Issuu on Google+

Cotidian regional  Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului  Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011  Anul I  Nr. 84

Cronica Vãii Jiului Joi, 15 martie 2012

www.cronicavj.ro  E-mail: cronicavj@gmail.com  Telefon: 0374.906.687  12 pagini  1 LEU

Suprataxã pe sãnãtate, la Petroºani

Contraatac la 12.000 mp spaþii comerciale ºi la stocuri de 80 miliarde lei datã cu finalizarea O sondajelor de opinie ale PSD, PNL, au început ºi atacurile împotriva liderilor.

>>> PAGINA A 3-A

Unde dai, ºi unde crapã în PSD ondaje de opinie, S dorinþe deºarte pentru candidaturi, antipatii, explicaþii ºi acuzaþii.

>>> PAGINA A 3-A

Coltescu, un lider politic cu o condamnare de închisoare reºedintele PSD Vulcan Marin Coltescu are un trecut controversat ºi ....puþin penal.

P

>>> PAGINA A 3-A

Conducerea Spitalului de Urgenþã Petroºani a gãsit, pare-se, rezolvarea la criza din sãnãtate ºi a decis sã impunã o suprataxã. De suferit au chiar bolnavii sau rudele lor care îi viziteazã ºi care trebuie sã scoatã bani în plus din buzunare.

PAGINILE 6-7

A omorât un om ºi a scãpat basma curatã n controversat om de afaceri din Petroºani a scãpat basma curatã, dupã ce s-a urcat bãut la volan ºi a omorât un om. Fapta s-a petrecut la mijlocul lunii septembrie 2011, dar expertiza criminalisticã a fost finalizatã abia acum

U

>>> PAGINA A 4-A


2 Diverse

Cronica Vãii Jiului |Joi, 15 martie 2012

PEPE va cuceri inimile petroºãnencelor cu un Super Show Latino la Club 3D Stage din nou oricând, dacã va gãsi fata potrivitã. “Îmi doresc din suflet sã gãsesc femeia idealã, pe care s-o iubesc ºi s-o respect ºi care sã mã iubeascã ºi sã mã respecte. Mi-aº dori o femeie care sã aibã în ea spiritul matern”, ne-a mãrturisit Pepe. De ce-ºi doreºte o femeie “cu spirit matern” e lesne de înþeles: pentru cã vrea copii. Ar fi vrut ºi cu Oana, dar n-a fost sã fie. “Eu mi-am propus sã fiu tatã de mult, dar nu puteam singur. Nu cred cã mã apucã 40 de ani fara copil”, ne-a mai spus el. “Nu pot sã-i refuz nimic femeii pe care o iubesc” Pepe a ieºit cumva cãlit din scandalul cu Oana, dar spune cã nu ºi-a schimbat pãrerea despre femei ºi nici comportamentul faþã de ele: “Am devenit mai matur dupã experienþa avutã. Însã continui sã cred în dragoste la modul cel mai serios ºi sper sã rãmân la fel de pasional ºi de îngãduitor. Eu nu prea ºtiu sã zic “nu”, nu pot sã-i refuz nimic femeii pe care o iubesc”. “Mã ceartã lumea cã nu-mi mai fac freza”

upã divorþul de Oana Zãvoranu, Pepe a devenit unul dintre cei mai râvniþi burlaci celebri. Sperã însã sã nu rãmânã mult cu acest statut. Vrea sã se însoare din nou ºi, mai mult decât atât, sã devinã tatã cât mai repede.

D

Cântãreþul nu se ghideazã dupã principiul “dupã ce m-am ars cu ciorbã, suflu ºi-n iaurt”. Deºi divorþul de Oana Zãvoranu n-a fost unul lin, spune cã s-ar însura

Pânã sã-ºi gãseascã jumatatea, Pepe da tot ce are mai bun în el la “Dansez pentru tine”. “Mã ceartã lumea cã sunt preocupat numai de repetiþii, cã nu-mi mai fac freza, cã nu mã aranjez. Cei dragi mã înþeleg, nici nu mã mai sunã, mã lasã sã-i sun eu, când am timp. Nici la concerte nu mã mai duc”, ne-a mai mãturisit Pepe. Concertul va avea loc sâmbãtã, 17.03.2012, ora 22 la Club 3D Stage - Petroºani. Rezervari la: Tel: 0733782433 (073DSTAGE3) Email:facebook.com/3DStageClub

Ansamblul Artistic Parângul al Casei de Culturã a Studenþilor din Petroºani a început repetiþiile ºi face înscrieri pentru noi membri ce doresc sã înveþe tainele dansului. Înscrierile se fac la sediul Casei de Culturã Studenþeºti dupã urmãtorul program: Parângul între orele 14:30 - 16:30 de luni-joi Parângul Mic între orele 17:00 - 18:00 de luni-joi. Sunt aºteptaþi atât copiii preºcolari cât ºi elevi de liceu ºi studenþi. Nicolae NICOARÃ

ANUNÞURI

Cronica Vãii Jiului

Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25mp. Telefon 0722 448 428

 Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?  Vrei sã te dezvolþi?  Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?  Vrei sã faci bani?

Vând casã + teren, 5000 m² în Vulcan (Valea Ungurului). Telefon 0722 448 428

Cronica Vãii Jiului

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!

Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

ADRESA NOASTRÃ

Director:

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:30 Te pui cu blondele? (r) 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Burlacul III 22:15 Observator 23:00 Un Show Pãcãtos 1:00 Cortina sfâºiatã

National TV 9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 În cãutarea fericirii 12:00 Grupul Vouã (r) 12:15 Gadgeturi, Gadgeturi, Gadgeturi 12:45 Grupul Vouã (r) 13:15 Copii contra pãrinþi 15:00 Destinul regelui (r) 16:30 Amazon 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Suflete pereche 21:15 Destinul regelui 22:45 Poama acrã (r) 0:30 Gadgeturi, Gadgeturi, Gadgeturi (r)

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Crime dupã scenarii bizare (r) 12:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:15 Crimele din Midsomer Fabrica discordiei 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Las fierbinþi 21:30 Fotbal: Oþelul Galaþi FC Vaslui 23:30 ªtirile Pro TV 0:00 Allan Quatermain ºi templul craniilor

Prima TV 9:30 Întâlnirea inimilor (s) (r) 10:30 Medium (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Nimeni nu-i perfect 12:30 Nimeni nu-i perfect 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de râs 13:45 Teleshopping 14:15 Întâlnirea inimilor (s) 14:35 Întâlnirea inimilor (s) 15:00 Totul despre mame (r) 16:00 Cireaºa de pe tort (r) 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Furia apei 22:15 Trãsniþii - Adevãrata Omidee 23:15 Focus Monden 23:45 Zodiac 1:30 Focus (r)

TVR 1 8:00 România, zi de zi! Prima parte 10:10 Secretele de la palat (s) 11:25 12 mese (r) 11:50 Bebe magia 12:20 Fabrica de staruri 12:40 Legenda cavalerului rãtãcitor ºi a frumoasei Razãde-Lunã (r) 14:00 Jurnalul TVR 14:45 Interes general 15:15 Teleshopping 15:30 Akzente 16:45 Lozul cel mare (live) 17:40 Legenda cavalerului rãtãcitor ºi a frumoasei Razãde-Lunã 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Dezbaterile Jurnalului 20:45 Fabrica de staruri 21:10 Zona Zero 22:40 Exclusiv Documentarele Televiziunii Române: O crimã la Chicago 23:50 Ca la carte 0:20 Bebe magia (r) 0:50 Tezaur folcloric (r)

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Anamaria NEDELCOFF (anamaria_nedelcoff@yahoo.com) Raul IRINOVICI Ovidiu PÃRÃIANU, PÃRÃIANU, Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Ioan DANBÃLAN, Gabriela RIZEA, Denis RUS

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Romwald CHEZU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE


Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului |Joi, 15 martie 2012

Contraatac la 12.000 mp spaþii comerciale ºi la stocuri de 80 miliarde lei datã cu finalizarea sondajelor de opinie ale PSD, PNL, au început ºi atacurile împotriva liderilor. Primul a fost Ioan Rus ºi SOCOM Unirea, pe care o conduce ºi care ar fi o pradã bogatã pentru unii, declarã chiar Ioan Rus, preºedinte PSD Petroºani.

O

Preºedintele S.C. SOCOM Unirea Societate Cooperativã

din Petroºani, Ioan Rus, considerã cã a început campania electoralã ºi, fireºte, au început ºi atacurile în presã, doar cã acestea nu se bazeazã pe realitate, ci doar pe speculaþii în ceea ce priveºte situaþia economicã a Cooperativei Unirea. Cauza, spune Rus,care este preºedinte PSD Petroºani, sunt cele trei sondaje de opinie ºi, mai mult, SOCOM este o pradã tentantã. ”Consider cã a început campania electoralã ºi dupã cele trei sondaje de opinie, care s-au finalizat

duminicã, luni a început deja campania ºi mã aºtept, cum e firesc, ca de azi pânã la alegeri sã am fericirea sã fiu împroºcat cu noroi, probabil pentru faptul cã prezint un pericol pentru unii ºi pentru intenþiile lor. SOCOM Unirea este o societate privatã, apoliticã - nici unul dintre administratori nu este membru al PSD. Nu vãd de ce libertatea unui om de a face politicã este

asociatã cu firma în care lucreazã. Mã bucur cã distribuirea gratuitã a unor ziare cu un articolul defavorabil prin unitãþile societãþii, pe care o conduc de aproape 25 de ani, îi va face pe colegii mei sã înþeleagã cã gândurile ascunse ale unor oameni de bine nu au nimic de a face cu viitorul lor. O societate cu 12.000 mp de spaþii comerciale ar fi o pradã bogatã pentru vulturii care aºteaptã

de atâta vreme la orizont. Datoriile firmei, invocate în articolul distribuit, nu reprezintã un pericol, aºa cum prevãd unii. Aceste datorii sunt cuprinse într-un contract de eºalonare cu Ministerul Finanþelor, iar o firmã ca SOCOM, care se situeazã, ca mãrime a cifrei de afaceri, în judeþul Hunedoara pe locul 12, cu un patrimoniu imens ºi cu 400 locuri de muncã, pe care nu le-a diminuat în

perioada de crizã, apoi clasarea pe locul 50 în ierarhia obligaþiilor fiscale, nu denotã o tragedie, dupã cum se doreºte sã se inducã. Pentru aceste vremuri, dimpotrivã! Avem peste 150 puncte de lucru, cu stocuri personale de marfã la valori foarte mari, peste 80 miliarde lei vechi, care acoperã de peste 10 ori aceste datorii. Cred cã cei care lucreazã în aceastã societate nu pot sã-mi impute altceva decât cã respectarea legii este o obligaþie a tuturor, iar hotãrârile în cadrul actualei firme se iau de cãtre membrii cooperatori fãrã nici o imixtiune politicã, chiar dacã unii ar dori acest lucru” - a precizat, cu documentele pe masã, Ioan Rus, preºedintele SOCOM Unirea Petroºani. Ileana FIRÞULESCU

Unde dai, ºi unde crapã în PSD ondaje de opinie, dorinþe deºarte pentru candidaturi, antipatii, explicaþii ºi acuzaþii. Adicã, o reflexie fidelã a societãþii…

S

Mare tainã mare ultimul sondaj de opinie, numit ºi sondaj de lucru, comandat de PSD Petroºani ºi finalizat duminica trecutã. La cerere oficialã, nu ni s-a remis acest sondaj, dar prin metode specifice am reuºit sã aflãm câte ceva din dorinþele cetãþenilor. Doar cã aceste dorinþe par ciudate. Când este vorba de USL ºi PDL, cei intervievaþi opteazã pentru USL, iar când sunt întrebaþi de persoane propuse pentru testarea opþiunilor de USL, cel mai mare punctaj îl obþine un om al… PDL – Tiberiu Iacob Ridzi – cu vreo 62 de procente, la câteva capitole cumulate, inclusiv notorietatea. În aceleaºi condiþii, cumulate, Ioan Rus a obþinut în jur de 31 la sutã. Având în vedere cã în urmãtoarea perioadã PP-DD va mai rupe din aceste procente, lucrurile se vor miºca/reaºeza. În sondajul PSD Petroºani, au fost trecute 10 nume considerate personalitãþi ale municipiului pentru a le fi testatã notorietatea. Acestea au fost: Petre Râureanu, Benor Voicescu, Artur Gãman, Florin

Nicolae, Emil Pop, Bujor Bogdan, Sidonia Faibiº, Francisc Gerschner, Valeriu Pleºea ºi Zoltan Lacataº. Cel mai cunoscut în rândul intervievaþilor este Zoltan Lacataº, cu o notorietate de 66,8 la sutã, iar cel mai puþin cunoscut în rândul votanþilor este Francisc Gerschner, cu 36, 5 la sutã. Cei trei candidaþi propuºi de cãtre PSD, în perioada preºedinþiei lui Haralambie Vochiþoiu, au fost Francisc Gershner, Florin Nicolae ºi Artur Gãman. Aceºtia urmau sã-ºi facã o campanie/notorietate în vederea intrãrii într-un sondaj ºi abia apoi, cel mai bun - în cursa pentru funcþia de primar al Petroºaniului. Ideea era excelentã, doar cã cei trei au renunþat pentru cã o campanie de notorietate costa bani… Ieri, am aflat din presa judeþeanã cã de fapt Francisc Gerschner vrea sã fie candidat pentru ºefia Primãriei Petroºani, dar a fost dat la o parte nepomenind nimic de sondajele de opinie care îl clasau, ca ºi acum, prin coada clasamentelor. Adicã, biniºor sub 10 la sutã. Vinovat este fãcut actualul preºedinte Ioan Rus, care spune cã îl apreciazã mult pe Francisc Gerschner, dar aceastã apreciere nu este suficientã ºi cã sondajul vorbeºte. ”A fost cuprins în sondaje. ªi

în cel din noiembrie ºi în cel de acum, din martie, dar din pãcate nu adunã suficiente voturi ºi încredere pentru a putea fi nominalizat candidat” a declarat preºedintele PSD Petroºani, Ioan Rus. La fel de supãratã s-a arãtat ºi Doina Popescu, colegã de Consiliu Local cu Ioan Rus, pe care îl acuzã ca face ºedinþe pe ascuns ºi cã nu mai vrea sã candideze pentru cã nu-i place modul de lucru al acestuia. Am insistat sã aflãm cum e cu ºedinþele ascunse. ”Spune cã nu a fost invitatã la o ºedinþã care a avut loc în Sala de Marmurã a Primãriei la care a participat ºi conducerea judeþeanã a partidului. Am rãmas consternat, pentru cã acea ºedinþã era de fapt Conferinþa municipalã a PSD Petroºani, la care au participat 150 de membri. Cum sã fie pe ascuns aºa ceva! Din câte îmi aduc aminte, în acea perioadã doamna Popescu se afla în Italia. Vreau sã precizez cã mã aºtept la atacuri din interiorul partidului meu organizate de adversarii politici, folosindu-se ne nemulþumiri, în condiþiile în care atacurile directe le-ar fi defavorabile datoritã erodãrii de la guvernare” – a precizat Ioan Rus. Ileana FIRÞULESCU

Coltescu, un lider politic cu o condamnare de închisoare reºedintele PSD Vulcan Marin Coltescu are un trecut controversat ºi ....puþin penal. Prin anul 1993 liderul local al partidului cu trei trandafiri a fãcut cunoºtinþã cu doamna care are ochii legaþi dar cu sabia într-o mânã ºi balanþa în cealaltã.

P

Întâlnirea nu a fost una tocmai plãcutã pentru Marin Coltescu, iar dupã un mariaj de un an cu aceasta, prin sala paºilor pierduþi, inculpatul s-a ales cu douã condamnãri cu închisoarea: 2 ani ºi 6 luni închisoare pentru sãvârºirea infracþiunii de complicitate la înºelãciune în paguba avuztului public, respectiv 3 ani de închisoare pentru sãvârºirea infracþiunii de dare de mitã. În baza prevederilor art 33 ºi 34 lit a cod penal, cele douã pedepse au fost contopite în cea mai grea de 3 ani de închisoare. Magistraþii au fost însã blânzi cu Coltescu ºi au decis ca acesta sã execute pedeapsa prin muncã la SC AGROALIMENT SRL Vulcan, conform prevederilor art 86/7 cod penal. Adicã la societatea unde inculpatul era chiar asociat unic ! Cu un CV aºa impresionant , fostul infractor Marin Coltescu are toate ºansele sã fie candidatul ideal al partidului cu trei trandafiri pentru fotoliul de primar. Noroc cã locuitorii din Vulcan nu mai pot fi pãcãliþi ºi dau semne cã s-au cam sãturat de gargara unor infractori.


4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului |Joi, 15 martie 2012

A omorât un om ºi a scãpat basma curatã Dumitru Ilinca. Experþii criminaliºti au fãcut mãsurãtori la faþa locului ºi au stabilit cã mortul nu se afla pe trecerea de pietoni, aºa cum au spus poliþiºtii la vremea respectivã, când l-au ºi reþinut, pe 24 de ore, pe ºofer. De precizat cã omul de afaceri implicat în accidentul mortal s-a urcat bãut la volan. ªoferul, care circula cu vitezã mare, a fost testat pentru a se stabili dacã a con-

sumat bãuturi alcoolice, iar rezultatul a fost pozitiv, de 0,33 la sutã în aerul expirat, respectiv 0,65 grame la mie în sânge. Poliþiºtii au cerut imediat arestarea preventivã a conducãtorului auto, dar procurorii l-au pus în libertate, dupã ce au vizionat imaginile surprinse de camerele de supraveghere din zonã ºi au concluzionat cã victima nu era pe trecerea de pietoni, ci doar în apropierea ei. Car men COSMAN

Au scotocit în cinci judeþe dupã icoanele de patrimoniu

Hoþii de bijuterii, de negãsit

tãinuire, dar ºi pe cele ale unor colecþionari de artã. „Acþiunea este o continuare a activitãþilor investigative care au condus, în luna noiembrie 2011, la arestarea preventivã a doi suspecþi din comuna sibianã Brateiu, care sunt judecaþi, în prezent, de Tribunalul Hunedoara pentru com-

trecut aproape un an ºi nimeni nu a dat de urma hoþilor care au plecat din cel mai mare magazin de la Petroºani, cu peste 2 kilograme de bijuterii.

re. Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara spune cã hoþul a furat bijuterii din cadrul complexului commercial din Petroºani, în valoare de peste 300.000 de lei. “Cercetãrile continuã în aceste cazuri, dar nu am reuºit sã dãm de urma infractorilor”,a declarat Bogdan Niþu. Furtul de la Petroºani a avut loc în luna iunie, iar douã luni mai târziu, la Deva, un alt jaf în acelaºi stil a avut loc. Atunci, hoþii au decupat plafonul ºi au intrat cu ajutorul a douã scãri telescopice, fãrã ca paznicii sã ii observe. În urmã cu mai bine de doi ani ºi jumatate, un stil similar de operare l-a avut si hotul de la Ulpia Shopping Center din Deva, pe care politiºtii nu l-au prins nici pânã astazi. Din datele celor douã anchete paralele, de la Deva ºi cea de la Petroºani, poliþiºtii nu exclud ca hoþul sã fie acelaºi. Diana MITRACHE

n controversat om de afaceri din Petroºani a scãpat basma curatã, dupã ce s-a urcat bãut la volan ºi a omorât un om. Fapta s-a petrecut la mijlocul lunii septembrie 2011, dar expertiza criminalisticã a fost finalizatã abia acum

U

În dosarul accidentului mortal provocat de Constantin Grecu s-a finalizat expertiza criminalisticã auto, iar acesta îl disculpã complet pe controversatul om de afaceri

din Petroºani. „Concluziile expertizei sunt cã victima este vino-

este 90 de poliþiºti au scotocit dupã icoane pe lemn ºi sticlã în cinci judeþe, în cadrul unei acþiuni a Inspectoratului de Poliþie Judeþean Hunedoara.

P

Acþiunea s-a desfãºurat sub coordonarea ofiþerilor specialiºti ai Direcþiei de Investigaþii Criminale ºi a procurorilor Parchetului de pe lângã Tribunalul Hunedoara, cu sprijinul Direcþiei Generale de Informaþii ºi Protecþie Internã (DGIPI). Încã de dimineaþã, au fost efectuate 13 percheziþii la domiciliile unor persoane din judeþele Sibiu, Braºov, Bacãu, Timiº ºi Alba, acestea fiind suspectate de implicarea în furtul ºi traficul a 112 icoane pe lemn ºi sticlã, sustrase din opt biserici din judeþele Hunedoara, Vâlcea ºi Mureº, în perioada august-septembrie 2011. Potrivit poliþiºtilor hunedoreni, percheziþiile au vizat locuinþele unor suspecþi de furt calificat, complicitate la furt calificat ºi

500 de kg de peºte retras de pe piaþã e la începutul luni ºi pânã acum, medicii sanitar veterinari din Valea Jiului au confiscat o jumãtate de tonã de peºte congelat de la mai multe magazine.

D

Aceste controale au avut loc dupã ce mai mulþi cumpãrãtori s-au plâns de calitatea peºtelui. “Urmare a sesizãrilor unor cetãþeni care au cumpãrat peºte congelat, am controlat peºtele din

magazinele de desfacere, precum ºi din supermarket-uri. Am identificat dintr-un lot o cantitate de peºte necorespunzãtoare, fapt ce a fãcut sã îl retragem din consum. Este vorba de macrou congelat, care era necorespunzãtor din punct de vedere organoleptic ºi fizico-chimic, acesta fiind congelat în faza incipientã de alterare. Este vorba

vatã exclusiv de producerea accidentului. Se poate face o nouã exper-

tizã, dacã se va solicita acest lucru”, a declarat procurorul de caz,

plicitate la infracþiunea de furt calificat cu consecinþe deosebit de grave’’, a declarat purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara, inspector Bogdan Niþu. Prejudiciul total a fost calculat la 1,3 milioane lei, din care s-a reuºit recuperarea a aproximativ 50%. La acþiune au participat peste 90 de poliþiºti din IGPR - Direcþia de Investigaþii Criminale, IPJ Hunedoara ºi din inspectoratele judeþene de poliþie pe raza cãrora au loc percheziþiile, sprijiniþi de luptãtori ai structurilor de intervenþie rapidã. În urma percheziþiilor efectuate, au fost ridicate din locaþiile vizate mai multe mijloace materiale de probã, precum ºi 28 de icoane care ar fi putut fi sustrase din cele opt biserici de lemn. De asemenea, au fost reþinuþi pentru 24 de ore, doi bãrbaþi în vârstã de 24 respectiv 39 de ani, din localitate Rãºinari, judeþul Sibiu. Cei doi vor fi prezentaþi astãzi instanþei de judecatã cu propunere de arestare preventivã pentru comiterea infracþiunii de furt calificat cu consecinþe deosebit de grave. Car men COSMAN

despre un lot de macrou de 500 de kilograme”, ne-a declarat dr. Gheorghe Cristea, Medic ªef Circumscripþia Sanitar Veterinarã Valea Jiului. De asemenea, organele de control au

verificat ºi alte categorii de mãrfuri precum ouãle ºi carne. Însã verificãrile pe linia comercializãrii peºtelui vor continua ºi în zilele urmãtoare. Luiza ANDRONACHE

A

Poliþiºtii spun cã fac mai departe cercetãri. Asta în timp ce nici autorii altor douã jafuri aproape similare nu au fost gãsiþi la Deva. Poliþiºtii spun cã încã fac cercetãri, deoarece nici urmã de hoþul care a reuºit, ca în filme, sã se strecoare din interiorul magazinului, afarã pe o cordelinã cu care a coborât de la ultimul etaj, fãrã sã fie filmat de camerele de supraveghe-


Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului |Joi, 15 martie 2012 oliþiºtii hunedoreni încearcã, de ani de zile, sã dea de urma unor obiecte de patrimoniu sustrase din siturile arheologice, ori din biserici. O parte dintre valoroasele obiecte date dispãrute s-au întors acasã, dupã ce au fost cãutate ani în ºir, altele în schimb sunt de negãsit, în ciuda colaborãrii transfrontaliere dintre organele judiciare..

P

Sute de obiecte de patrimoniuk, de o valoare inestimabilã sunt cãutate, de ani în ºir, de poliþiºtii. Multe dintre ele au dispãrut din judeþul Hunedoara ºi grav este cã acest lucru s-a întâmplat nu numai din siturile arheologice, în urma unor sãpãturi neautorizate, ci ºi de la Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane ori din vechile biserici, aºa cum este cazul icoanelor pe lemn sau sticlã dupã care au scototcit poliþiºtii O parte dintre obiectele dispãrute sunt foarte valoroase ºi existã indicii cã ar fi fost traficate pe piaþa neagrã din strãinãtate, unde preþurile oferite de colecþionari sunt mult mai mari decât cele de pe piaþa neagrã din România. Vorbim despre arme dacice sau

Patrimoniul naþional,

traficat pe piaþa neagrã medievale, kosoni din aur, icoane sau tablouri ale unor pictori celebri. Doar pentru o micã parte dintre ele existã indicii despre presupusul loc unde ar fi ajuns, iar pentru recuperarea lor poliþiºtii colaboreazã cu omologii lor din alte þãri. Cunoscãtorii spun cã, foarte probabil, multe dintre obiectele sustrase au ajuns pe panopliile sau în vitrinele unor colecþionari particulari, pentru cã sunt interesante doar pentru cunoscãtori. Kosonii în schimb

Posturi deblocate pentru 7 primãrii uvernul ºi-a dat avizul pentru ocuparea unor posturi unice vacante din cadrul unor instituþii ºi autoritãþi ale administraþiei publice locale.

G

Pentru judeþul Hunedoara s-a acordat avizul pentru 7 primãrii ºi 21 de posturi, dupã cum urmeazã: 5 posturi în municipiul Deva, 7 posturi în Vulcan, 1 post în oraºul Cãlan, câte 2 posturi pentru comunele Balºa ºi Bãiþa, un post în comuna Bãniþa ºi 3 posturi la comuna Brãniºca. “Mã bucur cã Guvernul a acordat avizul pentru ocu-

parea acestor posturi, cu atât mai mult cu cât demersurile necesare pentru deblocarea lor le-am iniþiat în vremea în care ocupam poziþia de prefect al judeþului Hunedoara. Sunt convins cã prin acest aviz, activitatea primãriilor vizate se va îmbunãtãþi, în sprijinul cetãþenilor”, a declarat secretarul general al Guvernului, Attila Dezsi. Car men COSMAN

sunt în continuare cotaþi foarte bine ºi sunt în continuare atractivii chiar ºi pentru colecþionarii de ocazie. Astfel, chiar dacã preþurile au mai „cãzut”, pe fondul crizei, kosonii sunt încã bine cotaþi pe piaþa neagrã internaþionalã. O singurã monedã din aur se vinde acum cu câteva sute de euro, dupã ce în anii ’90 un koson se comercializa cu peste 1.000 euro. Cunoscãtorii spun cã se oferã mai puþini bani deoarece piaþa este oarecum suprasaturatã, dar este vorba despre o cãdere artificialã a preþurilor, pentru cã la licitaþii cotaþiile sunt tot înalte. În 2001 s-a constatat lipsa unui scut rotund din fier, de facturã dacicã, provenit de la Cetatea Piatra Roºie. În aceeaºi situaþie se aflã mai multe sãbii, de asemenea dacice ori medievale, dar ??i pistoale de panoplie. În 1996, statul român a pierdut ºi 2.440 monede din aur de tip „Koson” dintr-un tezaur de 3.000 de piese, care a fost gãsit, în luna august, în situl arheologic

Sarmizegetusa-Regia din Munþii Orãºtiei, judeþul Hunedoara. Iar în aceeaºi situaþie sunt ºi 12.000 de denari romani din argint, care au fost gãsiþi în anul 2004, tot la Sarmizegetusa-Regia sau 2.700 monede din aur de tip „Lysimach”, descoperite în acelaºi loc în 1999. Pe lista obiectelor date în urmãrire naþionalã ºi internaþionalã se mai aflã diverse obiecte de cult, icoane sau tablouri. De precizat cã ºi muzeele sau casele memoriale au fost afectate de aceste furturi. O

comisie care a inventariat colecþiile Muzeului Civilizaþiei Dacice ºi Romane (MCDR) din Deva a constatat în 2008 cã mai bine de un sfert din piesele colecþiei de arme au dispãrut. Conform datelor oficiale de la vremea respectivã, în secolul al XIX-lea au intrat în custodia muzeului din Deva 455 de piese (pistoale, sãbii, puºti, pumnale) care au fost inventariate, însã nu au fost predate niciodatã în gestiunea vreunei persoane. O datã cu noua inventariere s-a constatat cã din cele 454 de arme mai existã doar 302. Nici despre celebra sabie de la Boiu, dispãrutã ºi ea în condiþii misterioase, nu se mai ºtie nimic. Toate aceste obiecte de patrimoniu au fost date în urmãrire de poliþiºti, care strâng încã informaþii despre modul în care au dispãrut aceste obiecte ºi încearcã sã dea de urma lor. „Cercetãrile continuã în vederea depistãrii obiectelor date în urmãrire, precum ºi a persoanelor care se fac vinovate de dispariþia acestora. În acest sens, cooperãm cu autoritãþile judiciare din alte state, pentru cã existã indicii cã o parte se aflã dincolo de graniþele þãrii”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Car men COSMAN

Curãþenie în cimitire cu amendaþi u ºi-au plãtit amenzile, impozitele ori dãrile la stat ºi au ajuns în cimitir. Cei care nu ºi-au plãtit amenzile sunt acum puºi sã facã curat în cimitire.

N

Soluþia vine de la administraþia de la Petroºani, care a decis sã îi punã la curãþat mormintele ºi bãlãriile rãmase dupã iarnã. “Sunt mai mulþi oameni care nu ºi-au plãtit amenzile ºi acestea s-au transformat în muncã în folosul comunitãþii. Astfel, administraþia localã a decis sã îi trimitã la curãþenia cimitirului ºi în aceste zile aceºti aomeni lucreazã acolo”, a spus Nicu Taºcã, purtãtor de cuvânt al primãriei Petroºani. În Petroºani sunt zeci de oameni care nu ºi-au plãtit amenzile ºi care ajung sã fie puºi la muncã în slujba comunitãþii. Printre aceºtia se numãrã chiar taximetriºti ori oameni care nu au venituri. Diana MITRACHE


Cronica Vãii Jiului |Joi, 15 martie 2012

6 Actualitate

Suprataxã pe sãnãtate, la Petroºani onducerea Spitalului de Urgenþã Petroºani a gãsit, pare-se, rezolvarea la criza din sãnãtate ºi a decis sã impunã o suprataxã. De suferit au chiar bolnavii sau rudele lor care îi viziteazã ºi care trebuie sã scoatã bani în plus din buzunare.

C

De parcã nu ar fi suficient cã nu o datã pacienþii au fost nevoiþi sã-ºi aducã de acasã chiar ºi medicamentele necesare tratamentului din spital, acum

aparþinãtorii lor sunt nevoiþi sã achite noi taxe. Se întâmplã la Petroºani, unde Consiliul de Administraþie al Spitalului de Urgenþã a gãsit ceva ce rãmãsese, pânã acum, nedijmuit: intrarea în spital. Oricine vrea sã intre cu maºina în parcarea instituþie medicale, dar nu lucreazã aici este obligat sã achite o taxã fixã, indiferent cât stã. „Nu este nicio barierã. Fiecare primeºte un tichet la intrare, la poartã, în valoare de 5 lei. Este o hotãrâre adoptatã în luna februarie”, a explicat managerul Spitalului de Urgenþã Petroºani, dr. Alin Vasilescu. ªi, ca suma colectatã sã fie cât mai mare, reprezen-

tanþii SUP ºi-au mai adus aminte de încã o suprataxã, care a fost adoptatã de mai multã vreme, dar pânã acum nu a fost aplicatã. Conform acesteia, cine vrea sã-ºi viziteze rudele bolnave indiferent cã e vorba de mamã, tatã ori copii – nu mai poate intra gratuit decât în timpul orelor de vizitã. Dacã medicul curant stabileºte cã bolnavul are nevoie de îngrijire suplimentarã, poate elibera bilet de voie pentru aparþinãtori. Dar pentru cã nimic nu este gratis nici mãcar în sãnãtate, ca sã intre în afara orelor de program rudele pacientului mai trebuie sã scoatã din buzunare încã 7 lei. Car men COSMAN

Medici de dezastre, Pregãtiri pentru Mamaia Copiilor o meserie care nu Z existã pe hârtie atru medici din Valea Jiului se specializeazã pe medicina de dezastre, urmând singurul masterat din þarã ce la va conferi aceastã pregãtire. Medicina de dezastre acoperã un teritoriu vast ºi este recunoscutã la nivel internaþional. Din pãcate, în România nu avem medici de dezastre, deoarece aceastã meserie nu existã pe hârtie.

P

”În România nu sunt specialiºti în medicina de dezastre. La noi în þarã nu existã medici de catastrofã, pentru cã meseria aceasta nu este inclusã în nomenclatorul de meserii. Masteratul acesta este o chestie de pionierat. Un asemenea masterat se mai face doar în Belgia, la Universitatea Liberã din Bruxelles ºi în Piemontul Italiei. Aici e al treilea loc din Europa. Eu cred cã noi, dupã ce absolvim, vom fi un fel de consultanþi, dar Ministerul Muncii ar trebui sã facã un pas

spre a include aceastã meserie în nomenclator”, este de pãrere dr. Cãtãlin Popa, unul dintre masteranzi în Medicina Dezastrelor. Prof. dr. Nicolae Steiner, unul dintre iniºiatorii masteratului, spune cã acum este doar începutul: ”În nomenclatorul de meserii nu existã, deocamdatã mai este cale lungã pânã la momentul recunoaºterii ei în România, dar de undeva trebuie început”. Masteratul de Medicina de Dezastru, iniþiat de Facultatea de Medicina a Universitãþii Titu Maiorescu din Bucureºti, a adunat specialiºti în domeniu, cunoscãtori si pasionaþi ai Medicinii de Dezastru. Proiectul Masteratului în Medicina de Dezastru a fost pus în practicã de personalitãþi medicale recunoscute pe plan internaþional în Medicina de Dezastru, specialiºti de elitã ai acestui domeniu, respectiv, prof. dr. Dan Manastireanu ºi prof. dr. Nicolae Steiner, alãturi de un corp profesoral de asemenea elitist. Anamaria NEDELCOFF

eci de copii îºi încãlzesc vocile pentru marea provocare a primãverii. Aceasta vine de la Aninoasa ºi poartã numele de Mamaia Copiilor.

Concursul este primul din acest an, dupã iarnã ºi toþi copiii fac deja vocalize. În aceeaºi categorie sunt ºi cei de la Casa de Culturã a studenþilor de la Petroºani, care an de an au luat numai trofee la acest festival.

“Sutem în pregãtiri. Acesta este primul concurs de dupã ieºirea din iarnã ºi una dintre cele mai importante competiþii de peste an. Sigur vom participa ºi noi,pentru cã în fiecare an ne-am întors de aici cu trofee

ºi diplome de pe primele locuri ºi asta vrem sã demonstrãm ºi în acest an”, spune Eugen Munteanu, profesorul care pregãteºte concurenþii din Petroºani Festivalul Mamaia Copiilor se aflã în acest an la cea de a 12-a ediþie, iar preselecþiile au loc în toate oraºele þãrii. Concursul se va desfãºura în perioada 2-8 iulie 2012, iar finala va avea loc în perioada 5-8 iulie. Din 9 martie, însã,au început preselecþiile naþionale.

Diana MITRACHE

Licitaþie anulatã la Spitalul de Urgenþã Petroºani icitaþia care vizeazã proiectul de reabilitare al Spitalului de Urgenþã din Petroºani trebuie reluatã din cauza unor contestaþii fãcute de niºte firme care nu se încadreazã în cerinþe.

L

Anunþul de reluare al procedurii a fost publicat în data de 12 martie. “Licitaþia pentru reparaþia capitalã a Spitalului de Urgenþã Petroºani a fost republicatã pe SEAP, aflându-se în etapa de evaluare de cãtre ANRMAP ºi de hotãrâre, dacã ne-o acceptã sau nu. Prima licitaþia a fost anulatã pentru cã aºa a decis Consiliul Naþional de

Soluþionare a Contestaþiilor”, ne-a declarat dr. Alin Vasilescu, managerul Spitalului de Urgenþã Petroºani. De fapt, licitaþia a fost anulatã încã înainte de a avea loc. Data organizãrii acesteia ar fi trebuit sã fie 17 ianuarie 2012, iar CNSAC a decis anularea în 29 decembrie 2011. Spitalul de Urgenþã din Petroºani are nevoie de reparaþii, pentru cã deºi de-a lungul anilor s-a mai fãcut ceva pe ici pe acolo, o reabilitare aºa cum trebuie, nu a existat. Asta vizeazã proiectul finanþat cu bani de la Guvern în valoare de 27 de milioane de euro, care se va derula pe o perioadã de 5 ani. Luiza ANDRONACHE

Actualitate 7

Mulþi morþi, cimitir e neîncãpãtoare, soluþii puþine

u mai sunt locuri în cimitire, dar nici soluþii nu gãsim. În Petroºani prima iniþiativã privatã se loveºte de lipsa banilor, dar ºi de legislaþia în domeniu.

N

Unul dintre primii oameni care s-a gândit la un crematoriu nu îl poate pune în practicã, deºi a gãsit ºi locaþia ºi administraþia localã a agreat ideea. Sunt ºi oameni care ar vrea asta, iar întreg procesul funerar ar fi unul igienic. Toate în timp ce cimitirele ar deveni mai încãpãtoare. Numai cã normale europene în domeniu ºi lipsa fondurilor necesare face acest lucru imposibil. „Problema asta am gândit-o încã de acum 4, sau 5 ani, iar atunci am cerut ºi sprijin de la primãrie. Primarul Tiberiu Iacob Ridzi ºi-a arãtat toatã disponibilitatea ºi chiar

ne-a gãsit un spaþiu undeva într-o zonã care sã se preteze ºi din punct de vedere al curenþilor de aer sau al apelor subterane, însã, nu avem bani. Costã cam 7 miliarde de lei vechi o astfel de investiþie ºi doar un parteneriat ar putea fi posibil, deoarece legislaþia europeanã nu e foarte permisivã. ªi nici fonduri europene nu putem accesa, deci suntem legaþi de mâini”, spune Iuliu Pavel, preºedintele Asociaþia Pensionarilor din Petroºani. În cimitirele din Petroºani a mai ajuns câte o familie cu o urnã cu cenuºã, însã, cel mai apropiat crematoriu e la Bucureºti sau peste graniþã în Ungaria. Astfel s-a ajuns ca cimitirele sã devinã neîncãpãtoare ºi fiecare sã-ºi îngrãdeascã câte doi metri pãtraþi, iar administraþia a cumpãrat teren ca sã mai aibã locuri. Diana MITRACHE

Tratament pe banii Guvernului pentru pensionari ensionarii sunt trimiºi la P bãlãcealã de cãtre Guvern. Executivul a aprobat printr-o hotãrâre, numãrul de locuri în staþiunile de tratament balnear proprietate a Casei Naþionale de Pensii Publice. În acest an, vor fi asigurate 53.499 locuri în staþiunile de tratament balnear, fondurile necesare finanþãrii biletelor de tratament fiind prevãzute în Bugetul asigurãrilor sociale de stat pe anul 2012. Numãrul biletelor de tratament este similar celui de anul trecut,

acestea fiind repartizate pe maximum 17 serii de trimitere. Acest numãr de bilete de tratament se stabileºte în fiecare an, în funcþie de fondurile alocate cu aceastã destinaþie ºi de rezultatul licitaþiilor. Pot beneficia de tratament balnear, în condiþiile legii, persoanele care au calitatea de: pensionar al sistemului public de pensii, asigurat al sistemului public de pensii, precum ºi beneficiarii unor legi speciale, care regle-

menteazã dreptul la bilete de tratament balnear. În perioada unui an calendaristic, o persoanã poate beneficia de un singur bilet de tratament. Biletele de tratament balnear vor fi distribuite de Casa Naþionalã de Pensii ºi Publice, prin casele teritoriale de pensii. Raul IRINOVICI

COLÞUL LUI DENIS


Cronica Vãii Jiului |Joi, 15 martie 2012

6 Actualitate

Suprataxã pe sãnãtate, la Petroºani onducerea Spitalului de Urgenþã Petroºani a gãsit, pare-se, rezolvarea la criza din sãnãtate ºi a decis sã impunã o suprataxã. De suferit au chiar bolnavii sau rudele lor care îi viziteazã ºi care trebuie sã scoatã bani în plus din buzunare.

C

De parcã nu ar fi suficient cã nu o datã pacienþii au fost nevoiþi sã-ºi aducã de acasã chiar ºi medicamentele necesare tratamentului din spital, acum

aparþinãtorii lor sunt nevoiþi sã achite noi taxe. Se întâmplã la Petroºani, unde Consiliul de Administraþie al Spitalului de Urgenþã a gãsit ceva ce rãmãsese, pânã acum, nedijmuit: intrarea în spital. Oricine vrea sã intre cu maºina în parcarea instituþie medicale, dar nu lucreazã aici este obligat sã achite o taxã fixã, indiferent cât stã. „Nu este nicio barierã. Fiecare primeºte un tichet la intrare, la poartã, în valoare de 5 lei. Este o hotãrâre adoptatã în luna februarie”, a explicat managerul Spitalului de Urgenþã Petroºani, dr. Alin Vasilescu. ªi, ca suma colectatã sã fie cât mai mare, reprezen-

tanþii SUP ºi-au mai adus aminte de încã o suprataxã, care a fost adoptatã de mai multã vreme, dar pânã acum nu a fost aplicatã. Conform acesteia, cine vrea sã-ºi viziteze rudele bolnave indiferent cã e vorba de mamã, tatã ori copii – nu mai poate intra gratuit decât în timpul orelor de vizitã. Dacã medicul curant stabileºte cã bolnavul are nevoie de îngrijire suplimentarã, poate elibera bilet de voie pentru aparþinãtori. Dar pentru cã nimic nu este gratis nici mãcar în sãnãtate, ca sã intre în afara orelor de program rudele pacientului mai trebuie sã scoatã din buzunare încã 7 lei. Car men COSMAN

Medici de dezastre, Pregãtiri pentru Mamaia Copiilor o meserie care nu Z existã pe hârtie atru medici din Valea Jiului se specializeazã pe medicina de dezastre, urmând singurul masterat din þarã ce la va conferi aceastã pregãtire. Medicina de dezastre acoperã un teritoriu vast ºi este recunoscutã la nivel internaþional. Din pãcate, în România nu avem medici de dezastre, deoarece aceastã meserie nu existã pe hârtie.

P

”În România nu sunt specialiºti în medicina de dezastre. La noi în þarã nu existã medici de catastrofã, pentru cã meseria aceasta nu este inclusã în nomenclatorul de meserii. Masteratul acesta este o chestie de pionierat. Un asemenea masterat se mai face doar în Belgia, la Universitatea Liberã din Bruxelles ºi în Piemontul Italiei. Aici e al treilea loc din Europa. Eu cred cã noi, dupã ce absolvim, vom fi un fel de consultanþi, dar Ministerul Muncii ar trebui sã facã un pas

spre a include aceastã meserie în nomenclator”, este de pãrere dr. Cãtãlin Popa, unul dintre masteranzi în Medicina Dezastrelor. Prof. dr. Nicolae Steiner, unul dintre iniºiatorii masteratului, spune cã acum este doar începutul: ”În nomenclatorul de meserii nu existã, deocamdatã mai este cale lungã pânã la momentul recunoaºterii ei în România, dar de undeva trebuie început”. Masteratul de Medicina de Dezastru, iniþiat de Facultatea de Medicina a Universitãþii Titu Maiorescu din Bucureºti, a adunat specialiºti în domeniu, cunoscãtori si pasionaþi ai Medicinii de Dezastru. Proiectul Masteratului în Medicina de Dezastru a fost pus în practicã de personalitãþi medicale recunoscute pe plan internaþional în Medicina de Dezastru, specialiºti de elitã ai acestui domeniu, respectiv, prof. dr. Dan Manastireanu ºi prof. dr. Nicolae Steiner, alãturi de un corp profesoral de asemenea elitist. Anamaria NEDELCOFF

eci de copii îºi încãlzesc vocile pentru marea provocare a primãverii. Aceasta vine de la Aninoasa ºi poartã numele de Mamaia Copiilor.

Concursul este primul din acest an, dupã iarnã ºi toþi copiii fac deja vocalize. În aceeaºi categorie sunt ºi cei de la Casa de Culturã a studenþilor de la Petroºani, care an de an au luat numai trofee la acest festival.

“Sutem în pregãtiri. Acesta este primul concurs de dupã ieºirea din iarnã ºi una dintre cele mai importante competiþii de peste an. Sigur vom participa ºi noi,pentru cã în fiecare an ne-am întors de aici cu trofee

ºi diplome de pe primele locuri ºi asta vrem sã demonstrãm ºi în acest an”, spune Eugen Munteanu, profesorul care pregãteºte concurenþii din Petroºani Festivalul Mamaia Copiilor se aflã în acest an la cea de a 12-a ediþie, iar preselecþiile au loc în toate oraºele þãrii. Concursul se va desfãºura în perioada 2-8 iulie 2012, iar finala va avea loc în perioada 5-8 iulie. Din 9 martie, însã,au început preselecþiile naþionale.

Diana MITRACHE

Licitaþie anulatã la Spitalul de Urgenþã Petroºani icitaþia care vizeazã proiectul de reabilitare al Spitalului de Urgenþã din Petroºani trebuie reluatã din cauza unor contestaþii fãcute de niºte firme care nu se încadreazã în cerinþe.

L

Anunþul de reluare al procedurii a fost publicat în data de 12 martie. “Licitaþia pentru reparaþia capitalã a Spitalului de Urgenþã Petroºani a fost republicatã pe SEAP, aflându-se în etapa de evaluare de cãtre ANRMAP ºi de hotãrâre, dacã ne-o acceptã sau nu. Prima licitaþia a fost anulatã pentru cã aºa a decis Consiliul Naþional de

Soluþionare a Contestaþiilor”, ne-a declarat dr. Alin Vasilescu, managerul Spitalului de Urgenþã Petroºani. De fapt, licitaþia a fost anulatã încã înainte de a avea loc. Data organizãrii acesteia ar fi trebuit sã fie 17 ianuarie 2012, iar CNSAC a decis anularea în 29 decembrie 2011. Spitalul de Urgenþã din Petroºani are nevoie de reparaþii, pentru cã deºi de-a lungul anilor s-a mai fãcut ceva pe ici pe acolo, o reabilitare aºa cum trebuie, nu a existat. Asta vizeazã proiectul finanþat cu bani de la Guvern în valoare de 27 de milioane de euro, care se va derula pe o perioadã de 5 ani. Luiza ANDRONACHE

Actualitate 7

Mulþi morþi, cimitir e neîncãpãtoare, soluþii puþine

u mai sunt locuri în cimitire, dar nici soluþii nu gãsim. În Petroºani prima iniþiativã privatã se loveºte de lipsa banilor, dar ºi de legislaþia în domeniu.

N

Unul dintre primii oameni care s-a gândit la un crematoriu nu îl poate pune în practicã, deºi a gãsit ºi locaþia ºi administraþia localã a agreat ideea. Sunt ºi oameni care ar vrea asta, iar întreg procesul funerar ar fi unul igienic. Toate în timp ce cimitirele ar deveni mai încãpãtoare. Numai cã normale europene în domeniu ºi lipsa fondurilor necesare face acest lucru imposibil. „Problema asta am gândit-o încã de acum 4, sau 5 ani, iar atunci am cerut ºi sprijin de la primãrie. Primarul Tiberiu Iacob Ridzi ºi-a arãtat toatã disponibilitatea ºi chiar

ne-a gãsit un spaþiu undeva într-o zonã care sã se preteze ºi din punct de vedere al curenþilor de aer sau al apelor subterane, însã, nu avem bani. Costã cam 7 miliarde de lei vechi o astfel de investiþie ºi doar un parteneriat ar putea fi posibil, deoarece legislaþia europeanã nu e foarte permisivã. ªi nici fonduri europene nu putem accesa, deci suntem legaþi de mâini”, spune Iuliu Pavel, preºedintele Asociaþia Pensionarilor din Petroºani. În cimitirele din Petroºani a mai ajuns câte o familie cu o urnã cu cenuºã, însã, cel mai apropiat crematoriu e la Bucureºti sau peste graniþã în Ungaria. Astfel s-a ajuns ca cimitirele sã devinã neîncãpãtoare ºi fiecare sã-ºi îngrãdeascã câte doi metri pãtraþi, iar administraþia a cumpãrat teren ca sã mai aibã locuri. Diana MITRACHE

Tratament pe banii Guvernului pentru pensionari ensionarii sunt trimiºi la P bãlãcealã de cãtre Guvern. Executivul a aprobat printr-o hotãrâre, numãrul de locuri în staþiunile de tratament balnear proprietate a Casei Naþionale de Pensii Publice. În acest an, vor fi asigurate 53.499 locuri în staþiunile de tratament balnear, fondurile necesare finanþãrii biletelor de tratament fiind prevãzute în Bugetul asigurãrilor sociale de stat pe anul 2012. Numãrul biletelor de tratament este similar celui de anul trecut,

acestea fiind repartizate pe maximum 17 serii de trimitere. Acest numãr de bilete de tratament se stabileºte în fiecare an, în funcþie de fondurile alocate cu aceastã destinaþie ºi de rezultatul licitaþiilor. Pot beneficia de tratament balnear, în condiþiile legii, persoanele care au calitatea de: pensionar al sistemului public de pensii, asigurat al sistemului public de pensii, precum ºi beneficiarii unor legi speciale, care regle-

menteazã dreptul la bilete de tratament balnear. În perioada unui an calendaristic, o persoanã poate beneficia de un singur bilet de tratament. Biletele de tratament balnear vor fi distribuite de Casa Naþionalã de Pensii ºi Publice, prin casele teritoriale de pensii. Raul IRINOVICI

COLÞUL LUI DENIS


Cronica Vãii Jiului |Joi, 15 martie 2012

8 Culturã

Puterea Destinului (II)

otto: Se spune la nemþi (ºi la noi?!) cã puterea adevãratã este aceea care leagã fapta de cuvânt.

M

urmare din ediþia anterioarã A mers vreo doi kilometri pânã la pârâul Molidului, admirând joc de veveriþe, vulpi, cãprioare ºi iepuri, trecând drumul dintr-o parte în alta sau peste podurile groase de gheaþã de pe râu, pãsãri de tot felul, mici ºi gureºe, care se bucurau de luminã ºi încercau sã prindã brumã de cãldurã în zbor. L-au mirat doar cei doi corbi, ºi-a spus c-or fi cei din þancurile Lolãii, dinspre Buha, numai cã zburau jos de tot ºi croncãneau des, urât, a pericol, ceea ce îl fãcu sã se pipãie cu mâinile adãpostite în mãnuºile speciale (luate de la niºte nemþi care voiau sã traverseze, într-o iarnã trecutã, Carpaþii în lungul lor, de la cei Orientali, Meridionali, pânã la cei Occidentali, dar au renunþat când au ajuns la cabana Lunca Florii, dincolo de Cheile Tãii, n-au luat în calcul „elemental natural”, adicã furtuna din munþi…ºi-au vândut echipamentele ºi au rãmas câteva sãptãmâni la cabanã, aºa „s-a fãcut” ºi Milu proprietar pe niºte mãnuºi „profesionale”) peste buzunarele cu „armele gãlãgioase”. Se liniºti singur, era greu de presupus cã lupii ar fi avut îndrãzneala sã coboare pânã în dreptul celor douã cabane de la Molidul, cea a Ocolului Silvic ºi a IFET-ului, acum fãrã „locatari”, cu toþii coborâserã pentru sãrbãtorile trecerii peste an, pentru Crãciun ºi Revelion, îºi luaserã concediu pânã când trebuia sã înceapã trimestrul al doilea al anului ºcolar, adicã pânã dupã Boboteazã ºi Sf. Ioan, dar asta nu puteai sã scrii în cerere, cã ãia de la partid ar fi rupt hârtia fãrã milã, „ce Boboteazã, tovarãºi, care Sfânt Ioan?, scrie cererea din nou, pânã în data de zece ianuarie sã ceri concediu, pânã încep copiii ºcoala, ai înþeles?” Înþelegea sau ba, omul se dãdea tãcut dupã el însuºi, înjura în gând mai ales pe Elena, nebuna specialistã în „codoi” din capul statului, pe lingãii unui partid în care minciuna cãpãta amploare pe drumul ei de jos în sus, ºi abia apoi pe „Niciolae”, preºedintele Reales, noul ºi fatidicul nume al lui Ceauºescu.

*** A vãzut mogâldeaþa neagrã în partea dreaptã a drumului, pe direcþia lui de mers. Pe moment, a crezut cã e un mistreþ cãzut (nu vedea bine fãrã ochelari) ºi s-a apropiat cu precauþie, strângând în dreapta puternicul „alpenºtoc”, un piolet metalic, cu o toporiºcã având o parte tãiº, o alta cioc de vultur masiv, metal montat pe o zdravãnã bâtã din corn, cu ornamente fãcute cu ciocanul de pirogravat, „dotat” cu tub metalic în partea de jos, pe care se sudase o þeapã fãcutã dintrun piron, deci o sculã de sprijin, dar ºi o armã de apãrare sau de atac), pipãindu-se din reflex la centura groasã din piele de bivol, de care era atârnat, în teacã, un zdravãn cuþit de supravieþuire, fãcut de fierarii, specialiºtii de la URUMP dupã modelul din filmul „Rambo”. S-a apropiat, a vãzut cã e un om cãzut, culcat pe zãpadã, ºi pe moment s-a cutremurat. A strigat salutul lui momârlãnesc, cel de jos nu numai cã nu a rãspuns, dar pãrea cã nu rãsuflã, era ghemuit pe burtã. S-a apropiat ºi mai mult, l-a atins cu alpenºtocul. Omul nu miºca. Între croncãniturile urâte ale celor doi corbi a auzit un fel de hâjâit din gât, ca atunci când tragi cu greu aer pe gurã. A înfipt arma în zãpada îngheþatã, ºi-a îndepãrtat de pe faþã gheaþa ºi, cu grijã, a întors omul cu faþa în sus, vorbindu-i mereu, întrebându-l de sãnãtate. Când i-a vãzut faþa, a înþeles ºi s-a apucat repede de lucru. Cel cãzut avea scursurile din nãri îngheþate bocnã, abia a reuºit sã le scoatã, sã-i desfunde nãrile; la fel, îi îngheþase sloi toatã faþa, mai ales de jur-împrejurul gurii, pe care respira greu, duhnind a tutun ºi a þuicã. Purta cãciulã finã, subþire, „de Orãºtie”, scurtã de piele tot neagrã, costum gros, de iarnã, ghete cu fermoar… avea la gât cravatã, se vedea pe el cã nu fãcea parte din „prostime”, îmbrãcãmintea era scumpã ºi destul de cãlduroasã, aleasã cu gust, dar…nu se putea dormi cu aºa ceva pe zãpadã, în gerul celei mai crunte ierni trãitã de Tãian în cei cincizeci de ani pe care ºi-i amintea foarte bine. Era clar, omul degera clipã de clipã, aºa cã Milu nu stãtu nicio clipã pe gânduri. Dãdu jos rucsacul, scoase dintr-un buzunar cordelina scurtã, cu inele metalice la capete, improvizã în grabã un ham cu care îl

prinse pe cel inconºtient printre picioare ºi pe sub braþe, mutã apoi rucsacul în faþã ºi înhãmându-se la rându-i, folosind ºi lemnul bâtei ca jug, sã nu-l strângã hamul de gât, porni hotãrât la drum, târând pe cel cãzut cãtre cabanã. Era un om tânãr, de vreo douãzeci ºi cinci de ani, poate cu unul-doi ani mai mult, destul de zdravãn, cântãrea peste optzeci de kilograme, aºa cã Tãianul se mobilizã exemplar strigând cu ochii spre cer. - Doamne, ajutã-l ºi ajutã-mã, nu trebuie sã moarã! Se grãbea, numãra paºii, ºtia cã pânã la gura Sterminosului, de unde putea striga dupã ajutor, sã stârneascã dulãii de la cabanã, trebuia sã ajungã la trei mii cu numãrãtoarea, cel puþin…

*** Mergea cãrând o greutate formidabilã, cu mult peste suta de kilograme, era pentru prima datã în viaþa lui când îºi încerca trupul la aºa ceva, era convins cã, ajuns la cabanã, îi putea salva tânãrului viaþa. Prima sutã de paºi a parcurs-o reglându-ºi paºii, a fixat un anume ritm, care sã nu-l sfârºeascã de puteri. A parcurs restul drumului numãrând în gând, cu urechile ciulite la horcãielile muribundului, care se auzeau la fiecare pas al Tãianului,întrucât spatele celui înhãmat se izbea uºor de spatele, fesele lui ºi îi fãcea masaj celui aproape degerat, ajutându-l sã respire. Din când în când, ba cu o mânã, ba cu alta, îi dezlipea tânãrului gheaþa de pe faþã, înainta uºor aplecat, adunându-ºi mereu puteri, cãutându-le în trup ºi în gând, cerând ajutor de la Puterea Înaltului…

*** A ajuns în dreptul cabanei Voievodul când soarele era la o palmã de coama muntelui din stânga sa, a vãzut fumurile albicioase, de lemn tare ºi bine uscat, s-a oprit ºi, cu ultimele puteri a început sã strige, sã fluiere. L-a auzit întâi dulãul cel mare al cabanierului

Ambruº, a lãtrat a primejdie pentru stãpân, urmat de cei doi cãþelandri care se întreceau unul pe altul, arãtându-ºi vrednicia. Cabanierul s-a ivit în scurt timp lângã magazia de lemne, era cu vreo cincizeci de metri mai sus de apa râului, privea în unghi de 45o la cei din drum, nu înþelegea, dar a întrebat cu voce tare: - E-hei, oameni buni, ce vreþi de la noi, încã nu aþi încheiat cheful de Revelion, de ce strigaþi ºi fluieraþi? Tãianul a strigat rar, frânt: - Sunt Milu Tãian, Rudy, vino repede ºi ajutã, l-am, gãsit pe unul dormind pe zãpadã, e degerat, vino repede, prietene!... ªi a continuat sã calce pe drum, pânã a ajuns la podul de peste pârâul Sterminosului, când Rudy, soþia lui ºi „forestierul” Tetere-Petere, care rãmãsese pe acolo ca ajutor, iau ieºit în cale. Când au ajuns la el, Milu s-a prãbuºit peste zãpada îngheþatã, epuizat, abia putând sã schimbe urãrile de An Nou ºi sã rãspundã la întrebãri, dar o frazã a rostit-o clar: - Duceþi-l sus, dezbrãcaþi-l, frecaþi-l cu zãpadã asprã peste tot, încercaþi sã-i turnaþi o canã cu vin roºu, rece, pe gât, rece sã fie, se-aude? Apoi bãgaþi-l într-o camerã, adicã în camerã la mine, înfãºuraþi-l în pãturi ºi daþi foc zdravãn, repede, dragilor, poate-i salvãm viaþa, eu îs rupt… De ce am venit pe vremea asta? Miam pus zãlog cuvântul în faþa ta, Rudy, trebuia sã vin, cuvântul e omul, nu e aºa?

*** Zis ºi fãcut, adicã oamenii s-au conformat la ce le-a spus profesorul. Tetere-Petere, secuiul cu faþa buhãitã de bãuturã, consumator cotidian de „cãcãu”, adicã bãutor de spirt medicinal aºa cum se gãsea în comerþul „socialist-comunist”, adicã la ICSAP sau prin farmacii, s-a întors sã-l ajute, Milu abia mai cãlca, rucsacul era deja prea greu, chiar dacã-l mutase pe spate, aerul îngheþat îl ardea neplãcut în plãmâni. Secuiul i-a luat rucsacul, era îmbrãcat cu o hainã mare de piele cu blana înafarã ºi pe cap purta o uriaþã ºapcã din piele neagrã, cu apãrãtori de urechi. L-a întrebat zâmbind languros: - Profesore, ai din întâmplare vrun ºip cu spirt medicinal la dumneata, ºtii, în trusa aceea de primajutor, cam toþi excursioniºtii au, numai o gurã sã iau, ce spui? Milu, care abia cãlca, (a parcurs

cei tei-patru sute de metri în vreo jumãtate de orã!), a zâmbit dezarmant: - Am niºte þuicã momârlãneascã, într-o sticlã, a fost fiartã în Tirici, s-o fi rãcit, da’ tare-i bunã, vrei? Cel de întrebase ducea rucsacul ºi sugea dintr-o þigarã fãrã filtru, Naþionale urât mirositoare. S-a strâmbat ºi a clãtinat capul: - N-are valoare þuica asta slabã pentru mine, nu-i bai, doar sã afli cã eu am bãut azi, dimineaþã, cu tânãrul ãsta al lui Bistric în cantonul de lângã pod, eu mã îmbãt greu, da’ el s-o fãcut muci de beat, o plecat singur spre Staþia de captare, spunea cã are acolo tot ce-i trebuie, are ºi o cãmãruþã a lui, e un fel de ºef pe la minã cu aºa ceva, Iºtenu’ îl ºtie, n’o sã moarã!

*** ªi nu a murit. Milu, dupã ce s-a schimbat de hainele ude, a trecut pe sub duºul rãcoros de la cazanul vechi de peste o sutã de ani, a închinat câteva pahare cu cabanierii (Tetere-Petere se retrãsese la „bârlogul” sãu de la gura „Fetiþei”, pârâul care se leagã de cel al Sterminosului petrilean cu puþin mai sus de podul amintit), apoi a urcat în camerã, la etajul întâi ºi, toatã seara ºi toatã noaptea, a stat cu ochii pe cel degerat, aflat probabil ºi-n comã alcoolicã. Spre dimineaþa celei de a treia zi a gerarului s-a bucurat vãzând cã omul a deschis ochii, cã a încercat sã se miºte între pãturile legate sul pe trupu-i, cã a analizat încãperea ºi când l-a vãzut: - La Mulþi Ani, dom’ profesor, cred cã ºtiu de ce sunt în camera asta, în patul ãsta, în cabanã... Cred cã mi-aþi salvat viaþa, Doamne-iartãmã, vã mulþumesc, ºtiu cã sunteþi prieten cu un neam al meu, cu Trancãu, vã cunosc... da, mi-aþi salvat viaþa, am adormit pe zãpadã, acum vã rog sã-mi desfaceþi legãturile, trebuie sã ies afarã! I-a desfãcut legãturile (fãcute ca sã nu se miºte brusc ºi sã cadã din pat, sã rãsufle pe o parte, sã nu se înece cu propriile secreþii sau cu saliva, eventual voma), tânãrul s-a miºcat greu, gemând, a ieºit, a intrat. Milu era întins cu mâinile sub cap, pe perna tare, îl privea serios, acuzator: - Einstein spunea cã universul ºi prostia sunt infinite, dar cã nu e sigur în legãturã cu primul. Beat fiind, te-ai culcat pe zãpadã? Pe gerul ãsta, de 30oC ?! Abia te-am adus... dar mã bucur mult cã eºti în viaþã! Tânãrul se aºezase pe marginea patului, îºi pipãia, gemând, degetele de la mîini ºi urechile, degetele de la picioare. - Doare groaznic, da’ aºa îmi trebuie, ºtiu cã mi-aþi salvat viaþa ºi mai ºtiu cã, începând cu ziua de azi, eu nu mai pun tãrie în gurã, adicã nu voi mai bea alcool. ªi nu a mai bãut niciodatã, ºi-a câºtigat libertatea faþã de patimã ºi trecerea prin purgatoriu l-a fãcut mai înþelept. Milu a rãmas la cabanã pânã la sãrbãtoarea Sf. Trei Ierarhi, lucrând îndârjit la cartea de prozã... Cãuta, într-un fel, timpul prezent, chiar dacã acesta era mai îngheþat ca niciodatã (mini-staþia meteo de la cabanã, la 1000m altitudine, arãta -36oC dimineaþa, vacanþa se prelungise pânã la 1 fãurar...), dar nimic nu poate sã te înfrâneze , nici condiþiile cele mai vitrege , atunci când eºti hotãrât , atunci când ai o destinaþie precisã...nu-i aºa ? Ioan Dan Bãlan

Actualitate 9

În sfârºit, blocul din Vulculeºti se construieºte

Adunarea generalã a secretarilor de judeþe are loc la Hunedoara

taþiunea Geoagiu Bãi va gãzdui, în perioada 15 – 16 martie, Adunarea generalã n sfârºit, dupã câþiva ani în a Asociaþiei care s-a tot vorbit de conSecretarilor de Judeþe strucþia unui nou bloc în colonia din România. Vulculeºti de la Iscroni, acum Adunarea generalã a vin veºti bune.

S

Î

În urma unor discuþii purtate la Bucureºti între administraþia localã ºi Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului, s-a dat OK-ul pentru derularea investiþiei. “Am discutat la Ministerul Dezvoltãrii ºi am convenit sã facem o rectificare la bugetul local, la lista de investiþii, pentru cã nu am prins blocul pe investiþii în anul 2012 neavând sursa de finanþare. O sã rectificãm lista de investiþii ºi o sã prindem de la bugetul local suma de 2, 3 sau 5000 de lei ca sã putem organiza licitaþia, dupã care îi dãm drumul. În momentul când s-a semnat contractul, îl ducem la Minister, iar acesta dã drumul la finanþare. Deci, suntem prinºi în finanþare în acest an”, ne-a declarat Ilie Botgros, primarul Oraºului Aninoasa.

Construcþia propriu-zisã va începe cu siguranþã pana in vara acestui an, indiferent de orice. “În aprilie facem caietul de sarcini, îl punem pe SEAP, îi dãm drumul la licitaþie ºi sperãm sã nu avem probleme cu contestaþiile. Lucrãrile ar putea sã înceapã la sfârºitul lui mai sau la începutul lui iunie. Oricum, în iulie va începe, în ideea cã mai sunt ºi contestaþii ºi trebuie sã reluãm procedura”, a mai spus Botgros. Luiza ANDRONACHE

DREPT LA REPLICÃ În legãturã cu articolul „Ambulanþa, sau taxi?”, publicat în Cronica Vãii Jiului, nr. 76, din 05.03.2011, semnat de d-na Anamaria Nedelcoff, Serviciul Judeþean de Ambulanþã Hunedoara doreºte sã facã urmãtoarele precizãri, în virtutea dreptului la replicã, pe care vã rugãm sã le publicaþi, pentru o mai bunã informare a cititorilor dumneavoastrã: Cazul pe care l-aþi relatat a reprezentat pentru noi o urgenþã medico-chirurgicala de gradul 1, efectuatã cu autosanitarã tip B1/2, motivul solicitãrii fiind „stare de rãu”. Solicitarea s-a fãcut în data de 04.03.2012, de la telefonul casei de bilete a Gãrii Petroºani, fiind înregistratã prin apelul unic de urgenþã 112 ºi transmisã Serviciului Judeþean de Ambulanþã Hunedoara de cãtre Dispeceratul unic 112 la ora 00.14.

Asociaþiei Secretarilor de Judeþe din România este un eveniment organizat la scara naþionalã, la care au fost invitaþi sã participe toþi secretarii judeþelor din cadrul Consiliilor Judeþene din România. De asemenea, la lucrãri au

fost invitaþi ºi preºedinþii Asociaþiilor Secretarilor de Municipii ºi Oraºe din România. Deschiderea oficialã a manifestãrii va avea loc joi, 15 martie 2012, la ora 09.30, la sala de conferinþe a Hotelului Germisara, iar programul oficial cuprinde mesaje de deschidere care vor fi rostite de preºedintele A.S.J.R, Iordan Nicola ºi preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ. Programul zilei mai cuprinde o serie de prelegeri legate de aspecte

legislative ale administraþiei publice locale.

Pentru datã de 16 martie, au fost planificate aprobarea bilanþului contabil al ASJR pe anul 2011 ºi o întâlnire cu Secretarul General al Guvernului, Attila Dezsi. Car men COSMAN

Candidaþii la funcþia de primar dezavantajaþi de modificãrile legislative odificãrile privind M alegerea primarului din primul tur de scrutin reprezintã un dezavantaj pentru contracandidaþii actualilor primari. Numirea primarului din primul tur creeazã nemulþumiri în rândul celorlalþi candidaþi la acest post. Potrivit unor candidaþi din partea USL-ului, aceastã modificare este strict în favoarea actualilor primari. „Pe noi, ceilalþi candidaþi nu ne ajutã cu absolut nimic aceastã modificare. Singurii avantajaþi vor fi primarii în funcþie, pentru cã ei pânã anul viitor mai pot face câte una alta, iar aºa oamenii îi vor vota”, spune unul dintre contracandidaþii unui edil din Valea Jiului. Mai mult, acesta afirmã cã ºi lupta electoralã este diferitã din punct de vedere financiar. „Primarul îºi face campanie pe bani publici, în timp ce ei îmi fac pe banii mei. Este o diferenþã”, mai afirmã unul dintre candidaþii USL la una din primãriile din Valea Jiului. Aleºii poporului au decis ca primarul sã fie ales din primul tur de scrutin pe raþiuni economice, astfel fãcându-se economie la bugetul de stat. Mai mult, aceºtia au propus cã alegerile locale de anul viitor sã fie organizate împreunã cu

Solicitarea a fost efectuatã de un echipaj medical al Substaþiei Petroºani, format din asistent medical ºi ambulantier. Pacienta a fost predatã la Spitalul de Urgenþã Petrosani- UPU la ora 00.33, primind un diagnostic de sferã psihiatricã. Pentru aceastã solicitare s-a întocmit fiºa de solicitare nr. 1429/04.03.2012, din care rezultã faptul cã pacientã a refuzat examinarea ºi tratamentul, acceptând doar sã fie transportatã la spital. Astfel de situaþii sunt frecvent întâlnite în activitatea Serviciului Judeþean de Ambulanþã, pacienþii având dreptul de a refuza examinarea ºi tratamentul, dar obligaþia noastrã este, chiar ºi în aceste cazuri, sã-i transportãm în cea mai apropiatã unitate sanitarã. Aºadar, proba existenþei acestei solicitãri se poate face cu înscrisuri ºi cu înregistrarea convorbirii de la 112. Avem convingerea cã autoarea acestui

cele parlamentare. Doar în cazuri speciale se va organiza un nou tur de scrutin pentru desemnarea primarul. Acesta se va face în cazul în care doi candidaþi sunt la egalitate de voturi. Costurile totale estimate pentru pregãtirea, organizarea ºi desfãºurarea alegerilor sunt de 99,864 milioane de lei, fonduri alocate, printr-o Hotãrâre aprobatã astãzi, instituþiilor centrale implicate în organizarea scrutinului: Ministerului Administraþiei ºi Internelor,

articol ºtia acest lucru, sau, cel puþin ar fi trebuit sã ºtie, dar a preferat sã publice un articol denigrator la adresa instituþiei pe care o conduc, în loc sã facã o anchetã jurnalisticã ºi sã publice un adevãr. Avem convingerea cã cititorii dumneavoastrã vor rãspunde singuri întrebãrii „Ambulanþã, sau taxi?” Ne pare sincer rãu cã nu avem o altfel de colaborare, care sã aibã ca finalitate corectã informare a opiniei publice, însã noi vã asigurãm de o deplinã colaborare în cazul în care vã decideþi sã ne contactaþi pentru obþinerea de informaþii corecte înainte de publicarea unui articol. Cu stimã ºi respect pentru cititorii dumneavoastrã, Serviciul Judeþean de Ambulanþã Hunedoara Manager general Dr. Filimon Valeria Cristina

Secretariatului General al Guvernului, Autoritãþii Electorale Permanente, Serviciului de Telecomunicaþii Speciale. În perioada electoralã, va funcþiona o Comisie de transparenþã care va avea rolul de a supraveghea modul în care se vor efectua cheltuielile pentru organizarea alegerilor locale.


Cronica Vãii Jiului |Joi, 15 martie 2012

8 Culturã

Puterea Destinului (II)

otto: Se spune la nemþi (ºi la noi?!) cã puterea adevãratã este aceea care leagã fapta de cuvânt.

M

urmare din ediþia anterioarã A mers vreo doi kilometri pânã la pârâul Molidului, admirând joc de veveriþe, vulpi, cãprioare ºi iepuri, trecând drumul dintr-o parte în alta sau peste podurile groase de gheaþã de pe râu, pãsãri de tot felul, mici ºi gureºe, care se bucurau de luminã ºi încercau sã prindã brumã de cãldurã în zbor. L-au mirat doar cei doi corbi, ºi-a spus c-or fi cei din þancurile Lolãii, dinspre Buha, numai cã zburau jos de tot ºi croncãneau des, urât, a pericol, ceea ce îl fãcu sã se pipãie cu mâinile adãpostite în mãnuºile speciale (luate de la niºte nemþi care voiau sã traverseze, într-o iarnã trecutã, Carpaþii în lungul lor, de la cei Orientali, Meridionali, pânã la cei Occidentali, dar au renunþat când au ajuns la cabana Lunca Florii, dincolo de Cheile Tãii, n-au luat în calcul „elemental natural”, adicã furtuna din munþi…ºi-au vândut echipamentele ºi au rãmas câteva sãptãmâni la cabanã, aºa „s-a fãcut” ºi Milu proprietar pe niºte mãnuºi „profesionale”) peste buzunarele cu „armele gãlãgioase”. Se liniºti singur, era greu de presupus cã lupii ar fi avut îndrãzneala sã coboare pânã în dreptul celor douã cabane de la Molidul, cea a Ocolului Silvic ºi a IFET-ului, acum fãrã „locatari”, cu toþii coborâserã pentru sãrbãtorile trecerii peste an, pentru Crãciun ºi Revelion, îºi luaserã concediu pânã când trebuia sã înceapã trimestrul al doilea al anului ºcolar, adicã pânã dupã Boboteazã ºi Sf. Ioan, dar asta nu puteai sã scrii în cerere, cã ãia de la partid ar fi rupt hârtia fãrã milã, „ce Boboteazã, tovarãºi, care Sfânt Ioan?, scrie cererea din nou, pânã în data de zece ianuarie sã ceri concediu, pânã încep copiii ºcoala, ai înþeles?” Înþelegea sau ba, omul se dãdea tãcut dupã el însuºi, înjura în gând mai ales pe Elena, nebuna specialistã în „codoi” din capul statului, pe lingãii unui partid în care minciuna cãpãta amploare pe drumul ei de jos în sus, ºi abia apoi pe „Niciolae”, preºedintele Reales, noul ºi fatidicul nume al lui Ceauºescu.

*** A vãzut mogâldeaþa neagrã în partea dreaptã a drumului, pe direcþia lui de mers. Pe moment, a crezut cã e un mistreþ cãzut (nu vedea bine fãrã ochelari) ºi s-a apropiat cu precauþie, strângând în dreapta puternicul „alpenºtoc”, un piolet metalic, cu o toporiºcã având o parte tãiº, o alta cioc de vultur masiv, metal montat pe o zdravãnã bâtã din corn, cu ornamente fãcute cu ciocanul de pirogravat, „dotat” cu tub metalic în partea de jos, pe care se sudase o þeapã fãcutã dintrun piron, deci o sculã de sprijin, dar ºi o armã de apãrare sau de atac), pipãindu-se din reflex la centura groasã din piele de bivol, de care era atârnat, în teacã, un zdravãn cuþit de supravieþuire, fãcut de fierarii, specialiºtii de la URUMP dupã modelul din filmul „Rambo”. S-a apropiat, a vãzut cã e un om cãzut, culcat pe zãpadã, ºi pe moment s-a cutremurat. A strigat salutul lui momârlãnesc, cel de jos nu numai cã nu a rãspuns, dar pãrea cã nu rãsuflã, era ghemuit pe burtã. S-a apropiat ºi mai mult, l-a atins cu alpenºtocul. Omul nu miºca. Între croncãniturile urâte ale celor doi corbi a auzit un fel de hâjâit din gât, ca atunci când tragi cu greu aer pe gurã. A înfipt arma în zãpada îngheþatã, ºi-a îndepãrtat de pe faþã gheaþa ºi, cu grijã, a întors omul cu faþa în sus, vorbindu-i mereu, întrebându-l de sãnãtate. Când i-a vãzut faþa, a înþeles ºi s-a apucat repede de lucru. Cel cãzut avea scursurile din nãri îngheþate bocnã, abia a reuºit sã le scoatã, sã-i desfunde nãrile; la fel, îi îngheþase sloi toatã faþa, mai ales de jur-împrejurul gurii, pe care respira greu, duhnind a tutun ºi a þuicã. Purta cãciulã finã, subþire, „de Orãºtie”, scurtã de piele tot neagrã, costum gros, de iarnã, ghete cu fermoar… avea la gât cravatã, se vedea pe el cã nu fãcea parte din „prostime”, îmbrãcãmintea era scumpã ºi destul de cãlduroasã, aleasã cu gust, dar…nu se putea dormi cu aºa ceva pe zãpadã, în gerul celei mai crunte ierni trãitã de Tãian în cei cincizeci de ani pe care ºi-i amintea foarte bine. Era clar, omul degera clipã de clipã, aºa cã Milu nu stãtu nicio clipã pe gânduri. Dãdu jos rucsacul, scoase dintr-un buzunar cordelina scurtã, cu inele metalice la capete, improvizã în grabã un ham cu care îl

prinse pe cel inconºtient printre picioare ºi pe sub braþe, mutã apoi rucsacul în faþã ºi înhãmându-se la rându-i, folosind ºi lemnul bâtei ca jug, sã nu-l strângã hamul de gât, porni hotãrât la drum, târând pe cel cãzut cãtre cabanã. Era un om tânãr, de vreo douãzeci ºi cinci de ani, poate cu unul-doi ani mai mult, destul de zdravãn, cântãrea peste optzeci de kilograme, aºa cã Tãianul se mobilizã exemplar strigând cu ochii spre cer. - Doamne, ajutã-l ºi ajutã-mã, nu trebuie sã moarã! Se grãbea, numãra paºii, ºtia cã pânã la gura Sterminosului, de unde putea striga dupã ajutor, sã stârneascã dulãii de la cabanã, trebuia sã ajungã la trei mii cu numãrãtoarea, cel puþin…

*** Mergea cãrând o greutate formidabilã, cu mult peste suta de kilograme, era pentru prima datã în viaþa lui când îºi încerca trupul la aºa ceva, era convins cã, ajuns la cabanã, îi putea salva tânãrului viaþa. Prima sutã de paºi a parcurs-o reglându-ºi paºii, a fixat un anume ritm, care sã nu-l sfârºeascã de puteri. A parcurs restul drumului numãrând în gând, cu urechile ciulite la horcãielile muribundului, care se auzeau la fiecare pas al Tãianului,întrucât spatele celui înhãmat se izbea uºor de spatele, fesele lui ºi îi fãcea masaj celui aproape degerat, ajutându-l sã respire. Din când în când, ba cu o mânã, ba cu alta, îi dezlipea tânãrului gheaþa de pe faþã, înainta uºor aplecat, adunându-ºi mereu puteri, cãutându-le în trup ºi în gând, cerând ajutor de la Puterea Înaltului…

*** A ajuns în dreptul cabanei Voievodul când soarele era la o palmã de coama muntelui din stânga sa, a vãzut fumurile albicioase, de lemn tare ºi bine uscat, s-a oprit ºi, cu ultimele puteri a început sã strige, sã fluiere. L-a auzit întâi dulãul cel mare al cabanierului

Ambruº, a lãtrat a primejdie pentru stãpân, urmat de cei doi cãþelandri care se întreceau unul pe altul, arãtându-ºi vrednicia. Cabanierul s-a ivit în scurt timp lângã magazia de lemne, era cu vreo cincizeci de metri mai sus de apa râului, privea în unghi de 45o la cei din drum, nu înþelegea, dar a întrebat cu voce tare: - E-hei, oameni buni, ce vreþi de la noi, încã nu aþi încheiat cheful de Revelion, de ce strigaþi ºi fluieraþi? Tãianul a strigat rar, frânt: - Sunt Milu Tãian, Rudy, vino repede ºi ajutã, l-am, gãsit pe unul dormind pe zãpadã, e degerat, vino repede, prietene!... ªi a continuat sã calce pe drum, pânã a ajuns la podul de peste pârâul Sterminosului, când Rudy, soþia lui ºi „forestierul” Tetere-Petere, care rãmãsese pe acolo ca ajutor, iau ieºit în cale. Când au ajuns la el, Milu s-a prãbuºit peste zãpada îngheþatã, epuizat, abia putând sã schimbe urãrile de An Nou ºi sã rãspundã la întrebãri, dar o frazã a rostit-o clar: - Duceþi-l sus, dezbrãcaþi-l, frecaþi-l cu zãpadã asprã peste tot, încercaþi sã-i turnaþi o canã cu vin roºu, rece, pe gât, rece sã fie, se-aude? Apoi bãgaþi-l într-o camerã, adicã în camerã la mine, înfãºuraþi-l în pãturi ºi daþi foc zdravãn, repede, dragilor, poate-i salvãm viaþa, eu îs rupt… De ce am venit pe vremea asta? Miam pus zãlog cuvântul în faþa ta, Rudy, trebuia sã vin, cuvântul e omul, nu e aºa?

*** Zis ºi fãcut, adicã oamenii s-au conformat la ce le-a spus profesorul. Tetere-Petere, secuiul cu faþa buhãitã de bãuturã, consumator cotidian de „cãcãu”, adicã bãutor de spirt medicinal aºa cum se gãsea în comerþul „socialist-comunist”, adicã la ICSAP sau prin farmacii, s-a întors sã-l ajute, Milu abia mai cãlca, rucsacul era deja prea greu, chiar dacã-l mutase pe spate, aerul îngheþat îl ardea neplãcut în plãmâni. Secuiul i-a luat rucsacul, era îmbrãcat cu o hainã mare de piele cu blana înafarã ºi pe cap purta o uriaþã ºapcã din piele neagrã, cu apãrãtori de urechi. L-a întrebat zâmbind languros: - Profesore, ai din întâmplare vrun ºip cu spirt medicinal la dumneata, ºtii, în trusa aceea de primajutor, cam toþi excursioniºtii au, numai o gurã sã iau, ce spui? Milu, care abia cãlca, (a parcurs

cei tei-patru sute de metri în vreo jumãtate de orã!), a zâmbit dezarmant: - Am niºte þuicã momârlãneascã, într-o sticlã, a fost fiartã în Tirici, s-o fi rãcit, da’ tare-i bunã, vrei? Cel de întrebase ducea rucsacul ºi sugea dintr-o þigarã fãrã filtru, Naþionale urât mirositoare. S-a strâmbat ºi a clãtinat capul: - N-are valoare þuica asta slabã pentru mine, nu-i bai, doar sã afli cã eu am bãut azi, dimineaþã, cu tânãrul ãsta al lui Bistric în cantonul de lângã pod, eu mã îmbãt greu, da’ el s-o fãcut muci de beat, o plecat singur spre Staþia de captare, spunea cã are acolo tot ce-i trebuie, are ºi o cãmãruþã a lui, e un fel de ºef pe la minã cu aºa ceva, Iºtenu’ îl ºtie, n’o sã moarã!

*** ªi nu a murit. Milu, dupã ce s-a schimbat de hainele ude, a trecut pe sub duºul rãcoros de la cazanul vechi de peste o sutã de ani, a închinat câteva pahare cu cabanierii (Tetere-Petere se retrãsese la „bârlogul” sãu de la gura „Fetiþei”, pârâul care se leagã de cel al Sterminosului petrilean cu puþin mai sus de podul amintit), apoi a urcat în camerã, la etajul întâi ºi, toatã seara ºi toatã noaptea, a stat cu ochii pe cel degerat, aflat probabil ºi-n comã alcoolicã. Spre dimineaþa celei de a treia zi a gerarului s-a bucurat vãzând cã omul a deschis ochii, cã a încercat sã se miºte între pãturile legate sul pe trupu-i, cã a analizat încãperea ºi când l-a vãzut: - La Mulþi Ani, dom’ profesor, cred cã ºtiu de ce sunt în camera asta, în patul ãsta, în cabanã... Cred cã mi-aþi salvat viaþa, Doamne-iartãmã, vã mulþumesc, ºtiu cã sunteþi prieten cu un neam al meu, cu Trancãu, vã cunosc... da, mi-aþi salvat viaþa, am adormit pe zãpadã, acum vã rog sã-mi desfaceþi legãturile, trebuie sã ies afarã! I-a desfãcut legãturile (fãcute ca sã nu se miºte brusc ºi sã cadã din pat, sã rãsufle pe o parte, sã nu se înece cu propriile secreþii sau cu saliva, eventual voma), tânãrul s-a miºcat greu, gemând, a ieºit, a intrat. Milu era întins cu mâinile sub cap, pe perna tare, îl privea serios, acuzator: - Einstein spunea cã universul ºi prostia sunt infinite, dar cã nu e sigur în legãturã cu primul. Beat fiind, te-ai culcat pe zãpadã? Pe gerul ãsta, de 30oC ?! Abia te-am adus... dar mã bucur mult cã eºti în viaþã! Tânãrul se aºezase pe marginea patului, îºi pipãia, gemând, degetele de la mîini ºi urechile, degetele de la picioare. - Doare groaznic, da’ aºa îmi trebuie, ºtiu cã mi-aþi salvat viaþa ºi mai ºtiu cã, începând cu ziua de azi, eu nu mai pun tãrie în gurã, adicã nu voi mai bea alcool. ªi nu a mai bãut niciodatã, ºi-a câºtigat libertatea faþã de patimã ºi trecerea prin purgatoriu l-a fãcut mai înþelept. Milu a rãmas la cabanã pânã la sãrbãtoarea Sf. Trei Ierarhi, lucrând îndârjit la cartea de prozã... Cãuta, într-un fel, timpul prezent, chiar dacã acesta era mai îngheþat ca niciodatã (mini-staþia meteo de la cabanã, la 1000m altitudine, arãta -36oC dimineaþa, vacanþa se prelungise pânã la 1 fãurar...), dar nimic nu poate sã te înfrâneze , nici condiþiile cele mai vitrege , atunci când eºti hotãrât , atunci când ai o destinaþie precisã...nu-i aºa ? Ioan Dan Bãlan

Actualitate 9

În sfârºit, blocul din Vulculeºti se construieºte

Adunarea generalã a secretarilor de judeþe are loc la Hunedoara

taþiunea Geoagiu Bãi va gãzdui, în perioada 15 – 16 martie, Adunarea generalã n sfârºit, dupã câþiva ani în a Asociaþiei care s-a tot vorbit de conSecretarilor de Judeþe strucþia unui nou bloc în colonia din România. Vulculeºti de la Iscroni, acum Adunarea generalã a vin veºti bune.

S

Î

În urma unor discuþii purtate la Bucureºti între administraþia localã ºi Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului, s-a dat OK-ul pentru derularea investiþiei. “Am discutat la Ministerul Dezvoltãrii ºi am convenit sã facem o rectificare la bugetul local, la lista de investiþii, pentru cã nu am prins blocul pe investiþii în anul 2012 neavând sursa de finanþare. O sã rectificãm lista de investiþii ºi o sã prindem de la bugetul local suma de 2, 3 sau 5000 de lei ca sã putem organiza licitaþia, dupã care îi dãm drumul. În momentul când s-a semnat contractul, îl ducem la Minister, iar acesta dã drumul la finanþare. Deci, suntem prinºi în finanþare în acest an”, ne-a declarat Ilie Botgros, primarul Oraºului Aninoasa.

Construcþia propriu-zisã va începe cu siguranþã pana in vara acestui an, indiferent de orice. “În aprilie facem caietul de sarcini, îl punem pe SEAP, îi dãm drumul la licitaþie ºi sperãm sã nu avem probleme cu contestaþiile. Lucrãrile ar putea sã înceapã la sfârºitul lui mai sau la începutul lui iunie. Oricum, în iulie va începe, în ideea cã mai sunt ºi contestaþii ºi trebuie sã reluãm procedura”, a mai spus Botgros. Luiza ANDRONACHE

DREPT LA REPLICÃ În legãturã cu articolul „Ambulanþa, sau taxi?”, publicat în Cronica Vãii Jiului, nr. 76, din 05.03.2011, semnat de d-na Anamaria Nedelcoff, Serviciul Judeþean de Ambulanþã Hunedoara doreºte sã facã urmãtoarele precizãri, în virtutea dreptului la replicã, pe care vã rugãm sã le publicaþi, pentru o mai bunã informare a cititorilor dumneavoastrã: Cazul pe care l-aþi relatat a reprezentat pentru noi o urgenþã medico-chirurgicala de gradul 1, efectuatã cu autosanitarã tip B1/2, motivul solicitãrii fiind „stare de rãu”. Solicitarea s-a fãcut în data de 04.03.2012, de la telefonul casei de bilete a Gãrii Petroºani, fiind înregistratã prin apelul unic de urgenþã 112 ºi transmisã Serviciului Judeþean de Ambulanþã Hunedoara de cãtre Dispeceratul unic 112 la ora 00.14.

Asociaþiei Secretarilor de Judeþe din România este un eveniment organizat la scara naþionalã, la care au fost invitaþi sã participe toþi secretarii judeþelor din cadrul Consiliilor Judeþene din România. De asemenea, la lucrãri au

fost invitaþi ºi preºedinþii Asociaþiilor Secretarilor de Municipii ºi Oraºe din România. Deschiderea oficialã a manifestãrii va avea loc joi, 15 martie 2012, la ora 09.30, la sala de conferinþe a Hotelului Germisara, iar programul oficial cuprinde mesaje de deschidere care vor fi rostite de preºedintele A.S.J.R, Iordan Nicola ºi preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ. Programul zilei mai cuprinde o serie de prelegeri legate de aspecte

legislative ale administraþiei publice locale.

Pentru datã de 16 martie, au fost planificate aprobarea bilanþului contabil al ASJR pe anul 2011 ºi o întâlnire cu Secretarul General al Guvernului, Attila Dezsi. Car men COSMAN

Candidaþii la funcþia de primar dezavantajaþi de modificãrile legislative odificãrile privind M alegerea primarului din primul tur de scrutin reprezintã un dezavantaj pentru contracandidaþii actualilor primari. Numirea primarului din primul tur creeazã nemulþumiri în rândul celorlalþi candidaþi la acest post. Potrivit unor candidaþi din partea USL-ului, aceastã modificare este strict în favoarea actualilor primari. „Pe noi, ceilalþi candidaþi nu ne ajutã cu absolut nimic aceastã modificare. Singurii avantajaþi vor fi primarii în funcþie, pentru cã ei pânã anul viitor mai pot face câte una alta, iar aºa oamenii îi vor vota”, spune unul dintre contracandidaþii unui edil din Valea Jiului. Mai mult, acesta afirmã cã ºi lupta electoralã este diferitã din punct de vedere financiar. „Primarul îºi face campanie pe bani publici, în timp ce ei îmi fac pe banii mei. Este o diferenþã”, mai afirmã unul dintre candidaþii USL la una din primãriile din Valea Jiului. Aleºii poporului au decis ca primarul sã fie ales din primul tur de scrutin pe raþiuni economice, astfel fãcându-se economie la bugetul de stat. Mai mult, aceºtia au propus cã alegerile locale de anul viitor sã fie organizate împreunã cu

Solicitarea a fost efectuatã de un echipaj medical al Substaþiei Petroºani, format din asistent medical ºi ambulantier. Pacienta a fost predatã la Spitalul de Urgenþã Petrosani- UPU la ora 00.33, primind un diagnostic de sferã psihiatricã. Pentru aceastã solicitare s-a întocmit fiºa de solicitare nr. 1429/04.03.2012, din care rezultã faptul cã pacientã a refuzat examinarea ºi tratamentul, acceptând doar sã fie transportatã la spital. Astfel de situaþii sunt frecvent întâlnite în activitatea Serviciului Judeþean de Ambulanþã, pacienþii având dreptul de a refuza examinarea ºi tratamentul, dar obligaþia noastrã este, chiar ºi în aceste cazuri, sã-i transportãm în cea mai apropiatã unitate sanitarã. Aºadar, proba existenþei acestei solicitãri se poate face cu înscrisuri ºi cu înregistrarea convorbirii de la 112. Avem convingerea cã autoarea acestui

cele parlamentare. Doar în cazuri speciale se va organiza un nou tur de scrutin pentru desemnarea primarul. Acesta se va face în cazul în care doi candidaþi sunt la egalitate de voturi. Costurile totale estimate pentru pregãtirea, organizarea ºi desfãºurarea alegerilor sunt de 99,864 milioane de lei, fonduri alocate, printr-o Hotãrâre aprobatã astãzi, instituþiilor centrale implicate în organizarea scrutinului: Ministerului Administraþiei ºi Internelor,

articol ºtia acest lucru, sau, cel puþin ar fi trebuit sã ºtie, dar a preferat sã publice un articol denigrator la adresa instituþiei pe care o conduc, în loc sã facã o anchetã jurnalisticã ºi sã publice un adevãr. Avem convingerea cã cititorii dumneavoastrã vor rãspunde singuri întrebãrii „Ambulanþã, sau taxi?” Ne pare sincer rãu cã nu avem o altfel de colaborare, care sã aibã ca finalitate corectã informare a opiniei publice, însã noi vã asigurãm de o deplinã colaborare în cazul în care vã decideþi sã ne contactaþi pentru obþinerea de informaþii corecte înainte de publicarea unui articol. Cu stimã ºi respect pentru cititorii dumneavoastrã, Serviciul Judeþean de Ambulanþã Hunedoara Manager general Dr. Filimon Valeria Cristina

Secretariatului General al Guvernului, Autoritãþii Electorale Permanente, Serviciului de Telecomunicaþii Speciale. În perioada electoralã, va funcþiona o Comisie de transparenþã care va avea rolul de a supraveghea modul în care se vor efectua cheltuielile pentru organizarea alegerilor locale.


10 Diverse

Cronica Vãii Jiului |Joi, 15 martie 2012

Concert Popa ªapkã la Club 3D Stage e cântã în mai multe limbi: bulgarã, gãgãuzã, românã, rusã ºi englezã. Acest amãnunt nu prea conteazã, fiindcã cei care se agitã în faþa scenei simt doar muzica.

S

Deºi au o vechime de doar un aniºor, bãieþii de la Popa ªapkã au trecut deja prin multe. Declarându-se niºte promotori ai multiculturalitãþii întâlnite la tot pasul în Balcani, trupa a cântat deja în mai multe concerte în afara graniþelor þãrii, în Ungaria ºi Macedonia, atât în festivaluri cât ºi în cluburi. În plus, începând din luna octombrie a anului trecut, fosta formaþie Popa ªapkã s-a separat în douã. „De fapt noi suntem vechii Popa ªapkã. Am schimbat numai tobarul, a fost o poveste asupra cãreia n-aº vrea sã insist. Pe scurt, fostul nostru impresar, Adrian Voichiþescu ne-a dat afara din trupã, iar el a fãcut o alta trupã cu fostul nostru tobar Andrei“, spune solistul trupei, Dima. Care ne-a explicat ºi ce e cu POPa ªapKÃ. „Am facut un rebranding. Fiindcã noi cântãm un balkan pop ska am scris cu litere mari POP SKA.“, spune el. Bãieþii au participat cu piesa lor Privet Goodbye ºi la selecþia naþionalã Eurovision, unde au ieºit

pe locul 49 din 130 posibile. Bãieþii pregãtesc pentru luna mai un demo de 3 – 5 piese ºi bineinþeles albumul de debut. Pânã atunci însã merg ºi prin þarã cu cãntãrile lor balcanice, fiind invitaþi sã cânte in mai multe cluburi. Concertul va avea loc vineri, 16.03.2012, ora 22 la Club 3D Stage Petroºani, Casa de Culturã “Ion Dulãmiþã”- nr. 100 demisol. Descoperã o bãuturã la preþ promoþional în fiecare searã la Club 3D Stage . Rezervãri la: Tel: 0733782433 (073DSTAGE3) Email:facebook.com/3DStageClub

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro

HOROSCOP

15 martie 2012

Aveþi succes în afaceri, dar sunteþi nevoit sã faceþi mai multe drumuri scurte. Vã ajutã foarte mult o femeie care vã apreciazã corectitudinea. Dupã-amiazã vã loviþi de o problemã sentimentalã, dar o rezolvaþi repede. Nu neglijaþi odihna. E bine sã vã acordaþi mai mult timp.

Aveþi probleme financiare, motiv pentru care sunteþi indispus. Nu începeþi activitãþi noi. Nu vã ocupaþi astãzi de afaceri, ca sã nu aveþi surprize neplãcute! În relaþiile sentimentale, totul este în regulã, ceea ce vã menþine moralul ridicat. Totuºi rãmâneþi precaut.

Dimineaþa cumpãraþi un obiect important pentru familie, spre bucuria partenerului de viaþã. La serviciu, este posibil sã aparã o problemã neprevãzutã, din cauza cãreia rãmâneþi peste program. Seara o petreceþi într-un mod plãcut, în mijlocul familiei.

Zi favorabilã pentru întâlniri cu prietenii. În familie, vã bucuraþi de armonie, dar nu este exclus sã aveþi probleme cu sãnãtatea. Dupã-amiazã s-ar putea ca o rudã mai în vârstã sã vã împrumute o sumã pe care i-aþi cerut-o mai demult. Vi se propune o colaborare.

Sunteþi foarte apreciat la serviciu, datoritã iniþiativelor inspirate. Dupãamiazã trebuie sã luaþi o decizie serioasã în ceea ce priveºte relaþiile cu persoana iubitã. Ascultaþi-vã intuiþia ºi nu veþi greºi! Trebuie sã vã pãstraþi echilibrul în tot ceea ce faceþi, fãrã sã abuyzaþi.

Dimineaþa faceþi cunoºtinþã cu o femeie care va juca un rol important în viaþa dumneavoastrã. Fiþi mai atent la serviciu, pentru cã sunteþi predispus la greºeli. Relaþiile cu persoana iubitã sunt foarte bune ºi petreceþi împreunã momente plãcute.

Este posibil sã aveþi dificultãþi în relaþiile parteneriale. Fiþi calm ºi nu refuzaþi dialogul. Fiþi mai explicit când vorbiþi cu partenerul de viaþã, pentru a evita un conflict! Dupãamiazã primiþi niºte bani pe care îi aºteptaþi de câteva zile. Fiþi atent pe ce îi cheltuiþi.

Dimineaþa s-ar putea sã fiþi impulsiv ºi sã jigniþi o femeie. Nu este o zi bunã pentru examene ºi de afaceri. Dupã-amiazã aveþi ocazia sã petreceþi momente plãcute împreunã cu persoana iubitã. Fiþi mai prudent. Nu vã lãsaþi antrenat într-o ceartã! Nu veþi avea nimic de câºtigat.

Zi favorabilã relaþiilor sentimentale. De asemenea, vã puteþi afirma în societate. Fiþi prudent la serviciu ºi în afaceri. S-ar putea sã aveþi probleme cu banii, dar tot reuºiþi sã ieºiþi cu prietenii. Cei din jur vã apreciazã pentru atenþia pe care o acordaþi unei femei mai în vârstã din familie.

Sunteþi într-o formã intelectualã foarte bunã, care vã influenþeazã favorabil relaþiile cu cei din jur. Aveþi succes în societate ºi în afaceri. Sunt ºanse ca o femeie sã vã propunã o colaborare pe termen lung. Stabiliþivã clar prioritãþile. Ascultaþi sfaturile unei rude mai în vârstã.

În cadrul unei reuniuni, vã faceþi remarcat ºi s-ar putea sã cuceriþi inima unei persoane deosebite. Vã sfãtuim sã-i acordaþi atenþie, pentru cã este posibil sã legaþi o prietenie de duratã. Ar fi bine sã ascultaþi sfaturile prietenilor apropiaþi. Nu neglijaþi odihna!

Sunteþi melancolic ºi s-ar putea sã nu luaþi cele mai bune decizii. Este posibil sã vi se propunã asocierea într-o afacere. Nu vã grãbiþi. Dacã sunteþi mai atent la relaþiile sentimentale, puteþi petrece o searã romanticã. De asemenea nu trebuie sã neglijaþi odihna.


Politic 11

Cronica Vãii Jiului |Joi, 15 martie 2012

VORBA LU` BUJI

de Mircea BUJORESCU

Speranþa românilor, viitorul ºi acidul dezoxiribonucleic ... Marþi 13.03.2012. Nasol. Adicã naºpa. ªi marþi, ºi 13, ºi 03 ºi 1+ 2 = 3, plus ãlea 3 ceasuri rele. Nu prea le am cu superstiþiile. Nu mã dau în vânt dupã astrologie, horoscoape, ghiocuri, vrãjitoare, clarvãzãtori sau propovãduitori de influenþe ale culorii violet, mov sau lila, gen Aliodor Manolea. Mã enerveazã pânã ºi sondajele de opinie, care, deºi se fac pe baze ºtiinþifice, sociologice put de la distanþã a manipulare ºi mai ales a monedã unicã europeanã. Deci, sã ne fie clar, nu mai cred în previziuni pe o perioadã mai mare de o orã, o

zi – douã, hai, maxim o lunã. Toate astea fiindcã viitorul sunã sumbru, ºi nu numai pentru noi, ci pentru întreaga omenire. Nu trebuie sã citeºti în astre, ci doar sã vezi ce se-ntâmplã în lumea asta. Rãmân la ideea cã omenirea a evoluat întratât de mult cã ceva trebuie sã se întâmple ºi se duce dracului ºandramaua. Singura chestie rãmâne când ºi cum. Cât despre noi, românii harnici, buni ºi rãbdãtori de la poale falnice de Carpaþi, urmaºi ai celor mai viteji dintre traci, avem o situaþie departe de roz, ba, aº putea „pentru ca

sã spun” cã a virat-o serios spre maro, adicã e de... cacao! Acum cã acum, dar, dupã câte se vede, greul de abia începe. Problema e cã, oricât s-ar zice cã suntem firoscoºi ºi optimiºti, nu se întrevede nici o razã de speranþã – Marþi, 13, n-am mai adormit cu telecomanda în mânã. Am vãzut ºi am ascultat un interviu cu noul premier. Mare om, mare caracter! ªi cum vorbeºte... ªi cum le potriveºte. A fost ceva minunat. S-a discutat despre efectul razelor gamma asupra anemonelor, sau despre influ-

enþa paralelismului ºinelor de cale feratã asupra întreruperii ciclului normal al sarcinii la furnicã. Majorarea micºorãrii lefurilor va depinde de micºorarea evaziunii ºi de majorarea încasãrilor de amenzi. O fi de bine? Descreºterea somajului va duce la creºterea nivelului de trai, doar dacã vom avea creºtere economicã ºi o descreºtere a deficitului bugetar. Asta e de bine. Dar cum? ªi când, dacã în ianuarie 2011 investiþiile strãine în România erau de 378 milioane euro, iar în ianuarie 2012 au scãzut la...

23 de milioane... Una peste alta, n-am prea înþeles mare lucru, dar, mã rog, inteligenþa ne scuzã uneori de înþelegere. Bine, bine, dar cum rãmâne cu speranþa, cu viitorul? Ce e, vedem cum e, ce va fi, cum va fi? Dupã cum vedem, viitorul va fi mic ºi negru. Apropos de „mic ºi negru”, ºtiþi bancurile cu olteni ºi ardeleni. Olteanul: „zi, bã, dacã eºti deºtept, ce e mic ºi negru?” Ardeleanul, dupã vreo douã ore de gândire: „mic, miculuþ?” Olteanul: da! Dupã alte douã ore, ardeleanul: „mã, da ºod eºti, sã nu-mi spui cã e un atom de acid dezoxiribonucleic!” Aºa ºi cu viitorul nostru. Ne-a mai rãmas speranþa. Asta moare ultima. Dar dacã intrã în contact cu acidul sulfuric? Ei?

Maghiarii sãrbãtoresc Revoluþia omunitatea maghiarã din judeþul Hunedoara va comemora eroii Revoluþiei de la 1848-1849.

C

Pe parcursul a trei zile în localitãþile Deva, Hunedoara, Petroºani, Lupeni, Simeria, Orãºtie ºi Brad vor avea loc mai multe serbãri dedicate evenimentului. Miercuri, 14 martie, la Galeriile de Artã din

Deva a avut loc lansarea albumului fotografic “Frumosul judeþ Hunedoara”. În 15 mar-

La Vulcan se cautã politiºti rimãria Vulcan face angajãri. Din cauza deficitului de personal, administraþia localã de aici a fãcut toate demersurile pentru recrutarea unor poliþiºti locali ºi a unor ºoferi.

P

În urmã cu puþin timp, primãria de a aici a mai fãcut câteva angajãri, tot în cadrul Poliþiei Locale. “Am recurs în continuare la acele adrese cãtre Minister pentru aprobarea a încã patru posturi la Poliþia Localã, sã putem sã desfãºurãm activitatea în bune condiþii, inclusiv sã putem angaja doi ºoferi pe maºinile pe care le are primãria”, a afirmat Gheorghe Ile, primarul Municipiului Vulcan. În alte servicii din primãrie, deocamdatã nu se fac selecþii de personal, chiar dacã este nevoie.“În rândul funcþionarilor, când se va da drumul la angajãri, avem ºi aici deficit de personal, dar în momentul de faþã încã nu am primit avizele pentru angajare”, a mai spus primarul Municipiului Vulcan. Luiza ANDRONACHE

tie, în Simeria, Deva, Hunedoara, Lupeni ºi Petroºani vor avea loc alte festivitãþi. Potrivit conducerii UDMR, vor avea loc depuneri de coroane, recitaluri de poezie ºi spectacole. În 18 martie, la Orãºtie ºi Brad se vor desfãºura acþiuni dedicate revoluþionarilor de la 1848. “În aceste zile, dupã o pregãtire minuþioasã, vor avea loc comemorãri ale Revoluþiei din Transilvania. Ziua de 15 martie e consideratã sãrbãtoarea maghiarilor de pretutindeni. Judeþul Hunedoara, ca o zonã de diasporã a maghiarimii din Transilvania va comemora ca întotdeanuna aceastã zi”, a spus Iosif Andraº, preºedinte UDMR Valea Jiului. La festivitãþile care vor avea loc în data de 15 martie vor fi prezenþi preºedintele Organizaþiei Judeþene Hunedoara a UDMR, deputatul europeana Iuliu Winkler, secretarul general al Guvernului, Attila Dézsi, secretarii de stat Borbely Károly ºi Lõrincz Széll,

liderii organizaþiilor locale din Hunedoara a UDMR, iar în Valea Jiului vor avea loc mai multe manifestãri. “La Lupeni ºi la Petroºani vor participa membri ai UDMR, precum subsecretarul de stat Szel Lorincz, care vine acasã, la Lupeni, dar vor veni ºi autoritãþi locale ºi judeþene, precum ºi o delegaþie din oraºul înfrãþit Varpalota. Vom depune coroane de flori la obeliscul din curtea Bisericii Catolice Sfânta Varvara, apoi o slujbã ecumenicã la Biserica Reformat Calvinã, urmat de un scurt moment de citure de mesaje, iar copiii de la secþia maghiarã a ªcolii Avram Stanca vor prezenta un program artistic”, a mai spus Iosif Andraº. La manifestãri au fost invitaþi sã participe prefectul judeþului Hunedoara, ªtefan Dezmeri, preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ, primarii localitãþilor în care se desfãºoarã festivitãþile. Diana MITRACHE


12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului |Joi, 15 martie 2012

Staþiune de inter es naþional, turism pe bâjbâite

n ce direcþie este Staþiunea Parâng sau care sunt punctele de atracþie turisticã rãmân în continuare întrebãri fãrã rãspuns oficial pentru cei care vin în Petroºani.

Î

Mult mai dezorientaþi pot fi turiºtii care ajung aici cu trenul

sau cu autocarele firmelor de transport, pentru cã în zonã nu funcþioneazã deocamdatã nici un birou de informare turisticã. La finele anului 2009, Executivul a aprobat hotãrârea de guvern prin care zonã Parâng-Petroºani din judeþul Hunedoara a fost atestata drept staþiune turisticã de interes naþional. Noul statut aduce o serie de beneficii municipalitãþii, printre

care ºi dreptul de a colecta la bugetul local taxa de staþiune ºi de a utiliza fonduri europene pentru dezvoltarea turismului. Statutul mult – aºteptat nu a adus, însã, ºi rezolvarea unei necesitãþi stringente: aceea de a amenaja mãcar un punct de informare turisticã. Aºa cã, turiºtii care nu cunosc zona încã bâjbâie prin Petroºani în cãutarea punctelor de atracþie. Deocamdatã vorbim doar

despre un proiect în acest sens pe care municipalitatea anunþã cã-l va implementa din fonduri nerambursabile. „Biroul de informare turisticã este prins pe programul Ministerului Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului (MDRT). Am primit acordul de la minister în care am fost anunþaþi cã proiectul este eligibil ºi urmeazã sã ni se vireze banii. Valoarea investiþiei este de

aproximativ 600.000 de lei, fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeanã”, a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob – Ridzi. Iar pânã atunci, turiºtii pot apela la bunãvoinþa trecãtorilor, care sã-i îndrume spre staþiunea montanã sau alte puncte – cheie care meritã sã fie vizitate. Car men COSMAN

Telegondola de la Vulcan funcþioneazã elegondola din Vulcan a fost opritã o perioadã, timp în care unele voci au susþinut cã instalaþia sar fi defectat.

T

Primarul Gheorghe Ile spune cã nici nu a fost vorba de aºa ceva ºi cã acum, telegondola care duce la Pasul Vulcan, funcþioneazã. “Nu au fost probleme, ci a fost revizia anualã ºi s-a umblat în programul de funcþionare al telegondolei. Au fost specialiºtii din Italia ºi au finalizat aceastã revizie, iar acum telegondola merge, iar turiºtii pot sã vinã”, ne-a declarat Gheorghe Ile, primarul Municipiului Vulcan. Telegondola poate fi pusã în funcþiune în fiecare zi, cu condiþia sã fie vorba de transportarea unui grup de cel puþin 10 turiºti. “Programul este în fiecare zi, în afarã de lunea când este revizia sãptãmânalã. Dar, traficul mai mare este vinerea, sâmbãta ºi duminica. Atunci urcã mai mulþi turiºti în Pasul Vulcan”, a mai spus Ile. Preþul unui bilet la telegondolã este de 10 lei, dus-întors pentru adulþi ºi 8 lei pentru elevi ºi studenþi. Copiii sub 7 ani sunt scutiþi. Luiza ANDRONACHE

Olimpiada zonalã de muzicã instrumentalã, la Hunedoara limpiada zonalã de muziO cã instrumentalã, pentru elevii din clasele III – VIII va avea deschiderea oficialã vineri, 16 martie 2012, la ora 11.00, în Sala Festivã a Liceului de Muzicã ºi Arte Plastice “Sigismund Toduþã” din Deva.

Elevi din cinci judeþe iau parte la aceastã olimpiadã ºcolarã. Concursul propriu – zis se desfãºoarã în zilele de 16 ºi 17 martie ºi vor participa elevi din judeþele Alba, Arad, CaraºSeverin, Timiº ºi Hunedoara, la cele cinci secþiuni: pian, vioarã, corzi grave ºi chitarã, instrumente de suflat din lemn ºi alamã, percuþie. Din judeþul Hunedoara vor participa la concurs 50 de copii. Cei 160 de elevi vor fi evaluaþi de un juriu de specialitate, format din cadre didactice cu experienþã ºi rezultate deosebite din cele 5 judeþe participante.

Câºtigãtorii locului întâi la fiecare secþiune vor merge, în 2-4 aprilie la faza finalã a Olimpiadei Naþionale ce se va desfãºura la Bucureºti. Car men COSMAN


CVJ, Joi 15 martie 2012