Issuu on Google+

Cotidian regional  Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului  Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011  Anul II  Nr. 258

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 21 noiembrie 2012

www.cronicavj.ro  E-mail: cronicavj@gmail.com  Telefon: 0374.906.687  12 pagini  1 LEU

Implicare ”totalã” a MECMA în mineritul din Valea Jiului

Lista candidaþilor care au pierdut deja alegerile! context.ro, specializat în analize economice ºi politice a fãcut publice, de-a lungul timpului, previziuni ºtiinþifice ºi jurnalistice care s-au dovedit a fi exacte.

E

>>> PAGINA A 3-A

Bannere “misterioase” ncepând de vineri seara, estul Vãii Jiul a început sã fie împânzit de bannare care au inscripþionate numere verzi pe un fond alb, lucru care a stârnit nu doar curiozitate, dar ºi uimire în rândul oamenilor.

Î

>>> PAGINA A 3-A

Gheorghe Ile, ”ºedinþã cu pãrinþii” pe Facebook heorghe Ile, primarul municipiului Vulcan vrea sã afle pãrerea pãrinþilor legatã de introducerea uniformelor în ºcoli.

G

>>> PAGINA A 5-A

În caz de nevoie cãutãm adãpost în munþi e principiul „codru-i frate cu românul”, câteva adãposturi antiaeriene ar trebui sã preia ºi sã salveze cei circa 40 de mii de locuitori ai municipiului Petroºani, în caz nevoie. Mai mult de atât, în cazul unui atac aerian, oamenii nu au idee cum ar trebui sã procedeze pentru a scãpa cu viaþã.

P

R

eprezentanþii Ministerului Economiei recunosc faptul cã existã probleme în ceea ce priveºte mineritul din Valea Jiului. De nenumãrate ori s-a discutat despre condiþiile precare în care se extrage huila din Valea Jiului, însã pânã acum nimeni nu a luat nicio mãsurã în acest sens, deºi la ”cârma” ministerului s-au perindat nenumãraþi miniºtri. >>> PAGINA 11

>>> PAGINILE 6-7


2 Utile

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 21 noiembrie 2012

Restricþii apã Miercuri, 21.11.2012

Petrila 09:00-16:00 Zona: satul Jieþ. Motiv: lucrãri de reabilitare staþie de

tratare apã Jieþ ºi remediere pierderi pe aducþiunea JieþPetroºani Petrosani 09:00-16:00 Zona: strada Maleia. Motiv: lucrãri

de reabilitare staþie de tratare apã Jieþ ºi remediere pierderi pe aducþiunea JieþPetroºani Vulcan 09:00-16:00 Zona: strada Traian,

B-dul. Mihai Viteazu, Al. Muncii, Nicolae Titulescu, Coroeºti. Motiv: inlocuire reþea alimentare cu apã, bl. G4, B-dul Mihai Viteazu.

Vr e m e a î n Va l e a J i u l u i Petrila

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

S.C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani comunicã beneficiarilor sãi din CARTIERUL AEROPORT AL MUNICIPIULUI PETROªANI ºi din ZONA INDUSTRIALÃ LIVEZENI cã în data de 22 noiembrie 2012 va fi o restricþie în programul de furnizarea a apei potabile între orele 8-18. Restricþia anunþatã este necesarã pentru dezafectarea reþelei vechi de distribuþie de pe strada Nicuºor Gociu ºi strada Venus, blocurile 8-10, din cartierul Aeroport, zone în care s-au executat lucrãri de reabilitare, punându-se în funcþiune o reþea nouã de alimentare cu apã. PE ACEASTÃ CALE , NE CEREM SCUZE UTILIZATORILOR PENTRU DISCONFORTUL CREAT. MULÞUMIM TUTUROR BENEFICIARILOR NOªTRI PENTRU ÎNÞELEGERE CONDUCEREA S.C.APA SERV VALEA JIULUI S.A. PETROªANI

Motorinã 6,17 Lei

Motorinã 6,45 Lei

Benzinã 6,18 Lei

Benzinã 5,71 Lei

Vu l c a n

Motorinã 5,95 Lei

Motorinã 6,10 Lei

Benzinã 5,68 Lei

Benzinã 5,75 Lei

Lupeni

Motorinã 6,10 Lei

Motorinã 5,95 Lei

Benzinã 5,83 Lei

Benzinã 5,75 Lei

Noaptea

Noaptea

Dimineaþa

Dimineaþa

Ziua

Seara

Seara

Cronica Vãii Jiului

Cronica Vãii Jiului  Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?  Vrei sã te dezvolþi?  Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?  Vrei sã faci bani? Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!

Ziua

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani tel. 0374.906.687

www.cronicavj.ro e-mail: cronicavj@gmail.com

Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 Teleshopping 10:20 În gura presei 11:15 FamiliaDA (r) 11:50 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul

meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Te pui cu blondele? 22:30 Un Show Pãcãtos

National TV 9:00 Destine împlinite (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 Culoarea fericirii

12:00 12:15 13:45 15:00 16:30 amarã 17:20 18:30 19:15 20:15 21:15

Vouã (r) Împãrãteasa de fier Cuceritorul (r) Copii contra pãrinþi Dragoste dulceCondamnata ªtiri Naþional TV Destine împlinite Suflete pereche Cuceritorul

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Experiment diabolic 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 În inima furtunii 16:00 Tânãr ºi neliniºtit 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Serviciul Român de Comedie 21:30 Tanti Florica 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 Fringe 0:00 România, te iubesc! 1:00 Ce se întâmplã, doctore?

Prima TV 9:30 10,5 pe scara Richter 11:30 Teleshopping 12:00 Flavours, 3 bucãtari 13:00 Teleshopping 13:30 Farsele lui Jugaru 13:45 Teleshopping 14:15 Iubiri secrete (r) 15:30 Totul despre mame 16:00 Cireaºa de pe tort (r) 17:00 Trãsniþii (r)

18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Iubiri secrete 20:30 Cronica Cârcotaºilor 22:15 Trãsniþii 23:15 Focus Monden

TVR 1 9:15 Legendele palatului: doctorul Hur Jun 10:15 Aºa-i românul! 10:25 Lumea modei 10:30 Ora de business (r) 11:15 Rezumatele zilei UEFA Champions League 12:40 Legendele palatului 13:20 Legendele palatului 14:00 Telejurnal 14:45 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 16:00 Convieþuiri 17:00 Cãlãtor pe viaþã 17:30 Oameni care au schimbat lumea (r) 17:40 Legendele palatului: Kim Suro, regele de fier 18:20 Legendele palatului: Kim Suro, regele de fier 19:00 Ora de business 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 20:43 Alegeri 2012 20:50 Meteo

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter: Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE


Politic 3

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 21 noiembrie 2012

LISTA CANDIDAÞILOR CARE AU PIERDUT DEJA ALEGERILE! context.ro, specializat în analize economice ºi politice a fãcut publice, de-a lungul timpului, previziuni ºtiinþifice ºi jurnalistice care s-au dovedit a fi exacte. În 19 noiembrie, Econtext a prezentat lista candidaþilor care vor pierde alegerile din 9 decembrie 2012.

E

Adio, Dan Diaconescu, Monica Ridzi, Ialomiþianu, Grapini, Brânzã...

posiblii câºtigãtori ai acestor dueluri. În total, am identificat 18 dueluri, cu câte doi finaliºti, iar perdanþii au fost nominalizaþi pe baza sondajelor locale, din

C

Ileana FIRÞULESCU biroul de presã USL “Alegerile de luna viitoare nu aduc confruntãri prea multe, de parcã fiecare partid ar fi încercat sã-ºi plaseze candidaþii cu ºanse mari în cele mai sigure colegii. De departe, cea mai aºteptatã confruntare este între Dan Diaconescu, lid-

erul PP-DD, ºi Victor Ponta, actualul premier ºi co-lider USL. Ei candideazã pentru un post de deputat în acelaºi colegiu (6) din judeþul Gorj.

Tragere la sorþi pentru preºedinþii secþiilor de vot reºedinþii secþiilor de vot din Hunedoara vor fi aflaþi peste câteva zile. Pregãtirile pentru scrutinul dedicat alegerilor parlamentare este pe ultima sutã de metri.

P

Diana MITRACHE Potrivit unui comunicat remis presei de Tribunalul Hunedoara, tragerea la sorþi are loc în 24 noeimbrie. Atunci vor fi desmenaþi preºedinþii birourilor electorale ale secþiilor de votare ºi locþiitorii acestora, în conformitate cu Legea pentru alegerea Camerei Deputaþilor ºi a Senatului.

Aceºtia vor avea în vedere alegerile pentru Camera Deputaþilor ºi Senat, din data de 9 decembrie 2012 ºi vor supraveghea

D

ueluri

Econtext a analizat toatã lista candidaþilor ºi vã prezintã cele mai interesante dueluri ºi bunul mers al scrutinului. În Hunedoara, Biroul Electoral de Circumscriptie nr.22 îºi desfãºoarã activitatea la sediul Instituþiei Prefectului din Deva, strada 1 Decembrie, nr.28. La alegerile parlamentare din 9 decembrie, hunedorenii îºi vor putea exprima optiunea electoralã în 526 de secþii de votare. Prefectura Hunedoara a delimitat secþiile de votare care vor funcþiona pe raza judeþului ºi în care locuitorii vor putea pune stampila pe viitorii deputaþi ºi senatori.

publicaþiile locale, din oraºele unde aceºtia candideazã. Mulþi sunt actuali parlamentari, iar unii au deja mai multe mandate la activ.

andidat contra candidat

Unii candidaþi sunt extrem de faimoºi în oraºul în care candideazã, pe când alþii, în plus, sunt cunoscuþi la nivel naþional. Dar acest fapt nu aduce nici un avantaj prea mare pentru vreuna din pãrþi. Un alt duel interesant este între Monica IacobRidzi, acum candidat din partea PP-DD, ºi Ioan Rus, USL, ambii candideazã pentru un mandat de deputat în colegiul

Bannere “misterioase” ncepând de vineri seara, estul Vãii Jiul a început sã fie împânzit de bannare care au inscripþionate numere verzi pe un fond alb, lucru care a stârnit nu doar curiozitate, dar ºi uimire în rândul oamenilor.

Î

cinci din Hunedoara. Iar cele mai mari ºanse de câºtig le are Ioan Rus. Ceea ce înseamnã cã Monica Iacob-Ridzi nu mai ajunge în Parlament. O altã disputã aprigã are loc în Braºov, în colegiul 8 pentru Camera Deputaþilor. Se întrec fostul premier Petre Roman (USL) ºi fostul ministru de Finanþe, Gheorghe Ialomiþianu (ARD). Câºtig: Petre Roman. De altfel, USL iese câºtigãtor în cele mai multe din aceste dispute!”

este valabil douã luni de la data emiterii. La acest moment, în Municipiul Petroºani sunt montat 13 bannere, iar în Petrila cinci. “ Campania de teasing” dupã cum îi spune ºi numele, are rolul de a “tachina” cumpãrãtorul

Luiza ANDRONACHE Pe parcursul weekendului, mai toatã lumea s-a întrebat ce semnificare are numãrul de pe banner ºi dacã are sau nu legãturã cu campania electoralã, însã pânã la acest moment, nimeni nu a putut da nicio explicaþie clarã. Însã, în cele din urmã, noi am luat legãtura cu un tânãr, Vlad Cãpraru, cel care a fãcut toate diligenþele în Valea Jiului pentru montarea acestora bannere. “Pot sã vã spun doar cã este vorba de o campanie de teasing, iar eu sunt reprezentantul în teritoriu. Am un prieten la Bucureºti care lucreazã la o companie media, care m-a contacta ºi mi-a spus cã vrea sã facã o campanie de teasing în Valea Jiului. Oficial, nici eu nu pot sã vã spun despre ce este vorba, pentru cã nici eu nu ºtiu exact. Mi s-a spus cã, cu cât rãmâne

secretul mai bine tãinuit, cu atât va fi surpriza mai mare. Eu am depus cererea de urbanism pentru amplasarea acestor bannere”, a declarat Vlad Cãpraru. Avizul de urbanism

sau de a aduce în discuþie un subiect ºi de a atrage atenþia asupra sa. De obicei, se foloseºte înainte de lansarea unui nou produs, serviciu, companie sau înainte de un eveniment.


4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 21 noiembrie 2012

Campania electoralã la poarta ºcoli n municipiul Petroºani, ºi nu numai, afiºele electorale sunt lipite oriunde, deºi reprezentanþii administraþiei publice locale au amejat locuri speciale în acest sens. ªi vorbind de locuri special amenajate amintim de intrarea spre Colegiul Naþional Mihai Eminescu din Petroºani.

Î

Monika BACIU Aici, un panou electoral este amplasat absolut corespunzãtor, pe domeniul public. Singura neconcordanþã o

reprezintã însã apropierea acestuia de unitatea de învãþãmânt. Dupã cum afirmau ºi reprezentanþii InspectoratuluI ªcolar General Hunedoara, campania electoralã este strict

interzisã în ºcoli. Nimeni însã nu specificã faptul cã panourile nu pot fi amplasate în imediata

Suspiciune de tuberculozã în rândul elevilor a un liceu din municipiul Petroºani s-a înregistrat primul caz de tuberculozã. Diagnosticul încã nu este confirmat, însa reprezentanþii unitãþii de învãþãmânt au fãcut toate demersurile pentru ca virusul sã nu se rãspândeascã.

L

Monika BACIU ”La noi în liceu foarte rar se întâmplã astfel de lucruri. Din pãcate avem o elevã care este suspectatã ca fiind purtãtoarea virusului TBC. Încã nu nu este confirmat acest lucru. Eleva în cauzã este încã internatã în spital, noi am luat toate mãsurile necesare pentru a proteja colegii, în sensul cã sala respectivã a fost dezinfectatã cu firmã autorizatã în acest sens.

Profesorii ºi elevii au mers la medicul de specialitate pentru aºi face analizele necesare ºi spre bucuria noastrã lucrurile sunt absolut în regulã în momentul de faþã”, a declarat Gilbert Danciu, directorul Colegiului Naþional Mihai Eminescu din Petroºani. Bolile copilãriei se transmit cu rapiditate în colectivitate. ºi în acest caz, reprezentanþii unitãþilor ºcolare au luat mãsurile de rigoare pentru a preîntâmpina o eventualã rãspândire a

apropiere a unitãþilor de învãþãmânt, pe domeniul public. Astfel, liceenii care unii dintre ei au drept de vot pot sã vadã care sunt ofertele electorale pentru alegerile bolii. din 10 iunie a anului ”Bineînþeles cã la gimnaziu curent. aceste lucruri (bolile copilãrieiAtât la Petrila cât ºi la n.r.) sunt mai frecvente, dar tot timpul noi reacþionãm rapid”, a mai precizat Gilbert Danciu. Potrivit reprezentanþilor Spitalului municipal Vulcan, pânã în prezent nu s-au semnalat astfel de cazuri în rândul elevilor. ”La noi nu s-au înregistrat încã cazuri ale bolilor copilãriei”, a declarat Mariana Mateescu, managerul Spitalului municipal Vulcan. Una dintre bolile copilãriei care, deºi este extrem de contagioasã, nu se imunizeazã prin campanii naþionale de vaccinare, este varicela. Potrivit medicilor pediatri, varicela este o boalã foarte contagioasã, care netratatã poate duce la complicaþii, cum ar fi meningita, encefalita sau pneumonia.

Bani pentru premiile elevilor olimpici ei mai deºtepþi elevi din Hunedoara vor primi premii în bani. Asta pentru cã reprezentanþii Consiliului Judeþean au decis sã le acorde aceastã ºansã ºi deja au alocat bani pentru asta.

C

Diana MITRACHE Elevii care vor avea rezultate deosebite la învãþãturã vor primi premii în bani. Aceasta este decizia Consiliului Judeþean Hunedoara, iar preºedintele instituþiei,

Ioan Mircea Moloþ spune cã a ºi alocat o sumã de bani pentru aceasta. „Vrem sã îi rãsplãtim cumva pe aceºti elevi olimpici. Pentru bugetul anului viitor, Consiliul Judeþean va avea 50.000 de euro destinaþi

premierii olimpicilor la nivel de þarã ºi internaþional. Asta fiindcã pânã acum le-am dat diplome, cãrþi ºi eventual câte o cutie de bomboane ºi e cam puþin, iar eimeritã sã fie apreciaþi

pentru ceea ce realizeazã”, a declarat la Petroºani Ioan Mircea Moloþ, preºedintele CJ Hunedoara. Cei care vor primi premii în bani sunt cei care în 2013 se vor califica ladiferite faze ale olimpiadelorºcolare ºi care vor duce prestigul judeþului Hunedoara la nivel naþional,sau chiar internaþional.

În campania electoralã, în fiecare miercuri, de la orele 15.00 la 16.00, emisiunea electoralã este preluatã integral de Transilvania L!VE ºi transmisã în direct, pe satelit

Lupeni au rãsãrit mai multe afiºe elctorale în zone care nu coincid cu cele puse la dispoziþia partidelor politice de administraþia publicã. Reprezentanþii celor dua primarii din Valea Jiului au dat dispoziþii cu locurile de afiºaj electoral, însã se pare ca reprezentanþii partidelor politice nu respecta aceste locuri. Astfel, la Petrila existã 13 locuri speciale pentru afiºaj electoral. Surprinzãtor este faptul cã unul dintre aceste locuri special amenajate se afla chiar lângã Scoala din Jiet. ªi la Lupeni au fost stabilite 10 astfel de locuri, însã în ambele localitãþi nimeni nu respecta aceste prevederi.


Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 21 noiembrie 2012

Proiecte neîncepute din lipsa fondurilor dministraþia localã de la Petrila nu poate sã închidã definitiv groapa de gunoi de pe raza localitãþii din cauza lipsei banilor. Cei de aici s-au asociat cu Primãria Petroºani ºi cu Consiliul Judeþean Hunedoara în vederea implementãrii acestui proiect, însã lucrarea stagneazã.

A

Monika BACIU ”Pentru groapa de gunoi avem un proiect în colaborare cu Primãria municipiului

buie sã facã parte ºi CJH ºi aºteptãm acum ca aceastã Asociaþie de Dezvoltare Intercomunitarã sã depunã proiectele pentru tot judeþul

Gheorghe Ile, ”ºedinþã cu pãrinþii” pe Facebook heorghe Ile, primarul municipiului Vulcan vrea sã afle pãrerea pãrinþilor legatã de introducerea uniformelor în ºcoli. Campania a fost iniþiatã de primar pe pagina sa de Facebook. Rãspunsurile nu au întârziat sã aparã. Mai mulþi utilizatori ai reþelei de socializare ºi-au exprimat opiniile referitoare la întrebarea edilului ºef.

G

Monika BACIU ”Este o pãrere personalã, ar trebui reintroduse uniformele ºcolare. Nu de altceva dar trebuie sã ºtie toatã lumea cã sunt elevi”, spune unul dintre utiliza-

torii reþelei de socializare. Mai mult, existã ºi voci care spun cã bani s-au strâns pentru þinuta elevilor, însã în cele din urmã nu s-a mai realizat nimic. ”De trei ani s-au strâns

bani ºi tot nu s-au fãcut uniformele. Imediat gatã liceul ºi tot nu or sã aibe uniforme”, îi rãspunde un

alt utilizator lui Gheorghe Ile. Pãrerea acestuia mai este impãrtãºitã de un alt internaut. ”Normal cã trebuie sã

le facã, dar nu fac nimic cu toate cã am dat bani anul trecut”, scrie altcineva. De nenumãrate ori s-a luat în discuþie reintroducerea uniformelor ºcolare, însã totul a rãmas la stadi-

ul de discuþii ºi la latitudinea unitãþilor de învãþãmânt care trebuiau sã se consulte cu pãrinþii în vederea reintroducerii acestor echipamente distinctive pentru elevi.

Centura Petroºaniului, paralizatã sãptãmânal zona stadionului îºi lasã maºinile pe unde pot, pentru cã locurile de parcare din zonã sunt puþine ºi mai mereu ocupate. Aceastã situaþia, a blocãrii centurii Petroºaniului sãptãmânã de sãptãmânã, treneazã de ani buni, dar din pãcate, administraþia localã nu are încã nicio soluþie. “Este Luiza ANDRONACHE adevãrat cã acolo ar trebui sã mai amenajãm ceva locuri de parcare, ªoferii care vin la târgul sãpdar din pãcate nu avem teren tãmânal de haine ºi vechituri din disponibil, iar cel care ar fi, este privat ºi deocamdatã suntem în aceastã proiecte implementate genþia pentru imposibilitate, prin intermediul Regio: este adevãrat ”, Dezvoltare “Reabilitarea parcului a declarat Regionalã Vest (ADR municipal Cetate” – ben- Tiberiu Iacob Vest) trece în revistã, eficiar UAT Municipiul Ridzi, primarul printr-o modalitate Deva, “Modernizare Municipiului ªcoala Generalã O.V. Petroºani. ineditã, toate Cãlan ºi ªcoala Generalã proiectele implemenStrada Unirii – Corpuri tate în judeþul de Clãdire A ºi B” - beneHunedoara prin ficiar UAT Oraºul Cãlan, Programul Operaþional dar va avea loc ºi Regional REGIO. prezentarea proiectului “Reabilitarea sitului indusReprezentanþii ADR trial de pe fosta platforVest organizeazã joi, de mã industrial Cãlan ºi la ora 09:45, un tur al pregãtirea lui pentru noi proiectelor, punctul de activitãþi”, beneficiar plecare fiind Muzeului – Parteneriat dintre UAT Civilizaþiei Dacice ºi Oraºul Cãlan ºi UAT Romane Deva. Astfel, vor Judeþul Hunedoara. fi vizitate urmãtoarele Carmen COSMAN

in cauza maºinilor multe care sunt parcate pe prima bandã a centurii Municipiului Petroºani, traficul este paralizat în fiecare duminicã.

D

Petroºani, proiect de închidere a gropii de gunoi, însã pânã în momentul de faþã nu s-a gãsit finanþare pentru acest proiect de închidere”, a declarat Mihaela Lang, purtãtorul de cuvânt al Primãriei Petrila. Pentru a implementa proiectul este nevoie de o sumã de bani, care încã nu a fost aprobatã. ”Proiectul are o valoare în jurul sumei de 3 milioane de lei. Am încheiat o asociere ºi cu Consiliul Judeþean din care conform legii tre-

Hunedoara”, a mai precizat Mihaela Lang. Teoretic, groapa de gunoi de la Petrila a fost închisã în anul 2007, dar continuã sã ardã, semn cã aici s-a continuat cu depozitarea deseurilor si nu cu acoperirea acestora cu pãmânt. Consiliul Judetean Hunedoara a demarat un proiect prin care are în vedere închiderea depozitelor urbane neconforme în cadrul Proiectului ”Sistem de management integrat al deseurilor în judetul Hunedoara”.

Turul proiectelor REGIO

A

La târgul de duminicã de la stadion vin sute de oameni din toatã Valea Jiului ºi nu numai, iar majoritatea ºoferilor nu gãsesc altã posibilitate de parcare decât primele benzi ale centurii pe ambele sensuri de mers, pentru cã în zona Stadionului sunt slabe ºanse de mai multe de 20 de locuri de parcare, care ºi acelea sunt mai mereu ocupate de maºinile locatarilor din zonã. De cele mai multe ori, coada de maºini se întinde de la viaduct, aproape de giratoriul cu avionul ºi pânã dupã benzinãria Mol.


Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 21 noiembrie 2012

6 Actualitate

În caz de nevoie cãutãm adãpost în munþi e principiul „codru-i frate cu românul”, câteva adãposturi antiaeriene ar trebui sã preia ºi sã salveze cei circa 40 de mii de locuitori ai municipiului Petroºani, în caz nevoie. Mai mult de atât, în cazul unui atac aerian, oamenii nu au idee cum ar trebui sã procedeze pentru a scãpa cu viaþã.

P

Dacã s-ar întâmpla o nenorocire, puþini dintre locuitorii municipiului Petroºani ºtiu ce ar trebui sã facã pentru a scãpa cu viaþã, în ciuda exerciþiilor pe care cei de la Protecþia Civilã le desfãºoarã periodic. Dacã þinem cont de faptul cã, în

municipiul Petroºani sunt doar câteva adãposturi de protecþie civilã funcþionale care sã preia civilii, în cazul unui atac cu arme de distrugere în masã, efectul ar fi nimicitor pentru cea mai mare parte a populaþiei. Aceste adãposturi pot primi câteva sute de persoane, iar restul populaþiei ar trebui sã se refugieze în subsolurile de blocuri construite în acest scop, pe timpul regimului comunist, dar care în acest moment sunt inundate ºi pline de ºobolani. Din pãcate, nici aceste adãposturi nu pot oferi protecþie, decât unui numãr de circa 15.000 de persoane, adicã sub zece la sutã din populaþia Vãii Jiului, chiar dacã ar fi reabilitate în numai câteva zile.

Obiceiuri sãnãtoase ºi vicii bolnãvicioase

C

P

e hârtie sunt suficiente

Normele de apãrare spun cã fiecare oraº principal al

Tinerii liceeni ºi nu numai ei sunt invitaþi la Forumul Pro Urbis din Petroºani sã vorbeascã despre alimentaþia sãnãtoasã ºi viciile noii generaþii. Acþiunea face parte din seria manifestãrilor dedicate locuitorilor din Petroºani ºi vizeazã, în principal, tinerii. „Este o dezbatere care se adreseazã, în primul rând celor tineri. Scopul dezbaterii este ca tinerii sã aleagã un mod de viaþã sãnãtos”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtor de cuvânt al Primãriei Petroºani. Nici cei mici nu sunt lãsaþi deoparte, iar despre obiceiurile lor vor vorbi educatorii, care au ºi creat o carte special pentru acest segment de viaþã. „Urmãrim o dezbatere pe teme de sãnãtate. Noi vom fi prezenþi acolo ca sã îi ascultãm pe tinerii liceeni sã ne vorbeascã despre problemele lor, dar vom veni ºi cu problemele de copii mici. Lucrãm acum intens pentru publicarea cãrþii proiectului, iar noi mergem acolo sã purtãm discuþii despre alimentaþia sãnãtoasã pentru cã, prin proiectul grãdiniþei noastre, pe care l-am lansat tot în Pro Urbis, urmãrim în principal acest scop. Aici dorim sã îi aducem pe pãrinþi mai aproape de problemele copiilor, dar mai ales de problemele de alimentaþie. Am organizat tot felul de activitãþi, pe care le vom desfãºura în perioada de pânã la vacanþa de iarnã”, a declarat ºi Lucia Muntean, emmbru Pro Urbis Petroºani. Membrii Pro Urbis au lansat o dezbatere pe teme de alimentaþie, tocmai pentru cã suntem în postul Crãciunului. Cei care au ceva de spus sunt invitaþi miercuri la ora 12,00 în sala de marmurã a Primãriei din Petroºani. (Diana MITRACHE) MITRACHE)

judeþului trebuie sã dispunã de astfel de adãposturi civile în caz de situaþii extreme, numai cã în situaþia de faþã, în caz de alarmã aerianã, oamenii sunt nevoiþi sã se refugieze pe unde pot, în munþi, sub poduri, chiar ºi prin cavourile morþilor. Pe lângã aceste deficienþe se mai adaugã una, o mare parte a populaþiei din aceastã

zonã nu are nici mãcar vaga idee cum ar trebui sã procedeze în caz de un atac aerian. „Stai sub pragul de la uºã. Aºa cred cã se procedeazã sau nu ºtiu… Nu ne-a spus nimeni la ºcoalã, dra nu-mi fac probleme cã ºtiu pãrinþii mei ce trebuie sã fac”, spune Cosmin (21 de ani) din Petroºani. În cazul tânãrului sunt multe alte persoane care admit cã vor acþiona din instinct în cazul unui pericol. Chiar dacã stãm rãu la capitolul „protecþie”, trebuie spus cã la Petroºani este una dintre cele mai performante instalaþii de avertizare sonorã din þarã. Pe clãdirea municipalitãþii funcþioneazã o sirenã electronicã de ultimã generaþie capabilã sã alarmeze întreaga aºezare în caz de nevoie.

Bunurile falimentarei Nova Serv au ajuns la Apa Serv

unurile deþinute de Nova Serv, adicã mai toate pe care astãzi Maximilian GÂNJU le foloseºte, Apa Serv regia de apã ºi canal din Valea Jiului, au fost cumpãrate de la firma aflatã în insolvenþã priveºte Muzeul Mineritului, el are o printr-un credit bancar.

B

Mina Muzeu de la Aninoasa, stop joc

uzeul Mineritului de la Aninoasa la care s-a lucrat din anul 2006, de când mina s-a închis, are toate ºansele de a nu fi terminat e mâncãm, ce bem ºi cât de nocive sunt obiceiurile noastre, niciodatã.

este o temã ce va fi dezbãtutã în 21 noiembrie la Petroºani de cãtre membrii comunitãþii locale. Au fost invitaþi tineri ºi nu va fi ocolit nici subiectul sensibil legat de consumul de droguri sau þigãri ºi alcool.

COLÞUL LUI DENIS

Media de populare a unui astfel de adãpost, calculat sã reziste undei de ºoc ºi suflului, chiar ºi în cazul unui rãzboi atomic este de pânã la 150 persoane, fiecare având calculat un spaþiu de un metru pãtrat.

Actualitate 7

M

Fondurile de la Banca Mondialã accesate pentru acest proiect au fost

stopate de mai multe luni, iar reluarea finanþãrii pare un lucru greu de realizat la acest moment. De altfel, actualul primarul, Nicolae Dunca, a moºtenit proiectele iniþiate de fostul primar, Ilie Botgros, dar asta nu înseamnã cã ºi crede în ele. Cât

Din nou bursã în Hunedoara

AJOFM Hunedoara, care au programat aceastã acþiune special pentru ºomerii din aceastãparte a þãrii, la finele lunii noiembrie, chiar dacã iniþial nu se mai anunþase o altã bursã pânã anul viitor.

inalul lunii noiembrie le aduce ºomerilor hunedoreni posibilitatea sã-ºi gãseascã un job. Ultima bursã în acest judeþ va avea loc la finele lunii noimebrie ºi este dedicatã tuturor categoriilor de oameni care nu au un loc de muncã.

„Analizând situaþia existentã în acest moment în ceea ce priveºte ºomajul ºi locurile de muncã disponibile, conducerea AJOFM a decis sã organizãm o bursã ºi în luna noiembrie. Ce va fi nou, faþã de bursele anterioare, aceasta se va organiza într-o zi de joi, respectiv în 29 noiembrie, pentru cã data de 30 este zi liberã”, a declarat Judith Babþan,ºefa ALOFM Petroºani. Bursa va fi una generalã ºi

F

ªomerii hunedoreni vor avea o nouã bursã a locurilor de muncã în aceastã lunã. Asta au decis responsabilii

pãrere clarã… „Pãrerea mea personalã este cã nu prea aduce mari beneficii comunitãþii locale acest muzeu. Am vãzut acum cã vin ºi alte oraºe cu astfel de idei. Mai bine s-ar crea locuri de muncã în halele respective, sã se facã fabrici mai micuþe, care sã dea de lucru oamenilor pentru un venit constant. Deci, eu nu cred în reuºita acestei acþiuni, cu Mina Muzeu”, a declarat Nicolae Dunca, primarul Oraºului Aninoasa. Muzeul Mineritului de la Aninoasa este realizat în proporþie de 50 %, iar pentru funcþionarea acestui ar fi nevoie de crearea a cel puþin 7 locuri de muncã. Contactat telefonic, fostul primar, Ilie Botgros, a declarat cã dacã Dunca vrea sã renunþe la muzeu, este treaba lui… Luiza ANDRONACHE

se va adresa tuturor categoriilor de ºomeri, mai ales cã foarte multe firme au avut disponibilizãri de personal în ultimul timp. Potrivit datelor oferite de Agenþia Judeþeanã pentru Ocuparea Forþei de Muncã (AJOFM) Hunedoara, în judeþ, la sfârºitul lunii trecute, peste 10.600 de locuitori nu aveau serviciu, iar circa jumãtate nu mai primeau niciun fel de ajutor din partea statului. În plus, aproximativ 2.900 de persoane, adicã mai mult de jumãtate dintre ºomerii neindemnizaþi, sunt beneficiari ai ajutorului privind venitul minim garantat. Diana MITRACHE

Apa Serv Valea Jiului a achiziþionat toate bunurile imobile ºi mobile de la societatea sorã aflatã în insolvenþã, Nova Serv, societate care la divizare a preluat toate creanþele actualului operator de apã ºi canal din Valea Jiului. Numai cã, odatã cu creanþele a preluat ºi activele pe care finanþele publice au pus sechestru în încercarea de a-ºi recupera debitele cãtre bugetul de stat. „Practic noi nu aveam nimic, totul era al Nova Serv. M-am gândit cum sã fac încât sã conving ºi finanþele sã-mi lase bunurile dar ºi sã le iau înapoi la Apa Serv astfel încât sã mã pot baza pe ele, sã am cu ce lucra. Aºa cã am lansat o ofertã pentru a accesa un credit, însã nu s-au prea

înghesuit ofertanþi. În cele din urmã am reuºit sã obþin 1,3 milioane de lei ºi nu 1,6 cât vroiam. Am garantat chiar cu bunurile cumpãrate de la Nova Serv ºi îmi convine sã achit ratele lunare cãtre CEC dar la final activele sunt toate ale Apa Serv. ªi Finanþele au fost de acord pentru cã ºi-au recuperat din datorie”, a declarat directorul general al SC Apa Serv Valea Jiului, Costel Avram.

din D ivizare obligaþie

Operatorul de apã potabilã ºi canalizare din Valea Jiului s-a va divizat în douã societãþi pentru ca programul investiþional cu privire la modernizarea reþelelor de apã din cele ºase localitãþi, realizat cu finanþare europeanã sã poatã continua. Societatea Nova Serv a preluat creanþele actualei societãþi Apa Serv, iar procedura era obligatorie pentru cã altfel se pierdeau cele 40 de milioane de euro prevãzute în prima etapã, fonduri europene, pentru derularea proiectului de modernizare a reþelelor de apã ºi canal. Maximilian GÂNJU

Gratis cu bicicleta prin Deva a sã încurajeze miºcarea în aer liber, în sezonul când lumea stã mai mult acasã, edilii din Deva au gãsit o metodã ineditã. Închiriazã biciclete.

C

Ideea le-a venit edililor din Deva, dupã ce au achiziþionat mai multe biciclete ºi au cãutat o soluþie viabilã la sedentarism, dar ºi o alternativã la transportul cu motor, poluant ºi care îngreuneazã mult traficul. Oricine vrea sã facã o plimbare, nu are decât sã treacã pe la centrele de închiriere. „Primãria Municipiului

Deva pune gratuit la dispoziþia celor interesaþi 40 de biciclete pentru plimbãri prin oraº. În sezonul de toamnã-iarnã, bicicletele pot fi închiriate zilnic, între orele 10.00 ºi 17.00 (program sezon rece), de la punctele special amenajate la parcul Bejan ºi în zona Telecabinei. Vehiculele se închiriazã în baza actului de identitate valabil”, spune Melania Iscru, consilier al Cabinetului Primarului din

Deva. Deva este primul oraº hunedorean care adoptã o astfel de acþiune verde, iar aceasta vine dupã ce ºi poliþiºtii vor merge pe astfel de vehicule în acþiunile de rutinã. Diana MITRACHE


Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 21 noiembrie 2012

6 Actualitate

În caz de nevoie cãutãm adãpost în munþi e principiul „codru-i frate cu românul”, câteva adãposturi antiaeriene ar trebui sã preia ºi sã salveze cei circa 40 de mii de locuitori ai municipiului Petroºani, în caz nevoie. Mai mult de atât, în cazul unui atac aerian, oamenii nu au idee cum ar trebui sã procedeze pentru a scãpa cu viaþã.

P

Dacã s-ar întâmpla o nenorocire, puþini dintre locuitorii municipiului Petroºani ºtiu ce ar trebui sã facã pentru a scãpa cu viaþã, în ciuda exerciþiilor pe care cei de la Protecþia Civilã le desfãºoarã periodic. Dacã þinem cont de faptul cã, în

municipiul Petroºani sunt doar câteva adãposturi de protecþie civilã funcþionale care sã preia civilii, în cazul unui atac cu arme de distrugere în masã, efectul ar fi nimicitor pentru cea mai mare parte a populaþiei. Aceste adãposturi pot primi câteva sute de persoane, iar restul populaþiei ar trebui sã se refugieze în subsolurile de blocuri construite în acest scop, pe timpul regimului comunist, dar care în acest moment sunt inundate ºi pline de ºobolani. Din pãcate, nici aceste adãposturi nu pot oferi protecþie, decât unui numãr de circa 15.000 de persoane, adicã sub zece la sutã din populaþia Vãii Jiului, chiar dacã ar fi reabilitate în numai câteva zile.

Obiceiuri sãnãtoase ºi vicii bolnãvicioase

C

P

e hârtie sunt suficiente

Normele de apãrare spun cã fiecare oraº principal al

Tinerii liceeni ºi nu numai ei sunt invitaþi la Forumul Pro Urbis din Petroºani sã vorbeascã despre alimentaþia sãnãtoasã ºi viciile noii generaþii. Acþiunea face parte din seria manifestãrilor dedicate locuitorilor din Petroºani ºi vizeazã, în principal, tinerii. „Este o dezbatere care se adreseazã, în primul rând celor tineri. Scopul dezbaterii este ca tinerii sã aleagã un mod de viaþã sãnãtos”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtor de cuvânt al Primãriei Petroºani. Nici cei mici nu sunt lãsaþi deoparte, iar despre obiceiurile lor vor vorbi educatorii, care au ºi creat o carte special pentru acest segment de viaþã. „Urmãrim o dezbatere pe teme de sãnãtate. Noi vom fi prezenþi acolo ca sã îi ascultãm pe tinerii liceeni sã ne vorbeascã despre problemele lor, dar vom veni ºi cu problemele de copii mici. Lucrãm acum intens pentru publicarea cãrþii proiectului, iar noi mergem acolo sã purtãm discuþii despre alimentaþia sãnãtoasã pentru cã, prin proiectul grãdiniþei noastre, pe care l-am lansat tot în Pro Urbis, urmãrim în principal acest scop. Aici dorim sã îi aducem pe pãrinþi mai aproape de problemele copiilor, dar mai ales de problemele de alimentaþie. Am organizat tot felul de activitãþi, pe care le vom desfãºura în perioada de pânã la vacanþa de iarnã”, a declarat ºi Lucia Muntean, emmbru Pro Urbis Petroºani. Membrii Pro Urbis au lansat o dezbatere pe teme de alimentaþie, tocmai pentru cã suntem în postul Crãciunului. Cei care au ceva de spus sunt invitaþi miercuri la ora 12,00 în sala de marmurã a Primãriei din Petroºani. (Diana MITRACHE) MITRACHE)

judeþului trebuie sã dispunã de astfel de adãposturi civile în caz de situaþii extreme, numai cã în situaþia de faþã, în caz de alarmã aerianã, oamenii sunt nevoiþi sã se refugieze pe unde pot, în munþi, sub poduri, chiar ºi prin cavourile morþilor. Pe lângã aceste deficienþe se mai adaugã una, o mare parte a populaþiei din aceastã

zonã nu are nici mãcar vaga idee cum ar trebui sã procedeze în caz de un atac aerian. „Stai sub pragul de la uºã. Aºa cred cã se procedeazã sau nu ºtiu… Nu ne-a spus nimeni la ºcoalã, dra nu-mi fac probleme cã ºtiu pãrinþii mei ce trebuie sã fac”, spune Cosmin (21 de ani) din Petroºani. În cazul tânãrului sunt multe alte persoane care admit cã vor acþiona din instinct în cazul unui pericol. Chiar dacã stãm rãu la capitolul „protecþie”, trebuie spus cã la Petroºani este una dintre cele mai performante instalaþii de avertizare sonorã din þarã. Pe clãdirea municipalitãþii funcþioneazã o sirenã electronicã de ultimã generaþie capabilã sã alarmeze întreaga aºezare în caz de nevoie.

Bunurile falimentarei Nova Serv au ajuns la Apa Serv

unurile deþinute de Nova Serv, adicã mai toate pe care astãzi Maximilian GÂNJU le foloseºte, Apa Serv regia de apã ºi canal din Valea Jiului, au fost cumpãrate de la firma aflatã în insolvenþã priveºte Muzeul Mineritului, el are o printr-un credit bancar.

B

Mina Muzeu de la Aninoasa, stop joc

uzeul Mineritului de la Aninoasa la care s-a lucrat din anul 2006, de când mina s-a închis, are toate ºansele de a nu fi terminat e mâncãm, ce bem ºi cât de nocive sunt obiceiurile noastre, niciodatã.

este o temã ce va fi dezbãtutã în 21 noiembrie la Petroºani de cãtre membrii comunitãþii locale. Au fost invitaþi tineri ºi nu va fi ocolit nici subiectul sensibil legat de consumul de droguri sau þigãri ºi alcool.

COLÞUL LUI DENIS

Media de populare a unui astfel de adãpost, calculat sã reziste undei de ºoc ºi suflului, chiar ºi în cazul unui rãzboi atomic este de pânã la 150 persoane, fiecare având calculat un spaþiu de un metru pãtrat.

Actualitate 7

M

Fondurile de la Banca Mondialã accesate pentru acest proiect au fost

stopate de mai multe luni, iar reluarea finanþãrii pare un lucru greu de realizat la acest moment. De altfel, actualul primarul, Nicolae Dunca, a moºtenit proiectele iniþiate de fostul primar, Ilie Botgros, dar asta nu înseamnã cã ºi crede în ele. Cât

Din nou bursã în Hunedoara

AJOFM Hunedoara, care au programat aceastã acþiune special pentru ºomerii din aceastãparte a þãrii, la finele lunii noiembrie, chiar dacã iniþial nu se mai anunþase o altã bursã pânã anul viitor.

inalul lunii noiembrie le aduce ºomerilor hunedoreni posibilitatea sã-ºi gãseascã un job. Ultima bursã în acest judeþ va avea loc la finele lunii noimebrie ºi este dedicatã tuturor categoriilor de oameni care nu au un loc de muncã.

„Analizând situaþia existentã în acest moment în ceea ce priveºte ºomajul ºi locurile de muncã disponibile, conducerea AJOFM a decis sã organizãm o bursã ºi în luna noiembrie. Ce va fi nou, faþã de bursele anterioare, aceasta se va organiza într-o zi de joi, respectiv în 29 noiembrie, pentru cã data de 30 este zi liberã”, a declarat Judith Babþan,ºefa ALOFM Petroºani. Bursa va fi una generalã ºi

F

ªomerii hunedoreni vor avea o nouã bursã a locurilor de muncã în aceastã lunã. Asta au decis responsabilii

pãrere clarã… „Pãrerea mea personalã este cã nu prea aduce mari beneficii comunitãþii locale acest muzeu. Am vãzut acum cã vin ºi alte oraºe cu astfel de idei. Mai bine s-ar crea locuri de muncã în halele respective, sã se facã fabrici mai micuþe, care sã dea de lucru oamenilor pentru un venit constant. Deci, eu nu cred în reuºita acestei acþiuni, cu Mina Muzeu”, a declarat Nicolae Dunca, primarul Oraºului Aninoasa. Muzeul Mineritului de la Aninoasa este realizat în proporþie de 50 %, iar pentru funcþionarea acestui ar fi nevoie de crearea a cel puþin 7 locuri de muncã. Contactat telefonic, fostul primar, Ilie Botgros, a declarat cã dacã Dunca vrea sã renunþe la muzeu, este treaba lui… Luiza ANDRONACHE

se va adresa tuturor categoriilor de ºomeri, mai ales cã foarte multe firme au avut disponibilizãri de personal în ultimul timp. Potrivit datelor oferite de Agenþia Judeþeanã pentru Ocuparea Forþei de Muncã (AJOFM) Hunedoara, în judeþ, la sfârºitul lunii trecute, peste 10.600 de locuitori nu aveau serviciu, iar circa jumãtate nu mai primeau niciun fel de ajutor din partea statului. În plus, aproximativ 2.900 de persoane, adicã mai mult de jumãtate dintre ºomerii neindemnizaþi, sunt beneficiari ai ajutorului privind venitul minim garantat. Diana MITRACHE

Apa Serv Valea Jiului a achiziþionat toate bunurile imobile ºi mobile de la societatea sorã aflatã în insolvenþã, Nova Serv, societate care la divizare a preluat toate creanþele actualului operator de apã ºi canal din Valea Jiului. Numai cã, odatã cu creanþele a preluat ºi activele pe care finanþele publice au pus sechestru în încercarea de a-ºi recupera debitele cãtre bugetul de stat. „Practic noi nu aveam nimic, totul era al Nova Serv. M-am gândit cum sã fac încât sã conving ºi finanþele sã-mi lase bunurile dar ºi sã le iau înapoi la Apa Serv astfel încât sã mã pot baza pe ele, sã am cu ce lucra. Aºa cã am lansat o ofertã pentru a accesa un credit, însã nu s-au prea

înghesuit ofertanþi. În cele din urmã am reuºit sã obþin 1,3 milioane de lei ºi nu 1,6 cât vroiam. Am garantat chiar cu bunurile cumpãrate de la Nova Serv ºi îmi convine sã achit ratele lunare cãtre CEC dar la final activele sunt toate ale Apa Serv. ªi Finanþele au fost de acord pentru cã ºi-au recuperat din datorie”, a declarat directorul general al SC Apa Serv Valea Jiului, Costel Avram.

din D ivizare obligaþie

Operatorul de apã potabilã ºi canalizare din Valea Jiului s-a va divizat în douã societãþi pentru ca programul investiþional cu privire la modernizarea reþelelor de apã din cele ºase localitãþi, realizat cu finanþare europeanã sã poatã continua. Societatea Nova Serv a preluat creanþele actualei societãþi Apa Serv, iar procedura era obligatorie pentru cã altfel se pierdeau cele 40 de milioane de euro prevãzute în prima etapã, fonduri europene, pentru derularea proiectului de modernizare a reþelelor de apã ºi canal. Maximilian GÂNJU

Gratis cu bicicleta prin Deva a sã încurajeze miºcarea în aer liber, în sezonul când lumea stã mai mult acasã, edilii din Deva au gãsit o metodã ineditã. Închiriazã biciclete.

C

Ideea le-a venit edililor din Deva, dupã ce au achiziþionat mai multe biciclete ºi au cãutat o soluþie viabilã la sedentarism, dar ºi o alternativã la transportul cu motor, poluant ºi care îngreuneazã mult traficul. Oricine vrea sã facã o plimbare, nu are decât sã treacã pe la centrele de închiriere. „Primãria Municipiului

Deva pune gratuit la dispoziþia celor interesaþi 40 de biciclete pentru plimbãri prin oraº. În sezonul de toamnã-iarnã, bicicletele pot fi închiriate zilnic, între orele 10.00 ºi 17.00 (program sezon rece), de la punctele special amenajate la parcul Bejan ºi în zona Telecabinei. Vehiculele se închiriazã în baza actului de identitate valabil”, spune Melania Iscru, consilier al Cabinetului Primarului din

Deva. Deva este primul oraº hunedorean care adoptã o astfel de acþiune verde, iar aceasta vine dupã ce ºi poliþiºtii vor merge pe astfel de vehicule în acþiunile de rutinã. Diana MITRACHE


Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 21 noiembrie 2012

8 Actualitate erificãri efectuate de Curtea de Conturi la mai multe primãrii din þarã. Curtea de Conturi a înaintat conducerii Senatului un raport privind controalele fãcute la nivelul mai multor unitãtþi administrativ teritoriale, printre care ºi douã din judeþul Hunedoara.

V

Este vorba de municipiile Deva ºi Haþeg. În urma verificarilor, Curtea de Conturi a constatat diferite nereguli precum sume de milioane de lei cheltuite fãrã bazã legalã pentru studii de fezabilitate, sporuri de “penibilitate” ºi prime de sãrbãtori. În urma verificãrilor efectuate de Curtea de Conturi la Deva au fost identificate mai multe probleme care ”dãinuie” de pe vremea lui Mircia Muntean. “Nu au fost stabilite, inregistrate, urmãrite si incasate penalitati de intarziere de 1% pe zi, pentru neplata in termen a redeventei datorate în cadrul contractului de concesionare a serviciului public comunitar de salubrizare a municipiului Deva, asa cum era menþionat în contract, prejudiciul fiind estimat la 78.890 lei”, artã raportul. Primãria municipiului Deva a fost prejudiciatã cu aproape 1,55 milioane de lei în urma unui contract de concesiune a serviciilor de salubritate din oraº, potrivit datelor de audit ale Curþii de Conturi fãcute publice de primarul localitãþii, Petru Mãrginean, el menþionând cã paguba trebuie recuperatã pânã în luna iunie a anului viitor. Edilul local a explicat cã inspectorii Curþii de Conturi au întocmit trei rapoarte de audit financiar extern pentru anii 2010, 2011 ºi prima jumãtate din 2012, fiind descoperite nereguli în ceea ce priveºte relaþia de parteneriat existentã între Consiliul Local Deva ºi societatea Salubritatea SA, care se ocupã de curãþenia oraºului. “Sunt contracte de concesiune ºi de asociere care trebuie aduse în legalitate

Groapa banilor îngropaþi

Cheltuielile de la groapa de gunoi din Deva au ajuns la Curtea de Conturi Chitid. Valoarea contractului a fost de 107 mii de lei. Tot în 2010, societatea ºi-a mai adjudecat un contract cu Primãria Deva în valoare de aproape 400 de mii de lei. Contractul avea ca scop anveloparea unui bloc de locuinþe din municipiul Deva.

milioane de la Ministerul Agriculturii

10 pentru cã au fost semnate doar de fostul primar, fãrã avizul serviciilor competente din Primãrie - juridic ºi economic. Prima datã trebuie sã intrãm în legalitate ºi apoi vom lua o decizie finalã în ceea ce priveºte continuarea contractului cu firma de salubritate. Prejudiciul creat trebuie recuperat”, a spus primarul municipiului Deva, Petru Mãrginean. Potrivit rapoartelor de audit, prejudiciul este constituit din facturãri suplimentare ale serviciilor de curãþenie, plata operaþiunilor de stingere a unui incendiu izbucnit anul trecut la groapa de gunoi a oraºului, taxe de poluare ºi impozite neachitate cãtre bugetul local ºi bugetul de stat. Primãria Deva a contestat în instanþã rapoartele de audit ale Curþii de Conturi, aºteptând ca magistraþii secþiei de contenciosadministrativ de la Tribunalul Hunedoara sã se pronunþe asupra acestui caz. În situaþia în care instanþa va decide recuperarea banilor, atunci primarul se va adresa Consiliului Local Deva ºi va solicita consilierilor sã ia o decizie asupra modului în care va fi achitat prejudiciul. “Am acþionat în instanþã Curtea de Conturi pentru cã nu sunt de acord ca aceºti bani sã fie recuperaþi de la funcþionarii publici din Primãrie sau de la cetãþenii Devei. Cineva trebuie sã rãspundã de aceste prejudicii ºi eu sunt convins cã instituþiile abilitate vor lua o

decizie în urma acestor rapoarte ale Curþii de Conturi”, a afirmat Mãrginean. Edilul local a menþionat cã deja au fost luate primele mãsuri de recuperare a prejudiciului de la SC Salubritatea SA, în sensul în care o parte din sumele pentru plata facturilor de curãþenie sunt reþinute într-un cont bancar. Totodatã, din audit rezultã faptul cã 39 de societãþi comerciale nu au fost taxate in 2012 pentru terasele detinute pe domeniul public, fiind estimatã o pierdere la bugetul locale de 21.068 de lei. Între 2009 si 2010 au fost acordate profesorilor din învãþãmântul preuniversitar sporuri de “ecran” ºi de “penibilitate”, fiind înregistrat un prejudiciu de 636.993 lei, la care s-au adaugat plãþile pentru contribuþiile sociale de 192.435 de lei.

G

roapa de gunoi, groapa banilor

Din bugetul local au mai fost suportate si costurile de 698.888 lei pentru “lucrãri de limitare ºi înlãturare a efectelor situaþiei de urgenþã” ca urmare a unui incediu produs in 2011 la groapa de gunoi, în condiþiile în care aceastã obligaþie ar fi revenit concesionarului domeniului. Urmãrile incendiului de la groapa de gunoi de la Deva au fost “înlãturate” de o societate de pe raza localitãþii contra 700 de mii de lei Administraþia localã a atribuit contractul de

„lucrãri de limitare ºi înlãturare a efectelor situaþiei de urgenþã în urma incendiului produs la rampa de gunoi a municipiului” omului de afaceri care deþine complexul turistic Steaua Mureºului. Din cele peste ºase hectare de teren, suprafaþã pe care este întinsã groapa de gunoi a Devei, trei hectare au fost cuprinse de flãcãri la sfârºitul lunii septembrie.

bonatã la A Primãria Deva… Societatea SC Telecerna S.R.L. cea care a primit 700 de mii de lei sã reabiliteze groapa de gunoi, este una ºi aceeaºi Mãrie cu pãlãria botezatã complexul turistic Steaua Mureºului. Firma lui Ioan ªendroiu, acþionarul unic al societãþii, este abonatã la bugetul local al capitalei de judeþ. Aceasta a derulat cu administraþia localã din Deva mai multe contracte. În 2009, reprezentanþii locali din Deva au predat 8 blocuri pentru tineri. Lucrãrile de construcþie a celor opt imobile au fost adjudecate de societatea Telecerna în asociere cu SC Structuri SRL ºi SC Vincendum SRL, lider de asociaþie fiind firma din Deva. Valoarea investiþiei pentru construcþia celor 8 imobile a fost de 14.019.666 de lei. Aceeaºi societate a mai întocmit, în 2010, proiectul tehnic pentru efectuarea lucrãrilor de reabilitare ºi extindere a cãminului cultural de la

Conform unui document al Ministerului Agriculturii ºi Dezvoltãrii Rurale, societatea a beneficiat de finanþare nerambursabilã de 9.924.937,98 de lei pentru modernizarea unitãþii de acvaculturã „Steaua Mureºului” prin diversificarea producþiei cu specii noi cu potenþial de piaþã. Un alt prejuridiciu, de 335.501 lei, a fost înregistrat dupã ce de la bugetul local au fost decontate lucrãri neexecutate sau care nu au justificare economicã ºi/sau tehnicã pentru un complex de locuinþe sociale. Nu au fost îndeplinite obligaþiile lunare faþã de fondul special de solidaritate social pentru persoanele cu handicap neîncadrate, fiind vorba de 337.326 de lei. Monika BACIU

categorie de persoane, greu încercatã de criza financiarã, creºterea preþurilor la întreþinere ºi alimente, ºi nu în ultimul rând diminuarea veniturilor o constituie pensionarii, care dupã zeci de ani de muncã ºi greutãþi se vãd în imposibilitatea de a-ºi mai putea asigura un trai zilnic decent.

O

Pentru cã foarte mulþi dintre aceºtia sunt oameni pentru care muncã ºi cinstea au însemnat totul în viaþa conditile actuale ne putând sã le ofere liniºtea pe care ºi-au dorit-o odatã cu pensionarea. Astfel cã putem vedea tot mai mulþi astfel de

Social 9

Bãtrâni ajunºi la colþ de stradã din cauza neajunsurilor de zi cu zi

bãtrânei care stau în pieþe sau chiar ºi la colþ de stradã cu câte un buchet de flori în mânã sau alte lucruri pe care le dispun în gospodãriile proprii ºi încercând sã mai câºtige un ban pentru a-ºi cumpãra o pâine sau pentru a se achita de datoriile cãtre statul care nu le oferã nimic ci mai mult decât atât pur ºi simplu le ia pânã ºi ultimul leu din buzunar. Cu un glas trist ºi cu lacrimi în colþul ochilor putem vedea o bãtrânicã gârbovitã în colþul pieþei stând în frig cu niºte flori în mâna pe care în fiecare dimineaþã le culege din propria grãdinã ºi aºteaptã

sperând ca persoane cãrora li se face milã ºi de ea sã-i cumpere florile. Întrebând-o de ce recurge la astfel de metode ea ne relateazã ”în fiecare dimineaþã mã trezesc cu speranþa cã poate astãzi o sã mã bage ºi pe mine cineva în seamã ºi poate chiar de milã îmi va cumpãra aceste flori pe care le-am cules din grãdina mea. Nu aºtept sã cadã bani din cer ºi nici nu cerºesc, vreau doar ca sã-mi vând florile pentru a-mi cumpãra ceva de mâncare”. Aceasta sãrmanã femeie ne mai spune cã nu are pe nimeni care sã o ajute cu nimic. Pânã ºi

vecinii care o mai ajutau cu mâncare au decedat. Cel mai rãu îi pare cã de foarte mulþi anii din cauza traiului ºi greutãþilor nu a mai putut sã meargã la tratamente nici mãcar cu un bilet care este acordat pensionarilor din cauzã cã pentru ea ºi aºa este foarte scump. Toate aceste persoane nu ar trebui sã treacã neobservate pentru autoritãþile care nu fac mai nimic pentru a le ajuta. Sã nu uitãm cu toþii cã ºi noi la rândul nostru avem pãrinþi sau bunici ºi nu ne-am dori sã ajungã în aceastã situaþie disperatã în care se afla aceºti bãtrâni amãrâþi uitaþi de soarta ºi abandonaþi de autoritãþi chiar ºi în an electoral. Monika BACIU

Sperã sã scape de gerul ier n i i

Þevile de termoficare r edevin cãminul boschetarilor ãracii din Valea Jiului se pregãtesc sã înfrunte frigul. Oamenii fãrã adãpost îºi cautã câte o þeavã caldã, cum au fãcut ºi în alþi ani, ºi sperã sã mai treacã peste încã o iarnã.

S

Þevile de termoficare din Valea Jiului sunt din nou la mare cãutare. Oamenii fãrã un acoperiº deasupra capului încep din nou sã-ºi amenajeze „casele” temporare pe þevi sau sub conductele care traverseazã oraºele Vãii Jiului, sperând ca în acest fel sã mai supravieþuiascã încã unei ierni.

CASA DE CULTURà A SINDICATELOR “ION DULÃMIÞÔ PETROªANI

Consiliul Judeþean îºi deschide birou la Petroºani onsiliul Judeþean Hunedoara va avea un birou la Petroºani, aºa încât oamenii din Valea Jiului care au o problemã ce þine de aceastã instituþie sã nu mai batã drumul pânã la Deva. În plus, se vor þine ºi audienþe.

C

Spectacolul va avea loc vineri 7 decembrie ora 19 Preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ, spune cã, în acest fel, îºi respectã o promisiune pe care a fãcut-o oamenilor de aici în campania electoralã ºi a subliniat cã peste 4 ani nu va mai candida pentru nicio funcþie. „Va fi un om de-al meu, care va sta în fiecare zi sã adune toate doleanþele cetãþenilor, iar eu voi þine o datã pe sãptãmânã audienþe în Valea Jiului”, a explicat Moloþ. Acesta a pus deja ochii pe un birou ºi spune cã va discuta aspectele tehnice cu primarul Petroºaniului. Între Valea Jiului ºi Deva sunt cel puþin 100 de kilometri, aºa cã pentru locuitorii de aici deplasarea în oraºul reºedinþã de judeþ este destul de anevoioasã. ªi Prefectura Hunedoara a încercat o chestiune similarã, iar la petroºani a funcþionat o bunã perioadã de timp un Oficiu Prefectural, util mai ales în perioadele cu convulsii sociale, dar acesta s-a desfiinþat anul trecut. (Car men COSMAN )

Preþ bilet - prima parte a sãlii de spectacole 60 lei/bilet; partea a doua a sãlii 50 lei/bilet

La adãpostul de noapte nu este ca la hotel eºi temperaturile au scãzut considerabil în ultima perioadã, la adãpostul din municipiul Petroºani încã nu s-a înregistrat nicio cerere din partea persoanelor care nu au o locuinþã ºi stau pe strãzi.

D

Reprezentanþii administraþiei locale de la Petroºani subliniazã faptul cã aici vor fi adãpostite doar acele persoane care nu au un acoperiº deasupra capului. ”Pânã în acest moment nu s-au înregistrat aceste cereri. Se aºteaptã ca atunci când temperaturile vor scãdea sã existe aceste cereri pentru adãpostul de noapte, însã trebuie subliniat cã adãpostul de

noapte nu este un hotel. Doar cei aflaþi în pericol în momentul când se înregistreazã temperaturi negative sunt adãpostiþi acolo ºi nu oricine doreºte”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtorul de cuvânt al Primãriei Petroºani Dacã în urmã cu ceva timp se vorbea de mutarea locaþiei în alt sediu, reprezentanþii administraþiei publice spun ca în aceastã iarnã acest centru îºi va desfãºura activitatea tot aici. ”Se cautã un nou amplasament pentru adãpostul de noapte. Pânã în acest moment nu s-a gãsit un astfel de amplasament, astfel cã în aceastã iarnã

adãpostul de noapte va funcþiona în acelaºi loc”, a mai precizat sursa citatã. Ca ºi anul trecut ºi în acest sezon cei de la Poliþia Localã îi vor duce pe oamenii fãrã adãpost în centrul de noapte pentru ca aceºtia sã nu îngheþe când condiþiile meteo vor fi vitrege. Monika BACIU

În Petroºani, la doar câþiva paºi de Primãrie, ascunºi între blocuri, mai mulþi „boschetari” ºi-au adus deja lucrurile în noua „locuinþã”, adicã sub þevile de termoficare din spatele Casei de Culturã. De câþiva ani acesta este cãminul lor pe timp de iarnã, dupã ce vara au dormit pe unde au putut. Iar acesta este doar unul dintre cazurile multiple din Petroºani. Primarul Tiberiu Iacob - Ridzi spune cã ºi în acest an va funcþiona un adãpost pentru oamenii strãzii, la fel ca ºi anul trecut, când poliþiºtii locali au patrulat non – stop ºi i-au luat de pe strãzi pe cei fãrã adãpost. De asemenea, din cauza temperaturilor extrem de scãzute, „boschetarii”, cum sunt denumiþi în sens generic, au putut fi adãpostiþi ºi la Casa Pollicino, cu care edilii au încheiat un contract ºi care poate gãzdui 22 de oameni.. Zeci de persoane au beneficiat

anul trecut de un pat ºi de o masã caldã. La Vulcan situaþia este asemãnãtoare, cu deosebirea cã aici centrul pentru persoanele fãrã adãpost funcþioneazã permanent. „Avem circa 80 de persoane gãzduite, printre care ºi copii. Centrul funcþioneazã tot timpul, nu doar iarna”, a declarat primarul Gheorghe Ile. Dar, din câte se pare, nu toþi ºtiu de existenþa acestuia. Pe þevile de termoficare de sub podul care merge la Mina Paroºeni, un bãrbat ºi-a încropit un adãpost, din cartoane ºi folii de nailon. Trãieºte din mila oamenilor ºi sperã cã va scãpa de iarna ce se anunþã ºi anul acesta geroasã. Primarul Ile a precizat cã îi va trimite pe poliþiºtii locali sã vadã care este situaþia ºi va încerca sã rezolve problema bãrbatului care sperã sã combatã gerul iernii cu apa caldã din þevile pe care doarme. Car men COSMAN


Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 21 noiembrie 2012

8 Actualitate erificãri efectuate de Curtea de Conturi la mai multe primãrii din þarã. Curtea de Conturi a înaintat conducerii Senatului un raport privind controalele fãcute la nivelul mai multor unitãtþi administrativ teritoriale, printre care ºi douã din judeþul Hunedoara.

V

Este vorba de municipiile Deva ºi Haþeg. În urma verificarilor, Curtea de Conturi a constatat diferite nereguli precum sume de milioane de lei cheltuite fãrã bazã legalã pentru studii de fezabilitate, sporuri de “penibilitate” ºi prime de sãrbãtori. În urma verificãrilor efectuate de Curtea de Conturi la Deva au fost identificate mai multe probleme care ”dãinuie” de pe vremea lui Mircia Muntean. “Nu au fost stabilite, inregistrate, urmãrite si incasate penalitati de intarziere de 1% pe zi, pentru neplata in termen a redeventei datorate în cadrul contractului de concesionare a serviciului public comunitar de salubrizare a municipiului Deva, asa cum era menþionat în contract, prejudiciul fiind estimat la 78.890 lei”, artã raportul. Primãria municipiului Deva a fost prejudiciatã cu aproape 1,55 milioane de lei în urma unui contract de concesiune a serviciilor de salubritate din oraº, potrivit datelor de audit ale Curþii de Conturi fãcute publice de primarul localitãþii, Petru Mãrginean, el menþionând cã paguba trebuie recuperatã pânã în luna iunie a anului viitor. Edilul local a explicat cã inspectorii Curþii de Conturi au întocmit trei rapoarte de audit financiar extern pentru anii 2010, 2011 ºi prima jumãtate din 2012, fiind descoperite nereguli în ceea ce priveºte relaþia de parteneriat existentã între Consiliul Local Deva ºi societatea Salubritatea SA, care se ocupã de curãþenia oraºului. “Sunt contracte de concesiune ºi de asociere care trebuie aduse în legalitate

Groapa banilor îngropaþi

Cheltuielile de la groapa de gunoi din Deva au ajuns la Curtea de Conturi Chitid. Valoarea contractului a fost de 107 mii de lei. Tot în 2010, societatea ºi-a mai adjudecat un contract cu Primãria Deva în valoare de aproape 400 de mii de lei. Contractul avea ca scop anveloparea unui bloc de locuinþe din municipiul Deva.

milioane de la Ministerul Agriculturii

10 pentru cã au fost semnate doar de fostul primar, fãrã avizul serviciilor competente din Primãrie - juridic ºi economic. Prima datã trebuie sã intrãm în legalitate ºi apoi vom lua o decizie finalã în ceea ce priveºte continuarea contractului cu firma de salubritate. Prejudiciul creat trebuie recuperat”, a spus primarul municipiului Deva, Petru Mãrginean. Potrivit rapoartelor de audit, prejudiciul este constituit din facturãri suplimentare ale serviciilor de curãþenie, plata operaþiunilor de stingere a unui incendiu izbucnit anul trecut la groapa de gunoi a oraºului, taxe de poluare ºi impozite neachitate cãtre bugetul local ºi bugetul de stat. Primãria Deva a contestat în instanþã rapoartele de audit ale Curþii de Conturi, aºteptând ca magistraþii secþiei de contenciosadministrativ de la Tribunalul Hunedoara sã se pronunþe asupra acestui caz. În situaþia în care instanþa va decide recuperarea banilor, atunci primarul se va adresa Consiliului Local Deva ºi va solicita consilierilor sã ia o decizie asupra modului în care va fi achitat prejudiciul. “Am acþionat în instanþã Curtea de Conturi pentru cã nu sunt de acord ca aceºti bani sã fie recuperaþi de la funcþionarii publici din Primãrie sau de la cetãþenii Devei. Cineva trebuie sã rãspundã de aceste prejudicii ºi eu sunt convins cã instituþiile abilitate vor lua o

decizie în urma acestor rapoarte ale Curþii de Conturi”, a afirmat Mãrginean. Edilul local a menþionat cã deja au fost luate primele mãsuri de recuperare a prejudiciului de la SC Salubritatea SA, în sensul în care o parte din sumele pentru plata facturilor de curãþenie sunt reþinute într-un cont bancar. Totodatã, din audit rezultã faptul cã 39 de societãþi comerciale nu au fost taxate in 2012 pentru terasele detinute pe domeniul public, fiind estimatã o pierdere la bugetul locale de 21.068 de lei. Între 2009 si 2010 au fost acordate profesorilor din învãþãmântul preuniversitar sporuri de “ecran” ºi de “penibilitate”, fiind înregistrat un prejudiciu de 636.993 lei, la care s-au adaugat plãþile pentru contribuþiile sociale de 192.435 de lei.

G

roapa de gunoi, groapa banilor

Din bugetul local au mai fost suportate si costurile de 698.888 lei pentru “lucrãri de limitare ºi înlãturare a efectelor situaþiei de urgenþã” ca urmare a unui incediu produs in 2011 la groapa de gunoi, în condiþiile în care aceastã obligaþie ar fi revenit concesionarului domeniului. Urmãrile incendiului de la groapa de gunoi de la Deva au fost “înlãturate” de o societate de pe raza localitãþii contra 700 de mii de lei Administraþia localã a atribuit contractul de

„lucrãri de limitare ºi înlãturare a efectelor situaþiei de urgenþã în urma incendiului produs la rampa de gunoi a municipiului” omului de afaceri care deþine complexul turistic Steaua Mureºului. Din cele peste ºase hectare de teren, suprafaþã pe care este întinsã groapa de gunoi a Devei, trei hectare au fost cuprinse de flãcãri la sfârºitul lunii septembrie.

bonatã la A Primãria Deva… Societatea SC Telecerna S.R.L. cea care a primit 700 de mii de lei sã reabiliteze groapa de gunoi, este una ºi aceeaºi Mãrie cu pãlãria botezatã complexul turistic Steaua Mureºului. Firma lui Ioan ªendroiu, acþionarul unic al societãþii, este abonatã la bugetul local al capitalei de judeþ. Aceasta a derulat cu administraþia localã din Deva mai multe contracte. În 2009, reprezentanþii locali din Deva au predat 8 blocuri pentru tineri. Lucrãrile de construcþie a celor opt imobile au fost adjudecate de societatea Telecerna în asociere cu SC Structuri SRL ºi SC Vincendum SRL, lider de asociaþie fiind firma din Deva. Valoarea investiþiei pentru construcþia celor 8 imobile a fost de 14.019.666 de lei. Aceeaºi societate a mai întocmit, în 2010, proiectul tehnic pentru efectuarea lucrãrilor de reabilitare ºi extindere a cãminului cultural de la

Conform unui document al Ministerului Agriculturii ºi Dezvoltãrii Rurale, societatea a beneficiat de finanþare nerambursabilã de 9.924.937,98 de lei pentru modernizarea unitãþii de acvaculturã „Steaua Mureºului” prin diversificarea producþiei cu specii noi cu potenþial de piaþã. Un alt prejuridiciu, de 335.501 lei, a fost înregistrat dupã ce de la bugetul local au fost decontate lucrãri neexecutate sau care nu au justificare economicã ºi/sau tehnicã pentru un complex de locuinþe sociale. Nu au fost îndeplinite obligaþiile lunare faþã de fondul special de solidaritate social pentru persoanele cu handicap neîncadrate, fiind vorba de 337.326 de lei. Monika BACIU

categorie de persoane, greu încercatã de criza financiarã, creºterea preþurilor la întreþinere ºi alimente, ºi nu în ultimul rând diminuarea veniturilor o constituie pensionarii, care dupã zeci de ani de muncã ºi greutãþi se vãd în imposibilitatea de a-ºi mai putea asigura un trai zilnic decent.

O

Pentru cã foarte mulþi dintre aceºtia sunt oameni pentru care muncã ºi cinstea au însemnat totul în viaþa conditile actuale ne putând sã le ofere liniºtea pe care ºi-au dorit-o odatã cu pensionarea. Astfel cã putem vedea tot mai mulþi astfel de

Social 9

Bãtrâni ajunºi la colþ de stradã din cauza neajunsurilor de zi cu zi

bãtrânei care stau în pieþe sau chiar ºi la colþ de stradã cu câte un buchet de flori în mânã sau alte lucruri pe care le dispun în gospodãriile proprii ºi încercând sã mai câºtige un ban pentru a-ºi cumpãra o pâine sau pentru a se achita de datoriile cãtre statul care nu le oferã nimic ci mai mult decât atât pur ºi simplu le ia pânã ºi ultimul leu din buzunar. Cu un glas trist ºi cu lacrimi în colþul ochilor putem vedea o bãtrânicã gârbovitã în colþul pieþei stând în frig cu niºte flori în mâna pe care în fiecare dimineaþã le culege din propria grãdinã ºi aºteaptã

sperând ca persoane cãrora li se face milã ºi de ea sã-i cumpere florile. Întrebând-o de ce recurge la astfel de metode ea ne relateazã ”în fiecare dimineaþã mã trezesc cu speranþa cã poate astãzi o sã mã bage ºi pe mine cineva în seamã ºi poate chiar de milã îmi va cumpãra aceste flori pe care le-am cules din grãdina mea. Nu aºtept sã cadã bani din cer ºi nici nu cerºesc, vreau doar ca sã-mi vând florile pentru a-mi cumpãra ceva de mâncare”. Aceasta sãrmanã femeie ne mai spune cã nu are pe nimeni care sã o ajute cu nimic. Pânã ºi

vecinii care o mai ajutau cu mâncare au decedat. Cel mai rãu îi pare cã de foarte mulþi anii din cauza traiului ºi greutãþilor nu a mai putut sã meargã la tratamente nici mãcar cu un bilet care este acordat pensionarilor din cauzã cã pentru ea ºi aºa este foarte scump. Toate aceste persoane nu ar trebui sã treacã neobservate pentru autoritãþile care nu fac mai nimic pentru a le ajuta. Sã nu uitãm cu toþii cã ºi noi la rândul nostru avem pãrinþi sau bunici ºi nu ne-am dori sã ajungã în aceastã situaþie disperatã în care se afla aceºti bãtrâni amãrâþi uitaþi de soarta ºi abandonaþi de autoritãþi chiar ºi în an electoral. Monika BACIU

Sperã sã scape de gerul ier n i i

Þevile de termoficare r edevin cãminul boschetarilor ãracii din Valea Jiului se pregãtesc sã înfrunte frigul. Oamenii fãrã adãpost îºi cautã câte o þeavã caldã, cum au fãcut ºi în alþi ani, ºi sperã sã mai treacã peste încã o iarnã.

S

Þevile de termoficare din Valea Jiului sunt din nou la mare cãutare. Oamenii fãrã un acoperiº deasupra capului încep din nou sã-ºi amenajeze „casele” temporare pe þevi sau sub conductele care traverseazã oraºele Vãii Jiului, sperând ca în acest fel sã mai supravieþuiascã încã unei ierni.

CASA DE CULTURà A SINDICATELOR “ION DULÃMIÞÔ PETROªANI

Consiliul Judeþean îºi deschide birou la Petroºani onsiliul Judeþean Hunedoara va avea un birou la Petroºani, aºa încât oamenii din Valea Jiului care au o problemã ce þine de aceastã instituþie sã nu mai batã drumul pânã la Deva. În plus, se vor þine ºi audienþe.

C

Spectacolul va avea loc vineri 7 decembrie ora 19 Preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ, spune cã, în acest fel, îºi respectã o promisiune pe care a fãcut-o oamenilor de aici în campania electoralã ºi a subliniat cã peste 4 ani nu va mai candida pentru nicio funcþie. „Va fi un om de-al meu, care va sta în fiecare zi sã adune toate doleanþele cetãþenilor, iar eu voi þine o datã pe sãptãmânã audienþe în Valea Jiului”, a explicat Moloþ. Acesta a pus deja ochii pe un birou ºi spune cã va discuta aspectele tehnice cu primarul Petroºaniului. Între Valea Jiului ºi Deva sunt cel puþin 100 de kilometri, aºa cã pentru locuitorii de aici deplasarea în oraºul reºedinþã de judeþ este destul de anevoioasã. ªi Prefectura Hunedoara a încercat o chestiune similarã, iar la petroºani a funcþionat o bunã perioadã de timp un Oficiu Prefectural, util mai ales în perioadele cu convulsii sociale, dar acesta s-a desfiinþat anul trecut. (Car men COSMAN )

Preþ bilet - prima parte a sãlii de spectacole 60 lei/bilet; partea a doua a sãlii 50 lei/bilet

La adãpostul de noapte nu este ca la hotel eºi temperaturile au scãzut considerabil în ultima perioadã, la adãpostul din municipiul Petroºani încã nu s-a înregistrat nicio cerere din partea persoanelor care nu au o locuinþã ºi stau pe strãzi.

D

Reprezentanþii administraþiei locale de la Petroºani subliniazã faptul cã aici vor fi adãpostite doar acele persoane care nu au un acoperiº deasupra capului. ”Pânã în acest moment nu s-au înregistrat aceste cereri. Se aºteaptã ca atunci când temperaturile vor scãdea sã existe aceste cereri pentru adãpostul de noapte, însã trebuie subliniat cã adãpostul de

noapte nu este un hotel. Doar cei aflaþi în pericol în momentul când se înregistreazã temperaturi negative sunt adãpostiþi acolo ºi nu oricine doreºte”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtorul de cuvânt al Primãriei Petroºani Dacã în urmã cu ceva timp se vorbea de mutarea locaþiei în alt sediu, reprezentanþii administraþiei publice spun ca în aceastã iarnã acest centru îºi va desfãºura activitatea tot aici. ”Se cautã un nou amplasament pentru adãpostul de noapte. Pânã în acest moment nu s-a gãsit un astfel de amplasament, astfel cã în aceastã iarnã

adãpostul de noapte va funcþiona în acelaºi loc”, a mai precizat sursa citatã. Ca ºi anul trecut ºi în acest sezon cei de la Poliþia Localã îi vor duce pe oamenii fãrã adãpost în centrul de noapte pentru ca aceºtia sã nu îngheþe când condiþiile meteo vor fi vitrege. Monika BACIU

În Petroºani, la doar câþiva paºi de Primãrie, ascunºi între blocuri, mai mulþi „boschetari” ºi-au adus deja lucrurile în noua „locuinþã”, adicã sub þevile de termoficare din spatele Casei de Culturã. De câþiva ani acesta este cãminul lor pe timp de iarnã, dupã ce vara au dormit pe unde au putut. Iar acesta este doar unul dintre cazurile multiple din Petroºani. Primarul Tiberiu Iacob - Ridzi spune cã ºi în acest an va funcþiona un adãpost pentru oamenii strãzii, la fel ca ºi anul trecut, când poliþiºtii locali au patrulat non – stop ºi i-au luat de pe strãzi pe cei fãrã adãpost. De asemenea, din cauza temperaturilor extrem de scãzute, „boschetarii”, cum sunt denumiþi în sens generic, au putut fi adãpostiþi ºi la Casa Pollicino, cu care edilii au încheiat un contract ºi care poate gãzdui 22 de oameni.. Zeci de persoane au beneficiat

anul trecut de un pat ºi de o masã caldã. La Vulcan situaþia este asemãnãtoare, cu deosebirea cã aici centrul pentru persoanele fãrã adãpost funcþioneazã permanent. „Avem circa 80 de persoane gãzduite, printre care ºi copii. Centrul funcþioneazã tot timpul, nu doar iarna”, a declarat primarul Gheorghe Ile. Dar, din câte se pare, nu toþi ºtiu de existenþa acestuia. Pe þevile de termoficare de sub podul care merge la Mina Paroºeni, un bãrbat ºi-a încropit un adãpost, din cartoane ºi folii de nailon. Trãieºte din mila oamenilor ºi sperã cã va scãpa de iarna ce se anunþã ºi anul acesta geroasã. Primarul Ile a precizat cã îi va trimite pe poliþiºtii locali sã vadã care este situaþia ºi va încerca sã rezolve problema bãrbatului care sperã sã combatã gerul iernii cu apa caldã din þevile pe care doarme. Car men COSMAN


10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 21 noiembrie 2012

„Salvaþi Copiii” apãrã drepturile celor mici

Valeria Popescu, director al Organizaþiei „Salvaþi Copiii” Hunedoara. Zece angajamente au fost incluse în Manifestul pentru Copii - document lansat în 20 noiembrie 2012, cu prilejul marcãrii Zilei internaþionale a drepturilor copilului. Rolul sãu este sã stabileascã reperele pe care trebuie sã le aibã în vedere politicile publice cu impact asupra copiilor, din perioada 2013-2020, precum ºi iniþiativele de îmbunãtãþire a cadrului legislativ aferent.

iua Internaþionalã a Drepturilor Copiilor a fost marcatã ºi laPetrila. Aici, cei care vin zilnic pentru o masã caldã ºi un sfat bun au vorbit despre drepturile lor, într-o zi dedicatã acestui eveniment, dar nu au fost lãsaþi sã uite cã au ºi obligaþii.

Z

Diana MITRACHE Avem ºi drepturi ºi obligaþi. Acesta e mesajul pe care toþi copiii, ce vin zilnic la Organizaþia „Salvaþi Copiii” din Petrila, îl învaþã zi de zi. Pentru cã 20 noiembrie a fost Ziua Internaþionalã a

Drepturilor Copiilor, cei de aici au subliniat, o datã în plus, cã micuþii au drepturi de care trebuie sã fie conºtienþi, dar nu uitã niciodatã cã fiecare drept implicã ºi o obligaþie din partea lor. „Întotdeauna am insistat sã nu se înþeleagã greºit. De fiecare datã am legat

Anunþ de licitaþie Consiliul Local al municipiului Petroºani Serviciul Public de Administrare a Domeniului Public ºi Privat cu sediul în Petroºani, str.1Decembrie 1918, nr.93, telefon 0254/541220, 0254/541221, fax 0254/545903, cod fiscal RO16982459, adresa de e-mail spadpp_petrosani@yaho o.com organizeazã: - licitaþie publicã în vederea atribuirii contractului de concesiune a terenului aferent imobilului nr.372 cu destinaþie de garaj, în suprafaþã de 36,0 mp., situat în municipiul Petroºani, str. Independenþei; - licitaþie publicã în ved-

erea atribuirii contractului de concesiune a terenului în suprafaþã de 1860,0 mp., situat în municipiul Petroºani, str. Livezeni, în scopul construirii unui sediu de firmã. Ofertele se depun pânã în ziua de 13.12.2012, ora 9.00 ºi se vor deschide în ºedinþa publicã din data de 13.12.2012, orele 11.00 respectiv 13.00, în sala de ºedinþe, la sediul instituþiei. - licitaþie publicã în vederea atribuirii contractului de concesiune a terenului în suprafaþã de 1180,0 mp., situat în municipiul Petroºani, str. Cãrbunelui, în vederea construirii unor spaþii de producþie; - licitaþie publicã în ved-

erea atribuirii contractului de concesiune a terenului în suprafaþã de 150,0 mp., situat în Masivul Parâng, zona B, parcela B52, aferent unei cãsuþe de vacanþã. Ofertele se depun pânã în ziua de 14.12.2012, ora 9.00 ºi se vor deschide în ºedinþa publicã din data de 14.12.2012, orele 11.00 respectiv 12.00, în sala de ºedinþe, la sediul instituþiei. Ofertele se depun la sediul instituþiei, biroul de registraturã, camera 5 sau 7. Relaþii, detalii cât ºi documentaþia de atribuire, se pot obþine de la Serviciul Public de Administrare a Domeniului Public ºi Privat din cadrul Primãriei municipiului Petroºani, camera 45.

HOROSCOP

dreptul de responsabilitate.Mai nou, concursurile pe care le facem noi, le organizãm dual: Drept – responsabili-

tate. Uneori chiar aud ºi la ºcoalã cã au preamulte drepturi copiii. Sã nu înþelegem greºit! Nu e vorba de drepturile care, uneori, se transformã în mofturi. E vorba de adevãratele drepturi care sunt încãlcate”, a declarat

Anunþ angajare Televiziunea Parâng angajeazã

operator imagine Experienþa constitue avantaj. Cei interesaþi pot depune CV-urile la sediul televiziunii între orele 11-13.

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro

21 noiembrie 2012

Capacitatea de a face conexiuni rapide de care dai dovadã în aceastã perioadã te va ajuta sã rezolvi o situaþie mai delicatã. Conjunctura astralã îþi va da posibilitatea sã finalizezi una din activitãþile în care eºti implicat de mai mult timp.

Nu vei fi într-o formã prea bunã ºi ar fi de dorit sã nu te implici în activitãþi care sã te suprasolicite. Oboseºti mai repede decât în mod obiºnuit, aºa cã excesul de activitãþi te va face mai puþin eficient. Consumul excesiv de cafea ºi tutun nu va face bine.

Doreºti sã faci cât mai multe dar existã riscul sã greºeºti. Oboseala acumulatã în ultimul timp te-ar putea face sã fii mai puþin eficient. O persoanã mai puþin cunoscutã încearcã sã tragã niºte sfori pentru a-þi face rãu, dar se va gasi cineva care sã te protejeze.

Ca de obicei sentimentele tale sunt foarte puternice, dar eºti cam suspicios ºi acest lucru poate genera unele neînþelegeri cu fiinþa iubitã. Cineva din anturajul apropiat îþi va face ochi dulci, dar nu este cazul sã iei în serios complimentele acestuia.

Activitãþile intelectuale în care te vei implica îþi vor da ocazia sã te faci remarcat. Inteligenþa ºi spiritul practic de care dai dovadã te va aduce în centrul atenþiei anturajului apropiat. Situaþia financiarã s-ar putea îmbunãtãþi datoritã unei activitãþi extraprofesionale.

S-ar putea sã fie nevoie de multã alergãturã pentru a rezolva toate activitãþile pe care le ai trecute pe ordinea de zi. N-ar fi exclus nici sã fie nevoie sã pleci la un drum, ceea ce nu îþi va surâde, dar nici nu vei avea de ales.

Cineva din anturajul de la serviciu þi-ar putea face unele reproºuri, dar nu este cazul sã te enervezi. Traversezi o perioadã în care dacã doreºti sã ai succes trebuie sã fii atent la toate detaliile. Colegii te vor sprijini.

În continuare conjunctura astralã îþi este favorabilã, mai ales în ceea ce priveºte activitãþile intelectuale. Dacã ai de dat un examen, rezultatul te va satisface. Relaþia cu partenerul de suflet are toate ºansele sã se îmbunãtãþeascã.

La slujbã este posibil sã ai parte de un succes mai puþin aºteptat. Unul din proiectele tale mai vechi ar putea fi pus în practicã datoritã sprijinului primit de la o persoanã cu funcþie. Relaþia cu colaboratorii s-ar putea deteriora.

Activitãþile sociale îþi vor da prilejul sã-þi exprimi punctele de vedere, dar ºi sã-þi etalezi calitãþile. Oricum, energia fizicã te susþine în orice faci ºi te ajutã sã depãºeºti cu bine eventualele momente mai dificile.

La serviciu ai putea face unele mici schimbãri care te vor ajuta sã fi mai eficient. N-ar fi exclus nici sã þi se doteze biroul cu tehnicã modernã. Relaþia cu superiorii ierarhici se va dovedi dificilã deoarece aceºtia vor pãrea cã nu observã eforturile.

De energie nu vei duce lipsã, dar îþi va fi greu sã o canalizezi spre un scop concret. Se pare cã unele din activitãþile pe care le-ai considerat a fi rezolvate vor reveni în atenþia ta. Va trebui sã munceºti destul de mult dar vei reuºi sã fi eficient.


Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 21 noiembrie 2012

Implicare ”totalã” a MECMA în mineritul din Valea Jiului eprezentanþii Ministerului Economiei recunosc faptul cã existã probleme în ceea ce priveºte mineritul din Valea Jiului. De nenumãrate ori s-a discutat despre condiþiile precare în care se extrage huila din Valea Jiului, însã pânã acum nimeni nu a luat nicio mãsuã în acest sens, deºi la ”cârma” ministerului s-au perindat nenumãraþi miniºtri. În urmã cu mai bine de o lunã de zile, senatorul hundorean Cosmin Nicula i-a adresat o întrebarea ministurlui Economiei, Daniel Chiþoiu în ceea ce priveºte Compania Naþionalã a Huilei. Rãspunul a sosit, însã acesta este unul deja cunoscut.

R

Monika BACIU ”Punctele vulnerabile ale exploatãrii ºi valorificãrii zãcãmântului de huilã din Valea Jiului sunt condiþiile geolominiere dificile de exploatare (adâncime mare de exploatare, tectonica, stratigrafie, variabilitate), grad ridicat de periculozitate a exploatãrii din cauza conþinutului ridicat de gaze explozive ale xãcãmântului, cu predispoziþie la autoaprindere ºi explozii”, se aratã în rãspunsul oferit de ministrul Daniel Chiþoiu senatorului hunedorean Cosmin Nicula. ªi dacã tot se vorbeºte de echipamente uzate ºi de lipsa investiþiilor de precizat este faptul cã acestea sunt aproape inexistente. Anul acesta, bugetul de venituri ºi cheltuieli al Companiei Naþionale a Huilei a

fost unul tras de pãr, acesta abia fiind suficient pentru plata salariilor minerilor. Mai mult, la rectificarea bugetarã de sãptãmâna trecutã, Guvernul a alocat o parte din banii destinaþi pentru închiderea minelor considerate neviabile. „Dupã cum bine se ºtie industria minierã din anul 2007 în România ºi nu numai, cât ºi în Uniunea Europeanã, a fost subvenþionata în urma unor ajutoare de stat în industria minierã, aºa s-au numit ele, în anul 2007. Conform regulamentului 1407/2002, aceasta subvenþie, însã România ºtia cã va fi acordatã pânã la finele anului 2010. Practic în perioadele 2007-2008 ºi chiar 2009-2010 în Compania Naþionalã a Huilei cât ºi a României în general, nu s-a fãcut absolut nimic pentru minerit”, declara Adrian Jurca în urmã cu câteva luni. Mai mult decât atât, Daniel Chiþoiu subliniazã un aspect de neglijat. Acesta considerã cã huila din Valea Jiului nu este comparabilã calitativ cu cea din export.

”Putere caloricã scãzutã comparativ cu oferta internaþional㺠posibilitãþi reduse de îmbunãtãþire semnificativã a calitãþii producþiei, la gura minei cu actuala tehnologie de exploatareº grad de mecanizare a exploatãrii scãzut, utilaje uzate fizic ºi moralº lipsa unor tehnologii performante adaptabile condiþiilor de zãcãmântº dificultãþi în exploatarea selectivã a cãrbunelui, cost de producþie ridicat”, mai specificã ministrul Economiei, Daniel Chiþoiu. În urmã cu ceva timp, sindicaliºtii din Valea Jiului au adus în discuþie tocmai acest subiect, referitor la capacitatea caloricã a huilei. La momentul respectiv, ei spuneau cã cele douã termocentrale beneficiare ale huilei sunt proiectate pentru astfel de cãrbune nu pentru cel din exterior. „Cine a inventat ºi a pus prima piatrã în anii 1950 la Electrocentrale Paroseni, a luat în calcul urmãtorul lucru, în cazul în care sistemul energetic naþional cade, a fost o situaþie similarã în anul 2003 când Dunãrea a scãzut la minim, acest sistem se reporneºte prin Electrocentrale Paroseni ºi cãrbunele livrat de minele din Valea Jiului. Aºa a fost gândit de cãtre cei din 1957. România nu-ºi va putea permite sã elimine SC Electrocentrale Paroseni, de aceea trebuie sã-ºi asume rolul strategic a celor douã componente printr-un preþ care sã permitã funcþionarea mineritului din Valea Jiului. La ora actualã mineritul de la noi funcþioneazã la o limitã de avarie ºi dacã nu vom face niºte paºi foarte rapizi în relansarea lui, cu siguranþã vom intra în probleme mult mai grave decât ne putem imagina”, a mai precizat Jurca.

În continuare, ministrul aduce în discuþie strategia pentru mineritul din Valea Jiului, strategie cunoscutã deja ºi aproape implementatã. ”Þinând cont de aceste caracteristici (cele enumerate mai sus) precum ºi de necesitatea abordãrii activitãþii miniere în condiþiile pieþei libere, pe criterii de eficienþã economicã, în perioada 19972012 CNH SÃ Petroºani a suferit un amplu program de restructurare ºi reorganizare. (..) În vederea continuãrii activitãþii de exploatare ºi valorificarea resurselor de huilã din valea Jiului, având în vedere volumul mare al arieratelor companiei la bugetul general consolidat, s-a stabilit separarea minelor viabile de minele neviabile ºi constituirea acestora în societãþi comerciale. Aceste mãsuri au fost negociate ºi acceptate de cãtre organismele internaþionale, Fondul Monetar, Banca Mondialã ºi Uniunea Europeanã. Totodatã, constituirea Complexului Energetic Hunedoara prin fuziunea celor douã termocentrale Mintia ºi Paroºeni ºi ulterior integrarea grupului de mine viabile, demonstreazã cunoaºterea problematicii ºi implicarea Ministerului Economiei (...)”, a încheiat Daniel Chiþoiu. Cert este ca trei mine, ºi anume Petrila, Paroºeni ºi Uricani vor intra pe program de închidere, activitatea lor fiind permisa pânã în anul 2018, iar încã patru (Lonea, Livezeni, Vulcan ºi Lupeni) vor forma Complexul Energetic Hunedoara.

Mai trãiesc doar 57 (din 12.000) ulþi dintre eroii care au luptat în cel de-al doilea Rãzboi Mondial au provenit ºi din Valea Jiului. Înrolaþi în Batalionul 9 Vânãtori de Munte, ei au participat atât în campania din est cât ºi în cea din vest.

M

Dupã încheierea conflagraþiilor, în Valea Jiului locuiau circa 12.000 de foºti combatanþi, transformaþi în veterani de rãzboi. În anul 1994, când a fost înfiinþatã Asociaþia Veteranilor de Rãzboi din zonã, în Vale mai trãiau doar 4.000 dintre aceºtia. Dupã 18 ani, în zona cuprinsã între Petrila ºi Uricani, mai existau doar 57 de foºti combatanþi, cu vârste cuprinse între 91 ºi 96 de ani. Acestora li se adaugã ºi aproape 300 de vãduve ale veteranilor de rãzboi. “Încet – încet, veteranii de rãzboi au plecat din aceastã lume ºi au intrat în uitare. Vârsta ºi bolile, multe accumulate de-a lungul anilor petrecuþi pe front, au fost principalii lor duºmani. Partea proastã este cã nici cei câþiva care mai trãiesc nu se bucurã de o atenþie deosebitã din partea autoritãþilor”, a spus vasile Murgilã, preºedinte Asociaþia Veteranilor de Rãzboi Valea Jiului. Pe de altã parte, tot mai puþini sunt ºi foºtii deþinuþi politici din Valea Jiului, al cãror numãr s-a redus la doar un sfert. Astfel, dintre cei 735 de luptãtori împotriva comunismului existenþi în zonã la înfiinþarea în urmã cu 20 ani a Asociaþiei Foºtilor Deþinuþi Politici din România, mai trãiesc astãzi doar circa 100. Mircea NISTOR


12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 20 noiembrie 2012 mai spus Marius Nechita. Acþiunea de donare a fructelor colectate de cãtre elevi, derulatã în cursul acestei sãptãmâni, face parte dintr-o manifestare mai amplã desfãºuratã la nivelul întregului judeþ Hunedoara.

Fructe pentru bãtrâni ºi copii avem programate ºi alte acþiuni de ajutorare a celor din Lonea ºi Petrila. Astfel, cu ocazia Crãciunului, le vom duce dulciuri ºi jucãrii. Jucãriile, bineînþeles, le sunt destinate copiilor”, a

iceenii de la Colegiul Naþional “Mihai Eminescu” din Petroºani au donat câteva zeci de kilograme de fructe bãtrânilor ºi copiilor. Merele, bananele ºi portocalele colectate au ajuns la “Centrul de îngrijire ºi asistenþã socialã” din Lonea, respectiv la Asociaþia “Salvaþi copiii” din Petrila.

L

Mircea NISTOR “Copiii au rãspuns pozitiv invitaþiei noastre astfel cã am colectat câteva zeci de kilograme de fructe. Acestea au fost transportate la sediile celor douã centre”, a precizat Marius Nechita,

consilier ºcolar Colegiul Naþional “Mihai Eminescu” Petroºani. Cu ocazia sãrbãtorilor de sfârºit de an, elevii de la liceul din Petroºani le pregãtesc ºi alte surprize celor care sunt îngrijiþi în cadrul celor douã centre. “Spre sfârºitul anului

Fãrã bani, lucrãrile treneazã

Uleiul de la UE nu mai vine la Petroºani

ocuinþele din cele 4 blocuri “sociale” din Petrila vor fi repartizate, bineînþeles, doar în momentul în care lucrãrile vor fi finalizate. Pânã una-alta, în lipsa banilor, lucrãrile treneazã. “Nu putem, deocamdatã, preciza data la care vor fi repartizate respectivele locuinþe sociale pentru cã nu depinde de noi.

L

Mircea NISTOR Totul se rezumã la bani ºi la data la care aceºtia vor fi alocaþi de la bugetul de stat. Cheile de la locuinþele respective le vor fi înmânate celor care au depuse cereri în acest sens la primãrie în momentul în care vor fi terminate lucrãrile”, a precizat Mihaela Lang, purtãtor de cuvânt Primãria Petrila. În momentul în care lucrãrile la cele 4 locuri vor

fi încheiate, aici vor exista 64 de unitãþi locative, respectiv garsoniere ºi apartamente cu câte douã camere. În prezent, gradul de finalizare al lucrãrilor este de aproape 65%.

limentele de la Uniunea Europeanã nu au venit toate, la Petroºani, cel puþin. Deºi s-a anunþat cã ieri va veni ºi uleiul, cel de-al 11-lea aliment, acest lucru nu s-a întâmplat.

A

Luiza ANDRONACHE Serviciul de Asistenþã Socialã al primãriei Petroºani, a mai primit ieri un transport de alimente de la Uniunea Europeanã, însã nu cu produsele care erau de aºteptat. “Se pare cã uleiul nu vine nici astãzi, iar vestea am primit-o ieri. Iniþial am primit pe mail graficele de distribuire ºi am fost bucuroºi cã vom primi toate cele 11 tipuri de alimente. Dar, luni ni s-a spus cã nu vine

Ieri montate, azi înãlþate, mâine… upã ce abia au fost montate, în urmã cu doar câteva luni, capacele de canal de pe strada principalã din Petrila trec printr-o nouã operaþiune de refacere. Mai exact, datoritã traficului, acestea au fost tasate.

D

Mircea NISTOR Prin urmare a devenit necesarã o nouã ridicare

la nivel a acestora, motiv pentru care traficul rutier în oraºul din estul Vãii Jiului se deruleazã, din

nou, cu dificultate. “ªtiu cã ºoferii au unele probleme dar, ca urmare a

uleiul ºi cã s-ar putea sã nu vinã nici fãina, pentru cã nici acest aliment nu îl mai avem în stoc”, a declarat Cristina Mraz, director executiv SPAS Petroºani. TIR-ul cu alimente a sosit la Petroºani în jurul prânzului, iar produse precum pastele fãinoase, mãlaiul, roºii în bulion, fasole sau biscuiþii, au fost descãrcate ºi depozitate în depozitul Serviciului de Asistenþã Socialã. De astãzi va începe distribuirea cãtre populaþie.

traficului rutier, capacele de canal au fost tasate. Acum sunt ridicate la nivel, lucrãrile urmând a fi încheiate în câteva zile”, a declarat Mihaela Lang, purtãtorul de cuvânt al Primãriei Petrila . Lucrãrile de readucere “la suprafaþã” a capacelor de canal sunt executate de cãtre reprezentanþii furnizorului de servicii de apã ºi canalizare din Valea Jiului.


CVJ. Nr. 258, Miercuri 21 noiembrie 2012