Page 1

Cotidian regional  Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului  Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011  Anul II  Nr. 265

Cronica Vãii Jiului Vineri, 30 noiembrie 2012

www.cronicavj.ro  E-mail: cronicavj@gmail.com  Telefon: 0374.906.687  12 pagini  1 LEU

Suntem astãzi într-o adevãratã zi de sãrbãtoare. Unirea de la 1918 este cel mai important moment istoric pentru România. Comparabilã cu acest moment se poate spune ca a mai fost 1 ianuarie 2007 aderarea þãrii noastre la Uniunea Europeanã. Ambele evenimente marcheazã noi începuturi pentru România ºi reprezintã împlinirea unor proiecte naþionale pentru care am luptat cu toþii, împreunã. Nici unul dintre aceste momente nu este monopolul nimãnui, ci ele reprezintã victoria întregii societãþi româneºti. România traverseazã un moment dificil ºi de aceea poate nu putem vedea într-un mod foarte optimist drumul spre realizarea speranþelor ºi dorinþelor noastre. Însã putem privi întrun mod realist lucrurile: ºtim cã va trebui sã ne mobilizãm ºi, încã odatã, împreunã, sã muncim pentru moºtenirea lãsatã de înaintaºii noºtri, pentru bunãstrarea noastrã, dar ºi pentru viitorul urmaºilor noºtri. Sã le lãsãm o moºtenire de care sã fie la rândul lor mândri!

La mulþi ani tuturor românilor de pretutindeni!

Monica IACOB-RIDZI

La Mulþi Ani, România! La Mulþi Ani, români! Ziua Naþionalã a României este, pentru fiecare dintre noi, o zi a bucuriei, a recunoºtinþei ºi a mândriei. Este ziua în care ne sãrbãtorim þara, în întreaga ei frumuseþe ºi puritate dar ºi eroii din trecutul ºi din prezentul ei, oameni care, prin faptele lor, ne-au marcat existenþa, ca români ºi ca oameni. Cu aceastã deosebitã ocazie vã urez, dragi cetãþeni, un sincer "La Mulþi Ani" ºi fie ca în aceastã zi sã ne simþim trecutul ºi prezentul ca fiind un destin ce ni se va dezvãlui într-un viitor minunat. Tiberiu IACOB-RIDZI Primarul municipiului Petroºani

Ziua de 1 Decembrie reprezintã pentru noi, românii, cea mai importantã zi din calendarul fiecãrui an. Este ziua când, oriunde ne-am afla, celebrãm cu mândrie ºi alese sentimente patriotice Ziua Naþionalã. Fie ca aceastã Sãrbãtoare sã vã aducã dumneavoastrã, locuitorilor judeþului Hunedoara, sãnãtate, încredere ºi speranþã.

La mulþi ani tuturor!

Mircea Ioan MOLOÞ Preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara


2 Utile

Cronica Vãii Jiului |Vineri, 30 noiembrie 2012

Vr e m e a î n Va l e a J i u l u i

ApaServ Infor meazã Începând cu 1 noiembrie 2012 auloc audienþe la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 dupã urmãtorul program: Miercuri, 13:00 - 15:00 · ªef Dep. economic Mariana Matrica · ªef Dep. Producþie –

Cristian Ionicã Joi, 10:00 - 12:00 · Director General - Costel Avram · ªef Dep. Exploatare Florin Donisa · ªef Birou Juridic – Adriana Dãian Director General, Costel AVRAM

Motorinã 6,17 Lei

Motorinã 6,45 Lei

Benzinã 5,00 Lei

Benzinã 5,76 Lei

Motorinã 5,95 Lei

Motorinã 6,15 Lei

Benzinã 5,77 Lei

Benzinã 5,85 Lei

Petrila

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Vu l c a n

Motorinã 6,10 Lei

Motorinã 6,15 Lei

Benzinã 5,83 Lei

Benzinã 5,75 Lei

Lupeni

Noaptea

Noaptea

Dimineaþa

Dimineaþa

Ziua

Ziua

Seara

Seara

Cronica Vãii Jiului  Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?  Vrei sã te dezvolþi?  Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?  Vrei sã faci bani? 

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani 

Cronica Vãii Jiului

Telefon

Website: www.cronicavj.ro

0374.906.687 

E-mail: cronicavj@gmail.com

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!

Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

cronicavj@gmail.com

Redactor sef:

www.cronicavj.ro

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 Eu ºi prinþul 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator

17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:00 Fotbal: Concordia Chiajna - FC Steaua 22:00 Furtul de diamante 0:00 X Factor (r)

National TV 9:00 Destine împlinite (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 Culoarea fericirii

12:00 12:15 13:45 15:00 15:30 amarã 16:30 amarã 17:20 18:30 19:15

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Madagascar 2 11:30 Un bacºiº de douã milioane de dolari 13:30 Vocea României (r) 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Dansez pentru tine 0:30 Explore Midnight 1:00 Un bacºiº de douã milioane de dolari

Prima TV 9:30 Dorinþa de Crãciun 11:30 Teleshopping 13:00 Teleshopping 13:30 Farsele lui Jugaru 13:45 Teleshopping 14:15 Iubiri secrete (r) 15:30 Totul despre mame 16:00 Un urs pe nume Winnie 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport

Grupul Vouã (r) Împãrãteasa de fier Cuceritorul (r) Grupul Vouã (r) Dragoste dulceDragoste dulceCondamnata ªtiri Naþional TV Destine împlinite

19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Profetul, aurul ºi ardelenii

TVR 1 9:15 Legendele palatului: doctorul Hur Jun 10:15 Aºa-i românul! 10:25 Lumea modei 10:30 Ora de business (r) 11:30 O datã-n viaþã 12:30 Oameni care au schimbat lumea 12:40 Legendele palatului 13:20 Legendele palatului 14:00 Telejurnal 14:45 Finanþe ºi afaceri 15:15 Teleshopping 15:30 Planeta arborilor 17:00 e-Forum 17:30 Oameni care au schimbat lumea (r) 17:40 Legendele palatului: Kim Suro, regele de fier 18:20 Legendele palatului: Kim Suro, regele de fier 19:00 Ora de business 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 20:43 Alegeri 2012

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter: Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE


Politic 3

Cronica Vãii Jiului |Vineri, 30 noiembrie 2012

La mulþi ani de Sf. Andrei tuturor celor ce îºi serbeazã astãzi onomastica! Multã sãnãtate, bucurii ºi clipe senine alãturi de cei dragi. Mircea Ioan Moloþ Preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara

Locomotiva un nou simbol pentru Petroºani ai întâi au montat un avion, ca simbol al M Cartierului denumit Aeroport, iar acum a venit rândul unei vechi locomotive sã devinã simbol pentru Petroºani. Mastodontul a fost montat joi la prânz în prezenþa a zeci de curioºi.

O locomotivã cu aburi a fost montatã joi dupã amiazã la intrarea în municipiul Petroºani. Asta pentru a simboliza staþia CFR din capitala Vãii Jiului ºi pentru a marca centenarul pe care îl aniverseazã în aceastã lunã depoul din localitate. Responsabilii de la Serviciului Public de Amenajare a Domeniului Public ºi Privat (SPADPP), au avut cea mai grea misiune ºi pentru a monta locomotiva a fost nevoie de o macara specialã. „Acum câteva luni s-a decis ca aici sã fie montatã aceastã locomotivã. Astãzi am reuºit sã aducem aici o macara de mare tonaj cu care am pus locomotiva pe postament. De azi înainte, locomotiva va rãmâne în

acest punct de intrare în Petroºani”, a declarat Lucian Dragomir, ºef SPADPP. Locomotiva va deveni, aºa cu vor edilii localitãþii, un simbol al Petroºaniului. Asta dupã ce, la intersecþia cu Cartierul Aeroport, a fost montat un avion. (Diana Mitrache)


4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului |Vineri, 30 noiembrie 2012

Ministerul Economiei vrea mineri calificaþi

Clasele cu profil minier se vor redeschide în Valea Jiului lasele cu specific minier din cadrul liceelor din Valea Jiului vor fi reînfiinþate, iar Societatea Naþionalã a Huilei are un program bine pus la punct privind investiþiile. Sunt primele veºti bune legate de mineritul Vãii Jiului dupã o lungã perioadã de timp.

C

Carmen COSMAN Dupã ce o lungã perioadã de timp mineritul a echivalat cu restructurãri de personal ºi închiderea a cam tot ce are legãturã cu aceastã activitate, încep sã aparã ºi primele veºti bune. Ultima întâlnire pe care sindicaliºtii din Valea Jiului ºi reprezentanþii Companiei Naþionale a Huilei Petroºani au avut-o cu oficialii Ministerului

Economiei ºi Comerþului s-a încheiat cu un protocol semnat de MEC în cinci puncte, care aduce semne îmbucurãtoare. În primul rând vorbim, în premierã, despre întinerirea forþei de muncã ºi redeschiderea claselor cu specific minier. „Domnul ministru Chiþoiu (n.r. ministrul Economiei ºi Comerþului) pentru reînfiinþarea acelor clase la liceele, cu profil exploatare miniere,

respectiv clase pentru partea minierã ºi clase pentru partea electromecanicã, cum erau în anii trecuþi, deoarece investiþiile din complexul energetic hunedoara, dacã se vor realiza, vor garanta o funcþionare a complexului pe urmãtorii 30 de ani”, a declarat directorul CNH Petroºani, Nicolae Drãgoi. Împrospãtarea forþei de muncã este absolut necesarã, þinând cont de faptul cã media de vârstã este de 43,5 ani, iar un miner iese la pensie la 45 de ani, Iar de anul viitor se va da drumul la angajãri, mai spune Drãgoi: „Activitatea nu va putea continua fãrã angajãri. Inclusiv de la anul, din

2013, persoanele care îndeplinesc condiþiile de pensionare ºi pleacã din sistem vor fi înlocuite prin angajãri ºi la preliminariile de anul viitor, unitãþile miniere au venit cu angajãri, pe care le-am discutat cu directorul Complexului Energetic Hunedoara ºi le vom supune discuþiei în viitoarele Consilii de Administraþei”. În plus, CNH are un plan bine stabilit care priveºte investiþiile. Fãrã ele, nu va putea fi asiguratã producþia cerutã de termocentralele beneficiare „Este un program investiþional, la nivel de Complex, care cuprinde ºi programul investiþional pentru cele patru unitãþi miniere. Valoarea se ridicã undeva la 65 de milioane de euro. Este un program investiþional pe o

Pregãtiri pentru învãþãmântul profesional nscrieri pentru învãþãmântul profesional. Unitãþile de învãþãmânt din judeþul Hunedoara trebuie sã comunice Inspectoratului ªcolar Judeþean oferta privind calificãrile pentru învãþãmântul profesional. ”Referitor la organizarea ºi funcþionarea învãþãmântului profesional de 2 ani pentru anul ºcolar 2013-2014, vã rugãm sã aveþi în vedere prevederile Ordinului M.E.C.T.S. nr. 3.168 /03.02.2012.

Î

Monika BACIU În acest sens veþi consulta Calendarul pentru selecþia ºi înscrierea elevilor în învãþãmântul profesional de 2 ani, aprobat prin O.M.E.C.T.S. nr. 3.168.03.02.2012, anexa 2. Pânã la data de 28.11.2012, veþi transmite în atenþia inspectorului de specialitate Învãþãmânt profesional ºi tehnic, oferta privind calificãrile profesionale pentru care vã propuneþi sã organizaþi învãþãmânt profesional”, se aratã

înt-un comunicat postat pe forumul inspectoratului. La nivel naþional cifra de ºcolarizare propusã pentru învãþãmântul profesional cu durata de 2 ani este dublã faþã de cât s-a estimat iniþial ºi depãºeste

Concurenþã acerbã

600 de hunedoreni pentru 300 de locuri de muncã proape 120 de angajatori au contactat reprezentanþii AJOFM Hunedoara pentru bursa locurilor de muncã organizatã, joi, în Deva, Hunedoara, Petroºani, Orãºtie, Haþeg, Brad, Cãlan, Simeria, Lupeni ºi Vulcan.

A

Din cei 119 angajatori, au participat efectiv un

cele mai optimiste previziuni. Proiectul planului de ºcolarizare pentru învãþãmântul profesional cu duratã de 2 ani pentru anul ºcolar 2012 – 2013 a fost stabilit în conformitate cu prevederile O.M.E.C.T.S. nr. 3168/03.02.2012 ºi a O.M.E.C.T.S. nr. 3320/24.02.2012. Conform art. 6 din O.M.E.C.T.S. nr. 3168/03.02.2012 inspectoratele ºcolare au centralizat propunerile de plan de ºcolarizare numai pentru unitãþile de învãþãmânt care au încheiat contracte cadru cu operatorii economici/instituþii publice pe o duratã de minimum 2 ani, contracte ce stau la baza convenþiilor individuale de stagiu pentru pregãtirea practicã a elevilor. La nivel naþional cifra de ºcolarizare propusã pentru învãþãmântul profesional cu durata de 2 ani este: 19.704 locuri în 706,5 clase.

numãr de 32 agenþi economici. iar 300 de locuri de muncã au fost oferite ºomerilor. Pe principiul mulþi veniþi, puþini aleºi, din cei 594 de hunedoreni participanþi la bursã, au fost selectate 153 persoane în vederea încadrãrii ºi au fost încadrate în muncã 65 persoane, dintre care 5 persoane cu studii superioare. Cei mai mulþi sunt din municipiului Hunedoara, respectiv 12, urmat de Deva – cu 10 angajaþi, Simeria – 9, Petroºani ºi Brad – 8. „Agenþia va monitoriza dupã un interval de 30 de zile câte dintre persoanele selectate au fost încadrate în muncã”, a declarat directorul AJOFM Hunedoara, Vasile Iorgovan. Carmen COSMAN

perioadã de trei ani, iar scopul este creºterea producþiei la unitãþile miniere rãmase în Complexul Energetic Hunedoara ºi scãderea costului de producþie de la 85 – 90 de lei/ GCal, undeva la 60 de lei/GCal la terminarea programului investiþion-

al”, a mai spus Drãgoi. CNH va deveni în scurt timp istorie, iar locul ei va fi luat de Societatea Naþionalã an Huilei, parte componentã a Complexului Eneregetic Hunedoara cu grupul minelor viabile.


Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului |Vineri, 30 noiembrie 2012 aralambie Vochiþoiu, candidatul PP-DD care are vise cu Senatul o comite din nou. Hary foloseºte în campania electoralã dubiþa albã, marca Mercedes, ce aparþine Universitãþii Petroºani, cumpãratã în cadrul proiectului european e-Learning, deºi acest lucru îi este interzis.

H

ILEGAL Maºina Universitãþii Petroºani folositã de Vochiþoiu pentru propaganda electoralã nu are voie sã o foloseascã în campanie electoralã. Hary însã, cum s-a vãzut cu cheile, a umplut-o de afiºe cu chipul sãu, i-a montat ºi niºte difuzoare ºi o foloseºte toatã ziua, bunã ziua, pe strãzi în scopul propagandei electorale. Lucru ce ar putea atrage noi probleme mult controversatului proiect cu titlul „Dezvoltarea resurselor umane din învâþãmântul superior pentru utilizarea sistemului e-Learning” co-finanþat din Fondul Social European prin Ministerul Muncii, Familiei ºi

Potrivit celor din Universitatea Petroºani, Haralambie Vochiþoiu ar fi solicitat conducerii Universitãþii dubiþa pretinzând cã ar avea nevoie de ea pentru activitãþi în cadrul proiectului european. ªefii de la Universitate i-au dat maºina cu specificarea clarã cã

La Petroºani, “import” de câini de la Gorj in spusele unui martor, acum trei zile, o maºinã cu numere de Gorj ar fi descãrcat zeci de câini comunitari în cartierul Bosnea din Municipiul Petroºani.

D

Acest “import” forþat de patrupede s-ar fi petrecut în toiul zilei. Cã în Valea Jiului se importã câini din alte pãrþi, ºtim deja din auzite, iar asta de mai mulþi ani. Însã, niciodatã pânã acum, nimeni nu a putut sã probeze asta sau sã spunã mãcar cã a vãzut când se întâmpla. Acum, însã, existã ºi un martor, care spune cã la Petroºani a fost descãrcatã o maºinã plinã cu comunitari. “Eu stau în cartierul Bosnea, pe malul Jiului, iar acum

douã zile, o dubiþã neagrã de Gorj, o descãrcat o groazã de câini la bariera care este fãcutã cãtre Mina Petrila. Nu s-a întâmplat în timpul nopþii, ci ziua, undeva la 5 dupãmasa. Erau mulþi câini, cã era o dubã din aia mare”, a declarat Iozsef Blickling, martor al acestei întâmplãri. Autoritãþile din întreaga Valea Jiului se vãd depãºite de problema câinilor comunitari. Numãrul patrupedelor este mult mai mare, iar animalele sunt tot mai agresive, punând în pericol viaþa trecãtorilor. În zona cu pricina, în Bosnea, ºi înainte de aceste episod existau haite de câini, care îºi fac veacul ºi în curtea Minei Petrila. Luiza Andronache Andronache

Protecþiei Sociale, Direcþia Generalã Autoritatea de Management pentru Programul Operaþional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013. Extrem de important este faptul cã acest proiect are o valoare de 3,5 milioane de euro, iar Haralambie Vochiþoiu poate sã-l compromitã. Extrem de grav, dacã se confirmã, este ºi faptul cã, potrivit unor surse, combustibilul folosit de dubiþã în plimbãrile propagandistice este decontat din fondurile Universitãþii Petroºani, ºi asta în condiþiile în care cadrele didactice universitare au mari restanþe în privinþa plãþii salariilor. Marius MITRACHE

Cheile Jieþului- în atenþia poliþiºtilor oliþiºtii din cadrul Serviciului Circulaþie al Poliþiei Petrila ºi-au fãcut planul pentru intervenþii pe DN7A, porþiunea din Cheile Jieþului aflatã în subordinea lor, astfel ca odatã cu venirea zãpezii, sã nu se mai confrunte cu ºoferi blocaþi de nãmeþi în mijlocul pustietãþii.

P

Drumul Naþional 7A care face legãtura cu DN 67 Cunoscut ºi ca Transalpina este un segment preferat de turiºtii însã foarte periculos pe timp de iarnã. Din acest motiv începând cu luna noiembrie ºi pânã în martie segmentul este închis circulaþiei rutiere, însã acest lucru nu-i împiedicã de turiºti sã se aventureze pe el. Rezultatul este întotdeauna acelaºi:

rãmân blocaþi în vârful muntelui. „Acel drum este închis circulaþiei ºi la intrare sunt ºi semne de avertizare în acest sens. Am avut numeroase situaþii ºi anul trecut dupã ce s-au aventurat cu autoturismele ºi au rãmas blocaþi. A fost nevoie sã mergem dupã ei cu utilajele de deszãpezire sã-i aducem înapoi în siguranþã, un caz a fost anul trecut chiar în ajuns de Crãciun. ªoferii trebuie sã

conºtientizeze cã-ºi pun viaþa în pericol. Noi ne-am fãcut planul ºi suntem gata de a face acþiuni pe acest segment de drum, imediat de cum ninge, iar ºoferii descoperiþi trebuie sã ºtie cã riscã ºi sancþiuni”, spun poliþiºtii. Pe lângã riscul de a rãmâne înzãpeziþi în sãlbãticia din Cheile Jieþului, ºoferii pot fi surprinºi de avalanºe de zãpadã. Maximilian GÂNJU


Cronica Vãii Jiului |Vineri, 30 noiembrie 2012

6 Actualitate Reporter in istorie

1 Decembrie 1918 - 1 Decembrie 2012

94 DE ANI DE LA MAREA UNIRE A ROMÂNILOR nirea provinciilor româneºti cu vechiul regat s-a fãcut în timpul ºi dupã primul rãzboi mondial, în mai multe etape:

U

Petru BOLOG - CIMPA

B asarabia Dupã ce revoluþia rusã proclamã libertatea tuturor popoarelor stãpânite de fostul imperiu, Basarabia, îngrijoratã de soarta ei, formeazã un comitet central care convoacã un congres ostãºesc moldovenesc, la Chiºinãu în octombrie 1917. Acesta proclamã autonomia teritorialã ºi politicã ºi hotãrãºte sã se facã o mare adunare, numitã „Sfatul Þãrii”. Acesta declarã Basarabia ca fiind independentã, sub numele de Republicã Federativã Moldoveneascã, condusã de un Consiliu de Directori (decembrie 1917). Producându-se tulburãri mari în Rusia, bolºevicii nu aprobã mãsurile luate de români ºi, în ianuarie 1918, ocupã militãreºte Chiºinãul. Sfatul Þãrii cere ajutorul armatei române, aceasta rãspunzând prin trimiterea trupelor române

care restabilesc ordinea, dând posibilitatea locuitorilor sã decidã pentru viitorul provinciei. Astfel, Sfatul Þãrii voteazã, la 27 martie 1918, unirea cu Regatul României iar la 9 aprilie 1918 doi reprezentanþi ai basarabenilor, Ion Inculeþ ºi Daniel Ciugureanu intrã ca miniºtri de stat în guvernul României, prezidat de atunci de Alexandru Marghiloman.

B

ucovina

La 27 octombrie 1918 reprezentanþii partidelor politice din Bucovina se adunã la Cernãuþi ºi, declarându-se Adunare Constituantã, hotãrãsc unirea cu celelalte provincii româneºti într-un singur stat naþional independent, instituie un Consiliu Naþional format din 50 de membrii care deleagã puterile unui Comitet Executiv. În Noiembrie numeroase cete de ucraineni ocupã palatul guvernatorului, Comitetul cere ajutorul armatei

române care soseºte în 8 noiembrie 1918. Atunci se constituiue un guvern al Bucovinei. În ziua de 28 noiembrie 1918 se adunã un Congres General (cu reprezentanþi ai tuturor naþionalitãþilor) ºi se voteazã unirea necondiþionatã a Bucovinei cu þara mamã. Se asociazã ºi polonezii ºi germanii.

T ransilvania

Dupã ce Împãratul Austriei ,prin proclamaþia sa, a dat dreptul popoarelor din imperiu sã aibã guverne proprii, Comitetul Executiv al Partidului Naþional din Transilvania se adunã la Oradea, în 12 octombrie 1918, ºi decide ca deputaþii români sã aducã la cunoºtinþa Camerei Ungare cã naþiunea românã se declarã independentã. La încheierea Primului Rãzboi Mondial, în contextul prãbuºirii Dublei Monarhii, Ungaria îºi proclamã independenþa, incluzând în teritoriul sãu ºi Transilvania. În aceste condiþii, fruntaºii Partidului Naþional Român ºi românii din Partidul Social Democrat înfiinþeazã Consiliul Naþional Român la Arad la data de 3

noiembrie 1918. La data de 13 noiembrie 1918, la Belgrad, guvernul Ungariei semneazã armistiþiul cu Antanta, fixând o linie de demarcaþie, care lãsa sub controlul Ungariei nordul ºi centrul Transilvaniei, iar Banatul sub controlul Serbiei. În aceste condiþii, românii organizeazã la data de 1 decembrie 1918 o Adunare Naþionalã la Alba Iulia la care desemneazã 1228 delegaþi. Alba Iulia fusese aleasã de cãtre Consiliul Naþional Român Central, pentru a adãposti între zidurile ei pe reprezentanþii poporului românesc din Transilvania, în cea mai mare zi din istoria acestui popor, pentru douã pricini. La 1 noiembrie 1599, Mihai Viteazul, biruitor la Selimbãr, îºi fãcuse intrarea triumfalã în Alba Iulia în fruntea unui alai mãreþ. Ea a fost Capitala strãlucitului domn în timpul scurt cât el reuºise sã

sãvârºeascã cea dintâi unire a Þãrilor Române. La 1784, pe acelaºi platou al Cetãþii, marii mucenici

ai neamului, Horia ºi Cloºca, sufereau supliciul frângerii pe roatã, pentru cã avuserã curajul sã cearã o viaþã mai bunã pentru neamul lor. Amândouã aceste date istorice erau adânc sãpate în inimile românilor. Erau douã etape importante în drumul greu spre mântuire. Duhurile marilor înaintaºi ºi mucenici ai libertãþii ºi unirii românilor vor lumina gândurile celor strânºi aici si-i vor face vrednici de înalta lor chemare. Pregãtirea politicã a

Adunãrii a întâmpinat dificultãþi. ªedinþele preparatoare din cele douã zile, care au precedat Adunarea, au fost foarte însufleþite. Discutându-se textul Rezoluþiei Unirii, redactat de Vasile Goldiº, unii susþineau ca Unirea sã se facã pe baza proclamãrii autonomiei Ardealului. Tineretul, la care se adãugaserã ºi delegaþii sosiþi din Bucovina ºi Basarabia, susþineau unirea fãrã condiþii. Socialiºtii, lucrând sub influenþa Budapestei, cereau republica ºi-ºi exprimau temerea de stãrile politice din vechiul Regat al României. În cele din urmã s-a stabilit o înþelegere, renunþându-se la toate pãrþile la punctele de vedere prea intransigente ºi adoptându-se formula unei autonomii provizorii. Iuliu Maniu a explicat cã e necesarã o epocã de tranziþie, deoarece “nu se poate ca într-o singurã zi, sau într-o singurã orã, sau într-un moment dat, sã punem la o parte o stare de lucruri veche ºi sã înfãptuim una nouã”. Deci, nu e vorba de a pune condiþii la Unire, ci a constata necesitatea unei epoci de tranziþie. Adunarea de la Alba Iulia s-a þinut într-o atmosferã sãrbãtoreascã. Au venit 1228 de delegaþi oficiali, reprezentând toate cele 130 de cercuri elec-

torale din cele 27 comitate româneºti, apoi episcopii, delegaþii consilierilor, ai societãþilor culturale româneºti, ai ºcolilor medii ºi institutelor pedagogice, ai reuniunilor de meseriaºi, ai organizaþiilor militare ºi ai tinerimii universitare. Toate pãturile sociale, toate interesele ºi toate ramurile de activitate româneascã erau reprezentate. Dar pe lângã delegaþii oficiali, ceea ce dãdea Adunãrii înfãþiºarea unui mare plebiscit popular, era afluenþa poporului. Din toate unghiurile þãrilor române de peste Carpaþi, sosea poporul cu trenul, cu cãruþele, cãlãri, pe jos, îmbrãcaþi în haine de sãrbãtoare, cu steaguri tricolore în frunte, cu table indicatoare a comunelor ori a þinuturilor, în cântãri ºi plini de bucurie. Peste o sutã de mii de oameni s-au adunat în aceastã zi spre a fi de faþã la actul cel mai mãreþ al istoriei românilor. Spectacol simbolic ºi instructiv: cortegiile entuziaste ale românilor ce umpleau drumurile spre Alba Iulia se încruciºau cu coloanele armatei Mackensen care, umilite ºi descurajate, se scurgeau pe cãile înfrângerii spre Germania. Mulþimea imensã urcã drumul spre Cetãþuie printre ºirurile de þãrani români înveºmântaþi în sumanele de pãturã albã ºi cu cãciulile oºtenilor lui Mihai Viteazul. Pe porþile

Actualitate 7 cetãþuii, despuiate de pajurile nemþeºti, fâlfâie Tricolorul român. Poporul trece pe sub poarta lui Mihai Viteazul ºi se adunã pe Câmpul lui Horea. De pe opt tribune, cuvântãtorii explicã poporului mãreþia vremurilor pe care le trãiesc. În acest timp, în sala Cazinei militare, delegaþii þin adunarea. Pe podium, între steagurile tuturor naþiunilor aliate, care au contribuit cu sacrificiile lor de sânge la desãvârºirea acestui act mãreþ, iau loc fruntaºii vieþii politice ºi intelectuale a românilor ºi delegaþii Bucovinei ºi Basarabiei, care au þinut sã aducã salutul þãrilor surori, intrate mai dinainte în marea familie a statului român. Într-o atmosferã înãlþãtoare, în mijlocul aprobãrilor unanime ºi a unui entuziasm fãrã margini, ªtefan Cicio Pop aratã împrejurãrile care au adus ziua de astãzi, Vasile Goldiº expune trecutul plin de suferinþe ºi de glorie al naþiunii române de pretutindeni ºi necesitate

Unirii, Iuliu Maniu explicã împrejurãrile în care se înfãptuieºte Unirea , iar socialistul Jumanca aduce adeziunea la Unire a muncitorimii române, care se simte una cu întreg neamul românesc.

ezoluþia Unirii R e cititã de Vasile Goldiº: “Adunarea naþionalã a tuturor românilor din Transilvania, Banat ºi Þara Ungureascã, adunaþi prin reprezentanþii lor îndreptãþiþi la Alba Iulia în ziua de 1 decembrie 1918, decreteazã unirea acelor români ºi a tuturor teritoriilor locuite de dânºii cu România. Adunarea proclamã îndeosebi dreptul inalienabil al naþiunii române la întreg Banatul, cuprins între Mureº, Tisa ºi Dunãre.” Restul rezoluþiei cuprinde programul de aplicaþie: autonomia provizorie a teritoriilor pânã la întrunirea Constituantei, deplinã libertate naþionalã pentru popoarele con-

locuitoare, deplina libertate confesionalã, înfãptuirea unui regim curat democratic pe toate terenurile vieþii publice, reforma agrarã radicalã, legislaþie de ocrotire a muncitorimii industriale. Adunarea naþionalã doreºte ca Congresul de pace sã asigure dreptatea ºi libertatea atât pentru naþiunile mari cât ºi pentru cele mici ºi sã elimine rãzboiul ca mijloc pentru reglementarea raporturilor internaþionale. Ea salutã pe fraþii lor din Bucovina, scãpaþi din jugul monarhiei austro-ungare, pe naþiunile eliberate cehoslovacã, austro-germanã, iugoslavã, polonã ºi ruteanã, se închinã cu smerenie înaintea acelor bravi români care ºi-au vãrsat sângele în acest rãzboi pentru libertatea ºi unitatea naþiunii române, ºi în sfârºit exprimã mulþumirea ºi admiraþia sa tuturor puterilor aliate care, prin luptele purtate împotriva duºmanului au scãpat civilizaþia din ghearele barbariei. La ceasurile 12 din ziua de 1 decembrie, prin votarea unanimã a rezoluþiei, Unirea Transilvaniei cu România era sãvârºitã! Documentaþie: Dicþionar istoric ºi geografic – Ghe. Adamescu – membru corespondent al Academiei Române, 1921; Presa vremii.

Mândria Fanfarei din Vulcan este un toboºar de 12 ani n toboºar de doar eniþi sã-l vedeþi de „V1 Decembrie” U 12 ani dã ritmul fanfarei minerilor ºi este nelipsit de la manifestãrile organizate cu ocazia unor serbãri sau comemorãri ale ortacilor. Acum se pregãteºte pentru defilarea de Ziua Naþionalã a României.

Fanfara minerilor din Vulcan Valea Jiului are ca toboºar un copil de miner. Cristian Gheþi a

ajuns copil de trupã imediat dupã ce a fãcut ºase ani, bunicul lui fiind cel care i-a insuflat pasiunea pentru muzicã. Deºi este o mânã de om, a ajuns un membru important al trupei care alcãtuieºte Fanfara Vulcan, iar fãrã ritmul þinut de beþele lui, instrumentiºtii recunosc cã n-ar putea cânta. „Este de bazã la toate manifestãrile unde mergem noi. Este o pasiune a familiei noastre, o moºtenire pe care o ducem mai departe cât timp va fi fanfara. Lucrez la minã ºi în afara pro-

gramului cât în fanfarã la fel ca tatãl meu”, spuna, Ghetzi Ludovic (junior), tatãl lui Cristian Ghetzi.

efii minerilor s-au ª zgârcit la câteva sute de lei Copilul participã la toate serbãrile organizate de Primãria Vulcan, dar ºi la evenimentele minereºti din Valea Jiului la care este chematã fanfara. În anii trecuþi era nelipsit de la comemorarea þinutã pe 29 noiembrie la EM Livezeni. Anul acesta, cu ocazia manifestãrilor de comemorare dedicate ortacilor care în urmã cu exact 32 de ani îºi pierdeau viaþa în subteranul EM Livezeni, ºefii minerilor s-au gândit sã facã economie. Prin urmare s-au zgârcit la câteva sute de lei, sumã cu care achitau tariful fanfarei minerilor care intona atât imnul ortacilor cât ºi restul melodiilor dedicate manifestãrilor comemorative ºi au decis cã este mai ieftin sã foloseascã o casetã în loc de fanfarã, chiar dacã momentul nu va mai fi la fel de solemn.

Primarul municipiului Vulcan, Gheorghe Ile spune cã, deºi n-a mai cântat ieri la Livezeni, Cristian va fi la post de Ziua Naþionalã. Atunci fanfara are un rol esenþial în cadrul manifestãrilor, iar micuþul toboºar este o atracþie pentru toþi cei care participã la manifestãrile dedicate zilei de 1 Decembrie. „Veniþi sã-l vedeþi pe 1 Decembrie, cum cântã împreunã cu fanfara ºi defileazã”, spune primarul Ile. De fapt, Ziua Naþionalã este unul dintre momentele de galã la care dã tonul Cristian. Îmbrãcat în uniforma tradiþionalã a fanfarei, toboºarul dã ritmul în fiecare an imnului naþional, cu care încep manifestãrile oficialii locali pe 1 Decembrie. „Îmi place sã bat la tobe, sunt toboºar dar o sã învãþ ºi alte instrumente. Am cântat în foarte multe locuri ºi este frumos la fanfarã. Sunt bun ºi la scoalã pentru cã vreau sã ajung mare muzician”, spune Cristian. Micuþul toboºar are ºi o medalie

în palmares împreunã cu fanfara minerilor din Vulcan. A participat peste hotare la un concurs de muzicã de fanfarã unde a înfruntat trupe din mai multe þãri europene. Fanfara din Vulcan a câºtigat locul trei la competiþia þinutã în Ungaria.

unicul lui l-a adus în fanfarã

B

Cristian Gheþi a ajuns în fanfarã dupã ce bunicul lui, coordonatorul fanfarei, a vãzut cã din ce în ce mai puþini tineri vor sã continue tradiþia. Reuºise cu fiul lui ºi urma sã încerce ºi cu „a treia generaþie”. „Tinerii nu mai sunt interesaþi de culturã, acum nu mai dã nimeni nimic pe culturã ºi tradiþie. Sã ne bãgãm degetul în gurã, în nas pe stradã ºi sã facem o calitate din asta a ajuns sã fie la modã. Recunosc cã fanfara este o pasiune ºi nu poþi trãi din ea. Am lucrat la minã pentru a þine casa ºi în timpul

liber eram la fanfarã pentru a-mi satisface pasiunea. L-am dus la fanfarã ºi pe fiul meu, iar acum nepotul pentru cã nu vreau sã disparã tradiþia. Fanfara este o tradiþie pentru mineri ºi astãzi este în pericol”, a spus Ludovic Ghetzi senior, coordonatorul Fanfarei Vulcan. Maximilian GÂNJU

Pentru toþi românii, ziua de 1 decembrie este una specialã. Marea Unire din 1918 a fost ºi rãmâne pagina cea mai sublimã a istoriei româneºti. De aceea, în preajma acestei sãrbãtori le doresc tututor românilor sã aibã parte de o zi frumoasã ºi sã se simtã mãcar în aceastã zi specialã, mai aproape de România.

LA MULÞI ANI, ROMÂNIA! Constantin LUPU Director INCD INSEMEX Petroºani


Cronica Vãii Jiului |Vineri, 30 noiembrie 2012

6 Actualitate Reporter in istorie

1 Decembrie 1918 - 1 Decembrie 2012

94 DE ANI DE LA MAREA UNIRE A ROMÂNILOR nirea provinciilor româneºti cu vechiul regat s-a fãcut în timpul ºi dupã primul rãzboi mondial, în mai multe etape:

U

Petru BOLOG - CIMPA

B asarabia Dupã ce revoluþia rusã proclamã libertatea tuturor popoarelor stãpânite de fostul imperiu, Basarabia, îngrijoratã de soarta ei, formeazã un comitet central care convoacã un congres ostãºesc moldovenesc, la Chiºinãu în octombrie 1917. Acesta proclamã autonomia teritorialã ºi politicã ºi hotãrãºte sã se facã o mare adunare, numitã „Sfatul Þãrii”. Acesta declarã Basarabia ca fiind independentã, sub numele de Republicã Federativã Moldoveneascã, condusã de un Consiliu de Directori (decembrie 1917). Producându-se tulburãri mari în Rusia, bolºevicii nu aprobã mãsurile luate de români ºi, în ianuarie 1918, ocupã militãreºte Chiºinãul. Sfatul Þãrii cere ajutorul armatei române, aceasta rãspunzând prin trimiterea trupelor române

care restabilesc ordinea, dând posibilitatea locuitorilor sã decidã pentru viitorul provinciei. Astfel, Sfatul Þãrii voteazã, la 27 martie 1918, unirea cu Regatul României iar la 9 aprilie 1918 doi reprezentanþi ai basarabenilor, Ion Inculeþ ºi Daniel Ciugureanu intrã ca miniºtri de stat în guvernul României, prezidat de atunci de Alexandru Marghiloman.

B

ucovina

La 27 octombrie 1918 reprezentanþii partidelor politice din Bucovina se adunã la Cernãuþi ºi, declarându-se Adunare Constituantã, hotãrãsc unirea cu celelalte provincii româneºti într-un singur stat naþional independent, instituie un Consiliu Naþional format din 50 de membrii care deleagã puterile unui Comitet Executiv. În Noiembrie numeroase cete de ucraineni ocupã palatul guvernatorului, Comitetul cere ajutorul armatei

române care soseºte în 8 noiembrie 1918. Atunci se constituiue un guvern al Bucovinei. În ziua de 28 noiembrie 1918 se adunã un Congres General (cu reprezentanþi ai tuturor naþionalitãþilor) ºi se voteazã unirea necondiþionatã a Bucovinei cu þara mamã. Se asociazã ºi polonezii ºi germanii.

T ransilvania

Dupã ce Împãratul Austriei ,prin proclamaþia sa, a dat dreptul popoarelor din imperiu sã aibã guverne proprii, Comitetul Executiv al Partidului Naþional din Transilvania se adunã la Oradea, în 12 octombrie 1918, ºi decide ca deputaþii români sã aducã la cunoºtinþa Camerei Ungare cã naþiunea românã se declarã independentã. La încheierea Primului Rãzboi Mondial, în contextul prãbuºirii Dublei Monarhii, Ungaria îºi proclamã independenþa, incluzând în teritoriul sãu ºi Transilvania. În aceste condiþii, fruntaºii Partidului Naþional Român ºi românii din Partidul Social Democrat înfiinþeazã Consiliul Naþional Român la Arad la data de 3

noiembrie 1918. La data de 13 noiembrie 1918, la Belgrad, guvernul Ungariei semneazã armistiþiul cu Antanta, fixând o linie de demarcaþie, care lãsa sub controlul Ungariei nordul ºi centrul Transilvaniei, iar Banatul sub controlul Serbiei. În aceste condiþii, românii organizeazã la data de 1 decembrie 1918 o Adunare Naþionalã la Alba Iulia la care desemneazã 1228 delegaþi. Alba Iulia fusese aleasã de cãtre Consiliul Naþional Român Central, pentru a adãposti între zidurile ei pe reprezentanþii poporului românesc din Transilvania, în cea mai mare zi din istoria acestui popor, pentru douã pricini. La 1 noiembrie 1599, Mihai Viteazul, biruitor la Selimbãr, îºi fãcuse intrarea triumfalã în Alba Iulia în fruntea unui alai mãreþ. Ea a fost Capitala strãlucitului domn în timpul scurt cât el reuºise sã

sãvârºeascã cea dintâi unire a Þãrilor Române. La 1784, pe acelaºi platou al Cetãþii, marii mucenici

ai neamului, Horia ºi Cloºca, sufereau supliciul frângerii pe roatã, pentru cã avuserã curajul sã cearã o viaþã mai bunã pentru neamul lor. Amândouã aceste date istorice erau adânc sãpate în inimile românilor. Erau douã etape importante în drumul greu spre mântuire. Duhurile marilor înaintaºi ºi mucenici ai libertãþii ºi unirii românilor vor lumina gândurile celor strânºi aici si-i vor face vrednici de înalta lor chemare. Pregãtirea politicã a

Adunãrii a întâmpinat dificultãþi. ªedinþele preparatoare din cele douã zile, care au precedat Adunarea, au fost foarte însufleþite. Discutându-se textul Rezoluþiei Unirii, redactat de Vasile Goldiº, unii susþineau ca Unirea sã se facã pe baza proclamãrii autonomiei Ardealului. Tineretul, la care se adãugaserã ºi delegaþii sosiþi din Bucovina ºi Basarabia, susþineau unirea fãrã condiþii. Socialiºtii, lucrând sub influenþa Budapestei, cereau republica ºi-ºi exprimau temerea de stãrile politice din vechiul Regat al României. În cele din urmã s-a stabilit o înþelegere, renunþându-se la toate pãrþile la punctele de vedere prea intransigente ºi adoptându-se formula unei autonomii provizorii. Iuliu Maniu a explicat cã e necesarã o epocã de tranziþie, deoarece “nu se poate ca într-o singurã zi, sau într-o singurã orã, sau într-un moment dat, sã punem la o parte o stare de lucruri veche ºi sã înfãptuim una nouã”. Deci, nu e vorba de a pune condiþii la Unire, ci a constata necesitatea unei epoci de tranziþie. Adunarea de la Alba Iulia s-a þinut într-o atmosferã sãrbãtoreascã. Au venit 1228 de delegaþi oficiali, reprezentând toate cele 130 de cercuri elec-

torale din cele 27 comitate româneºti, apoi episcopii, delegaþii consilierilor, ai societãþilor culturale româneºti, ai ºcolilor medii ºi institutelor pedagogice, ai reuniunilor de meseriaºi, ai organizaþiilor militare ºi ai tinerimii universitare. Toate pãturile sociale, toate interesele ºi toate ramurile de activitate româneascã erau reprezentate. Dar pe lângã delegaþii oficiali, ceea ce dãdea Adunãrii înfãþiºarea unui mare plebiscit popular, era afluenþa poporului. Din toate unghiurile þãrilor române de peste Carpaþi, sosea poporul cu trenul, cu cãruþele, cãlãri, pe jos, îmbrãcaþi în haine de sãrbãtoare, cu steaguri tricolore în frunte, cu table indicatoare a comunelor ori a þinuturilor, în cântãri ºi plini de bucurie. Peste o sutã de mii de oameni s-au adunat în aceastã zi spre a fi de faþã la actul cel mai mãreþ al istoriei românilor. Spectacol simbolic ºi instructiv: cortegiile entuziaste ale românilor ce umpleau drumurile spre Alba Iulia se încruciºau cu coloanele armatei Mackensen care, umilite ºi descurajate, se scurgeau pe cãile înfrângerii spre Germania. Mulþimea imensã urcã drumul spre Cetãþuie printre ºirurile de þãrani români înveºmântaþi în sumanele de pãturã albã ºi cu cãciulile oºtenilor lui Mihai Viteazul. Pe porþile

Actualitate 7 cetãþuii, despuiate de pajurile nemþeºti, fâlfâie Tricolorul român. Poporul trece pe sub poarta lui Mihai Viteazul ºi se adunã pe Câmpul lui Horea. De pe opt tribune, cuvântãtorii explicã poporului mãreþia vremurilor pe care le trãiesc. În acest timp, în sala Cazinei militare, delegaþii þin adunarea. Pe podium, între steagurile tuturor naþiunilor aliate, care au contribuit cu sacrificiile lor de sânge la desãvârºirea acestui act mãreþ, iau loc fruntaºii vieþii politice ºi intelectuale a românilor ºi delegaþii Bucovinei ºi Basarabiei, care au þinut sã aducã salutul þãrilor surori, intrate mai dinainte în marea familie a statului român. Într-o atmosferã înãlþãtoare, în mijlocul aprobãrilor unanime ºi a unui entuziasm fãrã margini, ªtefan Cicio Pop aratã împrejurãrile care au adus ziua de astãzi, Vasile Goldiº expune trecutul plin de suferinþe ºi de glorie al naþiunii române de pretutindeni ºi necesitate

Unirii, Iuliu Maniu explicã împrejurãrile în care se înfãptuieºte Unirea , iar socialistul Jumanca aduce adeziunea la Unire a muncitorimii române, care se simte una cu întreg neamul românesc.

ezoluþia Unirii R e cititã de Vasile Goldiº: “Adunarea naþionalã a tuturor românilor din Transilvania, Banat ºi Þara Ungureascã, adunaþi prin reprezentanþii lor îndreptãþiþi la Alba Iulia în ziua de 1 decembrie 1918, decreteazã unirea acelor români ºi a tuturor teritoriilor locuite de dânºii cu România. Adunarea proclamã îndeosebi dreptul inalienabil al naþiunii române la întreg Banatul, cuprins între Mureº, Tisa ºi Dunãre.” Restul rezoluþiei cuprinde programul de aplicaþie: autonomia provizorie a teritoriilor pânã la întrunirea Constituantei, deplinã libertate naþionalã pentru popoarele con-

locuitoare, deplina libertate confesionalã, înfãptuirea unui regim curat democratic pe toate terenurile vieþii publice, reforma agrarã radicalã, legislaþie de ocrotire a muncitorimii industriale. Adunarea naþionalã doreºte ca Congresul de pace sã asigure dreptatea ºi libertatea atât pentru naþiunile mari cât ºi pentru cele mici ºi sã elimine rãzboiul ca mijloc pentru reglementarea raporturilor internaþionale. Ea salutã pe fraþii lor din Bucovina, scãpaþi din jugul monarhiei austro-ungare, pe naþiunile eliberate cehoslovacã, austro-germanã, iugoslavã, polonã ºi ruteanã, se închinã cu smerenie înaintea acelor bravi români care ºi-au vãrsat sângele în acest rãzboi pentru libertatea ºi unitatea naþiunii române, ºi în sfârºit exprimã mulþumirea ºi admiraþia sa tuturor puterilor aliate care, prin luptele purtate împotriva duºmanului au scãpat civilizaþia din ghearele barbariei. La ceasurile 12 din ziua de 1 decembrie, prin votarea unanimã a rezoluþiei, Unirea Transilvaniei cu România era sãvârºitã! Documentaþie: Dicþionar istoric ºi geografic – Ghe. Adamescu – membru corespondent al Academiei Române, 1921; Presa vremii.

Mândria Fanfarei din Vulcan este un toboºar de 12 ani n toboºar de doar eniþi sã-l vedeþi de „V1 Decembrie” U 12 ani dã ritmul fanfarei minerilor ºi este nelipsit de la manifestãrile organizate cu ocazia unor serbãri sau comemorãri ale ortacilor. Acum se pregãteºte pentru defilarea de Ziua Naþionalã a României.

Fanfara minerilor din Vulcan Valea Jiului are ca toboºar un copil de miner. Cristian Gheþi a

ajuns copil de trupã imediat dupã ce a fãcut ºase ani, bunicul lui fiind cel care i-a insuflat pasiunea pentru muzicã. Deºi este o mânã de om, a ajuns un membru important al trupei care alcãtuieºte Fanfara Vulcan, iar fãrã ritmul þinut de beþele lui, instrumentiºtii recunosc cã n-ar putea cânta. „Este de bazã la toate manifestãrile unde mergem noi. Este o pasiune a familiei noastre, o moºtenire pe care o ducem mai departe cât timp va fi fanfara. Lucrez la minã ºi în afara pro-

gramului cât în fanfarã la fel ca tatãl meu”, spuna, Ghetzi Ludovic (junior), tatãl lui Cristian Ghetzi.

efii minerilor s-au ª zgârcit la câteva sute de lei Copilul participã la toate serbãrile organizate de Primãria Vulcan, dar ºi la evenimentele minereºti din Valea Jiului la care este chematã fanfara. În anii trecuþi era nelipsit de la comemorarea þinutã pe 29 noiembrie la EM Livezeni. Anul acesta, cu ocazia manifestãrilor de comemorare dedicate ortacilor care în urmã cu exact 32 de ani îºi pierdeau viaþa în subteranul EM Livezeni, ºefii minerilor s-au gândit sã facã economie. Prin urmare s-au zgârcit la câteva sute de lei, sumã cu care achitau tariful fanfarei minerilor care intona atât imnul ortacilor cât ºi restul melodiilor dedicate manifestãrilor comemorative ºi au decis cã este mai ieftin sã foloseascã o casetã în loc de fanfarã, chiar dacã momentul nu va mai fi la fel de solemn.

Primarul municipiului Vulcan, Gheorghe Ile spune cã, deºi n-a mai cântat ieri la Livezeni, Cristian va fi la post de Ziua Naþionalã. Atunci fanfara are un rol esenþial în cadrul manifestãrilor, iar micuþul toboºar este o atracþie pentru toþi cei care participã la manifestãrile dedicate zilei de 1 Decembrie. „Veniþi sã-l vedeþi pe 1 Decembrie, cum cântã împreunã cu fanfara ºi defileazã”, spune primarul Ile. De fapt, Ziua Naþionalã este unul dintre momentele de galã la care dã tonul Cristian. Îmbrãcat în uniforma tradiþionalã a fanfarei, toboºarul dã ritmul în fiecare an imnului naþional, cu care încep manifestãrile oficialii locali pe 1 Decembrie. „Îmi place sã bat la tobe, sunt toboºar dar o sã învãþ ºi alte instrumente. Am cântat în foarte multe locuri ºi este frumos la fanfarã. Sunt bun ºi la scoalã pentru cã vreau sã ajung mare muzician”, spune Cristian. Micuþul toboºar are ºi o medalie

în palmares împreunã cu fanfara minerilor din Vulcan. A participat peste hotare la un concurs de muzicã de fanfarã unde a înfruntat trupe din mai multe þãri europene. Fanfara din Vulcan a câºtigat locul trei la competiþia þinutã în Ungaria.

unicul lui l-a adus în fanfarã

B

Cristian Gheþi a ajuns în fanfarã dupã ce bunicul lui, coordonatorul fanfarei, a vãzut cã din ce în ce mai puþini tineri vor sã continue tradiþia. Reuºise cu fiul lui ºi urma sã încerce ºi cu „a treia generaþie”. „Tinerii nu mai sunt interesaþi de culturã, acum nu mai dã nimeni nimic pe culturã ºi tradiþie. Sã ne bãgãm degetul în gurã, în nas pe stradã ºi sã facem o calitate din asta a ajuns sã fie la modã. Recunosc cã fanfara este o pasiune ºi nu poþi trãi din ea. Am lucrat la minã pentru a þine casa ºi în timpul

liber eram la fanfarã pentru a-mi satisface pasiunea. L-am dus la fanfarã ºi pe fiul meu, iar acum nepotul pentru cã nu vreau sã disparã tradiþia. Fanfara este o tradiþie pentru mineri ºi astãzi este în pericol”, a spus Ludovic Ghetzi senior, coordonatorul Fanfarei Vulcan. Maximilian GÂNJU

Pentru toþi românii, ziua de 1 decembrie este una specialã. Marea Unire din 1918 a fost ºi rãmâne pagina cea mai sublimã a istoriei româneºti. De aceea, în preajma acestei sãrbãtori le doresc tututor românilor sã aibã parte de o zi frumoasã ºi sã se simtã mãcar în aceastã zi specialã, mai aproape de România.

LA MULÞI ANI, ROMÂNIA! Constantin LUPU Director INCD INSEMEX Petroºani


Cronica Vãii Jiului |Vineri, 30 noiembrie 2012

8 Actualitate

Speciali ºi bucuroºi, copiii cu dizabilitãþi de la Petroºani au fost sãrbãtoriþi de administraþia localã

facem acest spectacol. Ei sunt extraordinar de simpatici ºi aþi vãzut cu câtã

iua Internaþionalã a persoanelor cu Dizabilitãþi a fost marcatã ieri, 29 noiembrie, ºi la Petroºani, la primãrie. Cei mici au oferit un spectacol artistic pe cinste, care a încântat audienþa.

Z

Luiza ANDRONACHE Cu bucurie în suflet, energie ºi nerãbdare în gesturi nerãbdare, copiii cu dizabilitãþi din Petroºani au demonstrat încã o datã, dacã mai era nevoie, cât de speciali ºi de apreciat sunt. Ei au dansat ºi au jucat în mici

scenete, în cadrul unei manifestãri organizatã de primãrie în parteneriat cu mai multe asociaþii care se ocupã de îngrijirea ºi integrarea lor în societate. “Ei sunt o categorie foarte specialã de copii ºi meritã foarte multã atenþie din partea noastrã, a celorlalþi. Mã bucur foarte mult cã în fiecare an reuºim sã

Precizãri MECMA privind drepturi salariale angajaþilor CNH eferitor la scrisoarea deschisã adresatã ministrului Economiei, Comerþului ºi Mediului de Afaceri de cãtre doamna deputat Monica Iacob-Ridzi, cât ºi la informaþiile apãrute în mass-media cu privire la implicarea MECMA în declararea recursului împotri-

R

va sentinþei civile de acordare a diferenþei de drepturi salariale angajaþilor CNH, facem urmãtoarele precizãri: Tribunalul Hunedoara a admis acþiunea în litigiu de muncã, formulatã ºi precizatã de Sindicatul Muntele, prin sentinþa civila nr. 1479/L/M/2012. Sentinþa are caracter executoriu încã de la pro-

nunþare. Ulterior comunicãrii acesteia, CNH-SA a pus în executare sentinþa, de bunã voie, acordând cãtre angajaþi diferenþa de drepturi salariale. Formularea recursului nu este de naturã sã suspende executarea hotãrârii judecãtoreºti, ci este o mãsura în concordanþã cu etapele procedurale obligatorii, în vederea obþinerii unei sentinþe definitive ºi irevocabile.

plãcere vin ºi cât de bucuroºi sunt pentru un gest foarte mic”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul Municipiului Petroºani. Unii pictaþi pe faþã, iar

alþii îmbrãcaþi în personaje din desene animate, cei mici au stârnit încântarea audienþei. „ Sunt speciali, sunt copiii noºtri, iar noi trebuie sã facem tot ceea ce este posibil ca sã-i integrãm, sã fie ºi ei ca toþi ceilalþi ”, a declarat ºi Monica Iacob Ridzi, deputat independent Colegiul Est Valea Jiului. La manifestarea de ieri, de la sala de marmurã, au participa copii ºi reprezentanþi ai Casei Pollicino, ai Asociaþiei Maternale pentru Copii ºi Adulþi cu Autism din România - Filiala Petroºani, ai Asociaþiei “Noua Speranþã” Anti SIDA din Petrila, precum ºi copii din clasele speciale din cadrul ªcolii Gimnaziale “I.G Duca”. Dupã ce au susþinut programul artistic, cei mici au primit dulciuri ºi cadouri din partea primãriei.

Biroul de presã al MECMA

MECMA îi dezinformeazã pe mineri Monica Iacob Ridzi: “Constat, cu amãrãciune ºi îngrijorare, conþinutul duplicitar ºi tendenþios al mesajelor ºi informaþiilor remise de MECMA” eputatul Monica Iacob Ridzi considerã ca fiind duplicitar ºi tendenþios rãspunsul Ministerului Economiei, Comerþului ºi Mediului de Afaceri (MECMA) generat de scrisoarea deschisã pe care a adresat-o ministrului Daniel Chiþoiu.

D

“Constat, cu amãrãciune ºi îngrijorare, conþinutul duplicitar ºi tendenþios al mesajelor ºi informaþiilor remise de MECMA. Deºi problema ridicatã de mine în scrisoarea deschisã adresatã ministrului Chiþoiu este fundamentatã pe elemente concrete ºi este generatã de neliniºtea salariaþilor minieri din cadrul Sindicatului Muntele, rãspunsul primit este de naturã a menþine aceste frãmântãri ºi de a nu rezolva chestiunile în discuþie. Deºi executorie, hotãrârea instanþei civile prin care a fost admisã acþiunea în litigiu de muncã formulatã de Sindicatul Muntele a fost atacatã de cãtre

MECMA. Recursul este, aºa cum unanim se cunoaºte, o cale de atac, exercitatã (în cazul nostru în materia unui litigiu de dreptul muncii) împotriva unei sentinþe favorabile minerilor”, aratã Monica Iacob Ridzi. Potrivit deputatului de Valea Jiului, prin declanºarea acestei cãi de atac, MECMA se plaseazã în afarã intereselor legitime ale celor care, prin justiþie, ºi-au câºtigat un drept. “ Afirmaþia MECMA conform cãreia “formularea recursului (...) este o mãsurã în concordanþã cu etapele procedurale obligatorii în vederea obþinerii unei sentinþe definitive ºi irevocabilã” este de naturã a dezinforma opinia publicã. Nimic nu împiedica Ministerul Economiei sã nu conteste sentinþa civilã 1479 / L/ M /2012 ºi, astfel, prin nedeclararea recursului, aceasta sã devinã definitivã

ºi irevocabilã”, subliniazã Monica Iacob Ridzi. În opinia deputatului Monica Iacob Ridzi, prin declanºarea caii de atac, prin contestarea hotãrârii instanþei de fond ºi, în fapt, a drepturilor câºtigate de Sindicatul Muntele, MECMA prelungeºte starea de provizorat ºi incertitudine pe acest palier, deschide calea juridicã a desfiinþãrii sentinþei atacate ºi, indirect, admite posibilitatea pierderii beneficiilor pentru care, de luni de zile, ne-am luptat a le câºtiga. Mai mult, dublul limbaj în comunicarea cãtre opinia publicã a intenþiilor MECMA (recunoaºterea unei sentinþe dar ºi atacarea ei ulterioarã) este de naturã a crea confuzie în rândul opiniei publice, fapt pe care, ca deputat ºi om politic, îl consider inadmisibil. Dat fiind cele expuse mai sus, Monica Iacob Ridzi îi solicitã ministrului Daniel Chiþoiu, sã retragã recursul prin care intenþioneazã sã anuleze drepturile minerilor câºtigate ºi recunoscute printr-o sentinþã judecãtoreascã. “Aceasta este singura modalitate prin care MECMA poate demonstra bunãvoinþa ºi bunã intenþie fata minerii din Valea Jiului”, a conchis Monica Iacob-Ridzi, deputat de Hunedoara.

Primarul Tiberiu Iacob Ridzi vã invitã sã luaþi parte la sãrbãtoarea Zilei Naþionale a României, pe 1 Decembrie, începând cu ora 12.00 în Parcul Central Carol Schreter, unde vor avea loc festivitatea arborãrii drapelului naþional, un spectacol dedicat sãrbãtorii ºi degustarea mâncãrii tradiþionale româneºti – iahnie de fasile cu cârnaþi, oferitã gratuit de organizatori. Vã aºteptãm sã serbãm împreunã Ziua Naþionalã a României!

Actualitate 9

Haideþi alãturi de cei 7,4 milioane de români! Numai împreunã putem învinge! cifra de afaceri, ceea ce înseamnã ºi o cointeresare totalã, ºi în timp poate deveni o forþã tehnicã ºi una financiarã. Practic va fi locomotiva dezvoltãrii. O astfel de agenþie din Franþa a dezvolatat 100-125 de proiecte de anvergurã pe an, materializate în întreprinderi ºi locuri de muncã. Dacã voi primi girul alegãtorilor ca deputat, asta voi face ºi dacã nu voi reuºi mã voi gândi la demisie… TREBUIE sã avem un asemenea motor al economiei ºi locurilor de muncã.

L OCURI DE MUNCÃ IOAN RUS: Argumente sunt ºi Valea Jiului clar se poate dezvolta pentru cã ideea este verificatã ºi aplicatã cu succes de multã vreme, de exemplu în Belfort-Strasbourg, Franþa. Este vorba de o Agenþie de dezvoltare care sã atragã forþe administrative, profesionale, competeþe în domenii, cercetare, învãþãmânt superior, bãnci, agenþi economici, institute de cercetare etc. Toþi aceºtia formeazã un consorþiu în cadrul agenþiei. Care este scopul: orice cetãþean cu idei novatoare, de inventicã, economice, din orice doemniu, vine cu ideea la acest consorþiu care o analizeazã, studiazã ºi dacã este viabilã i se atribuie girul folosirii ei. În baza acestui gir, agenþia va materializa ideea într-o afacere profitabilã. Aceastã agenþie se va finanþa din procentele care i se cuvin din afacerea astfel nãscutã, respectiv 5-6 la sutã din

EDICI ªI PROFESORI PENTRU VALEA JIULUI

M

IOAN RUS: În perioada 2000-2004 am venit cu o idee care ar fi funcþionat ºi astãzi, dacã nu ar fi existat orgoliile edililor de atunci ºi dorinþa lor de a avea de toate într-un singur spital. Am convins la vremea respectivã pe ministrul sãnãtãþii de atunci, Daniela Bartoº, care a ºi trimis în Valea Jiului un secretar de stat pentru documentare, ca în fiecare localitate sã existe câte o secþie mare, modernã pe specialitãþi, sub pãlãria unui singur spital. La Uricani se ºi stabilise locaþia unui spital-sanatoriu pe probleme de respiraþie. Acolo au fost repartizate acele blocuri noi, care ulterior au fost preluate de Ministerul Învãþãmântului. Apoi la Lupeni, un spital/secþie de copii, la Vulcan - de boli infecþioase ºi plãmâni, la Petrila – de psihiatrie, iar la Petroºani secþia mare

Taxele ºi impozitele nu vor creºte anul viitor la Lupeni 13 vine cu aceleaºi taxe ºi impozite la Lupeni. Consilierii locali din municipiul Lupeni s-au reunit ieri (joi) în cadrul unei ºedinþe ordinare. Printre punctele aflate pe ordinea de zi s-a numãrat ºi menþinerea taxelor ºi a impozitelor pentru anul 2013 la nivelul celor de anul acesta.

20

Monika BACIU Aleºii lupenenilor au votat pentru acest proiect de hotãrâre, drept pentru care valoarea dãrilor locuitorilor din municipiul Lupeni nu se va schimba anul viitor. Mai mult decât

atât, o anumitã categorie de persoane au fost scutite de la plata taxelor ºi a impozitelor. ”Este vorba de pensionarii care au o singurã locuinþã ºi venitul este sub salariul minim pe economie

de Urgenþã. Atunci am convins ”voinþa politicã”, dar în teritoriu nu s-a dorit acest lucru. În condiþiile în care guvernarea PDL a închis spitale, dacã acest mare spital al Vãii Jiului ar fi existat, nu s-ar fi putut atinge de el. Un asemenea sistem, cu condiþii de excepþie, ar putea atrage medici de marcã din þarã. Este o soluþie! De asemenea profesorii trebuie sã aibã salarii decente ºi condiþii de predare civilizate. Gândiþi-vã cã ei pregãtesc viitorul acestei þãri, al copiilor ºi nepoþilor noºtri. ªi acest viitor depinde de dascãli de pe toate palierele învãþãmântului. Este o categorie specialã ºi va fi tratatã ca atare.

OMÂRLANII VOR AVEA MICROFERME DE FAMILIE

M

IOAN RUS: Da, ei sunt cei care pãstreazã tradiþiile ºi identitatea specificã acestor locuri ºi sub nici o formã nu au fost uitaþi. Pentru ei existã un set de stimulente pentru a se asocia câte 2-3 familii pentru a forma microferme familiale, apoi lãptãreasa noastrã va fi inclusã întrun sistem de lucrãtori familiali pentru a beneficia pensie ºi asigurãri de sãnãtate. În Valea Jiului se va crea un centru de colectare a produselor acestora, începând de la legume ºi fructe, pânã la lapte ºi lânã.

AMENII DE AFACERI VOR FI AJUTAÞI DE RELAXAREA FISCALÃ

O

oamenii de afaceri au fost sufocaþi, omorâþi de taxe ºi impozite, de controale peste controale pentru a se stoarce ultimul leu la bugetul de stat. În acest sens va exista o relaxare fiscalã pentru a se putea revigora, pentru cã la noi, aici, alternativa locurilor de muncã este în sectorul privat. În programul de guvernare este prevãzutã reducerea generalã a impozitãrii ºi lãrgirea bazei de impozitare. CAS-ul datorat de angajator va fi redus cu 5 la sutã, concomitent cu creºterea progresivã a cresterii salariului minim pe economie pânã la 1200 ron. Se reduce TVA de la 24 la 9 la sutã la producãtorii agricoli, iar în decursul celor patru ani de mandat, TVA-ul general va reveni la 19 la sutã. Se vor reduce la jumãtate taxele parafiscale ºi va creºte deductibilitatea cheltuielilor pânã la 50 la sutã. Acestea sunt doar o parte din mãsuri.

INERITUL VA RÃMÂNE PRINM CIPALA ACTIVITATE ÎN VALEA JIULUI ! IOAN RUS: Complexul energetic Hunedoara, cu minele cuprinse în organizarea sa, este o soluþie importantã pentru consolidarea mineritului. Celelalte mine, care vor fi subvenþionate o vreme, pot dovedi, ºi eu sunt convins cã o vor face, cã sunt viabile ºi absolut necesare. Cine spune cã energia viitorului este cea datã de vânt, sau resurse regenerabile a greºit. Ele pot fi

ROIECTUL PARÂNG MERGE MAI DEPARTE!

P

IOAN RUS: Turismul trebuie dezvoltat intens ca palier economic paralel ºi nu ca alternativã a mineritului. Spun cã turismul nu trebuie sã ia locul mineritului, ci cele douã activitãþi trebuie sã existe ºi sã se dezolte paralel. Repet: turismul nu trebuie dezvoltat cu ideea cã mineritul dispare ºi trebuie pus altceva în loc. Proiectul domeniul schiabil în Parâng este unul de anvergurã, care va aduce mari beneficii Vãii Jiului. Dar pentru asta guvernarea USL trebuie sã aibã legitimitatea alegerilor pentru aºi pune în aplicare programul de guvernare. Ar fi fost bine ca fosta guvernare sã fi prevãzut banii pânã la sfârºitul acestui an ºi nu numai pentru 10 luni. Dar vom recupera timpul pierdut dacã cetãþenii ne dau votul lor. IOAN RUS, DEPUTATUL DUMNEAVOASTRÃ !!

Sfântul Andrei, ocrotitorul României, sã vã aducã numai bucurii ºi o viaþã mai bunã! Celor ce-i poartã numele le doresc un cãlduros LA MULÞI ANI!

IOAN RUS: În ultima vreme

pe membru de familie. Mai sunt ºi alte categorii de persoane scutite de la plata taxelor ºi a impozitelor însã acestea intrã sub incidenþa legii”, a declarat Gabriel Lungu, city managerul municipiului Lupeni. La Lupeni taxele ºi impozitele pentru anul viitor vor rãmâne neschimbate, asta în condiþiile în care în urmã cu aproximativ douã luni se vehicula faptul cã la nivel naþional valoarea acestora va creºte cu peste 16 procente. “În concordanþã cu prevederile Codului fiscal, se actualizeazã nivelurile impozitelor ºi taxelor locale, precum ºi amenzile

complementare doar. O spun acum cu argumente cercetãtorii lumii. Energia o va da ºi în viitor pãmântul, cãrbunele. Eu sunt optimist! Cât priveºte minerii, aceºtia trebuie sã-ºi recâºtige statutul de oameni rari, munca sã le fie plãtitã la justa valoare, drepturile obþinute cu sânge vor fi pãstrate, iar condiþiile de muncã trebuie sã le diminueze la maxim riscurile meseriei. ªi aºa va fi.

aplicabile începând cu anul fiscal 2010, prin elaborarea unui nou proiect de hotãrâre a Guvernului, începând cu anul fiscal 2013, cu rata inflaþiei pentru perioada de 3 ani de la ultima indexare, respectiv 16,05% pentru anii 20102012”, se aratã nota de fundamentare a proiectului de Hotãrâre de la Ministerul Finanþelor. Dupã apaariþia acestui proiect, la nivel naþional sau iscat mai multe controverse pe motiv cã valoarea dãrilor cãtre stat nu poate fi majoratã decât cu cel puþin ºase luni înainte ca prevederile sã intre în vigoare.

Ioan RUS, Preºedinte PSD Petroºani CASA DE CULTURà A SINDICATELOR “ION DULÃMIÞÔ PETROªANI

Spectacolul va avea loc vineri 7 decembrie ora 19 Preþ bilet - prima parte a sãlii de spectacole 60 lei/bilet; partea a doua a sãlii 50 lei/bilet


Cronica Vãii Jiului |Vineri, 30 noiembrie 2012

8 Actualitate

Speciali ºi bucuroºi, copiii cu dizabilitãþi de la Petroºani au fost sãrbãtoriþi de administraþia localã

facem acest spectacol. Ei sunt extraordinar de simpatici ºi aþi vãzut cu câtã

iua Internaþionalã a persoanelor cu Dizabilitãþi a fost marcatã ieri, 29 noiembrie, ºi la Petroºani, la primãrie. Cei mici au oferit un spectacol artistic pe cinste, care a încântat audienþa.

Z

Luiza ANDRONACHE Cu bucurie în suflet, energie ºi nerãbdare în gesturi nerãbdare, copiii cu dizabilitãþi din Petroºani au demonstrat încã o datã, dacã mai era nevoie, cât de speciali ºi de apreciat sunt. Ei au dansat ºi au jucat în mici

scenete, în cadrul unei manifestãri organizatã de primãrie în parteneriat cu mai multe asociaþii care se ocupã de îngrijirea ºi integrarea lor în societate. “Ei sunt o categorie foarte specialã de copii ºi meritã foarte multã atenþie din partea noastrã, a celorlalþi. Mã bucur foarte mult cã în fiecare an reuºim sã

Precizãri MECMA privind drepturi salariale angajaþilor CNH eferitor la scrisoarea deschisã adresatã ministrului Economiei, Comerþului ºi Mediului de Afaceri de cãtre doamna deputat Monica Iacob-Ridzi, cât ºi la informaþiile apãrute în mass-media cu privire la implicarea MECMA în declararea recursului împotri-

R

va sentinþei civile de acordare a diferenþei de drepturi salariale angajaþilor CNH, facem urmãtoarele precizãri: Tribunalul Hunedoara a admis acþiunea în litigiu de muncã, formulatã ºi precizatã de Sindicatul Muntele, prin sentinþa civila nr. 1479/L/M/2012. Sentinþa are caracter executoriu încã de la pro-

nunþare. Ulterior comunicãrii acesteia, CNH-SA a pus în executare sentinþa, de bunã voie, acordând cãtre angajaþi diferenþa de drepturi salariale. Formularea recursului nu este de naturã sã suspende executarea hotãrârii judecãtoreºti, ci este o mãsura în concordanþã cu etapele procedurale obligatorii, în vederea obþinerii unei sentinþe definitive ºi irevocabile.

plãcere vin ºi cât de bucuroºi sunt pentru un gest foarte mic”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul Municipiului Petroºani. Unii pictaþi pe faþã, iar

alþii îmbrãcaþi în personaje din desene animate, cei mici au stârnit încântarea audienþei. „ Sunt speciali, sunt copiii noºtri, iar noi trebuie sã facem tot ceea ce este posibil ca sã-i integrãm, sã fie ºi ei ca toþi ceilalþi ”, a declarat ºi Monica Iacob Ridzi, deputat independent Colegiul Est Valea Jiului. La manifestarea de ieri, de la sala de marmurã, au participa copii ºi reprezentanþi ai Casei Pollicino, ai Asociaþiei Maternale pentru Copii ºi Adulþi cu Autism din România - Filiala Petroºani, ai Asociaþiei “Noua Speranþã” Anti SIDA din Petrila, precum ºi copii din clasele speciale din cadrul ªcolii Gimnaziale “I.G Duca”. Dupã ce au susþinut programul artistic, cei mici au primit dulciuri ºi cadouri din partea primãriei.

Biroul de presã al MECMA

MECMA îi dezinformeazã pe mineri Monica Iacob Ridzi: “Constat, cu amãrãciune ºi îngrijorare, conþinutul duplicitar ºi tendenþios al mesajelor ºi informaþiilor remise de MECMA” eputatul Monica Iacob Ridzi considerã ca fiind duplicitar ºi tendenþios rãspunsul Ministerului Economiei, Comerþului ºi Mediului de Afaceri (MECMA) generat de scrisoarea deschisã pe care a adresat-o ministrului Daniel Chiþoiu.

D

“Constat, cu amãrãciune ºi îngrijorare, conþinutul duplicitar ºi tendenþios al mesajelor ºi informaþiilor remise de MECMA. Deºi problema ridicatã de mine în scrisoarea deschisã adresatã ministrului Chiþoiu este fundamentatã pe elemente concrete ºi este generatã de neliniºtea salariaþilor minieri din cadrul Sindicatului Muntele, rãspunsul primit este de naturã a menþine aceste frãmântãri ºi de a nu rezolva chestiunile în discuþie. Deºi executorie, hotãrârea instanþei civile prin care a fost admisã acþiunea în litigiu de muncã formulatã de Sindicatul Muntele a fost atacatã de cãtre

MECMA. Recursul este, aºa cum unanim se cunoaºte, o cale de atac, exercitatã (în cazul nostru în materia unui litigiu de dreptul muncii) împotriva unei sentinþe favorabile minerilor”, aratã Monica Iacob Ridzi. Potrivit deputatului de Valea Jiului, prin declanºarea acestei cãi de atac, MECMA se plaseazã în afarã intereselor legitime ale celor care, prin justiþie, ºi-au câºtigat un drept. “ Afirmaþia MECMA conform cãreia “formularea recursului (...) este o mãsurã în concordanþã cu etapele procedurale obligatorii în vederea obþinerii unei sentinþe definitive ºi irevocabilã” este de naturã a dezinforma opinia publicã. Nimic nu împiedica Ministerul Economiei sã nu conteste sentinþa civilã 1479 / L/ M /2012 ºi, astfel, prin nedeclararea recursului, aceasta sã devinã definitivã

ºi irevocabilã”, subliniazã Monica Iacob Ridzi. În opinia deputatului Monica Iacob Ridzi, prin declanºarea caii de atac, prin contestarea hotãrârii instanþei de fond ºi, în fapt, a drepturilor câºtigate de Sindicatul Muntele, MECMA prelungeºte starea de provizorat ºi incertitudine pe acest palier, deschide calea juridicã a desfiinþãrii sentinþei atacate ºi, indirect, admite posibilitatea pierderii beneficiilor pentru care, de luni de zile, ne-am luptat a le câºtiga. Mai mult, dublul limbaj în comunicarea cãtre opinia publicã a intenþiilor MECMA (recunoaºterea unei sentinþe dar ºi atacarea ei ulterioarã) este de naturã a crea confuzie în rândul opiniei publice, fapt pe care, ca deputat ºi om politic, îl consider inadmisibil. Dat fiind cele expuse mai sus, Monica Iacob Ridzi îi solicitã ministrului Daniel Chiþoiu, sã retragã recursul prin care intenþioneazã sã anuleze drepturile minerilor câºtigate ºi recunoscute printr-o sentinþã judecãtoreascã. “Aceasta este singura modalitate prin care MECMA poate demonstra bunãvoinþa ºi bunã intenþie fata minerii din Valea Jiului”, a conchis Monica Iacob-Ridzi, deputat de Hunedoara.

Primarul Tiberiu Iacob Ridzi vã invitã sã luaþi parte la sãrbãtoarea Zilei Naþionale a României, pe 1 Decembrie, începând cu ora 12.00 în Parcul Central Carol Schreter, unde vor avea loc festivitatea arborãrii drapelului naþional, un spectacol dedicat sãrbãtorii ºi degustarea mâncãrii tradiþionale româneºti – iahnie de fasile cu cârnaþi, oferitã gratuit de organizatori. Vã aºteptãm sã serbãm împreunã Ziua Naþionalã a României!

Actualitate 9

Haideþi alãturi de cei 7,4 milioane de români! Numai împreunã putem învinge! cifra de afaceri, ceea ce înseamnã ºi o cointeresare totalã, ºi în timp poate deveni o forþã tehnicã ºi una financiarã. Practic va fi locomotiva dezvoltãrii. O astfel de agenþie din Franþa a dezvolatat 100-125 de proiecte de anvergurã pe an, materializate în întreprinderi ºi locuri de muncã. Dacã voi primi girul alegãtorilor ca deputat, asta voi face ºi dacã nu voi reuºi mã voi gândi la demisie… TREBUIE sã avem un asemenea motor al economiei ºi locurilor de muncã.

L OCURI DE MUNCÃ IOAN RUS: Argumente sunt ºi Valea Jiului clar se poate dezvolta pentru cã ideea este verificatã ºi aplicatã cu succes de multã vreme, de exemplu în Belfort-Strasbourg, Franþa. Este vorba de o Agenþie de dezvoltare care sã atragã forþe administrative, profesionale, competeþe în domenii, cercetare, învãþãmânt superior, bãnci, agenþi economici, institute de cercetare etc. Toþi aceºtia formeazã un consorþiu în cadrul agenþiei. Care este scopul: orice cetãþean cu idei novatoare, de inventicã, economice, din orice doemniu, vine cu ideea la acest consorþiu care o analizeazã, studiazã ºi dacã este viabilã i se atribuie girul folosirii ei. În baza acestui gir, agenþia va materializa ideea într-o afacere profitabilã. Aceastã agenþie se va finanþa din procentele care i se cuvin din afacerea astfel nãscutã, respectiv 5-6 la sutã din

EDICI ªI PROFESORI PENTRU VALEA JIULUI

M

IOAN RUS: În perioada 2000-2004 am venit cu o idee care ar fi funcþionat ºi astãzi, dacã nu ar fi existat orgoliile edililor de atunci ºi dorinþa lor de a avea de toate într-un singur spital. Am convins la vremea respectivã pe ministrul sãnãtãþii de atunci, Daniela Bartoº, care a ºi trimis în Valea Jiului un secretar de stat pentru documentare, ca în fiecare localitate sã existe câte o secþie mare, modernã pe specialitãþi, sub pãlãria unui singur spital. La Uricani se ºi stabilise locaþia unui spital-sanatoriu pe probleme de respiraþie. Acolo au fost repartizate acele blocuri noi, care ulterior au fost preluate de Ministerul Învãþãmântului. Apoi la Lupeni, un spital/secþie de copii, la Vulcan - de boli infecþioase ºi plãmâni, la Petrila – de psihiatrie, iar la Petroºani secþia mare

Taxele ºi impozitele nu vor creºte anul viitor la Lupeni 13 vine cu aceleaºi taxe ºi impozite la Lupeni. Consilierii locali din municipiul Lupeni s-au reunit ieri (joi) în cadrul unei ºedinþe ordinare. Printre punctele aflate pe ordinea de zi s-a numãrat ºi menþinerea taxelor ºi a impozitelor pentru anul 2013 la nivelul celor de anul acesta.

20

Monika BACIU Aleºii lupenenilor au votat pentru acest proiect de hotãrâre, drept pentru care valoarea dãrilor locuitorilor din municipiul Lupeni nu se va schimba anul viitor. Mai mult decât

atât, o anumitã categorie de persoane au fost scutite de la plata taxelor ºi a impozitelor. ”Este vorba de pensionarii care au o singurã locuinþã ºi venitul este sub salariul minim pe economie

de Urgenþã. Atunci am convins ”voinþa politicã”, dar în teritoriu nu s-a dorit acest lucru. În condiþiile în care guvernarea PDL a închis spitale, dacã acest mare spital al Vãii Jiului ar fi existat, nu s-ar fi putut atinge de el. Un asemenea sistem, cu condiþii de excepþie, ar putea atrage medici de marcã din þarã. Este o soluþie! De asemenea profesorii trebuie sã aibã salarii decente ºi condiþii de predare civilizate. Gândiþi-vã cã ei pregãtesc viitorul acestei þãri, al copiilor ºi nepoþilor noºtri. ªi acest viitor depinde de dascãli de pe toate palierele învãþãmântului. Este o categorie specialã ºi va fi tratatã ca atare.

OMÂRLANII VOR AVEA MICROFERME DE FAMILIE

M

IOAN RUS: Da, ei sunt cei care pãstreazã tradiþiile ºi identitatea specificã acestor locuri ºi sub nici o formã nu au fost uitaþi. Pentru ei existã un set de stimulente pentru a se asocia câte 2-3 familii pentru a forma microferme familiale, apoi lãptãreasa noastrã va fi inclusã întrun sistem de lucrãtori familiali pentru a beneficia pensie ºi asigurãri de sãnãtate. În Valea Jiului se va crea un centru de colectare a produselor acestora, începând de la legume ºi fructe, pânã la lapte ºi lânã.

AMENII DE AFACERI VOR FI AJUTAÞI DE RELAXAREA FISCALÃ

O

oamenii de afaceri au fost sufocaþi, omorâþi de taxe ºi impozite, de controale peste controale pentru a se stoarce ultimul leu la bugetul de stat. În acest sens va exista o relaxare fiscalã pentru a se putea revigora, pentru cã la noi, aici, alternativa locurilor de muncã este în sectorul privat. În programul de guvernare este prevãzutã reducerea generalã a impozitãrii ºi lãrgirea bazei de impozitare. CAS-ul datorat de angajator va fi redus cu 5 la sutã, concomitent cu creºterea progresivã a cresterii salariului minim pe economie pânã la 1200 ron. Se reduce TVA de la 24 la 9 la sutã la producãtorii agricoli, iar în decursul celor patru ani de mandat, TVA-ul general va reveni la 19 la sutã. Se vor reduce la jumãtate taxele parafiscale ºi va creºte deductibilitatea cheltuielilor pânã la 50 la sutã. Acestea sunt doar o parte din mãsuri.

INERITUL VA RÃMÂNE PRINM CIPALA ACTIVITATE ÎN VALEA JIULUI ! IOAN RUS: Complexul energetic Hunedoara, cu minele cuprinse în organizarea sa, este o soluþie importantã pentru consolidarea mineritului. Celelalte mine, care vor fi subvenþionate o vreme, pot dovedi, ºi eu sunt convins cã o vor face, cã sunt viabile ºi absolut necesare. Cine spune cã energia viitorului este cea datã de vânt, sau resurse regenerabile a greºit. Ele pot fi

ROIECTUL PARÂNG MERGE MAI DEPARTE!

P

IOAN RUS: Turismul trebuie dezvoltat intens ca palier economic paralel ºi nu ca alternativã a mineritului. Spun cã turismul nu trebuie sã ia locul mineritului, ci cele douã activitãþi trebuie sã existe ºi sã se dezolte paralel. Repet: turismul nu trebuie dezvoltat cu ideea cã mineritul dispare ºi trebuie pus altceva în loc. Proiectul domeniul schiabil în Parâng este unul de anvergurã, care va aduce mari beneficii Vãii Jiului. Dar pentru asta guvernarea USL trebuie sã aibã legitimitatea alegerilor pentru aºi pune în aplicare programul de guvernare. Ar fi fost bine ca fosta guvernare sã fi prevãzut banii pânã la sfârºitul acestui an ºi nu numai pentru 10 luni. Dar vom recupera timpul pierdut dacã cetãþenii ne dau votul lor. IOAN RUS, DEPUTATUL DUMNEAVOASTRÃ !!

Sfântul Andrei, ocrotitorul României, sã vã aducã numai bucurii ºi o viaþã mai bunã! Celor ce-i poartã numele le doresc un cãlduros LA MULÞI ANI!

IOAN RUS: În ultima vreme

pe membru de familie. Mai sunt ºi alte categorii de persoane scutite de la plata taxelor ºi a impozitelor însã acestea intrã sub incidenþa legii”, a declarat Gabriel Lungu, city managerul municipiului Lupeni. La Lupeni taxele ºi impozitele pentru anul viitor vor rãmâne neschimbate, asta în condiþiile în care în urmã cu aproximativ douã luni se vehicula faptul cã la nivel naþional valoarea acestora va creºte cu peste 16 procente. “În concordanþã cu prevederile Codului fiscal, se actualizeazã nivelurile impozitelor ºi taxelor locale, precum ºi amenzile

complementare doar. O spun acum cu argumente cercetãtorii lumii. Energia o va da ºi în viitor pãmântul, cãrbunele. Eu sunt optimist! Cât priveºte minerii, aceºtia trebuie sã-ºi recâºtige statutul de oameni rari, munca sã le fie plãtitã la justa valoare, drepturile obþinute cu sânge vor fi pãstrate, iar condiþiile de muncã trebuie sã le diminueze la maxim riscurile meseriei. ªi aºa va fi.

aplicabile începând cu anul fiscal 2010, prin elaborarea unui nou proiect de hotãrâre a Guvernului, începând cu anul fiscal 2013, cu rata inflaþiei pentru perioada de 3 ani de la ultima indexare, respectiv 16,05% pentru anii 20102012”, se aratã nota de fundamentare a proiectului de Hotãrâre de la Ministerul Finanþelor. Dupã apaariþia acestui proiect, la nivel naþional sau iscat mai multe controverse pe motiv cã valoarea dãrilor cãtre stat nu poate fi majoratã decât cu cel puþin ºase luni înainte ca prevederile sã intre în vigoare.

Ioan RUS, Preºedinte PSD Petroºani CASA DE CULTURà A SINDICATELOR “ION DULÃMIÞÔ PETROªANI

Spectacolul va avea loc vineri 7 decembrie ora 19 Preþ bilet - prima parte a sãlii de spectacole 60 lei/bilet; partea a doua a sãlii 50 lei/bilet


10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului |Vineri, 30 noiembrie 2012

Primele locuri de muncã create la Aninoasa în ultimii ani, cu ajutorul deputatului Monica Iacob Ridzi proximativ 30 de locuri de muncã vor fi create în Aninoasa, dupã ce deputatul Monica Iacob-Ridzi areuºit sã convingã un investitor sã-ºi direcþioneze atenþia spre aceastã localitate care se confruntã cu o mare problemã legatã de piaþa muncii.

A

din acest punct de vedere. Tocmai de aceea, bucuria mea este ºi mai mare pentru cã, iatã, pot sã le aduc ºi locuitoTiberiu VINÞAN va genera aproximativ 30 de rilor din Aninoasa o primã locuri de muncã. veste bunã: înfiinþarea a cel Astfel, în urma încheierii ” M-am bucurat cã am reuºit puþin 30 de locuri de muncã unui parteneriat între omul de sã convingem aceºti investitori pânã cel târziu în primãvara afaceri Petronela Spânu ºi sã decidã înfiinþarea acestei linii anului viitor. Este un început Gabriel Balaº din Aninoasa, pe de confecþii la Aninoasa. pentru ceea ce încercãm sã raza acestei localitãþi se va Nevoia locurilor de muncã se facem ºi în acest oraº, adicã deschide, în cel mai scurt timp, simte peste tot în Valea Jiului, mai multe locuri de muncã prin o linie de producþie în domeniînsã eu cred cã la Aninoasa care se poate asigura un venit ul industriei textile, afacere care avem o situaþie mai deosebitã, constant pentru locuitorii din Aninoasa. Cred cã aceasta O campanie liniºtitã este prima investiþie privatã concretã autori au fost identificaþi, fiind dispuse n prima jumãtate a camdin ultimii ani, mãsurile legale în consecinþã, în timp paniei electorale, poliþiºtii ce pentru celelalte cazuri cercetãrile prin care la hunedoreni au întocmit un Aninoasa se sunt în curs. „Patru dintre sesizãri creazã un dosar penal ºi au aplicat mai privesc distrugerea, deteriorarea, murnumãr semnidãrirea, acoperirea prin scriere sau în multe sancþiuni contraficativ de noi orice mod a listelor electorale, a platvenþionale pentru încãlcarea locuri de muncã formelor-program afiºate sau a legislaþiei electorale. ºi mã bucurã cã oricãror alte afiºe ori anunþuri de prodoamna Spânu pagandã electoralã tipãrite. Ultimul Potrivit lui Bogdan Niþu, purtãtor de ºi domnul Balaº incident electoral a avut loc în data de cuvânt al IPJ Hunedoara, prima jumã26.11.2012, în jurul orei 01.10, când au rãspuns tate a campaniei electorale s-a derulat favorabil propo patrulã de siguran?ã publicã din fãrã evenimente deosebite. De la unerii mele de cadrul Poliþiei Municipiului Deva i-a demararea campaniei electorale pânã depistat pe Ionuþ P., de 25 ani, din în prezent, în judeþul Hunedoara au fost consemnate 9 incidente electorale, comuna Râu de Mori ?i Robert M., de 21 de ani, din Deva, ambii fãrã majoritatea referindu-se la comiterea ocupaþie, în timp ce lipeau afiºe elecunor contravenþii. Cele mai frecvente torale pe cutia de gaz amplasatã pe aspecte sesizate au privit afiºajul elecperetele exterior al unui bloc de toral, respectiv nerespectarea locului locuinþe situat pe Aleea Criºului, din de afiºaj, distrugeri sau deteriorãri ale materialelor de campanie. În patru din- Deva”, a mai spus Bogdan Niþu. Carmen COSMAN tre situaþiile înregistrate, prezumtivii

9 incidente electorale în judeþul Hunedoara

Î

a deschide aceastã linie de confecþii la Aninoasa”, a declarat deputatul Monica Iacob-Ridzi. Veºtile bune pentru locuitorii din Aninoasa nu se opresc însã aici. Cei doi investitori care au decis sã deschidã la Aninoasa aceastã linie de confecþii, intenþioneazã ca, în cursul anului viitor, sã deschidã, tot la Aninoasa ºi o fabricã de materiale plastice. ”Lucrez cu o fabricã de confecþii care merge foarte bine ºi am studiat oportunitatea deschiderii unei linii proprii de producþie, oriunde în Valea Jiului. Doamna deputat Monica Iacob Ridzi m-a convins cã este cel mai bine sã deschidem aceastã linie de confecþii la Aninoasa, pentru a crea locuri de muncã în acest oraº. Am mers pe încrederea dânsei pentru cã am constatat cã, în cei patru ani de mandat, a demosntrat cã a fãcut ceva pentru aceastã Vale. Dacã lucrurile vor merge bine, vom deschide ºi o linie de materiale plastice”, a declarat Petronela Spânu. La rândul sãu, partenerul de

afaceri al acesteia, Gabriel Balaº, care este localnic din Aninoasa, sperã cã aceastã micã afacere sã fie un prim pas pentru relansarea economiei în aceastã zonã. ”Am investit ºi am cumpãrat o clãdire pe care am renovat-o. Prin intermedierea doamnei deputat Monica Iacob Ridzi, care mi-a recomandat un partener de afaceri, vom deschide aceastã fabricã de confecþii care necesitã, în primã fazã, un numãr de 30 de locuri de muncã. Eu spun cã este un prim pas spre viitor. De când s-a închis mina Aninoasa aici nu s-a mai creat niciun loc de muncã ºi am convingerea cã acest proiect al nostru va fi un pas înainte pentru Aninoasa ºi pentru tineretul din acest oraº”, a declarat Gabriel Balaº. Demersul deputatului Monica Iacob Ridzi rãspunde nu doar unei necesitãri evidente a cetãþenilor din Aninoasa, aflaþi în cãutarea unui loc de muncã, ci constituie o primã faptã concretã din noul sãu program electoral, asumat pentru perioada urmãtorului mandat. Monica Iacob-Ridzi a precizat cã una din prioritãþile sale pentru 2012-2016 este legatã de atragerea de investitori care sã creeze locuri de muncã în Petroºani, Petrila, Aninoasa ºi peste tot în Valea Jiului.

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro

30 noiembrie 2012 În aceastã perioadã vei reuºi sã te foloseºti în mod eficient de energia de care dispui. Inteligenþa îþi este limpede ºi vei ºti exact ce soluþie sã propui pentru oricare din situaþiile cu care te vei confrunta în aceastã perioadã.

Nu vor lipsi ocaziile de a-þi petrece timpul liber într-un mod plãcut, în compania prietenilor, ceea ce îþi va permite sã te relaxezi. Unul dintre proiectele tale mai vechi ar putea fi pus în practicã, ocazie cu care vei avea posibilitatea de a câºtiga bani.

Mintea ta funcþioneazã excelent ºi dacã doreºti sã iei decizii sau sã te implici în activitãþi intelectuale rezultatele vor fi cel puþin la nivelul aºteptãrilor. Acasã vor fi foarte multe de fãcut, aºa cã va trebui sã-þi faci un program riguros pentru aceastã zi.

Ar fi de dorit sã nu dai curs pornirilor impulsive, deoarece relaþia ta cu cei din jur, dar mai ales cu cei apropiaþi s-ar putea deteriora. În continuare te preocupã relaþia cu persoana iubitã. Ai dori sã o îmbunãtãþeºti.

Iniþiativele tale în domeniul social vor fi deosebit de binevenite, în ciuda faptului cã ºefii nu vor manifesta prea multã încredere. ªansele de a avea o realizare mai deosebitã sunt mari, ceea ce ar putea aduce dupã sine ºi o îmbunãtãþire a situaþiei materiale.

Ai tendinþa de a te implica în activitãþi dintre cele mai diverse, dar, deºi energia fizicã nu îþi lipseºte, ar fi bine sã o iei mai încetiºor. Eficienþa ta în chestiunile practice nu poate fi contestatã, dar dacã ai mai pleca urechea din când în când.

În aceastã zi te vei preocupa mai ales de problemele personale sau de punerea în practicã a unor proiecte mai vechi. Optimismul de care dai dovadã în general te ajutã sã faci faþã cât se poate de bine atât chestiunilor domestice.

Inspiraþia de care dai dovadã în aceastã perioadã te va ajuta sã rezolvi unele probleme apãrute în ultimul timp. Vei avea unele discuþii cu prietenii ºi ar fi bine sã asculþi sfaturile lor. Unele activitãþi pe care le-ai considerat finalizate se vor dovedi a nu fi.

Dorinþa de a te implica în activitãþi mai deosebite te poate aduce în situaþia de a-þi asuma riscuri inutile. Încearcã sã fii mai ponderat, altfel vei face greºeli ce te vor costa mult în viitorul apropiat. Situaþia materialã se va îmbunãtãþi.

Pe acasã va fi multã zarvã din cauza unor probleme apãrute pe neaºteptate. Nu te feri sã îþi expui ideile, deoarece se pare cã vei avea succes. Se vor înregistra o serie de cheltuieli în compania prietenilor, dar din fericire nu are de ce sã te sperie acest anunþ.

Ar fi de dorit sã nu dai curs pornirilor impulsive, deoarece relaþia ta cu cei din jur, dar mai ales cu cei apropiaþi s-ar putea deteriora. În continuare te preocupã relaþia cu persoana iubitã. Ai dori sã o îmbunãtãþeºti, dar pentru asta trebuie sã faci concesii.

Eºti mai dinamic, mai energic decât de obicei, dar ºi mai împrãºtiat. Energia ta, necanalizatã corespunzãtor se va disipa, fãrã sã-þi aduca vreun avantaj. Iniþiativele tale se vor bucura de succes cu condiþia sã dai dovadã de rãbdare ºi prudenþã.


Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului |Vineri, 30 noiembrie 2012

Liberalii petrileni se regrupeazã sub conducerea lui Costel Avram ostel Avram a reuºit în doar douã sãptãmâni de când a preluat ºefia organizaþiei PNL Petrila ce nu au reuºit ceilalþi liberali locali în opt ani: înfiinþarea unui sediu modern, atragerea unui nucleu de membrii tineri ºi, poate cel mai important, stârpirea clanurilor ºi intereselor personale.

C

Marius MITRACHE Prezent, joi, la inaugurarea noului sediu al PNL Petrila, preºedintele Orgaizaþiei Judeþene a PNL Hunedoara, Ioan Mircea Moloþ a þinut sã puncteze exact aceste aspect pe care le-a numit “ experienþe cu tot felul de lideri, care au demonstrat însã cã pãlãria le era prea mare”. “ Este organizaþia unde

am venit, poate, cel mai des. Eram dezamãgit de ce gãseam aici, o locaþie închisã, care mirosea a mucegai. Întotdeauna o organizaþie dacã are lideri, impuºi sau nu, care nu se ridicã la nivelul unui lider are de suferit. De opt ani încoace, organizaþia de la Petrila a suferit din cauza intereselor personale, a clanurilor, care cred cã nu s-au gândit la organizaþie, la activitatea

oraºului Petrila. Am fãcut destule experienþe, am impus tot felul de lideri, dar pãlãria a fost cam mare. Pe Costel Avram îl cunosc mai bine decât pe oricine, timp de 4 ani a fost mâna mea dreaptã, în administraþie, la Consiliul Judeþean. M-am bucurat când Vadim Tudor a avut <înþelepciunea> sã-l dea afarã din partid. L-am consolat cã va veni la PNL ºi a fost surprins când i-am propus”, a declarat Mircea Ioan Moloþ.

Preºedintele interimar al PNL Petrila, Costel Avram are ca þintã construcþia unei organizaþii solide, care la alegerile viitoare sã aibã un cuvânt greu de spus. “De azi începem construcþia acestei organizaþii de la zero. Îmi doresc ca în 2016 sã

avem un cuvânt greu de spus, iar, de ce nu, din rândurile noastre sã dãm viitorul primar. Pornim de la zero, dar vreau sã nu-l dezamãgesc pe preºedintele Ioan Mircea Moloþ”, a adãugat Costel Avram. Preºedintele PNL Hunedoara, Ioan Mircea

Moloþ, a þinut sã le transmitã tuturor celor care doresc sã îngroaºe rândurile liberalilor petrileni, dat fiind reconstrucþia acestei organizaþii ºi a numãrului mare de tineri care privesc înspre acest partid, cã “ PNL este un partid democratic, iar clanurile ºi interesele personale nu au câºtig de cauzã în partidul nostru. Mai devreme sau mai târziu vor fi înlocuiþi”. Cu aceastã ocazie, Organizaþia PNL Petrila a lansat ºi prima publicaþie liberalã, Avântul Liberal, în paginele cãreia se va regãsi de acum înainte oglinditã acitivitatea membrilor acestei formaþiuni politici.

ªi-au plâns ortacii în demnitate

MINERII DE LA LIVEZENI AU COMEMORAT 32 DE ANI DE LA TRAGICUL ACCIDENT DIN 1980 ei 53 de mineri morþi la Livezeni acum 32 de ani, dupã o cumplitã explozie care a secerat vieþi nevinovate, au fost plânºi încã o datã de ortacii lor la troiþa ridicatã în curtea Minei Livezeni. Pentru victimele cumplitului eveniment a sunat sfâºietor sirena, iar Imnul Minerilor a fost parcã mai trist ca niciodatã.

C

Din pãcate, prea puþini au fost minerii prezenþi la manifestãrile comemorative, însã politicienii aproape s-au cãlcat pe bombeuri, din cauza numãrului mare în care au fost prezenþi. Cã doar e an electoral. Sunt 32 de ani de când 53 de mineri ºi salvatori nu mai sutn printre noi. I-a secerat o cumplitã explozie, care a lãsat zeci de vãduve îndoliate, în timp ce zeci de copii nu mai au cui sã spunã tatã. Un accident pe care autoritãþile de la acea vreme au încercat sã-l muºamalizeze. Aceleaºi autoritãþi care au ascuns numãrul real al morþilor, ca sã nu declare doliu naþional. „Autoritãþile, cãlãii care strangulau diabolic þara cu o panglicã roºie, îmbuibaþii Bucureºtiului, au anunþat numai 49 de morþi. Într-o þarã proclamatã în Epoca de Aur, sufocatã de foame, frig ºi fricã, nu

puteau declara doliu naþional”, a declarat scriitorul Ioan Velica în faþa asistenþei. Unele victime abia împliniserã 21 de ani. Erau militarii trimiºi de un regim crud la lucru în subteranele Vãii Jiului. Iar bilanþul continuã cu zeci de rãniþi, mineri sau militari, iar unii dintre ei au scãpat cu viaþã dar au rãmas traumatizaþi pe viaþã. Mina Livezeni era deschisã de numai câþiva ani, dar ºi-a luat rapid tributul. „Din pãcate, acel tragic accident din 1980 nu a fost ºi ultimul din lupta pentru existenþa mineritului Vãii Jiului. Aceste evenimente obligã pe toþi cei care pot influenþa destinul mineritului la mare responsabilitate faþã de cei care încã mai lucreazã în subteran, dar ºi la o înclinare în numele celor care s-au jertfit. Anul acesta se împlinesc 40 de ani de când a fost extrasã prima tonã de cãrbune la EM Livezeni. Rezervele de cãr-

bune ale acestei unitãþi îi mai pot asigura existenþa pentru o perioadã de cel puþin 40 de ani”, a precizat Constantin Bîrchi, directorul EM Livezeni. De atunci, de la acel sângeros eveniment, s-au schimbat multe, dar memoria celor dispãruþi rãmâne vie în inimile tuturor, iar grozãvia evenimentului impresioneazã pe oricine. Cauzele exploziei au fost analizate, anchetate, rezultatele au fost date publicitãþii, însã intensitatea trãirilor celor care au pierdut pe cineva drag nu se poate evalua. La peste 70 de ani, Ana Rus vine de la sute de kilometri depãrtare, de la Focºani, dar an de an participã cu inima deschisã la comemorarea celor 53 de victime. Printre cei dispãruþi, se aflã ºi soþul ei. „A fost o zi foarte grea pentru mine. Nici nu pot sã-mi aduc aminte, cã foarte greu a fost. Ne mutasem în apartament atunci. Luni ne mutasem ºi sâmbãtã a murit. Am rãmas cu trei copii ºi nu am avut nici ºcoalã…dar m-au bãgat la Lãmpãrie”, povesteºte Ana Rus. A fost singurul ajutor primit de la regimul comunist ºi a rãmas în Valea Jiului, crescându-ºi singurã copiii, pânã la pensie. Acum, e bucuroasã cã cineva cinsteºte memoria celor cãzuþi în lupta cu huila. Iar preºedintele LSMVJ, Zoltan Lacataº, este de pãrere cã aceste lucruri nu trebuie uitate niciodatã. „În aceste momente ar trebui sã ne aducem aminte de fiecare datã de jertfa minerilor noºtri de la fiecare eveniment nefericit, iar unul dintre ele este acesta pe care îl comemorãm astãzi ºi anume 32 de ani de la tragicul eveniment de la Mina Livezeni. Cred cã ar trebui ca cei care ne conduc ºi cei care doresc sã ducã mai departe acest stindard al mineritului din Valea Jiului sã fie atenþi în primul rând la securitatea celor care lucreazã în subteran ºi la suprafaþã”, a declarat Lacataº. Carmen COSMAN


12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului |Vineri, 30 noiembrie 2012

Cornel Resmeriþã Primarul municipiului Lupeni

În aceastã zi istoricã, Ziua Naþionalã a României, doresc sã adresez cele mai cãlduroase urãri de sãnãtate, prosperitate ºi bucurie, tuturor angajaþilor Companiei Naþionale a Huilei, familiilor acestora, colaboratorilor ºi locuitorilor Vãii Jiului.

LA MULÞI ANI ! ing. Nicolae DRÃGOI DIRECTOR GENERAL C.N.H. – S.A. PETROªANI

De 1 Decembrie, Ziua Naþionalã a României, zi cu momente de mare încãrcãturã emoþionalã ºi patrioticã, doresc tuturor locuitorilor Vãii Jiului, sãnãtate, înþelegere ºi un viitor prosper ºi liniºtit. Sã nu uitãm niciodatã istoria acestei þãri ºi frumoasele calitãþi ale neamului nostru.

În fiecare an, prima zi a lunii decembrie aºeazã hainea de sãrbãtoare peste România. Pe 1 Decembrie simþim poate mai mult decât oricând cã suntem români, unii ºi aceiaºi români. Ne amintim ºi îi comemorãm în acest moment pe cei care ºi-au dat viaþa de-a lungul timpului pentru acest ideal, pe cei care au luptat pentru naþiunea românã. România meritã din partea fiecãruia o urare sincerã:

LA MULÞI ANI!

LA MULÞI ANI! Costel AVRAM Director general APA SERV VALEA JIULUI SA

Cu prilejul sãrbãtorii de 1 Decembrie Ziua Naþionalã a României, doresc din tot sufletul, tuturor locuitorilor municipiului Lupeni, sãnãtate, înþelegere ºi iubire. Sã nu uitãm niciodatã istoria acestei þãri, tradiþiile noastre ºi frumoasele calitãþi ale neamului nostru bunãtate sufleteascã ºi dragoste din inimã.

LA MULÞI ANI! Cristian Resmeriþã

Gheorghe ILE primarul municipiului Vulcan

CVJ, Nr. 265, Vineri 30 noiembrie 2012  

CVJ, Nr. 265, Vineri 30 noiembrie 2012