Page 1

Cotidian regional  Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului  Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011  Anul II  Nr. 268

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 5 decembrie 2012

www.cronicavj.ro  E-mail: cronicavj@gmail.com  Telefon: 0374.906.687  12 pagini  1 LEU

Premierã negativã

Au plecat cu „suveniruri” din trenul regal

Miron Cozma s-a rugat pentru mineri ostul lider al minerilor din Valea Jiului a profitat de prezenþa sa în Valea Jiului ºi s-a rugat pentru mineri ºi minerit la biserica Sfânta Varvara. Este cea pe care a construit-o chiar el cu banii minerilor, pentru a alunga spiritele malefice. >>> PAGINA A 4-A

F

Interesele de grup mai presus de oameni

Vochiþoiu confundã administraþia cu politica aralambie Vochiþoiu se dã tare preocupat de transportul în comun din Valea Jiului. Cã doar e în campanie electoralã... Aºa se face cã, Haralambie Vochiþoiu a confundat în ultima perioadã sala de ºedinþe a Consiliului Judeþean cu scena politicã, acolo unde trebuie sã îºi facã campania electoralã.

H

>>> PAGINA A 5-A

Monica Iacob Ridzi este singurul candidat cu iniþiative clare în domeniul sãnãtãþii ºi familiei roiectul politic al deputatului Monica Iacob Ridzi se dovedeºte a fi singurul de acest fel al vreunui candidat înscris în cursa electoralã pentru alegerile parlamentare care presupune, pe lângã susþinerea investiþiilor, susþinerea mineritului...

P

ii de oameni au vizitat trenul regal în cele câteva ore cât a fost garat în Staþia CFR Petroºani, un record de vizitatori care i-a fãcut pe însoþitorii garniturii sã spunã cã, probabil, a venit toatã Valea Jiului sã îl vadã. Pentru cei mai mulþi a fost suficientã o fotografie ca sã þinã minte momentul toatã viaþa. Alþii, în schimb, au vrut ceva palpabil ºi au plecat cu diverse „suveniruri”. >>> PAGINILE 6-7

M

>>> PAGINILE 8-9


2 Utile

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 5 decembrie 2012

Vr e m e a î n Va l e a J i u l u i

ApaServ Infor meazã Începând cu 1 noiembrie 2012 auloc audienþe la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 dupã urmãtorul program: Miercuri, 13:00 - 15:00 · ªef Dep. economic Mariana Matrica · ªef Dep. Producþie –

Cristian Ionicã Joi, 10:00 - 12:00 · Director General - Costel Avram · ªef Dep. Exploatare Florin Donisa · ªef Birou Juridic – Adriana Dãian Director General, Costel AVRAM

Petrila

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Vu l c a n

Lupeni

Noaptea

Noaptea

Dimineaþa

Dimineaþa

Ziua

Ziua

Seara

Seara

Cronica Vãii Jiului  Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?  Vrei sã te dezvolþi?  Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?  Vrei sã faci bani? 

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani 

Cronica Vãii Jiului

Telefon

Website: www.cronicavj.ro

0374.906.687 

E-mail: cronicavj@gmail.com

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!

Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

cronicavj@gmail.com

Redactor sef:

www.cronicavj.ro

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 Teleshopping 10:20 În gura presei 11:15 FamiliaDA (r) 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator

17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Te pui cu blondele? 22:30 Un Show Pãcãtos 1:00 Observator (r)

National TV 9:00 Destine împlinite (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 Culoarea fericirii

12:00 12:15 13:45 15:00 16:30 amarã 17:20 18:30 19:15 20:15 21:15

Vouã (r) Împãrãteasa de fier Cuceritorul (r) Copii contra pãrinþi Dragoste dulceCondamnata ªtiri Naþional TV Destine împlinite Suflete pereche Cuceritorul

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Apropo TV (r) 11:00 Tornade îngheþate 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 O vacanþã de aur 16:00 Tânãr ºi neliniºtit 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Serviciul Român de Comedie 21:30 Tanti Florica 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 Fringe 0:00 Spitalul de demenþã 0:30 România, te iubesc! 1:30 ªtirile Pro TV (r)

Prima TV 9:30 Revoluþia stelarã 11:30 Teleshopping 12:00 Flavours, 3 bucãtari 13:00 Teleshopping 13:30 Farsele lui Jugaru 13:45 Teleshopping 14:15 Iubiri secrete (r) 15:30 Totul despre mame 16:00 Cireaºa de pe tort (r) 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18

19:00 Focus Sport 19:30 Iubiri secrete 20:30 Cronica Cârcotaºilor

TVR 1 9:15 Legendele palatului: doctorul Hur Jun 10:15 Aºa-i românul! 10:25 Lumea modei 10:30 Ora de business (r) 11:15 Rezumatele zilei UEFA Champions League (r) 12:40 Legendele palatului 13:20 Legendele palatului 14:00 Telejurnal 14:45 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 16:00 Convieþuiri 17:00 Cãlãtor pe viaþã 17:30 Oameni care au schimbat lumea (r) 17:40 Legendele palatului: Kim Suro, regele de fier 18:20 Legendele palatului: Kim Suro, regele de fier 19:00 Ora de business 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 20:43 Alegeri 2012

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter: Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE


Politic 3

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 5 decembrie 2012

Conducerea Universitãþii Petroºani i-a dat un ºut în fund lui Haralambie onducerea Universitãþii Petroºani i-a dat un ºut în fund lui Haralambie Vochiþoiu ºi i-a luat ieri maºina. Un prim pas spre normalitate.

C

Dupã 9 decembrie, locuitorii din Valea Jiului îl vor trimite pe Vochiþoiu acolo unde îi e locul, adicã în latrina politicii. Acolo, lui Hary, s-a dovedit în ultimii ani cã îi place.

Deºi Vochiþoiu pretindea cã maºina cumpãratã de Universitate în cadrul proiectului „Dezvoltarea resurselor umane din învâþãmântul superior pentru utilizarea sistemului eLearning” îi aparþine, ºi, cã poate

face ce vrea cu ea, ieri a avut surpriza sã cãnstate cã a rãmas puþin fãrã ea. Cei de la Universitate, vãzând probabil ce prostii face Hary ºi pentru a nu fi complici lui, i-au luat maºina. Lasã, Hary, nu fi trist, cã mai ai vreo trei.... parcã aºa spuneai. Prin gestul pe care l-au fãcut cei de la Universitatea Petroºani se dovedeºte, încã o datã, cã noi am avut dreptate, iar Haralambie e doar un mincinos. Un mare MINCINOS!!! Marius MITRACHE


4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 5 decembrie 2012

Prima slujbã a ”Sfintei Varvara” a fost în casa unui miner din Petroºani rin donaþiile minerilor ºi munca lor, cãrãmidã cu cãrãmidã, dupã ºut, s-a ridicat prima bisericã ”solidã” al ocrotitoarei lor, Sf. Varvara, din Petroºani, prin 1887.

”P

Este încã un motiv de respect ºi profundã consi-

deraþie pentru minerii noºtri, pentru amprenta lor remarcabilã pusã pe majoritatea activitãþilor din Valea Jiului” – Ioan Rus, candidatul USL pentru Camera Deputaþilor. ”Avem douã biserici în Petroºani cu hramul Sfintei Varvara, protectoarea minerilor. Cea mai nouã, cea din Aeroport, a cãrei

piatrã de temelie a fost pusã în 4 decembrie 1994 ºi a fost construitã ºi prin contribuþii importante ale minerilor, dar mai ales datoritã Pãrintelui Octavian Pãtraºcu, iar cea mai veche este cea greco-catolicã cu acelaºi hran al Sfintei Varvara. Istoria acesteia merge mânã în mânã cu istoria mineritului din Valea Jiului. Înainte de a fi construitã, prima slujbã a fost þinutã în 25 martie 1871 în casa unui miner, casã pe care a sfinþit-o în prealabil. Aceastã micã locuinþã a fost prima casã greco-catolicã a Domnului în Petroºani. Apoi prin donaþiile minerilor ºi munca lor, cãrãmidã cu cãrãmidã, dupã ºut, s-a ridicat prima bisericã ”solidã” al ocrotitoarei lor,

Slujbe în ziua de Sfânta Varvara, la Petroºani ouã dintre bisericile ce poratã hramul Sfânta Varvara au devenit neîncãpãtoare pentru credincioºii din Petroºani.

D

Fie cã a fost vorba de

cei de rit catolic, fie de ortodocºi, toþi au venit marþi dimineaþa la slujbã în bisericile ce poartã numele ocrotitoarei minerilor Varvara. În Cartierul Aeroport a fost aglomeraþie mare ºi credincioºii s-au adunat dis de dimineaþã la slujbã.

Un sobor de preoþi, condus de preasfinþitul pãrinte Andrei Fãgãrãºanul, episcopul vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, delegat de Gurie, episcopul Devei ºi Hunedoara, au oficiat slujba iar la final, credicnioºii au fost invitaþi la masã. Pentru cã e hram, la bisericã a fost ºi pomanã. Credincioºii momârlani au pregãtit bucatele ºi ne-au spus ce vor pune pe masa enoriaºilor. „E varzã scãzutã cu mâncare de fasole uscatã ºi tradiþionalul pãsat momârlãnesc. Am întisn mesele ºi cred cã am fãcut vreo 700, 800 de porþii pentru toþi cei care vor sã fie alãturi de noi la sãrbãtoare”, a spus unul dintre bucãtari. ªi catolicii au comemorat-o pe Sfânta Varvara. La biserica romano-catolicã slujba a fost oficiatã de episcopul de Alba Iulia, iar dimineaþã a fost în lima românã ºi seara, la vecernie, în limba maghiarã. Diana MITRACHE

Sf. Varvara. Este îmcã un motiv de respect ºi profundã consideraþie pentru minerii noºtri, pentru aprenta lor remarcabilã pusã pe majoritatea activitãþilor din Valea Jiului. Le urez viaþã lungã, pace în suflet ºi cer senin!” – a declarat Ioan Rus, candidatul USL pentru Camera Deputaþilor. ”Aceastã Bisericã a fost construitã în 1887 numai din munca ºi banii minerilor ºi are hramul Sfintei Varvara, ocrotitoarea minerilor. Orga acestei biserici dateazã de prin 1910 fiind proiectatã de un austriac.

Ieri, la Biserica romanocatolicã Sf. Varvara din Petroºani a fost marcatã împlinirea a 125 de ani de la înfiinþare. Comunitatea a sãrbãtorit acest an jubiliar cu o expoziþie, care are ca titlu: Biserica împlineºte 125 de ani. Punctul culminant al festivitãþii a fost hramul bisericii. Liturghia în limba românã a fost celebratã de arhiepiscopul de Alba-Iulia, dr. Jakubinyi György”- a precizat Francisc Gerschner, membru în Consiliul Bisericesc. Ileana FIRÞULESCU - Biroul de presã USL Petroºani

Miron Cozma s-a rugat pentru mineri F ostul lider al minerilor din Valea Jiului a profitat de prezenþa sa în Valea Jiului ºi s-a rugat pentru mineri ºi minerit la biserica Sfânta Varvara. Este cea pe care a construit-o chiar el cu banii minerilor, pentru a alunga spiritele malefice.

Cozma a venit la slujba de Sfânta Varvara împreunã cu soþia sa Marinela Niþu ºi fratele sãu Tibi Cozma. A ajuns la bisericã dimineaþa ºi a venit cu o carte editatã de Liga Minerilor ºi ºi-a adus aminte de vremea când a pus bazele acestui locaº, construit special pentru mineri. „Credinþa pentru mineri este fundamentalã. Poate cã sunt printre puþinele clase sociale, care, pe vremea comunismului, nu a modificat nimic din sistemul religiospe care l-au moºtenit din partea pãrinþilor ºi, dre-a lungul vremii, din partea celor care au fost promotorii ortodoxiei române”, a declarat Miron Cozma, fost lider al minerilor. Biserica Sfânta Varvara a fost ridicatã din banii minerilor, iar Cozma ºi-a amintit cã a vrut sã dea o nouã conotaþie unui cartier nu tocmai central ºi cu multe probleme sociale, pe acea vreme. „Nu am fost în biseriocã încã. În 1998, mai fãceam pe aici deplasãri de la Ligã la Bisericã. Cert este cã este acum o oazã de

liniºte ºi tocmai de asta am construit aceastã bisericã într-o zonã în care nu exista aºa ceva. ªtiþi cã aici pe vremuri zonase numea ªerpãrie ºi ideea mea a fost sã construim aceastã bisericã ºi sã distrugem spiritele malefice din zonã”, a mai adãugat Miron Cozma. Miron Cozma a venit la hramul bisericii ºi s-a rugat pentru el, familie ºiminerit, pe care spune cã îl are în suflet, chiar dacã au trecut atât de mulþi ani de când nu a mai coborât sub pãmânt. Diana MITRACHE


Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 5 decembrie 2012 aralambie Vochiþoiu se dã tare preocupat de transportul în comun din Valea Jiului. Cã doar e în campanie electoralã... Aºa se face cã, Haralambie Vochiþoiu a confundat în ultima perioadã sala de ºedinþe a Consiliului Judeþean cu scena politicã, acolo unde trebuie sã îºi facã campania electoralã.

H

Asta pentru cã Hari este candidatul PP-DD la Senatul României. Astfel, consilierul judeþean care în ultima ºedinþã ºi-a preschimbat ”nãravul” în agent electoral la CJH a supus atenþiei consilierilor o problemã stringentã din Valea Jiului. Este vorba de transportul în comun. Se pare cã la urechile lui Vochiþoiu a ajuns o informaþie potrivit cãreia transportatorul care efectueazã cursele va fi scos de pe piaþã. Mai mult decât atât, Vochiþoiu nu este de acord cu licitaþia efectuatã la nivelul CJH pentru acordarea licenþelor pentru transportul cu mijloacele de transport în comun. ”Ultima chestiune pe care vreau sã o supun atenþiei dumneavoastrã mi-a fost adusã ºi mie la cunoºtinþã de foarte mulþi oameni care lucreazã în transport în Valea Jiului. Oamenii de acolo - cã sunt întreprinzãtori, cã sunt ºoferi, cã sunt personal auxiliar în firmele de transport – mi-au spus cã s-ar pune la cale cumva scoaterea din traseu a firmei care de foarte mulþi ani presteazã astfel de servicii acolo. Aº vrea doar sã spun din capul locului cã ar fi o greºealã sã organizãm o licitaþie care sã fie contestatã, iar

Interesele de grup mai presus de oameni

Vochiþoiu confundã administraþia cu politica perfect adevãrat, în condiþiile în care transportatorii nu respectã regulile elementare de conduitã în trafic. ”Aþi mai ridicat o problemã vizavi de transportul în comun din Valea Jiului ºi faptul cã dumneavoastrã îi reprezentaþi pe ºoferi ºi pe patronii acelei firme. Aº vrea sã vã spun dumneavoastrã – ca reprezentant al Partidului

Consiliul Judeþean sã fie antrenat în acþiuni în justiþie ºi aºa mai departe. E pãcat, pentru cã oamenii din Valea Jiului îºi pun speranþele în Consiliul Judeþean ºi chiar sperã într-o rezolvare corectã a acestei chestiuni, adicã transportul local din Valea Jiului”, se aratã în procesul verbal al ºedinþei de CJH din 15 noiembrie a anului curent. Mai mult decât atât, Hari îºi asumã realizarea proiectului privind realizarea unei linii de troleibuz între cele ºase oraºe ale Vãii Jiului. ”Oricum, noi am generat deja, un proiect prin care dorim sã introducem acolo o linie de toleibus ºi pânã la acel troleibus eu zic sã nu mai schimbãm regulile jocului. Circulã tot felul de informaþii cã li s-ar cere acestor firme de transport sã se prezinte cu autobuse de nu ºtiu care ºi alte chestiuni. In aceste momente doar vreau sã mã fac purtã-

torul de cuvânt al acestor oameni care – sau mãcar o parte dintre ei – m-au votat ºi pe mine, v-au votat ºi pe dumneavoastrã de aici. Vã mulþumesc”, a conchis Hari. Vicepreºedintele Consiliului Judeþean, Tiberiu Balint, i-a replicat lui Haralambie Vochiþoiu pe bunã dreptate cã, îi asociazã pe cãlãtorii mijloacelor de transport în comun cu niºte ”cartofi”, lucru

Poporului ce sunteþi – cã cei 140.000 de cetãþeni în Valea Jiului care circulã cu microbuzele acolo nu cred cã sunt de acord cu dumneavoastrã. Aº vrea sã vã spun cã noi ne dorim condiþii mai bune ºi de aceea am crescut numãrul de locuri în mijloacele de transport de la 10 la 23 ºi sã existe minim douã uºi – una pentru urcare ºi alta pentru coborâre, aºa cum prevede legea. Solicitãm culoare mai largi în aceste mijloace de transport, pentru ca cetãþenii sã nu circule ca ºi cartofii prin Valea Jiului, pe distanþe atât de lungi. Si mai vreau sã vã spun cã ºoferii nu-ºi vor pierde servi-

ciul, pentru cã cei de pe microbuze pot conduce ºi autobuze. Dacã dumneavoastrã aþi consulta cetãþenii din Valea Jiului, aþi vedea cã în covârºitoarea lor majoritate deplâng condiþiile de transport în care sunt astãzi transportaþi ºi faptul cã nu au alternativã. De aceea, în viitorul program de transport, încercãm sã prevedem mijloace de transport mai mari, care sã fie mai comode pentru cetãþeni ºi vã asigur cã preþul biletului va fi, cel puþin, la fel. Nu mã refer aici la linia de troleibus, mã refer la autobuzele pe care le-am solicitat pentru viitorul program de transport. Si încã o precizare: aþi spus cã noi organizãm licitaþia, dar sã ºtiþi cã licitaþia pentru transportul din Valea Jiului, la fel ca ºi pentru cel din tot judeþul, nu este organizatã de consiliul judeþean. Mulþumesc”, i-a replicat Tiberiu Balint lui Haralambie Vochiþoiu. Vochiþoiu nu este însã nici pe departe preocupat de soarta oamenilor care cãlãtoresc cu mijlocele de transport ci este preocupat mai degrabã de un grup de interese care de mai mulþi ani au pus monopol pe transportul public. ªi acest lucru se poate vedea cu ochiul liber. Respectivele microbuze din grupul respectiv sunt pline de faþa lui Vochiþoiu, acum în campanie electoralã. ªi, era sã uitãm, ºi microbuzele colegei de partid a lui Vochiþoiu fac parte din grupul respectiv. Monika BACIU


Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 5 decembrie 2012

6 Actualitate ii de oameni au vizitat trenul regal în cele câteva ore cât a fost garat în Staþia CFR Petroºani, un record de vizitatori care i-a fãcut pe însoþitorii garniturii sã spunã cã, probabil, a venit toatã Valea Jiului sã îl vadã. Pentru cei mai mulþi a fost suficientã o fotografie ca sã þinã minte momentul toatã viaþa. Alþii, în schimb, au vrut ceva palpabil ºi au plecat cu diverse „suveniruri”.

Actualitate 7

Premierã negativã

M

Au plecat cu „suveniruri” din trenul regal oficialitãþi, circulã cu el. de obicei au circulat doar oficialitãþi, începând de la Familia Regalã ºi de la conducerea Statului Român sau alte personalitãþi ale României”, a declarat Dionisie Ardelean, directorul general al CNAFER. Trenul a putut veni în valea Jiului ca urmare a parteneriatului încheiat între CNAFER, CFR Marfã, Consiliul Judeþean Hunedoara, Primãria Municipiului Petroºani ºi

Trist pentru Valea Jiului, dar pentru prima oarã din trenul regal s-au sustras diverse obiecte, din fericire nu din cele mai preþioase. „Lipsesc câteva pahare ºi niºte cãni din sticlã. Niºte fleacuri. Nu ºtiu ce i-a putut incita la acest gest. Ca valoare este nesemnificativã, dar ca gest este dureros. E prima datã când se

Pahare ºi cãni de sticlã, cheile de la uºã sau steagurile oficiale din tren. Pe toate au pus ochii o parte a celor care au vizitat trenul regal, aflat timp de douã zile la Petroºani ºi care nu au vrut sã plece cu mâna goalã.

Olimpicii din Valea Jiului s-au plimbat cu trenul regal întâmplã aºa ceva. De asta nici nu ne-am gândit sã descompletãm trenul sau sã-l pãzim, mai ales cã nici nu aveau nu ºtiu ce valoare”, a povestit Mihai Cireaºã, inginer la Societatea Feroviarã de Turism. Oricum, Valea Jiului a luat cu asalt trenul regal, pe care probabil îl vãd odatã în viaþã. „A fost foarte multã lume. Nu am crezut niciodatã cã putem avea atâþia vizitatori în tren. A fost ºi foarte greu de organizat fiind foarte multã lume. Drept este cã multã lume dorea sã vadã aºa frumuseþe ºi este pentru prima datã prin zonã. Interesul a fost clar,

oamenii vroiau sã vadã cea deosebit. Cred cã toþi oamenii din Valea Jiului au venit sã-l vadã. În mod cert au fost interesaþi de unicitatea acestei garnituri, pentru cã e foarte vechi, construit în 1928 în Italia, cu o istorie foarte mare”, a mai spus Mihai Cireaºã. De precizat cã este pentru prima datã când trenul regal poate fi vizitat de publicul larg. „Este pentru prima datã când trenul este expus într-o altã localitate decât în Bucureºti. El se poate vizita în remiza Mogoºoaia, contra cost ºi este pentru prima datã, ca sã spun aºa, când oameni de rând, nu

um este sã te plimbi cu trenul cu care doar regii ºi ºefii de state au mers pânã acum?! Dar sã stai în salonul mare la masa de mahon unde au zãbovit doar personalitãþile?! Ei bine, elevii olimpici din Valea Jiului au putut sã facã toate aceste lucruri.

C

Tot mai mulþi mari actori de la Hollywood aleg sã facã filme în România F iecare dintre noi a avut încã din copilãrie un actor preferat pe care îl puteam vedea doar în filmele de peste ocean, acestea fiind foarte puþin difuzate la televizor înainte de anii 90. Cu toþii ºtim ce sacrificii trebuiau fãcute în acele vremuri pentru a putea urmãrii în astfel de film care pentru regimul de atunci era mai mult decât o propagandã capitalistã.

Puþini erau cei care deþineau un aparat video la care bineînþeles trebuiau casete pentru aputea fi urmãrite filmele cele mai bune pe care americanii le scoteau pe piaþã. Astfel s-au dezvoltat multe mici afaceri în care cei care aveau un astfel de aparat puteau trage cabluri ºi la alþi vecini care erau dornici de un film bun pe care la televizor nu l-ar fi putut urmãrii în conditile de atunci. Spunem afaceri pentru cã aceste mici plãceri costau ºi pe vremea

ªcoala Generalã „I.G Duca” din Petroºani. Trenul regal a fost construit în anul 1928, la comanda Statului Român pentru Casa Regalã. Primul rege care l-a folosit a fost Carol, iar apoi de Regele Mihai, iar istoria spune cã aici ultimul suveran al României a luat ºi ultimul mic dejun înainte de a pleca din þarã, alungat de regimul comunist. Dupã schimbarea regimului politic a fost folosit ºi de

aceea, dar preþul pentru a avea un ”abonament” lunar era destul de mic. Dupã Revoluþia din 89, când ºi þara noastrã a devenit democratã au apãrut pe piaþã ºi alte mijloace de a urmãrii programe strãine ºi filmele dupã care tânjea toatã lumea. Astfel se puteau gãsi renumitele antene de satelit

care prindeau sute de canale. În ultimii ani am putut vedea cã ºi industria cinematograficã de la noi din þarã s-a dezvoltat foarte mult ceea ce este un lucru bun. Mai mult decât atât chiar am putem sã-i vedem în carne ºi oase la noi în þara pe mulþi dintre actorii consacraþi de peste

ocean care au decis sã facã din ce în ce mai multe filme, multe dintre ele chiar de un real succes, pe plaiurile noastre mioritice. Toate aceste lucruri având beneficii foarte mari pentru þara noastrã din punct de vedere financiar dar ºi pentru cã astfel ni se promoveazã þarã ºi peste hotare. Fiecare actor strãin care a venit la noi în þarã pentru în astfel de film, poate pentru prima datã, a rãmas plãcut impresionat de peisajele României dar ºi de ospitalitatea de care a dat toatã lumea dovadã ºi a putut sã vadã cã nu suntem aºa o þarã înapoiatã cum poate este mediatizata în alte locuri. Monika BACIU

preºedinþii României Comuniste, începând cu Gheorghe Gheorghiu Deja ºi terminând cu Nicolae Ceauºescu. Vorbim despre un tren cu finisaje de lux, demne

de o Casã Regalã, care s-au pãstrat ºi la ora actualã, respectiv furnir de mahon, lãmpi cu cristal de Bohemia ºi sticlã de Murano, fotolii tapiþate cu piele de Cordoba

Copiii ce mai buni la învãþãturã, care au avut rezultate bune la olimpiadele ºcolare în acest an, au avut privilegiul sã se plimbe cu trenul regal. Bucuria ºi nerãbdarea s-au citit pe chipurile lor încã de când aºteptau trenul pe peronul gãrii din Petroºani, iar încântarea a sporit pe parcursul drumului. Au stat la masa unde s-au semnat tratate ºi hârtii oficiale de cãtre regi ºi ºefi de state, au þopãit în paturile din dormitorul regal ºi au putut vedea ºi atinge tot ceea ce pânã în urmã cu puþin timp era permis doar oamenilor mari ai þãrii. “Acesta este trenul regal cu care a mers regele Mihai. Sunt foarte bucuroasã cã am ocazia sã merg cu el”, ne-a declarat o fetiþã. “ªtiu cã acesta este trenul regal Orient Expres. Nu vroiam sã pierd ocazia sã merg cu el. Cine ºtie când mai vine vreodatã aici”, a spus ºi un bãiat. “În total, astãzi avem 102 copii olimpici de la toate ºcolile din Valea Jiului, de la est la vest. Repartizarea acestora a fost fãcutã de cãtre Inspectoratul ªcolar Judeþean”, a declarat Dionisie Ardelean, director general CENAFER. În drumul sãu cãtre Lupeni, trenul regal a oprit în gãrile din fiecare localitate, acolo unde primarii

ºi piele cu puf de pinguin. Vazele, scrumierele ºi statuetele din toate vagoanele Trenului Regal sunt din alabastru de Grecia. Car men COSMAN

au aºteptat sosirea lui. Ei au semnat pe tricolorul care va sta la Depou, dar ºi în cartea de onoare a trenului. De asemenea, pe unde a trecut trenul regal, oamenii au stat în loc ºi au fãcut poze garniturilor, dar mai ales locomotivei pe abur care a fost fabricatã la Reºiþa în anul 1936. “ De la Petroºani la Lupeni am consumat cam o tonã de cãrbune”, nea spus Adrian Subãnescu, fochistul de pe locomotivã. Luiza ANDRONACHE

Momentul magic întâlnit o datã la aproape 3.000 de ani untem norocoºii contemporani ai unui fenomen cu adevãrat magic, care întãreºte convingerea cã cele 7 minuni ale lumii sunt cu adevãrat minuni ale lumii, la care omul nu a avut nicio contribuþie. Fenomenul se repeta doar o datã la 2.737 de ani ºi este mai spectaculos decât orice „sfârºit al lumii”.

S

Carmen COSMAN Planetele Mercur, Venus ºi Saturn s-au aliniat cu vârfurile celor 3 piramide de la Giza. Fenomenul nu poate fi explicat ºi doar întãreºte pãrerea cã cele 7 minuni ale lumii sunt cu adevãrat magice. Piramidele din Giza sunt printre cele mai cunoscute piramide din antichitate, ele fiind considerate una dintre cele ºapte minuni ale lumii antice. Piramidele sunt situate la vest de Valea Nilului si la 8 km de oraºul Giza si 18 km de Cairo. Marea Piramidã

din Giza a fost timp de 43 de secole cea mai înaltã constructie din lume ºi numai Turnul Eiffel a întrecut-o la momentul construirii lui,

în 1889. Piramida a fost construitã în jurul anului 2560 înaintea erei noastre de cãtre faraonul Khufu. Herodot a scris cã 100.000 de oameni au muncit pentru a construi aceasta piramidã. Le-a luat aproape 20 de ani. Au folosit 2.521.000 blocuri de piatrã de peste 2 tone fiecare. Iar aici apare ºi primul mare semn de întrebare. Cei care au construit pirami-

da au fixat câte un bloc de piatrã la fiecare douã minute ºi jumatate, dar, cu tehnologia pe care oamenirea o are astãzi acest lucru este imposibil. Un alt amãnunt spectaculos a uimit întreaga lume în 1929. Un general de brigadã pe nume Groves a descoperit într-o fotografie cã Marea Piramidã nu are patru laturi, ci opt, dar acest efect de împãrþire nu este vizibil cu ochiul liber. Fotografiile din satelit au certificat aceastã descoperire dupã foarte mulþi ani.


Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 5 decembrie 2012

6 Actualitate ii de oameni au vizitat trenul regal în cele câteva ore cât a fost garat în Staþia CFR Petroºani, un record de vizitatori care i-a fãcut pe însoþitorii garniturii sã spunã cã, probabil, a venit toatã Valea Jiului sã îl vadã. Pentru cei mai mulþi a fost suficientã o fotografie ca sã þinã minte momentul toatã viaþa. Alþii, în schimb, au vrut ceva palpabil ºi au plecat cu diverse „suveniruri”.

Actualitate 7

Premierã negativã

M

Au plecat cu „suveniruri” din trenul regal oficialitãþi, circulã cu el. de obicei au circulat doar oficialitãþi, începând de la Familia Regalã ºi de la conducerea Statului Român sau alte personalitãþi ale României”, a declarat Dionisie Ardelean, directorul general al CNAFER. Trenul a putut veni în valea Jiului ca urmare a parteneriatului încheiat între CNAFER, CFR Marfã, Consiliul Judeþean Hunedoara, Primãria Municipiului Petroºani ºi

Trist pentru Valea Jiului, dar pentru prima oarã din trenul regal s-au sustras diverse obiecte, din fericire nu din cele mai preþioase. „Lipsesc câteva pahare ºi niºte cãni din sticlã. Niºte fleacuri. Nu ºtiu ce i-a putut incita la acest gest. Ca valoare este nesemnificativã, dar ca gest este dureros. E prima datã când se

Pahare ºi cãni de sticlã, cheile de la uºã sau steagurile oficiale din tren. Pe toate au pus ochii o parte a celor care au vizitat trenul regal, aflat timp de douã zile la Petroºani ºi care nu au vrut sã plece cu mâna goalã.

întâmplã aºa ceva. De asta nici nu ne-am gândit sã descompletãm trenul sau sã-l pãzim, mai ales cã nici nu aveau nu ºtiu ce valoare”, a povestit Mihai Cireaºã, inginer la Societatea Feroviarã de Turism. Oricum, Valea Jiului a luat cu asalt trenul regal, pe care probabil îl vãd odatã în viaþã. „A fost foarte multã lume. Nu am crezut niciodatã cã putem avea atâþia vizitatori în tren. A fost ºi foarte greu de organizat fiind foarte multã lume. Drept este cã multã lume dorea sã vadã aºa frumuseþe ºi este pentru prima datã prin zonã. Interesul a fost clar,

oamenii vroiau sã vadã cea deosebit. Cred cã toþi oamenii din Valea Jiului au venit sã-l vadã. În mod cert au fost interesaþi de unicitatea acestei garnituri, pentru cã e foarte vechi, construit în 1928 în Italia, cu o istorie foarte mare”, a mai spus Mihai Cireaºã. De precizat cã este pentru prima datã când trenul regal poate fi vizitat de publicul larg. „Este pentru prima datã când trenul este expus într-o altã localitate decât în Bucureºti. El se poate vizita în remiza Mogoºoaia, contra cost ºi este pentru prima datã, ca sã spun aºa, când oameni de rând, nu

O singurã datã în viaþã ãlãtorie regalã, în secolul XXI. C Sute de locuitori din Valea Jiului care au urcat în trenul regal au avut

Puþini erau cei care deþineau un aparat video la care bineînþeles trebuiau casete pentru aputea fi urmãrite filmele cele mai bune pe care americanii le scoteau pe piaþã. Astfel s-au dezvoltat multe mici afaceri în care cei care aveau un astfel de aparat puteau trage cabluri ºi la alþi vecini care erau dornici de un film bun pe care la televizor nu l-ar fi putut urmãrii în conditile de atunci. Spunem afaceri pentru cã aceste mici plãceri costau ºi pe vremea

aceea, dar preþul pentru a avea un ”abonament” lunar era destul de mic. Dupã Revoluþia din 89, când ºi þara noastrã a devenit democratã au apãrut pe piaþã ºi alte mijloace de a urmãrii programe strãine ºi filmele dupã care tânjea toatã lumea. Astfel se puteau gãsi renumitele antene de satelit

care prindeau sute de canale. În ultimii ani am putut vedea cã ºi industria cinematograficã de la noi din þarã s-a dezvoltat foarte mult ceea ce este un lucru bun. Mai mult decât atât chiar am putem sã-i vedem în carne ºi oase la noi în þara pe mulþi dintre actorii consacraþi de peste

preºedinþii României Comuniste, începând cu Gheorghe Gheorghiu Deja ºi terminând cu Nicolae Ceauºescu. Vorbim despre un tren cu finisaje de lux, demne

de o Casã Regalã, care s-au pãstrat ºi la ora actualã, respectiv furnir de mahon, lãmpi cu cristal de Bohemia ºi sticlã de Murano, fotolii tapiþate cu piele de Cordoba

ºi piele cu puf de pinguin. Vazele, scrumierele ºi statuetele din toate vagoanele Trenului Regal sunt din alabastru de Grecia. Car men COSMAN

Trenul regal s-a aflat în Valea Jiului cu ocazia aniversãrii a o sutã de ani de la înfiinþarea depoului din municipiul Petroºani. În tren se afla ºi cartea de oaspeþi, iar printre semnatari s-au aflat chiar principesa Margareta ºi principele Radu ai României. Cei doi descendenþi ai familiei regale ºi-au scris impresiile în cartea de oaspeþi în urmã cu 4

poate singura ocazie din viaþã de a se simþi precum capetele încoronate.

Tot mai mulþi mari actori de la Hollywood aleg sã facã filme în România F iecare dintre noi a avut încã din copilãrie un actor preferat pe care îl puteam vedea doar în filmele de peste ocean, acestea fiind foarte puþin difuzate la televizor înainte de anii 90. Cu toþii ºtim ce sacrificii trebuiau fãcute în acele vremuri pentru a putea urmãrii în astfel de film care pentru regimul de atunci era mai mult decât o propagandã capitalistã.

ªcoala Generalã „I.G Duca” din Petroºani. Trenul regal a fost construit în anul 1928, la comanda Statului Român pentru Casa Regalã. Primul rege care l-a folosit a fost Carol, iar apoi de Regele Mihai, iar istoria spune cã aici ultimul suveran al României a luat ºi ultimul mic dejun înainte de a pleca din þarã, alungat de regimul comunist. Dupã schimbarea regimului politic a fost folosit ºi de

ani, adicã în anul 2008, alãturându-se astfel înaintaºilor regali. Regele Ferdinand I de România este cel care a comandat societatii italiene Ernesto Breda din Milano un tren care sã-i ofere tot confortul cãlãtoriilor oficiale. Vagoanele ºi locomotiva cu aburi au ocean care au decis sã facã din ce în ce mai multe filme, multe dintre ele chiar de un real succes, pe plaiurile noastre mioritice. Toate aceste lucruri având beneficii foarte mari pentru þara noastrã din punct de vedere financiar dar ºi pentru cã astfel ni se promoveazã þarã ºi peste hotare. Fiecare actor strãin care a venit la noi în þarã pentru în astfel de film, poate pentru prima datã, a rãmas plãcut impresionat de peisajele României dar ºi de ospitalitatea de care a dat toatã lumea dovadã ºi a putut sã vadã cã nu suntem aºa o þarã înapoiatã cum poate este mediatizata în alte locuri. Monika BACIU

fost finalizate însã abia dupa moartea sa, în 1928. Finisajele interioarelor sunt preþioase, mobilierul ºi lambriurile fiind finisate cu furnir de esenþe nobile: trandafir, mahon ºi nuc. Scaunele ºi fotoliile sunt tapisate cu piele de Cordoba, corpurile de iluminat sunt realizate la manufacturile din Murano, iar vazele si scrumierele au fost fabricate din alabastru. Regele Ferdinand nu a apucat sã vadã aceastã garniturã, în schimb Carol al II-lea a circulat foarte mult cu ea, iar regele Mihai I a luat ultimul prânz pe teritoriul României în vagonul-salon al acestui tren, în ianuarie 1948, dupã ce fusese obligat sã abdice. Monika BACIU

Momentul magic întâlnit o datã la aproape 3.000 de ani untem norocoºii contemporani ai unui fenomen cu adevãrat magic, care întãreºte convingerea cã cele 7 minuni ale lumii sunt cu adevãrat minuni ale lumii, la care omul nu a avut nicio contribuþie. Fenomenul se repeta doar o datã la 2.737 de ani ºi este mai spectaculos decât orice „sfârºit al lumii”.

S

Carmen COSMAN Planetele Mercur, Venus ºi Saturn s-au aliniat cu vârfurile celor 3 piramide de la Giza. Fenomenul nu poate fi explicat ºi doar întãreºte pãrerea cã cele 7 minuni ale lumii sunt cu adevãrat magice. Piramidele din Giza sunt printre cele mai cunoscute piramide din antichitate, ele fiind considerate una dintre cele ºapte minuni ale lumii antice. Piramidele sunt situate la vest de Valea Nilului si la 8 km de oraºul Giza si 18 km de Cairo. Marea Piramidã

din Giza a fost timp de 43 de secole cea mai înaltã constructie din lume ºi numai Turnul Eiffel a întrecut-o la momentul construirii lui,

în 1889. Piramida a fost construitã în jurul anului 2560 înaintea erei noastre de cãtre faraonul Khufu. Herodot a scris cã 100.000 de oameni au muncit pentru a construi aceasta piramidã. Le-a luat aproape 20 de ani. Au folosit 2.521.000 blocuri de piatrã de peste 2 tone fiecare. Iar aici apare ºi primul mare semn de întrebare. Cei care au construit pirami-

da au fixat câte un bloc de piatrã la fiecare douã minute ºi jumatate, dar, cu tehnologia pe care oamenirea o are astãzi acest lucru este imposibil. Un alt amãnunt spectaculos a uimit întreaga lume în 1929. Un general de brigadã pe nume Groves a descoperit într-o fotografie cã Marea Piramidã nu are patru laturi, ci opt, dar acest efect de împãrþire nu este vizibil cu ochiul liber. Fotografiile din satelit au certificat aceastã descoperire dupã foarte mulþi ani.


Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 5 decembrie 2012

8 Actualitate

Vochiþoiu n-are pic de respect faþã de petroºãneni Î n aceste ultime zile de campanie electoralã, Haralambie Vochiþoiu, candidat la Senatul României din partea PP-DD, încearcã sã acopere toate chindiile, parastasele ºi evenimentele solemne în ideea cã-ºi va mai atrage câteva voturi.

În goana sa disperatã, Vochiþoiu uitã ce înseamnã respectul faþã de avutul public ºi faþã de banii contribuabililor. Exemplul dat de el este demn de un „bizon în trafic” ºi nicide-

Salvarea animalelor, condiþii de lumea a treia isicã captivã la zeci de metri înãlþime. O pisicã a rãmas captivã într-un copac, aceasta fiind la o înãlþime de mai bine de zece metri.

P

De câteva zile, felina stã atârnatã într-un copac fãrã ca cineva sã poatã face ceva pentru ea. Totul se întâmplã pe strada Oituz din municipiul Petroºani. Reprezentanþii Detaºamentului de Pompieri Petroºani spun cã de regulã nu intervin în aceste cazuri din cauza faptului cã nu deþin echipament adecvat. ”Pisicile sunt feline ºi nu putem interveni pentru cã nu avem echipament de protecþie adecvat ºi ea poate sãri sã zgârie omul nostru. Mai mult decât atât în zona respectivã nu putem interveni cu autoscara”, au

ircumscripþia Sanitar Veterinarã ºi Pentru Siguranþa Alimentelor Petroºani din cadrul DSV Hunedoara ºi-a intensificat acþiunile de control în unitãþile de alimentaþie publicã, dat fiind faptul cã sãrbãtorile sunt foarte aproape. Inspectorii sanitar-veterinari spun cã verificãrile au scop preventiv ºi vor sã elimine riscul unor îmbolnãviri ale populaþiei.

C

„Controalele au vizat pânã de curând depozitele en-gros ºi urmeazã laboratoarele de prãjituri ºi cofetãriile. Vrem sã vedem în ce condiþii îºi desfãºoarã activitatea ºi dacã respectã

cum de un senator. Ieri, spre exemplu, la hramul bisericii ctitorite de Miron Cozma, Vochiþoiu a þinut sã fie vãzut ºi þinut minte. Astfel, cel care se pretinde senator de Valea Jiului, ºi-a urcat bolidul sãu de lux pe trotuarul recent reabilitat de cãtre municipalitate cu bani de la buget. Adicã din buzunarul tuturor petroºãnenilor. Vochiþoiu a fost singurul care a þinut sã iasã astfel în evidenþã, cu o aroganþã, urcându-ºi maºina de câteva tone pe trotuar. Nici mãcar Miron Cozma care a venit însoþit de un întreg alai n-a avut cutezanþa sã

blocheze drumul pentru câteva minute, adicã atât cât ar coborî din maºinã, însã Vochiþoiu n-a avut nici o problemã sã blocheze trotuarul pentru câteva ore. Ar mai fi de

declarat reprezentanþii Detaºamentului de Pompieri Petroºani. Pompierii nu pot interveni în zonã cu autoscara din cauza faptului cã în zona în care este pisica atîrnatã sunt mai multe þevi de gaz care nu permit accesul autospecialei în zonã. Nici în ceea ce-i priveºte pe cei din administraþia localã lucrurile nu diferã. Nici aceºtia nu au posibilitatea de a interveni în astfel de situaþii. ”Noi nu avem alpiniºti utilitari. Nu avem cu ce sã coborâm pisica din copac”, au spus reprezentanþii administraþiei locale din Petroºani.

spus cã la câþiva paºi de bisericã exista o parcare goalã în care ºeful partidului lui Diaconescu putea sã-ºi parcheze tot parcul auto folosit în campanie. Gabriela RIZEA

CASA DE CULTURà A SINDICATELOR “ION DULÃMIÞÔ PETROªANI

Monica Iacob Ridzi este singurul candidat cu iniþiative clare în domeniul sãnãtãþii ºi familiei

Proiectul politic al deputatului Monica Iacob Ridzi se dovedeºte a fi singurul de acest fel al vreunui candidat înscris în cursa electoralã pentru alegerile parlamentare care presupune,

pe lângã susþinerea investiþiilor, susþinerea mineritului sau crearea de locuri de muncã ºi o serie de iniþiative care vizeazã domeniul sãnãtãþii ºi familiei.

n Petroºani, în data de 9 decembrie, sunt aºteptaþi la urne 37.198 de de votanþi. Adicã, glumind, toþi locuitorii municipiului care, conform datelor rezultate în urma recensãmântului din noiembrie 2011, sunt în numãr de 35.239.

Î

parte cei de la Pompieri spun cã într-adevãr, din cauza ului puþin, se concentreazã pe cazuri mai importante. În þãrile europene, apelul care anunþa un animal un pericol izeazã itãþile ca ºi cum ar fi vorba despre un om care are nevoie de urgenþã. Monika BACIU

Spectacolul va avea loc vineri 7 decembrie ora 19 Preþ bilet - prima parte a sãlii de spectacole 60 lei/bilet; partea a doua a sãlii 50 lei/bilet

Laboratoarele ºi cofetãriile - în atenþia inspectorilor

Numãrul de persoane cu drept de vot comunicat de Direcþia Judeþeanã de Statisticã este, însã, cel rezultat în urma recensãmântului din anul 2000, atunci când în Capitala Vãii locuiau aproape 45.000 de oameni. Acesta este ºi motivul pentru care numãrul votanþilor este chiar mai mare decât cel al populaþiei de azi, aici fiind incluºi ºi bebeluºii, copiii ºi adolescenþii care încã nu au drept de vot. Din anul 2000, însã, unii au trecut la cele veºnice, alþii s-au

mutat în alte localitãþi ºi zone din þarã iar alþii au migrat spre þãri mai “calde” din punct de vedere financiar. Deci, în Petroºani, de exemplu, persoanele cu drept de vot ar trebui sã fie de circa 30.000, nu de peste 37.000. Situaþia este valabilã pentru toate localitãþile din Valea Jiului care în prezent are 119.484 de locuitori iar la urne sunt aºteptaþi sã se prezinte

ânã în data de 9 decembrie, atunci când sunt programate alegerile, au mai rãmas doar câteva zile.

P ori torturi. „Ar fi bine sã fie evitatã cumpãrarea de produse din locuri neautorizate ºi la preþuri mai mici, deoarece acestea s-ar fi putea dovedi a fi periculoase pentru sãnãtate. Sfatul este sã nu ia prãjituri sau torturi fãcute acasã sau în laboratoare de ocazie.

Dacã se cumpãrã un produs dupã principiul „vecina, vara sau prietena face un tort bun”, în primul rând se încalcã legile în vigoare ºi apoi nu se ºtie ce ingrediente folosesc patiseriile de ocazie, iar oamenii pot avea de suferit”, mai spun inspectorii. Maximilian GÂNJU

lucrului bine fãcut, deputatul Monica Iacob Ridzi. În viitoarea legislaturã parlamentarã, deputatul Monica Iacob Ridzi intenþioneazã sã aducã în atenþia forului legislativ al þãrii ºi alte iniþiative legislative în sprijinul copiilor, al tinerilor ºi, în general, al familiei. Astfel, Monica Iacob Ridzi va susþine adoptarea proiectului de lege pe care l-a iniþiat (ºi care se aflã acum pe ordinea de zi a Parlamentului) prin care

doreºte acordarea de pachete alimentare diversificate sau a unei mese calde pentru preºcolari ºi ºcolari, precum ºi introducerea în programa ºcolarã a mai multor ore de sport pe sãptãmânã ºi a unei ore speciale de nutriþie. Mai mult, Monica Iacob Ridzi lanseazã, în premierã, necesitatea implementãrii unui program naþional prin care toþi elevii sã beneficieze de consult stomatologic ºi de un pachet de servicii de trata-

ment stomatologic gratuite. „Am constatat, din discuþiile pe care le-am avut cu pãrinþii ºi cu profesorii, cã se impune abordarea cu maximã responsabilitate a acestei chetsiuni ºi am decis sã acþionez ca atare. În acest sens, voi iniþia, încã din prima sesiune a noului Parlament un proiect de lege care sã rãspundã acestei cerinþe”, spune Monica Iacob Ridzi. Tiberiu VINÞAN VINÞAN

Cozma: „Minerii nu mai au lideri!” ondatorul LSMVJ crede F cã minerii din Valea Jiului au prea mulþi pretinºi lideri care în loc sã-i apere îºi urmãresc doar propriul interes.

Alegerile, tot mai aproape toate normele astfel ca populaþia sã nu aibã de suferit”, spune ºeful CSVSA Petroºani, dr. Octavian Popescu. Pe de altã parte, inspectorii sanitar-veterinari recomandã oamenilor sã evite achiziþionarea de produse alimentare de la cunoºtinþe. Aici ar fi vorba în special de prãjituri, cozonaci

„Pentru mine, susþinerea educaþiei, a sãnãtãþii, a familiei sunt chestiuni cel puþin la fel de importante precum susþinerea mineritului, a infrastructurii, a administraþiei publice locale. ªi în activitatea mea parlamentarã de pânã acum, am acþionat în aceastã direcþie ºi am reuºit, pe de o parte sã aduc resursele financiare necesare pentru invetsiþii în ºcoli, în grãdiniþe, în spitale, iar pe de altã parte sã impun guvernului luarea unor mãsuri menite sã încurajeze dezvoltarea armonioasã a copiilor ºi a tinerilor”, spune, cu mulþumirea

Bebeluºii aºteptaþi, ºi ei, la urne!

de lumea a C ondiþii treia

În timp ce la nivel mondial existã asociaþii care intervin pentru salvarea animalelor care sunt captive în anumite locuri, în Valea Jiului acest lucru este imposibil, în anumite circumstanþe. Oficialii din Ministerul Administraþiei ºi Internelor susþin cã nu exista un ordin scris al ministrului Traian Igas care sã interzicã salvarea pisicilor. Pe de altã

Actualitate 9

Ieri au sosit în Petroºani ºi copiile listelor electorale permanente care urmeazã a le fi înmânate preºedinþilor secþiilor de votare. “Am ridicat luni de la Biroul Judeþean pentru Administrarea Bazei de Date privind Evidenþa Persoanelor copiile listelor electorale permanente pe care se

aproximativ 120.000 de alegãtori. Întrebarea ar fi: ce rost a mai avut recensãmântul derulat în urmã cu un an de zile dacã tot nu se þine cont de el? Apropo: în urmã cu 12 ani numãrul locuitorilor din România era de 22 de milioane iar în prezent a scãzut la doar 19 milioane. În acest timp, la urne vor fi aºteptaþi circa 18 milioane de oameni… Mir cea NISTOR

aflã cele peste 35.000 de persoane cu drept de vot din Petroºani. Acestea urmeazã sã le fie împãrþite preºedinþilor secþiilor de votare”, a precizat Adrian Negoe, secretar Primãria Petroºani. Pentru ziua de miercuri, 5 decembrie, este programatã ºi prima acþiune de instruire a preºedinþilor ºi locþiitorilor acestora de la secþiile de votare din Petroºani. În Capitala Vãii Jiului vor fi deschise 26 de secþii de vot care vor fi deservite de câte un preºedinte, un locþiitor ºi 7 membri. Pentru activitatea lor aceºtia vor fi plãtiþi, de la bugetul de stat, cu 425 de lei (preºedinþii ºi locþiitorii acestora) respectiv 255 de lei (membrii secþiilor). ( Mir cea NISTOR)

Miron Cozma a declarat ieri, la Petroºani, cu ocazia sãrbãtoririi protectoarei minerilor, SF. Varvara, cã ortacii au mai mulþi lideri astãzi decât erau în vremea când el conducea sindicatele ºi reprezenta circa 50 de mii de mineri faþã de 8000 cât mai sunt astãzi în minerit. „Adevãrul e cã nu mai sunt sindicate, sunt prea mulþi lideri. Am fãcut o constatare tristã când am fost la Lupeni, la comemorarea ortacilor care au murit în 1929. Am rãmas surprins sã constat cã sunt mai mulþi lideri decât pe vremea mea. Asta în condiþiile în care astãzi nu mai sunt mineri. Am rãmas stupefiat sã constat cã liderul de la LSMVJ (n.r. Liga

înfiinþatã de Miron Cozma, astãzi desfiinþatã) avea peste 3000 de euro salariul ºi mai avea ºi pensie. Pe vremea mea liderii ãºtia nu aveau ºanse sã supravieþuiascã. Mie nu-mi trebuia mult ºi indiferent cine era mergeam la minã ºi îl schimbam”, a spus Cozma. Maximilian Gânju


Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 5 decembrie 2012

8 Actualitate

Vochiþoiu n-are pic de respect faþã de petroºãneni Î n aceste ultime zile de campanie electoralã, Haralambie Vochiþoiu, candidat la Senatul României din partea PP-DD, încearcã sã acopere toate chindiile, parastasele ºi evenimentele solemne în ideea cã-ºi va mai atrage câteva voturi.

În goana sa disperatã, Vochiþoiu uitã ce înseamnã respectul faþã de avutul public ºi faþã de banii contribuabililor. Exemplul dat de el este demn de un „bizon în trafic” ºi nicide-

Salvarea animalelor, condiþii de lumea a treia isicã captivã la zeci de metri înãlþime. O pisicã a rãmas captivã într-un copac, aceasta fiind la o înãlþime de mai bine de zece metri.

P

De câteva zile, felina stã atârnatã într-un copac fãrã ca cineva sã poatã face ceva pentru ea. Totul se întâmplã pe strada Oituz din municipiul Petroºani. Reprezentanþii Detaºamentului de Pompieri Petroºani spun cã de regulã nu intervin în aceste cazuri din cauza faptului cã nu deþin echipament adecvat. ”Pisicile sunt feline ºi nu putem interveni pentru cã nu avem echipament de protecþie adecvat ºi ea poate sãri sã zgârie omul nostru. Mai mult decât atât în zona respectivã nu putem interveni cu autoscara”, au

ircumscripþia Sanitar Veterinarã ºi Pentru Siguranþa Alimentelor Petroºani din cadrul DSV Hunedoara ºi-a intensificat acþiunile de control în unitãþile de alimentaþie publicã, dat fiind faptul cã sãrbãtorile sunt foarte aproape. Inspectorii sanitar-veterinari spun cã verificãrile au scop preventiv ºi vor sã elimine riscul unor îmbolnãviri ale populaþiei.

C

„Controalele au vizat pânã de curând depozitele en-gros ºi urmeazã laboratoarele de prãjituri ºi cofetãriile. Vrem sã vedem în ce condiþii îºi desfãºoarã activitatea ºi dacã respectã

cum de un senator. Ieri, spre exemplu, la hramul bisericii ctitorite de Miron Cozma, Vochiþoiu a þinut sã fie vãzut ºi þinut minte. Astfel, cel care se pretinde senator de Valea Jiului, ºi-a urcat bolidul sãu de lux pe trotuarul recent reabilitat de cãtre municipalitate cu bani de la buget. Adicã din buzunarul tuturor petroºãnenilor. Vochiþoiu a fost singurul care a þinut sã iasã astfel în evidenþã, cu o aroganþã, urcându-ºi maºina de câteva tone pe trotuar. Nici mãcar Miron Cozma care a venit însoþit de un întreg alai n-a avut cutezanþa sã

blocheze drumul pentru câteva minute, adicã atât cât ar coborî din maºinã, însã Vochiþoiu n-a avut nici o problemã sã blocheze trotuarul pentru câteva ore. Ar mai fi de

declarat reprezentanþii Detaºamentului de Pompieri Petroºani. Pompierii nu pot interveni în zonã cu autoscara din cauza faptului cã în zona în care este pisica atîrnatã sunt mai multe þevi de gaz care nu permit accesul autospecialei în zonã. Nici în ceea ce-i priveºte pe cei din administraþia localã lucrurile nu diferã. Nici aceºtia nu au posibilitatea de a interveni în astfel de situaþii. ”Noi nu avem alpiniºti utilitari. Nu avem cu ce sã coborâm pisica din copac”, au spus reprezentanþii administraþiei locale din Petroºani.

spus cã la câþiva paºi de bisericã exista o parcare goalã în care ºeful partidului lui Diaconescu putea sã-ºi parcheze tot parcul auto folosit în campanie. Gabriela RIZEA

CASA DE CULTURà A SINDICATELOR “ION DULÃMIÞÔ PETROªANI

Monica Iacob Ridzi este singurul candidat cu iniþiative clare în domeniul sãnãtãþii ºi familiei

Proiectul politic al deputatului Monica Iacob Ridzi se dovedeºte a fi singurul de acest fel al vreunui candidat înscris în cursa electoralã pentru alegerile parlamentare care presupune,

pe lângã susþinerea investiþiilor, susþinerea mineritului sau crearea de locuri de muncã ºi o serie de iniþiative care vizeazã domeniul sãnãtãþii ºi familiei.

n Petroºani, în data de 9 decembrie, sunt aºteptaþi la urne 37.198 de de votanþi. Adicã, glumind, toþi locuitorii municipiului care, conform datelor rezultate în urma recensãmântului din noiembrie 2011, sunt în numãr de 35.239.

Î

parte cei de la Pompieri spun cã într-adevãr, din cauza ului puþin, se concentreazã pe cazuri mai importante. În þãrile europene, apelul care anunþa un animal un pericol izeazã itãþile ca ºi cum ar fi vorba despre un om care are nevoie de urgenþã. Monika BACIU

Spectacolul va avea loc vineri 7 decembrie ora 19 Preþ bilet - prima parte a sãlii de spectacole 60 lei/bilet; partea a doua a sãlii 50 lei/bilet

Laboratoarele ºi cofetãriile - în atenþia inspectorilor

Numãrul de persoane cu drept de vot comunicat de Direcþia Judeþeanã de Statisticã este, însã, cel rezultat în urma recensãmântului din anul 2000, atunci când în Capitala Vãii locuiau aproape 45.000 de oameni. Acesta este ºi motivul pentru care numãrul votanþilor este chiar mai mare decât cel al populaþiei de azi, aici fiind incluºi ºi bebeluºii, copiii ºi adolescenþii care încã nu au drept de vot. Din anul 2000, însã, unii au trecut la cele veºnice, alþii s-au

mutat în alte localitãþi ºi zone din þarã iar alþii au migrat spre þãri mai “calde” din punct de vedere financiar. Deci, în Petroºani, de exemplu, persoanele cu drept de vot ar trebui sã fie de circa 30.000, nu de peste 37.000. Situaþia este valabilã pentru toate localitãþile din Valea Jiului care în prezent are 119.484 de locuitori iar la urne sunt aºteptaþi sã se prezinte

ânã în data de 9 decembrie, atunci când sunt programate alegerile, au mai rãmas doar câteva zile.

P ori torturi. „Ar fi bine sã fie evitatã cumpãrarea de produse din locuri neautorizate ºi la preþuri mai mici, deoarece acestea s-ar fi putea dovedi a fi periculoase pentru sãnãtate. Sfatul este sã nu ia prãjituri sau torturi fãcute acasã sau în laboratoare de ocazie.

Dacã se cumpãrã un produs dupã principiul „vecina, vara sau prietena face un tort bun”, în primul rând se încalcã legile în vigoare ºi apoi nu se ºtie ce ingrediente folosesc patiseriile de ocazie, iar oamenii pot avea de suferit”, mai spun inspectorii. Maximilian GÂNJU

lucrului bine fãcut, deputatul Monica Iacob Ridzi. În viitoarea legislaturã parlamentarã, deputatul Monica Iacob Ridzi intenþioneazã sã aducã în atenþia forului legislativ al þãrii ºi alte iniþiative legislative în sprijinul copiilor, al tinerilor ºi, în general, al familiei. Astfel, Monica Iacob Ridzi va susþine adoptarea proiectului de lege pe care l-a iniþiat (ºi care se aflã acum pe ordinea de zi a Parlamentului) prin care

doreºte acordarea de pachete alimentare diversificate sau a unei mese calde pentru preºcolari ºi ºcolari, precum ºi introducerea în programa ºcolarã a mai multor ore de sport pe sãptãmânã ºi a unei ore speciale de nutriþie. Mai mult, Monica Iacob Ridzi lanseazã, în premierã, necesitatea implementãrii unui program naþional prin care toþi elevii sã beneficieze de consult stomatologic ºi de un pachet de servicii de trata-

ment stomatologic gratuite. „Am constatat, din discuþiile pe care le-am avut cu pãrinþii ºi cu profesorii, cã se impune abordarea cu maximã responsabilitate a acestei chetsiuni ºi am decis sã acþionez ca atare. În acest sens, voi iniþia, încã din prima sesiune a noului Parlament un proiect de lege care sã rãspundã acestei cerinþe”, spune Monica Iacob Ridzi. Tiberiu VINÞAN VINÞAN

Cozma: „Minerii nu mai au lideri!” ondatorul LSMVJ crede F cã minerii din Valea Jiului au prea mulþi pretinºi lideri care în loc sã-i apere îºi urmãresc doar propriul interes.

Alegerile, tot mai aproape toate normele astfel ca populaþia sã nu aibã de suferit”, spune ºeful CSVSA Petroºani, dr. Octavian Popescu. Pe de altã parte, inspectorii sanitar-veterinari recomandã oamenilor sã evite achiziþionarea de produse alimentare de la cunoºtinþe. Aici ar fi vorba în special de prãjituri, cozonaci

„Pentru mine, susþinerea educaþiei, a sãnãtãþii, a familiei sunt chestiuni cel puþin la fel de importante precum susþinerea mineritului, a infrastructurii, a administraþiei publice locale. ªi în activitatea mea parlamentarã de pânã acum, am acþionat în aceastã direcþie ºi am reuºit, pe de o parte sã aduc resursele financiare necesare pentru invetsiþii în ºcoli, în grãdiniþe, în spitale, iar pe de altã parte sã impun guvernului luarea unor mãsuri menite sã încurajeze dezvoltarea armonioasã a copiilor ºi a tinerilor”, spune, cu mulþumirea

Bebeluºii aºteptaþi, ºi ei, la urne!

de lumea a C ondiþii treia

În timp ce la nivel mondial existã asociaþii care intervin pentru salvarea animalelor care sunt captive în anumite locuri, în Valea Jiului acest lucru este imposibil, în anumite circumstanþe. Oficialii din Ministerul Administraþiei ºi Internelor susþin cã nu exista un ordin scris al ministrului Traian Igas care sã interzicã salvarea pisicilor. Pe de altã

Actualitate 9

Ieri au sosit în Petroºani ºi copiile listelor electorale permanente care urmeazã a le fi înmânate preºedinþilor secþiilor de votare. “Am ridicat luni de la Biroul Judeþean pentru Administrarea Bazei de Date privind Evidenþa Persoanelor copiile listelor electorale permanente pe care se

aproximativ 120.000 de alegãtori. Întrebarea ar fi: ce rost a mai avut recensãmântul derulat în urmã cu un an de zile dacã tot nu se þine cont de el? Apropo: în urmã cu 12 ani numãrul locuitorilor din România era de 22 de milioane iar în prezent a scãzut la doar 19 milioane. În acest timp, la urne vor fi aºteptaþi circa 18 milioane de oameni… Mir cea NISTOR

aflã cele peste 35.000 de persoane cu drept de vot din Petroºani. Acestea urmeazã sã le fie împãrþite preºedinþilor secþiilor de votare”, a precizat Adrian Negoe, secretar Primãria Petroºani. Pentru ziua de miercuri, 5 decembrie, este programatã ºi prima acþiune de instruire a preºedinþilor ºi locþiitorilor acestora de la secþiile de votare din Petroºani. În Capitala Vãii Jiului vor fi deschise 26 de secþii de vot care vor fi deservite de câte un preºedinte, un locþiitor ºi 7 membri. Pentru activitatea lor aceºtia vor fi plãtiþi, de la bugetul de stat, cu 425 de lei (preºedinþii ºi locþiitorii acestora) respectiv 255 de lei (membrii secþiilor). ( Mir cea NISTOR)

Miron Cozma a declarat ieri, la Petroºani, cu ocazia sãrbãtoririi protectoarei minerilor, SF. Varvara, cã ortacii au mai mulþi lideri astãzi decât erau în vremea când el conducea sindicatele ºi reprezenta circa 50 de mii de mineri faþã de 8000 cât mai sunt astãzi în minerit. „Adevãrul e cã nu mai sunt sindicate, sunt prea mulþi lideri. Am fãcut o constatare tristã când am fost la Lupeni, la comemorarea ortacilor care au murit în 1929. Am rãmas surprins sã constat cã sunt mai mulþi lideri decât pe vremea mea. Asta în condiþiile în care astãzi nu mai sunt mineri. Am rãmas stupefiat sã constat cã liderul de la LSMVJ (n.r. Liga

înfiinþatã de Miron Cozma, astãzi desfiinþatã) avea peste 3000 de euro salariul ºi mai avea ºi pensie. Pe vremea mea liderii ãºtia nu aveau ºanse sã supravieþuiascã. Mie nu-mi trebuia mult ºi indiferent cine era mergeam la minã ºi îl schimbam”, a spus Cozma. Maximilian Gânju


10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 5 decembrie 2012

Deva: „Violenþa în familie nu trebuie sã te lase rece” aravana itinerantã ce trage semnalul de alarmã cu privire la violenþa în viaþa de familie ajunge la Deva. Joi, 6 decembrie, timp de 6 ore, specialiºtii în astfel de probleme se apleacã asupra cazurilor din Hunedoara.

C

Diana MITRACHE Lansat la 1 noiembrie la nivel naþional, proiectul prevede 35 de opriri, iar în aceastã sãptãmânã a venit ºi rândul municipiului Deva. Totul are loc în contextul creºterii incidenþei fenomenului violenþei în familie în rândul societãþii româneºti. Astfel, campania iniþiatã de Ministerul Muncii, Familiei ºi Protecþiei Sociale a lansat campania naþionalã privind prevenirea ºi combaterea violenþei în familie „Violenþa în familie nu trebuie sã te lase rece”. Caravana are 35 de opriri în localitãþi reºedinþã de judeþ ºi sectoare ale municipiului Bucureºti, în locaþii intens circulate care pot facilita

accesul unui numãr cât mai mare de persoane la aceastã acþiune. Pânã în prezent evenimentele de tip stradal, promovate prin inter-

mediul caravanei au fost organizate în oraºele Slobozia, Tulcea, Brãila, Galaþi, Vaslui, Botoºani, Suceava, Piatra Neamþ, Bacãu, Focºani, Buzãu, Ploieºti, Alexandria, Slatina, Râmnicu-Vâlcea, Târgu Mureº, Bistriþa Nãsãud, Sfântu Gheorghe, Braºov, Piteºti, Târgu Jiu ºi Reºiþa. În municipiul Deva, caravana soseºte în data

de 6 decembrie a.c., între orele 10,00 – 16,00, în zona Bulevardului Decebal, între parcarea Mall ºi magazinul Romarta. La acest eveniment va fi prezent ºi un reprezentant al Direcþiei Generale de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Hunedoara care va face cunoscut tuturor celor interesaþi activitatea ºi serviciile ce pot fi disponibile la nivelul Direcþiei în vederea protejãrii victimelor violenþei în familie. Campania se deruleazã în cadrul unui proiect finanþat printr-un împrumut acordat de Banca Internaþionalã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare (BIRD) ºi cofinanþat de Guvernul României. Scopul implementãrii unei astfel de campanii la nivel naþional este justificat de necesitatea conºtientizãrii populaþiei cu privire la gravitatea ºi consecinþele pe care fenomenul violenþei în

HOROSCOP

familie îl poate avea asupra celor care devin victime ale acestuia, dar ºi asupra societãþii în ansamblul sãu. Cu aceastã ocazie s-a dat startul unei caravane mobile prin intermediul cãreia sunt realizate activitãþi de informare a opiniei publice cu privire la aceastã problematicã, scopul final al acestor demersuri fiind acela de a determina o implicare mai activã a membrilor comunitãþii în prevenirea ºi combaterea violenþei. Restricþii apã Miercuri, 5.11.2012 Petrila 9:00 15:00 Zonã: sat

Jieþ, str. Traian Vuia, blocuri turn din oraºul Petrila. Motiv: montare aerisitoare pe aducþiunea Jiet Petroºani. Petroºani 9:00 - 15:00

Zonã: str. Maleia. Motiv: montare aerisitoare pe aducþiunea Jiet - Petroºani. 9:00 - 11:00

Pregãtiþi pentru ninsori abundente eprezentanþii administraþiei locale de la Petroºani sunt pregãtiþi pentru ninsori abundente, dupã ce de ieri au început sã cadã primii fulgi.

R

Monika BACIU Comandame ntul de iarnã a fost stabilit, ca ºi în anii precedenþi, în Colonie. ªi utilajele care vor curãþa zãpada de pe centrul civic au fost

Zonã: zona industrialã Livezeni. Motiv: anulare branºament zona General Trans ºi înlocuire robinet de trecere pe branºament, str. Livezeni nr. 20. Aninoasa 9:00 14:00

Zonã: str. Simion Bãrnuþiu ºi Horea. Motiv: remediere pierdere pe str. Simion Bãrnuþiu nr. 2/2. Mulþumim pentru înþelegere

pregãtite de reprezentanþii administraþiei locale. ”Toate maºinile sunt în aºteptare jos în colonie la staþie, deja avem 60 de tone de material nisipos, compoziþie de trei la unu, trei cupe de nisip ºi una de sare, avem ºi tractoraºul pregãtit pentru zona centrului civic, ºoferii sunt non-stop acolo cazaþi ºi dacã e nevoie vom ieºi imediat pe stradã ºi vom face în aºa fel sã nu fie probleme”, a declarat Lucian Dragomir, director executiv SPADPP Petroºani.

ªi trotuarele din municipiul Petroºani vor fi curãþate de zãpadã, în acest sens fiind pregãtit un utilaj special pentru aceste zone. Avem tractoraº ºi pentru trotuare care va curaþa zãpada ca ºi pânã în anii anteriori”, a mai specificat Dragomir. Reprezentan þii Primãriei Petroºani mai spun cã în caz cã va ninge în acest week-end aºa cum anunþã meteorologii, vor solicita utilajele de deszãpezire iar acestea vor ajunge în localitate în maxim douã ore.

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro

5 decembrie 2012

Se pare cã ºefii sunt mulþumiþi de felul în care îþi faci treaba, motiv pentru care îþi vor repartiza sarcini noi. Nu trebuie sã te deranjeze acest lucru, cãci ºi câºtigurile vor fi pe mãsurã. O cãlãtorie te poate ajuta sã te debarasezi de tensiuni.

Dispui de multã tenacitate ºi putere de muncã ºi vei face o bunã impresie superiorilor ierarhici. O persoanã cu funcþie te apreciazã ºi doreºte sã îþi susþinã iniþiativele. Câºtigurile vor veni atât de la serviciu cât ºi din colaborãri.

Sunt ºanse mari sã finalizezi o lucrare pe care ai început-o de mai mult timp. Colegii îþi vor acorda tot sprijinul de care ai nevoie ºi asta îþi va ridica mult moralul. În schimb, în plan financiar nu va fi o zi nemaipomenitã.

Comoditatea de care dai dovadã îþi poate crea unele probleme în relaþia cu familia. Unul din proiectele tale mai vechi ar putea fi pus în practicã, mai ales cã ºi colegii vor fi dispuºi sã-þi dea o mânã de ajutor. Te implici în prea multe activitãþi.

O serie de probleme pe care nu le-ai rezolvat la timpul potrivit vor deveni urgente. Vei avea o agendã încãrcatã, dar dispui de forþã suficientã pentru a face faþã. Simþul posesiunii ºi dorinþa de a fi cât mai autoritar pot aduce unele neplãceri.

Nu vei fi în apele tale, dar întâlnirile cu prietenii si în general activitãþile sociale te vor ajuta sãþi recapeþi buna dispoziþie ºi încrederea în viitor. Ai dori mai mult de la partenerul de suflet ºi faptul cã lucrurile nu evolueazã chiar aºa cum ai vrea.

Din punct de vedere sentimental nevoia ta de stabilitate, de siguranþã este foarte mare. Unele nemulþumiri mai vechi te vor apãsa în continuare, dar nu este cazul sã faci ceva în aceastã direcþie. Lasã lucrurile aºa cum sunt cãci ele se vor rezolva.

Activitãþile de divertisment te tenteazã în mod special, mai ales cã acestea îþi dau posibilitatea sã petreci mai mult timp în compania fiinþei iubite. Pentru cei cãsãtoriþi sunt posibile discuþii în contradictoriu, fãrã ca acestea sã aibã rezultate nefaste.

Te implici în prea multe activitãþi ºi de aceea eºti mai puþin eficient ca de obicei. Colegii te vor sprijini ºi astfel vei depãºi mai uºor neplãcerile cotidiene. Un prieten te-ar putea ajuta sã rezolvi o problemã mai delicatã. Nu este momentul sã-þi exprimi nemulþumirile.

Nu este momentul sã faci schimbãri majore în viaþa ta sentimentalã. Nemulþumirile se vor atenua dacã vei da dovadã de mai multã rãbdare ºi înþelegere faþã de partenerul de suflet. Comoditatea de care dai dovadã îþi poate crea unele probleme.

La serviciu cineva îþi va da o informaþie, dar nu este cazul sã o iei în serios. Înclinaþia cãtre independenþã îþi poate deteriora relaþia cu fiinþa iubitã, aºa cã ar fi bine sã-i oferi cât mai multe clipe petrecute împreunã. Este posibil sã aparã o problemã.

Te aºteaptã o zi favorabilã, relaþia ta cu persoanele de sex opus se va îmbunãtãþi considerabil. Vei beneficia de un bun echilibru energetic, în ciuda stãrii de agitaþie care te caracterizeazã în continuare. Încearcã sã te orientezi spre activitãþi practice.


Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 5 decembrie 2012

Porcii, ameninþaþi, din nou, cu asomarea otrivit cerinþelor europene “impuse” ºi României ca stat membru al UE, cu ocazia Crãciunului „ediþia 2012”, românii nu ar mai avea dreptul sã-ºi omoare “strãmoºeºte” porcul, potrivit datinilor moºtenite din strãbuni, din timpurile când Europa de Vest era vraiºte.

P

fi complet distrus. În principiu, beleaua asomãrii porcinelor a cãzut pe capul medicilor veterinari dar, aceºtia, cel puþin în Valea Jiului, pânã în prezent, nu au fost chemaþi sã asomeze nici mãcar un porc sau o scroafã. “În principiu, noi

Miercea NISTOR Acum, ei ar trebui sã adopte metode mai blânde, mai umane, (nicidecum porceºti) menite a nu aduce suferinþe prea mari ºi inutile animalelor, mai exact spus, porcinelor. Astfel, normele europene în domeniu, prevãd ca mamiferul domestic din familia suinelor, „sus scrofa domestica” în latinã, mai pe româneºte spus, porcul, trebuie mai înainte de a fi tãiat, sã fie asomat. Asomarea asta sa decis de cãtre specialiºtii în domeniu sã fie de douã feluri: cu

glonte captiv, respectiv electricã. Prin acest procedeu, mamiferul ar suferi o pierdere totalã de personalitate, fiind anesteziat astfel încât întregul sistem nervos ar

Milioane de lumini stãzi (miercuri-n.r.) vor fi A pornite instalaþiile luminoase specifice sãrbãtorilor de iarnã. Ieri (marþi), reprezentanþii Serviciului Public pentru Administrarea Domeniului Public ºi Privat din municipiul Petroºani lucrau la împodobirea centrului civic. Monika BACIU Pe lângã ornamentele care au fost puse încã de sãptãmâna trecutã,

astãzi au fost montaþi brazi ºi alte figurine. ”Astãzi se finalizeazã pe centrul civic toate instalaþi-

ile care au mai venit în aceastã dimineaþã ºi de ieri, avem niºte braduþi foarte frumoºi, niºte figurine ºi moºi de zãpadã”, a precizat Lucian Dragomir, ºef SPADPP Petroºani. Potrivit reprezentanþilor autoritãþilor locale, toate

Dioramã, beculeþe ºi cort în parc arcul Central din Petroºani se aflã pe ultima sutã de metri în ceea ce priveºte amenajarea sa pentru sãrbãtorile de sfârºit de an. Pânã în seara zilei de miercuri, atunci când va sosi Moº Nicolae, va instalatã ºi diorama care prezintã personajele participante la Naºterea Mântuitorului Iisus Hristos.

P

Mircea NISTOR În aceeaºi zi, în cursul serii, este programat ºi momentul în care va fi pornit, în parc, sistemul de iluminat instalat pentru celebrarea sãrbãtorilor de iarnã.

ar trebui sã ne ocupãm de problema asta, care se poate face însã doar la solicitarea cetãþenilor. Pânã acum, nu ne-a chemat însã nimeni sã-i asomãm porcul ºi nici nu

“Evenimentul este programat pentru ora 17,30 iar instalaþia va fi pornitã de

putem intra de capul nostru în curtea omului. Noi avem dorinþã, dar este neputinþã. Pe de altã parte, ar fi ºi o problemã, pentru cã un medic ar trebui sã þinã asomatorul, altul animalul, unul sã-l electrocuteze, altul sã-l taie, ºi aºa mai departe. Nici noi nu suntem aºa mulþi ºi ce s-ar întâmpla dacã toþi ºi-ar tãia porcul în aceeaºi zi, de Ignat, de exemplu? Pânã acum, deºi s-au tãiat destui porci în Valea Jiului, directiva UE a rãmas doar la stadiul de intenþie”, susþin medicii sanitar – veterinari din zonã. Pânã una – alta, ºi în acest an, mamiferul domestic mai cunoscut sub denumirea de „porc”, va fi transformat în caltaboºi, slãninã ºi cârnaþi, tot în stilul neoaº românesc, adicã dupã o uºoarã hãituire, tragere de coadã, ameninþare cu cuþitul ºi împlântarea acestuia în grumaz. Europa mai poate sã aºtepte... Noi, suntem români...

cartierele din municipiu vor fi împodobite de iarnã. Mai mult decât atât, în Parcul Central cãtre primarul Tiberiu Iacob – Ridzi”, a precizat Nicu Taºcã, purtãtor de cuvânt Primãria Petroºani. Tot în Parcul Central, dar o zi mai târziu, va fi montat ºi un cort unde cei care doresc pot dona alimente, dulciuri sau jucãrii care vor ajunge la copiii care provin din familii cu probleme sociale.

“Carol Schretter” a fost deja montat un brad natural de dimensiuni impresionante.

Mã voi lupta ca Valea Jiului sã devinã zonã energeticã strategicã de interes naþional


12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 5 decembrie 2012

Consiliul Judeþean Hunedoara, asociere pentru excelenþã în turism onsiliul Judeþean Hunedoara s-a asociat cu Universitatea Bucureºti. Consilierii judeþeni au aprobat asocierea instituþiei judeþene cu Institutul de Educaþie ºi Cercetare Paleontologicã Nopcea în vederea realizãrii unui proiect de interes comun, astfel încât sã se dezvolte Þara Haþegului.

C

Monika BACIU ”Dacã vom reuºi sã rezolvãm ºi acest proiect, Institutul de Educaþie ºi Cercetare Paleontologicã Nopcea, atunci chiar vom reuºi sã facem din zona Þãrii Haþegului o zonã de

Paleontologicã Nopcsa” doreºte sã devinã un element central al cercetãrilor de teren în geologie, paleontologie ºi paleobiologie din România, având un caracter preponderent practic ºi oferind spaþiu de cercetare, studiu ºi expe-

riei vieþii planetare la copii ºi tineri, cu scopul de a continua, neîntrerupt, munca începutã de Franz Baron Nopcsa. Prin implementarea proiectului se doreºte amenajarea pe teritoriul comunei General Berthelot a unui parc în aer liber „populat” cu machete ale tuturor dinozaurilor descoperiþi în Þara Haþegului la dimensiuni reale, dar ºi a altora din aceiaºi specie, dar gãsiþi în alte zone din þarã. Totul se va realiza cu ajutorul fondurilor oferite de mecanismul EEA Grants & Norwegian Grants, pe linia de finanþare 20092014.

P

excelenþã în turism”, a declarat Mircea Ioan Moloþ în cadrul ºedinþei de CJH din luna noiembrie. „Institutul de Educaþie ºi Cercetare

rienþã pentru viitoarele generaþii de cercetãtori, dar ºi trezind, prin activitãþi de educaþie nonformalã , expoziþii ºi oportunitãþi de explorare, dorinþa de cunoaºtere a isto-

roiect cu rol de salvare

Proiectul implementat de CJ Hunedoara are rolul de a salva castelul de la Sãcel de la distrugerea totalã. Castelul ºi domeniul Nopcsa din satul Sãcel se aflã în proprietatea CJ Hunedoara ºi se întind pe o suprafaþã de 1,7 hectare. Totul se aflã într-un stadiu avansat de degradare, acestea fiind închise. Acestea au aparþinut baronului Franz Nopcsa,

cel care a descoperit primele fosile de dinozauri pitici din Þara Haþegului, fondator al paleobiologiei ºi al studiilor de albanologie, director al Institutului Regal de Geologie din Budapesta, pretendent la tronul Albaniei, spion al Imperiului Austro-Ungar în Transilvania, aventurier ºi fotograf, autor a 150 de lucrãri publicate. „Institutul de Educaþie ºi Cercetare Paleontologicã Nopcsa”doreºte sã devinã un element central al cercetãrilor de teren în geologie, paleontologie ºi paleobiologie din România, având un caracter preponderent practic ºi oferind spaþiu de cercetare, studiu ºi experienþã pentru viitoarele generaþii de cercetãtori. Prin activitãþi de educaþie nonformalã, expoziþii ºi oportunitãþi de explorare, acesta va trezi dorinþa de cunoaºtere a istoriei vieþii planetare la copii ºi tineri, cu scopul de a continua, neîntrerupt, munca începutã de Franz Baron Nopcsa”, precizeazã Mircea Moloþ, preºedintele CJ

Hunedoara în nota de fundamentare a proiectului de hotãrâre aprobat de legislativul judeþului. Moloþ a mai spus cã odatã pus în practicã, acest proiect va transforma Þara

Haþegului într-o zonã de excelenþã turisticã. Potrivit proiectului CJ Hunedoara, parcul va fi amenajat pe o suprafaþã

de circa 42.000 de metri pãtraþi ºi se va afla la o distanþa de aproximatix 250 m faþã de localitatea General Berthelot. Parcul va adãposti circa 20 de exponate, organizate în jurul a 10 scene, machete ale tuturor dinozaurilor descoperiþi în Þara Haþegului la dimensiuni reale, precum ºi ale altor animale, din aceleaºi specii, dar din zone diferite. CJ Hunedoara s-a asociat cu Universitatea din Bucureºti dupã ce aceastã instituþie de învãþãmânt superior a studiat îndeaproape siturile dinozaurilor pitici din Þara Haþegului.

CVJ, Nr. 268, Miercuri 5 decembrie 2012  

CVJ, Nr. 268, Miercuri 5 decembrie 2012

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you