Issuu on Google+

Cotidian regional  Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului  Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011  Anul II  Nr. 269

Cronica Vãii Jiului Joi, 6 decembrie 2012

www.cronicavj.ro  E-mail: cronicavj@gmail.com  Telefon: 0374.906.687  12 pagini  1 LEU

Cum aratã Moº Nicolae?

Fie ca Sfântul Nicolae sã vã aducã vouã, locuitorilor Vãii Jiului, clipele cele mai frumoase ºi fericite ºi sã vã bucuraþi alãturi de cei dragi de aceste zile minunate, care anunþã începerea Sãrbãtorilor de Iarnã. NICULA Vasile Cosmin, Senator de Valea Jiului Împreunã pentru o Vale mai bunã!

Cu ocazia sãrbãtorilor de iarnã vã doresc multã sãnãtate, dorinþele sã se împlineascã, iar Dumnezeu sã vã protejeze de tot rãul din lumea asta, iar Sfântul Nicolae sã vã aducã multe cadouri frumoase si dorite de voi, dar, mai presus de toate, multã sãnãtate, iubire ºi înþelepciune! Monica IACOB RIDZI Deputat de Valea Jiului

Nicolae este un nume pentru dãruire ºi generozitate, un nume care numai simpla-i rostire are darul de a împrãºtia necazul ºi ghinionul. Fie ca începutul sãrbãtorilor de iarnã sã vã aducã în viaþã o razã de luminã ºi sã vã ajute sã fiþi buni, mai ales acum în preajma sãrbãtorilor ºi sã vã aduceþi aminte cum era când abia aºteptaþi sã ningã ºi sã vinã moºul sã vã aducã ceva în ghetuþe Tiberiu IACOB RIDZI Primarul Municipiului Petroºani

Sãrbãtoarea Sfântului Nicolae sã vã aducã în case bucurie ºi belºug ! Celor ce îºi serbeazã onomastica le urez multã sãnãtate ºi

"La mulþi ani!" Mircea Ioan MOLOÞ Preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara


2 Utile

Cronica Vãii Jiului |Joi, 6 decembrie 2012

Vr e m e a î n Va l e a J i u l u i

ApaServ Infor meazã Începând cu 1 noiembrie 2012 auloc audienþe la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 dupã urmãtorul program: Miercuri, 13:00 - 15:00 · ªef Dep. economic Mariana Matrica · ªef Dep. Producþie –

Cristian Ionicã Joi, 10:00 - 12:00 · Director General - Costel Avram · ªef Dep. Exploatare Florin Donisa · ªef Birou Juridic – Adriana Dãian Director General, Costel AVRAM

Petrila

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Vu l c a n

Lupeni

Noaptea

Noaptea

Dimineaþa

Dimineaþa

Ziua

Ziua

Seara

Seara

Cronica Vãii Jiului  Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?  Vrei sã te dezvolþi?  Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?  Vrei sã faci bani? 

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani 

Cronica Vãii Jiului

Telefon

Website: www.cronicavj.ro

0374.906.687 

E-mail: cronicavj@gmail.com

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!

Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

cronicavj@gmail.com

Redactor sef:

www.cronicavj.ro

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 Teleshopping 10:20 În gura presei 11:15 FamiliaDA (r) 11:50 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul

meu 16:00 17:00 19:00 20:00 20:30

Observator Acces Direct Observator Observator special Next Top Model

National TV 9:00 Destine împlinite (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 Culoarea fericirii

12:00 Grupul Vouã (r) 12:15 Împãrãteasa de fier 13:45 Cuceritorul (r) 15:00 Grupul Vouã (r) 17:20 Condamnata 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Destine împlinite 20:15 Suflete pereche 21:15 Cuceritorul 22:30 Cuplul perfect (r) 0:30 Împãrãteasa de fier

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 O vacanþã de aur (r) 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Samantha în vacanþã 16:00 Tânãr ºi neliniºtit 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:00 Fotbal: Copenhaga - Steaua 22:00 Spitalul de demenþã 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 Hannibal 1:30 Pro Motor (r)

Prima TV 9:30 Cartoforul, fata ºi pistolarul 11:30 Teleshoping 12:00 Flavours, 3 bucãtari 13:00 Teleshopping 13:30 Farsele lui Jugaru 13:45 Teleshopping 14:15 Iubiri secrete (r) 15:30 Totul despre mame (r) 16:00 Cireaºa de pe tort (r)

17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport

TVR 1 9:15 Legendele palatului: doctorul Hur Jun 10:15 Aºa-i românul! 10:25 Lumea modei 10:30 Ora de business (r) 11:20 Pe scurt despre orice (r) 11:30 O datã-n viaþã 12:30 Oameni care au schimbat lumea 12:40 Legendele palatului: Kim Suro, regele de fier (r) 13:20 Legendele palatului: Kim Suro, regele de fier (r) 14:00 Telejurnal 14:45 Interes general 15:15 Teleshopping 15:30 Akzente 16:45 Lozul cel mare 17:40 Legendele palatului: Kim Suro, regele de fier 18:20 Legendele palatului: Kim Suro, regele de fier 19:00 Ora de business 19:45 Sport

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter: Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE


Politic 3

Cronica Vãii Jiului |Joi, 6 decembrie 2012

Cerºetorii, musafiri nedoriþi chiar ºi în curþile bisericilor u toþii am fost învãþaþi încã de mici copii ca orice problemã am avea sau orice lucru care ne doare sã-l putem vorbi fãrã nicio problemã cu preoþii care sunt tot timpul deschiºi pentru a asculta ºi a da sfaturi tuturor oamenilor.

C

Pânã la urmã acesta este rolul bisericii ºi mai ales a celor care slujesc acest lãcaº sfânt.

Marea majoritate a oamenilor care apeleazã la bisericã pentru a-ºi putea face auzite problemele sunt cei care au fost greu încercaþi de soarta ºi care nu au altã alternativã decât cea a bisericii. Pentru aceastã categorie de oameni se strâng ºi bani pentru a fi ajutaþi de cãtre cei care sunt mai cu dâre de mâna dar de cele mai multe ori tot oamenii simpli sunt aceia care sar în ajutorul semenilor nãpãstuiþi de soartã.

Dar în ultima vreme putem vedea cu tristeþe cã nici în interiorul lãcaºului de cult, sau în incinta bisericii, cei nevoiaºi nu mai sunt bine primiþi. Au fost

montate tot mai multe afiºe în care putem vedea pe lângã ”fumatul interzis” ºi ”cerºitul interzis”. Într-adevãr nu este un lucru plãcut pentru marea majoritate a oamenilor care merg la bisericã cu scopul de-a se ruga sã fie asaltaþi de cerºetori dar totuºi nu putem sã le întoarcem spatele nici

acestor oameni nevoiaºi care au nevoie de mâncare. Dar problema este ca ºi fetele bisericeºti au început sã întoarcã spatele nevoiaºilor, ne dãm seama dupã afiºele puse, ºi mai mult decât atât aproape toate produsele pe care le primesc de la oameni prefera sã le dea hranã animalelor decât sã le distribuie celor care poate nu au ce mânca. Dar sã nu uitãm cã ºi preoþii pânã la urmã sunt tot oameni care se gândesc în primul rând la ei ºi doar dupã la cei de lângã. Monika BACIU


4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului |Joi, 6 decembrie 2012

10 decembrie, zi liberã pentru studenþi uni, 10 decembrie, studenþii scapã de cursurile de la universitate, în aºa fel încât, mai ales cei care au domiciliul în alte localitãþi faþã de cele în care învaþã sã poatã avea timp sã voteze, duminicã ºi apoi sã revinã la facultate, marþi. Guvernul a aprobat, marþi, o notã pentru suspendarea cursurilor pe 10 decembrie, a doua zi dupã alegerile parlamentare. Universitãþile vor decide când vor fi recuperate cursurile de luni.

L

Monika BACIU ”Am primit decizia prin care ne indicã faptul cã în 10 decembrie cur-

surile universitare sunt suspendate în data de 10 decembrie, urmând ca acestea sã fie recuperate la o datã care va fi stabil-

itã de fiecare universitate”, a declarat Aron Poanta, rectorul Universitãþii Petroºani. Mai mult decât atât, rectorul Universitãþii Petroºani considerã cã la instituþia pe care o reprezintã nici nu este nevoie de o zi liberã, dat fiind faptul cã studenþii care sunt la cursuri aici provin din judeþ ºi din judeþele învecinate, respectiv Gorj. ”Din punctul meu de vedere pentru noi, pentru cã stundeþii care îi avem din afara Vãii Jiului sunt din judeþele limitrofe, deci nu distanþe considerabile

sau care ar presupune ziua respectivã sã fie liberã se pot þine cursuri. Ba mai mult, pentru cã ponderea nu este aºa mare cei care trebuie sã se deplaseze la localitatea

Douã spitale din Hunedoara, executate silit de DGFP ouã spitale din judeþul Hunedoara sunt executate silit de Direcþia Generalã a Finanþelor Publice Hunedoara. Este vorba de Spitalul municipal Vulcan ºi de Spitalul orãºenesc din Haþeg.

D

Monika BACIU Spitalul municipal Vulcan figureazã pe lista celor 100 de datornici la bugetul consolidat al statului. Acesta se situeazã pe poziþia cu numãrul 86 având datorii în valoare de 182.923. Spitalul orãºenesc din Haþeg are datorii mai mici decât spitalul din Vulcan. Acesta are restanþe la bugetul de stat în valoare de

publice cu paturi, ale cãror facturi au depãºit cu peste 90 de zile termenul contractual de platã, la 29 octombrie a.c. Astfel, la nivel naþional a fost atribuitã suma de 150.000.000 lei pentru acoperirea acestor arierate. Potrivit directorului adjunct al DSP Hunedoara, Cecilia Birãu, în judeþul nostru, sunt trei spi-

tale care se încadreazã în prevederile respectivului ordin ºi care vor scãpa astfel de vechile datorii. Cei mai mulþi bani vor fi alocaþi Spitalului Municipal Vulcan (878.870 lei), în timp ce Spitalul Orãºenesc Haþeg va primi 446.097 lei, iar Spitalul Municipal Orãºtie, 36.719,59 lei. În urma atribuirii acestor fonduri spitalele executate silit de DGFP Hunedoara vor scãpa de aceastã mãsurã fiscalã.

171.369, fiind po poziþia 97 în topul celor mai mari datornici din judeþ. Printr-un ordin comun al Ministerului Sãnãtãþii ºi al Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate, au fost aprobate condiþiile ºi modalitatea de entru prima datã în acest sezon peste stingere a obligaþiValea Jiului s-a aºternut un strat de ilor de platã ale zãpadã. Acest lucru nu este o bucurie penunitãþilor sanitare tru toþi. Conducãtorii auto sunt cei care au

”Încãlþaþi” corespunzãtor

P

fost în vizorul poliþiºtilor de la Poliþia Rutierã, care au efectuat controale în trafic pentru a-i identifica pe cei care nu ºi-au încãlþat autoturismele corespunzãtor. În urma verificãrilor efectuate pânã în prezent, nu au fost identificat ºoferi care sã nu deþinã cauciucuri adecvate. Monika BACIU ”Efectuãm controale de azi dimineaþã (miercurin.r.) pânã în prezent nu au fost identificaþi conducãtori auto care sã nu aibã echipate automobilele cu cauciucuri de iarnã. Amintim pe aceastã cale cã în momentul în care circulã pe drumuri acoperite cu gheaþã, polei sau zãpadã conducãtorul auto trebuie

de domiciliu pentru a vota nu este niciun fel de problemã, dar ponderea celorlalþi care sunt din zone apropiate este foarte mare ºi în consecinþã eu zic cã se pot

sã îºi echipeze autoturismul cu cauciucuri de iarnã”, a declarat Petre Mârza, ºef Poliþia Rutierã Petroºani. Cei care vor fi identificaþi în trafic cã nu au cauciucuri de iarnã vor fi sancþionaþi conform normelor în vigoare. ”Amenda este destul de substanþialã de la 9 la 20 de puncte amendã. Un punct de amendã este 70 de lei ºi se reþine certi-

ficatul de înmatriculare pânã când se face dovada cã ºi-a montat cauciucuri de iarnã”, a mai precizat Mârza. Poliþiºtii vin cu o serie de recomandãri pentru conducãtorii auto pentru ca traficul sã se desfãºoare în condiþii de siguranþã în perioada în care carosabilul este acoperit cu zãpadã sau polei. ”Sã circule cu vitezã redusã sau sã o adapteze la condiþiile de drum ºi trafic, iar în condiþiile în care sunt ambuteiaje sã stea în coloanã ca sã îi poatã sã îi identifice cei de la drumuri pentru descongstionare”,

þine cursurile nefiind necesarã acea zi liberã care oricum trebuie dupã aceea recuperatã”, a mai precizat rectorul Universitãþii Petroºani, Aron Poanta. Guvernul a aprobat Nota întocmitã de Ministerul Educaþiei, Cercetãrii, Tineretului ºi Sportului, prin care se propune suspendarea cursurilor în instituþiile de învãþãmânt superior, în data de 10 decembrie 2012, urmând ca în baza autonomiei universitare aceste instituþii sã recupereze cursurile astfel suspendate. a conchis ºeful Poliþiei Rutiere Petroºani. ªoferii romani care circula pe drumuri cu polei, inzapezite sau inghetate cu masini fara anvelope de iarna in dotare, vor plati iarna aceasta comparativ cu anul precedent. Amenzile pentru lipsa cauciucurilor de iarna au crescut cu 4,5%, pe fondul majorarii salariului minim pe economie de la 670 la 700 lei, in functie de care este calculata valoarea amenzii.


Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului |Joi, 6 decembrie 2012 Vochiþoiu n-are onoare

A bãlãcãrit-o, a insultat-o ºi acum îi cere ajutorul P-DD-istul Haralambie Vochiþoiu a distrus PSD Petroºani în perioada cât a fost preºedintele acestei organizaþii. Acum, Vochiþoiu se roagã exact de oamenii pe care i-a bãlãcãrit, sã-l ajute sã-i înºele pe alegãtorii din Vale, pentru ca el sã-ºi obþinã un loc de senator.

P

Gabriela RIZEA Un exemplu care susþine cele de mai sus este ºi cel al fostului vicepreºedinte al PSD Petroºani, Dorina Pleºcan, relatat pe larg la vremea respectivã în presa Vãii Jiului. Chiar dacã Dorina Pleºcan l-a iertat pe Vochiþoiu ºi s-a înscris în PP-DD, faptele

rãmân cum rãmâne, suntem siguri, ºi doza de neîncredere a Dorinei Pleºcan în actualul ei lider. Revenind, Pleºcan a demisionat din PSD dupã ce a fost timp de 9 ani membru. Vochiþoiu a determinat-o sã plece iar Pleºcan l-a acuzat de grave abateri de la regulile impuse de partid. Fosta vicepreºedintã a

Iarna nu-i ca vara ncepând din noaptea de marþi spre miercuri, ninge în Valea Jiului, iar zãpada s-a aºternut în strat de câþiva centimetri. ªi pentru cã iarna nu-i ca vara, administraþiile locale ºi societãþile care se ocupã cu deszãpezirea au intrat cu utilajele pe strãzi încã de la cãderea primilor fulgi de zãpadã.

Î

Telegondola spre Straja, avizatã ISCIR

M

ult a fost, puþin a mai rãmas.

organizaþiei municipale a PSD Petroºani spunea cã Vochiþoiu „confundã firma particularã cu partidul ºi a promovat toate angajatele lui în funcþii politice deºi nu au nici un merit”. „Timp de 9 ani am fost în PSD ºi am fost, cred eu, un pilon de bazã al organizaþiei de la Petroºani. În ultima vreme am avut o serie de divergenþe cu preºedintele Vochiþoiu,

Luiza ANDRONACHE Pe Defileul Jiului, pe partea administrativã a judeþului Gorj, ieri dimineaþã, unele TIR-uri au staþionat câteva ore pe marginea drumului, din cauza circulaþiei dificile. Pe partea de competenþã a judeþului Hunedoara, însã, nu s-au înregistrat probleme, iar drumul a fost curãþat. Poliþiºtii atrag atenþia ºoferilor sã circule cu prudenþã. “Recomandãm ºoferilor sã respecte regulile de circulaþie ºi sã aibã maºinile echipate pentru sezonul rece. Îi asigurãm de tot sprijinul nostru,

Turiºtii vor urca în Staþiunea Straja cu telegondola peste câteva zile, atunci telegondola de la Lupeni va fi pusã în funcþiune spre bucuria iubitorilor de munte.

iar alegerea pe care am fãcut-o mi se pare una justã, dupã ce mai mulþi membri importanþi au plecat la fel din cauza

Bãtrâneþe, haine grele

Pensionarii din Valea Jiului îºi fac sãrbãtorile pe datorie unt atât de sãraci încât sãrbãtorile de iarnã le vor petrece pe datorie. Sute de pensionarii iau câþiva bãnuþi de la casele de ajutor reciproc doar ca sã aibã ce pune pe masã de Crãciun. Pentru alþi bãtrâni, încãlzirea locuinþelor reprezintã o corvoadã ºi iau credite ca sã nu îngheþe de frig în case.

S

Carmen COSMAN divergenþelor”, a spus Dorina Pleºcan la demisia partid. Haralambie Vochiþoiu sa mulþumit atunci sã declare la adresa Dorinei Pleºcan cã: „ºobolanii întotdeauna pãrãsesc corabia aflatã în derivã”.

iar o patrulã va fi în permanenþã în zona Defileului”, a declarat Nicolae Airinei, ºeful Poliþiei Aninoasa. Însã, dacã pentru ºoferi, zãpada este o grijã în plus, pentru iubitorii sporturilor de munte este o bucurie nespusã. În Staþiunea Straja, spre exemplu, se poate schia încã de duminicã dupãmasa în condiþii foarte bune.

Instalaþia care face accesul dintre Municipiul Lupeni ºi Staþiunea Straja este acum în probe, pe ultima sutã de metri a verificãrilor. “Telegondola din Straja este gata. Acum este aici ISCIR-ul de la Oradea ºi Sibiu ºi avizeazã telegondo-

Mãsurã fãrã precedent la Asociaþia Pensionarilor din Petroºani. Din cauza teancului tot mai mare de cereri, conducerea instituþiei a decis sã limiteze plafonul de creditare, aºa încât banii sã poatã ajunge la cât mai mulþi bãtrâni. „Au început sã vinã foarte mulþi solicitanþi la noi pentru împrumuturi, motiv pentru care Comitetul a hotãrât sã nu se dea mai mult de suma de 30 de milioane, ca sã poatã lua mai multe persoane. A venit ºi frigul, au nevoie de combustibil ºi, în plus, vin sãrbãtorile de iarnã ºi oamenii au nevoie de bani”, a declarat Iuliu Pavel, preºedintele Asociaþiei Pensionarilor din Petroºani. Sunt sute de oameni care au lucrat o viaþã întreagã, iar acum se uitã neputin-

la. Astfel ca în data de 13 sau 14 va fi inaugurarea oficialã”, a declarat Corneliu Lungan, viceprimarul Municipiului Lupeni Aceastã instalaþie face parte din proiectul Modernizarea Staþiunii Straja, un proiect

cioºi cã nu îºi pot asigura nici strictul necesar de sãrbãtori. Trist, dar unii împrumutã ºi câte 200 de lei ca sã îºi cumpere lemne sau sã plãteascã termoficarea. Iar cei de al Asociaþia Pensionarilor, cred cã numãrul bãtrânilor care le vor trece pragul acum, în decembrie va creºte. „De obicei, în luna decembrie, noi avem peste 300 de împrumuturi. Sunt împrumuturi care nu sunt mari, dar sunt foarte multe, de la 2 milioane ºi pânã la 15 milioane pe care oamenii le solicitã pentru combustibil ºi pentru sãrbãtorile de iarnã. Anul acesta a fost o sumã record împrumutatã, care deja a ajuns la 35 de miliarde de lei vechi, iar anul încã nu sa terminat. Asociaþia Pensionarilor Petroºani are aproape 5.000 de membri.

extrem de mare, iar telegondola are 46 de cabine cu câte 8 locuri. De altfel, în proiectul general este cuprinsã ºi construcþia a trei telescaune, unul de 6 locuri ºi douã de 4 locuri. Luiza ANDRONACHE


Cronica Vãii Jiului |Joi, 6 decembrie 2012

6 Actualitate a ºi în cazul altor sãrbãtori, în cazul zilei de 6 decembrie avem din nou suprapunerea unei sãrbãtori creºtine, Sfântul Nicolae, numit ºi Sânnicoarã, peste sãrbãtorirea unei divinitãþi populare mitologice, Moº Nicolae.

C

De altfel, deºi Sânnicoarã este termenul popular pentru Sfântul Nicolae, tradiþia popularã i-a modificat încet-încet trãsãturile atât de mult, încât a ajuns sã semene în povestiri mai mult cu personajul mitologic decât cu cel real din tradiþia creºtinã. Despre aceastã sãrbãtoare Ion Ghinoiu spune în Obiceiuri populare de peste an. Dicþionar: „Moº Nicolae, divinitate popularã din generaþia Sfinþilor-Moºi care a preluat numele ºi data de celebrare a Sfântului Nicolae din calendarul creºtin (6 decembrie), sinonim cu Sânnicoarã. Deºi în hageografia creºtinã Sfântul Nicolae, personaj real (episcop din Myra, mort probabil în anul 342) este apãrãtor al dreptei credinþe în Iisus, în Calendarul Popular are atribuþii neconforme cu ale unui sfânt.” De asemenea, pe www.crestinortodox.ro/datini-obiceiurisuperstitii/sarbatorile-iarna-traditia-populara se aratã: „Poporul are habar mai puþin de identitatea ºi biografia realã a , deºi îl þine foarte drag. Sân Nicoarã, cum era îndeobºte numit în lumea tradiþionalã, este mai degrabã un personaj mitologic, în jurul cãruia s-au þesut legende diverse ºi uneori nãstruºnice, cu vagi ecouri din . El ar fi al doilea sfânt fãcut de Dumnezeu ºi ar sta de-a stânga Acestuia (primul fãcut, Mihail, are cinstea sã stea de-a dreapta). Sân Nicoarã (ajutat de Sân Toader) pãzeºte Soarele, care are adesea tendinþa sã fugã, ca un cal nãrãvaº. Sân Nicoarã e acum bãtrân, dar în tinereþile lui unii zic cã ar fi fost podar, iar alþii cã ar fi fost corãbier ºi pescar (ca protector al corãbierilor, Sf. Nicolae este cunoscut pe scarã largã, atât în Rãsãrit cât ºi în Apus). El ar fi oprit ºi apele Potopului pe vremea lui Noe. Se pare cã ipostaza de Moº Niculae, cu obiceiul de a face daruri copiilor (dulciuri pentru cei cuminþi, însã nuieluºe pentru cei neastâm-

Moº Nicolae / Sfântul Nicolae

pãraþi) e o inovaþie orãºeneascã, prefigurând dãrnicia mai substanþialã a lui Moº Crãciun.” Fiind o sãrbãtoare îndrãgitã, se vorbeºte mult despre divinitatea / sfântul care o patroneazã. Astfel, în www.newgirl.ro/povestea-lui-mos-nicolae se aratã: „Adevãrata poveste a lui Moº Crãciun începe cu Moº Nicolae, care s-a nãscut în secolul al 3-lea în satul Patara, la nord de Bethleem. La acea vreme, regiunea era greceascã, în prezent fiind coasta de sud a Turciei. Înstãriþii pãrinþi ai lui Nicolae, care l-au crescut pentru a fi un creºtin devotat, au murit din cauza unei epidemii când Nicolae era încã tânãr. Ascultând cuvintele lui Iisus, Nicolae ºi-a folosit toatã moºtenirea în scopuri umanitare, ajutându-i pe cei nevoiaºi ºi suferinzi. ªi-a dedicat întreaga viaþã lui Dumnezeu ºi a fost uns episcop de Myra când era încã tânãr. El a devenit cunoscut pentru generozitatea sa, pentru dragostea ce le-o purta copiilor ºi ca protector al marinarilor ºi corãbiilor. Sub împãratul roman Diocletian, care a persecutat creºtinii fãrã milã, Nicolae a suferit pentru credinþa sa, fiind exilat ºi încarcerat. Închisorile erau pline de preoþi, diaconi ºi episcopi, nemaifiind loc pentru adevaraþii criminali. Dupã eliberare, Nicolae s-a alãturat Consiliului de la Niceea în 325

d.H.. A murit la 6 Decembrie 343 în Myra ºi a fost înmormântat în catedrala bisericii sale, unde se spune cã moaºtele sale emanã un miros dulceag ºi au dus la formarea unei substanþe lichide, despre care se spunea cã are puteri tãmãduitoare, ajutând astfel la adâncirea credinþei în Nicolae. Aniversarea morþii sale a devenit zi de sãrbãtoare, respectiv Ziua Sfântului Nicolae. De-a lungul secolelor au apãrut poveºti ºi legende despre viaþa ºi binefacerile Sfântului Nicolae. Toate acestea au ajutat la înþelegerea caracterului extraordinar al acestuia ºi de ce a fost atât de mult îndrãgit ºi considerat protector al celor neajutoraþi ºi neputincioºi. Una dintre cele mai cunoscute legende este a celor trei surori, fetele unui nobil sãrac, care datoritã situatiei financiare precare nu le putea oferi zestre pentru a se putea mãrita. Se spune cã atunci când fata cea mare a ajuns la vremea mãritiºului, cel ajuns deja episcop, Nicolae, a lãsat noaptea, la uºa casei nobilului, un sãculeþ cu aur. Povestea s-a repetat întocmai ºi când a venit vremea de mãritiº pentru cea de a doua fatã. Când i-a venit vremea ºi celei de a treia fete, nobilul a stat de pazã sã afle cine-i cel care le-a fãcut atâta bine fetelor lui. În noaptea cu pricina, nobilul a stat de pazã ºi l-a vãzut pe cardinal cum a lãsat saculetul

cu aur. Se spune cã Sfântul Nicolae s-a urcat pe acoperiº ºi a dat drumul sãculeþului prin hornul casei, într-o ºosetã pusã la uscat ºi de aceea a apãrut obiceiul agãþãrii ºosetelor de ºemineu. Când tatãl fetelor a vãzut una ca asta, Nicolae l-a rugat sã pãstreze secretul, dar bineînþeles cã aceasta nu s-a întâmplat. De atunci, oricine primea un cadou neaºteptat îi mulþumea lui Nicolae pentru el. Cei trei sãculeþi de aur facuþi cadou fetelor de nobil au devenit simbolul Sfântului Nicolae sub forma a trei bile de aur. (…) O altã poveste spune cã erau odatã trei studenþi teologi care cãlãtoreau spre Atena, unde doreau sã studieze. Ei au înnoptat la un han ºi au fost atacaþi de proprietarul acestuia, jefuiþi, omorâþi ºi apoi rãmãºiþele lor ascunse. Cardinalul Nicolae cãlãtorea pe acelaºi drum ºi a înnoptat la acelaºi han. Noaptea el a visat despre crima sãvârºitã ºi l-a luat la rost pe proprietarulul hanului, aflând astfel locul unde cei trei tineri fuseserã îngropaþi. Nicolae i-a dezgropat ºi s-a rugat mult la Dumnezeu, iar cei trei tineri au înviat. În Franþa, istoria se refera la rãpirea a trei copii de cãtre un mãcelar. Sfântul Nicolae s-a rugat mult ºi i-a ajutat pe pãrinþi sã-ºi recupereze copiii întregi. De atunci Sfântul Nicolae a devenit patronul copiilor ºi al ºcolarilor. O altã legendã spune cã, dupã cãlãtoria pe care a fãcut-o în Þara Sfântã, încercând sã meargã pe urmele lui Isus, Nicolae s-a întors în þara lui pe mare. O furtunã teribilã s-a abãtut pe mare ºi corabia stãtea gata sã se rupã. Nicolae a stat ºi s-a rugat la Dumnezeu, iar marinarii au rãmas surprinºi de oprirea neaºteptatã a furtunii. De atunci, Sfântul Nicolae a devenit patronul marinarilor ºi al cãlãtorilor. Nenumarate alte poveºti spun despre Nicolae cã ar fi salvat oamenii de la foamete, acuzaþii pe nedrept, de la pedepse ºi multe altele. El a sãvârºit multe fapte bune ºi generoase în secret, fãrã sã aºtepte nimic în schimb. La mai puþin de un secol de la moartea sa,

Cu ocazia Sfântului Nicolae doresc tuturor angajaþilor INCD INSEMEX sã aibã parte de un Moº Nicolae generos ºi momente pline de bucurie cu cei dragi. Sper ca aceastã zi, care anunþã începerea Sãrbãtorilor de Iarnã, sã sã vã aducã în viaþã o razã de luminã.

Sãrbãtoarea Sfântului Ierarh Nicolae îmi oferã fericitul prilej de a ura tuturor angajaþilor CNH ºi celor ce poartã acest nume, multã sãnãtate, încredere, speranþã ºi tradiþionalul

La mulþi ani!

"La mulþi ani!"

Constantin Lupu, director general INCD INSEMEX Petroºani

Nicolae DRÃGOI - director general CNH SA Petroºani

Nicolae era sãrbãtorit ca ºi sfânt. Astãzi el este venerat în Orient ca un fãcãtor de minuni, iar în Occident este patronul a unei mari varietãþi de persoane: copii, marinari, bancheri, orfani, bucãtari, muncitori, cãlãtori, comercianþi, judecãtori, fete de mãritat, studenþi, ºcolari, al celor acuzaþi pe nedrept, captivi, etc. Sfântul Nicolae este cunoscut ca prietenul ºi protectorul celor nevoiaºi sau aflaþi în impas. Marinarii, care îl considerã sfântul lor, au împrãºtiat legendele despre faptele sale bune în toate colþurile lumii. ” Alte informaþii sunt date pe www.calendar-ortodox.ro: „Cel între sfinþi Pãrintele nostru Nicolae a trãit pe vremea împãraþilor Diocleþian ºi Maximian. Mai întâi a strãlucit prin vieþuire cãlugãreascã; iar pentru viaþa lui îmbunãtãþitã a fost fãcut arhiereu. Dar pentru cã sfântul propovãduia cu îndrãznealã credinþa în Hristos a fost prins de mai-marii cetãþii, a fost bãtut ºi chinuit, apoi aruncat în temniþã, împreunã cu alþi creºtini. Când marele ºi bine-

minunatul Nicolae. Sfântul Nicolae a fãcut multe minuni aºa cum aratã Istoria vieþii sale. A izbãvit de la moarte pe trei bãrbaþi nãpãstuiþi pe nedrept. Pe când aceºtia erau în închisoare au aflat de timpul când aveau sã fie omorâþi ºi au chemat pe sfânt în ajutor; i-au pomenit ºi de binefacerile ce le fãcuse cu alþii, cum izbãvise de moarte pe alþi trei bãrbaþi din Lichia. Iar Sfântul Nicolae, cel grabnic spre ajutor ºi gata spre apãrare, s-a arãtat în vis împãratului ºi eparhului; pe eparh l-a mustrat pentru cã a defãimat împãratului pe cei trei bãrbaþi, iar împãratului i-a arãtat ºi i-a dovedit ca bãrbaþii aceia sunt nevinovaþi ºi cã din pizmã au fost pârâþi cã au uneltit împotriva lui. ªi aºa i-a izbãvit Sfântul Nicolae de la moarte. Pe lângã acestea a fãcut încã ºi alte minuni. A pãstorit dumnezeieºte poporul ortodox ºi ajungând la adânci bãtrâneþi, s-a mutat cãtre Domnul. Dar Sfântul Nicolae nici dupã moarte nu ºi-a uitat turma sa. Cã în fiecare zi face cu îmbelºugare bine celor ce au nevoie ºi-i izbãveºte de tot felul de primejdii ºi nevoi, Cãci ºi acum, ca ºi atunci, Acelaºi

Actualitate 7

Peste 800.000 de români îºi serbeazã onomastica este 800.000 de români îºi serbeazã astãzi ziua numelui de sãrbãtoarea Sfântului Nicolae, pe 6 decembrie.

P

Din cei 817.066 de români a cãror onomasticã este legatã de sãrbãtoarea Sfântului Nicolae, 534.639 sunt bãrbaþi, iar 282.427 sunt femei. Etimologia numelui îºi are origine în cuvântul "victorie" (nika=victorie). Majoritatea româncelor aflate sub protecþia acestui sfânt poartã prenumele de Nicolleta sau Nicoletta (194.147 de persoane),

urmate de cele care poartã prenumele de Niculina sau Nicolina (58.246 de persoane). Semnificativ este ºi numãrul celor care rãspund la familiarul Neculiþã/ Niculiþa/ Nicoliþa/ Necoliþa (18.216). În acelaºi timp, 4.234 de românce rãspund la prenume exotice, cum ar fi Nicola, Nikola, Nicole sau Nikole. Nicuþã sunt strigate 1.488 de femei, iar 1.068 Nicula sau Necula. Între bãrbaþii sãrbãtoriþi, peste jumãtate sunt Nicolae sau Nicolaie (351.386).

Prenumele de Niculai/Neculai este purtat de 68.181 de români, 43.069 rãspund la diminutivul de Nicuºor, iar 26.297 sunt, simplu, Nicu. În acelaºi timp, 37.535 de bãrbaþi poartã numele de Niculae sau Niculaie, iar 5.477 cetãþeni români sunt Miklos. Marius MITRACHE

În fiecare an, începând cu 6 decembrie, sufletele noastre încep sã simtã cum ceva parcã în atmsoferã e schimbat se apropie o perioadã frumoasã a anului "Sãrbãtorile de iarnã" când oamenii sunt mai buni, mai frumoºi, mai înþelepþi ºi fac gesturi minunate faþã de cei dragi ºi nu numai. În aceastã zi sfântã un gând bun tuturor hunedorenilor ºi fie ca toate dorinþele sã vi se împlineascã! Costel AVRAM - director general APASERV Valea Jiului

credinciosul împãrat Constantin a ajuns, cu voia lui Dumnezeu, împãrat al romanilor, au fost eliberaþi din legãturi toþi cei închiºi ºi, odatã cu aceºtia, ºi Sfântul Nicolae, care s-a dus în Mira. Nu dupã multã vreme a fost adunat de marele Constantin cel dintâi sinod de la Niceea, la care a luat parte ºi

Dumnezeu lucreazã prin sfântul Sãu minunile Sale cele fãrã de numãr.” Momârlanii cinstesc ºi ei aceastã sãrbãtoare, ca ºi în alte pãrþi, ferindu-se sã lucreze, ascultând sfânta slujbã ºi fãcând daruri. Ioan Dan Bãlan Elisabeta Bogãþan

Sper ca sãrbãtoarea Sfântului Nicolae sã fie semnalul unui nou început pentru toþi locuitorii municipiului Vulcan, sã aveþi parte de un drum presãrat cu bucurii, împliniri, sãnãtate ºi fericire!

La mulþi ani ºi fie ca Domnul sã vã lumineze calea! Gheorghe ILE Primarul Municipiului Vulcan

Sfântul Nicolae este unul dintre numele cele mai îndrãgite ºi mai rãspândite. El este format din cuvintele greceºti: nike - victorie ºi laos – popor... Doresc locuitorilor Vãii Jiului sã aibã parte de victorie în fiecare zi, cu pace în suflet, sãnãtate ºi viaþã îmbelºugatã alãturi de cei dragi! Celor care îi poartã numele le doresc numai bucurii, iar bucuria lor sã fie ca o binecuvântare pentru ceilalþi!

La mulþi ani! Sãrbãtori fericite! Ioan RUS, Preºedinte Organizaþia PSD Petroºani


Cronica Vãii Jiului |Joi, 6 decembrie 2012

6 Actualitate a ºi în cazul altor sãrbãtori, în cazul zilei de 6 decembrie avem din nou suprapunerea unei sãrbãtori creºtine, Sfântul Nicolae, numit ºi Sânnicoarã, peste sãrbãtorirea unei divinitãþi populare mitologice, Moº Nicolae.

C

De altfel, deºi Sânnicoarã este termenul popular pentru Sfântul Nicolae, tradiþia popularã i-a modificat încet-încet trãsãturile atât de mult, încât a ajuns sã semene în povestiri mai mult cu personajul mitologic decât cu cel real din tradiþia creºtinã. Despre aceastã sãrbãtoare Ion Ghinoiu spune în Obiceiuri populare de peste an. Dicþionar: „Moº Nicolae, divinitate popularã din generaþia Sfinþilor-Moºi care a preluat numele ºi data de celebrare a Sfântului Nicolae din calendarul creºtin (6 decembrie), sinonim cu Sânnicoarã. Deºi în hageografia creºtinã Sfântul Nicolae, personaj real (episcop din Myra, mort probabil în anul 342) este apãrãtor al dreptei credinþe în Iisus, în Calendarul Popular are atribuþii neconforme cu ale unui sfânt.” De asemenea, pe www.crestinortodox.ro/datini-obiceiurisuperstitii/sarbatorile-iarna-traditia-populara se aratã: „Poporul are habar mai puþin de identitatea ºi biografia realã a , deºi îl þine foarte drag. Sân Nicoarã, cum era îndeobºte numit în lumea tradiþionalã, este mai degrabã un personaj mitologic, în jurul cãruia s-au þesut legende diverse ºi uneori nãstruºnice, cu vagi ecouri din . El ar fi al doilea sfânt fãcut de Dumnezeu ºi ar sta de-a stânga Acestuia (primul fãcut, Mihail, are cinstea sã stea de-a dreapta). Sân Nicoarã (ajutat de Sân Toader) pãzeºte Soarele, care are adesea tendinþa sã fugã, ca un cal nãrãvaº. Sân Nicoarã e acum bãtrân, dar în tinereþile lui unii zic cã ar fi fost podar, iar alþii cã ar fi fost corãbier ºi pescar (ca protector al corãbierilor, Sf. Nicolae este cunoscut pe scarã largã, atât în Rãsãrit cât ºi în Apus). El ar fi oprit ºi apele Potopului pe vremea lui Noe. Se pare cã ipostaza de Moº Niculae, cu obiceiul de a face daruri copiilor (dulciuri pentru cei cuminþi, însã nuieluºe pentru cei neastâm-

Moº Nicolae / Sfântul Nicolae

pãraþi) e o inovaþie orãºeneascã, prefigurând dãrnicia mai substanþialã a lui Moº Crãciun.” Fiind o sãrbãtoare îndrãgitã, se vorbeºte mult despre divinitatea / sfântul care o patroneazã. Astfel, în www.newgirl.ro/povestea-lui-mos-nicolae se aratã: „Adevãrata poveste a lui Moº Crãciun începe cu Moº Nicolae, care s-a nãscut în secolul al 3-lea în satul Patara, la nord de Bethleem. La acea vreme, regiunea era greceascã, în prezent fiind coasta de sud a Turciei. Înstãriþii pãrinþi ai lui Nicolae, care l-au crescut pentru a fi un creºtin devotat, au murit din cauza unei epidemii când Nicolae era încã tânãr. Ascultând cuvintele lui Iisus, Nicolae ºi-a folosit toatã moºtenirea în scopuri umanitare, ajutându-i pe cei nevoiaºi ºi suferinzi. ªi-a dedicat întreaga viaþã lui Dumnezeu ºi a fost uns episcop de Myra când era încã tânãr. El a devenit cunoscut pentru generozitatea sa, pentru dragostea ce le-o purta copiilor ºi ca protector al marinarilor ºi corãbiilor. Sub împãratul roman Diocletian, care a persecutat creºtinii fãrã milã, Nicolae a suferit pentru credinþa sa, fiind exilat ºi încarcerat. Închisorile erau pline de preoþi, diaconi ºi episcopi, nemaifiind loc pentru adevaraþii criminali. Dupã eliberare, Nicolae s-a alãturat Consiliului de la Niceea în 325

d.H.. A murit la 6 Decembrie 343 în Myra ºi a fost înmormântat în catedrala bisericii sale, unde se spune cã moaºtele sale emanã un miros dulceag ºi au dus la formarea unei substanþe lichide, despre care se spunea cã are puteri tãmãduitoare, ajutând astfel la adâncirea credinþei în Nicolae. Aniversarea morþii sale a devenit zi de sãrbãtoare, respectiv Ziua Sfântului Nicolae. De-a lungul secolelor au apãrut poveºti ºi legende despre viaþa ºi binefacerile Sfântului Nicolae. Toate acestea au ajutat la înþelegerea caracterului extraordinar al acestuia ºi de ce a fost atât de mult îndrãgit ºi considerat protector al celor neajutoraþi ºi neputincioºi. Una dintre cele mai cunoscute legende este a celor trei surori, fetele unui nobil sãrac, care datoritã situatiei financiare precare nu le putea oferi zestre pentru a se putea mãrita. Se spune cã atunci când fata cea mare a ajuns la vremea mãritiºului, cel ajuns deja episcop, Nicolae, a lãsat noaptea, la uºa casei nobilului, un sãculeþ cu aur. Povestea s-a repetat întocmai ºi când a venit vremea de mãritiº pentru cea de a doua fatã. Când i-a venit vremea ºi celei de a treia fete, nobilul a stat de pazã sã afle cine-i cel care le-a fãcut atâta bine fetelor lui. În noaptea cu pricina, nobilul a stat de pazã ºi l-a vãzut pe cardinal cum a lãsat saculetul

cu aur. Se spune cã Sfântul Nicolae s-a urcat pe acoperiº ºi a dat drumul sãculeþului prin hornul casei, într-o ºosetã pusã la uscat ºi de aceea a apãrut obiceiul agãþãrii ºosetelor de ºemineu. Când tatãl fetelor a vãzut una ca asta, Nicolae l-a rugat sã pãstreze secretul, dar bineînþeles cã aceasta nu s-a întâmplat. De atunci, oricine primea un cadou neaºteptat îi mulþumea lui Nicolae pentru el. Cei trei sãculeþi de aur facuþi cadou fetelor de nobil au devenit simbolul Sfântului Nicolae sub forma a trei bile de aur. (…) O altã poveste spune cã erau odatã trei studenþi teologi care cãlãtoreau spre Atena, unde doreau sã studieze. Ei au înnoptat la un han ºi au fost atacaþi de proprietarul acestuia, jefuiþi, omorâþi ºi apoi rãmãºiþele lor ascunse. Cardinalul Nicolae cãlãtorea pe acelaºi drum ºi a înnoptat la acelaºi han. Noaptea el a visat despre crima sãvârºitã ºi l-a luat la rost pe proprietarulul hanului, aflând astfel locul unde cei trei tineri fuseserã îngropaþi. Nicolae i-a dezgropat ºi s-a rugat mult la Dumnezeu, iar cei trei tineri au înviat. În Franþa, istoria se refera la rãpirea a trei copii de cãtre un mãcelar. Sfântul Nicolae s-a rugat mult ºi i-a ajutat pe pãrinþi sã-ºi recupereze copiii întregi. De atunci Sfântul Nicolae a devenit patronul copiilor ºi al ºcolarilor. O altã legendã spune cã, dupã cãlãtoria pe care a fãcut-o în Þara Sfântã, încercând sã meargã pe urmele lui Isus, Nicolae s-a întors în þara lui pe mare. O furtunã teribilã s-a abãtut pe mare ºi corabia stãtea gata sã se rupã. Nicolae a stat ºi s-a rugat la Dumnezeu, iar marinarii au rãmas surprinºi de oprirea neaºteptatã a furtunii. De atunci, Sfântul Nicolae a devenit patronul marinarilor ºi al cãlãtorilor. Nenumarate alte poveºti spun despre Nicolae cã ar fi salvat oamenii de la foamete, acuzaþii pe nedrept, de la pedepse ºi multe altele. El a sãvârºit multe fapte bune ºi generoase în secret, fãrã sã aºtepte nimic în schimb. La mai puþin de un secol de la moartea sa,

Cu ocazia Sfântului Nicolae doresc tuturor angajaþilor INCD INSEMEX sã aibã parte de un Moº Nicolae generos ºi momente pline de bucurie cu cei dragi. Sper ca aceastã zi, care anunþã începerea Sãrbãtorilor de Iarnã, sã sã vã aducã în viaþã o razã de luminã.

Sãrbãtoarea Sfântului Ierarh Nicolae îmi oferã fericitul prilej de a ura tuturor angajaþilor CNH ºi celor ce poartã acest nume, multã sãnãtate, încredere, speranþã ºi tradiþionalul

La mulþi ani!

"La mulþi ani!"

Constantin Lupu, director general INCD INSEMEX Petroºani

Nicolae DRÃGOI - director general CNH SA Petroºani

Nicolae era sãrbãtorit ca ºi sfânt. Astãzi el este venerat în Orient ca un fãcãtor de minuni, iar în Occident este patronul a unei mari varietãþi de persoane: copii, marinari, bancheri, orfani, bucãtari, muncitori, cãlãtori, comercianþi, judecãtori, fete de mãritat, studenþi, ºcolari, al celor acuzaþi pe nedrept, captivi, etc. Sfântul Nicolae este cunoscut ca prietenul ºi protectorul celor nevoiaºi sau aflaþi în impas. Marinarii, care îl considerã sfântul lor, au împrãºtiat legendele despre faptele sale bune în toate colþurile lumii. ” Alte informaþii sunt date pe www.calendar-ortodox.ro: „Cel între sfinþi Pãrintele nostru Nicolae a trãit pe vremea împãraþilor Diocleþian ºi Maximian. Mai întâi a strãlucit prin vieþuire cãlugãreascã; iar pentru viaþa lui îmbunãtãþitã a fost fãcut arhiereu. Dar pentru cã sfântul propovãduia cu îndrãznealã credinþa în Hristos a fost prins de mai-marii cetãþii, a fost bãtut ºi chinuit, apoi aruncat în temniþã, împreunã cu alþi creºtini. Când marele ºi bine-

minunatul Nicolae. Sfântul Nicolae a fãcut multe minuni aºa cum aratã Istoria vieþii sale. A izbãvit de la moarte pe trei bãrbaþi nãpãstuiþi pe nedrept. Pe când aceºtia erau în închisoare au aflat de timpul când aveau sã fie omorâþi ºi au chemat pe sfânt în ajutor; i-au pomenit ºi de binefacerile ce le fãcuse cu alþii, cum izbãvise de moarte pe alþi trei bãrbaþi din Lichia. Iar Sfântul Nicolae, cel grabnic spre ajutor ºi gata spre apãrare, s-a arãtat în vis împãratului ºi eparhului; pe eparh l-a mustrat pentru cã a defãimat împãratului pe cei trei bãrbaþi, iar împãratului i-a arãtat ºi i-a dovedit ca bãrbaþii aceia sunt nevinovaþi ºi cã din pizmã au fost pârâþi cã au uneltit împotriva lui. ªi aºa i-a izbãvit Sfântul Nicolae de la moarte. Pe lângã acestea a fãcut încã ºi alte minuni. A pãstorit dumnezeieºte poporul ortodox ºi ajungând la adânci bãtrâneþi, s-a mutat cãtre Domnul. Dar Sfântul Nicolae nici dupã moarte nu ºi-a uitat turma sa. Cã în fiecare zi face cu îmbelºugare bine celor ce au nevoie ºi-i izbãveºte de tot felul de primejdii ºi nevoi, Cãci ºi acum, ca ºi atunci, Acelaºi

Actualitate 7

Peste 800.000 de români îºi serbeazã onomastica este 800.000 de români îºi serbeazã astãzi ziua numelui de sãrbãtoarea Sfântului Nicolae, pe 6 decembrie.

P

Din cei 817.066 de români a cãror onomasticã este legatã de sãrbãtoarea Sfântului Nicolae, 534.639 sunt bãrbaþi, iar 282.427 sunt femei. Etimologia numelui îºi are origine în cuvântul "victorie" (nika=victorie). Majoritatea româncelor aflate sub protecþia acestui sfânt poartã prenumele de Nicolleta sau Nicoletta (194.147 de persoane),

urmate de cele care poartã prenumele de Niculina sau Nicolina (58.246 de persoane). Semnificativ este ºi numãrul celor care rãspund la familiarul Neculiþã/ Niculiþa/ Nicoliþa/ Necoliþa (18.216). În acelaºi timp, 4.234 de românce rãspund la prenume exotice, cum ar fi Nicola, Nikola, Nicole sau Nikole. Nicuþã sunt strigate 1.488 de femei, iar 1.068 Nicula sau Necula. Între bãrbaþii sãrbãtoriþi, peste jumãtate sunt Nicolae sau Nicolaie (351.386).

Prenumele de Niculai/Neculai este purtat de 68.181 de români, 43.069 rãspund la diminutivul de Nicuºor, iar 26.297 sunt, simplu, Nicu. În acelaºi timp, 37.535 de bãrbaþi poartã numele de Niculae sau Niculaie, iar 5.477 cetãþeni români sunt Miklos. Marius MITRACHE

În fiecare an, începând cu 6 decembrie, sufletele noastre încep sã simtã cum ceva parcã în atmsoferã e schimbat se apropie o perioadã frumoasã a anului "Sãrbãtorile de iarnã" când oamenii sunt mai buni, mai frumoºi, mai înþelepþi ºi fac gesturi minunate faþã de cei dragi ºi nu numai. În aceastã zi sfântã un gând bun tuturor hunedorenilor ºi fie ca toate dorinþele sã vi se împlineascã! Costel AVRAM - director general APASERV Valea Jiului

credinciosul împãrat Constantin a ajuns, cu voia lui Dumnezeu, împãrat al romanilor, au fost eliberaþi din legãturi toþi cei închiºi ºi, odatã cu aceºtia, ºi Sfântul Nicolae, care s-a dus în Mira. Nu dupã multã vreme a fost adunat de marele Constantin cel dintâi sinod de la Niceea, la care a luat parte ºi

Dumnezeu lucreazã prin sfântul Sãu minunile Sale cele fãrã de numãr.” Momârlanii cinstesc ºi ei aceastã sãrbãtoare, ca ºi în alte pãrþi, ferindu-se sã lucreze, ascultând sfânta slujbã ºi fãcând daruri. Ioan Dan Bãlan Elisabeta Bogãþan

Sper ca sãrbãtoarea Sfântului Nicolae sã fie semnalul unui nou început pentru toþi locuitorii municipiului Vulcan, sã aveþi parte de un drum presãrat cu bucurii, împliniri, sãnãtate ºi fericire!

La mulþi ani ºi fie ca Domnul sã vã lumineze calea! Gheorghe ILE Primarul Municipiului Vulcan

Sfântul Nicolae este unul dintre numele cele mai îndrãgite ºi mai rãspândite. El este format din cuvintele greceºti: nike - victorie ºi laos – popor... Doresc locuitorilor Vãii Jiului sã aibã parte de victorie în fiecare zi, cu pace în suflet, sãnãtate ºi viaþã îmbelºugatã alãturi de cei dragi! Celor care îi poartã numele le doresc numai bucurii, iar bucuria lor sã fie ca o binecuvântare pentru ceilalþi!

La mulþi ani! Sãrbãtori fericite! Ioan RUS, Preºedinte Organizaþia PSD Petroºani


Cronica Vãii Jiului |Joi, 6 decembrie 2012

8 Actualitate

Scrisorile cãtre Moº Nicolae înlocuite de SMS-uri sau mail-uri u toþii ºtim cã în noaptea de cinci spre ºase decembrie îl aºteptãm pe Moº Nicolae sã vinã ºi sã ne lase un cadou în ghetuþe.

C

Însã cei care sunt cei mai etuziasmati ºi aºteaptã cu nerãbdare aceastã sãrbãtoare sunt cei mici care se pregãtesc cu emoþie pentru aceastã noapte ºi abia aºteaptã sã se trezeascã dimineaþa ºi sã fugã la geam sã vadã ce cadouri le-a lãsat moºul în ghetuþe. Dar pentru a primi un cadou binenteles ca ºi ei trebuie sã fie cuminþi, sã-ºi asculte pãrinþii, sã-ºi cureþe ghetuþele dar în primul rând ca sã primeascã un cadou trebuie neapãrat sã-i scrie o scrisoare moºului pentru cã acesta sã ºtie ce-ºi doresc micuþii iar dacã moºul considera cã cei mici au fost cuminþi le va aduce

cadourile mult dorite. Astfel întrebându-i pe cei mici care sunt metodele prin care ei astapta un cadou de la Moº Nicolae ne spun ”m-am pregãtit din timp, cu o sãptãmânã sau douã înainte i-am scris o scrisoare la moºu unde i-am cerut sã-mi aducã jucãria pe care de multã vreme o vreau, iar acum sunt foarte cuminte o ascult pe mama ºi pe tata. Abia aºtept sã ajung acasã pentru a-mi curãþa ghetuþele

ºi numãr orele pânã moºu vine ºi-mi aduce cadouri”. Dar sã nu uitãm cã tehnologia este tot mai avansatã ºi mulþi dintre aceºti micuþi au renunþat sã-i mai scrie scrisori moºului preferând sã-i trimitã un mesaj de pe telefonul mobil sau mai mult decât atât sã trimitã mail-uri de pe calculatorul de acasã. Oricare ar fi modalitatea pânã la urmã pentru noi cel mai important lucru este sã-i vedem pe cei mici fericiþi ºi ne bucurãm de naivitatea de care dau dovadã ºi de sufletele curate pe care le au. Monika BACIU

cest program Soluþiile USL pentru Valea Jiului vor ”A de guvernare se pliazã cã o mãnuºã pe problefi aplicate imediat dupã alegeri mele Vãii Jiului în

Carte de Crãciun pentru pãrinþii ocupaþi ucia Muntean a lansat, în prag de Moº Nicolae, o carte special dedicatã Crãciunului. ªi asta nu e tot, cãrticica, intitulatã „Sania lui Moº Crãciun” se adreseazã,aºa cum spune autoarea, pãrinþilor ocupaþi.

sensul cã vor putea fi rezolvate fãrã excepþie”.

L

„Sania lui Moº Crãciun” e o poveste interactivã, ce îi pune pe pãrinþi ºi pe copii în postura de personaje ºi totul se desfãºoarã sub forma unei scenete rimate. „În aceastã carte, pãrinþii ºi copiii sunt invitaþi sãse distreze într-un spectacolpe care îl pot organiza, fie acasã, fie sã participe la grãdiniþã. Este opiesã de teatru pe care am scris-o pentru pãrinþii ocupaþi ºi copiii lor, în aºa fel încât sã se instaleze de pe acum spiritul Crãciunului”, a declarat prof. Lucia Muntean, institutor. Personajul principal este o vulpe hoaþã, care încearcã sã fure bucuria Crãciunului, pentru cã nu a fost invi-

tatã la serbare. Dar asta face ºi mai mult deliciul copiilor, care au posibilitatea sã vinã cu idei de salvare a situaþiei. „Copiii nu au invitat-o la serbarea lui Moº Crãciun din pãdure ºi atunci ea s-a gândit sã fure sanialui Moº Crãciun, ca acesta sã nu mai poatã sã vinã cu cadouri la copii. Toatã povestea se învârte în jurul acestei întâmplãri, unde fiecare participant are dreptul sã aibã o soluþie ºi sã comenteze”, a mai spus Lucia Muntean. Lucia Muntean dãruieºte aceastã carte cititorilor fideli, copiilor ºi pãrinþilor lor, care iubesc poezia. Sunt peste 30 de cãrþi dedicate copiilor ºi în colecþia „Ora de copilãrie”, cãrticica „Sania lui Moº Crãciun” este volumul cu numãrul 12. Diana MITRACHE

Banalele nuieluºe de Sfântul Nicolae pierd teren în faþa celor moderne viu colorate n aceastã zi pieþele din Îmajoritate oraº dar ºi marea a strãzilor au prins viaþã ºi culoare. Toatã lumea cauta un cadou special pentru sãrbãtoarea de Sfântul Nicolae.

CASA DE CULTURà A SINDICATELOR “ION DULÃMIÞÔ PETROªANI

Spectacolul va avea loc vineri 7 decembrie ora 19 Preþ bilet - prima parte a sãlii de spectacole 60 lei/bilet; partea a doua a sãlii 50 lei/bilet

Spunem culoare pentru cã pe lângã cadourile obiºnuite care se oferã copiilor ºi nu numai putem vedea la orice colþ de stradã comercianþi care au de vânzare tot felul de nuieluºe viu colorate, acestea fiind un simbol al acestei sãrbãtori mult aºteptate de cei mici. Legenda lui Moº Nicolae este cunoscutã în întreaga lume creºtinã. Moº Nicolae aduce, în unele regiuni unde este sãrbãtorit, dulciuri, dar ºi un mãnunchi de nuieluºe firave, colorate sau îmbrãcate într-un material strãlucitor. Asta dacã persoana în cauzã a fost cuminte tot timpul anului. În caz contrar, Moº Nicolae le va oferi celor neastâmpãraþi o nuia în adevãratul sens al cuvântului. Dar spre deosebire de alþi ani pânã ºi nuieluºele au devenit tot mai sofisticate ºi mai viu colorate. Astfel dacã în trecut acestea erau confecþionate simplu din crenguþe ºi poate puþin stropite cu o vopsea argintie acum putem vedea o multitudine de modele fãcute din materiale plastice ºi cu tot felul de ornamente care sã atragã privirea ºi sã-i facã pe oameni sã le cumpere.

Binenteles ca ºi preþul diferã. Cele clasice fãcute din crenguþe costã doar un leu iar cele moderne ºi mai sofisticate pot ajunge ºi la cinci lei bucatã. Pânã la urmã de oricare ar fi ele ºi din orice material ar fi confecþionate ele reprezintã o sãrbãtoare mult aºteptatã de cãtre cei mici. Monika BACIU

Actualitate 9

REPORTER: De ce ar trebui sã voteze cetãþenii din Petrila, Petroºani ºi Aninoasa cu USL, cu Ioan Rus, candidat la Camera Deputaþilor? IOAN RUS: Dupã patru ani, în care o guvernare distrugãtoare a slãbit România din punct de vedere economic ºi social, patru partide s-au alãturat pentru a stopa acest fenomen. Era de aºteptat o uniune politicã de anvergurã, solidã, ca efect al sãrãcirii unei þãri întregi ºi a populaþiei. În orice þarã din lume deciziile politice, politica în sine, trebuie sã aibã în vedere interesul naþional, interesul populaþiei ºi viitorul unei naþiuni. USL este soluþia acestui moment ºi spun asta pentru cã programul de guvernare este realist, cu efecte imediate asupra oamenilor, cu soluþii economice ºi sociale, cu relaxãri fiscale pentru întreprinderi cu scop de dezvoltare ºi implicit de absorbþia forþei de muncã. Învãþãmântul, sãnãtatea au soluþii agreate de profesioniºtii acestora, care trebuie doar implementate imediat. Acest program de guvernare se pliazã cã o mãnuºã pe problemele Vãii Jiului în sensul cã vor putea fi rezolvate fãrã excepþie. Am experienþa ºi politicã ºi în plan economic, dar ºi în plan social pentru asta. Sunt un om care gândeºte de douã ori înainte de a tãia ºi actualul program de guvernare USL cuprinde multe soluþii de care m-am ocupat, ca deputat, în perioada 2000-2004. ªtiu cã pot rezolva multe probleme de aici ºi pot contribui

substanþial la redarea demnitãþii locuitorilor Vãii Jiului.

Dumneavoastrã aveþi argumente credibile pentru acestã… ”vorbã”?

REP: Concret, care sunt propunerile din domeniul social?

IOAN RUS: Argumente sunt ºi Valea Jiului clar se

IOAN RUS: Respectul ºi consideraþia pentru oamenii în vârstã se afla pe cale de dispariþie, dupã aceºti ultimi patru ani. Astfel, pensionarii cu venituri mici, sub 1000 ron, vor primi medicamente compensate în proporþie de 90 la sutã. Pensiile vor fi indexate cu rata inflaþiei ºi se vor multiplica resursele de venit pentru bãtrâneþe ºi cei cu venituri minime vor primi ajutor suplimentar pentru plata facturii la energie. Apoi tinerilor li se vor asigura subvenþii parþiale pentru cãrþi-manuale, elevii din ciclul primar vor beneficia de o masã caldã. Sunt avute în vedere, toate palierele socio-economice. Acestea sunt doar câteva exemple… REP.: Toþi politicienii de pânã acum au vorbit de dezvoltarea Vãii Jiului.

poate dezvolta pentru cã ideea este verificatã ºi aplicatã cu succes de multã vreme, de exemplu în Belfort-Strasbourg, Franþa. Este vorba de o Agenþie de dezvoltare care sã atragã forþe administrative, profesionale, competeþe în domenii, cercetare, învãþãmânt superior, bãnci, agenþi economici, institute de cercetare etc. Toþi aceºtia formeazã un consorþiu în cadrul agenþiei.

Care este scopul: orice cetãþean cu idei novatoare, de inventicã, economice, din orice domeniu, vine cu ideea la acest consorþiu care o analizeazã, studiazã ºi dacã este viabilã i se atribuie girul folosirii ei. În baza acestui gir, agenþia va materializa ideea într-o afacere profitabilã. Aceastã agenþie se va finanþa din procentele care i se cuvin din afacerea astfel nãscutã, respectiv 5-6 la sutã din cifra de afaceri, ceea ce înseamnã ºi o cointeresare totalã, ºi în timp poate deveni o forþã tehnicã ºi una financiarã. Practic va fi locomotiva dezvoltãrii. O astfel de agenþie din Franþa a dezvolatat 100-125 de proiecte de anvergurã pe an, materializate în întreprinderi ºi locuri de muncã. Dacã voi primi girul alegã-

ºi se vor dezvolta spitalele judeþene de urgenþã de interes strategic ºi creºterea competenþei lor. Se va aplica un sistem de deduceri fiscale pentru medici ºi cadre didactice, în vederea stimularii ramânerii în sistem a resursei umane.

torilor ca deputat, asta voi face ºi dacã nu voi reuºi mã voi gândi la demisie…

Valea Jiului se va crea un centru de colectare a produselor acestora, începând de la legume ºi fructe, pânã la lapte ºi lânã.

REP.: Cum v-aþi gândit sã-i faceþi pe medicii sã nu mai plece peste hotare? IOAN RUS: Trebuie ca statul sã reînceapã sã funcþioneze ºi sã-ºi merite taxele pe care le încaseazã. Ca urmare, fiecare regiune va avea sistem de urgenþã, cu pompieri, ambulanþã ºi poliþie, un sistem naþional integrat de urgenþã puternic. Pânã la finalul anului 2014 se vor mai deschide 3 baze aeriene de salvare SMURD, astfel acoperind fiecare regiune de dezvoltare cu un elicopter SMURD. Se vor construi ºi dota la standarde europene 8 spitale

REP.: La momârlanii nostri v-aþi gândit? IOAN RUS: Da, ei sunt cei care pãstreazã tradiþiile ºi identitatea specificã acestor locuri ºi sub nici o formã nu au fost uitaþi. Pentru ei existã un set de stimulente pentru a se asocia câte 2-3 familii pentru a forma microferme familiale, apoi lãptãreasa noastrã va fi inclusã într-un sistem de lucrãtori familiali pentru a beneficia pensie ºi asigurãri de sãnãtate. În

REP.: Pe oamenii de afaceri, mulþ,i puþini, buni, rãi, ai Vãii Jiului, îi aveþi în vedere? IOAN RUS: Obligatoriu! În ultima vreme oamenii de afaceri au fost sufocaþi, omorâþi de taxe ºi impozite, de controale peste controale pentru a se stoarce ultimul leu la bugetul de stat. În acest sens va exista o relaxare fiscalã pentru a se putea revigora, pentru cã la noi, aici, alternativa locurilor de muncã este în sectorul privat. În programul de guvernare este prevãzutã reducerea generalã a impozitãrii ºi lãr-

girea bazei de impozitare. CAS-ul datorat de angajator va fi redus cu 5 la sutã, concomitent cu creºterea progresivã a cresterii salariului minim pe economie pânã la 1200 ron. Se reduce TVA de la 24 la 9 la sutã la producãtorii agricoli, iar în decursul celor patru ani de mandat, TVAul general va reveni la 19 la sutã. Se vor reduce la jumãtate taxele parafiscale ºi va creºte deductibilitatea cheltuielilor pânã la 50 la sutã. Acestea sunt doar o parte din mãsuri. REP.: Mineritul va rãmâne încã mult timp activitatea de bazã în Valea Jiului. Cum va arãta acest secor în urmãtorii ani? IOAN RUS: Complexul energetic Hunedoara, cu minele cuprinse în organizarea sa, este o soluþie importantã pentru consolidarea mineritului. Celelalte mine, care vor fi sub-

venþionate o vreme, pot dovedi, ºi eu sunt convins cã o vor face, cã sunt viabile ºi absolut necesare. Cine spune cã energia viitorului este cea datã de vânt, sau resurse regenerabile a greºit. Ele pot fi complementare doar. O spun acum cu argumente cercetãtorii lumii. Energia o va da ºi în viitor pãmântul, cãrbunele. Eu sunt optimist! Cât priveºte minerii, aceºtia trebuie sã-ºi recâºtige statutul de oameni rari, munca sã le fie plãtitã la justa valoare, drepturile obþinute cu sânge vor fi pãstrate, iar condiþiile de muncã trebuie sã le diminueze la maxim riscurile meseriei. ªi aºa va fi. Ileana Firþulescu, Birou de presã USL Petroºani


Cronica Vãii Jiului |Joi, 6 decembrie 2012

8 Actualitate

Scrisorile cãtre Moº Nicolae înlocuite de SMS-uri sau mail-uri u toþii ºtim cã în noaptea de cinci spre ºase decembrie îl aºteptãm pe Moº Nicolae sã vinã ºi sã ne lase un cadou în ghetuþe.

C

Însã cei care sunt cei mai etuziasmati ºi aºteaptã cu nerãbdare aceastã sãrbãtoare sunt cei mici care se pregãtesc cu emoþie pentru aceastã noapte ºi abia aºteaptã sã se trezeascã dimineaþa ºi sã fugã la geam sã vadã ce cadouri le-a lãsat moºul în ghetuþe. Dar pentru a primi un cadou binenteles ca ºi ei trebuie sã fie cuminþi, sã-ºi asculte pãrinþii, sã-ºi cureþe ghetuþele dar în primul rând ca sã primeascã un cadou trebuie neapãrat sã-i scrie o scrisoare moºului pentru cã acesta sã ºtie ce-ºi doresc micuþii iar dacã moºul considera cã cei mici au fost cuminþi le va aduce

cadourile mult dorite. Astfel întrebându-i pe cei mici care sunt metodele prin care ei astapta un cadou de la Moº Nicolae ne spun ”m-am pregãtit din timp, cu o sãptãmânã sau douã înainte i-am scris o scrisoare la moºu unde i-am cerut sã-mi aducã jucãria pe care de multã vreme o vreau, iar acum sunt foarte cuminte o ascult pe mama ºi pe tata. Abia aºtept sã ajung acasã pentru a-mi curãþa ghetuþele

ºi numãr orele pânã moºu vine ºi-mi aduce cadouri”. Dar sã nu uitãm cã tehnologia este tot mai avansatã ºi mulþi dintre aceºti micuþi au renunþat sã-i mai scrie scrisori moºului preferând sã-i trimitã un mesaj de pe telefonul mobil sau mai mult decât atât sã trimitã mail-uri de pe calculatorul de acasã. Oricare ar fi modalitatea pânã la urmã pentru noi cel mai important lucru este sã-i vedem pe cei mici fericiþi ºi ne bucurãm de naivitatea de care dau dovadã ºi de sufletele curate pe care le au. Monika BACIU

cest program Soluþiile USL pentru Valea Jiului vor ”A de guvernare se pliazã cã o mãnuºã pe problefi aplicate imediat dupã alegeri mele Vãii Jiului în

Carte de Crãciun pentru pãrinþii ocupaþi ucia Muntean a lansat, în prag de Moº Nicolae, o carte special dedicatã Crãciunului. ªi asta nu e tot, cãrticica, intitulatã „Sania lui Moº Crãciun” se adreseazã,aºa cum spune autoarea, pãrinþilor ocupaþi.

sensul cã vor putea fi rezolvate fãrã excepþie”.

L

„Sania lui Moº Crãciun” e o poveste interactivã, ce îi pune pe pãrinþi ºi pe copii în postura de personaje ºi totul se desfãºoarã sub forma unei scenete rimate. „În aceastã carte, pãrinþii ºi copiii sunt invitaþi sãse distreze într-un spectacolpe care îl pot organiza, fie acasã, fie sã participe la grãdiniþã. Este opiesã de teatru pe care am scris-o pentru pãrinþii ocupaþi ºi copiii lor, în aºa fel încât sã se instaleze de pe acum spiritul Crãciunului”, a declarat prof. Lucia Muntean, institutor. Personajul principal este o vulpe hoaþã, care încearcã sã fure bucuria Crãciunului, pentru cã nu a fost invi-

tatã la serbare. Dar asta face ºi mai mult deliciul copiilor, care au posibilitatea sã vinã cu idei de salvare a situaþiei. „Copiii nu au invitat-o la serbarea lui Moº Crãciun din pãdure ºi atunci ea s-a gândit sã fure sanialui Moº Crãciun, ca acesta sã nu mai poatã sã vinã cu cadouri la copii. Toatã povestea se învârte în jurul acestei întâmplãri, unde fiecare participant are dreptul sã aibã o soluþie ºi sã comenteze”, a mai spus Lucia Muntean. Lucia Muntean dãruieºte aceastã carte cititorilor fideli, copiilor ºi pãrinþilor lor, care iubesc poezia. Sunt peste 30 de cãrþi dedicate copiilor ºi în colecþia „Ora de copilãrie”, cãrticica „Sania lui Moº Crãciun” este volumul cu numãrul 12. Diana MITRACHE

Banalele nuieluºe de Sfântul Nicolae pierd teren în faþa celor moderne viu colorate n aceastã zi pieþele din Îmajoritate oraº dar ºi marea a strãzilor au prins viaþã ºi culoare. Toatã lumea cauta un cadou special pentru sãrbãtoarea de Sfântul Nicolae.

CASA DE CULTURà A SINDICATELOR “ION DULÃMIÞÔ PETROªANI

Spectacolul va avea loc vineri 7 decembrie ora 19 Preþ bilet - prima parte a sãlii de spectacole 60 lei/bilet; partea a doua a sãlii 50 lei/bilet

Spunem culoare pentru cã pe lângã cadourile obiºnuite care se oferã copiilor ºi nu numai putem vedea la orice colþ de stradã comercianþi care au de vânzare tot felul de nuieluºe viu colorate, acestea fiind un simbol al acestei sãrbãtori mult aºteptate de cei mici. Legenda lui Moº Nicolae este cunoscutã în întreaga lume creºtinã. Moº Nicolae aduce, în unele regiuni unde este sãrbãtorit, dulciuri, dar ºi un mãnunchi de nuieluºe firave, colorate sau îmbrãcate într-un material strãlucitor. Asta dacã persoana în cauzã a fost cuminte tot timpul anului. În caz contrar, Moº Nicolae le va oferi celor neastâmpãraþi o nuia în adevãratul sens al cuvântului. Dar spre deosebire de alþi ani pânã ºi nuieluºele au devenit tot mai sofisticate ºi mai viu colorate. Astfel dacã în trecut acestea erau confecþionate simplu din crenguþe ºi poate puþin stropite cu o vopsea argintie acum putem vedea o multitudine de modele fãcute din materiale plastice ºi cu tot felul de ornamente care sã atragã privirea ºi sã-i facã pe oameni sã le cumpere.

Binenteles ca ºi preþul diferã. Cele clasice fãcute din crenguþe costã doar un leu iar cele moderne ºi mai sofisticate pot ajunge ºi la cinci lei bucatã. Pânã la urmã de oricare ar fi ele ºi din orice material ar fi confecþionate ele reprezintã o sãrbãtoare mult aºteptatã de cãtre cei mici. Monika BACIU

Actualitate 9

REPORTER: De ce ar trebui sã voteze cetãþenii din Petrila, Petroºani ºi Aninoasa cu USL, cu Ioan Rus, candidat la Camera Deputaþilor? IOAN RUS: Dupã patru ani, în care o guvernare distrugãtoare a slãbit România din punct de vedere economic ºi social, patru partide s-au alãturat pentru a stopa acest fenomen. Era de aºteptat o uniune politicã de anvergurã, solidã, ca efect al sãrãcirii unei þãri întregi ºi a populaþiei. În orice þarã din lume deciziile politice, politica în sine, trebuie sã aibã în vedere interesul naþional, interesul populaþiei ºi viitorul unei naþiuni. USL este soluþia acestui moment ºi spun asta pentru cã programul de guvernare este realist, cu efecte imediate asupra oamenilor, cu soluþii economice ºi sociale, cu relaxãri fiscale pentru întreprinderi cu scop de dezvoltare ºi implicit de absorbþia forþei de muncã. Învãþãmântul, sãnãtatea au soluþii agreate de profesioniºtii acestora, care trebuie doar implementate imediat. Acest program de guvernare se pliazã cã o mãnuºã pe problemele Vãii Jiului în sensul cã vor putea fi rezolvate fãrã excepþie. Am experienþa ºi politicã ºi în plan economic, dar ºi în plan social pentru asta. Sunt un om care gândeºte de douã ori înainte de a tãia ºi actualul program de guvernare USL cuprinde multe soluþii de care m-am ocupat, ca deputat, în perioada 2000-2004. ªtiu cã pot rezolva multe probleme de aici ºi pot contribui

substanþial la redarea demnitãþii locuitorilor Vãii Jiului.

Dumneavoastrã aveþi argumente credibile pentru acestã… ”vorbã”?

REP: Concret, care sunt propunerile din domeniul social?

IOAN RUS: Argumente sunt ºi Valea Jiului clar se

IOAN RUS: Respectul ºi consideraþia pentru oamenii în vârstã se afla pe cale de dispariþie, dupã aceºti ultimi patru ani. Astfel, pensionarii cu venituri mici, sub 1000 ron, vor primi medicamente compensate în proporþie de 90 la sutã. Pensiile vor fi indexate cu rata inflaþiei ºi se vor multiplica resursele de venit pentru bãtrâneþe ºi cei cu venituri minime vor primi ajutor suplimentar pentru plata facturii la energie. Apoi tinerilor li se vor asigura subvenþii parþiale pentru cãrþi-manuale, elevii din ciclul primar vor beneficia de o masã caldã. Sunt avute în vedere, toate palierele socio-economice. Acestea sunt doar câteva exemple… REP.: Toþi politicienii de pânã acum au vorbit de dezvoltarea Vãii Jiului.

poate dezvolta pentru cã ideea este verificatã ºi aplicatã cu succes de multã vreme, de exemplu în Belfort-Strasbourg, Franþa. Este vorba de o Agenþie de dezvoltare care sã atragã forþe administrative, profesionale, competeþe în domenii, cercetare, învãþãmânt superior, bãnci, agenþi economici, institute de cercetare etc. Toþi aceºtia formeazã un consorþiu în cadrul agenþiei.

Care este scopul: orice cetãþean cu idei novatoare, de inventicã, economice, din orice domeniu, vine cu ideea la acest consorþiu care o analizeazã, studiazã ºi dacã este viabilã i se atribuie girul folosirii ei. În baza acestui gir, agenþia va materializa ideea într-o afacere profitabilã. Aceastã agenþie se va finanþa din procentele care i se cuvin din afacerea astfel nãscutã, respectiv 5-6 la sutã din cifra de afaceri, ceea ce înseamnã ºi o cointeresare totalã, ºi în timp poate deveni o forþã tehnicã ºi una financiarã. Practic va fi locomotiva dezvoltãrii. O astfel de agenþie din Franþa a dezvolatat 100-125 de proiecte de anvergurã pe an, materializate în întreprinderi ºi locuri de muncã. Dacã voi primi girul alegã-

ºi se vor dezvolta spitalele judeþene de urgenþã de interes strategic ºi creºterea competenþei lor. Se va aplica un sistem de deduceri fiscale pentru medici ºi cadre didactice, în vederea stimularii ramânerii în sistem a resursei umane.

torilor ca deputat, asta voi face ºi dacã nu voi reuºi mã voi gândi la demisie…

Valea Jiului se va crea un centru de colectare a produselor acestora, începând de la legume ºi fructe, pânã la lapte ºi lânã.

REP.: Cum v-aþi gândit sã-i faceþi pe medicii sã nu mai plece peste hotare? IOAN RUS: Trebuie ca statul sã reînceapã sã funcþioneze ºi sã-ºi merite taxele pe care le încaseazã. Ca urmare, fiecare regiune va avea sistem de urgenþã, cu pompieri, ambulanþã ºi poliþie, un sistem naþional integrat de urgenþã puternic. Pânã la finalul anului 2014 se vor mai deschide 3 baze aeriene de salvare SMURD, astfel acoperind fiecare regiune de dezvoltare cu un elicopter SMURD. Se vor construi ºi dota la standarde europene 8 spitale

REP.: La momârlanii nostri v-aþi gândit? IOAN RUS: Da, ei sunt cei care pãstreazã tradiþiile ºi identitatea specificã acestor locuri ºi sub nici o formã nu au fost uitaþi. Pentru ei existã un set de stimulente pentru a se asocia câte 2-3 familii pentru a forma microferme familiale, apoi lãptãreasa noastrã va fi inclusã într-un sistem de lucrãtori familiali pentru a beneficia pensie ºi asigurãri de sãnãtate. În

REP.: Pe oamenii de afaceri, mulþ,i puþini, buni, rãi, ai Vãii Jiului, îi aveþi în vedere? IOAN RUS: Obligatoriu! În ultima vreme oamenii de afaceri au fost sufocaþi, omorâþi de taxe ºi impozite, de controale peste controale pentru a se stoarce ultimul leu la bugetul de stat. În acest sens va exista o relaxare fiscalã pentru a se putea revigora, pentru cã la noi, aici, alternativa locurilor de muncã este în sectorul privat. În programul de guvernare este prevãzutã reducerea generalã a impozitãrii ºi lãr-

girea bazei de impozitare. CAS-ul datorat de angajator va fi redus cu 5 la sutã, concomitent cu creºterea progresivã a cresterii salariului minim pe economie pânã la 1200 ron. Se reduce TVA de la 24 la 9 la sutã la producãtorii agricoli, iar în decursul celor patru ani de mandat, TVAul general va reveni la 19 la sutã. Se vor reduce la jumãtate taxele parafiscale ºi va creºte deductibilitatea cheltuielilor pânã la 50 la sutã. Acestea sunt doar o parte din mãsuri. REP.: Mineritul va rãmâne încã mult timp activitatea de bazã în Valea Jiului. Cum va arãta acest secor în urmãtorii ani? IOAN RUS: Complexul energetic Hunedoara, cu minele cuprinse în organizarea sa, este o soluþie importantã pentru consolidarea mineritului. Celelalte mine, care vor fi sub-

venþionate o vreme, pot dovedi, ºi eu sunt convins cã o vor face, cã sunt viabile ºi absolut necesare. Cine spune cã energia viitorului este cea datã de vânt, sau resurse regenerabile a greºit. Ele pot fi complementare doar. O spun acum cu argumente cercetãtorii lumii. Energia o va da ºi în viitor pãmântul, cãrbunele. Eu sunt optimist! Cât priveºte minerii, aceºtia trebuie sã-ºi recâºtige statutul de oameni rari, munca sã le fie plãtitã la justa valoare, drepturile obþinute cu sânge vor fi pãstrate, iar condiþiile de muncã trebuie sã le diminueze la maxim riscurile meseriei. ªi aºa va fi. Ileana Firþulescu, Birou de presã USL Petroºani


10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului |Joi, 6 decembrie 2012 Minele neviabile, lãsate în pielea goalã

Le-au luat pânã ºi calea feratã industrialã re doar un buget, calculat pânã la sfârºitul anului, ºi cam atât. Societatea Naþionalã de Închideri de Mine Valea Jiului pleacã la drum în pielea goalã.

A

Carmen COSMAN Înfiinþatã pentru a administra grupul de mine neviabile – Petrila, Paroºeni ºi Uricani – Societatea Naþionalã de Închideri de Mine (SNIM) este nevoitã sã se descurce cum poate cã sã supravieþuiascã pânã în 2018, termenul limitã pânã la care cele trei mine vor

fi închise. În luna august a acestui an, cel puþin teoretic, Compania Naþionalã a Huilei Petroºani a scãpat de o datorie de peste 273 milioane de lei, dupã ce activele neviabile minele Petrila, Paroºeni ºi Uricani - au fost date în platã cãtre ANAF. Conform calculelor oficiale, mijloacele fixe ale celor trei mine neviabile au

Joaca de-a bugetele ugetul Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului a fost retras de pe ordinea de zi a ºedinþei de Guvern. Potrivit directorului Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului, Petru Drãgoescu, bugetul de venituri ºi cheltuieli al societãþii a fost inclus pe ordinea de zi, însã apoi a fost retras.

B

Monika BACIU ”Proiectul a fost inclus pe ordinea de zi, însã a

totalizat suma de peste 273 de milioane de lei, sumã stabilitã în urma unor rapoarte de evaluare întocmite de un evaluator independent. Asta s-a întâmplat pe hârtie, însã practic minele neviabile au rãmas pânã la urmã fix cu clãdire. Nu au maºini, nu au tehnicã de calcul ºi, mai grav decât atât, chiar ºi calea feratã industrialã din incinta unitãþilor miniere a rãmas tot la firma – mamã, adicã la CNH. Iar unitãþile miniere, pe lângã cã au costuri de producþie mult mai mari decât cele cu care

facem o deplasare la Bucureºti în acest sens”, a declarat pentru Cronica Vãii Jiului, Petre Drãgoescu. În ceea ce priveºte

vând huila extrasã se mai vãd nevoite ºi sã plãteascã chirie cãtre CNH, o sumã pe care oficialii SNIM nu au dezvãluit-o dar care, spun sursele noastre, este de naturã sã descurajeze pe oricine. De menþionat cã numai pentru închirierea unei maºini SNIM cheltuieºte 50 de

lei/ zi ºi sã nu uitãm cã necesitãþile sunt multe, iar firma nu are nici mãcar sediu. Din fericire, cele trei mine neviabile sunt în continuare beneficiare ale subvenþiei acordate de la bugetul de stat cu acceptul Uniunii Europene.

bugetul rectificat al Companiei Naþionale a Huilei acesta a fost pe ordinea de zi. ”Din câte ºtiu eu, proiectul a fost inclus pe

ordinea de zi. Mai multe amãnunte nu cunosc”, a declarat pentru Cronica Vãii Jiului preºedintele Consiliului de Administraþie al CNH,

fost retras urmând a fi inclus în 12 decembrie. Nu ºtim motivele, ºtim doar cã va trebui sã

Sorin Gãman. Directorul societãþii huilei, Nicolae Drãgoi nu a putut fi contactat pentru a oferi informaþii suplimentare.

Restricþii apã Joi, 6.12.2012 Aninoasa 9:00 - 11:00. Zonã: str. Gheorghe Doja. Motiv: reconfigurare reþea str. Gheorghe Doja - complex ANENA. 13:00 - 15:00. Zonã: str. Dãnuþoni zona cuprinsã între Motel Gambrinus ºi

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro

SC ADARCO. Motiv: Cuplare Motel Gambrinus. Mulþumim pentru înþelegere

HOROSCOP

6 decembrie 2012

Entuziasmul sentimental va fi la limita superioarã. Vei comunica bine cu fiinþa iubitã ºi veþi reuºi sã vã puneþi de acord asupra unor proiecte de interes comun. Timpul liber petrecut în compania partenerului va fi un prilej de relaxare.

Vei avea parte de o mulþime de evenimente care te vor þine cu sufletul la gurã. Relaþia ta de suflet se poate îmbunãtãþi. Oricum vei trãi clipe plãcute în compania partenerului, ceea ce te face sã priveºti spre viitor cu mai multã încredere.

O lucrare mai veche ar putea fi încheiatã, ceea ce îþi va atrage aprecierea tuturor celor ce te cunosc. Este foarte posibil sã ai parte de unele reuºite în plan social. Deºi existã unele nemulþumiri, se poate spune cã relaþia ta de dragoste funcþioneazã bine.

Nu eºti într-o formã nemaipomenitã, aºa cã ar fi de dorit sã nu te implici în activitãþi care sã te oboseascã. Contrar obiceiului, ai tendinþa de a fi mai puþin tolerant, mai puþin diplomat cu partenerul de suflet ºi din acest motiv ai putea avea beneficii.

O lucrare pe care ai considerat-o finalizatã se va dovedi a nu fi chiar aºa, deci va trebui sã mai revii asupra ei. Unul dintre prieteni îþi va da un sfat de care ar fi bine sã þii cont. Dacã doreºti sã iniþiezi ceva nou, nu trebuie sã aºtepþi rezultate imediate.

Vei fi mai agitat, mai irascibil, dar cu un efort constant vei reuºi sã-þi canalizezi energia spre chestiuni concrete. Vei avea sentimentul cã munceºti în zadar, cã eforturile tale nu sunt judecate bine. Este important sã adopþi politica paºilor mãrunþi.

Nu eºti în forma ta cea mai bunã, aºa cã ar fi bine sã nu te implici în activitãþi care sã te suprasolicite, deoarece riºti sã te epuizezi fãrã a realiza mare lucru. Nici din punct de vedere mintal nu vei funcþiona la nivelul obiºnuit.

Iniþiativele tale se vor bucura de succes, ceea ce îþi va îmbunãtãþi, într-o bunã mãsurã, starea de spirit. Vei reuºi sã-þi canalizezi energia spre scopuri practice, ceea ce-þi va aduce în afarã de satisfacþii ºi ceva relaxare.

Vei fi mai deschis, mai optimist, ceea ce va avea efecte benefice asupra relaþiei tale cu anturajul. Puterea de muncã de care beneficiezi în aceastã perioadã îþi va permite sã rezolvi o mulþime de situaþii. În felul acesta cercul tãu de prieteni s-ar putea lãrgi.

Unele neînþelegeri mai vechi pe care le-ai avut cu colaboratorii sar putea accentua în aceastã perioadã. Nu este cazul sã iniþiezi o activitate nouã decât dacã eºti dispus sã dai dovadã de rãbdare. O ai unele neplãceri în ceea ce priveºte sãnãtatea.

Deºi de o bunã bucatã de vreme lucrurile evolueazã mai încet decât ai dori, în aceastã perioadã te vei putea bucura de rezultatele eforturilor depuse. Dacã doreºti o schimbare în situaþia ta profesionalã ai putea sã primeºti o ofertã în aceastã direcþie.

Este posibil sã cheltuieºti o sumã de bani pentru îmbunãtãþirea sãnãtãþii, dar nu trebuie sã fii supãrat, cãci rezultatele te vor satisface. Încearcã sã fii mai ponderat, altfel existã riscul de a face greºeli. Ai tendinþa de a-þi asuma riscuri inutile.


Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului |Joi, 6 decembrie 2012 entru cã P n-au mai putut sã-ºi

Sute de pensionari au poprire pe pensie

achite ratele unor împrumuturi, vârstnicii s-au trezit cã li se reþine datoria din pensie.

Circa 300 de pensionari din Valea Jiului care au luat împrumuturi sunt în aceastã situaþie ºi lunã de lunã li se reþine o parte din pensie. Oamenii au luat împrumuturi de la casele de ajutor reciproc de pe lângã asociaþiile de pensionari, pentru a-ºi putea face pregãtirile de iarnã. Bãtrânii îºi duc traiul de pe o zi pe alta cu pensii

mici, iar singura lor posibilitate de a avea cãldurã în case ori ceva pe masa de sãrbãtori, a fost sã se angajeze la un credit. Chiar dacã au luat doar 200 de lei împrumut, bãtrânii au ajuns în situaþia de a nu-ºi mai putea plãti ratele. Mulþi au apelat la ajutorul Asociaþiei Pensionarilor din Petroºani, care în acest moment, are peste 5.000 de membri cotizanþi. „Avem peste 300 de persoane aflate în aceastã situaþie. Mulþi s-au împrumutat pentru nevoile zilnice, pentru aprovizionarea cu lemne pentru iarnã ori masa de sãrbãtori”, spune Gheorghe Pavel, preºedintele Asociaþiei Pensionarilor din Petroºani. Asociaþia s-a vãzut obligatã sã recurgã la recuperarea restanþelor de la persoanele care au luat împrumuturi ºi nu s-au achitat la timp de ele, iar singura soluþie este sã li se reþinã din pensie lunã de lunã pânã la stingerea creditului. Maximilian GÂNJU

Prime diferenþiate pentru angajaþii Apa Serv Valea Jiului uantumul bonificaþiei de sãrbãtori pentru fiecare angajat al Apa Serv Valea Jiului nu va depãºi 300 de lei, însã nu toþi vor primi aceºti bani.

C

Conducerea operatorului de apã ºi canal din Valea Jiului a decis sã acorde prime salariaþilor cu ocazia sãrbãtorilor de iarnã, însã aceste bonificaþii vor fi date fiecãrui angajat în funcþie de cât a muncit în anul 2012. Potrivit directorului general al societãþii, cuantumul primei va fi stabilit în baza unei metode de calcul ce are la bazã numãrul de zile lucrate efectiv de salariat. „Prima nu va depãºi 300 de lei însã pentru a lua maximul, adicã 300 de lei se va lua în calcul cât a muncit fiecare în anul 2012. Cel care nu a lipsit de la muncã va avea prima întreagã. Cel care a muncit mai puþin va primi atât cât a muncit în anul 2012. Nu mi s-a pãrut corect sã primeascã toatã lumea la fel, ºi cel care a muncit un an de zile dar ºi cel care a chiulit”, a declarat, Costel Avram, director general SC Apa Serv Valea Jiului.

Conducerea societãþii pregãteºte însã o surprizã pentru angajaþi ºi pentru prima datã de când s-a înfiinþat societatea, le va pregãti o petrecere de sfârºit de an. „Conform înþelegerii cu sindicatul vom da cadouri copiilor angajaþilor. Vreau însã sã-i aduc pe oameni împreunã cu copiii ºi sã le dau

cadourile sub bradul împodobit în curtea societãþii. Apoi sã ciocnim un pahar de vin fiert ºi sã luãm masa împreunã. Vreau sã fim toþi la un loc, indiferent dacã este vorba de muncitorul care trage la cheie ori ºef”, mai spune Avram. Pe de altã parte, pentru cã vin sãrbãtorile, ºeful opera-

Podoabe din cocã pentru bradul de Crãciun opiii cu dizabilitãþi din Valea Jiului au demarat un proiect inedit ºi unic pânã acum. Din aluat, ca în vremuri demult uitate, au creat mai întâi o cocã, apoi mici forme pe care le vor usca ºi apoi le vor coace, special pentru bradul de Crãciun.

C

Vor sã fie utili, chiar dacã sãnãtatea lor nu le dã voie. Sunt copii cu dizabilitãþi din toatã Valea Jiului, care vin la centrul de zi Pollicino, acolo unde sunt ajutaþi sã înfrunte viaþa. Fie cã vorbim despre cei cu Sindrom Down, ori despre cei cu dizabilitãþi motorii, toþi au creat figurine din aluat. Au amestecat în ligheane mari fãinã, apã ºi sare ºi au creat forme Le vor vopsi ºi fiecare va împodobi un brad. Nu e uºor, pentru cã fiecare are câte o problemã, dar bucuria li se poate citi în ochi. „Fac un brãduþ verde cu globuri în el din cocã”, ne mãrturiseºte o fetiþã care încerca sã picteze mica figurinã. „Amestec coca ºi apoi o întind”, ne-a arãtat un alt bãieþel. Toþi au muncit ºi au încercat sã fie utili. Ideea este una ineditã ºi le-a aparþinut celor care îi au în grijã, iar la torului de apã ºi canal din Valea Jiului a decis sã-i mai pãsuiascã pe datornici, însã dupã sãrbãtori se va trece iarãºi la debranºãri dacã datoriile nu vor fi stinse. Maximilian GÂNJU

final, vor dãrui ei înºiºi cadouri altori copii, sau vor duce acasã câte o micã piesã creatã de ei. „Este pentru noi modul în care fiecare copil întâmpinã cea mai aºteptatã sãrbãtoare din an: Crãciunul. Am gândit acþiunea de azi în mod special, ca sã îi putem cuprinde pe toþi copiii în câte o activitate ºi e unicã. La final, vom împodobi un brad pe care îi vom oferi unei familii nevoiaºe, iar figurinele ce ne rãmân,vor ajunge în casele fiecãrui copil de aici, în brãduþul lui”, a spus Florentina Presecan, directorul centrului Pollicino. La acþiune a venit ºi primarul Tiberiu Iacob Ridzi, care a dat o mânã

de ajutor celor mici ºi i-a îndrumat în proiectul lor. „Copiii au avut azi o activitate specialã. Au confecþionat tradiþionalele ornamente de Crãciun. Au vopsit ºi la Paºti ouã, iar azi fac globuri ºi eu am venit aici sã îi încurajez în munca lor”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul din Petroºani. Copiii din centrul Pollicino sunt mereu îndrumaþi sã creeze lucruri ºi astfel devin ºi ei utili ºi fac câte ceva pentru Crãciun. Cei cu dizabilitãþi motorii, au fost puºi sã frãmânte coca, în timp ce alþii, care se descurcã, au pictat micile decoraþiuni de Crãciun. Diana MITRACHE


12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului |Joi, 6 decembrie 2012

Cum aratã Moº Nicolae? um aratã Moº Nicolae? De unde vine el? Ce ne aduce? Ce vrem sã ne aducã? Nimic mai simplu. Asta ºtiu cel mai bine cei mici, care s-au pregãtit cu desene, machete ºi ºi-au lustruit ghetuþele.

C

Diana MITRACHE Unii zic cã e roz, alþii cã e roºu. Unii zic cã ar avea o cruce galbenã, în timp ce alþii spun cã e verde. Toþi vorbesc despre Moº Nicolae, cel pe care l-au aºteptat cu ghetuþele curate în geam. „E roz, are o pelerinã ºi o cruce care eu am pictat-o cu galben. Are ºi un toiag auriu. Vine cu sacul ºi

vreau sã îmi aducã o pãpuºã”, spune o fetiþã de la grupa mare. „Este înger, vine din cer ºi ne aduce dulciuri, iar la fetiþele rele le aduce o jordiþã. Cred cã e verde ºi vreau sã îmi aducã o maºinuþã care scoate fum”, spune un alt bãieþel. „E bun Moº Nicolae, dacã ºi noi am fost cuminþi. Am fost cuminte ºi vreau o loco-

motivã cu motor, pentru cã am trenuleþe, dar niciunul nu are motor”, spune un alt bãieþel. El va veni din cer cu sãnuiþa cã tot a nins ºi fiecare pitic de grãdiniþã, ni-l descrie în felul lui. Ei au creat mici ghetuþe din hârtie, lau pictat ºi asamblat pe Moº Nicolae din bucãþi de hârtie glasatã ºi singura lor grijã va fi ca dimineaþã sã-ºi gãseascã ghetuþele cu cadouri.

Cãsãtorie în trenul regal ei cu dare de mânã pot sãrbãtorii momentele festive din viaþa lor într-un cadru de-a dreptul regal. Dacã nunta sau logodna la castel nu mai reprezintã chiar o noutate ºi mulþi au ales Castelul Corvinilor, de exemplu, pentru acest eveniment unic în viaþa lor, o alternativã ineditã este reprezentatã de trenul regal.

C

Carmen COSMAN Chiar dacã pânã acum nimeni nu a solicitat acest lucru, trenul regal, construit în anul 1928, poate fi închiriat pentru nunþi sau logodne. E drept cã ºi tarifele sunt pe mãsurã ºi ajung pânã la 90 de euro/ kilometrul parcurs de garnitura de lux. Totul se negociazã, însã, în funcþie de ce îºi doreºte solicitantul. « Fiecare cerere se analizeazã în parte, iar tarifele diferã în funcþie de unde se deplaseazã trenul, la ºes, la deal, dacã e varã, dacã e

iarnã. Sunt mai multe aspecte, dar tariful maximal cam pe acolo ajunge, la 90 de euro/ kilometru, pentru locomotivã ºi garniturã, plus TVA”, a explicat Mihai Cireaºã, inginer la Societatea Feroviarã de Turism, care are în grijã preþiosul tren regal. Acesta spune cã trenul a mai fost închiriat, dar pânã acum nimeni nu ºi-a manifestat interesul de a se cãsãtori în garnitura care face parte din patri-

Conform tradiþiei, în noaptea de 5 spre 6 decembrie se spune cã Moº Nicolae vine la geamuri ºi vede copiii care dorm ºi sunt cuminþi, lãsându-le în ghete dulciuri ºi alte daruri, însã tot el este acela care-i

moniul naþional, însã acest lucru este posibil, dar cu respectarea unor condiþii stricte, la fel ca ºi la monumentele istorice. Trenul regal a fost construit în anul 1928, la comanda Statului Român pentru Casa Regalã. Primul rege care l-a folosit a fost Carol, iar apoi de Regele Mihai, iar istoria spune cã aici ultimul suveran al României a luat ºi ultimul mic dejun înainte de a pleca din þarã, alungat de regimul comunist. Dupã schimbarea

pedepseºte pe cei leneºi ºi neascultãtori. În dimineaþa de Sf. Nicolae, copiii cuminþi gãsesc daruri în ghetuþe. E un obicei vechi, nu numai la români, de a face cadouri în aceastã zi. Spre deose-

regimului politic a fost folosit ºi de preºedinþii României Comuniste, începând cu Gheorghe Cheorghiu-Dej ºi terminând cu Nicolae Ceauºescu. Vorbim despre un tren cu finisaje de lux, demne de o Casã Regalã, care s-au pãstrat ºi la ora actualã, respectiv furnir de mahon, lãmpi cu cristal de Bohemia ºi sticlã de Murano, fotolii tapiþate cu piele de Cordoba ºi piele cu puf de pinguin. Vazele, scrumierele ºi statuetele din toate vagoanele Trenului Regal sunt din alabas-

bire de Moº Crãciun, Moº Nicolae nu se aratã niciodatã. De altfel, povestea darurilor împãrþite pe furiº noaptea începe din vechime.

tru de Grecia. Garnitura se aflã pe o linie din incinta Remizei CFR Mogoºoaia, într-un hangar special amenajat, destinat vagoanelor speciale, înconjurat de pãdure, cu asigurarea condiþiilor optime de conservare, feritã de soare, ploaie ºi zãpadã. Remiza Specialã din Mogoºoaia este proprietatea SNCFR “CFR” SA ºi, fiind o unitate aparte, este asiguratã paza ºi protecþia strictã a locaþiei. Garnitura este compusã din cinci vagoane tip salon ºi de dormit.


CVJ, Nr. 269, Joi 6 decembrie 2012