CVJ, NR. 282, VINERI 28 DECEMBRIE 2012

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 282

Cronica Vãii Jiului Vineri, 28 decembrie 2012

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 12 pagini z 1 LEU

La mulþi ani Va l e a J i u l u i !

La mulþi ani, 2013!

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 28 decembrie 2012

Vr e m e a î n Va l e a J i u l u i

ApaServ Informeazã Începând cu 1 noiembrie 2012 auloc audienþe la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 dupã urmãtorul program: Miercuri, 13:00 - 15:00 · ªef Dep. economic Mariana Matrica · ªef Dep. Producþie –

Cristian Ionicã Joi, 10:00 - 12:00 · Director General - Costel Avram · ªef Dep. Exploatare Florin Donisa · ªef Birou Juridic – Adriana Dãian Director General, Costel AVRAM

Petrila

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Vu l c a n

Lupeni

Noaptea

Noaptea

Dimineaþa

Dimineaþa

Ziua

Ziua

Seara

Seara

Cronica Vãii Jiului z Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? z Vrei sã te dezvolþi? z Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? z Vrei sã faci bani? zzz

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani zzz

Cronica Vãii Jiului

Telefon

Website: www.cronicavj.ro

0374.906.687 zzz

E-mail: cronicavj@gmail.com

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 Sãrbãtori în cãtuºe 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator

17:00 Fata maharajahului 18:50 Campion de hochei 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Câinii zãpezii 22:30 A ºasea zi 1:00 X Factor (r)

National TV NAÞIONAL TV 9:00 Destine împlinite (r) 10:00 Suflete pereche (r)

11:00 12:00 12:15 13:45 15:00 17:20 18:30 19:15 20:15 21:15 22:30

Culoarea fericirii Grupul Vouã (r) Împãrãteasa de fier Cuceritorul (r) Grupul Vouã (r) Condamnata ªtiri Naþional TV Destine împlinite Suflete pereche Cuceritorul Datorie ºi onoare

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Crãciun în Þara Minunilor (r) 12:00 Drumul spre casa bunicii 14:00 Magia Crãciunului 16:15 De bunã voie ºi nesilitã de nimeni 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Jocul asasinilor 22:30 Charlie Talisman 0:30 Cãlãtorie la capãtul nopþii

Prima TV 9:30 NCIS 10:30 NCIS 11:30 Teleshopping 12:00 Vipo 12:15 Vipo 12:30 Sport, dietã ºi o vedetã (r) 13:00 Teleshopping 13:30 Flash Gordon 14:30 Teleshopping 15:00 Cleopatra (r)

17:00 18:00 19:00 19:30 20:30

Trãsniþii Focus 18 Focus Sport Cireaºa de pe tort Cleopatra

TVR 1 9:10 Legendele palatului: doctorul Hur Jun 10:10 Aºa-i românul!

10:20 Lumea modei 10:30 O datã-n viaþã 11:30 O datã-n viaþã 12:30 Flori de gheaþã 12:40 Legendele palatului: Kim Suro, regele de fier (r) 13:20 Legendele palatului: Kim Suro, regele de fier (r) 14:00 Telejurnal 14:45 Comorile din insule 15:15 Teleshopping 15:30 Comorile din insule 17:00 e-Forum 17:30 Flori de gheaþã 17:40 Legendele palatului: Kim Suro, regele de fier 18:20 Legendele palatului: Kim Suro, regele de fier 19:00 2012 - Sport ºi glorie 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 21:10 Cei trei muºchetari

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 28 decembrie 2012 ApaServ a reuºit

Încasãri mai mari ºi datorii mai mici la finele lui 2012

U

n grad de încasare mai mare al facturilor, mai puþini hoþi de apã ºi niciun leu datorie la bugetul de stat. Aºa se poate rezuma situaþia SC ApaServ Valea Jiului SA în ultimele luni, dupã cum a explicat directorul Costel Avram.

Carmen COSMAN Dupã aproape o jumãtate de an de când a preluat conducerea societãþii, directorul ApaServ Valea Jiului SA, Costel Avram, se declarã mulþumit de rezultatele obþinute. „Sunt foarte mulþumit de rezultatele pe care leam avut în cele aproape 6 luni scurse de la învestirea mea ca director al acestei societãþi. Au fost luate ºi mãsuri dure pentru

cei care erau certaþi cu legea, dar în urma mãsurilor s-au vãzut rezultate clare.

Cantitatea de apã facturatã a crescut, iar gradul de încasare este mai mare cu 25 – 30%.”, a declarat Avram. De asemenea. El spune cã s-a recuperat ºi din soldul înregistrat de societate, care era de peste 100 de miliarde de lei vechi, dar se achitã ºi restanþele cãtre furnizorul de apã brut, adicã Ape Române. „Existã la ora aceasta

Oglinda unui nou an

N

oapte dintre ani, ”oglinda” noului an. Existã nenumãrate legende care ne aratã cum va fi nolul an, în funcþie de ce avem pe masa de revelion.

Monika BACIU

A

nul se cunoaºte dupã

vâsc Masa de Revelion în anumite zone trebuie sã aibã ca decor crenguþe de vâsc. Crenguþele de vâsc nu sunt alese aleatoriu, ci ele trebuie sã conþinã cât mai multe fructe. Însã nu este reco-

S

ecretar de ”Foarte Bine”. Adrian Negoe, secretarul municipiului Petroºani a fost evaluat pentru activitatea pe care a prestat-o în cursul acestui an.

Dupã evaluare, acesta a primit cel mai înalt calificativ, ºi anume ”foarte bine”.

”Având în vedere faptul cã secretarul municipiului Petroºani îºi îndeplineºte obiectivele stabilite în baza atribuþiilor prevãzute în fiºa postului, are o atitudine activã în soluþionarea problemelor curente ºi se preocupã permanent de realizarea realizarea obiectivelor ºi îmbunãtãþirea activitãþii, prin capacitatea de a organiza, conduce ºi coordona, soluþioneazã la timp toate problemele, cu simþ de rãspundere,

fructe, alegerea vascului este foarte importantã în anumite zone ºi ea se face cu foarte multã grijã. ªi la noi, vâscul a devenit tradiþie, iar comercianþii

numirea lui în aceastã funcþie, Costel Avram a descoperit cã, ºi cu complicitatea unor angajaþi ai societãþii, „ºmecherii” furau o mare cantitate de apã prin „mânãrirea” apometrelor.

Prinºi asupra faptului, aceºtia

conform competenþei legale, are aptitudini de a pune în practicã cunoºtinþele ºi deprinderile dobândite prin per-

C manenta perfecþionare profesionalã, propun acordarea calificativului ”foarte bine”, domnului secretar al municipiului Petroºani, jr.

Adrian Negoe”, se aratã în documentele

au ajuns sã achite consumul real, iar rezultatele se vãd. Iar pentru cei care se gândesc sã mai fure, mãsurile nu se vor lãsa aºteptate. „Fenomenul infracþional s-a diminuat, dar nu cred cã a dispãrut cu totul, dar cei care vor fi prinºi nu vor fi iertaþi, indiferent cum îi cheamã ºi care este rangul în societate”, promite directorul Apa Serv, Costel Avram.

s-au mulat pe cererile cumpãrãtorilor. Astfel, la piaþã se gãseºte vâsc cu fructe de toate culorile ºi crenguþe de toate mãrimile.

mandat sã cãdem în cealaltã extremã, de a avea foarte multe fructe.

Dacã sunt prea multe fructe Anul Nou poate aduce extrem de multã risipã în casã, iar dacã sunt prea puþine sau vâscul este veºtejit se spune cã prevestim un an nou plin de greutãþi. Atunci când alegeþi vâscul va trebui sã alegeþi unul care are un numãr normal de

La primãrie, ca la ºcoalã

Monika BACIU

un grafic de eºalonare a datoriei cãtre Apele Române, ne þinem de el ºi, în fiecare lunã, aproape 3,5 miliarde de lei vechi merg cãtre aceastã societate pentru a plãti datoriile din urmã. Au fost ani în care nu s-a plãtit nimic, niciun leu, iar noi acum achitãm nota de platã.

Una peste alta, vreau sã mulþumesc tuturor angajaþilor cã au înþeles cã trebuie sã muncim, iar rezultatele se vãd”, a mai spus Avram. Un lucru de care se declarã bucuros este cã s-a reuºit recuperarea tuturor bunurilor societãþii desprinse din ApaServ, respectiv Nova Serv, aflatã în lichidare din

cauza datoriilor ºi, în plus, firma nu are niciun leu datorie cãtre bugetul stat. La aceste cifre s-a ajuns, însã, în primul rând, prin blocarea furturilor masive. Dupã

a peºtele prin apã

O altã superstiþie spune cã trebuie sã mãnânci peºte în noaptea de Revelion ca sã te poþi strecura printre probleme ºi obstacole în noul an, cu agilitatea unui peºte în apã.

întocmite de primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi.

Mai mult decât atât din declaraþia primarului municipiului Petroºani reies ºi calitãþile care îl recomandã pe secretarul municipiului Petroºani, Adrian Negoe sã primeascã calificativul ”foarte bine”. Ani la rând, Negoe a primit acest calificativ pentru activitatea depusã în cursul anului.

Superstiþie sau nu, peºtele se vinde foarte bine în aceste zile. Cât despre preþuri, vânzãtorii spun cã sunt pentru toate buzunarele.

Superstiþii sunt nenumãrate însã depinde de fiecare dintre noi dacã le crede sau nu. Mai este o zicalã ”norocul þi-l faci cu mâna ta”.

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 28 decembrie 2012

Vor toate cetãþile dacice în administrare

D

upã ce a preluat în administrare cetatea dacicã de al Sarmizegetusa Regia, Consiliul Judeþean Hunedoara ar vrea sã se ocupe ºi de restul cetãþilor. Dar asta numai dupã ce va dovedi cã ºtie ce sã facã cu aceste valoroase vestigii istorice, aflate în patrimoniul UNESCO. Carmen COSMAN Dupã Sarmizegetusa

Orãºtiei ar putea trece în administrarea Consiliului Judeþean Hunedoara.

Conducerea instituþiei judeþene este decisã sã le preia în administrare ºi sã le redea locul pe care îl meritã. „Am avut o întâlnire informalã cu domnul

Regia ºi celelalte cetãþi dacice care alcãtuiesc complexul din Munþii

Barbu, ministrul Culturii, cãruia i-am atras atenþia cã am preluat o parte din cetãþile dacice din Munþii Orãºtiei ºi cã urmeazã ºi celelalte. Numai cã înainte trebuie sã demon-

Munca e brãþarã de aur

D

upã ce guvernanþii au remarcat dezastrul care s-a produs la examenul de bacalaureat, s-au gândit sã reînfiinþeze ºcolile profesionale. Liderii de sindicat din sistemul de învãþãmânt din Valea Jiului, spun cã începând cu noul an ºcolar, problema ºcolilor profesionale va fi rezolvatã.

Monika BACIU ”Normal cã dupã ce am trecut printr-o perioadã în care s-a greºit foarte mult în învãþãmânt, ne dãm seama cã avem nevoie de meseriaºi ºi vom tece din nou la ºcolile profesionale, iar din câte ºtiu eu aceste lucruri se vor rezolva chiar în anul viitor”, a declarat Vasile Fãgaº, lider de sindicat Spiru Haret Valea Jiului.

Cu un orar in care predomina practica, absolventii de profesionala au sansa sa devina meseriasii bine pregatiti de care avem atata nevoie. Din pacate, tinerii care gandesc asa n-au avut scoli care sa ii invete doar meserie, de la desfintarea profesionalelor incoace. In colegiile tehnice de acum orele de practica se fac doar in laborator. orice liceu tehnologic poate infiinta asemenea cursuri, cu o

Doar 5 zile pentru petarde

P

rin modificãrile aduse legislaþiei în domeniu în anul 2006, s-a interzis comercializarea cãtre persoanele fizice a obiectelor artizanale ºi de distracþie pe bazã de amestecuri pirotehnice din clasele II - IV, T.1, T.2, precum ºi a artificiilor din categoria „obiecte zburãtoare luminoase” ºi a pocnitorilor din clasa I. Mircea NISTOR Persoanele juridice autorizate în condiþiile legii pot folosi aceste obiecte artizanale ºi de distracþie pe bazã de amestecuri pirotehnice doar în interes propriu ºi în locurile autorizate. De asemenea, per-

soanelor fizice li se interzice confecþionarea, deþinerea, comercializarea, importul, folosirea sau orice

strãm cã putem fi un administrator bun pentru o parte micã ºi, dupã aceea, dacã suntem buni administratori, sã preluãm tot complexul.

Sunt vreo 258 de hectare, iar asta înseam-

conditie: sa incheie parteneriate cu firme private, care sa asigure conditii pentru desfasurarea orelor de practica. Scoala profesionala va dura doi ani si multe dintre cursuri se vor desfasura in fabrici, ateliere sau pe santier.

Pentru elevi va insemna in primul rand sa invete o meserie la un nivel european.

O meserie recunoscuta printr-un certificat local si probabil si european Ministerul educatiei vine si cu un sprijin financiar: toti elevii de scoala profesionala vor primi lunar o bursa de 200 de lei. ªi la nivelul Inspectoratului Judeþean Hunedoara pregãtirile pentru învãþãmîntul profesional au

altã operaþiune cu obiecte artizanale ºi de distracþie pe bazã de amestecuri pirotehnice din categoriile menþionate.

Obiectele artizanale ºi de distracþie pe bazã de amestecuri pirotehnice din clasa I care pot fi comercializate de cãtre persoanele juridice autorizate populaþiei, tre-

buie sã îndeplineascã condiþiile prevãzute de lege, iar în aceastã clasã sunt incluse numai obiectele pirotehnice de distracþie foarte mici, de tipul artificiilor, cu o masã maximã de amestec pirotehnic de trei grame. Toate acestea pot fi folosite doar în perioada 27 - 31 decembrie.

nã mult ºi ca finanþare ºi ca personal”, a explicat preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ.

Acesta spune cã este absolut necesarã asigurarea pazei, cu atât mai mult cu cât s-au cheltuit sume mari pentru rãscumpãrarea obiectelor de patrimoniu sustrase din siturile arheologic, iar cu aceºti bani se putea face,

început încã din luna noiembrie. La nivel naþional cifra de ºcolarizare propusã pentru învãþãmântul profesional cu durata de 2 ani este dublã faþã de cât s-a estimat iniþial ºi depãºeste cele mai optimiste previziuni. Proiectul planului de ºcolarizare pentru învãþãmântul profesional cu duratã de 2 ani pentru anul ºcolar 2012 –

de exemplu, cercetare arheologicã sistematizatã, de care este atâta nevoie „România a cheltuit 100 de milioane de euro sã rãscumpere ce s-a furat din Munþii Orãºtiei.

Dacã acei bani se dãdeau pentru administrare ºi cercetare erau la noi ºi acele piese ºi era ºi ceva pus în loc, fiindcã la ora actualã este mai mult ideea cã sunt cetãþile dacice acolo, cã te duci ºi este o pãºune de vaci. Nu vezi nimic”, a explicat Moloþ, care spune de ce este importantã cercetarea sistematizatã, aºa încât sã poatã fi scoase la luminã adevãratele comori arheologice încã îngropate.

2013 a fost stabilit în conformitate cu prevederile O.M.E.C.T.S. nr.

3168/03.02.2012 ºi a O.M.E.C.T.S. nr.

3320/24.02.2012. Conform art. 6 din O.M.E.C.T.S. nr.

3168/03.02.2012 inspectoratele ºcolare au centralizat propunerile de plan de ºcolarizare numai pentru unitãþile de învãþãmânt care au încheiat contracte cadru cu operatorii economici/instituþii publice pe o duratã de minimum 2 ani, contracte ce stau la baza convenþiilor individuale de stagiu pentru pregãtirea practicã a elevilor.

La nivel naþional cifra de ºcolarizare propusã pentru învãþãmântul profesional cu durata de 2 ani este: 19.704 locuri în 706,5 clase.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 28 decembrie 2012

C

urtea de Apel Alba Iulia a dat câºtig de cauzã Spitalului de Urgenþã Petroºani în ceea ce priveºte licitaþia pentru proiectul de reparaþii capitale a unitãþii medicale.

Asta dupã ce un grup de trei firme a contestat procedura de atribuire atât la Consiliul Naþional pentru Soluþionarea Contestaþiilor cât ºi la Curtea de Apel Alba Iulia. În momentul de faþã, datã fiind soluþia instanþei, asocierea de firme poate sã conteste decizia la Înalta Curte de CAsaþie ºi Justiþie, aceasta fiind ultima modalitate de atac.

“Este vorba de licitaþia pentru reparaþia capitalã a spitalului care a ajuns în faza de atribuire. Rezultatul a fost contestat ºi la Consiliul Naþional pentru Soluþionarea Contestaþiilor care ne-a dat nouã dreptate ºi ulterior la Curtea de Apel Alba Iulia care

SUP a câºtigat

Curtea de Apel Alba Iulia a dat câºtig de cauzã unitãþii medicale din Petroºani

ne-a dat tot nouã dreptate. În mod teoretic mai existã o singurã cale legalã de atac la care pot apela firmele care au pierdut licitaþia, care încã mai este deschisã. Vom vedea dacã o folosesc sau nu”, a declarat Alin Vasilescu, manager SUP

Petroºani.

Proiectul pentru reabilitarea totalã a spitalului din Petroºani este unul complex, care are menirea de a schimba în totalitate aspectul ºi calitatea medicalã a serviciilor oferite pacienþilor.

„Proiectul este de proiectare, execuþie ºi dotare aparaturã a spitalului. Este un proiect de anvergurã care este prevãzut a se desfãºura pe o perioadã de aproximativ 4 ani, în cazul în care ajungem sã semnãm contractul în cursul acestui an, pânã la finele anului, primele 6-8 luni din anul viitor sunt cele destinate proiectãrii ºi dupã aceea încep lucrãrile propriuzise”, a mai precizat Vasilescu.

Cartel BAU una dintre societãþile care închide ºi ecologizeazã perimetrele miniere din Valea Jiului vrea sã punã ”mana” si pe Spitalul de Urgenta din Petrosani.

Spitalul de Urgenþã din Petroºani împreunã cu administraþia publicã din localitate au

Nume predestinate strãzilor spre Parâng

N

ume reprezentative pentru douã strãzi care duc spre staþiunea montanã Parâng. Persoanele care îºi au domiciliile pe stradã care duce spre staþiunea montanã Parâng nu pot sã primeascã corespondenta din cauza unui lucru care la prima vedere pare nesemnificativ.

Nicio casa din acea zonã nu este numerotatã, însã reprezentanþii administraþiei locale încearcã sã remedieze problema.

Consilierii locali de la Petroºani au demarat acest proiect în urmã cu câteva luni, acesta fiind înaintat Prefecturii Judeþului Hunedoara care a avizat favorabil iniþiativa legislativã de la Petroºani. ”Prin hotãrâre de Consiliu s-a adoptat hotãrârea ca douã strãzi vor primi nume. Astfel, una se va numi strada

Rusu, iar una Bujor de Munte cea de la Rusu în jos. Se vor atribui numere de case, se va face cadastrarea ºi totul va intra într-o ordine normalã care trebuia sã fie pânã la aceastã datã. Acum prin hotãrâre de Consiliu se va implementa aceastã procedurã”, a declarat Lucian Dragomir, ºef SPADPP Petroºani.

Din cauza faptului cã cele douã strãzi nu au nume, cei care au casele în zonã nu îºi pot primi corespondenþa. ”Sunt persoane care ºi-au stabilit domiciliul

definitiv acolo. Având domiciliul acolo toate facturile de utilitãþi cât ºi corespondenþa trebuia sã vinã pe acel domiciliu. ºi normal dacã nu ai numãr de casã posta nu venea cu aceastã corespondentã”, a mai precizat Dragomir. În plus, reprezentanþii

administraþiei locale vor sã denumeascã ºi strãzile care duc spre staþiunea montanã Parâng.

Drumul care face legãtura între telescaun ºi hotelul Rusu ar urma sã poarte denumirea de stradã Rusu, iar segmentul care va urca pânã la telescaunul TS3 va fi numitã strada Bujorului.

Atribuirea denumirii de Rusu este justificatã de notorietatea acesteia, ºtiut fiind faptul cã ºi vechea cabanã din aceastã zonã s-a numit tot cabana Rusu, nume care a intrat în cunoºtinþã publicã.

Atribuirea denumirii Bujorului este inspiratã de numele florii care se gãseºte în zona munþilor Parâng.

Monika BACIU

A

în vedere modernizarea ºi reabilitarea totalã a clãdirii care deserveºte unitatea medicalã.

Proiectul nu poate fi demarat din cauza numeroaselor contestaþii care au fost depuse de când a fost începutã procedura de licitare în vederea atribuirii contractului. Pentru proiectul de reparaþii capitale la clãdirea spitalului costurile vor fi de 10 ori mai mari decât la ambulatoriu, undeva la circa 40 de milioane de euro. Aceºti bani nu vor mai veni pe fonduri europene, ci de la Guvern.

Monika BACIU

Sediu CJH la Petroºani

dministraþia localã de la Petroºani a dat în folosinþa Consiliului Judeþean Hunedoara un spaþiu în care sã îºi desfãºoare activitatea.

Reprezentanþii instituþiei judeþene îºi vor desfãºura aici activitatea, spaþiul fiind necesar pentru organizarea unui birou permanent de relaþii cu publicul. ”Spaþiul este situat în blocul 20 la etajul 1 unde era fostul Comtim, Consiliul Judeþean ne-a solicitat acest spaþiu în vederea înregistrãrii tuturor petiþiilor care se fac spre Consiliul Judeþean, sã nu mai meargã oamenii la CJH, le înregistreazã aici, vor fi centralizate ºi duse spre Deva”, a declarat Lucian Dragomir, director executiv SPADPP Petroºani.

Potrivit notei de fundamentare întocmite de primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi, acest birou vine în sprijinul locuitorilor din Valea Jiului pentru rezolvarea unor probleme administrative aflate în competenþa Consiliului

Judeþean, unde un salariat cu atribuþii de relaþii cu publicul va colecta cererile ºi documentele depuse de cetãþeni.

Totodatã, sãptãmânal conducerea Consiliului Judeþean Hunedoara va þine audienþe pentru cetãþenii care doresc sã se adreseze autoritãþilor administraþiei publice a judeþului Hunedoara pentru soluþionarea unor probleme. Mircea Ioan Moloþ, preºedintele CJ Hunedoara declara în urmã cu ceva timp la Petroºani, cã instituþia judeþeanã va avea un sediu ºi la Petroºani, iar un angajat va fi aici permanent pentru a prelua solicitãrile cetãþenilor din Valea Jiului. Astfel, oamenii nu vor mai fi nevoiþi sã se deplaseze pânã la Deva pentru a rezolva anumite probleme. Spaþiul a fost dat în folosinþã gratuitã Consiliului Judeþean Hunedoara pentru o perioadã de patru ani.

Monika BACIU

6 Actualitate

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 28 decembrie 2011

Î

n comunitãþile de momârlani din Valea Jiului se pãstreazã, încã, nealterate, obiceiuri vechi de sute de ani. Pentru cã trecerea de la un an la altul este un motiv de bucurie, ºi unele dintre obiceiuri au un caracter umoristic. La aceste obiceiuri ia parte toatã suflarea satului ºi în niciun an nu uita de tradiþionalul Pluguºor, urãtura fãcutã de flãcãii comunitãþii de momârlani.

Anul nou ca la momârlani

Sorcova, vesela sã trãiþi, sã-mbãtrâniþi, ca merii, ca perii în mijlocul verii, ca vara vãratã, ca toamna tomnatã !

Sã fiþi tari ca piatra ºi iuþi ca sãgeata, sã fiþi tari ca fierul ºi iuþi ca oþelul !

Sã trãiþi, sã înfloriþi, pe drept sã vã-mbogãþiþi

B

C

V ergelatul

Despre momârlani se spune cã sunt urmaºii dacilor liberi, iar portul lor popular seamãnã mult cu al acestora. Este una dintre cele mai spectaculoase comunitãþi, din punct de vedere al tradiþiilor, care se pãstreazã nealterate de sute de ani, la fel ca ºi costumele pe care le îmbracã de sãrbãtorile de iarnã.

Sorcova 2013

În seara de Revelion, pe o masã se pun farfurii cu gura în jos. Sub acele farfurii se pun: pâine, pieptene, oglindã, bani, o bucatã de blãnita, un morcov.

Pânã la 12 noaptea, fetele nemãritate vin la “vergelatul” acesta, cum este denumit, ridicã câte o farfurie ºi ghicesc cum le va fi ursitul. Dacã nimeresc pâine, ursitul e bogat, dacã gãsesc oglindã, e frumos, dacã gãsesc morcovul, e sãnãtos” ºi aºa mai departe.

spune cã aceºtia au salvat comunitãþile de invazia tãtarilor, care, speriaþi de sunetul talangelor purtate de locuitori au fugit din acele locuri. În seara de Anul Nou, tinerii pleacã la urat cu Pluguºorul, iar de Sfântul Vasile merg cu Sorcova. “În ziua de Anul Nou trebuie sã intre neapãrat fecior în casã. Nici nu deschizi uºa, chiar dacã acum mai pleacã ºi copile cu uratul. Se zice cã trebuie sã intre bãrbat în casã, ca sã-þi meargã bine tot anul”, mai spune Lucreþia Malinesc.

ºi sã fiþi mereu cinstiþi cu cei care sunt trudiþi, câtã ºindrilã pe casã atâþia galbeni pe masã, cât grâu în ogor atâtea vite-n obor, cât pãr într-un cojoc, atâþia copii lângã foc, câtã frunzã pe umbrar, atâþia euro-n buzunar, câte pietricele, atâtea mieluºele, câþi bolovani, atâþia cârlani !

Vacile lãptoase, oile lânoase, porcii unsuroºi, sã fiþi sãnãtoºi, La anul ºi La Mulþi Ani, fericire ºi mulþi bani ! Întocmitã ºi „înfloritã” de Ioan Dan Bãlan

I se cuvine, pe drept: prietenului meu, celebrului rugbist PETRE DOBRE, cu prilejul împlinirii vârstei de 60 de ani, îi doresc FERICIRE, BOGÃTATE, LA MULÞI ANI CU SÃNÃTATE! Cu stimã ºi mult drag te salutã Ioan Dan Bãlan.

rondoºii

Dupã miezul nopþii intra în scenã brondoºii. Cei mai zdraveni bãrbaþi se îmbracã cu haine ºi mãºti care inspirã ideea de ponosit, de vechi, ei simbolizând astfel anul care tocmai a trecut. Dupã deghizare, ei merg din casã în casã ca sã anunþe venirea noului an. În unele pãrþi, legenda brondoºilor

e e bine sã se mãnânce

Dragi concetãþeni, Fie ca Noul An 2013, sã vã gãseascã în liniºte ºi pace.

Acum, la cumpãna dintre ani, doresc sã vã mulþumesc tuturor fiindcã ne-aþi fost aproape, în tot ceea ce am întreprins pentru municipiul Petroºani ºi ne-aþi susþinut în demersurile noastre. În numele Consiliului Local, al Primãriei municipiului Petroºani ºi al meu personal vã urez tot binele din lume, sãnãtate ºi fericire alãturi de cei dragi.

La mulþi Ani!

ªi în privinþa mâncãrurilor de Anul Nou, momârlanii au reguli bine stabilite de la care nu se abat. Se mãnâncã peºte ºi nicidecum gãinã, pentru cã se zice cã, dacã râcâie, tot anul îþi merge rãu, cã împrãºtii. Se mãnâncã neapãrat peºte, sã-þi meargã bine tot anul, spun momârlanii.

Carmen Carmen COSMAN

Tiberiu Iacob-Ridzi Primarul municipiului Petroºani

6 Actualitate

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 28 decembrie 2011

Î

n comunitãþile de momârlani din Valea Jiului se pãstreazã, încã, nealterate, obiceiuri vechi de sute de ani. Pentru cã trecerea de la un an la altul este un motiv de bucurie, ºi unele dintre obiceiuri au un caracter umoristic. La aceste obiceiuri ia parte toatã suflarea satului ºi în niciun an nu uita de tradiþionalul Pluguºor, urãtura fãcutã de flãcãii comunitãþii de momârlani.

Anul nou ca la momârlani

Sorcova, vesela sã trãiþi, sã-mbãtrâniþi, ca merii, ca perii în mijlocul verii, ca vara vãratã, ca toamna tomnatã !

Sã fiþi tari ca piatra ºi iuþi ca sãgeata, sã fiþi tari ca fierul ºi iuþi ca oþelul !

Sã trãiþi, sã înfloriþi, pe drept sã vã-mbogãþiþi

B

C

V ergelatul

Despre momârlani se spune cã sunt urmaºii dacilor liberi, iar portul lor popular seamãnã mult cu al acestora. Este una dintre cele mai spectaculoase comunitãþi, din punct de vedere al tradiþiilor, care se pãstreazã nealterate de sute de ani, la fel ca ºi costumele pe care le îmbracã de sãrbãtorile de iarnã.

Sorcova 2013

În seara de Revelion, pe o masã se pun farfurii cu gura în jos. Sub acele farfurii se pun: pâine, pieptene, oglindã, bani, o bucatã de blãnita, un morcov.

Pânã la 12 noaptea, fetele nemãritate vin la “vergelatul” acesta, cum este denumit, ridicã câte o farfurie ºi ghicesc cum le va fi ursitul. Dacã nimeresc pâine, ursitul e bogat, dacã gãsesc oglindã, e frumos, dacã gãsesc morcovul, e sãnãtos” ºi aºa mai departe.

spune cã aceºtia au salvat comunitãþile de invazia tãtarilor, care, speriaþi de sunetul talangelor purtate de locuitori au fugit din acele locuri. În seara de Anul Nou, tinerii pleacã la urat cu Pluguºorul, iar de Sfântul Vasile merg cu Sorcova. “În ziua de Anul Nou trebuie sã intre neapãrat fecior în casã. Nici nu deschizi uºa, chiar dacã acum mai pleacã ºi copile cu uratul. Se zice cã trebuie sã intre bãrbat în casã, ca sã-þi meargã bine tot anul”, mai spune Lucreþia Malinesc.

ºi sã fiþi mereu cinstiþi cu cei care sunt trudiþi, câtã ºindrilã pe casã atâþia galbeni pe masã, cât grâu în ogor atâtea vite-n obor, cât pãr într-un cojoc, atâþia copii lângã foc, câtã frunzã pe umbrar, atâþia euro-n buzunar, câte pietricele, atâtea mieluºele, câþi bolovani, atâþia cârlani !

Vacile lãptoase, oile lânoase, porcii unsuroºi, sã fiþi sãnãtoºi, La anul ºi La Mulþi Ani, fericire ºi mulþi bani ! Întocmitã ºi „înfloritã” de Ioan Dan Bãlan

I se cuvine, pe drept: prietenului meu, celebrului rugbist PETRE DOBRE, cu prilejul împlinirii vârstei de 60 de ani, îi doresc FERICIRE, BOGÃTATE, LA MULÞI ANI CU SÃNÃTATE! Cu stimã ºi mult drag te salutã Ioan Dan Bãlan.

rondoºii

Dupã miezul nopþii intra în scenã brondoºii. Cei mai zdraveni bãrbaþi se îmbracã cu haine ºi mãºti care inspirã ideea de ponosit, de vechi, ei simbolizând astfel anul care tocmai a trecut. Dupã deghizare, ei merg din casã în casã ca sã anunþe venirea noului an. În unele pãrþi, legenda brondoºilor

e e bine sã se mãnânce

Dragi concetãþeni, Fie ca Noul An 2013, sã vã gãseascã în liniºte ºi pace.

Acum, la cumpãna dintre ani, doresc sã vã mulþumesc tuturor fiindcã ne-aþi fost aproape, în tot ceea ce am întreprins pentru municipiul Petroºani ºi ne-aþi susþinut în demersurile noastre. În numele Consiliului Local, al Primãriei municipiului Petroºani ºi al meu personal vã urez tot binele din lume, sãnãtate ºi fericire alãturi de cei dragi.

La mulþi Ani!

ªi în privinþa mâncãrurilor de Anul Nou, momârlanii au reguli bine stabilite de la care nu se abat. Se mãnâncã peºte ºi nicidecum gãinã, pentru cã se zice cã, dacã râcâie, tot anul îþi merge rãu, cã împrãºtii. Se mãnâncã neapãrat peºte, sã-þi meargã bine tot anul, spun momârlanii.

Carmen Carmen COSMAN

Tiberiu Iacob-Ridzi Primarul municipiului Petroºani

8 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 28 decembrie 2012

Anul Nou (1 ianuarie)

A

nul Nou, celebrat pe 1 ianuarie, chiar dacã reprezintã o ajustare destul de târzie a calendarului, este însoþit, la momârlani ca ºi în alte pãrþi ale þãrii, de o suitã de tradiþii pitoreºti ºi cu bogate semnificaþii simbolice.

Ion Ghinoiu aratã în Obiceiuri populare de peste an. Dicþionar „Mai mult de un mileniu creºtinii au sãrbãtorit Anul Nou Civil în ziua de Crãciun, în imediata apropiere a solstiþiului de iarnã (…), în Þãrile Române pânã la sfârºitul secolului al XIX-lea. Amintirea acelor

Actualitate 9

vremuri este încã proaspãtã de vreme ce în unele sate bãnãþene ºi transilvãnene ziua de 1 ianuarie se numeºte ºi astãzi Crãciunul Mic.” ªi tot el: „Dorind sã înlãture obiceiurile precreºtine efectuate la Calendele lui Ianuarie, Biserica a mutat, la începutul mileniului I d.H. Anul Nou de pe data de 1 ianuarie la 25 decembrie, pe locul unde adusese anterior ºi Naºterea Domnului de la Boboteazã (6 ianuarie).

Adunarea laolaltã a trei mari sãrbãtori, una creºtinã, Naºterea lui Iisus ºi douã

precreºtine, Naºterea zeului Mithra ºi Anul Nou, în ziua numitã Crãciun în sud-estul Europei, a generat un amestec al practicilor noi cu cele vechi (…). Mai mult de un mileniu creºtinii au sãrbãtorit Anul Nou la 25 decembrie, împreunã cu Naºterea Domnului. (…) În ziua rãmasã fãrã sãrbãtoare oficialã, 1 ianuarie, Biserica a pus o sãrbãtoare creºtinã, Sfântul Vasile cel Mare. Dupã readucerea Anului Nou de la 25 decembrie la 1 ianuarie, pe vechiul lui loc, românii l-au numit Crãciunul Mic.”

Pluguºorul 2013

Mâine anul se-nnoieºte, Pluguºorul se porneºte, veseli, urãtorii-asudã peste Vale sã se-audã cântec viu de primenire, de viaþã în fericire, Pluguºor mult aºteptat de Cer binecuvântat !

La ureche clopoþei ºi pe spate zurgãlãi ia începeþi, mãi , hãi, hãi !

Aho, aho, copii ºi fraþi flãcãi, fete ºi-nsuraþi, de prin þarã adunaþi, la ferestre sã vã daþi, veniþi iute la perdele s-ascultaþi vorbele mele, cu urechile ciulite la urãri meºteºugite, care vin de peste an de la daci, de la Traian, pe un plug cu mii brãzdare sã arãm la fiecare, plug cu zeci perechi de cai sã treacã ªaua lui Crai, lângã plug voinici plugari, ciobãnei ºi ghinãrari cu cuºme ºi obrãzari, cu tohoarce ºi iþari, dascãlii, minerii tari strigã lângã lãutari, lângã plugul de argint ce-a arat sfântul pãmânt de la Strei în Iorgovan, prin Parâng ºi prin Vâlcan, de la Straja-n ªurean, peste Paltin sau Ciban : bunã seara, gospodari, gospodari ºi gospodine ºi voi, tinere copile! noi vã tragem brazdã-aleasã ca s-aveþi belºug în casã !

La ureche clopoþei ºi pe spate zurgãlãi, prindeþi fetele, flãcãi, cu drag sã le sãrutaþi

ºi cu foc în grup strigaþi: hãi, hãi !

Unde-a fost dealul pietros pluguºorul ni s-a ros ºi-am venit sã-l ascuþim, pe toþi sã vã-nveselim ; sã-l mai batem cu ciocanul ºi sã vã gustãm molanul, sã-i punem o opritoare din cârnaþi fripþi în unsoare ºi-o bucatã de slãninã cât de-aici pân’la fântânã, sã-l frecãm ºi cu rãchie sã taie brazde o mie roþile – mpletiþi colaci, la cormanã – cozonaci, iar celor ce zic din gurã sã le daþi ºi o fripturã, cã din zori au tot arat, au arat ºi-au semãnat grâu ales, orz ºi secarã, sã dea Domnul sã rãsarã În pai ca trestia, în spic ca vrabia ºi la bob ca mazãrea!

La ureche perciuni creþi, înc-o roatã, mãi bãieþi, fete mândre ºi flãcãi, mai strigaþi o datã „hãi”, sã rãsune munþi ºi vãi, hãi, hãi !

Gazdã bunã ºi aleasã, noi urãm cu drag la casã ca în Anul Nou de vine sã trãieºti cu mult mai bine, sã-þi rodeascã holdele euroi cu sutele, crumpii sã-i ai cât bostanu’ ºi sã fii voios tot anu’, iar la chef ºi veselie sã nu ºtii de fudulie, din averea ta mãnoasã ºi atâta de bãnoasã sã dai, gazdã, la sãraci, numai vreo câþiva pitaci, când e zi de sãrbãtoare

sã aibã ºi de mâncare, c-aºa este româneºte: dacã dai, þi se-nmulþeºte!

La ureche zeci bidoane încãrcate cu molane trageþi mai cu foc buhaiul sã ne fie mai bun traiul clopoþei ºi zurgãlãi roatã, mãi: hãi, hãi !

Ia priviþi ce întâmplare este azi , în sãrbãtoare, începând cu gazda mare oaspeþii sunt cu mirare: primãria cu-angajaþii azi ne pregãtesc cârnaþii carnea macrã, de fripturã vine de la prefecturã tot antreul suculent parcã e din parlament ºi-a trimis preºedinþia berea, vinul ºi rãchia, din guvern, cât o colinã vin jamboane ºi slãninã, cozonacii de-i mâncaþi sunt de pe la deputaþi, dulciuri ºi un tort ne-au dat cei de-au prins loc în senat... prin urmare, gazdã-aleasã masa þi-e bogatã-n casã : de la toþi aleºii buni vin mereu promisiuni !... pentru noi ºi pentru ei sã sunãm din clopoþei, în douãmii treisprezece s-aibã gând proaspãt ºi rece, sã-i sufle din munte briza pânã trece de noi criza, sã avem zile frumoase, bogate ºi norocoase ºi în Valea Jiului fi-va Colþul Raiului ! rãsuciþi perciunii creþi ºi sfârcuri de la musteþi, roatã, bravi bãieþi ! hãi, hãi !

Sintetizând, tot Ion Ghinoiu afirmã: „Din acest motiv obiceiurile de Crãciun, Anul Nou Civil ºi Boboteazã, care formeazã laolaltã ciclul Sãrbãtorilor de Crãciun sau de An Nou Civil pãstreazã numeroase elemente comune, caracteristice scenariului de renovare ritualã.”

Acest moment critic al reînnoirii timpului – al morþii timpului vechi ºi al renaºterii timpului, al naºterii unui timp nou, mereu dorit mai bun, coincide simbolic cu noaptea de revelion: stingerea luminilor la miezul

Ia priviþi ce urãtori vã vin noaptea-n sãrbãtori : unu-i cu opinca spartã, altul stã proptit în poartã, cei care-s ciobani în munte au cojoacele cam rupte , ei au mai urat odatã când era bunica fatã, ºi-am venit ºi noi cu ei pentru euroi ºi lei noi venim de prin Custura sã vã mirosim friptura din ªiglãu, din Sterminos, ºi cãlare ºi pe jos, cei veniþi din Petroºani cãlãresc pe cai bãlani, zeci în ceatã-s petrilenii ºi tot zeci uricãnenii, din Vulcan ºi Aninoasa urãtorii-s nalþi cât casa, cei care proptesc brãzdarul sunt din Pui, Bãniþa, Baru rumâni ºi bravi momârlani care strigã peste ani: pentru ani de bogãþie ia îndeamnã, Vãsãlie, cheamã-i de la prefecturã

nopþii echivalând cu moartea timpului vechi, haosul din care se va naºte timpul cel nou, întâmpinat cu explozii de bucurie, cu îmbrãþiºãri ºi urãri de sãnãtate ºi belºug, petrecere ºi veselie. Într-adevãr, obiceiurile legate strict de Anul Nou, astãzi, cuprind ritualuri, cântece augurale ºi cu rol de incantaþii magice, pentru reînnoirea timpului ºi asigurarea unui An Nou bun, cu spor la toate ºi belºug, precum Sorcova ºi Pluguºorul.

Ioan Dan Bãlan Elisabeta Bogãþan

pe cei care-s buni de gurã, sã se-ndemne la arat, la grãpat ºi semãnat ca sã vadã omenirea cât de bunã-i stãpânirea ! la ureche clopoþei ºi pe spate zurgãlãi, îndemnaþi caii, flãcãi, sã rãsune munþi ºi vãi, hãi, hãi ! În seara de sfânt Vasile vã urãm numai de bine : sã vã fie casa-casã, sã vã fie masa-masã, s-aveþi pace, sãnãtate, cu credinþã ºi dreptate, s-aveþi toþi un an bogat cu de toate-mbelºugat, s-aveþi plug bun la arat ºi feciori la îndemnat, s-aveþi bob de semãnat ºi fete de mãritat, s-aveþi bani, s-aveþi bucate sã lucraþi cu spor la toate ! la picioare cu bidoane cu þuicã, bere, molane, trageþi, urãtori, buhaiul

sã ne fie mai bun traiul, clopoþei ºi zurgãlãi, prindeþi fetele , flãcãi, pe obraji le sãrutaþi ºi-nc-o datã „hãi! „ strigaþi: hãi, hãi !

Noi cu drag am mai ura, dar ni-i cã s-a înnopta ºi-avem drum de strãbãtut cât e vinul de bãut, ºi-avem cale de urmat cât e porcul de mâncat, cu fripturi, cârnaþi pe cale mari, cât Jiul de pe Vale, drumu-i hopuri-hopurele s-aveþi zile frumuºele, drumu-i hopuri-hopurate La Mulþi Ani cu sãnãtate !

Clopoþei ºi zurgãlãi opriþi plugul mãi flãcãi aho, aho, ho-ho ! se strigã: La Anul ºi La Mulþi Ani! Sãnãtate ºi mulþi bani!

Ioan Dan Bãlan

8 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 28 decembrie 2012

Anul Nou (1 ianuarie)

A

nul Nou, celebrat pe 1 ianuarie, chiar dacã reprezintã o ajustare destul de târzie a calendarului, este însoþit, la momârlani ca ºi în alte pãrþi ale þãrii, de o suitã de tradiþii pitoreºti ºi cu bogate semnificaþii simbolice.

Ion Ghinoiu aratã în Obiceiuri populare de peste an. Dicþionar „Mai mult de un mileniu creºtinii au sãrbãtorit Anul Nou Civil în ziua de Crãciun, în imediata apropiere a solstiþiului de iarnã (…), în Þãrile Române pânã la sfârºitul secolului al XIX-lea. Amintirea acelor

Actualitate 9

vremuri este încã proaspãtã de vreme ce în unele sate bãnãþene ºi transilvãnene ziua de 1 ianuarie se numeºte ºi astãzi Crãciunul Mic.” ªi tot el: „Dorind sã înlãture obiceiurile precreºtine efectuate la Calendele lui Ianuarie, Biserica a mutat, la începutul mileniului I d.H. Anul Nou de pe data de 1 ianuarie la 25 decembrie, pe locul unde adusese anterior ºi Naºterea Domnului de la Boboteazã (6 ianuarie).

Adunarea laolaltã a trei mari sãrbãtori, una creºtinã, Naºterea lui Iisus ºi douã

precreºtine, Naºterea zeului Mithra ºi Anul Nou, în ziua numitã Crãciun în sud-estul Europei, a generat un amestec al practicilor noi cu cele vechi (…). Mai mult de un mileniu creºtinii au sãrbãtorit Anul Nou la 25 decembrie, împreunã cu Naºterea Domnului. (…) În ziua rãmasã fãrã sãrbãtoare oficialã, 1 ianuarie, Biserica a pus o sãrbãtoare creºtinã, Sfântul Vasile cel Mare. Dupã readucerea Anului Nou de la 25 decembrie la 1 ianuarie, pe vechiul lui loc, românii l-au numit Crãciunul Mic.”

Pluguºorul 2013

Mâine anul se-nnoieºte, Pluguºorul se porneºte, veseli, urãtorii-asudã peste Vale sã se-audã cântec viu de primenire, de viaþã în fericire, Pluguºor mult aºteptat de Cer binecuvântat !

La ureche clopoþei ºi pe spate zurgãlãi ia începeþi, mãi , hãi, hãi !

Aho, aho, copii ºi fraþi flãcãi, fete ºi-nsuraþi, de prin þarã adunaþi, la ferestre sã vã daþi, veniþi iute la perdele s-ascultaþi vorbele mele, cu urechile ciulite la urãri meºteºugite, care vin de peste an de la daci, de la Traian, pe un plug cu mii brãzdare sã arãm la fiecare, plug cu zeci perechi de cai sã treacã ªaua lui Crai, lângã plug voinici plugari, ciobãnei ºi ghinãrari cu cuºme ºi obrãzari, cu tohoarce ºi iþari, dascãlii, minerii tari strigã lângã lãutari, lângã plugul de argint ce-a arat sfântul pãmânt de la Strei în Iorgovan, prin Parâng ºi prin Vâlcan, de la Straja-n ªurean, peste Paltin sau Ciban : bunã seara, gospodari, gospodari ºi gospodine ºi voi, tinere copile! noi vã tragem brazdã-aleasã ca s-aveþi belºug în casã !

La ureche clopoþei ºi pe spate zurgãlãi, prindeþi fetele, flãcãi, cu drag sã le sãrutaþi

ºi cu foc în grup strigaþi: hãi, hãi !

Unde-a fost dealul pietros pluguºorul ni s-a ros ºi-am venit sã-l ascuþim, pe toþi sã vã-nveselim ; sã-l mai batem cu ciocanul ºi sã vã gustãm molanul, sã-i punem o opritoare din cârnaþi fripþi în unsoare ºi-o bucatã de slãninã cât de-aici pân’la fântânã, sã-l frecãm ºi cu rãchie sã taie brazde o mie roþile – mpletiþi colaci, la cormanã – cozonaci, iar celor ce zic din gurã sã le daþi ºi o fripturã, cã din zori au tot arat, au arat ºi-au semãnat grâu ales, orz ºi secarã, sã dea Domnul sã rãsarã În pai ca trestia, în spic ca vrabia ºi la bob ca mazãrea!

La ureche perciuni creþi, înc-o roatã, mãi bãieþi, fete mândre ºi flãcãi, mai strigaþi o datã „hãi”, sã rãsune munþi ºi vãi, hãi, hãi !

Gazdã bunã ºi aleasã, noi urãm cu drag la casã ca în Anul Nou de vine sã trãieºti cu mult mai bine, sã-þi rodeascã holdele euroi cu sutele, crumpii sã-i ai cât bostanu’ ºi sã fii voios tot anu’, iar la chef ºi veselie sã nu ºtii de fudulie, din averea ta mãnoasã ºi atâta de bãnoasã sã dai, gazdã, la sãraci, numai vreo câþiva pitaci, când e zi de sãrbãtoare

sã aibã ºi de mâncare, c-aºa este româneºte: dacã dai, þi se-nmulþeºte!

La ureche zeci bidoane încãrcate cu molane trageþi mai cu foc buhaiul sã ne fie mai bun traiul clopoþei ºi zurgãlãi roatã, mãi: hãi, hãi !

Ia priviþi ce întâmplare este azi , în sãrbãtoare, începând cu gazda mare oaspeþii sunt cu mirare: primãria cu-angajaþii azi ne pregãtesc cârnaþii carnea macrã, de fripturã vine de la prefecturã tot antreul suculent parcã e din parlament ºi-a trimis preºedinþia berea, vinul ºi rãchia, din guvern, cât o colinã vin jamboane ºi slãninã, cozonacii de-i mâncaþi sunt de pe la deputaþi, dulciuri ºi un tort ne-au dat cei de-au prins loc în senat... prin urmare, gazdã-aleasã masa þi-e bogatã-n casã : de la toþi aleºii buni vin mereu promisiuni !... pentru noi ºi pentru ei sã sunãm din clopoþei, în douãmii treisprezece s-aibã gând proaspãt ºi rece, sã-i sufle din munte briza pânã trece de noi criza, sã avem zile frumoase, bogate ºi norocoase ºi în Valea Jiului fi-va Colþul Raiului ! rãsuciþi perciunii creþi ºi sfârcuri de la musteþi, roatã, bravi bãieþi ! hãi, hãi !

Sintetizând, tot Ion Ghinoiu afirmã: „Din acest motiv obiceiurile de Crãciun, Anul Nou Civil ºi Boboteazã, care formeazã laolaltã ciclul Sãrbãtorilor de Crãciun sau de An Nou Civil pãstreazã numeroase elemente comune, caracteristice scenariului de renovare ritualã.”

Acest moment critic al reînnoirii timpului – al morþii timpului vechi ºi al renaºterii timpului, al naºterii unui timp nou, mereu dorit mai bun, coincide simbolic cu noaptea de revelion: stingerea luminilor la miezul

Ia priviþi ce urãtori vã vin noaptea-n sãrbãtori : unu-i cu opinca spartã, altul stã proptit în poartã, cei care-s ciobani în munte au cojoacele cam rupte , ei au mai urat odatã când era bunica fatã, ºi-am venit ºi noi cu ei pentru euroi ºi lei noi venim de prin Custura sã vã mirosim friptura din ªiglãu, din Sterminos, ºi cãlare ºi pe jos, cei veniþi din Petroºani cãlãresc pe cai bãlani, zeci în ceatã-s petrilenii ºi tot zeci uricãnenii, din Vulcan ºi Aninoasa urãtorii-s nalþi cât casa, cei care proptesc brãzdarul sunt din Pui, Bãniþa, Baru rumâni ºi bravi momârlani care strigã peste ani: pentru ani de bogãþie ia îndeamnã, Vãsãlie, cheamã-i de la prefecturã

nopþii echivalând cu moartea timpului vechi, haosul din care se va naºte timpul cel nou, întâmpinat cu explozii de bucurie, cu îmbrãþiºãri ºi urãri de sãnãtate ºi belºug, petrecere ºi veselie. Într-adevãr, obiceiurile legate strict de Anul Nou, astãzi, cuprind ritualuri, cântece augurale ºi cu rol de incantaþii magice, pentru reînnoirea timpului ºi asigurarea unui An Nou bun, cu spor la toate ºi belºug, precum Sorcova ºi Pluguºorul.

Ioan Dan Bãlan Elisabeta Bogãþan

pe cei care-s buni de gurã, sã se-ndemne la arat, la grãpat ºi semãnat ca sã vadã omenirea cât de bunã-i stãpânirea ! la ureche clopoþei ºi pe spate zurgãlãi, îndemnaþi caii, flãcãi, sã rãsune munþi ºi vãi, hãi, hãi ! În seara de sfânt Vasile vã urãm numai de bine : sã vã fie casa-casã, sã vã fie masa-masã, s-aveþi pace, sãnãtate, cu credinþã ºi dreptate, s-aveþi toþi un an bogat cu de toate-mbelºugat, s-aveþi plug bun la arat ºi feciori la îndemnat, s-aveþi bob de semãnat ºi fete de mãritat, s-aveþi bani, s-aveþi bucate sã lucraþi cu spor la toate ! la picioare cu bidoane cu þuicã, bere, molane, trageþi, urãtori, buhaiul

sã ne fie mai bun traiul, clopoþei ºi zurgãlãi, prindeþi fetele , flãcãi, pe obraji le sãrutaþi ºi-nc-o datã „hãi! „ strigaþi: hãi, hãi !

Noi cu drag am mai ura, dar ni-i cã s-a înnopta ºi-avem drum de strãbãtut cât e vinul de bãut, ºi-avem cale de urmat cât e porcul de mâncat, cu fripturi, cârnaþi pe cale mari, cât Jiul de pe Vale, drumu-i hopuri-hopurele s-aveþi zile frumuºele, drumu-i hopuri-hopurate La Mulþi Ani cu sãnãtate !

Clopoþei ºi zurgãlãi opriþi plugul mãi flãcãi aho, aho, ho-ho ! se strigã: La Anul ºi La Mulþi Ani! Sãnãtate ºi mulþi bani!

Ioan Dan Bãlan

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 28 decembrie 2012 Zile libere

Un an cu 14 zile libere

A

nul 2012 le-a adus românilor 14 zile libere legale. Dintre acestea, 13 au fost deja „bifate”, respectiv 1 ºi 2 ianuarie (de Anul Nou), 15 ºi 16 aprilie (de Paºte), 30 aprilie ºi 1 mai (cu ocazia Zilei Internaþionale a Muncii), 3 ºi 4 iunie (cu ocazia Rusaliilor), 15 august (Sfânta Maria), 1 Decembrie (Ziua Naþionalã a României), 24, 25 ºi 26 decembrie (Crãciunul).

Mircea NISTOR Ultima zi liberã a acestui an este programatã pentru luni, 31 decembrie. De aceasta nu vor beneficia însã angajaþii din locurile de muncã în care activitatea nu poate fi întreruptã

ªcoala începe la anu’

S

emestrul al doilea începe abia în 14 ianuarie.Vacanaþa elevilor þine pânã anul viitor. Încã douã sãptãmâni, primele din 2013, vor fi libere pentru preºcolari ºi ºcolari.

Diana MITRACHE

Preºcolarii ºi elevii sunt încã în vacanþa de iarnã, care a adus tototadã ºi finalizarea primului semestru al acestui an ºcolar. Conform calendarului emis de Ministerul Educaþiei, Cercetãrii, Tineretului ºi Sportului, cursurile vor fi reluate luni, 14 ianuarie. Cel de al doilea semestru va avea 22 de sãptãmâni de ºcoalã ºi o singurã sãptãmânã de vacanþã de

primãvarã în perioada 6-

14 aprilie. De altfel, în intervalul 1-5 aprilie

datoritã caracterului procesului de producþie sau specificului activitãþii. Nici magistraþii sau celelalte categorii de personal din cadrul instituþiilor judecãtoreºti ºi parchetele de pe lângã acestea nu se vor bucura de ultima zi liberã din acest an.

Spectacol de colinde

C

opiii de la Casa Pollicino, cu ocazia sfârºitului de an, au prezentat un spectacol de colinde dedicat edililor locali. Manifestarea s-a derulat în Sala de Marmurã a primãriei din localitate, joi, 20 decembrie.

Mircea NISTOR “A fost un spectacol, ultimul din acest an, bazat pe colinde ºi dedicat edililor locali. Respectiv celor care ne-au sprijinit în activitatea noastrã derulatã de-a lungul

2013, elevii nu vor avea cursuri, dar vor participa la activitãþi extraºcolare, în cadrul programului numit „Sã ºtii mai multe, sã fii mai bun!“.

Totodatã, în perioada 2-7 aprilie 2013 vor avea loc etapele naþionale ale olimpiadelor ºcolare pe

unui numãr de peste 70 de copii cu probleme sociale sau suferinzi de Sindromul Down. La finalul manifestãrii, cei mici au fost recompensaþi cu dulciuri ºi cadouri de cãtre edilii locali.

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro

discipline de învãþãmânt ºi ale concursurilor ºcolare.

HOROSCOP

anului 2012”, a precizat Florentina Presecan, coordonator Centrul de Zi „Casa Pollicino” Petroºani. În prezent, la acest centru, înfiinþat de cãtre italienii din Regiunea Belluno, le este acordatã asistenþã

28 decembrie 2012

Dimineaþa aveþi dificultãþi de comunicare ºi sunteþi neinspirat.

S-ar putea sã deveniþi agitat ºi nervos. Amânaþi întâlnirile de afaceri ºi cãlãtoriile. De asemenea, este indicat sã evitaþi activitãþile complexe, care necesitã atenþie ºi concentrare.

Este posibil sã primiþi o veste proastã de la o rudã îndepãrtatã.

Aceasta vã indispune ºi vã obligã sã vã schimbaþi programul.

Plecaþi într-o cãlãtorie neprevãzutã. Fiþi atent, pentru cã existã riscul sã fiþi implicat într-un accident.

Fiþi deosebit de prudent astãzi, pentru cã puteþi avea probleme cu sãnãtatea sau chiar accidente.

Nu vã supra-solicitaþi! Ar fi bine sã evitaþi cãlãtoriile lungi ºi petrecerile. Pe fondul oboselii acumulate, puteþi deveni irascibil ºi nu este exclus sã vã certaþi.

Dimineaþa sunteþi irascibil din cauza oboselii acumulate în ultima perioadã. Reduceþi programul de muncã. În ritmul acesta, riscaþi sã vã îmbolnãviþi. Dupãamiazã s-ar putea sã vã loviþi de o problema financiarã. Nu-i daþi prea multã importanþã

Este posibil sã plecaþi într-o delegaþie. Nu sunteþi în cea mai bunã dispoziþie ºi aveþi tendinþa sã exageraþi. Nu vã susþineþi pãrerile cu încãpãþânare ºi evitaþi discuþiile în contradictoriu. S-ar putea sã fiþi nervos pentru cã nu staþi prea bine cu banii.

Nu vã asumaþi nici un risc astãzi, pentru cã sunteþi nervos ºi s-ar putea sã mizaþi greºit. Nu cãlãtoriþi cu maºina! Sunteþi predispus la accidente. Ar fi bine sã evitaþi discuþiile în contradictoriu.

La serviciu, sunteþi indispus în urma unei discuþii cu ºeful direct.

Nu este indicat sã vã exteriorizaþi nemulþumirea. Menajaþi-vã sãnãtatea. Eforturile pe care intenþionaþi sã le faceþi sporesc riscul de accidente cerebrale.

Plecaþi într-o cãlãtorie foarte importantã, care vã poate aduce câºtiguri serioase. Pãstraþi-vã calmul ºi nu ridicaþi tonul la o persoanã mai în vârstã. Pe plan sentimental, puteþi avea probleme dacã sunteþi prea încãpãþânat.

Astãzi aveþi tendinþa sã criticaþi pe toatã lumea. Încercaþi sã vã temperaþi spiritul critic! Fiþi atent pe ce daþi banii! S-ar putea ca partenerul de viaþã sã nu fie de acord cu cheltuielile pe care le faceþi. Ca sã evitaþi o ceartã, mergeþi împreunã la cumpãrãturi.

Aveþi de rezolvat o mulþime de probleme, pe care le-aþi tot amânat. Aveþi tendinþa sã începeþi mai multe treburi deodatã.

Organizaþi-vã cât mai riguros. La nevoie, nu ezitaþi sã cereþi ajutor celor din familie! Spre searã, sar putea sã ajungeþi în vizitã.

Dimineaþa vã treziþi obosit ºi nervos. Încercaþi sã vã controlaþi agresivitatea, pentru cã riscaþi sã declanºaþi un conflict! Nu faceþi vizite, chiar dacã partenerul de viaþã insistã. Profitaþi de timpul liber pentru a vã odihni!

Aveþi mare nevoie de un împrumut. Pânã la urmã, reuºiþi sã faceþi rost de bani. Pãstraþi-vã calmul ºi odihniþi-vã mai mult!

Sunteþi predispus la probleme de sãnãtate.

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 28 decembrie 2012

Protecþia Mediului Hunedoara, neinformatã de construcþia deponeului ecologic

P

roiectantul deponeului ecologic, responsabil pentru calitate. În urma mai multe negocieri, construcþia deponeului ecologic din judeþul Hunedoara va fi realizatã pe raza comunei Bârcea Mare. Dupã ce acest lucru a fost stabilit, în campania electoralã pentru alegerile parlamentare, locuitorii comunei s-au arãtat nemulþumiþi de amplasamentul viitorului deponeu ecologic.

Monika BACIU Mai mult decât atât, ei au ºi protestat în faþa Consiliului Judeþean Hunedoara. Referitor la aceastã problemã, un fost deputat hunedorean a ridicat o problemã ministrului Mediului, Rovana Plumb. Aceasta a rãspuns solicitãrii lui Blaga Iosif Veniamin. ”Cetãþenii ºi-au arãtat temerile cu privire la pericolul de poluare a mediului, la mirosul generat de gunoiul menajer ce va fi depozitat în zonã, la posibila poluare a apei din pânza freaticã, îngrijorarea privind împrãºtierea pe suprafeþele terenurilor agricole din vecinãtate a deºeurilor uºoare ce ar putea duce la alunecarea deponeului ecologic (...)

Celelalte probleme, semnalate în memoriu de cãtre cetãþeni, sunt de comperenþa proiectantului, acesta asumându-ºi rãspunderea cã deponeul ce se va construi sã nu prezinte riscuri pentru mediu ºi

populaþie”, se aratã în informarea emisã de ministrul Mediului din cabinetul Ponta 1, Rovana Plumb.

P

limbãri pentru informãri

În cursul acestui an primarii ºi consilierii locali din douã localitãþi ale judeþului Hunedoara, respectiv Petrila ºi Simeria s-au plimbat la Vâlcea împreunã cu reprezentanþii Consiliului Judeþean Hunedoara pentru a vizita deponeul ecologic de acolo.

Plimbarea nu i-a convins pe consilierii locali de la Petrila, însã cei de la Simeria ºi din împrejurimi au fost de acord în cele din urmã cu con-

strucþia unui deponeu ecologic asemãnãtor în zonã. ”Primarul comunei Bãcia, împreunã cu primarul oraºului Simeria,

Preþul energiei electrice creºte de la 1 ianuarie nul nou debuteazã cu o creºte a A preþului la energia electricã.

Specialiºtii explicã faptul cã aceastã

majorare va fi de 10 procente, întrucât pe lângã creºterea de 6% determinatã de recunoaºterea unor costuri mai mari de producþie de cãtre ANRE va avea impact pe facturã ºi suplimentarea ajutorului acordat de stat producãtorilor de energie regenerabilã.

Carmen COSMAN Astfel, preþul mediu

final al energiei electrice va fi de la 1 ianuarie de 175,5 lei pe MWh.

s-au deplasat la deponeul ecologic din oraºul Râmnicu Vâlcea ºi la staþia de sortare aferentã a oraºului, unde au constatat cã sunt îndeplinite condiþiile de mediu în ceea ce priveºte siguranþa populaþiei. Primarii celor douã comunitãþi au concluzionat, cã în ceea ce priveºte legislaþia europeanã, acest deponeu îndeplineºte condiþiile de protecþie a mediului conform legislaþiei în vigoare privind amplasamentul, respectiv distanþa de cea mai apropiatã locaþie este de aproximativ 2 km”, mai precizeazã Rovana Plumb.

onstruirea deponeului C ecologic, necunoscutã

Ministrul mediului spune cã deocamdatã nu se cunosc informaþii legate de construirea unui deponeu ecologic pe raza judeþului Hunedoara. Niciun astfel de proiect nu a fost depus la Agenþia pentru Protecþia Mediului. ”Menþionãm cã la Agenþia pentru Protecþia Mediului Hunedoara nu s-a primit pânã în prezent nicio solicitare pentru construirea unui deponeu în aceastã zonã. În cazul în care se va depune o solicitare la Agenþia pentru Protecþia Mediului Hunedoara, publicul interesat va fi consultat în cadrul procePreºedintele ANRE, Nicolae Havrileþ, a anunþat cã preþul reglementat la care va vinde din 2013 Nuclearelectrica a crescut de la 121 lei la 142 lei MWh. Hidroelectrica a obþinut o majorare de la 71 lei la 125 lei MWh, iar Complexul Energetic Oltenia va comercializa energia în regim reglementat la 190 lei, în urcare de la 172 lei pe MWh. În schimb,, Complexul

durii de evaluare a impactului asupra mediu-

lui”, concluzioneazã Rovana Plumb.

Mai mult decât atât, reprezentanþii Ministerului Mediului se aratã interesaþi de construcþia unui deponeu ecologic pe raza judeþului Hunedoara. ”Gestionarea deºeurilor menajere este o problemã deosebit de importantã pentru administraþia publicã localã din judeþul Hunedoara, în condiþiile în care au fost închise/sistate majoritatea depozitelor de deºeuri neconforme din mediul urban, precum ºi toate depozitele din mediul rural. Au rãmas în funcþiune 3 depozite de deºeuri menajere neconforme care au termen de închidere conform Hotãrârii Guvernului nr.349/2005 privind depozitarea deºeurilor: depozitul Deva în anul 2015, depozitul Orãºtie în anul 2015 ºi depozitul Vulcan în anul 2016”, se mai aratã în informarea emisã de ministrul Mediului. În urma solicitãrii Consiliului Judeþean Energetic Hunedoara va vinde la 271 lei pe MWh, în timp ce Petrom va comercializa electricitatea în regim reglementat la 169 lei pe MWh.

Hunedoara cu privire la identificarea amplasamentului de construire a unui deponeu ecologic pe raza primãriei Simeria cu vecinãtãþile Bârcea Mare ºi Bãcia, prin care

pat majoritatea consilierilor locali ai comunei Bãcia, deplasare efectuatã împreunã cu consilieri ºi locuitori ai oraºului Simeria, s-au organizat douã dezbateri

le solicita sprijin ºi punctul de vedere referitor la construirea acestui obiectiv, primarul comunei Bãcia a propus ca un numãr de consilieri locali, împreunã cu cetãþeni din comuna Bãcia sã se deplaseze, pentru documentare ºi informare, la deponeele ecologice din judeþul Timiº ºi Arad. În urma vizitei la cele douã locaþii, la care au partici-

publice, una cu locuitorii satului Bãcia ºi una cu locuitorii satului Tâmpa.

La cele douã dezbateri au participat membrii delegaþiei ºi majoritatea consilierlor locali. Dezbaterile s-au axat pe o informare prezentatã de primarul comunei Bãcia cu privire la cele constatate cu ocazia deplasãrii la cele douã deponee.

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 28 decembrie 2012

Expoziþie cu vânzare ºi premii pentru artiºti D

ouã sute de lucrãri pe tema Castelului din Hunedoara au fost jurizate pe un site de socializare, iar artiºtii hunedoreni care le-au realizat au fst premiaþi.

Festivitatea a avut loc în Ajunul Crãciunului, la primãria din Hunedoara.

Primãria municipiului Hunedoara, în parteneriat cu “Asociaþia Castelul

din Carpaþi” i-a premiat, luni 24 decembrie, pe cei mai buni artiºti fotografi, care au surpins instantanee la Castelul Corvinilor.

Festivitatea a avut loc la Galeria de Artã din Hunedoara, iar concursul fotografic s-a numit “Castelul Corvinilor” ºi a fost realizat pe pagina de Facebook a Primãriei Municipiului Hunedoara. „În concurs au fost înscrise aproximativ 200

de fotografii, dar doar 3 autori au fost premiaþi, departajerea fiind fãcutã în funcþie de numãrul de “like”-uri adunate, dupã cum urmeazã: Locul 1 O tabletã - Mircea ªerban, Locul 2 - Un aparat foto - Lazãr Ioan Ovidiu, Locul 3 - O imprimantã - Iosif Gergely, Locul 4 - stick de memo-

rie de 8Gb - Iosif Gergely ºi Locul 5 – un stick de memorie de 8Gb, care ajunge la Lazãr Ioan Ovidiu”, spun cei din primãria Hunedoara. În cadrul premierii s-a realizat ºi o expoziþie, cu scoatere la licitaþie, a unor tablouri realizate cu fotografiile cãºtigãtoare ºi încã alte 30 înscrise în concurs.

Toate au fost selectate de cãtre organizatori.

La licitaþie au putut participa atât persoane fizice, cât ºi juridice, iar fondurile strânse au fost donate ªcolii de Muzicã din Hunedoara pentru achiziþionarea unui sistem informatic necesar în activitatea desfãºuratã de aceºtia.

Diana MITRACHE

Urmãtoarea ediþie a cotidianului

Cronica Vãii Jiului

va apare în data de 14 ianuarie 2013

Australienii ºi-au prelungit vacanþa în Parâng

C

ei 20 de australieni care au fugit de Apocalipsa mayaºã tocmai în Parâng, sunt fericiþi cã totul a fost doar o nãscocire ºi prezicerile nu s-au adeverit.

Turiºtii aveau de gând sã stea doar de Crãciun în staþiunea de lângã Petroºani dar, dacã tot au motiv de sãrbãtoare vor ramâne ºi de

Anul Nou. Grupul de australieni ajuns în Parâng pentru a scãpa de Apocalipsã a decis sã rãmâna în România

mai mult decât stabilise iniþial. Australienii spun cã frumuseþea muntelui dar ºi faptul cã au fost trataþi ca niste oaspeþi de seamã i-au fãcut sã-si prelungeascã ºederea.

Turiºtii chiar au crezut cã o tragedie se va produce pe 21 decembrie.

Nu atât pentru cã aºa spunea calendarul mayaº ci din cauza panicii create chiar de unii oficiali locali din regiunile Australiei.

Turiºtii au ales bine staºiunea pentru a-si petrece sãrbãtorile. În Parâng zãpada este din belºug iar cabanierii gata sã facã poftele turiºtilor.

Maximilian GÂNJU