitate cauzatã de orgolii multe, chiar în sânul aceleeaºi culori politice. Liderii în funcþie susþin cã a aceastã demostraþie a fost un test ºi pentru ei, ca organizaþii locale. ”Am reuºit acest lucru pentru cã s-a mai trecut peste orgolii chiar între noi, între organizaþiile noastre de la PSD. Probabil cã problemele majore i-au fãcut sã

adevãrat sã fii o forþã prin unitate ca sã realizezi ceva pentru oraºul tãu, pentru zona noastrã, ºi dacã ne vom susþine unii pe ceilalþi vom reuºi” - a declarat Cornel Resmeriþã, primarul Lupeniului, cel care a fost gazda manifestãrii. ”Este foarte important sã fim uniþi, iar unitatea sã plece de aici de jos. De ce credeþi cã am þinut ca aceastã alianþã sã funcþioneze zbãtându-mã cu fiecare loc unde exista o oarecare rezistenþã? Vreau sã vã spun cã aceastã unitate chiar funcþioneazã, nu este de formã. Eu am fost la discuþii ºi la nivel naþional, ºi cu cei trei lideri, cu conducerile partidelor ºi funcþioneazã. Ca lucrurile sã meargã bine, sã reparãm, sã evoluãm, trebuie sã fim ca un lanþ, cu zale solide începând de

Tipãrirea buletinelor de vot nu a fost afectatã ctivitatea de tipãrire a buletinelor de vot în judeþul Hunedoara nu va fi afectatã de incendiul produs duminicã la magazia tipografiei. Hârtia distrusã în incendiu a fost înlocuitã deja din rezerva de stat.

A

Subprefectul judeþului Hunedoara, Vasilicã, a fost luni la sediul tipografiei unde a avut loc incendiul pentru a discuta cu reprezentanþii acesteia referitor activitatea tipãririi buletinelor de vot necesare scrutinului electoral din data 10.06.2012. Reprezentanþii Prefecturii Hunedoara au dat asigurãri cã activitatea de tipãrire a buletinelor de vot va continua conform

tre aceste zale cedeazã, nu este bine deloc. Trebuie sã le consolidãm ºi vom acþiona în continuare pentru asta, fiecare dintre noi exact ca astãzi ºi chiar mai bine” – a declarat Mircea Ioan Moloþ, preºedinte Consiliul Judeþean Hunedoara. ”Aºa va trebui sã fie! ªi va fi” – a susþinut ºi Gheorghe Ile, primarul Vulcanului. Vom trãi ºi vom vedea, pentru cã de la voinþã pânã la putinþã este ceva cale în a menþine unitatea politicienilor în folosul Vãii Jiului… Ileana FIRÞULESCU

Alegeri locale pe datorie la Aninoasa a Aninoasa, alegerile locale se vor face pe datorie sau ”pe cârâialã”, cum spune o vorbã minereascã, în urma deciziei Guvernului Ponta de a lua înapoi banii daþi primãriilor PDL de fostul guvern al lui Ungureanu.

L

Mihãiþã Nistor, fostul viceprimar al localitãþii, spune cã a devenit deja o obiºnuinþã ca Primãria Aninoasa sã nu aibã bani pentru cele necesare. ”S-au dat 13 miliarde de lei, dintre care 12 au fost plãtite pe datorii, gaz, iluminat, ce mai era de platã. Mai rãmãsese un miliard pentru plata organizãrii alegerilor locale, a venit un nou

graficului stabilit, hârtia afectatã de incendiu fiind înlocuitã de la Administraþia Naþionalã a Rezervelor de Stat ºi Probleme Sociale. “Urmare a evenimentului produs duminicã dupã-amiazã la tipografia unde se tipãreau buletinele de vot, am luat legãtura cu ministrul delegat pentru administraþie, Victor Paul Dobre, în vederea înlocuirii hârtiei afectate de incendiu, iar în cursul zilei de astãzi cantitatea necesarã a fost înlocuitã, astfel cã putem afirma cã nu vor exista nici un fel de întârzieri în organizarea ºi desfãºurarea alegerilor autoritãþilor publice locale la nivelul judeþului Hunedoara.” a precizat subprefectul judeþului Hunedoara, Vasilicã Potecã. Reamintimã cã, în incendiul de duminicã trei role de hârtie pentru tipãrirea buletinelor de vot au fost distruse ºi alte 24 afectate. Car men COSMAN

guvern ºi i-au cerut primarului Botgros banii înapoi. Astfel, am rãmas fãrã banii de alegeri. ªi în 2008 am avut datorii, tot pentru plata oamenilor din circumscripþiile electorale. Dar din experienþa pe care o are Aninoasa, probabil cã dupã alegeri se va rãmâne ºi fãrã bani de salarii”, a declarat Mihãiþã Nistor. Primarul Aninoasei, Ilie Botgros, confirmã faptul cã alegerile vor fi organizate pe datorie. ”Nouã ne-ar trebui exact un miliard de lei vechi, pe care tovarãºul Ponta ni i-a luat înapoi. Aceºti bani sunt pentru plata ºtampilelor, pentru plata buletinelor de vot, a transportului, a oamenilor din birourile circumscripþi-

ilor electorale, preºedinþilor de secþii, dar nu-i avem. Dar nu este prima datã când se întâmplã asta. ªi banii din 2008 i-am dat în 2009”, precizeazã Botgros, obiºnuit deja cu lipsa banilor în localitatea pe care o conduce. Organizarea alegerilor locale din luna iunie cade în sarcina administraþiilor locale, iar pânã atunci, primarii care spun cã nu au bani, trebuie sã gãseascã soluþii. Bani trebuie pentru ºtampile, buletine de vot, plata membrilor comisiilor din circumstricpþiile electorale, transportul buletinelor la Deva, etc.. Anamaria NEDELCOFF


4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului |Marti 22 mai 2012

Campanie electoaralã în “gura” ºcolii, dar pe domeniul public ampanie electoralã la ºcoli, dar cu amplasare legalã. În municipiul Petroºani, ºi nu numai afiºele electorale sunt lipite oriunde, deºi reprezentanþii administraþiei publice locale au amejat locuri spciale în acest sens.

C

ªi vorbind de locuri special amenajate amintim de intrarea spre Colegiul Naþional Mihai Eminescu din Petroºani. aici, un panou electoral este amplasat absolut corespunzãtor, pe domeniul public. Singura neconcordanþã o reprezintã însã apropierea acestuia de unitatea de învãþãmãnt. Dupã cum afirmau ºi reprezentanþii InspectoratuluI ªcolar General Hunedoara, campania electoralã este strict interzisã în ºcoli.

„Campania electoralã este interzisã în unitãþile de învãþãmânt. Dacã se vor întâmpla cazuri în care acest lucru sã se întâmple, directorii unitãþilor ºcolare vor fi demiºi pe lor”, afirmã Alexandru Lautaru, inspector ºcolar general. Nimeni însã nu specificã faptul cã panourile nu pot fi amplasate în imediata apropiere a unitãþilor de învãþãmânt, pe domeniul public. Astfel, liceenii care unii dintre ei au drept de vot pot sã vadã care sunt ofertele electorale pentru alegerile din 10 iunie a anului curent.

politice de administraþia publicã. Reprezentanþii celor dua primãrii din Valea Jiului au dat dispoziþii cu locurile de afiºaj electoral, însã se pare cã reprezentanþii partidelor politice nu respectã aceste locuri. Astfel, la Petrila existã 13 locuri speciale pentru afiºaj electoral. Surprinzãtor este faptul cã unul dintre aceste locuri special amenajate se aflã chiar lângã ªcoala din Jiet. ªi la Lupeni au fost stabilite 10 astfel de locuri, însã în ambele localitãþi nimeni nu respectã aceste prevederi.

legalitãþi ºi la Petrila ºi I Atât Lupeni la Petrila cât ºi la Lupeni au rãsãrit mai multe afiºe elctorale în zone care nu coincid cu cele puse la dispoziþia partidelor

Lungu, Nostradamus de Lupeni G abriel Lungu, city-managerul municipiului Lupeni, a declarat, pentru Cronica Vãii Jiului, cã se adeveresc toate profeþiile sale legate de trecerea candidatului independent, Constantin Brânduºe, la Primãria Lupeni prin toate partidele.

”Luna trecutã spuneam cã singurul partid la care Brânduºe nu a fost este UDMR, dar cã,

la cum îl ºtiu va ajunge ºi acolo. ªi uite cã acolo a ajuns, îl susþine UDMR-ul. De fiecare datã, pe lângã

informaþiile pe care le deþin, am ºi flerul necesar pentru a-i depista pe asemenea traseiºti. Dar tot dupã cum îl cunosc, Brânduºe nu va sta mult nici aici, la UDMR. Brânduºe a tot spus cã ºi-a cãutat dreptatea prin toate partidele în care a fost, dar nu ºi-a gãsit-o. Eu ºtiu cã dreptatea se cautã la tribunal, nu la partid. Dar sunt convins cã sentinþa îi este favora-

Haralambie Vochiþoiu, candidatul Partidului Poporului la CJ Hunedoara, are un plan de salvare a agriculturii artidul Poporului este formaþiunea care se bucurã de cea mai mare simpatie ��n mediul rural. Conform preºedintelui PPDD Hunedoara, Haralambie Vochiþoiu, „Partidul Poporului este asaltat zilnic de sute de oameni de la sate ºi comune care îºi pun speranþele într-o viaþã mai bunã.

P

ªi datoritã acestor oameni am ajuns la 35%. Nu-i vom dezamãgi. Vom trata problemele lor cu seriozitate, vom asfalta drumurile din sate ºi comune, vom aduce utilitãþile (gaz, apã, canalizare) acolo unde acestea nu existã”, a punctat Vochiþoiu. Referindu-se la starea agriculturii, candidatul Partidului Poporului la ºefia Consiliului Judeþean Hunedoara, Haralambie

Vochiþoiu, a explicat planurile de transformare a agriculturii într-o ramurã de bazã a economiei hunedorene. „Este de neimaginat faptul cã România importã masiv legume ºi fructe, în condiþiile în care suprafeþele de teren de care dispune þara noastrã ne-ar pemite nu numai sã asigurãm necesarul de consum pentru toþi românii, ci chiar sã exportãm. Am ajuns sã importãm pânã ºi lapte, deºi laptele românesc este cel mai bun din aceastã parte a Europei. De aceea, de îndatã ce PP-DD va ajunge la putere vom schimba lucrurile din temelii: vom mãri subvenþiile pentru agricultori ºi fermieri, vom ieftini motorina pentru lucrãrile agricole ºi vom atrage bani europeni pentru a reporni agricultura”, a þinut sã adauge Haralambie Vochiþoiu. Liderul PP-DD Hunedoara

a criticat ºi proiectul propus de Ministerul Agriculturii care vizeazã amendarea celor care nu îºi lucreazã terenurile agricole. „Dupã cum bine ºtiþi, guvernanþii au propus ca cei care deþin terenuri agricole nelucrate sã plãteascã amenzi. Este o enormã nedreptate pentru cã acei oameni care nu-ºi lucreazã terenurile au motive extrem de întemeiate – costurile foarte mari de însãmânþare ºi de recoltare, subvenþiile fie foarte mici, fie inexistente, lipsa unor pieþe de desfacere ºi mai ales bãtrâneþea. Fiindcã este o realitate, mulþi oameni de la sate nu mai au posibilitatea de a lucra terenurile pentru cã nu mai sunt în putere ºi nu mai au sprijin. Noi, cei de la PP-DD, de îndatã ce vom ajunge la putere, vom anula aceste prevederi abuzive ºi vom face dreptate”, a încheiat Vochiþoiu.

bilã, fiind într-o altã limbã. În sfârºit i se va face dreptate”, a declarat Gabriel Lungu. În replicã, Brânduºe îi recomandã lui Lungu ”sã-ºi vadã lungul nasului” ºi ne explicã faptul cã platforma sa politicã s-a potrivit de minune cu cea a UDMR-ului. ”Cei din UDMR au venit la mine cu programul lor, avem multe puncte comune ºi forurile lor au hotãrât sã mã susþinã. Cât despre

Lungu, deocamdatã sã vorbeascã de viaþa lui ºi sã-ºi vadã lungul nasului. El uitã cã câºtigã bani frumoºi de pe Primãria Lupeni ºi nu face nimic pentru asta. Mai mult, la Primãria Lupeni nu ºtii cine e primar: Lungu sau Resmeriþã? Din punctul lor de vedere, cine nu e cu PSD-ul, e duºmanul lor”, este de pãrere Brânduºe. Anamaria NEDELCOFF


Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului |Marti 22 mai 2012

“Muntele”, un sindicat artificial cu iz de ilegalitate n loc sã aibã grijã de ortacii care-ºi rup spinãrile în fundul minelor sau sã îºi rezolve problemele legate de lipsa reprezentativitãþii, sindicalistul Petre Nica se ocupã de rãfuieli personale.

Î

Pentru cã Radu Voina, liderul Sindicatului de Pazã ”Vulturul Negru” a avut ”nesimþirea ºi tupeul” de a arãta, prin instanþã, cã reprezentativitatea Muntelui nu existã decât în capul lui Bebe Nica ºi al acoliþilor sãi, acesta din urmã s-a gândit la rãzbunare. Iar rãzbunarea lui, pentru care Nica este vestit pe holurile minei

Lupeni, se rezumã la o acþiune în justiþie, prin care cere desfiinþarea sindicatului lui Voina. Voina, în schimb, se amuzã copios ºi spune cã aºa se acþioneazã când caracterul îþi lipseºte cu desãvârºire. ”Þinând cont de desele contacte pe care le-am avut cu terþi prin care ”m-au rugat” sã-mi retrag plângerile penale fãcute împotriva celor cinci ”zmei” din biroul executiv al Muntelui, aceastã ultimã gãselniþã a lor dovedeºte lipsa de calitate ºi de caracter. Ei nu au avut timp sã meargã în instanþã sã apere drepturile angajaþilor CNH, nu au negociat un CCM favorabil angajaþilor CNH, dar în schimb se

Sindicatul „Solidaritatea 99” ºi-a ales „ºeful de departament” în numele alegerilor locale! legerile locale care se A apropie cu paºi repezi bântuie sindicatele. Ca sã mascheze incompatibilitatea în care s-ar afla, sindicatele miniere afiliate la Sindicatul „Muntele” condus de Petre Nica se folosesc de tot felul de tertipuri, aºa încât acþiunea sã fie – sau sã parã?! – legalã. Alegeri la sindicat sub semnul alegerilor locale. Pare utopic, dar de aceste reglementãri legale s-au folosit reprezentanþii unui sindicat minier din Valea Jiului, respectiv

ocupã de gãinãrii de genul falsificãrii voinþei membrilor Sindicatului Muntele ºi impunerea unor þuþeri sindicali care n-au creat nimic în viaþa lor, dar au cauzat dezastre, mutilãri sufleteºti ºi

„Solidaritatea 99” de la Mina Livezeni, când s-au decis sã organizeze alegeri pentru posturile de conducere. În procesul verbal încheiat la finalul alegerilor se scrie, negru pe alb, urmãtoarele: „În consecinþã, conforme Legii alegerilor locale nr. 70/ 1991, art 91, republicatã,

fizice. Aceastã miºcare ”inteligentã” îmi demonstreazã cã liderul informaþional al Muntelui, înþeleptul director Jujan a aflat cã este posibilã începerea urmãririi penale împotriva acoliþilor

domnul Pavãl Robert, cu numãrul de 98 de voturi, este învestit în funcþia de ºef departament, iar domnul Marc Petricã, cu numãrul de 93 de voturi, este învestit în funcþia de adjunct ºef departament al sindicatului „Solidaritatea 99”. Ce au în comun alegerile locale cu cele pentru un sindicat, fie el ºi minier? Nimic, mai ales cã activitatea sindicatelor are reglementãri speciale, dar probabil dã bine! De asemenea, surse din lumea sindicalã spun cã reprezentanþii Sindicatului „Solidaritatea 99” s-au prevalat de denumirea de ºef de departament ºi nu de cea încetãþenitã de lider de sindicat tocmai sã nu contravinã reglementãrilor legale. Practic, „Muntele”, la care „Solidaritatea” este afiliat, nu s-a constituit ca un organism de tip federativ, deci nu poate îngloba alte sindicate, decât prin absorbþia acestora ºi prin pierderea identitãþii acestuia din urmã. Car men COSMAN

sãi pe care, aºa cum bine îi cunoaºtem, vor avea grijã sã toarne toate nenorocirile în cârca lui. Eu înþeleg cã funia s-a strâns în jurul gâtului lor, iar aceasta este dovada neputinþei ºi nimicniciei lor. Cât despre rezultatul acþiunii lor, aceasta are o singurã finalitate, adicã respingerea acþiunii ºi plata daunelor cãtre sindicatul meu, sume care vor fi cedate în totalitate celor peste 300 de membri de sindicat, în mod egal”, a declarat Voina, pentru Cronica Vãii Jiului. Cât despre pierderea reprezentativitãþii, Bebe Nica susþine cã nu-l afecteazã prea tare acest lucru, pentru cã ”oricum Compania Naþionalã a Huilei va fi divizatã luna viitoare”. ”Este o eroare judiciarã. Vom aºtepta comunicarea din partea instanþei ºi atunci vom vedea exact care este motivarea ºi vom relua procedura de acordare a reprezentativitãþii. Salariaþii au un contract colectiv de muncã valabil pânã la data de 31 decembrie 2012, iar în maxim o lunã, Compania Naþionalã a Huilei va fi divizatã ºi oricum trebuia sã trecem printr-un proces de redobândire a reprezentativitãþii, fiind vorba de un alt angajator. Deci nu este un capãt de þarã ce s-a întâmplat”, precizeazã Petre Nica. Totuºi, contestatarii Muntelui îl acuzã pe Nica

de fals ºi uz de fals, urmând sã se aleagã cu câteva plângeri penale. ”Munca noastrã, a oamenilor cinstiþi, a dat rezultate. Justiþia a hotãrât cã avem dreptate. În mod logic, tot ce a semnat Muntele este fals, uz de fals ºi nul de fapt. Aºteptãm sã vinã hotãrârea ºi în funcþie de ceea ce va cuprinde, vom vedea ce vom face privind cârdãºia dintre CNH ºi Muntele. Asta aratã imixtiunea CNH în sindicate. Acum noi vom face plângeri penale pe bandã rulantã”, a declarat Valter Cojman, preºedintele executiv al Federaþiei Naþionale a Muncii. Zoltan Lacataº, preºedintele Ligii Sindicatelor Miniere Valea Jiului (LSMVJ), spune cã Muntele este ”un sindicat artificial”. ”Este o dreptate fãcutã de justiþie, pentru cã în momentul în care am sesizat cã CCM-ul a fost negociat cu un sindicat artificial, s-a demonstrat cã nu este un sindicat reprezentativ. Sindicatul Muntele nu a fost ºi nu este reprezentativ. Ne vom documenta foarte clar ºi vom acþiona în beneficiul salariaþilor, pentru cã în perioada august 2011 – aprilie 2012 s-au fãcut foarte multe nedreptãþi salariaþilor. Cert este cã Muntele a jucat mânã în mânã cu CNH”, susþine Lacataº. Anamaria NEDELCOFF


Cronica Vãii Jiului |Marti, 22 mai 2012

6 Actualitate alea Jiului a condus prima ºedinþã, de constituire, a Consiliului Judeþean postrevoluþionar

V

Cel mai tânãr consilier al primului Consiliu Judeþean Hunedoara a fost studentul Dragoº Vonica din Lupeni, cel care a înfiinþat prima organizaþie PNL din Valea Jiului. Vonica a condus ºedinþa de constituire a CJH, alãturi de decanul de vârstã, ing. Florin Þurnã, din Petroºani, reprezentant al Alianþei Civice. Consiliul Judeþean Hunedoara a dedicat o sãptãmânã de manifestãri culturale, 21 -27 mai 2012, pentru a marca împlinirea a 20 de ani de la naºterea sa postrevoluþionarã. Valea Jiului a avut un rol important prin oamenii-lider care credeau cã România, dupã 1989, se va plasa printre marile þãri ale Europei. Dar nu a fost sã fie… Dupã alegerile locale ºi judeþene din 1992, ºedinþa de constituire a Consiliului Judeþean Hunedoara a fost condusã de doi consilieri aleºi din Vale: ing. Florin Þurnã, din Petroºani, decanul de vârstã al CJH ºi studentul Dragoº Vonica, din Lupeni, cel mai tânãr consilier judeþean. Dragoº Vonica a înfiinþat, la Lupeni, prima organizaþie PNL din judeþul Hunedoara, fiind liberalul care avea carnetul de partid cu numãrul 116. Era un tânãr care avea convingerea cã þarã ca a sa nu va avea nimeni pe lume, cã este ºi suntem

liberi în gândire ºi în faptã care sã zideascã o Românie mãreaþã, dar a omis esenþialul: mentalitãþile dobândite în zeci de ani de îndoctrinare nu pot fi schimbate peste noapte, iar ridicarea zãgazurilor comuniste elibereazã ºi porniri primitive ºi parºive ale celor care nu pot face diferenþa – ca de la cer la pãmânt - între a fi liber ºi a fi libertin. Dupã luptele cu o parte a societãþii unei zone muncitoreºti, care nu accepta la acea vreme existenþa pe aceste meleaguri a unui partid istoric, indivizi care se manifestau violent mai ales foºtii activiºti de partid ºi securiºti, Dragos

Consiliul Judeþean Hunedoara, la 20 de ani Vonica s-a maturizat ºi a mers mai departe cu orice preþ pânã în 2003. Au fost ani tumultuoºi, cu mineriade ºi cu durerea cã nu ne îndreptãm cãtre direcþia care sã ne înalþe ca români. Fiu al unui medic chirurg ºi al unei profesoare, Vonica a lucrat la minele Valea de Brazi ºi Lupeni, s-a disponibilizat ºi a dat concurs pentru ocuparea postului de ºef al Barajului Valea de Peºti, de unde în anul

2003 a plecat spre Spania… Acum este om de afaceri prosper, Restaurantul ”Casa Vonica” ºi linia de franccizã ale produselor Vonica se bucurã de aprecieri în Valencia, în Spania ºi Marea Britanie. Cel mai tânãr consilier din primul Consiliu Judeþean povesteºte, cu nume ºi date, despre atitudini ºi mod de abordare, despre zbor ºi aripi frânte, despre un început frumos al CJH…

rimul PNL din P judeþ a fost la Lupeni ”Dupã tumultul eveni-

mentelor din 1989, când am sperat cu toþii cã vom prinde aripi ºi vom zbura în lumea bunã ºi civilizatã a Europei ”de afarã”, eu ca ºi mulþi alþii am început sã ne exprimãm liberi sentimentele ºi convingerile. Aºa cã, în ianuarie 1990, împreunã cu, Dumnezeu sa-l ierte, dr. Moraru, domnul Petre Jurcan, domnul inginer Nicolae Bucur, domnul Mihai Opriºa, domnul doctor – pe atunci tânãr student – Vasile Ursachi ºi alþi câþiva înflãcãraþi ne-am hotãrât sã ne dezvãluim convingerile politice proprii, sau în cazul meu ”moºtenite” de la bunici, ºi sã începem sã ne ”miºcãm” în tãrâmul democraþiei care, pentru noi, era un tãrâm virgin, dat fiind unica opþiune politicã pe care am avut-o pânã în 1989. Aºa cã eu împreunã cu ing. Petre Jurcan am purces la Bucureºti pentru a cere pãrerea ºi ocrotirea mai marilor Partidului Liberal, respectiv domnului Radu Câmpeanu. Aici am avut parte de o primire realmente triumfãtoare, dat fiind zona geograficã de unde ne-am scoborât. Eram priviþi cu oarecare curiozitate, dar am primit tot sprijinul precum ºi o carte de recomandare, care ne servea pe lângã autoritãþile locale pentru înfiinþarea Organizaþiei Locale PNL Lupeni. Ne-am întors la Lupeni ºi am trecut la fapte ºi, cu ajutorul tuturor celor mai sus menþionaþi, am intervenit pe lângã autoritãþile locale pentru obþinerea unui sediu. Eram prima organizaþie localã PNL în Valea Jiului,

constituitã în 24 ianuarie 1990 – o zi importantã pentru naþiunea românã, ºi pentru noi – de dublã importanþã”.

pe liste penP rimul tru CJH, 1992

”Au urmat alegerile, unde am fost ales preºedintele Organizaþiei Locale PNL Lupeni, dupã care a început ”distracþia”: ameninþãri, geamuri sparte, anunþuri defãimãtoare în ziare, ameninþãri în plinã stradã cu ”exilarea forþatã” din Valea Jiului – din partea unor brigadieri de frunte ai Lupeniului precum Budiliceanu. Nu apucam sã schimbãm geamurile sediului nostru, cã ni le spãrgeau din nou. Nu pot sã spun cã nu ne-am speriat, dar important este cã nu ne-am lãsat. Apoi au început alegerile locale ºi alegerile pentru Consiliul Judeþean. La ora propunerilor pentru Consiliul Judeþean m-a surprins plãcut atitudinea liberalilor hunedoreni, care mi-au recunoscut întâietatea ºi meritele pentru Oganizaþia Lupeni în faþa Organizaþiei PNL Deva, condusã de domnul Botez, ºi m-au propus pe mine primul pe listele PNL pentru Consiliul Judeþean Hunedoara. ªi uite aºa am ajuns sã fac parte din primul Consiliu Judeþean postrevoluþionar. Eram student în ultimul an ºi plin de emoþii am luat parte la prima ºedinþã – de constituire – a Consiliului Judeþean Hunedoara. Aici m-am întâlnit cu domnul profesor Ioan Uifãlean, cu

ing. Sorin Silaghi, ing. Florin Þurnã, prof. Dan Dãnilã, Costel Alic, dr. Ion Iliescu ºi mulþi alþii. Domnul Alic a fost ales preºedintele Consiliului Judeþean, iar prima ºedinþã a fost prezidatã de cãtre domnul ing. Florin Þurnã ºi de subsemnatul, primul fiind decanul de vârstã, iar eu cel mai tânãr consilier ales… Aveam pe atunci 25 de ani”.

ne va L umea judeca…

”Au fost alese comisiile, stabilite prioritãþile ºi delimitate atribuþiile fiecãruia. Mie mi-a fost asiguratã Comisia de Istorie, Artã ºi Patrimoniu, al cãrui preºedinte era domnul ing. Pãcurariu, pe atunci directorul ªantierului Râul Mare-Retezat. Eram nespus de încântat ºi de marcat de ”povara funcþiei”. Mi se cerea pãrerea, eram implicat în toate activitãþile comisiei, aveam sarcini concrete ºi mã implicam în luarea deciziilor pentru ”soarta judeþului”… credeam eu. Restul e istorie ºi îl ºtim cu toþii ºi, chiar dacã nu o

recunoaºtem, este relitatea pe care acum o ºtim ºi o vedem cu toþii. A fost o zi de joi, o ºedinþã ordinarã a Consiliului Judeþean când am afirmat ceea ce am afirmat ºi acum, ºi dacã se cautã în procesul verbal de ºedinþã se poate vedea. Era o ºedinþã când se stabileau indemnizaþiile de ºedinþã… Atunci m-am ridicat eu, ºi dupã mine domnul Pãcurariu, ºi am spus cã trebuie sã ne gândim bine la tot ceea ce facem pentru cã mai devreme sau mai târziu lumea ne va judeca ºi vom rãspunde, dacã nu altfel, cel puþin moral pentru faptele noastre. Ni se pãrea o chestiune de moral ºi eticã ceea ce mai târziu a început sã fie din ce în ce mai deplasat. Dar ca sã vorbim acum despre aºa ceva, este ca ºi cum am face ”procesul etapei”. Ceea ce este de reþinut cã a fost frumos, ca ºi orice început a fost greu, am intrat pe tãrâmuri necunoscute, nu existau reguli, sau dacã existau, erau cele ale bunului simþ ºi ale mãsurii!” – povesteºte Dragoº Vonica.

P

refer sã-i duc dorul…

ªi acum, fostul consilier în primul Consiliu Judeþean, om de afaceri în Valencia, vorbeºte cu durere acceptatã despre þara sa spunând cã este mai bine sã-i ducã dorul decât sã ajungã sã o denigreze. ”Eu cu România nu am nimic, este þara în care m-am nãscut, o þarã care a fost frumoasã, o þarã care pe zi ce trece o batjocoresc tot mai mult cei ce o cârmuiesc. România este o þarã pentru care mi-am dedicat 35 de ani din viaþã ºi poate iaº fi dedicat mai mult dacã aº trãi o mie de ani, ca dinozaurii. Din pãcate viaþa omului este scurtã ºi trebuie sã-mi dedic ºi mie niºte ani. Poate sunt un laº, poate nu mai am rãbdare, poate nu mai am anii pe care-i aveam în 1989, în acele zile de decembrie când îmi imaginam România între celelalte mari þãri ale Europei” – declara în toamna anului trecut Dragoº Vonica, cel care a fost cel mai tânãr consilier al primului Consiliu Judeþean Hunedoara. Ileana FIRÞULESCU

Actualitate 7

Consiliul Judeþean Hunedoara marcheazã Anul Caragiale n cadrul acþiunii „Sãptãmâna Judeþului Hunedoara – 20 de ani de la constituirea Consiliului Judeþean Hunedoara”, Biblioteca Judeþeanã „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva dedicã o manifestare specialã Anului Caragiale.

Î

Manifestarea culturalã este menitã sã punã în luminã viaþa þi opera marelui scriitor român, unul dintre clasicii literaturii române. Anul 2012 este anul în care s-au împlinit 160 de ani de la naþterea lui I. L. Caragiale (nãscut la 30 ianuarie 1852) þi este þi anul în care, cu un secol în urmã, la 13 februarie 1912, a

pãrãsit aceastã lume. „Pentru noi, aceastã dublã semnificaþie a anului 2012 va fi marcatã printr-o activitate ce se va desfãþura în ziua de 24 mai, ora 13, la Sala „Liviu Oros” a Casei de Culturã „Drãgan Muntean” din Deva, sub genericul „Caragiale, altfel decât îl þtim”, unde va fi prezentat un documentar în power point dedicat personalitãþii marelui scriitor român. Colectivul de profesioniþti ai Bibliotecii Judeþene va fi þi de aceastã datã pregãtit sã ilustreze cât mai atractiv biografia þi opera multilateralã a acestui mare þi îndrãgit scriitor al cãrui spirit este prezent de peste un veac în realitatea româneascã, indifer-

ent de regimurile politice care au guvernat þara”, a declarat Sebastrian Bara, directorul Bibliotecii Judeþene. Publicul-þintã cãruia îi este dedicat momentul Caragiale, pregãtit de Bibliotecã, este format din elevi de la liceele municipiului Deva, despre care Bara spune cã este „publicul nostru consacrat þi care vine cu mare entuziasm la toate activitãþile noastre”. La finalul prezentãrii vieþii þi operei lui I. L. Caragiale, cei prezenþi în salã vor primi întrebãri din partea organizatorilor þi rãspunsurile oferite vor fi recompensate cu diplome þi cãrþi. Car men COSMAN

Artã ºi meºteºug în Epoca Regatului Dac uzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva în colaborare cu Consiliul Judeþean Hunedoara, Muzeul „Castelul Corvinilor” Hunedoara, Muzeul de Istorie Sighiºoara ºi Universitatea Creºtinã “Dimitrie Cantemir” – Facultatea de Istorie Bucureºti organizeazã expoziþia temporarã “Artã ºi meºteºug în Epoca Regatului Dac. Artefacte din os ºi corn”.

M

Potrivit organizatorilor, expoziþia va fi o premierã pentru epoca dacicã deoarece pânã acum nu a mai fost organizatã în România nicio expoziþie pe aceastã temã. Publicul va putea vizita aceastã expoziþie toatã luna iunie, de marþi pânã duminicã, între orele 10,00 – 18,00. Vernisajul va avea loc în data de 24 mai 2012, orele 11,00

la palatul Magna Curia. Anul trecut, muzeul devean a lansat un ciclu de expoziþii dedicate civilizaþiei dacice sub genericul Artã ºi meºteºug în epoca Regatului Dac. Primul eveniment expoziþional a prezentat ceramica dacicã, de aceastã datã piesele, originale ºi replici, prezente în expoziþie sunt cele din os ºi corn. Marius MITRACHE


Cronica Vãii Jiului |Marti, 22 mai 2012

6 Actualitate alea Jiului a condus prima ºedinþã, de constituire, a Consiliului Judeþean postrevoluþionar

V

Cel mai tânãr consilier al primului Consiliu Judeþean Hunedoara a fost studentul Dragoº Vonica din Lupeni, cel care a înfiinþat prima organizaþie PNL din Valea Jiului. Vonica a condus ºedinþa de constituire a CJH, alãturi de decanul de vârstã, ing. Florin Þurnã, din Petroºani, reprezentant al Alianþei Civice. Consiliul Judeþean Hunedoara a dedicat o sãptãmânã de manifestãri culturale, 21 -27 mai 2012, pentru a marca împlinirea a 20 de ani de la naºterea sa postrevoluþionarã. Valea Jiului a avut un rol important prin oamenii-lider care credeau cã România, dupã 1989, se va plasa printre marile þãri ale Europei. Dar nu a fost sã fie… Dupã alegerile locale ºi judeþene din 1992, ºedinþa de constituire a Consiliului Judeþean Hunedoara a fost condusã de doi consilieri aleºi din Vale: ing. Florin Þurnã, din Petroºani, decanul de vârstã al CJH ºi studentul Dragoº Vonica, din Lupeni, cel mai tânãr consilier judeþean. Dragoº Vonica a înfiinþat, la Lupeni, prima organizaþie PNL din judeþul Hunedoara, fiind liberalul care avea carnetul de partid cu numãrul 116. Era un tânãr care avea convingerea cã þarã ca a sa nu va avea nimeni pe lume, cã este ºi suntem

liberi în gândire ºi în faptã care sã zideascã o Românie mãreaþã, dar a omis esenþialul: mentalitãþile dobândite în zeci de ani de îndoctrinare nu pot fi schimbate peste noapte, iar ridicarea zãgazurilor comuniste elibereazã ºi porniri primitive ºi parºive ale celor care nu pot face diferenþa – ca de la cer la pãmânt - între a fi liber ºi a fi libertin. Dupã luptele cu o parte a societãþii unei zone muncitoreºti, care nu accepta la acea vreme existenþa pe aceste meleaguri a unui partid istoric, indivizi care se manifestau violent mai ales foºtii activiºti de partid ºi securiºti, Dragos

Consiliul Judeþean Hunedoara, la 20 de ani Vonica s-a maturizat ºi a mers mai departe cu orice preþ pânã în 2003. Au fost ani tumultuoºi, cu mineriade ºi cu durerea cã nu ne îndreptãm cãtre direcþia care sã ne înalþe ca români. Fiu al unui medic chirurg ºi al unei profesoare, Vonica a lucrat la minele Valea de Brazi ºi Lupeni, s-a disponibilizat ºi a dat concurs pentru ocuparea postului de ºef al Barajului Valea de Peºti, de unde în anul

2003 a plecat spre Spania… Acum este om de afaceri prosper, Restaurantul ”Casa Vonica” ºi linia de franccizã ale produselor Vonica se bucurã de aprecieri în Valencia, în Spania ºi Marea Britanie. Cel mai tânãr consilier din primul Consiliu Judeþean povesteºte, cu nume ºi date, despre atitudini ºi mod de abordare, despre zbor ºi aripi frânte, despre un început frumos al CJH…

rimul PNL din P judeþ a fost la Lupeni ”Dupã tumultul eveni-

mentelor din 1989, când am sperat cu toþii cã vom prinde aripi ºi vom zbura în lumea bunã ºi civilizatã a Europei ”de afarã”, eu ca ºi mulþi alþii am început sã ne exprimãm liberi sentimentele ºi convingerile. Aºa cã, în ianuarie 1990, împreunã cu, Dumnezeu sa-l ierte, dr. Moraru, domnul Petre Jurcan, domnul inginer Nicolae Bucur, domnul Mihai Opriºa, domnul doctor – pe atunci tânãr student – Vasile Ursachi ºi alþi câþiva înflãcãraþi ne-am hotãrât sã ne dezvãluim convingerile politice proprii, sau în cazul meu ”moºtenite” de la bunici, ºi sã începem sã ne ”miºcãm” în tãrâmul democraþiei care, pentru noi, era un tãrâm virgin, dat fiind unica opþiune politicã pe care am avut-o pânã în 1989. Aºa cã eu împreunã cu ing. Petre Jurcan am purces la Bucureºti pentru a cere pãrerea ºi ocrotirea mai marilor Partidului Liberal, respectiv domnului Radu Câmpeanu. Aici am avut parte de o primire realmente triumfãtoare, dat fiind zona geograficã de unde ne-am scoborât. Eram priviþi cu oarecare curiozitate, dar am primit tot sprijinul precum ºi o carte de recomandare, care ne servea pe lângã autoritãþile locale pentru înfiinþarea Organizaþiei Locale PNL Lupeni. Ne-am întors la Lupeni ºi am trecut la fapte ºi, cu ajutorul tuturor celor mai sus menþionaþi, am intervenit pe lângã autoritãþile locale pentru obþinerea unui sediu. Eram prima organizaþie localã PNL în Valea Jiului,

constituitã în 24 ianuarie 1990 – o zi importantã pentru naþiunea românã, ºi pentru noi – de dublã importanþã”.

pe liste penP rimul tru CJH, 1992

”Au urmat alegerile, unde am fost ales preºedintele Organizaþiei Locale PNL Lupeni, dupã care a început ”distracþia”: ameninþãri, geamuri sparte, anunþuri defãimãtoare în ziare, ameninþãri în plinã stradã cu ”exilarea forþatã” din Valea Jiului – din partea unor brigadieri de frunte ai Lupeniului precum Budiliceanu. Nu apucam sã schimbãm geamurile sediului nostru, cã ni le spãrgeau din nou. Nu pot sã spun cã nu ne-am speriat, dar important este cã nu ne-am lãsat. Apoi au început alegerile locale ºi alegerile pentru Consiliul Judeþean. La ora propunerilor pentru Consiliul Judeþean m-a surprins plãcut atitudinea liberalilor hunedoreni, care mi-au recunoscut întâietatea ºi meritele pentru Oganizaþia Lupeni în faþa Organizaþiei PNL Deva, condusã de domnul Botez, ºi m-au propus pe mine primul pe listele PNL pentru Consiliul Judeþean Hunedoara. ªi uite aºa am ajuns sã fac parte din primul Consiliu Judeþean postrevoluþionar. Eram student în ultimul an ºi plin de emoþii am luat parte la prima ºedinþã – de constituire – a Consiliului Judeþean Hunedoara. Aici m-am întâlnit cu domnul profesor Ioan Uifãlean, cu

ing. Sorin Silaghi, ing. Florin Þurnã, prof. Dan Dãnilã, Costel Alic, dr. Ion Iliescu ºi mulþi alþii. Domnul Alic a fost ales preºedintele Consiliului Judeþean, iar prima ºedinþã a fost prezidatã de cãtre domnul ing. Florin Þurnã ºi de subsemnatul, primul fiind decanul de vârstã, iar eu cel mai tânãr consilier ales… Aveam pe atunci 25 de ani”.

ne va L umea judeca…

”Au fost alese comisiile, stabilite prioritãþile ºi delimitate atribuþiile fiecãruia. Mie mi-a fost asiguratã Comisia de Istorie, Artã ºi Patrimoniu, al cãrui preºedinte era domnul ing. Pãcurariu, pe atunci directorul ªantierului Râul Mare-Retezat. Eram nespus de încântat ºi de marcat de ”povara funcþiei”. Mi se cerea pãrerea, eram implicat în toate activitãþile comisiei, aveam sarcini concrete ºi mã implicam în luarea deciziilor pentru ”soarta judeþului”… credeam eu. Restul e istorie ºi îl ºtim cu toþii ºi, chiar dacã nu o

recunoaºtem, este relitatea pe care acum o ºtim ºi o vedem cu toþii. A fost o zi de joi, o ºedinþã ordinarã a Consiliului Judeþean când am afirmat ceea ce am afirmat ºi acum, ºi dacã se cautã în procesul verbal de ºedinþã se poate vedea. Era o ºedinþã când se stabileau indemnizaþiile de ºedinþã… Atunci m-am ridicat eu, ºi dupã mine domnul Pãcurariu, ºi am spus cã trebuie sã ne gândim bine la tot ceea ce facem pentru cã mai devreme sau mai târziu lumea ne va judeca ºi vom rãspunde, dacã nu altfel, cel puþin moral pentru faptele noastre. Ni se pãrea o chestiune de moral ºi eticã ceea ce mai târziu a început sã fie din ce în ce mai deplasat. Dar ca sã vorbim acum despre aºa ceva, este ca ºi cum am face ”procesul etapei”. Ceea ce este de reþinut cã a fost frumos, ca ºi orice început a fost greu, am intrat pe tãrâmuri necunoscute, nu existau reguli, sau dacã existau, erau cele ale bunului simþ ºi ale mãsurii!” – povesteºte Dragoº Vonica.

P

refer sã-i duc dorul…

ªi acum, fostul consilier în primul Consiliu Judeþean, om de afaceri în Valencia, vorbeºte cu durere acceptatã despre þara sa spunând cã este mai bine sã-i ducã dorul decât sã ajungã sã o denigreze. ”Eu cu România nu am nimic, este þara în care m-am nãscut, o þarã care a fost frumoasã, o þarã care pe zi ce trece o batjocoresc tot mai mult cei ce o cârmuiesc. România este o þarã pentru care mi-am dedicat 35 de ani din viaþã ºi poate iaº fi dedicat mai mult dacã aº trãi o mie de ani, ca dinozaurii. Din pãcate viaþa omului este scurtã ºi trebuie sã-mi dedic ºi mie niºte ani. Poate sunt un laº, poate nu mai am rãbdare, poate nu mai am anii pe care-i aveam în 1989, în acele zile de decembrie când îmi imaginam România între celelalte mari þãri ale Europei” – declara în toamna anului trecut Dragoº Vonica, cel care a fost cel mai tânãr consilier al primului Consiliu Judeþean Hunedoara. Ileana FIRÞULESCU

Actualitate 7

Consiliul Judeþean Hunedoara marcheazã Anul Caragiale n cadrul acþiunii „Sãptãmâna Judeþului Hunedoara – 20 de ani de la constituirea Consiliului Judeþean Hunedoara”, Biblioteca Judeþeanã „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva dedicã o manifestare specialã Anului Caragiale.

Î

Manifestarea culturalã este menitã sã punã în luminã viaþa þi opera marelui scriitor român, unul dintre clasicii literaturii române. Anul 2012 este anul în care s-au împlinit 160 de ani de la naþterea lui I. L. Caragiale (nãscut la 30 ianuarie 1852) þi este þi anul în care, cu un secol în urmã, la 13 februarie 1912, a

pãrãsit aceastã lume. „Pentru noi, aceastã dublã semnificaþie a anului 2012 va fi marcatã printr-o activitate ce se va desfãþura în ziua de 24 mai, ora 13, la Sala „Liviu Oros” a Casei de Culturã „Drãgan Muntean” din Deva, sub genericul „Caragiale, altfel decât îl þtim”, unde va fi prezentat un documentar în power point dedicat personalitãþii marelui scriitor român. Colectivul de profesioniþti ai Bibliotecii Judeþene va fi þi de aceastã datã pregãtit sã ilustreze cât mai atractiv biografia þi opera multilateralã a acestui mare þi îndrãgit scriitor al cãrui spirit este prezent de peste un veac în realitatea româneascã, indifer-

ent de regimurile politice care au guvernat þara”, a declarat Sebastrian Bara, directorul Bibliotecii Judeþene. Publicul-þintã cãruia îi este dedicat momentul Caragiale, pregãtit de Bibliotecã, este format din elevi de la liceele municipiului Deva, despre care Bara spune cã este „publicul nostru consacrat þi care vine cu mare entuziasm la toate activitãþile noastre”. La finalul prezentãrii vieþii þi operei lui I. L. Caragiale, cei prezenþi în salã vor primi întrebãri din partea organizatorilor þi rãspunsurile oferite vor fi recompensate cu diplome þi cãrþi. Car men COSMAN

Artã ºi meºteºug în Epoca Regatului Dac uzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva în colaborare cu Consiliul Judeþean Hunedoara, Muzeul „Castelul Corvinilor” Hunedoara, Muzeul de Istorie Sighiºoara ºi Universitatea Creºtinã “Dimitrie Cantemir” – Facultatea de Istorie Bucureºti organizeazã expoziþia temporarã “Artã ºi meºteºug în Epoca Regatului Dac. Artefacte din os ºi corn”.

M

Potrivit organizatorilor, expoziþia va fi o premierã pentru epoca dacicã deoarece pânã acum nu a mai fost organizatã în România nicio expoziþie pe aceastã temã. Publicul va putea vizita aceastã expoziþie toatã luna iunie, de marþi pânã duminicã, între orele 10,00 – 18,00. Vernisajul va avea loc în data de 24 mai 2012, orele 11,00

la palatul Magna Curia. Anul trecut, muzeul devean a lansat un ciclu de expoziþii dedicate civilizaþiei dacice sub genericul Artã ºi meºteºug în epoca Regatului Dac. Primul eveniment expoziþional a prezentat ceramica dacicã, de aceastã datã piesele, originale ºi replici, prezente în expoziþie sunt cele din os ºi corn. Marius MITRACHE


8 Actualitate

Cronica Vãii Jiului |Marti, 22 mai 2012

n peisajul dezolant al fostelor depozite din zona Dâlja - Colonia Petroºani, copii între 8 ºi 10 ani loveau cu baroasele grinzile de beton cãzute pentru a ajunge la preþiosul fier. Munceau din greu pentru a-ºi cumpãra bomboane sau ”ceva dulce”. Acasã nu mai erau bani ºi pentru asta…

Î

Pedagogii spun cã este bine sã-þi înveþi copilul de mic cu responsabilitãþi care sã-i întãreascã încrederea de sine. Dar când vezi un copil de-o ºchioapã, în clasa a 3-a, spãrgând betonul cu barosul pentru a ajunge la fierul care urmeazã a fi valorificat, eºti ºocat de disproporþia copilunealtã. Depozitele fostei ICRA, din zona fostei mine Dâja, din Colonia Petroºani, reprezintã un tablou dezolant cu structuri de rezistenþã ºi dãrâmãturi, gunoaie, moloz, câini ºi oameni. Un bãrbat cu fiul sãu, de 12 ani, munceau pentru a scoate din beton fierul care sã le asigure hrana pe ziua respectivã. Tricoul omului era ud de sudorea efortului. ªi-a ºters

Copiii cu barosul fruntea cu braþul, nemulþumit cã l-am surprins în acea situaþie umilitoare. ”Am familie, trei copii ºi o soþie cu probleme de sãnãtate, iar pensia mea nu ajunge pentru facturi, haine pentru ºcoalã, mâncare ºi mai ales medicamente… Este al dracu de puþin cât câºtig comparativ cu cheltuielile ºi mã mai descurc cu munca la momârlani, iar când nu am de lucru pe la

casele oamenilor, vin aici, cã nu pot sã stau când sunt atâtea lipsuri. Nu e o ruºine sã munceºti. Sã furi este ruºinos” – ne-a declarat Petre, de 47 de ani, din Colonia Petroºaniului. Pe partea cealaltã a platoului, doi copii, cãrora nu le dãdeai mai mult de 6-7 ani, datoritã staturii mãrunte, izbeau cu barosul într-o grindã de beton cãzutã la pãmânt. Disproporþia dintre micii copii ºi acele ciocane uriaºe îþi crea impresia cã lucrurile nu sunt reale… Valentin ºi Alexandru se sfãtuiau de unde sã atace

grinda pentru a dezgoli fierul, apoi loveau succesiv cu toatã forþa lor, ducând mult deasupra capului unelta grea pentru ca lovitura sã aibã efect. Erau îmbrãcaþi îngrijit, iar privirea seninã arãta cã nu realizau dramatismul situaþiei. Erau mulþumiþi cã ”sunt bãrbaþi” de data asta. ”Eu sunt în clasa a III-a la ªcoala Avram Stanca din Petroºani ºi stau aici în Colonie. Am fraþi acasã. Facem ºi noi rost de niºte bani pentru ce ne mai trebuie” – ne spune Valentin. ”Eu sunt mai mare (dar mai mic la staturã – n.n.), sunt în clasa a IV-a la ºcoala de jos din Petroºani, dar stau aici în Colonie. Am ºi eu doi fraþi. Nu, nu mã dor mâinile, doar câteodatã spatele” – spune râzând Alexandru. Pãrinþii celor doi nu ºtiau cã veniserã sã facã rost de bani pentru niºte dulciuri. Acasã nu mai erau bani ºi pentru asta… În acea zi, au avut noroc ºi nu s-au mai folosit de baros. Au primit bomboane multe de la politicienii aflaþi în campanie electoralã ºi care îºi propuseserã sã inventarieze problemele Coloniei Petroºani pentru a ºti ce au de fãcut dacã vor câºtiga alegerile. Dacã da, îi vom monitoriza îndeaproape repetându-le mereu, pânã la obsesie: ”Sã nu uiþi, Darie!”. Ileana FIRÞULESCU


Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului |Marti, 22 mai 2012

PET-Man, un mod de a supravieþui de pe ur m a sticlelor din plastic O mânã de oameni din Petroºani trãiesc cu ce aruncã populaþia la ghena de gunoi, adicã din deºeurile de plastic. Nu câºtigã mult, dar reuºesc sã supravieþuiascã din indolenþa celor care habar nu au cã gunoiul ar trebui colectat selectiv. Împãrþiþi pe sectoare ºi cartiere, fiecare stã pe lângã câte un loc de colectare a deºeurilor ºi aºteaptã sã ducã cineva gunoiul. Aºa trece ziua ºi, la

final, se aleg cu bruma de bani din care trãiesc de ani buni. Ziua începe dimineaþa devreme, fie ploaie, fie soare. κi iau cãruciorul gol, peste care aruncã sacii cumpãraþi de la un second hand, iar apoi iau drumul printre blocuri. Pe Marian l-am gãsit între blocuri în zona centralã a oraºului. Era 12, dar deja avea doi saci plini cu sticle. Singura lui muncã, e sã le ia din container, sã le stâlceascã sub bocanci ca sã încapã mai multe ºi sã aºtepte urmãtorul locatar. „Mã trezesc de dimineaþã ºi vin aici. Aºtept sã vinã oamenii. Cum aruncã gunoiul, cum mã uit sã vãd dacã au sticle. Înainte adunam

ºi cartoane, dar acum numai PET. Scot 40, 30, sau 50 de lei în zilele bune. Nu dau în cap, muncesc ºi din asta trãiesc cu mama ºi tata. Nu e uºor, dar nu murim de foame ºi de 4 ani m-am obiºnuit sã fac asta”, spune Marian Liteanu, unul dintre oamenii care trãiesc din vânzarea PET-urilor. Omul spune cã e varianta cu care reuºeºte sã supravieþuiascã, el ºi pãrinþii lui. Pe Marian îl vezi cât e ziua de lungã cu un cãrucior de butelii pe care urcã 3, sau 4 saci de PET-uri. Le carã dupã el ºi, la finalul zilei, cumpãrã de mâncare. Nu e mare câºtigul ºi asta o recunosc ºi cei care lucreazã la centrele

de colectare a deºeurilor. „Un sac din acela are 20, 30 de kg, iar noi cumpãrãm kilogramul cu 50 de bani. Cartonul e 10 bani. Vin 5, 6 sau 7 oameni zilnic, care trãiesc din asta”, a precizat Adriana Negoe, angajatã la centrul de colectare din Colonia Petroºani. ªi Primãria din Petroºani are un centru de sortare al deºeurilor de carton sau plastic, însã, pentru cã aici nimeni nu primeºte bani, nici nu au marfã. Responsabilii de aici spun cã adunã puþine deºeuri ºi asta pentru cã oamenii nu colecteazã selectiv deºeurile. „În ultimele douã sãptãmâni, nici un balot de PET-uri nu am adunat. Doar carton ºi hârtie am reuºit sã adunãm cam 3 baloþi”, a spus Mircea Borca, angajat al centrului de colectare selectivã al deºeurilor din Pertroºani. Primãria din Petroºani a iniþiat un proiect de colectare selectivã a deºeurilor. Investiþia a fost de un milion de euro, însã la container ajung tot

deºeuri amestecate. Nici campaniile de informare, nici containerele colorate, nu au învãþat populaþia cum sã depoziteze deºeurile, iar

asta nu este decât în avantajul adevãraþilor sortatori de deºeuri, care trãiesc din asta pe lângã ghenele de gunoi. Diana MITRACHE


10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului |Marti 22 mai 2012

De plâns! Gara Petroºani nu are nici mãcar un WC Mii de pensionari din minerit sãriþi de la acor d a rea gratuitãþilor inerii care au ieºit la pensie din ºomaj, în urma programelor de disponibilizare, se simt nedreptãþiþi ºi cer acordarea de gratuitãþi, la fel ca ºi foºtii lor ortaci.

M

Mii de foºti mineri, acum pensionari, care s-au disponibilizat de-a lungul timpului iar mai apoi s-au pensionat se simt nedreptãþiþi, din cauzã cã nu beneficiazã de cotele de energie electricã sau bonurile de cãrbune subvenþionate

de la bugetul de stat. Mulþi dintre ei s-au disponibilizat în prag de pensie, aºa cã nu s-au reangajat în altã parte ºi cred cã au ºi ei dreptul la aceste facilitãþi prevãzute în contractul colectiv de muncã al ortacilor din Valea Jiului. Ei spun cã au muncit zeci de ani în subteran ºi ºi-au pierdut calitatea de angajat al Companiei Naþionale a Huilei Petroºani în urma aplicãrii programelor de restructurare a mineritului de cãtre guvernanþi.

Problemele lor au ajuns în atenþia ministrului Economiei, Comerþului ºi Mediului de Afaceri, problema fiind semnalatã de deputatul Monica Iacob - Ridzi. În Valea Jiului aproximativ 9.000 de foºti angajaþi ai unitãþilor miniere beneficiazã de cotele subvenþionate de energie electricã ºi termicã sau raþii de cãrbune. Sunt, însã, alte câteva mii care nu mai au acest drept, dupã ce s-au disponibilizat. Car men COSMAN

Cronica Vãii Jiului  Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?  Vrei sã te dezvolþi?  Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?  Vrei sã faci bani?

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!

eºi pare greu de crezut, totuºi este D adevãrat! În mileniul III, când lumea este într-o continuã miºcare ºi evoluþie, la Petroºani, în garã, cãlãtorii nu au nici mãcar unde sã îºi facã nevoie. De ani de zile aici nu mai funcþioneazã nicio toaletã, aºa cã oamenii care au de aºteptat câteva ore, fie se abþin pânã le vine trenul, fie merg pe unde apucã, în tufiºuri ºi chiar pe la colþurile clãdirilor. “ Este foarte greu, credeþi-mã! Eu trebuie sã stau în garã 4 ore pânã când îmi vine trenul de legãturã ºi nu ºtiu ce o sã mã fac”, ne-a spus o cãlãtoare. “ Eu nu înþeleg ce gândire au cei care conduc gara sau þara asta, cine or mai fi ei. Primul lucru pe care îl faci oriunde, fie cã e casã, cã e clãdire, bar sau chiar o grãdinã, este toaleta. Pentru noi, cei mai în vârstã, este greu”, ne spune o altã femeie. “Am noroc cã locuiesc undeva în apropiere cã altfel nu ºtiu ce m-aº face”, a mai declarat un cãlãtor. Conducerea Staþiei CFR

ADRESA NOASTRÃ

Petroºani este conºtientã de acest lucru ºi recunoaºte cã cele douã toalete ecologice sunt murdare ºi cu lacãt pe ele de ceva vreme, dar cã pânã acum nu s-au gãsit soluþii pentru remedierea situaþiei. „În Staþia Petroºani existã douã grupuri sanitare, care momentan sunt închise. Unul este ecologic, dar este devastat de anumiþi cãlãtori care au tranzitat staþia noastrã. Deºi nu aparþin de noi acest grupuri sanitare, am fãcut demersuri la Timiºoara la Serviciul de Investiþii ºi ni s-a promis cã în maxim douã, trei sãptãmâni, unul din grupurile sanitare va fi funcþional”, ne-a declarat Ioan Aonofriesei, ºef Staþie CFR Cãlãtori Petroºani. Ne întrebãm ºi noi atunci cât de greu poate fi sã faci funcþionalã o toaletã ºi de ce este nevoie de atât de multe aprobãri pentru

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com

Lista consilierilor PNL de la Vulcan miroase PeNaL

robleme pe lista conP silierilor PNL de la Vulcan. Adrian Paraschiv, candidatul pentru Consiliul Local Vulcan de pe lista PNL întocmitã de Alina Cârstoiu este acuzat de înºelãciune, agresiune ºi alte fãrãdelegi. Interesant este cã cel care îl acuzã este tocmai fostul sãu socru, Zamfir Tudose. Bãrbatul, ajuns la capãtul rãbdãrilor, încearcã de ceva vreme sã îºi facã dreptate ºi sã recupereze de la fostul ginere nu mai puþin de 420 de milioane de lei. “ Vã fac public aceastã situ-

aþie pentru cã acest domn candideazã pe lista de consilieri locali ai Partidului Naþional Liberal pe locul ºapte ºi sora lui Paraschiv Alina, oameni care vor sã fie aleºi de cetãþenii municipiului Vulcan ca oameni politici, iar ei îºi bat joc de semenii lor. Fiica mea a fost cãsãtoritã cu el timp de un an de zile, s-au despãrþit din motive personale”, povesteºte Tudose. Bãrbatul spune cã, împreunã cu fostul cuscru au suportat toate cheltuielile de la nunta copiilor, iar banii care s-au strâns, undeva la 420 de milioane de lei vechi, trebuiau sã le fie de ajutor proaspeþilor cãsãtoriþi sã-ºi facã un nou început în viaþã. La câteva luni au apãrut certurile între tinerii cãsãtoriþi, iar în final bãtãile. “În data de 31.08.2011 fiica mea a fost bãtutã ºi aruncatã în stradã cu hainele de soþul sãu, Paraschiv Adrian. Când m-am deplasat la locuinþa unde stãteau cei doi am constatat cu stupoare cã hainele fetei erau aruncate în stradã, unele în saci, unele pe jos. Am intrat în

asta, în condiþiile în care cel mai mult suferã cãlãtorii ºi turiºtii care ajung în Valea Jiului cu trenul?! De fapt, toaleta nu este singurul lucru care lipseºte sau care nu mai existã în Gara Petroºani. Reamintim cã în ultima vreme, cotidianul nostru a tratat o serie de subiecte care fac referire la acest loc ºi în care s-a vorbit despre faptul cã în garã, apa, potabilã, dupã unii, este aproape imposibil de bãut, serviciul de Mesagerie a fost desfiinþat de câþiva ani ºi la fel ºi cel de Informaþii. Gara din Petroºani a fost datã în folosinþã la data de 18 august 1870, adicã aproximativ 142 de ani. Astfel, întreg ansamblul staþiei CFR din Petroºani are o valoare istoricã, însã din pãcate, aratã tot ca în secolul trecut Luiza ANDRONACHE

magazin, acolo era familia Paraschiv, le-am spus ce se întâmplã cuscrilor, le-am spus cã fiul lor m-a înjurat ºi m-a ameninþat. Atunci tatãl lui, Paraschiv Dumitru, m-a împins afarã din magazin ºi m-a lovit cu pumnul în faþã”, mai spune Zamfir Tudose. Omul spune cã s-a dus la Poliþia Vulcan, unde a fãcut reclamaþie, însã crede cã poliþistul care se ocupã de dosar nu îºi face treaba aºa cum ar fi normal. “Am fãcut plângere la Poliþia Vulcan la Beuran, sectoristul din zona Traian. Fiica mea a fãcut plângere la doamna poliþistã Briciu, dar aceasta þine dosarul în sertar ºi nu ne dã niciun rãspuns. Pe aceastã cale chiar rog Parchetul de pe lângã Judecãtora Petroºani sã se sesizeze asupra acestor douã cadre ale Poliþiei Vulcan”, mai spune Zamfir Tudose. Bãrbatul susþine cã Adrian Paraschiv cunoscut în Vulcan ºi sub porecla de “Butoane” ar fi afirmat cã poate sã facã ºi 1.000 de reclamaþi cã nimeni nu îi face lui nimic pentru cã are atâþia

bani de cumpãrã toate organele. ªi dupã câte se vede, bãrbatul crede cã ceva bani au ajuns prin buzunare unor angajaþi în uniforme de vreme ce de un an de zile nimeni nu a luat nicio mãsurã. Interesant este cã Alina Cârstoiu, preºedintele PNL Vulcan a aflat de problemele penale ale lui Adrian Paraschiv, dar cu toate acestea a preferat sã riºte un scandal în campania electoralã decât sã-l scoatã de pe lista de consilieri. De ce? Bãrbatul crede cã o bunã parte din banii lui “ Butoane” constituie bugetul de campanile al PNL. Zamfir Tudose sperã ca dupã ce a fãcut publicã drama prin care a trecut familia lui, organele abilitate sã se sesizeze, inclusiv serviciul intern din cadrul IPJ în cazul celor doi poliþiºti de la Vulcan ºi sã se facã luminã. În ceea ce priveºte viitorul politic a lui Adrian Paraschiv alias “ Butoane”, locuitorii din Vulcan îl vor aºeza cu siguranþã acolo unde îi este locul…. Marius MITRACHE


Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului |Marti, 22 mai 2012 DATE PERSONALE  M-am nãscut la 24 mai 1959 în comunã Bobâlna Judeþul Cluj  M-am stabilit în Valea Jiului în anul 1984  Sunt cãsãtorit, soþia este profesoarã în specialitatea chimie ºi fizicã ºi avem împreunã 2 copii  Sunt de profesie inginer-chimist, absolvent al Institutului Politehnic “Gheorghe Asachi” din Iaºi  Am parcurs specializãri în domeniul managementului, negocierii ºi derulãrii contractelor de comerþ exterior, a finanþãrii proiectelor de dezvoltare ºi a managementului de proiect EXPERIENÞA PROFESIONALÃ  25 de ani de conducere a unei organizaþii nonguvernamentale din categoria întreprinderi mari (Socom Unirea SC Petroºani)  6 ani de consiliere în cadrul UCECOM Bucureºti pe diverse domenii ºi strategii  20 de ani de activitate politicã în cadrul PSD, 5 mandate de preºedinte al organizaþiei Municipale PSD Petroºani ºi vicepreºedinte al Organizaþiei Judeþene PSD Hunedoara  Un mandat de consilier judeþean (19962000) în comisiile de relaþii externe ºi servicii publice  Un mandat de parlamentar (2000-2004), deputat în comisia pentru politici economice  Un mandat de consilier local (2008-2012) în comisiile pentru servicii publice ºi urbanism RELATII ªI ACTIVITÃÞI INTERNAÞIONALE  Schimb de expe-

Ioan Rus – Primar USL Petroºani rienþã ºi documentare cu tema “Structuri economice ºi administrative “ (1993), finanþat de Fundaþia Internaþionalã de Management (FIMAN) în colaborare cu Fundaþia KONRAD ADENAUER –Germania  Schimb de experienþã ºi documentare pe tema “Zonele transfrontaliere ºi zonele libere de dezvoltare” –FranþaElvetia-Germania (1997) finanþat de administraþia cantonului Jura –Elveþia  Schimb de experienþã ºi documentare pe tema “Programul balcanic al clasei de mijloc” (Balcani 2002-2007), finanþat de Camera de Meºteºuguri din Koblentz în colaborare cu Guvernul german  Reprezentant al cooperaþiei meºteºugãreºti în forumurile de economie socialã Praga2003, Cracovia -2004  Relaþii în zona Alianþei Cooperatiste Internaþionale (ACI), a Institutului Eupean pentru Economie Socialã (ICOSI) ºi a organismelor adiacente acestora

REALIZÃRI PROFESIONALE

 Construcþia ºi dezvoltarea celei mai mari organizaþii cooperatiste din þarã  Includerea Socom Unirea SC Petroºani în rândul firmelor lider din România ºi UE în proiectul sectorial economicfinanciar realizat de Ibericã Sectorial de Analissis, S.L.U. Spania  Numeroase premii ºi diplome în topurile realizate de Camera de Comerþ ºi Industrie a României( CCIR), de cãtre Consiliul Naþional al Între-

prinderilor Private Mici ºi Mijlocii din România (CNIPMMR) ºi a Uniunii Naþionale a Cooperativelor meºteºugãreºti – UCECOM Bucureºti COMPETENÞE, APTITUDINI, ABILITÃÞI * Experienþã în reprezentare, capacitate de mediator ºi negociator * Coordonator de proiecte economice ºi sociale, proiector ºi evaluator a diferitelor activitãþi * Caracter pragmatic, orientat spre rezultate mãsurabile cu fermitate ºi vitezã de reacþie în situaþii critice PRINCIPALELE OBIECTIVE ALE PROGRAMULUI ELECTORAL 2012-2016

Obiectivul I Þinta: Implementarea unei ” locomotive” în dezvoltarea economicã a municipiului Petroºani Efectul: Crearea de locuri de muncã, stabilizarea generaþiei tinere Calea: Crearea unor structuri capabile sã utilizeze toate pârghiile convergente dezvoltãrii (agenþie de dezvoltare, camera de comerþ ºi industrie localã, compartiment pentru dezvoltare în structura primãriei etc.) Obiectivul II Þinta: Stimularea spiritului de voluntariat în gospodãrirea ºi îmbunãtãþirea imaginii comunitãþii Efectul: Implicarea directã a membrilor comunitãþii în

întreþinerea ºi gestionarea spaþiului verde Calea: Realizarea, actualizarea ºi afiºarea anualã a Planului de Sistematizare a Intravilanului din raza fiecãrui imobil aºezat pe domeniul public al comunitãþii Obiectivul III Þinta: Determinarea ºi reabilitarea obiectivelor istorice ºi a zonei istorice a municipiului Petroºani Efectul: Ridicarea standardelor de comfort în diferite zone ale localitãþii Calea: Utilizarea de fonduri europene pentru reabilitarea obiectivelor istorice Obiectivul IV Þinta: Reabilitarea imaginii omului sãrac în comunitate Efectul: Îmbunãtãþirea relaþiilor interumane în cadrul comunitãþii Calea: Implicarea instituþiei primarului în medierea burselor private cãtre elevii ºi studenþii capabili proveniþi din extrema sãracã, a întrajutorãrii materiale prin construcþia unei pieþe pentru donaþii materiale, îmbunãtãþirea servicilor ºi acþiunilor de voluntariat Obiectivul V Þinta: Petroºani = comunitate multiculturalã Efectul: Eliminarea rasismului ºi marginalizãrii sociale Calea: Dezvoltarea cunoaºterii tradiþiilor culturale, a istoriei ºi a realitãþilor tuturor minoritãþilor entice ºi religioase din cadrul comunitãþii Obiectivul VI Þinta: Stabilirea periodicã a prioritãþilor comunitãþii Efectul: Creºterea gradului de implicare a cetãþenilor Calea: Dezbateri publice ºi referendumuri asupra problemelor de interes major ale comunitãþii Obiectivul VII Þinta: Dezvoltarea spiritului competional în rândul tinerilor Efectul: Depistarea capacitãþilor ºi talentelor tinerilor în domenii profesionale, sportive sau culturale ºi introducerea lor în “Cartea de Onoare a Comunitãþii”

Calea: Stimularea organizãrii celor mai diverse competiþii ºi a dezvoltãrii mijloacelor instituþionale ale acestora în diverse domenii Obiectivul VIII Þinta: Asigurarea unor posibilitãþi premeditate de decizie asupra unei perioade din viaþa persoanelor varsnice Efectul: Creºterea gradului de siguranþã ºi asistenþã a varsnicilor Calea: Implicarea primãriei în parteneriat public-privat pentru construcþia ºi gestionarea complexelor caselor de bãtrâni Obiectivul IX Þinta: Optimizarea relaþiilor între instituþia primãriei ºi cetãþean Efectul: Îmbunãtãþirea serviciului public aferent cetãþeanului Calea: Constituirea unui compartiment de relaþii cu publicul menit sã asigure informaþiile ºi sprijinul necesar în obþinerea la termen a unor date sau documente de competenþa primãriei Obiectivul X Þinta: Atragerea municipiului Petroºani într-o competiþie naþionalã ºi europeanã Efectul: Stimularea competitivitãþii cetãþenilor ºi firmelor în îmbunãtãþirea imaginii municipiului Calea: Organizarea de concursuri anuale pe tema “ cea mai frumoasã instututie, cel mai frumos habitat, cel mai bun gospodar etc” Obiectivul XI Þinta: Redirecþionarea elementelor de infrastructurã Efectul: Asigurarea unor condiþii de viaþã decente pentru toþi cetãþenii comunitãþii Calea: Regândirea elementelor de infrastructurã dinspre periferie spre central oraºului (cãi de acces, alimentare cu apã, canalizare, alimentare cu gaze naturale etc) Obiectivul XII Þinta: Un pas mic pentru viaþa de lângã noi Efectul: Creºterea respectului pentru viaþa celorlalte fiinþe Calea: Construirea unui cimitir pentru animalele de companie ºi a unui adãpost corespunzãtor pentru animalele abandonate

PRAGMATISM - PERSEVERENTA - CERTITUDINE


12 Actualitate ei care tranziteazã sectorul de drum cuprins între municipiul Petroºani ºi judeþul Vâlcea trec de la o stare la alta.

C

Frumuseþea zonei piere în faþa carosabilului a

cãrui stare nu este tocmai bunã. Peisajle de aici sunt superbe, atât vara cât ºi iarna. În anotimpul cald, ne iau ochii cascadele, în timp ce iarna ne oglindim

Cronica Vãii Jiului |Marti, 22 mai 2012

Cãderi masive de stânci spre Voineasa în apa care îngheaþã. Drumul de la Petroºani spre Voineasa este precum o minge de pingpong, pasatã de la unul la altul. Acest segment a fost trecut de mai multe ori de la o regionalã la alta, însã fãrã a se rezolva problema.

Drumul spre Voineasa este unul care se tot reabiliteazã, însã nu se vede nimic concret în teren. De nenumãrate ori s-a discutat despre acest aspect, însã totul pare a fi

ca telefonul fãrã fir. Dacã e sã istorisim puþin despre acest tronson putem spune cã a trecut din administrarea celor de la Drumuri Naþionale Craiova la cei de la Timiºoara ºi invers. Totul se învârte într-un cerc, iar rezolvarea reprezintã de fapt stagnarea proiectului. Primarul de la Petrila, Ilie Pãducel, susþine de fiecare datã ca a discutat personal, dupã cum îi place sã spun, cu reprezentanþii celor de la drum, însã pânã acum nu s-a gãsit nicio soluþie. „Voineasa este drumul care aparþine acum de Drumurile Naþionale Craiova. Acesta a fost trecut la cei de la Timiºoara, iar apoi din nou la Craiova. Am þinut legãtura cu cei de la Craiova ºi mi s-a spus cã existã 11,5 milioane de euro pentru modernizarea ºi reabilitarea dru-

mului”, spune Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila.

P

ericol pe carosabil

cut ºi pânã la schimbarea din fruntea ministerului, Elena Udrea, nu a gãsit niciun proiect care sã

aibã ca scop reabilitarea acestui segment de drum. Pânã când cineva va gãsi soluþii, turiºtii vor trece de la extaz la agonie. Printre gropile de pe carosabil ei vor putea admira frumuseþea zonei, care nu este exploatatã la potenþialul maxim. De nenumãrate ori s-a discutat de reabilitarea acestui segment de drum care face legãtura între Valea Jiului ºi judeþul Vâlcea, însã totul a rãmas la stadiul de proiect. Licitaþiile sunt finalizate, iar lucrãrile nedemarate din diferite motive. Raul IRINOVICI

Ploile din ultimele zile au fãcut ca bucãþi mari de stânci sã se desprindã ºi sã ajungã pe carosabil. Nimeni nu a intervenit pentru a înlãtura aceste bucãþi de stânci de pe drum. Frumuseþea zonei a fost remarcatã de mai multe persoane, printre care ºi foºti miniºtri. Se pare cã de anul tre-

Retezat Trail Race, la prima ediþie

n perioada 15-17 iunie 2012, va avea loc prima ediþie a concursului montan de trail rapid, Retezat Trail Race, în zona superbã a munþilor Retezat (mai precis în Retezatul Mic).

Î

”De un an ºi jumãtate particip la maratoane, îmi place foarte mult muntele ºi m-am gândit sã organizez ºi eu un asemenea concurs în Retezatul Mic, care pentru mine înseamnã acasã. Este o zonã superbã, care trebuie cunoscutã ºi meritã promovatã. Eu în momentul de faþã locuiesc în Bucureºti, dar am rude în Valea Jiului, iar zona montanã meritã fãcutã cunoscutã prin toate mijloacele”, spune Lucian Al Mãrii, unul dintre organizatori. Retezat Trail Race este o competiþie outdoor cu caracter montan. Traseul se desfãºoarã pe poteci marcate în masivul Retezat, iar vârsta minimã de înscriere în concurs este de 18

ani. Excepþie pot face tinerii de 17 ani, pentru care este necesar acordul pãrinþilor, scris ºi semnat pe formularul de înscriere ºi pe declaraþia de responsabilitate, care sã ateste cã aceºtia cunosc condiþiile ºi regulile competiþiei ºi sunt de acord cu înscrierea ºi participarea tânãrului la concurs. Secþiunile sunt Open Masculin, Open Feminin ºi Open trei bãieþi+o fatã. Traseul Retezat Trail Race 2012 este o buclã de aproximativ 26 de km cu o diferenþã de nivel de aproximativ 2.300 m. Aceastã cursã montanã are la începutul ei o urcare pânã pe vf. Piule de 1.200 m diferenþã de nivel, urmatã de o a doua importantã pe vf. Custura de 900 m diferenþã de nivel. ªi, pentru cã dupã orice urcare trebuie sã urmeze ºi o coborâre, organizatorii competiþiei vã propun sã vã testaþu abilitãþile de coborâtori pe cele douã porþiuni de coborâre, una mai abruptã ºi scurtã de aproximativ 50 m diferenþã de nivel din ºaua Scorota pânã la cabana Buta, iar cea de-a doua de aproximativ 1.400 m diferenþã de nivel, mai lungã ºi mai domoalã. Startul se dã din zona cabana Cheile Buþii, se merge pe un drum forestier aproximativ un km, se face dreapta pe drumul asfaltat, iar dupã încã 900 , se trece pe un podeþ peste Jiul de Vest. Traseul continuã pe drum forestier cu urcare moderatã pânã la schit, unde se gãseºte primul punct de hidratare. Pânã aici sunt patru km.

Mai apoi se urcã prin pãdure pe traseu marcat pânã în creastã, se trece pe rând pe lângã vf. Pleºa, se atinge vf. Piule dupã ce s-a trecut cu atenþie de o zonâ de stânci unde va fi instalatã o coardã. Din vf. Piule se coboarã cu atenþie în ºaua Scorota, apoi urmeazã o coborâre scurtã ºi abruptã de 400-50 m diferenþã de nivel la capãtul cãreia vã veþi bucura de parcurgerea unei porþiuni deosebit de frumoase prin pãdure pânã la cabana Buta. Pânã aici aþi fãcut 12,5 km, fiind aproape de jumãtatea traseului. La cabana Buta se va afla un punct de revitalizare ºi control. Urmeazã cea de-a doua ºi ultima urcare importantã a traseului pânã pe vf. Custura, se trece prin ºaua Plaiul Mic de unde se face dreapta pe o potecã domoalã, urcuºul înteþindu-se odatã cu apropierea de vârf. Pe vf. Custura este un punct de control ºi înregistraþi 17 km parcurºi în cadrul competiþiei. Urmeazã o porþiune care necesitã atenþie, poteca merge printre stânci, se urcã pânã pe vf. Mariei de unde urmeazã o coborâre lungã ºi solicitantã pentru genunchi pe un plai ierbat pânã la un drum forestier. Aici se aflã un punct de hidratare ºi revitalizare, fiind parcurºi 22 km din traseu. Mai sunt aproximativ cinci km pânã la finish care vor fi fãcuþi la început în urcare domoalã pe forestier, apoi traversând o poieniþã ºi terminând în cele din urmã pe poteca marcatã cu coborâre uºoarã pânã la cabana Cheile Buþii, unde spectatorii ºi prietenii vã aºteaptã cu aplauze. Anamaria NEDELCOFF


CVJ, Nr. 129, Marti 22 mai 2012