Issuu on Google+

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 279

Cronica Vãii Jiului Joi, 20 decembrie 2012

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 12 pagini z 1 LEU

Câþiva australienii îºi petrec M «sfârºitul lumii» în Parâng

Câþi bani au înghiþit proiectele de dezvoltare a staþiunilor hunedorene

inisterul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului a alocat, în acest an, puþin peste 9 milioane de lei pentru proiectul de dezvoltare a domeniilor schiabile din Petroºani ºi Lupeni.

>>> PAGINA A 3-A

Ignatul, ziua tãierii porcului

C

u patru zile inaintea Crãciunului, creºtinii sãrbãtoresc Ignatul - denumit popular ºi Ignatul porcilor sau Inãtoarea. În calendarul creºtin-ortodox, pe 20 decembrie este sãrbãtorit Sfântul Ignatie Teoforul.

>>> PAGINILE 6-7

Primarul Pãducel nu va fi exclus din PDL

I

nformaþia care ca circulat cum cã primarul localitãþii Petrila va fi exclus din PDL nu este fundamentatã.

>>> PAGINA 11

MDRT a atestat destinaþiile turistice

Pasul Vâlcan nu existã pe harta turismului românesc

P

U

n grup de australieni a fãcut rezervare în Staþiunea Parâng pentru ziua în care mayaºii au anunþat Apocalipsa, adicã 21 decembrie 2012. Aceºtia au cerut cazare la cabana situatã la cea mai mare înãlþime din staþiune. Întregul continent australian ar urma sã fie inundat dupã data de 21 decembrie, când s-a prevestit sfârºitul lumii dupã interpretarea calendarului mayaº. >>> PAGINILE 8-9

asul Vâlcan nu este atestat de Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi a Turismului. Pe pagina de internet a Ministerului Dezvoltãrii Regionale ºi a Turismului a fost publicatã lista cu staþiunile atestate.

>>> PAGINA 12


2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Joi, 20 decembrie 2012

Vr e m e a î n Va l e a J i u l u i

ApaServ Informeazã Începând cu 1 noiembrie 2012 auloc audienþe la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 dupã urmãtorul program: Miercuri, 13:00 - 15:00 · ªef Dep. economic Mariana Matrica · ªef Dep. Producþie –

Cristian Ionicã Joi, 10:00 - 12:00 · Director General - Costel Avram · ªef Dep. Exploatare Florin Donisa · ªef Birou Juridic – Adriana Dãian Director General, Costel AVRAM

Petrila

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Vu l c a n

Lupeni

Noaptea

Noaptea

Dimineaþa

Dimineaþa

Ziua

Ziua

Seara

Seara

Cronica Vãii Jiului z Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? z Vrei sã te dezvolþi? z Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? z Vrei sã faci bani? zzz

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani zzz

Cronica Vãii Jiului

Telefon

Website: www.cronicavj.ro

0374.906.687 zzz

E-mail: cronicavj@gmail.com

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1

National TV

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi 9:00 Destine împlinite (r) Dani 10:00 Suflete pereche (r) 10:00 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii 10:20 În gura presei 11:15 Insula Paradisului 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct

19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Next Top Model by Cãtãlin Botezatu 22:30 Un Show Pãcãtos 1:00 Observator (r)

12:00 Grupul Vouã (r) 12:15 Împãrãteasa de fier 13:45 Cuceritorul (r) 15:00 Grupul Vouã (r) 15:30 Dragoste dulce-amarã 16:30 Dragoste dulce-amarã 17:20 Condamnata 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Destine împlinite 20:15 Suflete pereche 21:15 Cuceritorul

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Trei bãieþi isteþi (r) 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 De pazã de Crãciun Un câine pus pe treabã 16:00 Tânãr ºi neliniºtit 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Nu da înapoi 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 Noaptea judecãþii 1:15 Pro Motor (r) 1:45 ªtirile Pro TV (r)

Prima TV 9:30 Detectivul 11:30 Teleshopping 12:00 Vipo 12:15 Vipo 12:30 Galileo 13:00 Teleshopping 13:30 Flash Gordon 14:30 Teleshopping 15:00 NCIS: Anchetã militarã 16:00 Cireaºa de pe tort (r) 17:00 Trãsniþii (r)

18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort

TVR 1 9:10 Legendele palatului: doctorul Hur Jun 10:10 Aºa-i românul! 10:20 Lumea modei 10:30 Ora de business (r) 11:20 Pe scurt despre orice 11:30 Concert aniversar Benone Sinulescu 12:30 Tragerea la Sorþi pentru optimile Ligii Campionilor 14:00 Telejurnal 14:45 Interes general 15:15 Teleshopping 15:30 Akzente 16:45 Lozul cel mare 17:40 Legendele palatului: Kim Suro, regele de fier 18:20 Legendele palatului: Kim Suro, regele de fier 19:00 Ora de business 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 21:00 Prim plan 22:10 În lumea bunã 0:20 Ora de business (r)

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE


Cronica Vãii Jiului | Joi, 20 decembrie 2012

Câþi bani au înghiþit proiectele de dezvoltare a staþiunilor hunedorene M

M

inisterul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului a alocat, în acest an, puþin peste 9 milioane de lei pentru proiectul de dezvoltare a domeniilor schiabile din Petroºani ºi Lupeni. Potrivit datelor oficiale, anul acesta, proiectul „Schi în România, municipiul Petroºani” a înghiþit 8,164 de milioane de lei, programul fiind în derulare. La începutul acestei luni, Guvernul a alocat 3 milioane de lei pentru continuarea proiectului de dezvoltare a domeniului schiabil, asta dupã ce au fost sistate alte douã milioane de lei în toamna acestui an. Banii nu vor fi folosiþi, însã, pentru continuarea lucrãrilor, ci pentru plata datoriilor faþã de constructor. „Banii primiþi de la Guvern îi folosim pentru plata lucrãrilor executate în avans de constructor”, a explicat primarul Tiberiu Iacob – Ridzi. La Lupeni, acolo unde funcþioneazã Staþiunea Straja, Executivul a alocat 1,5 milioane de lei. Aici lucrãrile au demarat mai târziu decât în Parâng, dar constructorul s-a miºcat mai repede ºi fãrã prea multe piedici, aºa cã acum putem vorbi despre o modernã telegondolã deja funcþionalã.

P

roiecte în derulare

Pentru Staþiunea Parâng proiectul este extrem de generos, iar pentru implementarea lui s-a aprobat suma totalã de aproape 69 de milioane de lei, însã edilii au precizat cã acest program se întinde pe o perioadã de 4 – 5 ani, în funcþie de alocaþiile de la buget. Pânã acum au fost finalizate lucrãrile la instalaþiile de producere de zãpadã artificialã, adicã 4 fixe ºi mai multe mobile, au fost montaþi stâlpii pentru telescaunul TS 3 care face legãtura între Hotel Rusu ºi cota 1.700 din Parâng, iar

Actualitate 3

Vf. Straja, iar anul viitor va începe execuþia ºi la celelalte trei telescaune prevãzute în proiectul a cãrui valoare totalã este în valoare de 45 de milioane de euro.

instalaþia a fost proiectatã dupã un model preluat de municipalitatea din Petroºani din staþiunea Innsbruck. În plus, au fost amenajate ºi pârtiile, pânã la urmã principala atracþie a celor care iubesc sporturile de iarnã. De asemenea, s-a avut în vedere ºi bazinul de apã pentru instalaþiile de zãpadã artificialã ºi la instalaþiile propriu – zise. Investiþia privind domeniul schiabil din Parâng a fost câºtigatã de asocierea de firme formatã din Kranz Eurocenter Piteºti Acomin Cluj ºi Doppelmayer Austria. Potrivit proiectului finanþat de MDRT, domeniul schiabil din Parâng se va întinde pe o suprafaþã de 150 hectare ºi va avea 17 pârtii. De asemenea, pentru acces, între Petroºani ºi staþiunea montanã Parâng va fi amenajatã o telegondolã. În ceea ce priveºte Staþiunea Straja aici deja a fost finalizatã telegondola care va duce, în doar 8 minute turiºtii de la poalele masivului direct în staþiune, care va fi datã în folosinþã cel mai probabil joi. Are o lungime de 2,5 kilometri, are 46 de cabine a 8 locuri. Iar acesta este doar unul dintre aspectele proiectului generos finanþat din fonduri guvernamentale. Sunt deja finalizate

lucrãrile la lacul de acumulare de 75.000 mc ºi, spun edilii, în munte, pentru turiºti se pregãteºte o pasarelã de 60 de metri, care sã facã trecerea dintr-o parte în alta, în zona

P

refectul de Hunedoara, lupeneanul Sorin Vasilescu, nu se teme cã va fi schimbat din funcþie o datã cu formarea guvernului legitim Ponta. O datã cu constituirea noului guvern legitim dupã alegerile din 9 decembrie, se va reanaliza ºi activitatea prefecþilor numiþi de guvernul Ponta 1. Mulþi dintre aceºtia au avut timp sã-ºi demostreze competenþa sau lipsa ei în rãstimpul de ”interimat” al executivului. Prefectul de Hunedoara, lupeneanul Sorin Vasilescu, funcþioneazã ca reprezentant al guvernului în teritoriu de peste ºase luni. Se teme acesta de o eventualã schimbare din funcþie? Apropiaþii spun cã nu are motive pentru cã a ”funcþionat ca uns” în aceastã

P

Aceasta este sentinþa pronunþatã de Judecãtoria Petroºani, care poate fi atacatã, însã, cu recurs. Giany Simulea, tânãrul care a recunoscut cã a incendiat autoturismul

Ambele proiecte, atât cel de al Lupeni, cât ºi cel din Petroºani sunt în derulare ºi mai sunt suficiente etape de parcurs pânã la finalizarea lor. În schimb, la numai 30 de kilometri de Petroºani, pe raza localitãþii Voineasa, deja se poate schia într-o staþiune nou – nouã. Diferenþa este cã, deºi proiectul este încã în derulare, numai anul acesta Guvernul a alocat cãtre Consiliul Local Voineasa – în calitate de beneficiar – suma de 37 de milioane de lei, cea mai generoasã la nivel naþional. Car men COSMAN

”Interimatul” prefectului de Hunedoara - examen pentru viitorii patru ani

Incendiatorul maºinii primarului din Vulcan, trimis în închisoare iromanul din Vulcan, care a incendiat, din rãzbunare, autoturismul de lux al familiei primarului Gheorghe Ile va petrece urmãtorii 4 ani ºi jumãtate dupã gratii.

staþiei de întoarcere a telegondolei, iar în acest fel pârtia va putea trece pe sub acea pasarelã. Proiectul prevede ºi un telescaun de 4 locuri, care merge din ªaua Mutu pânã în

anã cereascã pentru Voinesa

fiului primarului din Vulcan, Alexandru Ile, pe care anterior încercase sã îl ºantajeze, ºi-a primit pedeapsa. Judectãria Petroºani a dispus condamnarea lui la 4 ani ºi 6 luni de închisoare pentru distrugere ºi alte 3 luni pentru ºantaj. Conform legislaþiei româneºti, Simulea urmeazã sã execute pedeapsa cea mai grea, de 4 ani ºi jumãtate. De asemenea, acesta a

perioadã deloc uºoarã, cu trei tururi de scrutin, cu un judeþ greu – fost monoindustrial, cu nemulþumiri ale diverselor categorii socio-profesionale, cu disfuncþionalitãþi ale sistemelor ºi ”tãlpi” puse de instituþii conduse, încã, de oameni ai fostei puteri, plus un început de iarnã grea… Întrebat dacã personal este mulþumit de activitatea sa, pre-

fost obligat de instanþã sã achite suma de 210.770 lei cu titlul de despãgubiri civile cãtre Porche România. Potrivit dispozitivului sentinþei, bãrbatul mai are de platã 15.000 de lei cu titlul de daune morale, respectiv 11.000 de lei cheltuieli judiciare cãtre stat. În plus, magistraþii au dispus aplicarea de sechestru asigurator pe autoturismul lui, precum ºi pe suma de 1.018 lei ridicatã în timpul percheziþiei efectuate la domiciliul lui. Giany Simulea a fost trimis în judecatã de procurori pentru douã infracþiuni de ºantaj ºi pentru distrugere. Potrivit rechizitoriului, la finele lunii mai, Simulea a încercat sã obþinã de la cei doi, prin ameninþãri, suma de 50.000 de euro, iar ulterior, dupã ce a vãzut cã nu poate lua bani de al ei, a incendiat maºina de lux a lui Alexandru Ile, în valoare de 73. 420 de euro, aflatã în parcare. Car men COSMAN

fectul Sorin Vasilescu, pare liniºtit. ”A fost o perioadã aglomeratã, cu foarte multe activitãþi care au presupus efort ºi implicare, cum a fost referendumul, cum au fost alegerile generale, iar acum activitãþi de sezon în cadrul cãrora acþionãm din plin pentru deszãpezire. Apoi am înfiinþat Complexul Energetic Hunedoara, plus alte ºi alte probleme rezolvate, din toate domeniile. Consider cã mi-am fãcut datoria, le-am dus cu bine pânã la capãt… Nu spun cã nu se putea mai mult, dar au trecut abia ºase luni de când sunt prefect. Unele rezolvãri necesitã oarecare timp”- a declarat prefectul de Hunedoara. Superiorii pe linie de partid susþin cã nu existã motive ca Sorin Vasilescu sã fie schimbat din funcþie. Ileana FIRÞULESCU


4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 20 decembrie 2012 Atenþie!

Moº Crãciun aduce multe daruri, dar nu ºi permisul de conducere înapoi

V

alea Jiului fierbe la propriu. Strãzile aproape dau în clocot de agitaþie, magazinele ºi pieþele sunt adevãrate furnicare, iar timpul parcã nu mai ajunge. Febra cumpãrãturilor de Crãciun este în plinã desfãºurare, iar în zilele urmãtoare tinde sã creascã ºi mai mult.

vine imediat, iar eu am încã o grãmadã de lucruri de fãcut”, a declarat un ºofer grãbit. “Încerc sã fiu cât mai calm ºi sã nu fac greºeli în trafic, însã sunt ºi mulþi colegi care sunt nervoºi ºi stresaþi. Nu mi-e teamã de mine cât îmi este de ei”, a spus un altul. Se estimeazã cã aglomeraþia de pe ºosele va fi maximã pânã în

Luiza ANDRONACHE Cea mai mare aglomeraþie o întâlneºti pe strãzi, pentru cã sunt sute de maºini care tranziteazã Valea Jiului în aceste ultime zile. Însã, graba ºi dorinþa de a avea un Crãciun îndestulat, nu vor însemna prea mult în ochii poliþiºtilor atunci când ºoferii vor fi luaþi la rost de oamenii legii dacã nu conduc prudent. Moº Crãciun poate aduce

multe daruri, însã nu ºi permisul de conducere înapoi. “Simt ca parcã nu mai am timp. Crãciunul

Poliþiºti la datorie ºi de Crãciun

I

nspectoratul de Poliþie al judeþului Hunedoara scoate în stradã sute de poliþiºti din toate structurile, pentru a asigura un climat de ordine ºi siguranþã publicã atât în aceste zile, în care forfota din oraºe la cotã maximã, cât mai ales în zilele de sãrbãtoare, când gradul de infracþionalitate cu violenþã poate creºte. Luiza ANDRONACHE

“Pentru perioada sãrbãtorilor de iarnã, pentru menþinerea unui climat de

data de 24 decembrie, inclusiv, chiar pe ultima sutã de metri a pregãtirilor. ordine ºi liniºte publicã, forþele de ordine vor fi suplimentate, astfel încât vor fi intensificate patrulãrile în interiorul localitãþilor, atât în mediul urban, cât ºi în cel rural. Controalele în trafic vor fi atât pe linia respectãrii limitei de vitezã, cât ºi pe cea a depistãrii în trafic a conducãtorilor auto care au consumat bãuturi alcoolice sau care nu respectã prevederile codului rutier”, ne-a declarat Adriana Voina, purtãtor de cuvânt IPJ Hunedoara. Pe lângã celelalte structuri ale Poliþiei, lucrãtorii de la circulaþie vor fi mult mai mult prezenþi în trafic.

Hoþii nu sunt în vacanþã nici de Crãciun

D

acã noi suntem preocupaþi de cumpãrãturi ºi pregãtiri pentru Crãciun, hoþii au acum cele mai multe ocazii de a acþiona. Locurile aglomerate sunt cele de acþiune ºi din pãcate, nu puþini sunt cei care cad victime. Luiza ANDRONACHE În aceste zile, pieþele, târgurile ºi supermarketurile sunt adevãrate furnicare. Oamenii au intrat în febra cumpãrãturilor ºi încearcã din timp sã-ºi cumpere toate cele necesare pentru sãrbãtori. Însã, important de reþinut este cã hoþii sunt ºi ei vigilenþi ºi sunt pe stradã. În perioada de dinaintea sãrbãtorilor, infracþiunile precum furturile din genþi, buzunare, maºini sau tâlhãriile, se înmulþesc. Oamenii legii recomandã prudenþã ºi

S

pitalul de Urgenþã din Petroºani va asigura în permanenþã activitatea medicalã în timpul sãrbãtorilor de iarnã. Astfel, aici activitatea medicalã se va desfãºura normal. Singurele modificãri de orar vor fi la ambulatoriul de specialitate ºi la personalul nemedical.

Hunedoara. Forfota din pieþe va creºte în urmãtoarele zile, drept pentru care, poliþiºtii vor fi mai mult în zonele aglomerate.

unde în zilele libere firesc va fi închisºi respective la persoanlul TESA unde tot aºa în zilele libere aceºtia nu vor veni la serviciu. În rest liniile de gardã sunt permanent funcþionale, pe secþie activitatea este cu toþi pacienþii care sunt internaþi, deci nu sunt modificãri în activitate”, a declarat managerul SUP Petroºani, medical Alin Vasilescu. Nici la celelalte unitãþi medicale din Valea Jiului programul de lucru nu va suferi modificãri. Asta pentru ca persoanele care au probleme medicale în aceste zile sã fie tratate aºa cum se cuvine.

Monika BACIU “Programul spitalului va fi ca ºi întotdeauna, 24 din 24 de oe, nu existã pause în activitate decât la nivelul ambulatoriului de specialitate

P

oliþiºtii din Petroºani bat pasul pe loc în ancheta de la farmacie. Deºi au existat înregistrãri video cu infractorul, acesta nu a fost identificat pânã acum.

Nimeni nu ºtie nimic de hoþul care a prãdat zilele trecute o farmacie dintr-un cartier mãrginaº al Petroºaniului. Poliþiºtii nu au reuºit sã îl prindã pe fãptaº ºi încã fac cercetãri, deºi femeia care a fost ameninþatã cu un cuþit a fost audiatã ºi, mai mult, poliþiºtii au ridicat înregistrãrile video de la farmacie. „Nu s-a reuºit încã, iden-

recomandãm oamenilor sã nu aibe la ei sume mari de bani sau cel puþin sã nu le arate în locuri publice.

Program non-stop la Spital, de sãrbãtori

Bat pasul pe loc

Diana MITRACHE

dau câteva sfaturi pentru a nu deveni victime. „Le

Portmoneul sã fie þinut în buzunarul din faþã sau geanta, la fel, sã fie þinutã în partea din faþã, pentru a nu facilita accesul celor rãu intenþionaþi la bunurile pe care le deþin”, ne-a declarat Adriana Voina, purtãtor de cuvânt IPJ

tificarea autorului jafului.

Se fac în continuare cercetãri ºi existã un cerc de suspecþi”, a spus Adriana Voinea, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Reamintim cã o farmacistã din Petroºani a fost tâlhãritã în 11 decembrie, seara la ora închiderii de un individ,

care folosindu-se de un cuþit a reuºit sã fure 1.200 de lei. Atacul a avut loc în cartierul Dacia, iar potrivit unor surse, atacatorul pãrea a fi tânãr. El avea o glugã pe cap în momentul în care a intrat în incinta farmaciei ºi a ameninþat-o pe farmacistã. Totuºi, proprietarii farmaciei au refuzat sã facã declaraþii. Farmacia avea sistem de supraveghere, iar poliþiºtii au luat imaginile. Pânã acum, însã, a fost întocmit un cerc de suspecþi. Potrivit anchetatorilor tâlhãria a fost sesizatã în jurul orei 19.00 prin 112 la Poliþia Municipiului Petroºani.


Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi, 20 decembrie 2012

Aurelian Serafinceanu a oferit pachete copiilor de pe Maleia

Î

n apropierea Sãrbãtorilor de Iarnã omul de afaceri Aurelian Serafinceanu a oferit pachete tuturor copiilor care locuiesc pe strada Maleia. Este vorba despre un numãr de 68 de copii, care au aºteptat cu nerãbdare sã vinã Moº Crãciun. Marius MITRACHE

Costurile totale ale pachetelor se ridicã la peste 40 de milioane de lei ºi au fost suportate din fondurile personale ale omului de afaceri. „Sunt câteva zile pe parcursul unui an pe care copiii le aºteaptã cu mare nerãbdare pentru cã ºtiu cã vor primi cadouri din partea pãrinþilor. Am oferit aceste pachete din toatã

inima ºi sper ca acum, în pragul Sãrbãtorilor de Iarnã, aceste cadouri sã le aducã puþinã bucurie în suflete ºi sã le primeascã cu aceeaºi mare plãcere cu care le-au fost oferite”, a declarat Aurelian Serafinceanu. Aurelian Serafinceanu este cunoscut pentru acþiunile caritabile pe care le face atât în nume personal cât ºi prin intermediul Fundaþiei „Sfânta Maria”

Valea Jiului, a cãrei fondator este. Încã din anul 2000, de pe vremea când era prefect al judeþului Hunedoara, Aurelian Serafinceanu s-a ocupat, an de an, cu ajutorarea copiilor din centrele de plasament, dar ºi a vârstnicilor, ori cu sprijinirea unor activitãþi culturale, educative ºi sportive. Un alt om de afaceri care, în ultimii ani, le face sãrbãtorile mai uºoare persoanelor nevoiaºe este ºi Adrian Rus. Cu ocazia sãrbãto-

S

Luiza ANDRONACHE Tradiþia, cultura ºi semnificaþia sãrbãtorii Naºterii Domnului, s-au împletit din nou asearã de la ora 17:00 în cadrul unui eveniment care s-a aflat la a IV-a ediþie. Astfel, în “Lumina Crãciunului”, colindul a sunat aproape ireal, iar atmosfera a fost cea mai potrivitã pentru a vesti Naºterea Mântuitorului Isus Hristos.

Acest spectacol care este organizat anual de Mondo Tv, în parteneriat cu CNH, Episcopia Devei ºi Hunedoarei ºi Asociaþia Ecologicã Petro Aqua, a reunit ºi anul acesta nume mari ale cântecului ºi portului tradiþional. “ A fost o searã în care pacea ºi bucuria au coborât în Peºtera Bolii pentru a vesti minunea din Bethleem. Lumina Crãciunului este prilej de regãsire pentru oamenii

C

um Crãciunul bate la uºã, unii angajaþi ai Poliþiei Petroºani s-au pus pe fãcut aprovizionarea de sãrbãtori, asta chiar dacã sunt în timpul programului. Oamenii s-au gândit sã împuºte doi iepuri dintr-un foc ºi, în « fereastra » dintre douã dosare instrumentate, ºi-au fãcut

ºi necesarul. Aºa, pentru a avea sãrbãtori tihnite ºi îmbelºugate. Cum uniforma impune respect, comezile s-au livrat direct la

mentele de bazã din supermarketul Pluss. “De câþiva ani în preajma sãrbãtorilor de iarnã îi ajut pe oamenii în vârstã cu alimente, iar anul acesta am decis sã le dau tichete de cumpãrãturi ca sã îºi cumpere ce considerã dânºii de cuviinþã”, a declarat Adrian Rus.

Vãii Jiului. Dupã un an greu, dupã un an în care s-au întamplat ºi bune, dar ºi rele, în aceastã

searã am vãzut în Peºtera Bolii oameni zâmbind, semn cã dincolo de toate cele pãmânteºti, bucuria Naºetrii Mântuitorului Isus Hristos vestitã prin colinde, ne poate împãca cu noi înºine ºi cu cei din jur.Multumesc tuturor

evenimentul are menirea de menþine în atenþia noastrã, a tuturor, tradiþiile ºi obiceiurile inedite ale Vãii Jiului, dar ºi pentru promovarea unui loc unic în România: Peºtera Bolii.

Mai preocupaþi de sãrbãtori decât de infractori? uºa biroului, mai bine spus pe uºa din dos dupã cum se vede într-o filmare oferitã de un cititor. Totul s-a petrecut miercuri dimineaþã, în jurul orei 10. Însoþit de un poliþist, un bãrbat cu un brad la subraþ se strecoarã în curtea

Directorul Costel Avram l-a adus pe Moº Crãciun la ApaServ, dar ºi în Petrila

P

entru prima oarã, angajaþii societãþii furnizoare de apã potabilã din Valea Jiului, Apa Serv Valea Jiului SA, l-au primit pe Moº Crãciun alãturi de copiii lor. Carmen COSMAN

celor care au fost în aceastã searã alãturi de MONDO TV în Peºtera Bolii”, ne-a declarat Ionuþ Drãgotesc, producãtorul evenimentului. Acest

Colindul a rãsunat feeric în Peºtera Bolii ãrbãtoarea Crãciunului presupune un miez de sfinþenie, loc curat, suflet primenit, gest ºi lucru potrivit. Lumina Crãciunului a strãlucit din nou în Peºtera Bolii.

rilor de iarnã, Adrian Rus le-a oferit unui numãr de 50 de vârstnici tichete de cumpãrãturi cu care sã aceºtia sã îºi poatã cumpãra ali-

Poliþiei Petroºani. Omul poate fi vãzut peste drum de poliþie, vinde brazi în piaþã. La scurt timp a ieºit afarã cu mâinile goale, dovadã cã a fãpcut o livrare. N-ar fi nimic ieºit din comun dat fiind faptul cã astfel de lucruri se petrec încã din vremuri de

demult apuse, chiar dacã nu e tocmai normal ca în timpul programului sã-þi rezolvi chestiuni personale. Ar fi însã un lucru mare dacã speculanþii ºi contravandiþii din piaþã ar fi luaþi la puricat de cãtre oamenii legi. Maximilian GÂNJU

Directorul societãþii, Costel Avram, a invitat toþi angajaþii sã ciocneascã o canã de vin fiert, lângã o farfurie de fasole cu ciolan, iar 400 dintre ei au rãspuns prezent. La manifestarea organizatã miercuri dupã amiaza la sediul firmei au venit împreunã cu copiii, pentru cã anul acesta a venit ºi Moº Crãciun, ci cadouri pentru cei mici. ªi tot Costel Avram s-a gândit sã aducã un zâmbet pe chipul petrilenilor, pentru care a organizat, tot în premierã, un concert de colinde în aer liber. Manifestarea, denumitã „Colindãm, Doamne Colind”, are loc joi în Parcul Copiilor din Petrila ºi este organizatã de PNL Petrila, organizaþie condusã de Costel Avram, în

parteneriat cu Asociaþia „Rosa Multiflora”. „Este pentru prima datã când în Petrila se organizeazã un concert de colinde în

aer liber. Am vrut sã le arãtãm oamenilor cã suntem mereu alãturi de ei, nu doar în campaniile electorale, ºi sã le urãm ºi în acest fel un Crãciun fericit, cu sãnãtate!”, a declarat liderul PNL Petrila, Costel Avram. Petrilenii vor fi colindaþi de un grup de colindãtori de la ªcoala Generalã „I.D. Sîrbu”, de Valentin Crainic, Ovidiu Olari ºi Cristian Fodor, cu participarea specialã a cunoscuþilor interpreþi Florentina ºi Petre Giurgi, din Maramureº.


6 Traditii

C

u patru zile inaintea Crãciunului, creºtinii sãrbãtoresc Ignatul denumit popular ºi Ignatul porcilor sau Inãtoarea. În calendarul creºtin-ortodox, pe 20 decembrie este sãrbãtorit Sfântul Ignatie Teoforul. Este ºi ziua cunoscutã sub numele de „Ignatul porcilor“, când mulþi români din toate regiunile pãstreazã tradiþia ºi sacrificã porcul pentru masa de Crãciun. Conform site-ului crestinortodox.ro, Ignatul este, se pare o divinitate solarã care a preluat numele ºi data de celebrare a Sfântului Ignatie Teoforul din calendarul ortodox. Pentru cei mai mulþi români, cu precãdere þãrani, tãierea porcului înaintea Crãciunului este un obicei pãstrat cu sfinþenie. ªi cu o searã înainte, oamenii îºi pregãtesc tot arsenalul sacrificiului, aºa cum s-ar pregãti înaintea unei zile de sãrbãtoare, pentru cã cei care mai simt încã acest obicei aºa spun: sãrbãtoarea tãierii porcului. Câteva cuþite bine ascuþite, o butelie de gaz sau paie – pentru tradiþionaliºti –, vase pentru muºchi, ºuncã ºi

Cronica Vãii Jiului | Joi, 20 decembrie 2012

Ignatul, ziua tãierii por cului

ºorici sunt instrumentele necesare pentru sacrificarea godaciilor îngrãºaþi în propriile gospodãrii. Totul asezonat cu o ceºcuþã de þuicã fiartã cu piper, bãutã de cei care participã la tãiere, prezentatã la botul porcului, ca la carte. Momentul sacrificãrii porcului de Crãciun este o bunã dovadã a modului în care o practicã pãgânã a ajuns sã se asocieze cu o sãrbãtoare creºtinã. În religia vechilor daci, porcul era sacrificat ca simbol al divinitatiii întunericului care slãbea Soarele în cea mai scurtã zi a anului, Solstiþiul de iarnã. Pentru a veni în ajutorul Sorelui oamenii sacrificau porci ºi-l hrãneau spre întãrire cu carne. Dupã aceea ziua începea sã creascã ºi Crãciunul devenea o sãrbãtoare a luminii ºi a vieþii (poate de aceea Iisus a fost vestit Magilor de o stea). În zilele noastre tãierea porcului este un prilej de reunire a familiei deoarece participa de obicei toþi membrii ei, fiecãruia putandu-i-se da ceva util de fãcut. Bãrbaþii se ocupa de treaba mai

Colind specific zonei Bãniþa

LA ROªU, LA RÃSÃRIT cum ne-ai vârât astã varã scoate - ne ºi - n primãvarã ! cã ºi noi te vom cinsti la Crãciun c –un cojoc bun la Ispas c - un drob de caº ºi ne -i face cioporele ºi ne-i duce -n târgurele sã - þi faci bani, sã-þi iei muiere cã-þi stã bine cu muiere ca trandafiru - n ulcele cã - þi stã bine cu nevastã ca trandafiru - n fereastrã . Sã-nchinãm cu sãnãtate Pe la gazde, pe la toate Sã-nchinãm cu gândul bun C-am ajuns acest Crãciun ! La Roºu, la rãsãrit mândru-i câmpul ºi - nflorit ºi de oi îi ocolit. ªi la oi cine – mi ºedere ? ªade bunul Dumnezeu c-un topor îmbãrburatu ºi c-un fluier ferecatu . El din fluier când zicere oile în poartã , pornere bâr, bâr, bâr oile mele ! mai porniþi ºi singurele cã de când v - am bârâiatu pãrul pe cap mi -a albitu º -am pus gându sã vã lasu chiar în luna lui andrele c–atunci iernile- s mai grele. grãi oaia ochiºere: dragul nostru ciobãnaºu ciobãnaº momârlãnaºu cum ne-ai mulsu ºi ne-ai tunsu

Colindã din zona Baru

DALIANÃ, FATÃ DALBÃ O, ce sarã-i astã sarã Dalianã, fatã dalbã (refren dupã fiecare vers al colindei) Sara mare-a lui Ajunu Mâne-i ziua lui Crãciunu, Mi-or ºezut aceºti domni buniu, Mi-or ºezut ºi or cântat pe Dumnezeu l-or rugat: Doamne, ce rugare mare Ruga lor se ridicare Rugã groasã, vederoasã, La sânul lui Dumnezeu. P’ângã rugã ºi-o luminã

“urâtã”, dar ºi mai plinã de simboluri, care implica înjunghiatul propriu-zis ºi pârlitul porcului cu paie strânse de peste an. În vechiul Egipt, deºi porcul era considerat un animal dezgustãtor, oamenii îl jertfeau ºi îl mâncau, ritual în cinstea zeului Osiris, într-o anume zi din an. Dupã multe milenii de la atestarea porcului ca divinitate, românii pãstreazã multe elemente ale cultului: îl sacrificã ritual la Ignatul Porcilor, i se imitã glasul cu un instrument special, numit surlã, apare în folclorul ºi în jocurile de copii Dã-i la casã uºã bunã ªi în casã sãnãtate ªi afarã bogãtate, Pe la case, pe la toate.

Colindã din zona Lupeni

ÎN NOAPTEA ASTA

În noaptea asta s-a nãscut În peºterã strãinã Acel prin care-am cunoscut

(De-a Poarca, Purceaua) ºi, mai ales, are o colindã Siva.

R

itualul tãierii porcului

Pentru fiecare zonã a þãrii, ritualul tãierii porcului adunã o mulþime de mituri ºi superstiþii. Pânã ca porcul sã ajungã felii, pe masa din bucãtãrie, femeile nu se amestecã. Nici mãcar nu pun þuicã în pahare. Au grijã bãrbaþii sã se „cinsteascã“ între ei. Aºa spune tradiþia, cã doamnele sunt mai slabe de înger ºi le pare rãu, chiar ºi pentru un porc. Iar animalul A cerului luminã. În noaptea asta cor ceresc Cântãri alese cântã, Pe Dumnezeu îl preamãresc Cu bucurie sfântã. Ai milã, Doamne, de acei Ce zac acum departe, Cãci dacã nu te-nduri de ei Se pierd pe veci în noapte. Primeºte sfintele cântãri Ce-aducem azi spre tine, Ce se-ntrupeazã între noi ªi-adu-ne mântuire.

se zbate acolo, într-o baltã de sânge, dar nu poate muri. Se zice cã aºa e ºi cu sufletul oamenilor aflaþi pe patul de moarte: nu poate sã iasã pânã când omul nu este lãsat singur de cei dragi. La sate, se spune cã fetele care îºi doresc pãrul lung ºi mãtãsos trebuie sã mãnânce o bucãþicã din splina porcului.

Iar în unele zone, dupã tãierea porcului, se face o crestãturã pe ceafa lui, pentru cã – se spune – pe acolo îi iese sufletul. De-a lungul vremii, pânã ºi neliniºtile sociale au stârnit lozinci care se aud în preajma Ignatului. „Jos porcii!“, aºa au început oamenii sã strige, amintind de sângeroasa iarnã din 1989. Mulþi spun cã porcul îºi viseazã cuþitul sau se viseazã cu mãrgele roºii la gât, înaintea Ignatului. Cã ar simþi când e de tãiat. În toate locurile, se obiºnuieºte sã se gãteascã „pomana porcului“, o masã pregãtitã dupã terminarea tãierii ºi preparãrii specialitãþilor din carnea proaspãtã, pentru cei care au ajutat la tãierea porcului. Legendele populare mai spun cã în aceastã noapte vrãjitoarele umblã sã ia belºugul casei, de aceea se presara mei ºi sare împrejurul ei, al hambarelor ºi

M

omârlanii au ºi ei încetãþenitã tradiþia de a tãia porcul de Ignat, în 20 decembrie. Tradiþiile legate de aceastã zi sunt, desigur, de origine precreºtinã, deºi numele zilei suprapune numele sfântului creºtin trecut în calendarul bisericesc la aceastã zi peste numele mitologic Ignat, ale cãrui atribuþii sunt legate, conform legendei, exclusiv de tãierea porcului în aceastã zi. Despre Ignat, Dumitru Gãlãþan-Jieþ spune în Tradiþii ºi obiceiuri în satele din Estul Vãii Jiului : „Ziua predilectã pentru tãierea porcului este 20 decembrie, de Ignatul porcilor. Aºa dupã cum afirmã Speranþia într-o legendã popularã (citatã de Antoaneta Olteanu), „Sf. Ignat a venit la uºa unui bãtrân ºi i-a spus cã dupã el vine ºi moºu-sãu Crãciun cu barba albã, sã taie tot omul câte un porc pentru copii. De aici obiceiul ca în aceastã zi alt nimic sã nu facã oamenii decât sãºi taie fiecare câte un porc de Ziua Naºterii”. Þãranii din estul Vãii Jiului au argumentele lor pentru tãiatul porcului în aceastã zi; în primul rând, de la porcul tãiat în aceastã zi, hãrãzitã în acest scop, carnea se pãstreazã mai bine, nu se stricã, iar grãsimea nu râncezeºte. (…) ªi cu ocazia tãierii porcului þãranii urmãreau anumite semne, care le indicau mersul vremii, constând mai ales în aspectul splinei din porc. Astfel, dupã grosimea splinei, se aprecia greutatea iernii. Când splina este uniformã, atunci iarna va fi la fel de la început pânã la sfârºit. Dacã la capãtul dinainte e groasã, iarna e mai grea la început, dacã este mai groasã la capãtul dinapoi, iarna va fi mai grea spre sfârºit. Dacã este umflatã la mijloc, iarna va fi mai grea la mijloc. (…) Cum de Ignat este încã post, pen-

Traditii 7

al curþii. Dacã nu ai porc la Ignat, trebuie sã tai cel puþin o pasãre, ori sã înþepi creasta de la o gãinã neagrã, ca sã dea sângele, pentru cã e bine sã vezi sânge în ziua de Ignat, ca sã fii ferit de boalã. Se obiºnuieºte ca, dupã ce este gata de pârlit, sã se punã un þol peste porc ºi sã se suie pe el cei mici ºi sã se veseleascã ca sã fie mâncat porcul cu pofta. Tot atunci se ia bãºica porcului ºi se pun grãunþe în ea dupã care se pune la uscat. Se zice cã dupã câtã gãlãgie face bãºica, atâta veselie ºi bucurie în casã va fi. Femeia de obicei se ocupa de împãrþirea cãrnii pe categorii dupã ce bãrbatul face semnul crucii din cuþit pe fruntea animalului, zice “Doamne ajutã sã-l mâncãm sãnãtoºi” ºi terminã de tranºat porcul. Se dã deoparte carne pentru cârnaþi, caltaboºi, toba, pentru friptura de la pomana porcului ºi pânã ºi picioarele care se folosesc pentru piftie. Se zice cã romanul ºtie sã

Ignatul

tru cei ce postesc, pomana porcului va avea loc peste câteva zile, de Crãciun, în „reluare”.” Tot despre Ignat, la fraþii de peste munte, Virgil Butaº spune în Pui. Credinþe ºi practici legate de anul agricol : „Ignatul, datat pe 20 decembrie, încheie anul agricol. În ajunul sãrbãtorii, ca sã poatã lucra în ziua de Ignat, sãtenii spun „minciuna lui Ignat”. Vedem deci cã practica spunerii minciunilor ºi funcþia lor reglatoare a vieþii sociale era foarte importantã atât la momârlanii din Valea Jiului, cât ºi la fraþii de peste munte. În ceea ce priveºte sfântul care dã numele zilei de 20 decembrie, pe www.crestinortodox.ro aflãm: „Numele zilei se trage de la Sf. Mucenic Ignatie Teoforul, trecut în calendarul bisericesc la data respectivã. Pentru þãrani, Ignat a fost însã un simplu om necãjit care, vrând sãºi taie porcul, ca tot românul, a scãpat securea în capul lui tatã-sãu, omorându-l pe loc, apoi cãindu-se toata viaþa ºi primind mila de la Dumnezeu ºi Sfantul Petru. În ziua de Ignat se taie porcul ºi nu e bine sã lucrezi altceva. Când tai porcul (care mai nou cicã ar trebui adormit, dupã normele europene!), zici: „Ignat, Ignat, / Porc umflat“. Porcul nu-i luat chiar pe nepregãtite, cãci se spune cã, în noaptea de dinaintea Ignatului, îºi viseazã cuþitul... Cu

foloseascã fiecare componentã a porcului mai mult ca orice naþie din lume poftitoare de porc. Începând de la delicioasele urechi ºi coada, mâncate de obicei de copii, la macra curata ºi slãnina pusã la afumat pânã la intestinele folosite pentru a fi umplute cu carnea proaspãtã, totul este folosit de gospodina casei pentru bucãþele din care toþi vor degusta la masa din ziua Naºterii Domnului.

sângele porcului se face semnul crucii pe fruntea copiilor, ca sã fie sãnãtoºi peste an. Dupã tãiere ºi tranºare, urmeazã „pomana porcului“, la care iau parte casnicii si ajutoarele. Regretata Irina Nicolau observa cã în popor se face o finã deosebire între a tãia porcul ºi a-l omorî: dacã respecþi intru totul regulile tradiþionale (cum îl înjunghii, cum îl pârleºti, cum îl tranºezi, cum îl chiverniseºti), atunci îl tai (ceea ce e în firea lucrurilor, plãcând ºi lui Dumnezeu), în vreme ce, dacã încalci regulile (ritualul), atunci se cheamã cã-l omori, prefãcând sacrificiul legiuit în crimã nelegiuitã! O vorbã spune cã cine n-are porc gras de Crãciun ºi cuþit ascuþit la vremea pepenilor, acela n-a cunoscut fericirea. Se mai zice, de asemenea: „Pastele fudulul“ ºi „Crãciun sãtulul“ ªi totuºi, deºi poartã numele unui

Toþi trebuie sã se veseleascã ºi sã cinsteascã cu vin în jurul porcului ca sã fie mâncat cu plãcere pânã la ultima bucatã. Tradiþia popularã spune cã la tãiatul porcului sã nu fie de fata oameni miloºi, deoarece atunci porcul moare greu ºi carnea lui nu mai e bunã. Dacã în inima porcului se gãsea mult sânge “îngheþat”, era semn cã stãpânul va avea noroc la bani.

sfânt creºtin, Ignatul este o tradiþie pur precreºtinã, care în unele privinþe chiar contrazice creºtinismul. Astfel, pe http://dacica.ro se afirmã: „Sã nu uitãm cã la þarã încã se fac sacrificii : porcul se taie în ziua de Ignat, este pus cu capul spre rãsãrit ºi primele picãturi de sânge obligatoriu se lasã sã se scurgã în pãmânt. Urmeazã pomana porcului, nu? Pomana pentru ce, sau pentru cine? [majoritatea celor care pãstreazã tradiþia oferã aceastã pomanã în aceeaºi zi...] .” Pe Valea Jiului de Vest însã, obiceiul tãiatului porcului era din vechime în luna noiembrie, înainte de prinderea postului de Crãciun, aºa cum atestã Petre Gh. Fãgaº, în Localitatea Uricani din Valea Jiului – vatrã de trãire româneascã, care însã nu explicã acest obicei printr-o mai accentuatã respectare a tradiþiilor creºtine, mai precis a Postului Naºterii Domnului, ci printr-o tradiþie dacicã: „Pânã dupã cel de-al doilea rãzboi mondial la Uricani era luna dedicatã tãierii porcului, cãci acesta se sacrifica înaintea datei de 15 noiembrie (prinderea postului de Crãciun) ºi numai sub influenþa urbanizãrii acum se taie porcul în preajma Crãciunului, dar nu la Ignat ca în alte pãrþi ale þãrii. Tãierea porcului la începutul lunii noiembrie este obicei dacic ºi a fost preluat de la celþi. Influenþa celticã a pãtruns în Dacia cu tribul celtic al Tauriºtilor desfiinþat ca popor de cãtre Burebista (R. Vulcãnescu, Mitologia românã, p. 504). La celþi porcul (mistreþ) era socotit o hranã sacrã ºi era jertfit la începutul lunii noiembrie.” Avem aici încã o dovadã cã obiceiurile între Valea Jiului de Est ºi cea de Vest prezentau semnificative diferenþe. Ioan Dan BÃLAN Elisabeta BOGÃÞ BOGÃÞAN


6 Traditii

C

u patru zile inaintea Crãciunului, creºtinii sãrbãtoresc Ignatul denumit popular ºi Ignatul porcilor sau Inãtoarea. În calendarul creºtin-ortodox, pe 20 decembrie este sãrbãtorit Sfântul Ignatie Teoforul. Este ºi ziua cunoscutã sub numele de „Ignatul porcilor“, când mulþi români din toate regiunile pãstreazã tradiþia ºi sacrificã porcul pentru masa de Crãciun. Conform site-ului crestinortodox.ro, Ignatul este, se pare o divinitate solarã care a preluat numele ºi data de celebrare a Sfântului Ignatie Teoforul din calendarul ortodox. Pentru cei mai mulþi români, cu precãdere þãrani, tãierea porcului înaintea Crãciunului este un obicei pãstrat cu sfinþenie. ªi cu o searã înainte, oamenii îºi pregãtesc tot arsenalul sacrificiului, aºa cum s-ar pregãti înaintea unei zile de sãrbãtoare, pentru cã cei care mai simt încã acest obicei aºa spun: sãrbãtoarea tãierii porcului. Câteva cuþite bine ascuþite, o butelie de gaz sau paie – pentru tradiþionaliºti –, vase pentru muºchi, ºuncã ºi

Cronica Vãii Jiului | Joi, 20 decembrie 2012

Ignatul, ziua tãierii por cului

ºorici sunt instrumentele necesare pentru sacrificarea godaciilor îngrãºaþi în propriile gospodãrii. Totul asezonat cu o ceºcuþã de þuicã fiartã cu piper, bãutã de cei care participã la tãiere, prezentatã la botul porcului, ca la carte. Momentul sacrificãrii porcului de Crãciun este o bunã dovadã a modului în care o practicã pãgânã a ajuns sã se asocieze cu o sãrbãtoare creºtinã. În religia vechilor daci, porcul era sacrificat ca simbol al divinitatiii întunericului care slãbea Soarele în cea mai scurtã zi a anului, Solstiþiul de iarnã. Pentru a veni în ajutorul Sorelui oamenii sacrificau porci ºi-l hrãneau spre întãrire cu carne. Dupã aceea ziua începea sã creascã ºi Crãciunul devenea o sãrbãtoare a luminii ºi a vieþii (poate de aceea Iisus a fost vestit Magilor de o stea). În zilele noastre tãierea porcului este un prilej de reunire a familiei deoarece participa de obicei toþi membrii ei, fiecãruia putandu-i-se da ceva util de fãcut. Bãrbaþii se ocupa de treaba mai

Colind specific zonei Bãniþa

LA ROªU, LA RÃSÃRIT cum ne-ai vârât astã varã scoate - ne ºi - n primãvarã ! cã ºi noi te vom cinsti la Crãciun c –un cojoc bun la Ispas c - un drob de caº ºi ne -i face cioporele ºi ne-i duce -n târgurele sã - þi faci bani, sã-þi iei muiere cã-þi stã bine cu muiere ca trandafiru - n ulcele cã - þi stã bine cu nevastã ca trandafiru - n fereastrã . Sã-nchinãm cu sãnãtate Pe la gazde, pe la toate Sã-nchinãm cu gândul bun C-am ajuns acest Crãciun ! La Roºu, la rãsãrit mândru-i câmpul ºi - nflorit ºi de oi îi ocolit. ªi la oi cine – mi ºedere ? ªade bunul Dumnezeu c-un topor îmbãrburatu ºi c-un fluier ferecatu . El din fluier când zicere oile în poartã , pornere bâr, bâr, bâr oile mele ! mai porniþi ºi singurele cã de când v - am bârâiatu pãrul pe cap mi -a albitu º -am pus gându sã vã lasu chiar în luna lui andrele c–atunci iernile- s mai grele. grãi oaia ochiºere: dragul nostru ciobãnaºu ciobãnaº momârlãnaºu cum ne-ai mulsu ºi ne-ai tunsu

Colindã din zona Baru

DALIANÃ, FATÃ DALBÃ O, ce sarã-i astã sarã Dalianã, fatã dalbã (refren dupã fiecare vers al colindei) Sara mare-a lui Ajunu Mâne-i ziua lui Crãciunu, Mi-or ºezut aceºti domni buniu, Mi-or ºezut ºi or cântat pe Dumnezeu l-or rugat: Doamne, ce rugare mare Ruga lor se ridicare Rugã groasã, vederoasã, La sânul lui Dumnezeu. P’ângã rugã ºi-o luminã

“urâtã”, dar ºi mai plinã de simboluri, care implica înjunghiatul propriu-zis ºi pârlitul porcului cu paie strânse de peste an. În vechiul Egipt, deºi porcul era considerat un animal dezgustãtor, oamenii îl jertfeau ºi îl mâncau, ritual în cinstea zeului Osiris, într-o anume zi din an. Dupã multe milenii de la atestarea porcului ca divinitate, românii pãstreazã multe elemente ale cultului: îl sacrificã ritual la Ignatul Porcilor, i se imitã glasul cu un instrument special, numit surlã, apare în folclorul ºi în jocurile de copii Dã-i la casã uºã bunã ªi în casã sãnãtate ªi afarã bogãtate, Pe la case, pe la toate.

Colindã din zona Lupeni

ÎN NOAPTEA ASTA

În noaptea asta s-a nãscut În peºterã strãinã Acel prin care-am cunoscut

(De-a Poarca, Purceaua) ºi, mai ales, are o colindã Siva.

R

itualul tãierii porcului

Pentru fiecare zonã a þãrii, ritualul tãierii porcului adunã o mulþime de mituri ºi superstiþii. Pânã ca porcul sã ajungã felii, pe masa din bucãtãrie, femeile nu se amestecã. Nici mãcar nu pun þuicã în pahare. Au grijã bãrbaþii sã se „cinsteascã“ între ei. Aºa spune tradiþia, cã doamnele sunt mai slabe de înger ºi le pare rãu, chiar ºi pentru un porc. Iar animalul A cerului luminã. În noaptea asta cor ceresc Cântãri alese cântã, Pe Dumnezeu îl preamãresc Cu bucurie sfântã. Ai milã, Doamne, de acei Ce zac acum departe, Cãci dacã nu te-nduri de ei Se pierd pe veci în noapte. Primeºte sfintele cântãri Ce-aducem azi spre tine, Ce se-ntrupeazã între noi ªi-adu-ne mântuire.

se zbate acolo, într-o baltã de sânge, dar nu poate muri. Se zice cã aºa e ºi cu sufletul oamenilor aflaþi pe patul de moarte: nu poate sã iasã pânã când omul nu este lãsat singur de cei dragi. La sate, se spune cã fetele care îºi doresc pãrul lung ºi mãtãsos trebuie sã mãnânce o bucãþicã din splina porcului.

Iar în unele zone, dupã tãierea porcului, se face o crestãturã pe ceafa lui, pentru cã – se spune – pe acolo îi iese sufletul. De-a lungul vremii, pânã ºi neliniºtile sociale au stârnit lozinci care se aud în preajma Ignatului. „Jos porcii!“, aºa au început oamenii sã strige, amintind de sângeroasa iarnã din 1989. Mulþi spun cã porcul îºi viseazã cuþitul sau se viseazã cu mãrgele roºii la gât, înaintea Ignatului. Cã ar simþi când e de tãiat. În toate locurile, se obiºnuieºte sã se gãteascã „pomana porcului“, o masã pregãtitã dupã terminarea tãierii ºi preparãrii specialitãþilor din carnea proaspãtã, pentru cei care au ajutat la tãierea porcului. Legendele populare mai spun cã în aceastã noapte vrãjitoarele umblã sã ia belºugul casei, de aceea se presara mei ºi sare împrejurul ei, al hambarelor ºi

M

omârlanii au ºi ei încetãþenitã tradiþia de a tãia porcul de Ignat, în 20 decembrie. Tradiþiile legate de aceastã zi sunt, desigur, de origine precreºtinã, deºi numele zilei suprapune numele sfântului creºtin trecut în calendarul bisericesc la aceastã zi peste numele mitologic Ignat, ale cãrui atribuþii sunt legate, conform legendei, exclusiv de tãierea porcului în aceastã zi. Despre Ignat, Dumitru Gãlãþan-Jieþ spune în Tradiþii ºi obiceiuri în satele din Estul Vãii Jiului : „Ziua predilectã pentru tãierea porcului este 20 decembrie, de Ignatul porcilor. Aºa dupã cum afirmã Speranþia într-o legendã popularã (citatã de Antoaneta Olteanu), „Sf. Ignat a venit la uºa unui bãtrân ºi i-a spus cã dupã el vine ºi moºu-sãu Crãciun cu barba albã, sã taie tot omul câte un porc pentru copii. De aici obiceiul ca în aceastã zi alt nimic sã nu facã oamenii decât sãºi taie fiecare câte un porc de Ziua Naºterii”. Þãranii din estul Vãii Jiului au argumentele lor pentru tãiatul porcului în aceastã zi; în primul rând, de la porcul tãiat în aceastã zi, hãrãzitã în acest scop, carnea se pãstreazã mai bine, nu se stricã, iar grãsimea nu râncezeºte. (…) ªi cu ocazia tãierii porcului þãranii urmãreau anumite semne, care le indicau mersul vremii, constând mai ales în aspectul splinei din porc. Astfel, dupã grosimea splinei, se aprecia greutatea iernii. Când splina este uniformã, atunci iarna va fi la fel de la început pânã la sfârºit. Dacã la capãtul dinainte e groasã, iarna e mai grea la început, dacã este mai groasã la capãtul dinapoi, iarna va fi mai grea spre sfârºit. Dacã este umflatã la mijloc, iarna va fi mai grea la mijloc. (…) Cum de Ignat este încã post, pen-

Traditii 7

al curþii. Dacã nu ai porc la Ignat, trebuie sã tai cel puþin o pasãre, ori sã înþepi creasta de la o gãinã neagrã, ca sã dea sângele, pentru cã e bine sã vezi sânge în ziua de Ignat, ca sã fii ferit de boalã. Se obiºnuieºte ca, dupã ce este gata de pârlit, sã se punã un þol peste porc ºi sã se suie pe el cei mici ºi sã se veseleascã ca sã fie mâncat porcul cu pofta. Tot atunci se ia bãºica porcului ºi se pun grãunþe în ea dupã care se pune la uscat. Se zice cã dupã câtã gãlãgie face bãºica, atâta veselie ºi bucurie în casã va fi. Femeia de obicei se ocupa de împãrþirea cãrnii pe categorii dupã ce bãrbatul face semnul crucii din cuþit pe fruntea animalului, zice “Doamne ajutã sã-l mâncãm sãnãtoºi” ºi terminã de tranºat porcul. Se dã deoparte carne pentru cârnaþi, caltaboºi, toba, pentru friptura de la pomana porcului ºi pânã ºi picioarele care se folosesc pentru piftie. Se zice cã romanul ºtie sã

Ignatul

tru cei ce postesc, pomana porcului va avea loc peste câteva zile, de Crãciun, în „reluare”.” Tot despre Ignat, la fraþii de peste munte, Virgil Butaº spune în Pui. Credinþe ºi practici legate de anul agricol : „Ignatul, datat pe 20 decembrie, încheie anul agricol. În ajunul sãrbãtorii, ca sã poatã lucra în ziua de Ignat, sãtenii spun „minciuna lui Ignat”. Vedem deci cã practica spunerii minciunilor ºi funcþia lor reglatoare a vieþii sociale era foarte importantã atât la momârlanii din Valea Jiului, cât ºi la fraþii de peste munte. În ceea ce priveºte sfântul care dã numele zilei de 20 decembrie, pe www.crestinortodox.ro aflãm: „Numele zilei se trage de la Sf. Mucenic Ignatie Teoforul, trecut în calendarul bisericesc la data respectivã. Pentru þãrani, Ignat a fost însã un simplu om necãjit care, vrând sãºi taie porcul, ca tot românul, a scãpat securea în capul lui tatã-sãu, omorându-l pe loc, apoi cãindu-se toata viaþa ºi primind mila de la Dumnezeu ºi Sfantul Petru. În ziua de Ignat se taie porcul ºi nu e bine sã lucrezi altceva. Când tai porcul (care mai nou cicã ar trebui adormit, dupã normele europene!), zici: „Ignat, Ignat, / Porc umflat“. Porcul nu-i luat chiar pe nepregãtite, cãci se spune cã, în noaptea de dinaintea Ignatului, îºi viseazã cuþitul... Cu

foloseascã fiecare componentã a porcului mai mult ca orice naþie din lume poftitoare de porc. Începând de la delicioasele urechi ºi coada, mâncate de obicei de copii, la macra curata ºi slãnina pusã la afumat pânã la intestinele folosite pentru a fi umplute cu carnea proaspãtã, totul este folosit de gospodina casei pentru bucãþele din care toþi vor degusta la masa din ziua Naºterii Domnului.

sângele porcului se face semnul crucii pe fruntea copiilor, ca sã fie sãnãtoºi peste an. Dupã tãiere ºi tranºare, urmeazã „pomana porcului“, la care iau parte casnicii si ajutoarele. Regretata Irina Nicolau observa cã în popor se face o finã deosebire între a tãia porcul ºi a-l omorî: dacã respecþi intru totul regulile tradiþionale (cum îl înjunghii, cum îl pârleºti, cum îl tranºezi, cum îl chiverniseºti), atunci îl tai (ceea ce e în firea lucrurilor, plãcând ºi lui Dumnezeu), în vreme ce, dacã încalci regulile (ritualul), atunci se cheamã cã-l omori, prefãcând sacrificiul legiuit în crimã nelegiuitã! O vorbã spune cã cine n-are porc gras de Crãciun ºi cuþit ascuþit la vremea pepenilor, acela n-a cunoscut fericirea. Se mai zice, de asemenea: „Pastele fudulul“ ºi „Crãciun sãtulul“ ªi totuºi, deºi poartã numele unui

Toþi trebuie sã se veseleascã ºi sã cinsteascã cu vin în jurul porcului ca sã fie mâncat cu plãcere pânã la ultima bucatã. Tradiþia popularã spune cã la tãiatul porcului sã nu fie de fata oameni miloºi, deoarece atunci porcul moare greu ºi carnea lui nu mai e bunã. Dacã în inima porcului se gãsea mult sânge “îngheþat”, era semn cã stãpânul va avea noroc la bani.

sfânt creºtin, Ignatul este o tradiþie pur precreºtinã, care în unele privinþe chiar contrazice creºtinismul. Astfel, pe http://dacica.ro se afirmã: „Sã nu uitãm cã la þarã încã se fac sacrificii : porcul se taie în ziua de Ignat, este pus cu capul spre rãsãrit ºi primele picãturi de sânge obligatoriu se lasã sã se scurgã în pãmânt. Urmeazã pomana porcului, nu? Pomana pentru ce, sau pentru cine? [majoritatea celor care pãstreazã tradiþia oferã aceastã pomanã în aceeaºi zi...] .” Pe Valea Jiului de Vest însã, obiceiul tãiatului porcului era din vechime în luna noiembrie, înainte de prinderea postului de Crãciun, aºa cum atestã Petre Gh. Fãgaº, în Localitatea Uricani din Valea Jiului – vatrã de trãire româneascã, care însã nu explicã acest obicei printr-o mai accentuatã respectare a tradiþiilor creºtine, mai precis a Postului Naºterii Domnului, ci printr-o tradiþie dacicã: „Pânã dupã cel de-al doilea rãzboi mondial la Uricani era luna dedicatã tãierii porcului, cãci acesta se sacrifica înaintea datei de 15 noiembrie (prinderea postului de Crãciun) ºi numai sub influenþa urbanizãrii acum se taie porcul în preajma Crãciunului, dar nu la Ignat ca în alte pãrþi ale þãrii. Tãierea porcului la începutul lunii noiembrie este obicei dacic ºi a fost preluat de la celþi. Influenþa celticã a pãtruns în Dacia cu tribul celtic al Tauriºtilor desfiinþat ca popor de cãtre Burebista (R. Vulcãnescu, Mitologia românã, p. 504). La celþi porcul (mistreþ) era socotit o hranã sacrã ºi era jertfit la începutul lunii noiembrie.” Avem aici încã o dovadã cã obiceiurile între Valea Jiului de Est ºi cea de Vest prezentau semnificative diferenþe. Ioan Dan BÃLAN Elisabeta BOGÃÞ BOGÃÞAN


8 Actualitate

Î

n acest an, în Petroºani, 45 de cupluri care au atins pragul a 50 de ani de cãsnicie au fost aniversate de cãtre primãrie. Printre acestea se numãrã ºi cele 10 care au primit marþi, din partea edililor locali, flori, cadouri precum ºi câte 300 de lei.

“Vã mulþumim pentru tot ceea ce aþi fãcut pentru municipiul nostru ºi pentru exemplul pe care îl daþi celor tineri. Sã vã dea Dumnezeu sãnãtate pentru a-i bucura pe cei din familiile dumneavoastrã, ºi pe mai departe, de înþelepciunea pe care aþi acumulat-o ºi pe care le-o împãrtãºiþi copiilor ºi nepoþilor. Sper sã ne mai

Cronica Vãii Jiului | Joi, 20 decembrie 2012

Actualitate 9

Sãrbãtorirea “semi-centenarilor” întâlnim mulþi ani de acum înainte”, a spus Tiberiu Iacob – Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Printre cei premiaþi pentru cei 50 de ani de fidelitate s-au numãrat ºi Natalia ºi Jãnicã Tulbure, un fost miner care a lucrat câteva zeci de ani în subteran, la Mina Aninoasa. “Au fost 50 de ani frumoºi, cu multe bune dar ºi cu altele mai puþin bune. Una peste alta pot sã declar cã sunt fericit cã am avut-o mereu aproape pe Natalia care, pot sã spun, a fost stâlpul de bazã al familiei. Pe de altã parte, eu am lucrat la Mina Aninoasa 20 de ani ºi, acum, mi se rupe sufletul când vãd ce a ajuns

declarat Elisabeta Viorel. În cadrul manifestãrii dedicate familiilor care au împlinit 50 de ani de cãsãtorie, elevii clasei a IV-a de la ªcoala Gimnazialã “I.G. Duca” au prezentat un program artistic sub îndrumarea învãþãtoarei Emilia Scredeanu. La finalul manifestãrii dedicate “semi centenarilor” aceºtia au avut ocazia de a ciocni o cupã de ºampanie cu primarul Tiberiu Iacob – Ridzi. În acest an, tot pentru vârstnici, primãria din Petroºani le-a pregãtit acestora ºi o altã manifestare. Este vorba despre “Revelionul Pensionarilor” care se va derula în mai multe locaþii, preþul unui bilet de participare fiind unul simbolic, respectiv 10 lei. Mir cea NISTOR

acest oraº. Mina s-a închis, cãzut de acord asupra faplocuri de muncã nu mai tului cã au fost niºte ani sunt, iar oamenii au ajuns frumoºi. “Parcã ieri ca vai de capul lor. Sper sã aveam 20 de ani ºi ne vinã ºi vremuri mai bune, cãsãtoream. Nici nu ºtiu mãcar pentru cei tineri, cã când au trecut ãºtia 50 de noi ne-am cam trãit ani. Eu am lucrat în minã, traiul”, a declarat Jãnicã soþia a fost casnicã, dar a Tulbure. “Nu pot sã spun fost bine”, a spus refer, cã am dus-o rãu pentru cã Pantelimon Viorel. “Au în special, la problemele am avut tot ceea ce era fost 50 de ani care ne-au de sãnãtate care s-au necesar pentru a trãi în adus de toate. ªi bune ºi înmulþit în ultimii ani”, a liniºte. Am avut amândoi mai puþin bune ºi aici mã un serviciu, am avut ce pune pe masã ºi ne-am putut bucura de copii, ºi acum de nepoþii pe care îi Ca-n anul CARAGIALE, avem. Din pãcate, anii au trecut mult cel trecut prin HAIMANALE ! prea repede”, a precizat Natalia Tulbure. De la Zi de-ntâi venit-a ; s-afle fetele, bãjeþii ªi pentru familia cã-s ninsori ºi geruri aspre, cu nãmeþii cât pereþii, Viorel cei 50 de ani urºii cã ies la plimbare, au uitat de hibernare eocamdatã, în de cãsnicie s-au scurs, ºi spre sate-nzãpezite vin cerbi, ciute, cãprioare, Petroºani, poate, prea repede, dar cei doi soþi au impozitele ºi taxele Lupii-n haite-nfometate intrã-n curþi dupã mâncare, locale aferente anului se trag clopote-n biserici, þinem post de închinare, din prostime voci fricoase pomenesc de-apocalipsã 2013 se pare cã vor ºi cã toþi aleºii obºtii cer indemnizaþii... lipsã, rãmâne la aceeaºi va-

Dãrile, la acelaºi nivel

A VENIT IARNA...

Câþiva australienii îºi petrec «sfârºitul lumii» în Parâng U

n grup de australieni a fãcut rezervare în Staþiunea Parâng pentru ziua în care mayaºii au anunþat Apocalipsa, adicã 21 decembrie 2012. Aceºtia au cerut cazare la cabana situatã la cea mai mare înãlþime din staþiune. Întregul continent australian ar urmã sã fie inundat dupã data

de 21 decembrie, când s-a prevestit sfârºitul lumii dupã interpretarea calendarului mayaº. Cel puþin aºa cred mai mulþi australieni care vor veni în Parâng pentru a scãpa de Apocalipsa prevestitã de mayaºi. Aceºtia ºi-au fãcut rezervare la o cabanã în staþiunea din Valea Jiului ºi sunt aºteptaþi vineri sã soseascã în þara noastrã. Au cerut sã fie cazaþi cel mai aproape de vârful Parângului, la cabana situatã o altitudine cât mai mare, iar dor-

Cronicã rimatã

D

loare ca ºi în acest an.

Sã se punã bine-n viaþa de pe lumea fãrã moarte senatorii, deputaþii spun : totul de la noi se-mparte, toþi primarii ºi adjuncþii, vicii ºi consilierii mâncã pitã ºi-apã chioarã, sã uite de gustul mierii, Democrat-îmbogãþiþii se lipsesc de îmbuibare, ca sã intre-n rai prin faþã, sã scape de judecare vor cãmilele sã treacã prin urechea acului (conform pildei) sã n-ajungã ei pe mâna... dracului !

Cel puþin aceasta ar fi dorinþa factorilor de decizie locali. “Sper, ºi cred, cã impozitele ºi taxele locale vor rãmâne la acelaºi nivel ºi anul viitor. Noi sperãm ºi dorim sã nu le majorãm”, a precizat Tiberiu Iacob – Ridzi, primarul municipiului Petroºani. O eventualã creºtere a dãrilor locale, în funcþie de dorinþa guvernanþilor de la “centru”, va fi analizatã la începutul anului viitor. Mir cea NISTOR

Toþi ºnapanii vor sã spele sãrãcimea pe picioare, sã dea Þãrii tot avutul, în Ajun de sãrbãtoare, sã se bucure românii ºi Iisus Nazarineanul, sã ne minunãm cu toþii ce-aduce-n finalã... anul, Sã legãm Hora Frãþiei ºi sã ne-apucãm de muncã dupã Naºterea Divinã, sã nu aºteptãm poruncã : Anul Nou sã-nsemne primul pas mãreþ spre propãºire !... dar tresar din somn deodatã... ah, ce vis, ce amãgire ! Urlã numai lupii-n dealuri, gospodarii sar cu parul, « domnii » sar cu votu-n braþe, cer sã-i apere jândarul ; ies ºi eu, scribul, umilul, strig sã se audã-n Vale : « cai verzi pe pereþi, ortace, cã-i anul... CARAGIALE ! »

Ioan Dan Bãlan

D

inþa le-a fost îndeplinitã ºi au primit „adãpost” la o pensiune aflatã la o cotã de peste 1700 de metri.

M otiv de vacanþã

Australienii vor sã împuºte doi iepuri dintr-un foc spun cabanierii. De fapt, ei vor sã-ºi petreacã vacanþa de sãrbãtori într-un loc exotic, cel puþin pentru ei, apoi „dacã tot o intra Australia la apã, au ºanse mari în Parâng sã scape”, dupã cum spune cabanierul care-i va caza pe oaspeþii ce fug de Apocalipsã. Australienii refugiaþi tocmai în Parâng de „sfârºitul lumii” vor veni la invitaþia a doi români stabiliþi în þinutul aborigenilor. Aceºtia le-au povestit despre România ºi mai ales de Valea Jiului, locul lor natal, ºi i-au invitat aici în vacanþã. „Acum 3 sãptãmâni am fost contactat de cineva care vine sã petreacã sãrbãtorile aici la cabanã, daca pot gãsi locuri unor australieni care

Brãdetul, pãzit ºi iarna

eºi este plinã iarnã, temperaturile exterioare sunt scãzute iar zãpada are aproape jumãtate de metru, Poliþia Localã continuã sã pãzeascã dalele ºi stâlpii de iluminat de la Brãdet.

Astfel, pe timp de noapte, câte o echipã formatã din doi poliþiºti stã în zãpadã, asigurând paza obiectivului. Chiar dacã acest lucru li se pare unora inutil ºi “peste mânã”. “Nu se poate spune cã nu este necesarã paza zonei respective pentru cã

acolo au fost investiþi niºte bani ºi nu vrem sã disparã ceva de acolo sau sã fie distrusã zona. ªtiu cã nu le este uºor nici poliþiºtilor locali sã stea acolo, noaptea, în frig dar asta este situaþia”, a declarat primarul Tiberiu Iacob – Ridzi. Reabilitarea zonei

Brãdet a fãcut parte dintr-un proiect mai amplu care a necesitat o serioasã investiþie bãneascã. Acesta este motivul pentru care edilii locali nu vor sã riºte ºi sã se

trezeascã, peste noapte, cã zona a fost vandalizatã. Mai ales cã, þinând cont de “experienþa” acumulatã în ultimii ani, exemplele în acest sens sunt numeroase. Mir cea NISTOR

vor sã vinã ºi sã petreacã de Crãciun în Parâng. Australienii mi-au spus cã vor pe data de 21 sã fie aici, sus pe munte pentru cã le este fricã de faptul cã vor fi inundaþi de sfârºitul lumii prezis de mayaºi. Sunt 22 de australieni ºi doi dintre ei sunt români plecaþi de mulþi ani din þarã”, a spus Rãzvan Marica, unul dintre cabanierii care vor fi gazdã oaspeþilor de la celãlalt

capãt al lumii. Pentru cã vin cu copii, turiºtii strãini sunt cazaþi în douã cabane. „Avem un grup de australieni, am înþeles cã fug de aºa zis-ul sfârºit al lumii. Le-am pregãtit un meniu tradiþional cu produse ce nu sunt la ei ºi sperãm sã se simtã bine. Pe data de 21 vin ºi stau pânã pe 28 decembrie”, a spus un alt cabanier. Maximilian GÂNJU


8 Actualitate

Î

n acest an, în Petroºani, 45 de cupluri care au atins pragul a 50 de ani de cãsnicie au fost aniversate de cãtre primãrie. Printre acestea se numãrã ºi cele 10 care au primit marþi, din partea edililor locali, flori, cadouri precum ºi câte 300 de lei.

“Vã mulþumim pentru tot ceea ce aþi fãcut pentru municipiul nostru ºi pentru exemplul pe care îl daþi celor tineri. Sã vã dea Dumnezeu sãnãtate pentru a-i bucura pe cei din familiile dumneavoastrã, ºi pe mai departe, de înþelepciunea pe care aþi acumulat-o ºi pe care le-o împãrtãºiþi copiilor ºi nepoþilor. Sper sã ne mai

Cronica Vãii Jiului | Joi, 20 decembrie 2012

Actualitate 9

Sãrbãtorirea “semi-centenarilor” întâlnim mulþi ani de acum înainte”, a spus Tiberiu Iacob – Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Printre cei premiaþi pentru cei 50 de ani de fidelitate s-au numãrat ºi Natalia ºi Jãnicã Tulbure, un fost miner care a lucrat câteva zeci de ani în subteran, la Mina Aninoasa. “Au fost 50 de ani frumoºi, cu multe bune dar ºi cu altele mai puþin bune. Una peste alta pot sã declar cã sunt fericit cã am avut-o mereu aproape pe Natalia care, pot sã spun, a fost stâlpul de bazã al familiei. Pe de altã parte, eu am lucrat la Mina Aninoasa 20 de ani ºi, acum, mi se rupe sufletul când vãd ce a ajuns

declarat Elisabeta Viorel. În cadrul manifestãrii dedicate familiilor care au împlinit 50 de ani de cãsãtorie, elevii clasei a IV-a de la ªcoala Gimnazialã “I.G. Duca” au prezentat un program artistic sub îndrumarea învãþãtoarei Emilia Scredeanu. La finalul manifestãrii dedicate “semi centenarilor” aceºtia au avut ocazia de a ciocni o cupã de ºampanie cu primarul Tiberiu Iacob – Ridzi. În acest an, tot pentru vârstnici, primãria din Petroºani le-a pregãtit acestora ºi o altã manifestare. Este vorba despre “Revelionul Pensionarilor” care se va derula în mai multe locaþii, preþul unui bilet de participare fiind unul simbolic, respectiv 10 lei. Mir cea NISTOR

acest oraº. Mina s-a închis, cãzut de acord asupra faplocuri de muncã nu mai tului cã au fost niºte ani sunt, iar oamenii au ajuns frumoºi. “Parcã ieri ca vai de capul lor. Sper sã aveam 20 de ani ºi ne vinã ºi vremuri mai bune, cãsãtoream. Nici nu ºtiu mãcar pentru cei tineri, cã când au trecut ãºtia 50 de noi ne-am cam trãit ani. Eu am lucrat în minã, traiul”, a declarat Jãnicã soþia a fost casnicã, dar a Tulbure. “Nu pot sã spun fost bine”, a spus refer, cã am dus-o rãu pentru cã Pantelimon Viorel. “Au în special, la problemele am avut tot ceea ce era fost 50 de ani care ne-au de sãnãtate care s-au necesar pentru a trãi în adus de toate. ªi bune ºi înmulþit în ultimii ani”, a liniºte. Am avut amândoi mai puþin bune ºi aici mã un serviciu, am avut ce pune pe masã ºi ne-am putut bucura de copii, ºi acum de nepoþii pe care îi Ca-n anul CARAGIALE, avem. Din pãcate, anii au trecut mult cel trecut prin HAIMANALE ! prea repede”, a precizat Natalia Tulbure. De la Zi de-ntâi venit-a ; s-afle fetele, bãjeþii ªi pentru familia cã-s ninsori ºi geruri aspre, cu nãmeþii cât pereþii, Viorel cei 50 de ani urºii cã ies la plimbare, au uitat de hibernare eocamdatã, în de cãsnicie s-au scurs, ºi spre sate-nzãpezite vin cerbi, ciute, cãprioare, Petroºani, poate, prea repede, dar cei doi soþi au impozitele ºi taxele Lupii-n haite-nfometate intrã-n curþi dupã mâncare, locale aferente anului se trag clopote-n biserici, þinem post de închinare, din prostime voci fricoase pomenesc de-apocalipsã 2013 se pare cã vor ºi cã toþi aleºii obºtii cer indemnizaþii... lipsã, rãmâne la aceeaºi va-

Dãrile, la acelaºi nivel

A VENIT IARNA...

Câþiva australienii îºi petrec «sfârºitul lumii» în Parâng U

n grup de australieni a fãcut rezervare în Staþiunea Parâng pentru ziua în care mayaºii au anunþat Apocalipsa, adicã 21 decembrie 2012. Aceºtia au cerut cazare la cabana situatã la cea mai mare înãlþime din staþiune. Întregul continent australian ar urmã sã fie inundat dupã data

de 21 decembrie, când s-a prevestit sfârºitul lumii dupã interpretarea calendarului mayaº. Cel puþin aºa cred mai mulþi australieni care vor veni în Parâng pentru a scãpa de Apocalipsa prevestitã de mayaºi. Aceºtia ºi-au fãcut rezervare la o cabanã în staþiunea din Valea Jiului ºi sunt aºteptaþi vineri sã soseascã în þara noastrã. Au cerut sã fie cazaþi cel mai aproape de vârful Parângului, la cabana situatã o altitudine cât mai mare, iar dor-

Cronicã rimatã

D

loare ca ºi în acest an.

Sã se punã bine-n viaþa de pe lumea fãrã moarte senatorii, deputaþii spun : totul de la noi se-mparte, toþi primarii ºi adjuncþii, vicii ºi consilierii mâncã pitã ºi-apã chioarã, sã uite de gustul mierii, Democrat-îmbogãþiþii se lipsesc de îmbuibare, ca sã intre-n rai prin faþã, sã scape de judecare vor cãmilele sã treacã prin urechea acului (conform pildei) sã n-ajungã ei pe mâna... dracului !

Cel puþin aceasta ar fi dorinþa factorilor de decizie locali. “Sper, ºi cred, cã impozitele ºi taxele locale vor rãmâne la acelaºi nivel ºi anul viitor. Noi sperãm ºi dorim sã nu le majorãm”, a precizat Tiberiu Iacob – Ridzi, primarul municipiului Petroºani. O eventualã creºtere a dãrilor locale, în funcþie de dorinþa guvernanþilor de la “centru”, va fi analizatã la începutul anului viitor. Mir cea NISTOR

Toþi ºnapanii vor sã spele sãrãcimea pe picioare, sã dea Þãrii tot avutul, în Ajun de sãrbãtoare, sã se bucure românii ºi Iisus Nazarineanul, sã ne minunãm cu toþii ce-aduce-n finalã... anul, Sã legãm Hora Frãþiei ºi sã ne-apucãm de muncã dupã Naºterea Divinã, sã nu aºteptãm poruncã : Anul Nou sã-nsemne primul pas mãreþ spre propãºire !... dar tresar din somn deodatã... ah, ce vis, ce amãgire ! Urlã numai lupii-n dealuri, gospodarii sar cu parul, « domnii » sar cu votu-n braþe, cer sã-i apere jândarul ; ies ºi eu, scribul, umilul, strig sã se audã-n Vale : « cai verzi pe pereþi, ortace, cã-i anul... CARAGIALE ! »

Ioan Dan Bãlan

D

inþa le-a fost îndeplinitã ºi au primit „adãpost” la o pensiune aflatã la o cotã de peste 1700 de metri.

M otiv de vacanþã

Australienii vor sã împuºte doi iepuri dintr-un foc spun cabanierii. De fapt, ei vor sã-ºi petreacã vacanþa de sãrbãtori într-un loc exotic, cel puþin pentru ei, apoi „dacã tot o intra Australia la apã, au ºanse mari în Parâng sã scape”, dupã cum spune cabanierul care-i va caza pe oaspeþii ce fug de Apocalipsã. Australienii refugiaþi tocmai în Parâng de „sfârºitul lumii” vor veni la invitaþia a doi români stabiliþi în þinutul aborigenilor. Aceºtia le-au povestit despre România ºi mai ales de Valea Jiului, locul lor natal, ºi i-au invitat aici în vacanþã. „Acum 3 sãptãmâni am fost contactat de cineva care vine sã petreacã sãrbãtorile aici la cabanã, daca pot gãsi locuri unor australieni care

Brãdetul, pãzit ºi iarna

eºi este plinã iarnã, temperaturile exterioare sunt scãzute iar zãpada are aproape jumãtate de metru, Poliþia Localã continuã sã pãzeascã dalele ºi stâlpii de iluminat de la Brãdet.

Astfel, pe timp de noapte, câte o echipã formatã din doi poliþiºti stã în zãpadã, asigurând paza obiectivului. Chiar dacã acest lucru li se pare unora inutil ºi “peste mânã”. “Nu se poate spune cã nu este necesarã paza zonei respective pentru cã

acolo au fost investiþi niºte bani ºi nu vrem sã disparã ceva de acolo sau sã fie distrusã zona. ªtiu cã nu le este uºor nici poliþiºtilor locali sã stea acolo, noaptea, în frig dar asta este situaþia”, a declarat primarul Tiberiu Iacob – Ridzi. Reabilitarea zonei

Brãdet a fãcut parte dintr-un proiect mai amplu care a necesitat o serioasã investiþie bãneascã. Acesta este motivul pentru care edilii locali nu vor sã riºte ºi sã se

trezeascã, peste noapte, cã zona a fost vandalizatã. Mai ales cã, þinând cont de “experienþa” acumulatã în ultimii ani, exemplele în acest sens sunt numeroase. Mir cea NISTOR

vor sã vinã ºi sã petreacã de Crãciun în Parâng. Australienii mi-au spus cã vor pe data de 21 sã fie aici, sus pe munte pentru cã le este fricã de faptul cã vor fi inundaþi de sfârºitul lumii prezis de mayaºi. Sunt 22 de australieni ºi doi dintre ei sunt români plecaþi de mulþi ani din þarã”, a spus Rãzvan Marica, unul dintre cabanierii care vor fi gazdã oaspeþilor de la celãlalt

capãt al lumii. Pentru cã vin cu copii, turiºtii strãini sunt cazaþi în douã cabane. „Avem un grup de australieni, am înþeles cã fug de aºa zis-ul sfârºit al lumii. Le-am pregãtit un meniu tradiþional cu produse ce nu sunt la ei ºi sperãm sã se simtã bine. Pe data de 21 vin ºi stau pânã pe 28 decembrie”, a spus un alt cabanier. Maximilian GÂNJU


10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 20 decembrie 2012

Programul de sãrbãtoare al Prefecturii

P

rogramul de sãrbãtori al Instituþiei Prefectului-judeþul Hunedoara precum ºi al celor douã servicii comunitare aflate în subordinea instituþiei este urmãtorul: Serviciul Public Comunitar pentru Eliberarea ºi Evidenþa Paºapoartelor Simple, respectiv Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere ºi Înmatricularea Vehiculelor nu vor avea program de lucru cu publicul în zilele de 24 ºi 31 decembrie 2012, având în vedere HG 1123 din 27 noiembrie

Sediu nou pentru jandarmii montani din Straja

J

andarmii montani din Straja vor avea un nou

2012 potrivit cãreia aceste zile au fost stabilite ca zile libere. În zilele de 27 ºi 28 decembrie 2012 activitatea se va desfãºura conform programului normal de lucru, în intervalul orar 8-16. În cadrul Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere ºi Înmatricularea Vehiculelor în zilele de

27 ºi 28 decembrie 2012 activitãþile de atribuire a plãcuþelor de înmatriculare ºi eliberarea autorizaþiilor provizorii nu se vor putea desfãºura datoritã faptului cã aceste activitãþi presupun încasarea de taxe, iar ultima zi de depunere a sumelor încasate la Trezorerie este datã de 21 decembrie 2012.

16:00

sediu, unde sã-ºi desfãºoare activitatea în condiþii optime. Noul sediul al Postului de Jandarmi Montan Straja va fi inaugurat joi dimineaþa ºi, potrivit programului, va avea loc un

Î

n conformitate cu prevederile Legii nr. 52/2003 privind transparentã decizionalã în administraþia publicã se supune consultãrii publice: “PROIECT DE HOTÃRÂRE PRIVIND APROBAREA NIVELULUI TAXELOR ªI TARIFELOR PRECUM ªI ALTOR TAXE ASIMILATE ACESTORA, DIN COMPETENÞA CONSILIULUI JUDEÞEAN HUNEDOARA, APLICABILE ÎN ANUL FISCAL 2013” Proiectul de hotãrâre poate fi consultat la Centrul de Informare a

ceremonial militar ºi religios, urmat de vizitarea noului sediu. În încheierea manifestãrilor, jandarmii montani ºi salvamontiºtii vor prezenta câteva exerciþii demonstrative, spre deliciul celor prezenþi. Carmen COSMAN

Cetãþeanului, la sediul Consiliului Judeþean Hunedoara, camera 27 sau pe site-ul propriu al Consiliului Judeþean Hunedoara, la adresa de Internet: www.cjhunedoara.ro. Propunerile, sugestiile ºi opiniile cu valoare de recomandare, cu referire la acest proiect de hotãrâre, se pot depune în scris la sediul Consiliului Judeþean Hunedoara, prin poºtã la adresa : Deva – 330025, str. 1 Decembrie 1918 nr. 28, judeþul Hunedoara sau prin intermediul poºtei electronice la adresa: relatiicupublicul_cjh@yahoo.com, pânã la data de 11 ianuarie 2013. ªef Serviciu, Mihaela ªTEFAN

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro

HOROSCOP

20 decembrie 2012

Pentru ziua de azi ai în plan tot felul de proiecte de petrecere a timpului liber. Ai dori sã schimbi ceva în aspectul tãu exterior, iar achiziþia unui obiect de îmbrãcãminte te-ar putea face sã vezi viaþa într-un mod mai optimist.

Câteva zile mai lejere ar fi binevenite, pentru a-þi îmbunãtãþi relaþia cu persoana iubitã; aºa cã, nu-þi face un program prea încãrcat. ªi acasã este mult de lucru; se mizeazã mult pe ajutorul tãu, dar vei beneficia de înþelegerea rudelor.

Energia fizicã este la limita superioarã, ceea ce îþi permite sã te implici în activitãþi dintre cele mai diverse. Dacã cineva îþi aratã cã o decizie este eronatã, nu te încãpãþâna, ascultãi-i sfatul ºi fã schimbãrile ce se impun.

Situaþia financiarã te va interesa în mod special. Vor fi multe cheltuieli de fãcut, dar ar fi bine sã te gândeºti de douã ori înainte de a scoate banii din buzunar. Mare atenþie, deoarece nu este exclus nici ca cineva sã încerce sã te pãcãleascã.

Din punct de vedere mental funcþionezi la limita superioarã. Þi se vor face o mulþime de propuneri, dar nu este cazul sã dai un rãspuns imediat. Ar fi cazul sã te gândeºti mai bine ºi sã nu mai fii aºa de nerãbdãtor; cu sfatul unui prieten.

Vei avea de fãcut faþã unor cheltuieli care îþi vor dezechilibra serios bugetul, dar nu trebuie sã îþi faci griji - totul se va rezolva chiar mai bine decât crezi. Este posibil sã pleci la drum pentru a rezolva chestiuni de naturã familialã.

O zi destul de plinã, în care vei avea de fãcut o mulþime de lucruri ºi þi se va pãrea cã timpul nu îþi mai ajunge. N-ar fi exclus sã primeºti o vizitã care îþi va da peste cap toate planurile. Vei descoperi cã, în fond, acest lucru îþi face plãcere.

În cazul în care ai de semnat acorduri sau tot felul de acte oficiale, va trebui sã fii foarte atent, cãci se pot ivi tot felul de încurcãturi. Orice activitate comercialã îþi poate aduce surprize neplãcute, aºa încât, mai bine te abþii.

Farmecul personal îºi va spune cuvântul, aºa cã se întrevãd succese în relaþiile cu persoanele de sex opus. Te tenteazã o micã variaþie în sfera relaþiilor sentimentale, dar prudenþa te face sã baþi în retragere.

Preocupãrile de timp liber ºi mai ales activitãþile de divertisment te preocupã în mod special. Este posibil sã pleci într-o cãlãtorie, ceea ce îþi va face mare plãcere, dar atenþie la ceea ce mãnâncii stomacul tãu este sensibil în aceastã perioadã.

ªi astãzi ºansa este de partea ta, iar iniþiativele îþi vor fi apreciate la justa valoare ; ceea ce-i ingrijoreazã pe cei din jur este modul în care doreºti sã le pui în aplicare. Vei intra in posesia unei informaþii cu adevãrat incendiare.

Este posibil ca situaþia ta financiarã sã înregistreze un câºtig ce îþi va permite satisfacerea unui moft. Oricum, activitãþile financiar-contabile te favorizeazã. Cineva din anturajul apropiat îþi va solicita sprijinul. Nu eºti în forma ta cea mai bunã.


Politica 11

Cronica Vãii Jiului | Joi, 20 decembrie 2012

Desemnatã oficial

Mariana Câmpeanu îºi pãstreazã fotoliul la Ministerul Muncii

M

ariana Câmpeanu a fost desemnatã, din nou, la cârma Ministerului Muncii în noul Guvern anunþat de Premierul Victor Ponta. Mariana Câmpeanu a mai deþinut de douã ori acest portofoliu ºi a fost unul dintre cei mai apreciaþi miniºtri ai cabinetului Ponta I. Aleasã senator în Colegiul Hunedoara, Mariana Câmpeanu ajunge din nou ministru al Muncii. Mariana Câmpeanu a ocupat a doua poziþie în topul senatorilor care au obþinut cele mai multe voturi, cu 53.386 de voturi. Afluxul mare de alegãtori care au pus ºtampila pe candidatul USL nu a constituit o surprizã, dat fiind faptul cã aceasta a fost unul dintre cei mai apreciaþi miniºtri ai cabinetului condus de Victor Ponta. Mariana Câmpeanu ar urma sã preia pentru a treia oarã Ministerul Muncii. Prima datî, la data de 25 septembrie 2008 a fost numitã în aceastã funcþie, în locul lui Paul pãcuraru, care a demisionat în urma unui scandal generat de începerea urmãririi penale pe numele lui de cãtre procurorii anticorupþie. A revenit pe acest post în data de 7 mai, în Guvernul Ponta I. La finele anului 2010 a câºtigat alegerile parþiale pentru Camera Deputaþilor, pe colegiul Þara Haþegului, pentru

D

an Radu Ruºanu, ºeful grupului parlamentar PNL. Senatorul hunedorean Dan Radu Ruºanu este cel care va face pe jandarmul alãturi de Puiu Haºotti ca lider al grupului parlamentar al PNL la Senat. Dan Radu Ruºanu la Senat va cumula ºi funcþia de preºedinte al Comisiei de Finanþe-Bãnci. Biroul permanent al Senatului propune data începerii ºi data încheierii sesiunilor parlamentare, solicitã preºedintelui convocarea

ca acum sã candideze ºi sã câºtige postul de senator în Colegiul Uninominal nr. 3.

avere are ministrul C emuncii

Mariana Câmpeanu are, conform declaraþiei de avere completate în iunie 2012 ºi postatã pe site-ul Ministerului Muncii, Familiei ºi Protecþiei Sociale, trei apartamente în Capitalã ºi o casã de vacanþã în judeþul Buzãu, dar ºi douã terenuri, unul intravilan ºi unul agricol, în judeþele Buzãu ºi Brãila. De asemenea, aceasta are un fond de investiþii la ING, în valoare de 7.300 lei, deschis în 2003, patru depozite bancare, dintre care douã la BRD, în valoare de 5.500 euro ºi 34.000 lei, unul la Raiffeisen Bank, în valoare de 7.100 lei ºi unul la RBS, în valoare de 5.100 lei.

Tot la BRD, Mariana Câmpeanu mai are un cont curent în valoare de 12.948 lei, un alt cont fiind deschis la Bank Post, în valoare de 60.583 lei. Mariana Câmpeanu a mai avut un împrumut la RBS, contractat în 2007, a cãrui scadenþã a fost în august 2012, în valoare de 9.500 euro. Ministrul Muncii are trecute în declaraþia de avere ºi mai multe acþiuni, la BRD, în valoare de 2.000 de lei ºi la SC Berceni, 200 de lei, reprezentând pãrþi sociale. Aceasta a acordat ºi un împrumut, cãtre o persoanã fizicã, în valoare de 15.000 lei. Salariul de deputat al Marianei Câmpeanu însumeazã, pe anul fiscal 2011, 60.816 lei, iar pensia 24.948 lei, soþul acesteia având venituri din pensie, în valoare de 17.784 de lei. Car men COSMAN

Senator hunedorean, lider în grupul parlamentar PNL unei sesiuni extraordinare, supune aprobãrii regulamentul acesteia, precum ºi propunerile de modificare. Prezintã spre aprobare proiectul de buget al acesteia ºi contul de încheiere a exerciþiului bugetar. Proiectul de buget se distribuie cãtre deputaþi împreunã cu nota de fundamentare ºi anexele acestuia, cu cel puþin 7 zile înainte de data supunerii spre aprobare plenului. Biroul permanent al Senatului pregãteºte ºi asigurã

desfãºurarea în bune condiþii a lucrãrilor. Dan Radu Ruºanu este vicepreºedintele Partidului Naþional Liberal. De precizat este faptul cã Dan Radu Ruºanu este cel care rãspunde de regiunea de vest din partea PNL. Astfel, în timpul campaniei electorale senatorul hunedorean a declarat cã Timiºoara va deveni al doilea oraº ca importanþã în România, potrivit Ziua de Vest. Vicepreºedintele PNL a vorbit ºi despre modernizarea aeroportului din oraºul de pe Bega ºi transformarea lui în al doilea aeroport ca importanþã în România. „Pentru Timiºoara, în programul de guvernare avem prinsã modernizarea aeroportului, care sã devinã cel mai important, dupã Bucureºti. Ca trafic de pasageri va fi mult peste celelalte aeroporturi din România, cu excepþia Bucureºtiului”, a declarat Ruºanu.

Vor veni sume ºi pentru finanþarea Spitalului de Oncologie din Timiºoara ºi a Spitalului de Pediatrie de aici. „Eu, care sunt mitic get-beget, vreau sã subliniez faptul cã, în opinia noastrã, Timiºoara va deveni al doilea oraº ca importanþã în România. Peste Constanþa, peste Cluj, peste Iaºi. În 20 decembrie se va forma noul guvern, cu prim-ministru Victor Ponta. Guvernul va fi mai puternic ºi va avea mai mult aplomb în relaþiile cu Uniunea Europeanã”, considerã Dan Radu Ruºanu, citat de Ziua de Vest. Monika BACIU

Primarul Pãducel nu va fi exclus din PDL

I

nformaþia care ca circulat cum cã primarul localitãþii Petrila va fi exclus din PDL nu este fundamentatã. O susþine chiar preºedintele Organizaþiei Judeþene a PDLHunedoara, Dorin Gligor. Acesta spune cã nu a luat în discuþie o astfel de decizie ºi nici nu are ce sã-i reproºeze edilului. Ilie Pãducel susþine cã nu existã un motiv pentru care sã fie dat afarã din partid în condiþiile în care a obþinut un nou mandat la alegerile locale din varã. « Eu am fost la Deva, la o ºedinþã ºi nu mi s-a spus nimic în faþã. M-a mai întrebat cineva dacã voi fi dat afarã din PDL ºi i-am spus cã nu ºtiu motivul. Sincer sã fiu, de la Deva nu mi s-a spus direct cã am greºit cu ceva. Aºtept sã vedem, astãzi în România este posibil orice », a declarat primarul localitãþii Petrila, Ilie Pãducel (PDL). Dorin Gligor, preºedintele organizaþiei judeþene, susþine cã nu

s-a luat în discuþie o astfel de mãsurã. „Nu vãd de unde au început discuþiile acestea. Eu nu-mi dau seama de ce ºi pentru ce ar trebui sã-i reproºez ceva primarului. Nu s-a pus problema de a mã gândi la reproºuri ºi poate chiar dacã ar fi fost cazul, acum în preajma Crãciunului, nici mãcar în politicã nu e nevoie de atitudini de genul acesta. Repet nu este cazul”, susþine Gligor. Pe de altã parte, Ilie Pãducel a fost curtat intens încã de dinaintea alegerilor locale atât de PNL cât ºi de PSD. Edilul recunoaºte acest lucru iar dacã ar fi exclus din PDL ar putea trece în orice clipã într-un partid aflat în barca puterii. Maximilian GÂNJU


12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 20 decembrie 2012

MDRT a atestat destinaþiile turistice

Pasul Vâlcan nu existã pe harta turismului românesc asul Vâlcan nu este atestat P de Ministerul

Dezvoltãrii Regionale ºi a Turismului. Pe pagina de internet a Ministerului Dezvoltãrii Regionale ºi a Turismului a fost publicatã lista cu staþiunile atestate. În timp ce Straja ºi Parâng se regãsesc în

Concert inedit de colinde suþinut de preoþi ºi diaconi

C

olindul ºi cântecul bisericesc au sunat feeric, aproape ireal marþi seara la Teatrul I.D Sârbu din Petroºani. Episcopia Devei ºi Hunedoarei în parteneriat cu primãria Municipiului Petroºani a organizat un inedit concert de colinde susþinut de Corala „Sacer Dotes”, formatã din preoþi ºi diaconi din cadrul Episcopiei. “Venirea lui Hristos pe lume ne aduce atâta

documentele MDRT, Pasul Vâlcan nu figureazã pe lista staþiunilor atestate. Asta, în timp ce MDRT a alocat bani pentru dezvoltarea domeniului schiabil din Vulcan prin programul ”Schi în România”. Ministerul Dezvoltãrii a alocat pentru acest proiect 37.391.000 de lei. Singura investiþie vizibilã din Pasul Vâlcan este telegondola care a fost inauguratã cu mare mângâiere ºi nãdejdea cã nu suntem singuri ºi cã-l avem pe Dumnezeu. Poate cã poezia, în general, ºi cea religioasã în special, este cea care exprimã un adevãr sau altul despre un eveniment din viaþa Mântuitorului. În schimb, colindele sunt cele care fac parte din sufletul nostru românesc, care cuprind în ele tot tezaurul nostru de credinþã. Toate lucrurile pe care noi le ºtim, se sintetizeazã în frumuseþea exprimãrii colindului”, a afirmat preotul Petrache Creþu, protopopul Vãii Jiului. Sala a fost plinã de oameni veniþi din toatã Valea Jiului, care au venit tocmai pentru a asculta colindul în forma cea mai purã ºi limpede a credinþei. Luiza ANDRONACHE

fast de Elena Udrea în anul 2011. În rest, în munte nu este nimic. Realizarea acestui proiect a fost foarte controversatã la nivel naþional, când presa centralã a reiterat faptul cã instalaþia cu gondole duce... nicãieri.

P

arâng – Petroºani, staþiune montanã de interes naþional

Staþiunea montanã Parâng este clasificatã la nivelul MDRT ca fiind staþiune montanã de interes naþional. ªi aici se deruleazã programul Schi în România, însã banii alocaþi pentru realizarea investiþiei au sosit cu greu la Petroºani. În ultima tranºã alocatã în acest

sens, banii s-au folosit pentru plata constructorului, nu pentru continuarea lucrãrilor. Mai mult decât atât, deputatul Monica Iacob Ridzi a solicitat deblocarea fondurilor pentru conservarea lucrãrilor, pentru ca acestea sã nu se degradeze în timpul iernii. Conform unei raportãri a MDRT, pentru lucrãrile din Parâng s-au alocat 227 de milioane de lei. ªi cum staþiunea montanã Parâng este clasificatã de MDRT a fi de interes naþional aici existã încã numeroase deficienþe care, dupã opinia turiºtilor, ar putea sã o ”retrogradeze”. Pentru finalizarea lucrãrilor din Parâng ar mai fi nevoie de circa 13 milioane de euro, însã banii nu includ ºi realizarea

unor parcãri, aºa cum au constatat cei care au sosit în Petroºani la schi.

S

traja, interes local

Staþiunea montanã Straja a fost ºi ea clasificatã la nivelul MDRT. Dacã în urmã cu aproximativ doi ani fostul ministru al Turismului, Elena Udrea, spunea cã aceasta va deveni o staþiune montanã de interes naþional ºi internaþional, documentele semnate de actualul ministru al Turismului, Eduard Hellvig o contrazic pe Udrea. Staþiunea montanã Straja a fost clasificatã ca fiind doar de interes local. Precum ºi în celelalte staþiuni montane din Valea Jiului, ºi în Straja au loc lucrãri de dezvoltarea a domeniului

Festival de colinde la Petroºani

P

rimãria municipiului Petroºani organizeazã joi, 20 decembrie 2012, la Teatrul „I.D. Sîrbu”, începând cu orele 18.00 cea de-a treia ediþie a tradiþionalului Festival de Colinde de la Petroºani. În cadrul evenimentului, vor colinda Grupul vocal de la ªcoala Gimnazialã „I.G. Duca”, Grupul vocal de la Colegiul Naþional de Informaticã „Carmen Sylva”, Grupul vocal de la Colegiul Economic „Hermes”, Grupul vocal de la Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida”, Grupul vocal de la Colegiul Naþional „Mihai Eminescu”, Grupul vocal

al Detaºamentului de Pompieri Petroºani, Grupul coral de la Biserica Carolicã „Sfânta Varvara”, Corul de copii al Bisericii „Filadelfia”, Grupul coral al preoþilor din cadrul Protopopiatului Petroºani. Primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi adreseazã tuturor iubitorilor de colinde invitaþia de a participa la

acest eveniment. Intrarea este liberã, în limita locurilor disponibile în salã. ªirul activitãþilor culturale organizate de autoritãþile administraþiei publice locale de la Petroºani continuã luni, 24 decembrie, în Ajunul Crãciunului, când, dupã datina strãbunã, în Parcul Central „Carol Schreter”, începând cu ora 10,00

schiabil. Pentru Straja au fost alocate aproximativ 38 de milioane de lei, iar pânã acum a fost finalizatã doar telegondola. Autoritãtile locale de la Lupeni ºi-au dat cu stângul în dreptul. Dupã ce au anunþat cã au încheiat un acord cu omul de afaceri Emil Pãrãu prin care i-au atribuit administrarea telegondolei si a investiþiilor realizate pânã acum, în urmã cu mai bine de o lunã de zile au revenit asupra acordului. ªi omul de afaceri Emil Bercea s-a arãtat interesat de a investi în Straja, dar la fel ca ºi în cazul Parângului, aleºii locali reacþioneazã ca ºi cum s-ar opune dezvoltãrii zonelor turistice ale Vãii Jiului. Monika BACIU va fi primit colindul Piþãrãilor. Timp de trei zile, între 27 ºi 29 decembrie, Primãria ºi Consiliul local al municipiului Petroºani vor fi gazdele Revelionului Pensionarilor, la care au fost invitaþi sã participe pensionari din cadrul asociaþiilor reprezentantative de pe raza localitãþii. În noaptea de Revelion, primarul Tiberiu Iacob Ridzi invitã toþi cetãþenii municipiului sã participe la bucuria trecerii în noul an 2013, împreunã cu reprezentanþii comunitãþii locale, în cadrul unui Revelion în aer liber, organizat pe Bulevardul 1 Decembrie 1918, în zona Primãriei. Concertul, cu participarea unor soliºti de renume, va începe de la orele 22,00. Sãrbãtori fericite!


CVJ, NR. 279, JOI 20 DECEMBRIE 2012