Issuu on Google+

Cotidian regional  Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului  Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011  Anul I  Nr. 98

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 4 aprilie 2012

www.cronicavj.ro  E-mail: cronicavj@gmail.com  Telefon: 0374.906.687  12 pagini  1 LEU

USL Valea Jiului vrea ce nu vrea judeþul

25 de demisii pregãtite în cazul în care ºefii USL se împotrivesc listelor separate

Avarie la Termocentrala Paroºeni ermocentrala de la Paroºeni nu mai primeºte cãrbuni de la unitãþile miniere din Valea Jiului din cauza unei avarii. Conducerea CNH a fost avizatã în acest sens ºi aproape toatã producþia de huilã va merge spre Mintia.

T

>>> PAGINA A 3-A

Administratorii din Lupeni fac propriile investigaþii

Sustrageri ca-n filme, cu maºini tunate maºinã de Gorj, modificatã special pentru furt capace de canal a acþionat în Valea Jiului. De asearã, Lupeniul a instituit: pe aici nu se trece, decât verificat!

O

>>> PAGINILE 6-7

Vor taxe mai mici din cauza lucrãrilor de amenajare a centrului civic unt cu un picior în faliment ºi cautã sprijin la Primãria Petroºani. Comercianþii care au magazine în centrul civic al Petroºaniului cer reducerea taxelor ºi impozitelor locale plãtite cãtre municipalitate.

S

>>> PAGINILE 6-7

searã, înainte de marea întâlnire cu liderii judeþeni ai USL, social democraþii de la Petroºani aveau pregãtite demisiile întregului birou de conducere. Deºi în toate localitãþile din Valea Jiului, PSD ºi PNL au stabilit în bunã pace cã merg liste separate, USL Hunedoara se PAGINA A 5-A împotriveºte pe motiv cã bulverseazã electoratul.

A


2 Diverse

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 4 aprilie 2012

VUNK TE AªTEAPTà LA CLUB 3D STAGE CU UN SUPERCONCERT ROCK “Vremurile în care am început sã scriu albumul ãsta erau cele în care rãmãsesem în formaþie doar eu ºi cu Nicu. Era în 2008 ºi ºtiam cã e timpul sã o luãm , cumva, de la capãt, chiar dacã lumea ne ºtia ºi pânã atunci. Ne ºtiau numele, piesele, fetele, ideile. Prima piesã de pe album pe care o începusem era “Artificii pe tavan”, dar nu aveam decât refrenul ei. Nu mai ºtiam cum s-o continui ºi am lasat-o deoparte, pânã în primãvara lui 2010, cãnd Gabi m-a ajutat sã o termin ºi sã devinã single ºi chiar hit. Mã simþeam ca în 19981999, atunci când noi, Vank, nu aveam decât poftã de a cânta ºi entuziasmul sã spunem ce gândim, în felul nostru ºi fãrã sã ne gândim vreun pic la potenþialul comercial sau radiofonic al vreunei piese. Atunci a fost câºtigãtor. O sã fie ºi acum…? A fost prima datã când m-am gândit cã urmãtorul album trebuie sã se numeascã “Ca pe vremuri”. Tot în 2008, am fãcut piesele “Astãzi nu te mai iubesc”, “PLEACÔ ºi “Mâine se întorc”, primele douã plecând de la o întamplare foarte realã ºi personalã. Îmi plãcea atât de mult “PLECÔ, încât n-am mai avut rabdare sã o lansãm noi si i-am propus-o Tinei sã participe cu ea la preselecþia Eurovision din 2009, unde a câºtigat primul juriu pe locul 1, cu maxim de puncte, din 180 de piese. Pe album, noi o cântam într-o altã variantã…. În toamna lui 2008, l-am

reîntâlnit pe Bogdan, pe care-l ºtiam de când cânta împreunã cu AB4. Tocmai eram în cãutare de basist ºi ne-am întâlnit, total întâmplãtor, pe stradã, în timp ce eu mergeam la casa de discuri , sã vorbim despre schimbãrile din formaþie. Pe 8 noiembrie, de Sf. Mihail ºi Gavril, am avut primul concert în formula asta de trei membri. Cred foarte mult în semne ºi în coincidenþe ºi m-am bucurat cã asta s-a întâmplat într-o zi sfântã, printre altele, ziua de nume a tatalui meu ºi a lui Nicu, pe care-l cheamã ºi Mihai. Bogdan ne-a fãcut cunoºtinþã atunci ºi cu Tony, tehnicianul ºi inginerul nostru de sunet, un fel de inventator-reparator-recuperator de echipamente de orice fel. Pe lângã toate astea, este ºi un bun prieten. În 2009 am hotãrât cã trebuie sã reapãrem pe piaþa muzicalã si am ales piesa “La orice orã”, ca primul single de pe noul album. Cine a vãzut clipul, a vãzut ºi povestea schimbãrii din Vank în Vunk. Urmãtorul single a fost “Dau alarma!”, piesã cu care am început susþinerea

la fel ºi muzical ºi principial, cã e din aceeaºi lume cu noi, cã aveam nevoie de el în trupã. Chitarist foarte bun ºi producãtor muzical ºi mai bun, a orchestrat “Artificii pe tavan” ºi aºa s-a închis un mic cerc pe care îl deschisesem mai demult. Tot el a fãcut cea mai mare parte a orchestraþiilor pentru “Pleacã”, “Lacrimi de coniac” ºi “Vreau o þarã ca afarã”, a cãrei poveste o s-o spun separat. Noi o sã rãmânem la fel ºi aceeaºi, dar voi sper sã fiþi din ce în ce mai mulþi. Nu se poate ca o poveste de-a ta sã nu fie ºi într-un cântec de-al nostru, pentru cã înainte de a fi cântãreþi într-o trupã de rock, suntem niºte povestitori. Nu se mai spune “a fost odatã ca niciodatã…”. Acum este la modã sã spui “ca pe vremuri…”.

Organizaþiei Autism România, ai cãrei ambasadori oficiali pe Europa suntem acum. E ceva special cu melodia asta ºi nu stiu, încã, ce…. Între timp, am scris ºi “Lacrimi de coniac”, iar “Înconjurul lumii”, era înregistratã, deja, ºi apãruse pe albumul caritabil “Salvaþi-vã îngerii”, album pe care l-am compus pentru Teodora, fetiþa Lianei Stanciu ºi a lui Miþã de la Bere Gratis, în iarna lui 2008. Deºi spusesem în 2009 cã urmeazã sã lansãm albumul, totuºi, acesta nu era gata ºi am amâ- Vând spaþiu comercial în zonã centralã nat lansarea lui pe pri- str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25mp. mavara sau vara lui Telefon 0722 448 428 2010. La începutul lui Vând casã + teren, 5000 m² în Vulcan 2010 am inregistrat (Valea Ungurului). “Prima noapte din ultiTelefon 0722 448 428 ma zi”, împreuna cu Lora, piesã pe care am trimis-o la preselecþia Eurovision 2010, dar nu s-a calificat. Într-un fel este mai bine cã s-a întâmplat aºa…. Tot în perioada aia lam întâlnit ºi pe cel mai nou membru Vunk, pe Gabi. Gabi Maga. A durat foarte puþin sã ne dãm seama cã gândim

ANUNÞURI

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:10 Teleshopping 11:30 Plasa de stele (r) 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Te pui cu blondele? 21:50 Mr. Bean 22:15 Observator 23:00 Un Show Pãcãtos 1:00 La birou (s)

National TV 9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 În cãutarea fericirii 12:00 Grupul Vouã (r) 12:15 Gadgeturi, Gadgeturi, Gadgeturi 12:45 Grupul Vouã (r) 13:00 Nu suntem blonde 14:00 Nu suntem blonde 15:00 Destinul regelui (r) 16:30 Amazon 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Suflete pereche 21:15 Destinul regelui 22:45 Fosta mea iubire (r) 0:30 Gadgeturi, Gadgeturi, Gadgeturi (r)

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Lois ºi Clark (s) (r) 11:00 Lois ºi Clark (s) (r) 12:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Mamã de profesie 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Serviciul Român de Comedie 21:30 Fotbal: Vaslui - Rapid 23:30 ªtirile Pro TV 0:00 Pro Motor (r) 0:30 Apropo TV (r)

Prima TV 9:30 Întâlnirea inimilor (s) (r) 10:30 Medium 11:30 Teleshopping 12:00 Nimeni nu-i perfect 12:30 Nimeni nu-i perfect 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de râs Popcorn 13:45 Teleshopping 14:15 Întâlnirea inimilor (s) 14:35 Întâlnirea inimilor (s) 15:00 Totul despre mame (r) 16:00 Cireaºa de pe tort (r) 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Iubiri secrete 20:30 Cronica Cârcotaºilor 22:15 Trãsniþii - Ochii care nu se vãd, se aud 23:15 Focus Monden 23:45 O simplã rãzbunare 1:30 Focus (r)

TVR 1 8:00 România, zi de zi! 10:10 Secretele de la palat (s) 11:25 Dincolo de celebritate 11:30 Jocuri ºi interese (r) 12:25 Fabrica de staruri 12:45 Legendele palatului Gyebaek (r) 14:00 Jurnalul TVR 14:45 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 16:00 Convieþuiri (doc.) 16:50 Bruno ºi Benny 17:40 Legendele palatului Gyebaek 18:20 Legendele palatului Gyebaek 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Jurnal plus 21:00 Studio UEFA Champions League (live) 21:40 Fotbal: A.C. Milan Barcelona (live) 23:50 Rezumatele zilei UEFA Champions League (live) 0:40 Bruno ºi Benny (r) 1:35 La vie en rose (r)

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Anamaria NEDELCOFF (anamaria_nedelcoff@yahoo.com) Raul IRINOVICI Ovidiu PÃRÃIANU, PÃRÃIANU, Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Gabriela RIZEA,

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Romwald CHEZU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE


Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 4 aprilie 2012

Avarie la Termocentrala Paroºeni ermocentrala de la Paroºeni nu mai primeºte cãrbuni de la unitãþile miniere din Valea Jiului din cauza unei avarii. Conducerea CNH a fost avizatã în acest sens ºi aproape toatã producþia de huilã va merge spre Mintia.

T

Mai încearcã o datã.

Cetatea Devei, scoasã din nou la liciþie n loc sã admire mãreþia monumentului istoric, Îturiºtii care urcã pe Cetatea Devei sunt nevoiþi sã se mulþumeascã doar cu zidurile exterioare. Asta din cauzã cã lucrãrile de reabilitare a monumentului, declanºate de Primãria Deva, treneazã de ani de zile ºi sunt slabe ºansele sã fie finalizate în termenele stabilite. Primãria Deva pare incapabilã sã finalizeze lucrãrile de reabilitare a Cetãþii Devei ºi sã-i redea strãlucirea de odinioarã, chiar dacã proiectul este finanþat din fonduri europene. Cetatea Deva abia a scãpat de schelele exterioare, care ascundeau zidurile exterioare de ochii turiºtilor, dar pânã la finalizarea proiectului mai este cale lungã, chiar dacã, teoretic, ele trebuie terminate pânã la finele acestui an. Administraþia municipiului Deva a publicat pe Serviciul Electronic de Achiziþii Publice (SEAP) anunþul

Potrivit directorului general al CNH, Constantin Jujan, avaria de la Paroºeni s-a produs la o turbinã. Jujan afirmã cã la Paroºeni existau marþi dimineaþã 30.000 de tone de huilã ºi acolo mai pot fi stocate doar 25.000 de tone. Aºa se face cã acum huila extrasã din Valea Jiului pleacã spre Mintia. „La Paroºeni se livra pro-

de intenþie de organizare a licitaþiei pentru incinta II ºi incinta III, asta dupã ce licitaþia din toamna anului trecut s-a anulat, pentru cã niciuna dintre ofertele depuse nu îndeplinea condiþiile de calificare. Corina Opriºiu, administratorul public al Devei, spune cã „licitaþia pentru incinta I s-a stopat. Pentru incintele II ºi III s-a publicat anunþul pe SEAP ºi aici suntem în grafic”. Opriºiu mai spune cã reabilitarea incintei I va fi fãcutã din bani de la bugetul local. Proiectul de reabilitare a Cetãþii Deva este finanþat prin Programul Operaþional Regional 2007-2013, Axa prioritarã „Dezvoltarea durabilã ºi promovarea turismului“, iar termenul de implementare a acestuia este de 30 de luni de la data de 12.03.2010, adicã toamna lui 2012. Valoarea totalã a proiectului este de 38.428.182,03 de lei, din care 25.325.368,34 de lei reprezintã finanþare nerambursabilã. Prin acest proiect se urmãreºte valorificarea potenþialului turistic ºi cultural al zonei urbane „Dealul Cetãþii Deva“, iar al finalizarea programului va fi complet reabilitat ansamblul-monument istoric Cetatea Devei, incintele fortificate II ºi III ºi va fi asiguratã calea de acces pânã în apropierea incintei III. Car men COSMAN

ducþia de la Livezeni, Vulcan ºi Lonea, iar acum doar cei de la Vulcan mai pot duce cãrbunele la Paroºeni. Este vorba despre o avarie ºi noi am fost sesizaþi de cei de la Paroºeni marþi dimineaþã. Atunci am luat decizia sã livrãm producþia spre Mintia”, a declarat Constantin Jujan, director general al CNH Petroºani. Singura minã care va

aproviziona Termocentrala Paroºeni, care mai furnizeazã cãldurã ºi apã caldã, este cea de la Vulcan. Directorul SE Paroºeni Doru Viºan confirmã problemele tehnice apãrute la termocentralã. “ Avem probleme tehnice la grupul IV motiv pentru care am fost nevoiþi sã-l oprim. Am discutat cu CNH si pentru a nu lua

cãrbune ºi sã nu-l pot plãti vom avea livrãrile alocate de pe luna august pe care le luãm acum. Vom lua cãrbune la nivel de centralã ”, declarã Doru Viºan. Pânã la remedierea defecþiunii care a apãrut la una dintre turbinele Termocentralei Paroºeni doar mina Vulcan va livra pe stoc huilã. Diana MITRACHE

Montan Cons a vrut lucrãri de la Banca Naþionalã

ontan Cons vrea lucrãri din judeþul Timiº. Montan Cons, societate reprezentatã prin Bogdan Alin Becuº a contestat o licitaþie organizatã de cãtre autoritatea contractantã BANCA NAÞIONALÃ A ROMÂNIEI – Sucursala Timiº.

M

Potrivit documentelor, Becuº nu este de acord cu atribuirea prin „licitaþie deschisã”, a contractului de achiziþie publicã, având drept obiect „Lucrãri de reamenajare acces auto ºi amenajare demisol la sediul Sucursalei regionale Timiº a Bãncii Naþionale a României”. Mai mult, reprezentanþii societãþii au solicitat anularea raportului procedurii, precum ºi a tuturor actelor subsecvente acestuia, anularea deciziei prin care autoritatea contractantã a declarat oferta

depusã de SC MONTAN CONS SRL ca inacceptabilã ºi reevaluarea ofertei depuse în cadrul procedurii. În baza documentelor depuse de pãrþi, Consiliul Naþional pentru Soluþionarea Contestaþiilor a respins solicitarea celor de la Montan Cons Vulcan. “Respinge ca tardiv introdusã contestaþia formulatã de SC MONTAN CONS SRL în contradictoriu cu autoritatea contractantã BANCA NAÞIONALÃ A ROMÂNIEI – SUCURSALA TIMIª. Dispune continuarea procedurii de atribuire în cauzã”, se aratã în decizia CNSC. Valoarea contractului a fost de 1,5 milioane de lei, fãrã TVA.

ocietate, cu lucrãri de mântuialã

S

Societatea din Vulcan este cunoscutã ca fiind una care nu îºi îndeplineºte sarcinile „ca la carte”. În cursul anului

trecut, muncitorii societãþii Montan Cons, au trebuit sã execute de douã ori lucrãrile la un imobil de pe Aleea Poporului. Muncitorii care au executat lucrãrile de reabilitare la blocul de pe strada Aleea Poporului au fost nevoiþi sã strice tot ce au muncit, dupã ce locuitorii din bloc au sesizat cã materialele folosite pentru izolaþie nu corespund calitativ. O comisie din cadrul primãriei Petroºani a verificat sesizarea locatarilor, stabilind cã reclamaþia este întemeiatã, motiv pentru care a dispus constructorului sã remedieze problema. Practic, oamenii au arãtat ºi comisia din primãrie le-a dat dreptate cã muncitorii foloseau pentru izolaþia exterioarã polistiren expandat pentru spaþii ventilate, adicã un material care nu corespunde pentru izolarea la exterior. Raul IRINOVICI


4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 4 aprilie 2012

ªcoala altfel, întoarcerea la carte eci de elevi din Petroºani ºi-au petrecut “ºcoala altfel” printre rafturile Bibliotecii municipale. Ore în ºir au stat în depozite ºi au aflat din tainele cãrþilor.

Z

Cãrþi vechi, manuscrise ºi mii de pagini îngãlbenite

au fost rãsfoite de elevii din Petroºani în cadrul proiectului ªcoala Altfel. Ei au venit în vizitã la Biblioteca Municipalã, unii pentru prima datã în viaþa lor au trecut pragul unei biblioteci atât de mari, alta decât cea ºcolarã. Aici au aflat ce înseamnã activitatea de bibliotecar, cine e cel mai îndârjit cititor, câþi elevi trec

elevã din Petroºani, care suferã de un handicap locomotor ce o þine într-un scaun cu rotile vine sã încânte privirea ºi sufletele colegilor ei ºi nu numai cu arta împãturirii hârtiei.

O

pragul bibliotecii, care e circuitul unei cãrþi de la bibliotecã în mâinile cititorului ºi înapoi pe raft, dar ºi cum se face descrierea unei cãrþi. „I-am primit ore în ºir la noi. Au stat în depozit, unde au fost impresionaþi de multitudinea de cãrþi ºi le-am arãtat ce înseamnã sã fii cititorul nostru. Le-am vorbit ºi despre audio book-uri, care sunt poate

viitorul cititului, dar au aflat ºi cum se întocmeºte o fiºã la bibliotecã”, a povestit Delia Grosu, bibliotecarã la Biblioteca municipalã Petroºani. Toatã sãptãmâna, biblioteca are programate astfel de întâlniri cu elevii din Petroºani, care ºi-au trecut în programul extraºcolar ºi o vizitã în lumea cãrþilor. Diana MITRACHE

RECULEGERE LA LOCURI SFINTE – PELERINAJUL VULCÃNENILOR LA PRISLOP meriþi ºi dornici sã-ºi cureþe mintea ºi sufletele de toatã povara fiecãrei zile, cei peste 200 de pelerini din Vulcan au poposit duminicã 01.04.2012 la mormântul Pãrintelui Arsenie Boca ºi la liturghia din biserica mânãstirii Prislop.

S

Pentru foarte mulþi dintre aceºtia a fost prima ocazie de a ajunge în acest loc sfânt, râvnit de orice creºtin care a ajuns sã-l descopere pe Pãrintele Arsenie, din scrierile sale sau din mãrturiile celor ce l-au cunoscut personal ºi care au fost marcaþi pentru tot restul vieþii lor, de întâlnirea cu Pãrintele. Toþi aceia care ajung în preajma mormântului îmbrãcat cu florile aduse de pelerini, sunt pãtrunºi de acea stare de pace interioarã, de o anumitã

ªcoala altfel, viaþa altfel

trãire profund duhovniceascã ce îþi întãreºte convingerea cã te afli la locul potrivit pentru a-þi primeni sufletul ºi pentru a-þi întãri credinþa în Dumnezeu Tatãl. Feþele vulcãnenilor ajunºi aici au devenit mai luminoase la plecare. Ceva din încãrcãtura zilelor de dinainte de acest moment a dispãrut între brazii ºi pinii mânãstirii. Rugãciunea lor susþinutã din spaþiul nevãzut de sfinþenia Pãrintelui este hranã pentru suflet. Cei ce au fost întrebaþi cum se simt dupã aceastã experienþã, au mãrturisit cã sunt prea sãrace cuvintele pentru a spune ce anume se simte în acest loc minunat. Pelerinajul de duminicã este al doilea organizat de un grup de vulcãneni condus de viceprimarul Angela Stoica într-un interval de douã sãptãmâni ºi a avut menirea (conform spuselor domniei-sale) de a permite celor ce îºi doresc sã ajungã la Prislop sã poatã

face acest lucru în postul Paºtelui, pentru a putea trãi ºi mai adânc bucuria curãþeniei gândurilor ºi sufletelor atât de necesare în aceastã perioadã. “Consider cã este un lucru necesar ºi la îndemâna noastrã sã putem ajunge în astfel de locuri, mãcar în perioadele de mari posturi creºtine, iar mânãstirea Prislop este o destinaþie duhovniceascã doritã de foarte mulþi creºtini. Ceea ce am reuºit sã facem prin aceste douã pelerinaje reprezintã micul nostru sacrificiu în faþa lui Dumnezeu ºi totodatã dorinþa noastrã de a fi alãturi de concitadinii noºtri ºi în astfel de momente de rugãciune, de ridicare a sufletelor”. Fiecare pelerin a primit din partea organizatorilor o iconiþã cu Fecioara ºi Pruncul în semn de amintire a tuturor momentelor minunate petrecute la Prislop. Felicia Gabriela PORTASE PORTASE

Cei care vor trece pragul expoziþiei, o vor ajuta sã treacã mai uºor peste problemele de sãnãtate, iar cei de la Casa de Culturã a Studenþilor îºi dau tot concursul. Expoziþia sa de origami este una cu vânzare ºi de marþi este gãzduitã de Casa Studenþeascã din Petroºani. Aici vor ajunge zeci de tineri din Petroºani, care, dacã vor cumpãra lucrãrile ei, o vor ajuta sã-ºi rezolve o parte dintre problemele de sãnãtate, pentru cã Maria are nevoie de încã o operaþie. „Noi am decis sã sprijinim aceastã acþiune caritabilã ºi vrem ca toþi cei care vor trece pragul expoziþiei sã-ºi bucure sufletul ºi privirea. Sunt lucrãri excepþionale ºi meritã sã îi fim alãturi acestei tinere. Toatã sãptãmâna vor veni aici elevi în cadrul programului ªcoala altfel ºi tocmai de aceea am intitulat evenimentul „ªcoala altfel, viaþa altfel”. Vrem sã fim solidari ºi lansãm invitaþia tuturor”, a spus Lavinia Hulea, director Casa de Culturã a Studenþilor Petroºani. Expoziþia va fi deschisã pânã la finele acestei sãptãmâni,iar de sãptãmâna viitoare, studenþii din Petroºani se pregãtesc de Salonul de artã religioasã. Pânã atunci sunt invitaþi toþi cei care iubesc arta împãturirii hârtiei sã cumpere un obiect al Mariei. Diana MITRACHE


Politicã 5

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 4 aprilie 2012

USL Valea Jiului vrea ce nu vrea judeþul

25 de demisii pregãtite în cazul în care ºefii USL se împotrivesc listelor separate searã, înainte de marea întâlnire cu liderii judeþeni ai USL, social democraþii de la Petroºani aveau pregãtite demisiile întregului birou de conducere. Deºi în toate localitãþile din Valea Jiului, PSD ºi PNL au stabilit în bunã pace cã merg liste separate, USL Hunedoara se împotriveºte pe motiv cã bulverseazã electoratul.

A

Dupã ce USL Petrila a hotãrât cã merge la alegrile locale pe liste separate, de circa trei sãptãmâni partidele din USL Petroºani se chinuie sã-ºi convingã ºefii de la judeþ cã aºa doresc ºi ele, pentru cã protocolul permite, ieri au stat la rând pentru a discuta cu liderii judeþeni, aflaþi în Valea Jiului, ºi USL Aninoasa, ºi Uricani. La Vulcan, de asemenea hotãrârea este de liste separate având în vedere condiþiile actuale. Partidele din organizaþiile locale ºi-au anunþat ºefii, le-au trimis ºi adrese cu motivarea

deciziilor de a merge pe liste separate ºi beneficiile unei asemenea decizii în teritoriu, dar ºi perfecta concordanþã cu protocolul USL. La Petroºani, supãrarea a ajuns la cote maxime în ce priveºte cerbicia celor doi colideri ai USL Hunedoara de a se împotrivi acestei hotãrâri luate de comun acord ºi în bunã pace în organizaþiile PSD, PNL ºi mai nou PC, care vrea ºi el doi consilieri pe liste. Ca urmare, asearã, când a avut loc întâlnirea celor trei birouri de conducere a partidelor, PSD pregãtise în ºedinþa proprie, de luni, cele 25 de demisii din Biroul Municipal PSD Petroºani. Gestul a fost motivat ºi îndelung dezbãtut, cum cã din anul 2004 celor de la Petroºani li s-a impus ce sã facã, în total dezacord cu particularitatea din teritoriu, drept pentru care s-a pierdut de fiecare datã. ”Nu mai vrem sã fim acuzaþi cã nu ne facem treaba dacã nu vom câºtiga pe o chestiune impusã. Dacã e sã murim, ceea

Ce sã le spunem oamenilor? ntrebarea din titlu mi-a fost adresatã de un coleg de partid la o întrunire PRM, dupã chemarea mea la reorganizarea filialelor ºi la acþiune în vederea pregãtirii alegerilor locale .

Î

Cum sã-i mai convingem pe oameni sã meargã la vot? Cum sã-i convingem sã se implice atunci când existã atâta dezamãgire, chiar disperare, printre semenii noºtri? România trece prin momente ºi situaþii de neimaginat în urmã cu 20 de ani. Când a fost împuºcat Ceauºescu, România nu avea nici un leu datorie externã ºi avea o mulþime de fabrici ºi uzine care exportau în toatã lumea. Orice român avea unde sã lucreze. Acum, þara noastrã are cca.90 miliarde de euro datorie externã, industria româneascã a dispãrut, iar în agriculturã s-a reuºit „performanþa” de a se importa 70 % din necesarul de alimente. Cel mai grav este cã a dispãrut ºi speranþa de mai bine. S-a creat impresia cã, dupã fiecare scrutin electoral, starea de lucruri din România devine tot mai proastã. O sã ajungem, nu doar sã ignorãm alegerile ci chiar sã ne temem de ele! Si atunci, ce mai poate face un partid în apropierea alegerilor, pentru cã are nevoie de voturi dacã vrea sã ajungã la guvernarea localã sau centralã? Dar dacã noi, cei de la PRM, nu putem vorbi, atunci cine are dreptul sã o facã? Cu ce „obraz” se vor duce cei de la PDL în campanie electoralã sã explice rezultatele celei mai jalnice guvernãri de dupã

ce nu credem, mãcar sã murim ca urmare a hotãrârilor noastre comune. Noi nu am trãdat niciodatã ºi nu trebuie sã se teamã nimeni dacã stabilim un lucru: sunþinem ºi vom munci pentru Ioan Rus primar la Petroºani ºi pentru Mircea Moloþ, preºedinte la Consiliul Judeþean” – au declarat cei din Biroul de conducere al PSD Petroºani.

decembrie 1989? Ce poate spune PSD-ul, de rãul cãruia românii au ajuns sã voteze atât de aberant? Sau, poate PNL-ul sã „ascundã” participarea la guvernãrile care au dus la ºomaj, la desfiinþãri de întreprinderi, la privatizãri atât de dubioase, la îmbogãþirea celor puþini pe spatele celor mulþi? Acesta este adevãrul! La ora aceasta, doar PRM are dreptul moral sã vorbeascã românilor. Pentru cã este singurul care nu a fost pãrtaº la devalizarea þãrii în ultimii 20 de ani. Totuºi, ce sã le spunem românilor? Sã le transmitem cã þara noastrã mai are resurse ºi oameni adevãraþi. Cã trebuie sã aibã curaj ºi cã trebuie sã ia atitudine atunci când vãd atata nedreptate. Sã le spunem cã tot ce a zis Vadim ºi PRM-ul s-a adeverit. Dacã le este fricã sã vorbeascã pentru cã se tem pentru locul lor de muncã, atunci, mãcar la vot sã-i taxeze pe cei vinovaþi de frica lui. Pentru cã, nimic nu-ºi doresc mai mult guvernanþii de azi decât lipsa de la vot a celor nemulþumiþi. Costel Avram Avram Pr eºedinte PRM Hunedoara

Cei din PNL Petroºani susþin la rândul lor cã USL funcþioneazã foarte bine aici, cã sunt de acord cu listele separate dar sunt conviºi cã ideea nu este agreatã de cei de la judeþ.

”Am cerut celor din PSD, care au candidatul la funcþia de primar, sã facã un program amãnunþit de campanie electoralã, în care noi sã susþinem pe dl. Ioan Rus la funcþia de primar, care sunt acþiunile comune, iar noi sã ni le facem pe cele pentru consilierii noºtri, plus cele pentru Cosiliul Judeþean. Totul este foarte clar, dar vom vedea” – au declarat ieri, înaintea marii întâlniri, parte din membrii biroului PNL. Cert este cã la Petroºani s-au perindat toate filialele din Vale, exceptând Lupeniul, pentru a-ºi convinge ºefii cã a impune de la centru soluþia - deºi protocolul a fost corect ºi realist întocmit - nu mai este o metodã de lucru eficientã ºi nici de actualitate. Comunicarea ºi consultãrile trebuie sã devinã o regulã, iar acolo unde încredere nu e, nimic nu e. Ileana FIRÞULESCU

Acelaºi candidat, dar cu liste separate n Valea Jiului, Uniunea Social Liberalã va funcþiona doar pentru susþinerea candidatului pentru funcþia de primar, respectiv preºedinte al Consiliului Judeþean.

Î

Atât PSD-ul cât ºi PNL-ul se pare cã vor avea candidaþi proprii pe listele pentru Consiliile Locale din toate localitãþile din Valea Jiului. “Candidaþii pentru funcþia de primar fie cã sunt de la PSD sau de la PNL vor fi susþinuþi de USL. Pe de altã parte, în tot mai multe organizaþii din teritoriu se doreºte ca atât PSD cât ºi PNL sã aibã liste proprii pentru consilieri”, ne-au declarat surse politice. La Vulcan de exemplu deja s-a

stabilit clar cã actualul primar, Gheorghe Ile este candidatul PSD, dar susþinut ºi de PNL, la preºedinþia Consiliului Judeþean candidatul susþinut de

ambele formaþiuni politice este Ioan Mircea Moloþ, în timp ce ambele partide vor avea liste proprii pentru Consiliul Local. Marius MITRACHE


Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 4 aprilie 2012

6 Actualitate

Actualitate 7

Administratorii din Lupeni fac propriile investigaþii

Sustrageri ca-n filme, cu maºini tunate maºinã de Gorj, modificatã special pentru furt capace de canal a acþionat în Valea Jiului. De asearã, Lupeniul a instituit: pe aici nu se trece, decât verificat!

Unii administratorii chiar s-au oferit sã cumpere pentru oraº capacele lipsã ºi sã susþinã Primãria în stoparea fenomenului furturilor de fier, în general.

Dupã ce primarul municipiului Lupeni, Cornel Resmeriþã, a închis cele opt centre de fier vechi de pe raza localitãþii, ca urmare a ”bomboanei de pe colivã” – dispariþia capacelor de canal chiar de pe strada principalã -, administratorii acestor firme s-au pus pe treabã. Unii au hotãrât sã vorbeascã, alþii au fãcut propriile investigaþii pentru a demostra cã nu sunt vinovaþi de aceste dispariþii ºi cã nici nu au primit la cumpãrare obiecte din fier ce ar fi putut aparþine domeniului public, respectiv capacele cu pricina.

Pe lângã cei mãrunþi, care se dedau la ”furturile foamei”, am aflat o poveste ce þine de scenariu de film, dar posibil real, pentru cã inventivitatea românului, în general este recunoscutã peste tot în lume. Primarul Cornel Resmeriþã a aflat doar ieri, deºi la urechile noastre povestea a ajuns de vreo trei zile. Este vorba de o maºinã de Gorj, cu modificãri speciale, care acþiona pe timp de noapte cu ”personal calificat”. Camionul staþiona preþ de circa un minut deasupra unei guri de canal,

O

M

etode de secol XXI

timp în care, prin podeaua maºinii, cu un magnet puternic ridicau capacul, apoi treceau la urmãtorul, ºi tot aºa. Metoda poate fi verosimilã în condiþiile în care, chiar dacã s-au închis centrele de fier vechi, capacele dispar de parcã ar fi obiecte mici, uºoare. În plus, dupã spusele comandatului Poliþiei Lupeni, acestea nu sunt vândute pe raza oraºului de unde s-au sustras. ”Am prins un individ chiar cu el în braþe ºi cu barosul în mânã. L-am ºi arestat pentru cã era dat în urmãrire naþionalã pentru alte fapte” – a declarat Romeo Amurãriþei, ºeful Poliþiei Lupeni. Criza ºi sãrãcia a fãcut ca acest fenomen al ”furturilor foamei” sã se adânceascã ºi metodele de furt sã se perfecþioneze, ceea ce face munca poliþiºtilor ºi a autoritãþilor mult mai dificilã. ”Iau în calcul ºi aceastã variantã a celor care vin din altã parte ºi furã, nimic nu trebuie respins categoric” – a precizat Cornel Resmeriþã.

P

e aici nu se trece, decât verificat!

Pentru aceasta, dar ºi pentru a stopa înmulþirea câinilor maidanezi peste noapte, de asearã Primãria Lupeni a hotãrât ca Poliþia Comunitarã sã verifice toate maºinile închise/acoperite, la intrarea ºi la ieºirea din localitate. ”Am dat hotãrârea privind parteneriatul cu Consiliul Judeþean în privinþa câinilor comunitari, vom pune la dispoziþie un adãpost, dar de la noapte (ieri – n.n.) se va verifica orice maºinã închisã care va intra în oraº, dinspre Uricani ºi dinspre Vulcan, pentru cã sunt prea mulþi câini comunitari aduºi ºi abandonaþi pe raza Lupeniului. Astfel putem sã-i depistãm ºi pe ceilalþi” – a declarat primarul Cornel Resmeriþã. S-a luat aceastã decizie pentru cã bãnuielile - cã în Valea Jiului sunt aduºi câini vagabonzi sau vin indivizi certaþi cu legea - au devenit certitudini. Ca urmare, investigaþiile pe cont propriu ale administratorilor de firme de achiziþii fier vechi ºi cercetãrile Poliþiei Lupeni continuã. Ileana FIRÞULESCU

Vor taxe mai mici din cauza lucrãrilor Petroºani, oglinda timpului de amenajare a centrului civic O S cartedocument, o istorie în imagini ºi date exacte despre Petroºani a fost realizatã de ziaristul documentarist Genu Tuþu.

unt cu un picior în faliment ºi cautã sprijin la Primãria Petroºani. Comercianþii care au magazine în centrul civic al Petroºaniului cer reducerea taxelor ºi impozitelor locale plãtite cãtre municipalitate.

COLÞUL LUI DENIS

Centrul Petroºaniului este un adevãrat ºantier, iar din cauza lucrãrilor prin zonã mai circulã doar cine are neapãratã nevoie. Aºa cã ºi vânzãrile au scãzut dramatic, iar comercianþii spun cã, dacã nu se întâmplã ceva, riscã sã-ºi închidã afacerile. Practic, sunt aproape cu un picior în faliment, asta pentru cã numãrul clienþilor a scãzut, dar impozitele locale au rãmas nemodificate. Ei spun cã s-au interesat

ºi existã ºi un precedent. La Vulcan, pânã la finalizarea lucrãrilor de modernizare a bulevardului, municipalitatea de aici a redus nivelul dãrilor locale. Edilii din Petroºani au precizat cã se gândesc la o variantã legalã dar, cel puþin pânã acum, nu au primit nicio solicitare scrisã. „Pânã acum nu a fost depusã nicio solicitare în acest sens. Vom analiza situaþia sã vedem dacã este posibil acest lucru”, a declarat Nicolae Taºcã, purtãtor de cuvânt al Primãriei Petroºani. Proiectul pentru reamenajarea centrului civic este finanþat din fonduri europene ºi costã 19,5 milioane de lei. Edilii din Petroºani spun cã suma va fi utilizatã pentru refacerea în totalitate a zonei pietonale cuprinsa între Teatrul “I.D Sîrbu” ºi Piaþa Victoriei, vor fi reamenajate un numãr de 5 parcuri, dar ºi zona de agrement Brãdet. Car men COSMAN

Cartea, care se vrea una documentarã cuprinde perioadele de început ale comunitãþii locale ce a pus bazele municipiului în care trãim azi, iar Genu Tuþu susþine cã a realizat-o din pasiune pentru documentare, dar ºi pentru cã aici e locul pe care îl iubeºte cel mai mult. „Am vrut sã surprind ceva din oraºul în care m-am nãscut, am copilãrit ºi încã trãiesc. Sunt în aceastã carte imagini vechi, în comparaþie cu cele noi, ca o antitezã între trecut ºi prezent. Orice fotografie aº face acum, pentru cã imaginea Petroºaniului este într-o continuã schimbare, am ocazia sã o consider una document ºi asta e bine. Am cuprins în paginile acestei cãrþi peste 100 de imagini vechi, documente care atestã existenþa strãmoºilor noºtri, toate în 100 de pagini romanþate”, a spus Genu Tuþu, autorul cãrþii. În aceastã carte, grupate pe capitole, sunt imagini martor ale vremii trecute. Genu a colecþionat mereu fotografii iar „vârstele Petroºaniului” sunt redate aici încã din 1640, când aici au veni primii locuitori ce au atestat „locul lui Petru”, unde mai apoi, au descoperit ºi cãrbunele. „Cartea documen-

tarã e pasiunea mea, dincolo de restul genurilor, iar din aceastã carte am încercat sã creez o istorie, pornind de la atestarea documentarã, trecând prin Vârstele Petroºaniului,ajungând la renaºterea sa ºi chiar din perioada comunismului”, a mai spus Genu Tuþu. Genu ne anunþã cã are ºi alte planuri pentru Vulcan,ori pentru Defileul Jiului ºi, nu în ultimul rând, despre Valea Jiului aºa cum este ea în ansamblu. Diana MITRACHE


Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 4 aprilie 2012

6 Actualitate

Actualitate 7

Administratorii din Lupeni fac propriile investigaþii

Sustrageri ca-n filme, cu maºini tunate maºinã de Gorj, modificatã special pentru furt capace de canal a acþionat în Valea Jiului. De asearã, Lupeniul a instituit: pe aici nu se trece, decât verificat!

Unii administratorii chiar s-au oferit sã cumpere pentru oraº capacele lipsã ºi sã susþinã Primãria în stoparea fenomenului furturilor de fier, în general.

Dupã ce primarul municipiului Lupeni, Cornel Resmeriþã, a închis cele opt centre de fier vechi de pe raza localitãþii, ca urmare a ”bomboanei de pe colivã” – dispariþia capacelor de canal chiar de pe strada principalã -, administratorii acestor firme s-au pus pe treabã. Unii au hotãrât sã vorbeascã, alþii au fãcut propriile investigaþii pentru a demostra cã nu sunt vinovaþi de aceste dispariþii ºi cã nici nu au primit la cumpãrare obiecte din fier ce ar fi putut aparþine domeniului public, respectiv capacele cu pricina.

Pe lângã cei mãrunþi, care se dedau la ”furturile foamei”, am aflat o poveste ce þine de scenariu de film, dar posibil real, pentru cã inventivitatea românului, în general este recunoscutã peste tot în lume. Primarul Cornel Resmeriþã a aflat doar ieri, deºi la urechile noastre povestea a ajuns de vreo trei zile. Este vorba de o maºinã de Gorj, cu modificãri speciale, care acþiona pe timp de noapte cu ”personal calificat”. Camionul staþiona preþ de circa un minut deasupra unei guri de canal,

O

M

etode de secol XXI

timp în care, prin podeaua maºinii, cu un magnet puternic ridicau capacul, apoi treceau la urmãtorul, ºi tot aºa. Metoda poate fi verosimilã în condiþiile în care, chiar dacã s-au închis centrele de fier vechi, capacele dispar de parcã ar fi obiecte mici, uºoare. În plus, dupã spusele comandatului Poliþiei Lupeni, acestea nu sunt vândute pe raza oraºului de unde s-au sustras. ”Am prins un individ chiar cu el în braþe ºi cu barosul în mânã. L-am ºi arestat pentru cã era dat în urmãrire naþionalã pentru alte fapte” – a declarat Romeo Amurãriþei, ºeful Poliþiei Lupeni. Criza ºi sãrãcia a fãcut ca acest fenomen al ”furturilor foamei” sã se adânceascã ºi metodele de furt sã se perfecþioneze, ceea ce face munca poliþiºtilor ºi a autoritãþilor mult mai dificilã. ”Iau în calcul ºi aceastã variantã a celor care vin din altã parte ºi furã, nimic nu trebuie respins categoric” – a precizat Cornel Resmeriþã.

P

e aici nu se trece, decât verificat!

Pentru aceasta, dar ºi pentru a stopa înmulþirea câinilor maidanezi peste noapte, de asearã Primãria Lupeni a hotãrât ca Poliþia Comunitarã sã verifice toate maºinile închise/acoperite, la intrarea ºi la ieºirea din localitate. ”Am dat hotãrârea privind parteneriatul cu Consiliul Judeþean în privinþa câinilor comunitari, vom pune la dispoziþie un adãpost, dar de la noapte (ieri – n.n.) se va verifica orice maºinã închisã care va intra în oraº, dinspre Uricani ºi dinspre Vulcan, pentru cã sunt prea mulþi câini comunitari aduºi ºi abandonaþi pe raza Lupeniului. Astfel putem sã-i depistãm ºi pe ceilalþi” – a declarat primarul Cornel Resmeriþã. S-a luat aceastã decizie pentru cã bãnuielile - cã în Valea Jiului sunt aduºi câini vagabonzi sau vin indivizi certaþi cu legea - au devenit certitudini. Ca urmare, investigaþiile pe cont propriu ale administratorilor de firme de achiziþii fier vechi ºi cercetãrile Poliþiei Lupeni continuã. Ileana FIRÞULESCU

Vor taxe mai mici din cauza lucrãrilor Petroºani, oglinda timpului de amenajare a centrului civic O S cartedocument, o istorie în imagini ºi date exacte despre Petroºani a fost realizatã de ziaristul documentarist Genu Tuþu.

unt cu un picior în faliment ºi cautã sprijin la Primãria Petroºani. Comercianþii care au magazine în centrul civic al Petroºaniului cer reducerea taxelor ºi impozitelor locale plãtite cãtre municipalitate.

COLÞUL LUI DENIS

Centrul Petroºaniului este un adevãrat ºantier, iar din cauza lucrãrilor prin zonã mai circulã doar cine are neapãratã nevoie. Aºa cã ºi vânzãrile au scãzut dramatic, iar comercianþii spun cã, dacã nu se întâmplã ceva, riscã sã-ºi închidã afacerile. Practic, sunt aproape cu un picior în faliment, asta pentru cã numãrul clienþilor a scãzut, dar impozitele locale au rãmas nemodificate. Ei spun cã s-au interesat

ºi existã ºi un precedent. La Vulcan, pânã la finalizarea lucrãrilor de modernizare a bulevardului, municipalitatea de aici a redus nivelul dãrilor locale. Edilii din Petroºani au precizat cã se gândesc la o variantã legalã dar, cel puþin pânã acum, nu au primit nicio solicitare scrisã. „Pânã acum nu a fost depusã nicio solicitare în acest sens. Vom analiza situaþia sã vedem dacã este posibil acest lucru”, a declarat Nicolae Taºcã, purtãtor de cuvânt al Primãriei Petroºani. Proiectul pentru reamenajarea centrului civic este finanþat din fonduri europene ºi costã 19,5 milioane de lei. Edilii din Petroºani spun cã suma va fi utilizatã pentru refacerea în totalitate a zonei pietonale cuprinsa între Teatrul “I.D Sîrbu” ºi Piaþa Victoriei, vor fi reamenajate un numãr de 5 parcuri, dar ºi zona de agrement Brãdet. Car men COSMAN

Cartea, care se vrea una documentarã cuprinde perioadele de început ale comunitãþii locale ce a pus bazele municipiului în care trãim azi, iar Genu Tuþu susþine cã a realizat-o din pasiune pentru documentare, dar ºi pentru cã aici e locul pe care îl iubeºte cel mai mult. „Am vrut sã surprind ceva din oraºul în care m-am nãscut, am copilãrit ºi încã trãiesc. Sunt în aceastã carte imagini vechi, în comparaþie cu cele noi, ca o antitezã între trecut ºi prezent. Orice fotografie aº face acum, pentru cã imaginea Petroºaniului este într-o continuã schimbare, am ocazia sã o consider una document ºi asta e bine. Am cuprins în paginile acestei cãrþi peste 100 de imagini vechi, documente care atestã existenþa strãmoºilor noºtri, toate în 100 de pagini romanþate”, a spus Genu Tuþu, autorul cãrþii. În aceastã carte, grupate pe capitole, sunt imagini martor ale vremii trecute. Genu a colecþionat mereu fotografii iar „vârstele Petroºaniului” sunt redate aici încã din 1640, când aici au veni primii locuitori ce au atestat „locul lui Petru”, unde mai apoi, au descoperit ºi cãrbunele. „Cartea documen-

tarã e pasiunea mea, dincolo de restul genurilor, iar din aceastã carte am încercat sã creez o istorie, pornind de la atestarea documentarã, trecând prin Vârstele Petroºaniului,ajungând la renaºterea sa ºi chiar din perioada comunismului”, a mai spus Genu Tuþu. Genu ne anunþã cã are ºi alte planuri pentru Vulcan,ori pentru Defileul Jiului ºi, nu în ultimul rând, despre Valea Jiului aºa cum este ea în ansamblu. Diana MITRACHE


Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 4 aprilie 2012

8 Actualitate

Elevii, poliþiºti pentru o zi

este 200 de elevi din liceele hunedorene vor fi, în cursul acestei sãptãmâni, poliþiºti pentru o zi. Acþiunea este cuprinsã în cadrul programului „ªcoala Altfel”.

P

În perioada „Sãptãmâna ªcoala Altfel 02 – 06.04.2012”, în municipiile ºi oraºele din judeþul Hunedoara se va derula - cu sprijinul Inspectoratului ªcolar Judeþean - proiectul de marketing instituþional „Poliþist pentru o zi”, la care vor participa elevi de clasele XI –XII, de la unitãþile ºcolare

liceale. Elevii vor fi implicaþi în activitãþile curente ale echipajelor de poliþie rutierã ºi ale patrulelor de ordine publicã precum, precum ºi în activitãþile serviciilor judeþene de la sediul I.P.J. Hunedoara, în scopul familiarizãrii cu specificul muncii de poliþie. Proiectul a debutat în trei-

sprezece municipii ºi oraºe din judeþul Hunedoara ºi implicã peste 200 de elevi din clasele XI – XII, care au împlinit vârsta de 18 ani. „Elevii vor participa la activitãþi poliþieneºti în teren doar în schimbul I, de regulã în intervalul orar 08.00 – 14.00, însã nu mai mult de 4 ore/zi ºi vor respecta cu stricteþe indicaþiile poliþiºtilor din echipaj. De asemenea, elevii nu vor interveni, în niciun fel, în activitãþile curente ale poliþiºtilor, ei având calitatea exclusivã de observator, fãrã a putea sã ia decizii sau sã aibã iniþiative proprii”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Huendoara. Tot în parteneriat cu Inspectoratul ªcolar Judeþean, poliþiºtii hunedoreni vor mai derula pe parcursul acestui an alte trei proiecte educaþionale: „Unde-i lege, nu-i tocmealã” pentru prevenirea faptelor penale comise de minorii sub 14 ani, „Sã exmatriculãm violenþa” pentru prevenirea violenþei ºcolare în ciclul gimnazial ºi proiectul „Sã învãþãm din

greºeli”, pentru prevenirea infracþionalitãþii în rândul elevilor de liceu, ce are ca scop scãderea numãrului de participanþi minori cu vârste între 16 – 18 ani, implicaþi în comiterea de infracþiuni de furt. „Obiectivele proiectelor sunt centrate pe o abordare calitativã a transmiterii de informaþii, urmãrindu-se dezvoltarea, în rândul elevilor, a unor atitudini de ataºament faþã de normele sociale ºi înþelegerea consecinþelor legale ale comiterii de infracþiuni. Noutatea acestor proiecte faþã de activitatea uzualã de pânã acum de prevenire a criminalitãþii o constituie faptul cã vor fi organizate câte patru sesiuni sãptãmânale cu fiecare grupã de elevi, în care se va pune accent pe acumularea de informaþii noi, pe creºterea stimei de sine, pe formarea atitudinilor de respingere a presiunii grupului ºi pe medierea stãrilor conflictuale între elevi”, a mai spus Niþu. Car men COSMAN

Mineritul Vãii Jiului, în atenþia investitorilor germani alea Jiului poate fi atractivã pentru firmerle germane, iar oficialii Germaniei vor urmãri cu atenþie evoluþia economicã viitoarte a acestei zone.

V

Aceasta a fost concluzia discuþiilor purtate la sediul Companiei Naþionale a Huilei Petroºani de directorul general Constantin Jujan cu consulul general al Germaniei la Sibiu, Thomas Gerlach.

Cazare în regim de cãmin: 50 de lei camera

Înaltul oficial este originar din regiunea bazinului carbonifer Ruhr, iar în acdrul vizitei oficiale de la CNH acesta a manifestat un interes deosebit faþã de trecu-

tul ºi prezentul extracþiei cãrbunelui în Valea Jiului ºi s-a arãtat preocupat de perspectivele mineritului de huilã în contextul politicii energetice

actuale. „Din discuþiile purtate cu directorul general Constantin Jujan, domnul Thomas Gerlach a concluzionat cã Valea Jiului poate fi atractivã pentru firme germane, în calitatea sa oficialã promiþând sã urmãreascã pe viitor evoluþia economicã a regiunii ºi sã o includã în recomandãrile sale, ca posibilã destinaþie pentru investitorii germani”, a declarat Oana Stoicuþa, purtãtor de cuvânt al CNH Petroºani. Car men COSMAN

Actualitate 9

Amânãri peste amânãri în Dosarul „Petrila 2008” D

upã mai bine de trei ani de când familiile a 13 mineri ºi salvatori au fost îndoliate, nu existã nici un vinovat pentru tragedia de la Mina Petrila, din noiembrie 2008. Procesul se aflã pe rolul Curþii de Apel Craiova, dupã ce sentinþa pronunþatã de Tribunalul Gorj a fost atacatã. Curtea de Apel Craiova a pronunþat o nouã amânare în dosarul „Petrila 2008”, în care sunt judecaþi foºtii ºefi ai exploatãrii miniere, gãsiþi responsabili de procurori pentru tragicul accident de muncã. Dosarul a ajuns pe rolul acestei

instanþe de judecatã la data de 24 octombrie 2011, dar pânã acum magistraþii nu au reuºit sã judece apelul. La ultimul termen s-a pronunþat o nouã amânare, a patra, pentru data de 27 aprilie, iar pânã atunci judecãtorul de caz a solicitat avocatului Nicolae Breaz sã depunã „împuternicirile ce dovedesc încheierea de contracte de asistenþã juruducã cu pãrþile civile”. Curtea de Apel Craiova judecã recursul declarat de inculpaþi la sentinþa pronunþatã de Tribunalul Gorj. Potrivi acestei sentinþe, fostul director al EM Petrila, Aurelian Necula, a fost condamnat la ºapte ani ºi ºase luni de închisoare, Gheorghe Roºu, fost inginer-ºef cu securitatea ºi sãnãtatea în muncã, a fost con-

damnat la ºase ani ºi ºase luni de închisoare, iar Dan Ungur, fost ºef al sectorului aeraj ºi ºef al staþiei de salvare minierã, la ºase ani ºi ºase luni de

Garda de Mediu, târâtã în procese de milioane ºi bat joc de mediul înconjurãtor, iar mai apoi contestã în instanþã amenzile primite. Fie cã vorbim despre primãrii sau agenþi economici, puþini sunt cei care se conformeazã ºi îºi plãtesc greºelile. Cei mai mulþi cautã tot felul de tertipuri, ca sã scape de rãspundere.

Î

În loc sã-ºi achite amenzile aplicate pentru tot felul de abateri de la normele de mediu, contravenienþii încearcã sã scape de ele în sãlile de judecatã. Garda de Mediu Hunedoara este târâtã în zeci de procese aflate pe rolul instanþelor, în urma acþiunilor intentate chiar de cei care au încãlcat legea. Majoritatea nu au câºtig de cauzã, dar un astfel de proces poate dura ºi doi ani, timp în care unii dintre ei mai calcã

cel puþin o datã pe bec ºi se mai aleg cu o sancþiune, contestatã, de asemenea, în instanþã. „La ora actualã, avem pe rol aproximativ 70 de procese. La 31 decembrie 2011, valoarea sancþiunilor aplicate a fost de 2,684 de milioane de lei, la care se adaugã cele aplicate anul acesta. În total, ajungem la circa 3 milioane de lei în ceea ce priveºte valoarea amenzilor. Unii încearcã sã scape de plata amenzilor, alþii sã prelungeascã termenul de plarã. Sperã cã mai existã o ºansã ºi încearcã tot felul de tertipuri”, a declarat Cristian Moldovan, ºeful Gãrzii de Mediu Hunedoara. Puþini reuºesc, însã, sã-ºi transforme amenzile în avertismente, iar de ºtergerea lor nici nu

poate fi vorba. Cei mai mulþi pierd, dar nu înseamnã cã, dacã mai primesc o amendã, nu o iau din nou de la capãt cu acþiunile judecãtoreºti. În total, pe mediu, sunt 180 de acte normative care pot fi aplicate la stabilirea sancþiunilor, dar o bunã parte a amenzilor se referã la depozitarea necorespunzãtoare a deºeurilor, care se aruncã la întâmplare ºi sufocã mediul. Car men COSMAN

închisoare. Cei trei au fost învinovãþiþi de ucidere din culpã, vãtãmare corporalã din culpã ºi de infracþiuni privind nerespectarea mãsurilor

de protecþie a muncii în cazul accidentului colectiv de muncã în care ºi-au pierdut viaþa 13 mineri ºi salvatori. Car men COSMAN


Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 4 aprilie 2012

8 Actualitate

Elevii, poliþiºti pentru o zi

este 200 de elevi din liceele hunedorene vor fi, în cursul acestei sãptãmâni, poliþiºti pentru o zi. Acþiunea este cuprinsã în cadrul programului „ªcoala Altfel”.

P

În perioada „Sãptãmâna ªcoala Altfel 02 – 06.04.2012”, în municipiile ºi oraºele din judeþul Hunedoara se va derula - cu sprijinul Inspectoratului ªcolar Judeþean - proiectul de marketing instituþional „Poliþist pentru o zi”, la care vor participa elevi de clasele XI –XII, de la unitãþile ºcolare

liceale. Elevii vor fi implicaþi în activitãþile curente ale echipajelor de poliþie rutierã ºi ale patrulelor de ordine publicã precum, precum ºi în activitãþile serviciilor judeþene de la sediul I.P.J. Hunedoara, în scopul familiarizãrii cu specificul muncii de poliþie. Proiectul a debutat în trei-

sprezece municipii ºi oraºe din judeþul Hunedoara ºi implicã peste 200 de elevi din clasele XI – XII, care au împlinit vârsta de 18 ani. „Elevii vor participa la activitãþi poliþieneºti în teren doar în schimbul I, de regulã în intervalul orar 08.00 – 14.00, însã nu mai mult de 4 ore/zi ºi vor respecta cu stricteþe indicaþiile poliþiºtilor din echipaj. De asemenea, elevii nu vor interveni, în niciun fel, în activitãþile curente ale poliþiºtilor, ei având calitatea exclusivã de observator, fãrã a putea sã ia decizii sau sã aibã iniþiative proprii”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Huendoara. Tot în parteneriat cu Inspectoratul ªcolar Judeþean, poliþiºtii hunedoreni vor mai derula pe parcursul acestui an alte trei proiecte educaþionale: „Unde-i lege, nu-i tocmealã” pentru prevenirea faptelor penale comise de minorii sub 14 ani, „Sã exmatriculãm violenþa” pentru prevenirea violenþei ºcolare în ciclul gimnazial ºi proiectul „Sã învãþãm din

greºeli”, pentru prevenirea infracþionalitãþii în rândul elevilor de liceu, ce are ca scop scãderea numãrului de participanþi minori cu vârste între 16 – 18 ani, implicaþi în comiterea de infracþiuni de furt. „Obiectivele proiectelor sunt centrate pe o abordare calitativã a transmiterii de informaþii, urmãrindu-se dezvoltarea, în rândul elevilor, a unor atitudini de ataºament faþã de normele sociale ºi înþelegerea consecinþelor legale ale comiterii de infracþiuni. Noutatea acestor proiecte faþã de activitatea uzualã de pânã acum de prevenire a criminalitãþii o constituie faptul cã vor fi organizate câte patru sesiuni sãptãmânale cu fiecare grupã de elevi, în care se va pune accent pe acumularea de informaþii noi, pe creºterea stimei de sine, pe formarea atitudinilor de respingere a presiunii grupului ºi pe medierea stãrilor conflictuale între elevi”, a mai spus Niþu. Car men COSMAN

Mineritul Vãii Jiului, în atenþia investitorilor germani alea Jiului poate fi atractivã pentru firmerle germane, iar oficialii Germaniei vor urmãri cu atenþie evoluþia economicã viitoarte a acestei zone.

V

Aceasta a fost concluzia discuþiilor purtate la sediul Companiei Naþionale a Huilei Petroºani de directorul general Constantin Jujan cu consulul general al Germaniei la Sibiu, Thomas Gerlach.

Cazare în regim de cãmin: 50 de lei camera

Înaltul oficial este originar din regiunea bazinului carbonifer Ruhr, iar în acdrul vizitei oficiale de la CNH acesta a manifestat un interes deosebit faþã de trecu-

tul ºi prezentul extracþiei cãrbunelui în Valea Jiului ºi s-a arãtat preocupat de perspectivele mineritului de huilã în contextul politicii energetice

actuale. „Din discuþiile purtate cu directorul general Constantin Jujan, domnul Thomas Gerlach a concluzionat cã Valea Jiului poate fi atractivã pentru firme germane, în calitatea sa oficialã promiþând sã urmãreascã pe viitor evoluþia economicã a regiunii ºi sã o includã în recomandãrile sale, ca posibilã destinaþie pentru investitorii germani”, a declarat Oana Stoicuþa, purtãtor de cuvânt al CNH Petroºani. Car men COSMAN

Actualitate 9

Amânãri peste amânãri în Dosarul „Petrila 2008” D

upã mai bine de trei ani de când familiile a 13 mineri ºi salvatori au fost îndoliate, nu existã nici un vinovat pentru tragedia de la Mina Petrila, din noiembrie 2008. Procesul se aflã pe rolul Curþii de Apel Craiova, dupã ce sentinþa pronunþatã de Tribunalul Gorj a fost atacatã. Curtea de Apel Craiova a pronunþat o nouã amânare în dosarul „Petrila 2008”, în care sunt judecaþi foºtii ºefi ai exploatãrii miniere, gãsiþi responsabili de procurori pentru tragicul accident de muncã. Dosarul a ajuns pe rolul acestei

instanþe de judecatã la data de 24 octombrie 2011, dar pânã acum magistraþii nu au reuºit sã judece apelul. La ultimul termen s-a pronunþat o nouã amânare, a patra, pentru data de 27 aprilie, iar pânã atunci judecãtorul de caz a solicitat avocatului Nicolae Breaz sã depunã „împuternicirile ce dovedesc încheierea de contracte de asistenþã juruducã cu pãrþile civile”. Curtea de Apel Craiova judecã recursul declarat de inculpaþi la sentinþa pronunþatã de Tribunalul Gorj. Potrivi acestei sentinþe, fostul director al EM Petrila, Aurelian Necula, a fost condamnat la ºapte ani ºi ºase luni de închisoare, Gheorghe Roºu, fost inginer-ºef cu securitatea ºi sãnãtatea în muncã, a fost con-

damnat la ºase ani ºi ºase luni de închisoare, iar Dan Ungur, fost ºef al sectorului aeraj ºi ºef al staþiei de salvare minierã, la ºase ani ºi ºase luni de

Garda de Mediu, târâtã în procese de milioane ºi bat joc de mediul înconjurãtor, iar mai apoi contestã în instanþã amenzile primite. Fie cã vorbim despre primãrii sau agenþi economici, puþini sunt cei care se conformeazã ºi îºi plãtesc greºelile. Cei mai mulþi cautã tot felul de tertipuri, ca sã scape de rãspundere.

Î

În loc sã-ºi achite amenzile aplicate pentru tot felul de abateri de la normele de mediu, contravenienþii încearcã sã scape de ele în sãlile de judecatã. Garda de Mediu Hunedoara este târâtã în zeci de procese aflate pe rolul instanþelor, în urma acþiunilor intentate chiar de cei care au încãlcat legea. Majoritatea nu au câºtig de cauzã, dar un astfel de proces poate dura ºi doi ani, timp în care unii dintre ei mai calcã

cel puþin o datã pe bec ºi se mai aleg cu o sancþiune, contestatã, de asemenea, în instanþã. „La ora actualã, avem pe rol aproximativ 70 de procese. La 31 decembrie 2011, valoarea sancþiunilor aplicate a fost de 2,684 de milioane de lei, la care se adaugã cele aplicate anul acesta. În total, ajungem la circa 3 milioane de lei în ceea ce priveºte valoarea amenzilor. Unii încearcã sã scape de plata amenzilor, alþii sã prelungeascã termenul de plarã. Sperã cã mai existã o ºansã ºi încearcã tot felul de tertipuri”, a declarat Cristian Moldovan, ºeful Gãrzii de Mediu Hunedoara. Puþini reuºesc, însã, sã-ºi transforme amenzile în avertismente, iar de ºtergerea lor nici nu

poate fi vorba. Cei mai mulþi pierd, dar nu înseamnã cã, dacã mai primesc o amendã, nu o iau din nou de la capãt cu acþiunile judecãtoreºti. În total, pe mediu, sunt 180 de acte normative care pot fi aplicate la stabilirea sancþiunilor, dar o bunã parte a amenzilor se referã la depozitarea necorespunzãtoare a deºeurilor, care se aruncã la întâmplare ºi sufocã mediul. Car men COSMAN

închisoare. Cei trei au fost învinovãþiþi de ucidere din culpã, vãtãmare corporalã din culpã ºi de infracþiuni privind nerespectarea mãsurilor

de protecþie a muncii în cazul accidentului colectiv de muncã în care ºi-au pierdut viaþa 13 mineri ºi salvatori. Car men COSMAN


10 Diverse

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 4 aprilie 2012

Cronica Vãii Jiului  Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?  Vrei sã te dezvolþi?  Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?  Vrei sã faci bani?

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! ADRESA NOASTRÃ

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro

HOROSCOP

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com

4 aprilie 2012

Aveþi ºanse mari sã gãsiþi un nou loc de muncã, aºa cum vã doriþi. Farmecul personal vã ajutã sã rezolvaþi unele probleme pe cale diplomaticã. Aveþi tendinþa sã vã pierdeþi în detalii. Organizaþi-vã timpul cât mai eficient! Avenit timpul sã faceþi paºi importanþi în viaþã.

Starea de melancolie pe care o resimþiþi se datoreazã problemelor sentimentale. Astãzi ar fi bine sã vã ocupaþi de activitãþi casnice: reparaþii în locuinþã, zugrãvit, mutat mobila etc. Evitaþi discuþiile în contradictoriu cu o persoanã din anturaj, care încearcã sã vã impunã ideile sale.

În prima parte a zilei s-ar putea sã întâmpinaþi mici dificultãþi în relaþiile sentimentale. Puteþi rezolva totul foarte uºor, cu calm ºi cu o vorbã bunã. Chiar dacã situaþia financiarã a familiei nu este tocmai bunã, nu este cazul sã vã îngrijoraþi. Banii vor veni la momentul oportun.

Se pare cã sunteþi cam confuz ºi nu este recomandabil sã luaþi decizii importante. De asemenea, amânaþi activitãþile care necesitã un efort intelectual deosebit. Va sfatuim sã vã limitaþi la activitãþi de rutinã ºi sã acordaþi mai mult timp odihnei. E timpul sã vp refaceþi.

Este posibil sã aveþi dificultãþi pe plan sentimental, din cauza stãrii de emotivitate care vã împiedicã sã vã exprimaþi deschis ºi clar. Nu evitaþi comunicarea! În relaþiile cu prietenii, temperaþi-vã orgoliul. În caz contrar, existã riscul sã vã treziþi singur. Puteþi sã vã bazaþi pe intuiþie.

În prima parte a zilei sunteþi foarte emotiv ºi este posibil sã aveþi dificultãþi de comunicare. Încercaþi sã vã ordonaþi ideile ºi nu refuzaþi comunicarea! Aveþi prilejul sã faceþi cunoºtinþã cu o persoanã care va juca un rol important în cariera dumneavoastrã.

Dimineaþa s-ar putea sã fiþi cam confuz. Nu rãspundeþi la provocãrile partenerului de viaþã! Dacã reuºiþi sã evitaþi o discuþie aprinsã, în scurt timp situaþia se va îmbunãtãþi de la sine. Spre searã, o vizitã la prieteni readuce armonia în relaþiile parteneriale.

Sunteþi hotãrât sã demaraþi o activitate nouã. Organizaþi-vã cât mai bine ºi nu vã pierdeþi timpul cu activitãþi care nu sunt strict necesare! Este o zi favorabilã schimbãrilor în cãmin ºi drumurilor scurte în interesul familiei. S-ar putea sã cumpãraþi un obiect de valoare pe care vi-l doriþi.

În cursul dimineþii s-ar putea sã fiþi indispus din cauza unor neplãceri pe plan sentimental. Totul se rezolvã în scurt timp, cu ajutorul unui prieten. Dupã-amiazã sunteþi decis sã faceþi modificãri în cãmin. Membrii familiei vã susþin ideile ºi vã ajutã. Þineþi cont ºi de pãrerile lor.

Chiar dacã anturajul vã apreciazã ideile originale, ar fi bine sã þineþi cont ºi de ideile lor. Astãzi nu este recomandabil sã vã implicaþi în activitãþi importante. Relaxaþi-vã mai mult. Nu trebuie sã vã lãsaþi pradã impulsurilor de moment. E bine sã þineþi cont de sãnãtatea dvs.

Ar fi bine sã acceptaþi ajutorul oferit de prieteni, pentru cã numai aºa puteþi rezolva tot ce v-aþi propus pentru astãzi. De unul singur, nu aveþi prea mari ºanse de reuºitã. Sfaturile unui prieten mai în vârstã vã ajutã sã dezamorsaþi un conflict incipient în familie.

Aveþi tendinþa sã vã ocupaþi numai de problemele personale ºi sã neglijaþi relaþiile sentimentale. Riscaþi sã aveþi discuþii cu partenerul de viaþã. Chiar dacã situaþia financiarã nu vã mulþumeºte, vã sfãtuim sã nu riscaþi nimic ºi sã evitaþi speculaþiile de orice fel.


Opinie 11

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 4 aprilie 2012

VORBA LU` BUJI

de Mircea BUJORESCU

Capra româneascã ºi varza de Bruxelles usai sã ºtiþi cã e greu sã împaci ºi capra ºi varza. Aºa cã nu vã mai explic.

M

Ei bine, în luna mai o sã fie, din nou, campanie electoralã. Campania agricolã de însãmânþãri am sãrit-o. Ce ne trebuie nouã agriculturã? Ne dã UE de mâncare. Dar campanie electoralã trebuie. ªi, dacã însãmânþãri n-am fãcut, a început în draci.... inseminarea. Cel mai recent exemplu de însãmânþare artificialã, chiar montã, s-a produs

la Vulcan. Un om pe care-l respectãm, dl. Gheorghe Ile ºi viceprimãriþa sa Angela au virat-o, ca la Ploieºti, Spre PSD. Aºa ceva numai la noi se poate întâmpla. În Uniunea Europeanã pare de neimaginat. Dar capra româneascã – aºa râioasã cum e, ca-n povestea lui Creangã – se va împãca sigur cu varza de Bruxelles, dacã nu ales-bules! Aºa cã, vrem nu vrem, ne place sau nu ne place, trebuie sã ne alegem reprezentanþii care sã ne dea ei nouã, lapte, brânzã, unt ºi ouã, mãlãieº în cãlcãieº, drob de sare în

spinare! ªi varzã pentru caprã. Care caprã? Cum, care caprã? Nu conteazã dacã-i þap, lapte sã dea! Aºa cã, lãsaþi deoparte rãsadurile ºi cãlare pe alegeri, Trebuie sã alegem, pe urmã, vedem ce culegem. În Valea Jiului, a început vria. În afarã de Ile de la “Cotul Dorului”, ºi dinspre Petrila se aud zvonuri cã Ilie Pãducel ar cam da-o la întors. Mari oameni, mari caractere! Fãrã sã fac nicio speculaþie, ca unul care a mai “halit” cinci campanii electorale ºi are mai mult nas decât toate sondajele

de opinie sunt în stare sã pun pariu pe producþia de bere pe o zi, la “Timiºoreana” cã vom avea aceiaºi primari. Spre exemplu, la Petroºani, alegerea primarului mi se pare o simplã formalitate. Indiferent de prezenþa la vot, Tiberiu Iacob Ridzi, actualul ºi viitorul primar, va înregistra un scor zdrobitor. Este greu de crezut cã mai poate fi scos din joben vreun “ iepuraº” de urmãrire care sã capete mãcar 10-15 procente. Este greu, e târziu, e imposibil... La Petrila o sã fie scor strâns, dar Ilie Pãducel o s-o descâlceascã ºi de data asta, chiar dacã va candida împotriva celui cãruia i-a þinut, la nuntã, lumânarea la spate... La Aninoasa, Ilie Botgros, dacã tot n-a ieºit la pensie de la

minã, se pare cã e predestinat sã se pensioneze de la Primãrie. Despre Vulcan, manevra e clarã, deºi Ile trebuie sã-ºi fereascã mult privirea când se adreseazã oamenilor. Resmeriþã rãmâne pe val, deºi prin Lupeni se simte o adiere cu miros de... brânduºe. ªi la Uricani, absolventul de jurnalisticã Buhãescu ( salut, colega!) e pe cai mari ºi cred cã Sanda, bãiat cu obraz subþire va fi învins în direct, indirect ºi în reluare... No, puneþi pariu cu mine? Mãcar pe o bere. ªi doi mici de la Pavelonescu! P.S. Un sfat pentru Ghiþã Ile. Fã repede un stoc de Strepsils sã le dai pesediºtilor fiindcã au fãcut toþi “roºu-n gât!”

Atunci ºi acum – 22 de ani, 3 luni ºi 14 zile. Pierdute… Parodiind (grosso modo) titlul unui celebru film românesc, de la Învãlmãºeala din decembrie 1989 s-au împlinit 22 de ani, 3 luni ºi 14 zile de când românii s-au scuturat de comunism ºi dictatura ceauºistã. Cel puþin aºa scrie prin manualele de istorie… Întrebarea este însã urmãtoarea: ce s-a schimbat în bine în anii scurºi de la venirea la putere a comuniºtilor din rândurile 2 ºi 3 ºi pânã în prezent? Rãspuns: NIMIC!

P

CR – reloaded

În noiembrie 1989, cu exact o lunã înainte de debutul Rãzmeriþei din Decembrie, se desfãºurau lucrãrile ultimului congres al Partidului Comunist Român. Cu respectiva ocazie toþi participanþii la Congresul al XIV-lea ºi-au manifestat adeziunea vis-a-vis de valorile perene ale societãþii socialiste multilateral dezvoltate, susþinând toþi K1 înaintarea României spre cele mai înalte culmi ale socialismului ºi, eventual, comunismului. Imediat dupã aceea a venit Revoluþia iar PCR a fost scos în afara legii. Dupã 21 de ani, în 2010, PCR a fost reînfiinþat prin transformarea Partidului Alianþa Socialistã în Partidul Comunist Român. Deci, nimic nou sub soare, am ajuns exact de unde am plecat! Interesant, însã, este cã despre noul PCR nu s-a mai auzit nimic în ultimul an… Poate cã va reapãrea pe firmament, sub Aurora Borealã, în acest an cã, doar, se apropie “localele”…

C

eauºescu a reapãrut ºi el

La 21 de ani de la asasinarea lui, pânã ºi Nicolae Ceauºescu a reapãrut la luminã, fiind deshumat (în 2010) pentru a fi stabilitã identitatea celui îngropat în decembrie 1989 în Cimitirul Ghencea Militar. Pânã la urmã s-a dovedit cã cei doi înhumaþi în respectivul loc de veci erau chiar Elena ºi Nicolae. Deci, suntem în formaþiune completã, la fel ca acum 22 de ani, 3 luni ºi 12 zile!

L

iderii politici, aceiaºi

În zilele în care la Bucureºti se derulau lucrãrile Congresului al XIV-lea, la Bacãu aveau loc lucrãrile celei de-a V-a Reuniuni a Prieteniei Tineretului din RSR ºi URSS. Printre participanþi, nume importante ale politicii actuale româneºti, unul dintre aceºtia fiind nimeni altul decât tânãrul doctor în ºtiinþe juridice (pe atunci) Adrian Nãstase. Cu

respectiva ocazie acesta chiar preciza cã perestroika lui Gorbaciov distruge baza socialismului. Dupã 22 de ani, 3 luni ºi 12 zile, dupã ce a ajuns chiar ºi prim-ministru, Nãstase se aflã ºi în continuare pe baricadele politice româneºti (chiar dacã a trecut prin câteva zeci de procese înnobilate cu câteva condamnãri nedefinitive). ªi nu numai el... Deci, unii sunt ce-au fost, ba chiar mai mult decât atât, aºa cã schimbãri = 0.

roºtii au rãmas tot proºti

P

Populaþia þãrii, folositã ca masã de manevrã în 1989, a rãmas la fel de manevratã ºi dupã 22 de ani 3 luni ºi 12 zile. Ce-i drept, numai numãrul mânuitorilor de pãpuºi s-a mãrit, între timp. De la doar câþiva, în 1989, în prezent, aceºtia sunt mult mai numeroºi, printre ei, la loc de cinste, aflându-se ºi liderii de sindicate. Bineînþeles, alãturi de liderii prea multelor formaþiuni politice,

în care s-a fãrâmiþat fostul PCR. În acest timp populaþia Þãrii a revenit la celebrele cozi, ºiruri sau înºiruiri. Dacã în urmã cu 21 de ani, 3 luni ºi 12 zile se stãtea la cozi interminabile pentru alimente situaþia a redevenit actualã ºi în 2012. Acum, pensionarii, ºomerii sau beneficiarii de ajutoare sociale se încoloneazã din nou pentru a primi tot alimente, daruri oferit de cãtre Uniunea Europeanã sau autoritãþile locale. În acest timp magazinele gem de alimente (pline de e-uri) dar nu mai existã banii necesari procurãrii acestora. „Înainte” erau bani dar nu era hranã. Alte cozi le formeazã beneficiarii ajutoarelor oferite pentru încãlzirea locuinþelor. „Înainte” erau bani dar nu era cãldurã. În acelaºi timp au apãrut ºomerii, VMG-iºtii, disponibilizaþii, cãutãtorii prin gunoaie, cerºetorii, vedetele porno dar au dispãrut medicamentele, pãdurile, minele ºi coloºii industriali. Tinerii stau la coadã ºi ei pentru a pleca din þarã, populaþia scãzând în 22 de ani, 3 luni ºi 12 zile cu vreo 4 milioane de oameni. Cultura s-a transformat în subculturã. Instituþiile ºcolare scot pe bandã rulantã mutanþi buni doar pentru munci necalificate. Sportul s-a dus ºi el naibii, românii find

recunoscuþi acum în lume doar graþie unui anumit segment de populaþie, care întinde mâna pentru a cerºi câþiva eurocenþi.

tate”, stãm mai prost decât în 1989 ºi la vreo 100 de ani distanþã dezvoltare de „colegii” vestici din Uniunea Europeanã.

P oveºti nemuriceºti S ingurul câºtig

La momentul în care românii celebreazã cei 22 de ani, 3 luni ºi 12 zile, pierduþi ºi trecuþi de la Bulibãºeala din decembrie 1989 nu trebuie uitat nici „profetul” stalinisto – comunisto capitalist Silviu Brucan. Cu 2 decenii ºi ceva în urmã acesta spunea cã românii îi vor ajunge (ca nivel de trai) pe cei din vestul Europei pânã, cel mai târziu, în 2010. Iatã cã nici el nu a avut dreptate! Dupã 22 de ani, 3 luni ºi 12 zile de „liber-

Totuºi, cei 22 de ani, 3 luni ºi 12 zile scurºi de la Loviluþie au adus ºi un oarecare câºtig, respectiv o aºa-zisã „Libertate a Presei”. Dacã nu ar fi venit „Înghesuiala din Decembrie” aceste rânduri nu ar mai fi apãrut niciodatã. Deci, tot am câºtigat ceva ºi anume dreptul de a scrie, fãrã a fi bãgaþi în seamã de cineva... Bine-i ºi aºa rãu! Mir cea NISTOR


12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 4 aprilie 2012

Drum închis la Universitate rumul care duce la Universitate va fi închis, începând de astãzi. Aceastã decizie, luatã de reprezentanþii instituþiei, va fi valabilã cel puþin pânã la sfârºitul acestei sãptãmâni.

D

Mieii ºi ciobanii internauþi asa de Paºte se aflã acum doar la un clic distanþã. Pentru cei mai ocupaþi dintre noi sau mai comozi din fire, existã acum o soluþie la îndemânã de a avea bucate tradiþionale pe masã, asta fãrã efortul de a merge la cumpãrãturi.

M

Tot mai mulþi ciobani ºi vânzãtori de miei îºi posteazã anunþurile pe internet, iar aºa nu duc lipsã deloc de cumpãrãtori. Pe când în pieþe ºi târguri, comercianþii de-abia îºi fac apariþia sãptãmâna asta, sperând sã vândã mãcar jumãtate din cantitatea pe care o au, cei mai moderni,care au ales cãi mai neconvenþionale de comerþ,

au vândut deja mare parte din marfã. Cumpãrãtori se gãsesc, mai ales cã unii vânzãtorii garanteazã tãiatul, tranºatul ºi chiar transportul. „Vã aºtept cu drag, doar sã veniþi. Dacã îl vreþi viu, kilogramul vã costã 12 lei. Chiar acum m-a sunat cineva care a vrut o cantitate mai mare, însã nu am avut de unde sã-i dau atâþia miei ”, a spus un cioban din zona Bucovinei. Ajungem la un alt comerciant modern ºi aflam cã pânã sã ajungem noi dupã miel, omul se ocupã deja de tot. “Mã sunaþi înainte, eu tai mielul, îl tranºez ºi vã aºtept la ºosea, gata pregãtit”, a spus acesta. Cãutãm un alt comerciant pe internet. Urmãtorul pe listã este chiar

Bani pentru acþiuni culturale -a adoptat planul de activitãþi culturale pentru anul în 2012. Astfel, la Petroºani, consilierii au aprobat suma de 695.500 de lei pentru un calendar de 24 de acþiuni.

S

din judeþul Hunedoara ºi ne spune cã a vândut deja peste 1000 de capete, iar acum nu prea mai are ce vinde. Concluzia este aºadar cã ciobanii internauþi care îºi vând mieii aºa, sunt mult mai câºtigaþi decât cei care vin în pieþe, iar preþurile, în ambele cazuri, sunt cam la fel.

ieii, aºteptaþi ºi de catolici ºi de ortodocºi

M

Deºi pânã la celebrarea Paºtelui catolic au mai rãmas doar câteva zile, în pieþele din Petroºani, mieii nu apãruserã nici ieri. Dupã cum a precizat, însã, administratorul acestora, puii mamiferelor din specia ovis aries sunt pe drum. Pe de altã parte, pregãtirile pentru tãierea ºi comercializarea acestora au fost deja

Printre acestea, evident, ºi manifestãrile ocazionate de Zilele Municipiului. „Cea mai importanta manifestare este cea legatã de Zilele Municipiului Petroºani care va avea loc în perioada 31 mai – 3 iunie”, a declarat Nicolae Taºcã, purtãtor de cuvânt la Primãria Petroºani. Pentru aceste manifestãri, Primãria Petroºani a stabilit suma de 150.000 de lei. La Vulcan, deºi acest proiect, al sta-

încheiate. „Am luat legãtura cu mai mulþi crescãtori de oi din judeþele Hunedoara ºi Gorj ºi am promisiuni cã în zilele urmãtoare vom avea în piaþã, la vânzare, ºi carne de miel. Þin sã precizez cã noi suntem pregãtiþi pentru a-i primi. Punctul de sacrificare amplasat în incinta Pieþei Agroalimentare Centrale a fost total modernizat, acesta beneficiind de toate facilitãþile care ne-au fost solicitate pentru a primi autorizaþia de funcþionare”, a precizat Ioan Pristavu, administratorul pieþelor din Petroºani. Dupã cum au precizat unii dintre crescãtorii de oi din Valea Jiului, în acest an, preþul cãrnii de miel se va situa între 20 ºi 25 de lei pe kilogram. Luiza ANDRONACHE Mir cea NISTOR

bilirii sumelor de bani pentru diverse acþiuni cultural-artistice, a fost pe ordinea de zi a ultimei ºedinþe, aleºii au decis sã facã o adunare extraordinarã în cadrul cãreia sã punã la punct aceste detalii. Cele mai mari discuþii se vor stârni pe marginea sumei care va fi alocatã pentru Nedeia Vulcãneanã, care, conform tradiþiei, ar trebui sã aibã loc în ultimul week-end din luna iunie. Însã, în an electoral, orice se poate schimba. Luiza ANDRONACHE

Muncitorii vor putea astfel lucra mai bine, mai ales cã se vor apuca de turnat ºi covor asfaltic. „Este vorba despre continuarea lucrãrilor care au început la finele anul trecut, parte din proiectul care primãria l-a demarat ºi în care Universitatea este beneficiar, iar motivul principal pentru care s-a luat aceastã decizie este de a urgenta lucrãrile ºi de a uºura munca muncitorilor. În momentul de faþã se face un slalom printre utilaje ºi existã riscul producerii accidentelor. Disconfortul, cred cã este mult mai mare aºa, decât de a evita 3, 4 zile accesul auto la universitate”, ne-a declarat Marius Cucãilã, ªeful Patrimoniului Academic.

Deºi aceastã mãsurã este una temporarã ºi absolut necesarã, vorbe de duh din partea ºoferilor tot se vor auzi, mai ales cã vor trebui sã îºi lase maºinile, nu la Bibliotecã, la fel ca data trecutã când drumul s-a închis, ci mai jos, la Complexul Comercial Jiul Shopping Center. Luiza ANDRONACHE


CVJ, Nr. 98, 4 aprilie 2012