CVJ, NR. 227, MARTI 9 OCTOMBRIE 2012

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 Anul I Nr. 227

Cronica Vãii Jiului Marti, 9 octombrie 2012

www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU

Primarul Pãducel ”hoþul de imagine” - l-a pus într-o situaþie jenantã pe preotul Pomohaci tiþi ce a fãcut primarul ãsta cu apucãturi comuniste? Pe lângã cã s-a suit pe scenã ºi a vorbit de parcã el ar fi fãcut tot, s-a dus în cabinã la preotul Pomohaci ºi i-a zis cã vrea sã iese cu el pe scenã. Mai vroia o datã.

Pãrintele, jenat, a refuzat ºi a spus cã o sã-l cheme, sigur, între cântece dar sã prindã momentul prielnic, aºa ca sã fie bine” Octavian Tavi Iancu, Petrila. Culisele unor evenimente ce au loc în localitãþile Vãii Jiului, scot la luminã, când nici nu te aºtepþi, atutudinea neortodoxã a unor edili însetaþi de imaginea de binefãcãtori, care se sacrificã pentru binele cetãþenilor.

ӻ

>>> PAGINILE 8-9

Nu îºi pot face acte de identitate ersoanele care au case spre zona Rusu nu au adrese deºi au domicilii. Zeci de persoane care au casele în zona staþiunii montane Parâng nu figureazã cã având un domiciliu.

P

>>> PAGINA A 5-A

Razii cu mascaþii în Hunedoara ascaþii DIICOT ºi BCCO M au rãscolit Hunedoara, luni dimineaþã, într-o acþiune ce a vizat destructurarea unei reþele de 11 persoane bãnuite de evaziune fiscalã ºi delapidare. Prejudiciul ajunge la aproape 2 milioane de euro, iar printre arestaþi sunt nume sonore din Hunedoara.

>>> PAGINA A 5-A

Monica Iacob Ridzi a rupt tãcerea dupã trei ani ânã acum am pãstrat tãcearea pentru cã aºa mi s-a spus din interiorul partidului”. Asta a afirmat Monica Iacob Ridzi, care a prezentat câteva documente despre care spune cã au rolul de a-i demonstra nevinovãþia.

“P

>>> PAGINILE 8-9

Panicã în rândul angajaþilor Primãriei Petroºani irca 300 de angajaþi ai municipalitãþii vor fi nevoiþi sã se descurce cu o micºorare cu 25 la sutã din salariu, dacã nu vor câºtiga procesul cu Curtea de Conturi care a declarat ilegal un spor. Prima decizie este nefavorabilã angajaþilor ºi urmeazã sã fie atacatã.

C

>>> PAGINA 11

2 Diverse

Cronica Vãii Jiului |Marti, 9 octombrie 2012

estricþii pe drumurile judeþene. În timp ce se construieºte autostrada Deva-Orastie de “demoleazã”alte drumuri judeþene. Reprezentanþii Consiliului Judeþean Hunedoara au emis o informare prin care începând de ieri (luni-n.r.) au introdus restricþii pe anumite sectoare de drum.

R

Având în vedere cã urmare a transportului de material pentru realizarea tronsonului de autostradã Deva-Orãºtie s-au produs deteriorãri pe unele sectoare de drumuri judeþene care au dus la diminuarea capacitãþii portante a acestora, apãrând faianþãri, burduºiri ºi gropi

Restricþii pe drumurile judeþene în suprastructura lor care pot duce la producerea de accidente rutiere, „Vã informãm cã în conformitate cu prevederile art.44 din Ordonanþa Guvernului României nr.43/1997 privind regimul drumurilor vom introduce restricþii privind masa maximã admisã pe osie a vehiculelor de la 8T/osie la 5T/osie începând cu data de 08.10.2012 pânã la remedierea acestor deficienþe de cãtre societãþile SC STRABAG SRL ºi SC STRACO GROUP SRL pe urmãtoarele sectoare de drumuri judeþene: 1.DJ 761:ªoimuº-Bârsãu-Certeju de Sus-Sãcãrâmb, km 0+0006+000; 2.DJ 107A:Gelmar-GeoagiuHãrãu-Uroi-Bârsãu, km 35+12564+445; 3.DJ 705:DN7-GeoagiuBalºa-Almaºu Mic de MunteLim.judeþ Alba, km 0+00031+500; 4.DJ 700A:Uroi-Simeria, km 0+000-4+390; 5.DJ 687:SântuhalmHunedoara –Cãlan, km 0+000-22+841;

6.DJ 706A:Ilia-Brãniºca-Bejan, km 0+000-19+700”, se aratã în informarea emisã de CJH. Autoritãþile judeþene pun presiune pe firmã Strabag pentru a urgenþã începerea lucrãrilor de reparaþii ºi întreþinere a sectoarelor de drum judeþean care au fost distruse de utilajele de mare tonaj. Firma constructoare nu dã semne cã ar fi dispusã sã înceapã lucrãrile, iar reprezentanþii Consiliului Judeþean ameninþã cu restricþii de tonaj pe drumurile circulate de utilajele Strabag.

Reprezentanþii spcietãþii care construieºte autostrada ºi cei ai Consiliului Judeþean Hunedoara au încheiat în luna mai un protocol prin care Strabag se angajeazã sã repare drumurile deteriorate de utilajele de mare tonaj care transportã material de umpluturã pentru terasamentul autostrãzii. În protocol sunt prevãzute câteva tronsoane de drum, însã nu este specificatã clar datã pânã la care Strabag trebuie sã efectueze lucrãrile de reparaþii.

Raul IRINOVICI

Amplasarea Radarelor în judeþul Hunedoara

Marþi 9.10.2012

DN 7 Deva - Sântuhalm DN 7 Mintia - Sãcãmaº DN 7 Ilia Gurasada - Zam DN 68 A Sãcãmaº Dobra DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel - Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia - Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 Cãinelul de Jos - Bejan Vulcan pe DN 66A ºi B-dul Mihai Viteazu

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?

Vrei sã te dezvolþi?

Vrei sã- þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?

Vrei sã faci bani?

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!

ADRESA NOASTRÃ Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com

VÂNZÃRI Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25mp. Relaþii la telefon 0722 448 428 Vând casã + teren, 5000 mp, în Vulcan (Valea Ungurului). Relaþii la telefon 0722 448 428

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1

National TV

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan 9:00 Destine împlinite (r) ºi Dani 10:00 Taxi Driver (r) 10:00 În gura presei 11:00 Culoarea fericirii 10:50 Vânãtoarea de comori 11:50 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator

20:30 Next Top Model by Cãtãlin Botezatu 22:30 Un Show Pãcãtos 0:30 Observator

12:00 Grupul Vouã (r) 12:15 Împãrãteasa de fier 13:45 Grupul Vouã (r) 14:15 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 17:30 Dragoste dulceamarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Destine împlinite 20:15 Suflete pereche 21:15 Cuceritorul 22:30 Fosta mea iubire (r) 0:15 Împãrãteasa de fier (r)

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Pariu cu viaþa (r) 12:00 Pariu cu viaþa (r) 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Îndoiala 16:00 Tânãr ºi neliniºtit 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:15 Vocea României 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 The Mentalist - În mintea criminalului 0:00 Apropo TV (r) 1:00 Dupã 20 de ani (r)

Prima TV 9:30 Jessica 11:30 Teleshopping 12:00 Nimeni nu-i perfect 13:00 Teleshopping 13:30 Focus Monden (r) 13:45 Teleshopping 14:15 Naþiune, te cunosc!

15:30 Totul despre mame 16:00 Cireaºa de pe tort (r) 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18

19:00 Focus Sport 19:30 Iubiri secrete 20:30 Copiii spun lucruri trãsnite 21:30 Bãtrâni ºi neliniºtiþi

TVR 1 9:45 Legendele palatului: concubina regelui 10:30 Dãnutz S.R.L. Prima parte 11:30 Dãnutz S.R.L. Partea a doua 12:30 Campania Biblionet: Mediaº 12:40 Legendele palatului: Prinþesa Ja Myung (r) 13:20 Legendele palatului: Prinþesa Ja Myung (r) 14:00 Jurnalul TVR 14:45 Teleshopping 15:30 Rom european 16:00 Maghiara de pe unu 17:00 Îndrãznesc sã alãptez 17:35 Legendele palatului: Prinþesa Ja Myung 18:15 Legendele palatului: Prinþesa Ja Myung 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Jurnal plus 21:10 Ascultã tãcerea!

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Gabriela RIZEA,

Fotoreporter: Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului |Marti, 9 octombrie 2012

Societatea de Închideri de Mine este încã în derivã ficialii cautã soluþii pentru ca Societatea Naþionalã de Închideri de Mine, recent înfiinþatã, sã devinã funcþionalã.

O

Societatea a fost creatã ºi înregistratã la Registrul Comerþului ºi are chiar ºi un director, pe Petre Drãgoescu - Director Securitate si Sãnatate în Muncã în cadrul CNH, dar încã nu este funcþionalã. Este o chestiune de ordin tehnic, care trebuie, însã, neapãrat pusã la punct în cel mai scurt timp, pentru cã pânã la finele acestui an societatea trebuie sã funcþioneze. „Legea 53 – Codul Muncii, Legea 319 – privind securitatea ºi sãnãtatea în muncã ºi Legea 34 – a achiziþiilor publice au cerinþe exprese. Într-o singurã zi,

celor 2455 de oameni trebuie sã li se facã ºi lichidãrile ºi trebuie sã fie ºi angajaþi”, a explicat Petre Drãgoescu. Este vorba despre angajaþii de la cele trei unitãþi miniere considerate neviabile – Petrila, Paroºeni ºi Uricani – care trebuie sã treacã tot în aceeaºi zi ºi pe la ghiºeul ENEL pentru noile contracte prin care sã beneficieze de cota de energie electricã subvenþionatã, precum ºi pe la cabientul de medicina

muncii pentru dosarele medicale. Un volum imens de lucru ºi o situaþie foarte dificilã, pentru care se cautã acum soluþii. Societatea, care ar trebui sã funcþioneze pânã în 2018 - dacã pânã atunci nu se vor alipi ºi alte unitãþi miniere ce vor intra pe program de închidere nu are nici sediu ºi este, momentan, gãzduitã de Compania Naþionalã a Huilei Petroºani.

Toate aceste chestiuni procedurale trebuie

rezolvate, aºa încât pânã la finele anului entitatea economicã sã devinã funcþionalã. Ar fi nevoie de emitere a unui act normativ care sã amendeze De precizat cã noua societate comercialã va prelua în platã o serie de active de la fosta Companie Naþionalã a Huilei ºi, mai exact, minele catalogate neviabile.

Cât priveºte viabilitatea sau nevibilitatea minelor din Valea Jiului, lucrurile sunt discutabile. Anumiþi parametri economici au înscris cele trei unitãþi extractive pe lista celor care vor fi închise.

Numai cã, între timp, Paroºeniul s-a redresat spectaculos ºi, împreunã cu EM Vulcan sunt singurele din Valea Jiului unde preþul de producþie se situeazã sub valoarea de 1.000 de lei la mia de lei producþie marfã. În schimb, Livezeniul, exploatare inclusã pe lista minelor viabile, înregistreazã costuri de producþie foarte mari, la fel ca ºi EM Petrila.

Car men COSMAN

O veche locomotivã ar putea deveni un important punct de reper al Petroºaniului ãcar una dintre vechile locomotive cu abur lãsate sã rugineascã sub cerul liber în judeþul Hunedoara ar putea fi salvatã. Administraþia publicã din petroºani vrea sã recondiþioneze o veche locomotivã, pe care sã o transforme într-un punct de reper al localitãþii.

M

O veche locomotivã cu abur, abandonatã sub cerul liber în curtea depoului CFR din Petroºani ar putea fi recondiþionatã ºi transformatã într-un interesant punct de reper din municipiul Petroºani. Primarul Tiberiu Iacob Ridzi a aflat de la noi despre aceste locomotive valoroase, susceptibile a face parte din patrimoniul naþional, ºi mãcar una dintre ele ar putea avea o soartã mai bunã. „Voi lua legãtura cu cei de la CFR pentru a achiziþiona o locomotivã sau sã o preluãm în custodie, sã vedem cu se poate ºi apoi voi propune acest lucru în Consiliul Local.

Locomotiva va fi recondiþionatã ºi amplasatã în scuarul din centru, spre pasarela CFR. Aºa cum se întâmplã cu avionul amplasat în sensul giratoriu de la

intrarea în Cartierul Aeroport, locomotiva ar fi ºi un excelent punct de reper”, a declarat Iacob – Ridzi. În judeþul Hunedoara sunt, din câte am reuºit sã identificãm noi, cel puþin 4 vechi locomotive cu abur, lãsate la mila intemperiilor sã rugineascã în vechile depouri. Una dintre ele se gãseºte în Staþia CFR de la Subcetate. Vegetaþia a crescut peste ea, în timp ce fierul a fost corodat de intemperii, aºa cã locomotiva cu abur mai aminteºte vag de ceea ce era odatã. Este închisã în incinta fostei remize de locomotive Subcetate, construitã ºi ea în anul 1908 pentru a asigura remorcarea trenurilor pe tron-

sonul Subcetate-Bouþari. Locomotiva face parte dintr-o serie de 7 construite în anul 1908 de Wiener Lokomotivfabriks AG, Floridsdorf, special pentru linia de cremalierã Subcetate-Bouþari Alte trei locomotive vechi, care ar fi putut deveni piese de muzeu, zac în depoul de la Petroºani.

Locomotivele sunt de provenienþã austriacã ºi, cândva, erau un mijloc de transport modern, chiar dacã azi abia se mai poate citi pe una dintre ele “iuþealã maximã 40 km pe orã”. Una dintre locomotive a fost construitã în 1913, iar celelalte douã între anii 1932 -1950. Doar aceste trei au mai rãmas dintr-un numãr foarte mare, iar celelalte au luat drumul fierului vechi.

Car men COSMAN

Cererile de subvenþie se depun deja ei care au venituri mici beneficiazã de subvenþii, dar pentru asta trebuie sã-ºi depunã cereri. Potrivit celor din Primãria Petroºani, de miercuri demareazã aceastã acþiune ºi de ea beneficiazã mai multe categorii sociale.

C

Ajutoarele de încãlzire se pot depune pânã în luna noiembrie, dar agentul termic va fi furnizat abia de luna viitoare. Asta susþin reprezentanþii primãriei din Petroºani, care îndrumã oamenii sã-ºi depunã cereri la unitãþile ce îi aºteaptã din aceastã sãptãmânã. „Cererile pentru ajutoarele de încãlzire se pot depune de miercuri, 10 octombrie. Pot face astfel de cereri, persoanele care au venitul ce se încadreazã în lege, dar se va þine cont de agentul cu care se încãlzesc. Astfel, dacã se încãlzesc cu gaz sau de la reþeaua de termoficare, atunci cererile se iau de la E-on, respectiv de la SC Termoficare.

Ele se completeazã ºi se duc înapoi. Dacã încãlzirea se face cu lemne, atunci miercuri va fi deschisã o camerã la sediul unde a funcþionat pânã acum serviciul de protecþie socialã, la vechiul spital. Acolo se vor da cererile”, a declarat Dorina Niþã, viceprimar Petroºani.

Pentru cei care se încãlzesc cu lemn sau gaz, venitul pe persoanã sau membru de familie trebuie sã fie sub 650 de lei, iar pentru cei racordaþi la termoficare, venitul pe membru de familie nu trebuie sã treacã de 786 de lei, în timp ce pentru persoanele ce locuiesc singure, venitul nu trebuie sã depãºeascã 1.082 de lei.

Anul trecut peste 230 de oameni au beneficiat de lemne pe timpul iernii, alte 380 au avut subvenþionat consumul de gaz ºi 233 au primit subvenþii pentru termoficare. În total, sumele alocate pentru aceºti oameni au ajuns la aproximativ 315.000 de lei.

De precizat cã aproximativ 20 de persoane dintre cele care au depus anul trecut cereri, nu au fost acceptate, dupã ancheta socialã.

Diana MITRACHE

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului |Marti, 9 octombrie 2012

eputatul de Valea Jiului, Cristian Resmeriþã, este tocat mãrunt de opoziþie pentru cã ”i se þine palma” de actuala guvernare ºi de aceea a reuºit sã readucã administraþia fiscalã la Lupeni. Ca urmare, a început ºirul cererilor cãtre Ministerul Finanþelor…

D

Dupã ce presa a relatat cã deputatul PSD de Valea Jiului, Cristian Resmeriþã, a reuºit sã readucã, la Lupeni, Finanþele Publice, au început cârcotelile, c-aºa-i românul. Sigur cã oponenþii politici nu se apreciazã reciproc, vorba unui cârcotaº cã ”doar nu-s prost sã fiu sincer”, ºi au lansat ideea cã deputatul are susþinere de la Bucureºti ºi cã dacã n-ar fi fost actuala guvernare ”care sã-i þinã palma”, nu ar fi reuºit.

a sfârºitul sãptãmânii trecute, Comitetul Executiv Judeþean al PSD Hunedoara a aprobat lista candidaþilor care vor fi înscriºi în lupta electoralã.

L

Aceasta a fost trimisã ieri la Bucureºti pentru a primi girul Biroului Naþional al formaþiunii politice. În Valea Jiului, candidaþii la alegerile din data de 9 decembrie ai Partidului Social Democrat sunt urmãtorii: Cosmin Nicula (la Senat), Cristian Resmeriþã ºi Ioan Rus (la Camera Deputaþilor). „Sunt pregãtit pentru campania electoralã care va demara în data de 8 noiembrie ºi

Dupã Resmeriþã, ºi alþi deputaþi cer ceea ce nu pot face ministrul Finanþelor ºi ANAF încheierea cererii sale.

Unii deputaþi ºi senatori, care doresc acelaºi lucru pentru localitãþile din colegiile lor, au uitat cã Ministerul Finanþelor nu mai poate decide revenirea la situaþia anterioarã a administraþiilor fiscale, pentru cã a convenit cu Fondul Monetar

Aºa a început ºirul cererilor altor politicieni cãtre Ministerul de Finanþe pentru reînfiinþarea Fiscului pe colegiile lor. Primul este deputatul PDL, Iosif Veniamin Blaga, care cere ministrului ”Vã rog, domnule ministru, în virtutea atribuþiilor dumneavoastrã, sã mã infor-

maþi în scris ºi verbal asupra posibilitãþii, prezente ºi viitoare, în ceea ce priveºte revenirea lucrurilor la normal, pentru ca locuitorii oraºului Simeria sã aibã din nou circumscripþia fiscalã proprie” – spune deputatul, în

PSD-iºtii ºi-au ales candidaþii

sunt pregãtit ºi pentru obþinerea unui mandat de deputat. Spun aceasta þinând cont de faptul cã am mai avut un astfel de mandat în anii anteriori. În principal, am decis sã candidez pentru a-i ajuta pe oamenii din Valea Jiului, cei între care trã-

ânã la finalul lunii octombrie 2012 vor fi efectuate lucrãri de reparaþie la drumurile judeþene afectate de autovehiculele grele folosite la transportarea materialelor necesare construcþiei autostrãzii Deva Orãºtie.

P

În urma demersurilor iniþiate de Consiliul Judeþean Hunedoara, în legãturã cu semnarea unui act adiþional la „Protocolul nr.

3946/25.05.2012 privind reglementarea circulaþiei pe anumite sectoare de drumuri aflate în

iesc”, a spus Ioan Rus, candidatul PSD în Colegiul Nr. 5 Petrila – Petroºani – Aninoasa. În Valea Jiului, candidaþii USL (structura politicã din care face parte ºi PSD) provin doar din partea PSD. Cealaltã principalã formaþiune

administrarea Consiliului Judeþean Hunedoara”, vã informãm cã în data de 2 octombrie a.c. a avut loc o întâlnire între J.V.STRABAG AG – STRABAG SRL – STRACO GROUP SRL – Contract DevaOrãºtie ºi conducerea C.J.HUNEDOARA cu privire la evaluarea stãrii tehnice a drumurilor judeþene utilizate în vederea aprovizionãrii cu materiale pentru realizarea obiectivului „Construcþie varianta de ocolire Deva-Orãºtie la standard de autostradã”.

Aceste demersuri s-au finalizat prin semnarea Actului adiþional nr.

5260 din 08.10.2012 prin care se vor executa lucrãri de reparaþii pânã la data de 31.10.2012, dupã cum urmeazã:

politicã aflatã în componenþa USL) respectiv PNL, nu are niciun candidat în colegiile din aceastã zonã. „În urma negocierilor purtate s-a decis ca în Valea Jiului, atât la Colegiul Nr. 1 din Senat cât ºi la Colegiile Nr. 4 ºi 5, de la Camera Deputaþilor, candidaþii sã fie din partea Partidului Social Democrat. PNL-ul a optat pentru alte colegii din judeþul Hunedoara”, a mai precizat Ioan Rus. Ceilalþi candidaþi din partea PSD în judeþul Hunedoara sunt: Natalia Intotero (în Colegiul Orãºtie) ºi Laurenþiu Nistor (în Colegiul Brad – Valea Mureºului), ambii la Camera Deputaþilor.

Mircea NISTOR

- DJ 761: ªoimuº – Bârsãu, km 0+000 – 5+900 - DJ 107A: Bârsãu – Hãrãu – Uroi, km 0+000 – 11+200 - DJ 705: Geoagiu DN7, km 0+000 – 4+500 - DJ 700A: Uroi – Simeria, km 0+000 – 1+600 - DJ 687: Sântuhalm – Hunedoara, km 0+000 – 7+900 În data menþionatã 31.10.2012, o comisie formatã din reprezentanþii firmelor constructoare ºi ai Consiliului Judeþean Hunedoara va verifica în teren execuþia lucrãrilor de reparaþie ºi va efectua recepþia acestora.

Biroul de presã

Internaþional, la cererea acestuia, restrângerea pânã la un anumit numãr al acestor birouri ºi totul a fost bãtut în cuie.

Cum a reuºit Resmeriþã? A abordat direct FMI-ul. ”A fost foarte dificil sã fac acest lucru ºi am sã vã spun de ce. În prima fazã când am discutat cu cei de la Ministerul Finanþelor ºi cu preºedintele ANAF, mi-au spus în felul urmãtor: ‚numãrul de unitãþi financiare este convenit cu Fondul Monetar Internaþional ºi trebuie sã rãmânã fix. Noi nu putem face nimic în sensul acesta’. Toatã lumea se crampona de acestã procedurã. Am spus sã mã lase ºi pe mine sã discut cu cei de la FMI. Am discutat cu cel care se ocupã cu acest aspect privind finanþele din România ºi am obþinut o aprobare verbalã, în primã fazã, de la dânsul. Nu mã aºteptam, în urma unei promisiuni verbale, dar iatã cã ordinul de înfiinþare se aflã pe biroul meu” – a declarat Cristian Resmeriþã.

Ileana FIRÞULESCU

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului |Marti, 9 octombrie 2012 eci de persoane Nu îºi pot face acte de identitate care au casele în zona staþiunii montane Parâng nu figureazã cã având un domiciliu.

Asta pentru cã imobilele la prima vedere pare nesemnificativ. nu sunt numerotate din Nicio casa din acea zonã nu cauza unor deficienþe este numerotatã, însã reprezenale planului cadastral. tanþii administraþiei locale

Z

Persoanele care au case spre zona Rusu nu au adrese deºi au domicilii

încearcã sã remedieze problema. „Referitor la stabilirea denumirii strãzilor din zona Rusu precum ºi numerotarea caselor.

Se încearcã acest proiect pentru cã sunt foarte multe cabane ºi locuinþe în zona Rusu care la momentul actual þeavã de apã a curs luni de nu au numãr de casã ºi unii chiar zile ºi nimeni nu a fãcut stau acolo ºi îºi nimic. Spãrtura nu a fost remedi- doresc corespondenþa sã ajungã la atã, decât dupã intervenþia preaceste adrese. sei, iar acum la Apa Serv Valea Proiectul la noi Jiului are loc o anchetã ce se va este gata, pregãtit lãsa cu sancþiuni. pentru a intra în O þeavã spartã în centrul Petroºaniului a Consiliu (Consiliu creat mare vâlvã la nivelul Apa Serv. Cei Local-n.r.), dar din conducere au demarat o anchetã ºi având în vedere cã acolo este drum judeþean 709F ne trebuie un aviz de

Persoanele care îºi au domiciliile pe stradã care duce spre staþiunea montanã Parâng nu pott sã primeascã corespondenta din cauza unui lucru care

Sancþionaþi pentru o þeavã spartã

O

la instituþia Prefectului Hunedoara. Spream cã avizul sã vinã cât mai repede pentru cã noi sã putem introduce proiectul pe ordinea de zi”, a declarat Lucian Dragomir, directorul executiv al SPADPP Petroºani.

Numerotarea caselor nu s-a putut realiza din cauza anumitor neconcordante din planul cadastral. „Nu au fost numerotate pentru cã acolo nu am avut un plan cadastral care sã fie întocmit în baza cadastrului

ascaþii DIICOT ºi BCCO au rãscolit Hunedoara, luni dimineaþã, într-o acþiune ce a vizat destructurarea unei reþele de 11 persoane bãnuite de evaziune fiscalã ºi delapidare.

Prejudiciul ajunge la aproape 2 milioane de euro, iar printre arestaþi sunt nume sonore din Hunedoara.

M acum se cautã vinovaþii care au lãsat ca apa sã curgã luni de zile, pânã ce presa a sesizat defecþiunea. „Cei care ar trebui sã rãspundã sunt ºefii de secþie de la Petroºani ºi nu au nicio scuzã cã nu au ºtiut. Dacã nu au ºtiut, e de rãu ºi dacã au ºtiut ºi nu au fãcut nimic, iar e de rãu. Dupã ce aþi venit la noi la firmã (n.r.presa), sâmbãtã s-a remediat totul într-o singurã zi. Din pãcate, aceastã spãrturã era de luni de zile ºi creºteau pierderile ºi cine mai ºtie câte situaþii de acest gen nu mai sunt în Valea Jiului”, a declarat Costel Avram, director general Apa Serv.

Avram recunoaºte cã astfel de situaþii nu sunt singulare ºi tocmai s-a decis sã impunã sancþiuni. „Chiar luni dimineaþã am convocat o ºedinþã ca sã aflu de ce aceastã situaþie nu a fost semnalatã ºi de ce s-a rezolvat doar când ne-a anunþat presa. Urmeazã sã stabilim ºi sancþiuni”, a mai precizat Avram.

Spãrtura a afectat þevile de aducþiune a apei, dar ºi cele de canalizare. ªi asta, chiar dacã s-a aflat la doi paºi de sediul Primãriei din localitate ºi nimeni nu a intervenit pânã acum.

Diana MITRACHE

Procurorii Direcþiei de Investigare a Infracþiunilor de Criminalitate Organizatã ºi Terorism (DICOT) Serviciul Teritorial AlbaIulia, împreunã cu ofiþeri de poliþie judiciarã din cadrul Brigãzii de Combatere a Criminalitãþii Organizate Alba-Iulia, au destructurat un grup infracþional format din 11 persoane suspectate de evaziune fiscalã ºi delapidare. Printre aceºtia se numãrã un fost ºef de poliþie, un fost finanþator al echipei Corvinul Hunedoara ºi un om de afaceri cercetat în dosarul jafului de 20 de milioane de euro, alãturi de Silvian Toma, fostul finanþator al FC Hunedoara.

Potrivit anchetatorilor, membrii grupãrii au obþinut beneficii financiare sub-

imobiliar edilitar. Acum s-a fãcut aceastã lucrare, avem toatã situaþia la zi ºi am putea sã facem cadastrarea ºi atribuirea de numere caselor din zona”, a mai precizat Dragomir. În plus, reprezentanþii administraþiei locale vor sã denumeascã ºi strãzile care duc spre staþiunea montanã Parâng. Drumul care face legãtura între telescaun ºi hotelul Rusu ar urma sã poarte denumirea de stradã Rusu.

Atribuirea denumirii „Rusu”

este justificatã de notorietatea acesteia, ºtiut fiind ºi faptul cã vechea cabanã din aceastã zonã s-a numit tot cabana Rusu, nume sub care a intrat în conºtiinþa publicã. Segmentul care va urca pânã la telescaunul TS3 va fi numitã strada Bujorului. Acest nume este inspirat din numele florii care se gãseºte în zona munþilor Parâng, ºi anume bujorul de munte.

Urmeazã ca reprezentanþii Prefecturii Hunedoara sã avizeze favorabil iniþiativa administraþiei locale de la Petroºani, urmând apoi cã proiectul sã fie supus spre aprobarea Consiliului Local.

S-au mutat la munte În urma demarãrii lucrãrilor la proiectul „Dezvoltarea domeniului schiabil în zona montanã Parâng” cât ºi în urma pensionarii, un numãr din ce în ce mai mare de locuitori ai municipiului Petroºani care deþin case de vacanþã în zona turisticã Parâng au instrainta aparatamentele din oraº ºi s-au mutat la munte. Acestea au solicitat administraþiei locale acordarea unor numere la casa pentru a-ºi perschimba actele de identitate.

Raul IRINOVICI

Razii cu mascaþii în Hunedoara

stanþiale din efectuarea de operaþiuni comerciale cu produse laminate ºi fier vechi. În plus, aceºtia sustrãgeau societãþile pe care le administreazã de la plata impozitelor ºi taxelor datorate bugetului de stat, în special TVA. “Astfel, ca mod de operare, învinuiþii au achiziþionat, prin cesiune, mai multe societãþi comerciale, pe care le-au utilizat pentru derularea de achiziþii intracomunitare, prin interpunerea lor în relaþiile comerciale dintre partenerii externi din Uniunea Europeanã ºi beneficiarii reali ai mãrfurilor, respectiv societãþile comerciale administrate de cãtre liderii grupãrii, din municipiul Hunedoara”, se aratã întrun comunicat de presã al DIICOT. Societãþile intermediare controlate de membrii grupãrii facturau mãrfurile achiziþionate din UE cãtre firmele beneficiare fãrã a

calcula legal TVA-ul datorat bugetului de stat ºi la aproximativ acelaºi preþ cu cel de achiziþie din import, realizând astfel o fraudã de tip “carusel”. În aceasta modalitate, societãþile comerciale beneficiare deduceau ilegal TVA ºi practicau un preþ de vânzare diminuat faþã de preþul real al mãrfurilor.

Printre cei arestaþi luni se numãrã ºi Adrian Filer, fost adjunct al fostului ºef al Poliþiei municipiului Hunedoara în perioada 1998 – 2005. Acesta, dupã ce a ieºit la pensie s-a apucat de afaceri cu fier vechi. Mai mult, vizat în acest dosar este ºi omul de afaceri Florin Gheorghe Uscatu, fost finanþator al echipei de fotbal de liga a II-a Corvinul 2005. Alãturi de aceºtia mai este ºi Cupetiu, cel care era practic beneficiarul trazacþiilor.

Filer, Uscatu ºi Cupetiu sunt implicaþi într-o amplã

afacere de achiziþionare, prin cesiune, a mai multor societãþi comerciale, pe care le-au utilizat pentru derularea de achiziþii intracomunitare, prin interpunerea lor în relaþiile comerciale dintre partenerii externi din Uniunea Europeanã ºi beneficiarii reali ai mãrfurilor, respectiv societãþile comerciale administrate de cãtre liderii grupãrii, din municipiul Hunedoara.

Surse judiciare afirmau cã Uscatu a fost implicat în mai multe scandaluri legate de colectarea ºi comercializarea fierului vechi. El a fost reþinut, în februarie, alãturi de alte persoane, între care ºi finanþatorul FC Hunedoara, Silvian Toma, în urma unor descinderi privind evaziunea fiscalã ºi spãlarea de bani în care prejudiciul a fost estimat la 20 de milioane de euro. Uscatu este cercetat în libertate în acest dosar.

Prejudiciul produs de membrii grupãrii în acest mod a fost estimat la 1.800.000 de euro.

Procurorii ºi poliþiºtii fac zece percheziþii, la locuinþele membrilor grupãrii ºi la sediile unor societãþi comerciale din judeþul Hunedoara, urmând ca 11 persoane sã fie duse la audieri, la sediul DIICOT. Diana MITRACHE

Cronica Vãii Jiului |Marti, 9 octombrie 2012

6 Actualitate

Aceºtia nu s-au mulþumit doar a tãia jnepenii (plantã protejatã) ºi brazii de lângã stâna nucºorenilor pentru foc, ci au lãsat aruncate la întâmplare sute de pet-uri, pungi de plastic ori alte deºeuri nedegradabile. „Vântul a purtat toate gunoaiele, în special pungile din plastic care au rãmas agãþate în brazi ºi în jenepeniº. Dacã am glumi, am spune cã au împodobit Retezatul, Groapele ca sã fim în temã, ca de Crãciun.

magine dezolantã în zona Groapele din Retezat dupã ce culegãtorii de fructe de pãdure au confundat peisajul sãlbatic cu groapa de gunoi. Cum zona nu este una preferatã pentru trasee de cãtre turiºti, nimeni n-a bãgat de seamã de dezastrul ecologic.

I

Afinarii au fãcut prãpãd în Retezat

Încã de cum au apãrut afinele sau zmeura, în zona Groapele din Retezat s-au cantonat zeci de culegãtori, iar ce a rãmas în urma lor este un adevãrat dezastru.

Pãcat de faptul cã nimeni nu-i vede pe aceºti oameni, cã-ºi pot face de cap. Înþeleg

„Grãdina magicã” din Dealul Haþegului care a luat pãmântul unde a trãit „vrãjitoarea”. Nici comuniºtii nu au gonit-o din deal chiar dacã ocupase terenul abuziv. Securiºtii din Haþeg se temeau de ea, credeau ºi ei cã face descântece.

mochin care face fructe mare parte din an, vie sãlbãticitã cu struguri dulci ºi mai mari decât se fac în zonã, ori arbuºti ornamentali rari ºi de care nici bãtrânii nu ºtiu cum au apãrut. Sunt doar câteva din “minunile” gãsite într-o poieniþã din Dealul Haþegului care au ºi o explicaþie bazatã însã pe un mit al zonei.

S

COLÞUL LUI DENIS

Þara Haþegului nu are doar zimbrii, parcul dinozaurilor pitici de la Tuºtea ori biserici, castele ºi cetãþi sau Munþii Retezat. Are mai multe „minuni” care abia aºteaptã sã fie descoperite ºi chiar dacã nu sunt la fel de importante ca ºi cele enumerate mai sus, sunt la fel de uluitoare. Cel puþin în ceea ce priveºte povestea þesutã în jurul lor. În Dealul Haþegului existã o poieniþã în care un smochin a fost aclimatizat cu zeci de ani în urmã ºi chiar dacã n-a mai fost îngrijit de circa zece ani de zile, de când „stãpânul” lui a trecut în lumea celor drepþi, încã face fructe. În aceeaºi poieniþã de deasupra de Hanul Bucura mai

L ocul fermecat

sunt ºi alte plante care rodesc mai mult decât în mod normal. Localnicii au o explicaþie ºi spun cã o vrãjitoare este „vinovatã”.

din V rãjitoarea deal

În poieniþa din deal, încã de pe timpul comuniºtilor trãia o femeie frumoasã

care a fost izgonitã dintr-un sãtuc din Þara Haþegului.

Iubea un bãrbat care era însurat ºi de aceea sãtenii au decis sã o alunge.

Femeia s-a aciuat lângã han ºi câteva sute de metri mai sus, pe deal, ºi-a fãcut o colibã. I-a plãcut cã nimeni nu o mai deranja ºi a hotãrât sã rãmânã. „Lumea a poreclit-o Pãsãroaia. ªi-a fãcut casã ºi grãdinã ca sã aibã ce mânca. La fel ca orice gospodar ºi-a fãcut ºi ea ce avea nevoie. Trãia singurã acolo ºi nimeni nu avea curaj sã intre la ea pentru cã, aºa se vorbea atunci, cã e vrãjitoare. Nu se ocupa cu vrãji rele ci doar pentru a-i lega pe oameni. Era frumoasã ºi fãcea descântece ca sã o iubeascã ºi pe ea un bãrbat frumos. Cât a trãit aici, vreo 60 de ani, a tot avut la bãrbaþi dar nici unul n-a luat-o de nevastã. Aºa cã ea nu cred cã era cu magie”, spune Marin, un localnic

Actualitate 7

ei. Aproape la toþi s-a prins ºi din iunie ºi pânã în octombrie face fructe moi ºi zemoase. Deºi era tãiat în fiecare an din rãdãcina lui ieºeau puieþi în primãvara.

Nu-l puteai stârpi. Oamenii încã mai cred cã fãcea vrãji ºi de aceea tot ce este în grãdinã rodeºte”, spune un alt localnic.

Abia dupã moartea ei, în urmã cu vreo 15 ani, cei care au intrat în ograda femeii au descoperit o adevãratã grãdinã botanicã. „Avea o vie care fãcea struguri de masã, erau struguri albi, mari ºi foarte dulci. La fel cum se fac prin Moldova. Era plin de trandafiri de toate formele ºi culorile. Mai erau niºte pomi pitici de zici cã erau palmieri ºi-i gãseai la fiecare colþ al casei iar în mijloc avea un smochin mare. Am luat ºi eu un lãstar ºi s-a prins. De cinci ani se tot înmulþeºte ºi face fructe.

Am pus ºi în grãdinã doi ºi au supravieþuit ºi iarna chiar dacã a îngheþat afarã. Eu

Smochinul poate trãi foarte bine ºi la noi, mai puþin în zona de nord þãrii unde iarna este mai geroasã, chiar dacã este exotic. În România, cele mai recomandate soiuri sunt cele care fac fructe roºii, galbene ºi verzi, deoarece acestea au timp sã se coacã. Specia cu fructe verzi poate face 3 recolte pe an,cea cu fructe galbene 2 recolte pe an ºi cea cu fructe roºii 2 recolte pe an. În primii doi ani, smochinii trebuie îngrijiþi iarna iar apoi se descurcã singur

ºtiam cã smochinul trãieºte doar unde e cald. Via s-a sãlbãticit dacã n-a fost curãþatã ºi tot face struguri ºi acum. Smochinul a fost tãiat dupã ce s-a aflat de el.

Oamenii care au case mai jos ºi-au luat sã-ºi punã la

ºi pe timp geros. În Roma anticã, smochinul era considerat un arbore sfânt pentru cã, în mitul fundaþiei, Romulus ºi Remus au fost alãptaþi de lupoaicã sub un smochin.

Maximilian GÂNJU

cã trebuie sã trãiascã dar nu se poate sã nu aibã respect

pentru naturã.

Nu era atât de greu dacã-ºi luau cu ei sticlele în care au avut apã, pungile ºi ambalajele de la mâncare ºi le puneau toate într-o grãmadã lângã stânã”, a spus Alin, unul dintre turiºtii care au ales sã parcurgã traseul extrem de sãlbatic ce pleacã din satul Paroºi ºi pânã la Groapele.

Pânã ºi în cele douã tãuri, lacuri ascunse bine în munte, urmele culegãtorilor de fructe de pãdure au rãmas vizibile.

Sticlele de plastic încã plutesc pe luciul apei chiar dacã afinarii ori culegãtorii de zmeurã ºi-au fãcut planul ºi au coborât de mult din munte.

Maximilian GÂNJU

Acþiune caritabilã a Ambasadei Italiei pentru copiii din Petroºani

adapteazã S euºor

mbasada Italiei la Bucureºti a organizat o cinã de binefacere pentru Centrul Pollicino din Petroºani, acþiune în urma cãreia s-au strâns câteva mii de euro.

A

Acþiunea caritabilã a avut loc la Ambasada Italiei ºi au fost invitaþi primarul din Petroºani împreunã cu deputatul Monica Iacob Ridzi, precum ºi reprezentanþii Casei Pollicino. „Evenimentul a fost unul impresionant. Un exemplu pentru ceea ce înseamnã spiritul viu al unei naþii atunci când comunitatea cere sprijin. (…) A fost o searã pentru Petroºani, pentru beneficiarii Centrului Pollicino, pentru sufletele acestor tineri.

Sunt onorat cã am putut participa în acel cadru select ºi de aceea în numele comunitãþii locale din Petroºani vreau sã mulþumesc Ambasadei Italiei pentru acest demers”, a precizat primarul Tiberiu Iacob-Ridzi.

La cinã a participat ºi primarul din localitatea italianã Ponte nelle Alpi, Roger De Menech, dar ºi deputatul Monica Iacob Ridzi.

Totodatã, comunitatea italianã din România - aproximativ 100 de oameni de afaceri care deruleazã afaceri pe teritoriul þãrii – a onorat

invitaþia ambasadorului. În urma acþiunii de binefacere, invitaþii au donat 4.240 de euro, sumã de bani ce va sprijini activitãþile desfãºurate în Centrul Pollicino din Petroºani.

Invitaþii speciali ai Ambasadei au fost cei din Corul Alpinilor, veniþi din Italia pentru a prezenta un moment artistic ce a avut loc la Biserica Italianã din Bucureºti.

Maximilian GÂNJU

Cronica Vãii Jiului |Marti, 9 octombrie 2012

6 Actualitate

Aceºtia nu s-au mulþumit doar a tãia jnepenii (plantã protejatã) ºi brazii de lângã stâna nucºorenilor pentru foc, ci au lãsat aruncate la întâmplare sute de pet-uri, pungi de plastic ori alte deºeuri nedegradabile. „Vântul a purtat toate gunoaiele, în special pungile din plastic care au rãmas agãþate în brazi ºi în jenepeniº. Dacã am glumi, am spune cã au împodobit Retezatul, Groapele ca sã fim în temã, ca de Crãciun.

magine dezolantã în zona Groapele din Retezat dupã ce culegãtorii de fructe de pãdure au confundat peisajul sãlbatic cu groapa de gunoi. Cum zona nu este una preferatã pentru trasee de cãtre turiºti, nimeni n-a bãgat de seamã de dezastrul ecologic.

I

Afinarii au fãcut prãpãd în Retezat

Încã de cum au apãrut afinele sau zmeura, în zona Groapele din Retezat s-au cantonat zeci de culegãtori, iar ce a rãmas în urma lor este un adevãrat dezastru.

Pãcat de faptul cã nimeni nu-i vede pe aceºti oameni, cã-ºi pot face de cap. Înþeleg

„Grãdina magicã” din Dealul Haþegului care a luat pãmântul unde a trãit „vrãjitoarea”. Nici comuniºtii nu au gonit-o din deal chiar dacã ocupase terenul abuziv. Securiºtii din Haþeg se temeau de ea, credeau ºi ei cã face descântece.

mochin care face fructe mare parte din an, vie sãlbãticitã cu struguri dulci ºi mai mari decât se fac în zonã, ori arbuºti ornamentali rari ºi de care nici bãtrânii nu ºtiu cum au apãrut. Sunt doar câteva din “minunile” gãsite într-o poieniþã din Dealul Haþegului care au ºi o explicaþie bazatã însã pe un mit al zonei.

S

COLÞUL LUI DENIS

Þara Haþegului nu are doar zimbrii, parcul dinozaurilor pitici de la Tuºtea ori biserici, castele ºi cetãþi sau Munþii Retezat. Are mai multe „minuni” care abia aºteaptã sã fie descoperite ºi chiar dacã nu sunt la fel de importante ca ºi cele enumerate mai sus, sunt la fel de uluitoare. Cel puþin în ceea ce priveºte povestea þesutã în jurul lor. În Dealul Haþegului existã o poieniþã în care un smochin a fost aclimatizat cu zeci de ani în urmã ºi chiar dacã n-a mai fost îngrijit de circa zece ani de zile, de când „stãpânul” lui a trecut în lumea celor drepþi, încã face fructe. În aceeaºi poieniþã de deasupra de Hanul Bucura mai

L ocul fermecat

sunt ºi alte plante care rodesc mai mult decât în mod normal. Localnicii au o explicaþie ºi spun cã o vrãjitoare este „vinovatã”.

din V rãjitoarea deal

În poieniþa din deal, încã de pe timpul comuniºtilor trãia o femeie frumoasã

care a fost izgonitã dintr-un sãtuc din Þara Haþegului.

Iubea un bãrbat care era însurat ºi de aceea sãtenii au decis sã o alunge.

Femeia s-a aciuat lângã han ºi câteva sute de metri mai sus, pe deal, ºi-a fãcut o colibã. I-a plãcut cã nimeni nu o mai deranja ºi a hotãrât sã rãmânã. „Lumea a poreclit-o Pãsãroaia. ªi-a fãcut casã ºi grãdinã ca sã aibã ce mânca. La fel ca orice gospodar ºi-a fãcut ºi ea ce avea nevoie. Trãia singurã acolo ºi nimeni nu avea curaj sã intre la ea pentru cã, aºa se vorbea atunci, cã e vrãjitoare. Nu se ocupa cu vrãji rele ci doar pentru a-i lega pe oameni. Era frumoasã ºi fãcea descântece ca sã o iubeascã ºi pe ea un bãrbat frumos. Cât a trãit aici, vreo 60 de ani, a tot avut la bãrbaþi dar nici unul n-a luat-o de nevastã. Aºa cã ea nu cred cã era cu magie”, spune Marin, un localnic

Actualitate 7

ei. Aproape la toþi s-a prins ºi din iunie ºi pânã în octombrie face fructe moi ºi zemoase. Deºi era tãiat în fiecare an din rãdãcina lui ieºeau puieþi în primãvara.

Nu-l puteai stârpi. Oamenii încã mai cred cã fãcea vrãji ºi de aceea tot ce este în grãdinã rodeºte”, spune un alt localnic.

Abia dupã moartea ei, în urmã cu vreo 15 ani, cei care au intrat în ograda femeii au descoperit o adevãratã grãdinã botanicã. „Avea o vie care fãcea struguri de masã, erau struguri albi, mari ºi foarte dulci. La fel cum se fac prin Moldova. Era plin de trandafiri de toate formele ºi culorile. Mai erau niºte pomi pitici de zici cã erau palmieri ºi-i gãseai la fiecare colþ al casei iar în mijloc avea un smochin mare. Am luat ºi eu un lãstar ºi s-a prins. De cinci ani se tot înmulþeºte ºi face fructe.

Am pus ºi în grãdinã doi ºi au supravieþuit ºi iarna chiar dacã a îngheþat afarã. Eu

Smochinul poate trãi foarte bine ºi la noi, mai puþin în zona de nord þãrii unde iarna este mai geroasã, chiar dacã este exotic. În România, cele mai recomandate soiuri sunt cele care fac fructe roºii, galbene ºi verzi, deoarece acestea au timp sã se coacã. Specia cu fructe verzi poate face 3 recolte pe an,cea cu fructe galbene 2 recolte pe an ºi cea cu fructe roºii 2 recolte pe an. În primii doi ani, smochinii trebuie îngrijiþi iarna iar apoi se descurcã singur

ºtiam cã smochinul trãieºte doar unde e cald. Via s-a sãlbãticit dacã n-a fost curãþatã ºi tot face struguri ºi acum. Smochinul a fost tãiat dupã ce s-a aflat de el.

Oamenii care au case mai jos ºi-au luat sã-ºi punã la

ºi pe timp geros. În Roma anticã, smochinul era considerat un arbore sfânt pentru cã, în mitul fundaþiei, Romulus ºi Remus au fost alãptaþi de lupoaicã sub un smochin.

Maximilian GÂNJU

cã trebuie sã trãiascã dar nu se poate sã nu aibã respect

pentru naturã.

Nu era atât de greu dacã-ºi luau cu ei sticlele în care au avut apã, pungile ºi ambalajele de la mâncare ºi le puneau toate într-o grãmadã lângã stânã”, a spus Alin, unul dintre turiºtii care au ales sã parcurgã traseul extrem de sãlbatic ce pleacã din satul Paroºi ºi pânã la Groapele.

Pânã ºi în cele douã tãuri, lacuri ascunse bine în munte, urmele culegãtorilor de fructe de pãdure au rãmas vizibile.

Sticlele de plastic încã plutesc pe luciul apei chiar dacã afinarii ori culegãtorii de zmeurã ºi-au fãcut planul ºi au coborât de mult din munte.

Maximilian GÂNJU

Acþiune caritabilã a Ambasadei Italiei pentru copiii din Petroºani

adapteazã S euºor

mbasada Italiei la Bucureºti a organizat o cinã de binefacere pentru Centrul Pollicino din Petroºani, acþiune în urma cãreia s-au strâns câteva mii de euro.

A

Acþiunea caritabilã a avut loc la Ambasada Italiei ºi au fost invitaþi primarul din Petroºani împreunã cu deputatul Monica Iacob Ridzi, precum ºi reprezentanþii Casei Pollicino. „Evenimentul a fost unul impresionant. Un exemplu pentru ceea ce înseamnã spiritul viu al unei naþii atunci când comunitatea cere sprijin. (…) A fost o searã pentru Petroºani, pentru beneficiarii Centrului Pollicino, pentru sufletele acestor tineri.

Sunt onorat cã am putut participa în acel cadru select ºi de aceea în numele comunitãþii locale din Petroºani vreau sã mulþumesc Ambasadei Italiei pentru acest demers”, a precizat primarul Tiberiu Iacob-Ridzi.

La cinã a participat ºi primarul din localitatea italianã Ponte nelle Alpi, Roger De Menech, dar ºi deputatul Monica Iacob Ridzi.

Totodatã, comunitatea italianã din România - aproximativ 100 de oameni de afaceri care deruleazã afaceri pe teritoriul þãrii – a onorat

invitaþia ambasadorului. În urma acþiunii de binefacere, invitaþii au donat 4.240 de euro, sumã de bani ce va sprijini activitãþile desfãºurate în Centrul Pollicino din Petroºani.

Invitaþii speciali ai Ambasadei au fost cei din Corul Alpinilor, veniþi din Italia pentru a prezenta un moment artistic ce a avut loc la Biserica Italianã din Bucureºti.

Maximilian GÂNJU

Cronica Vãii Jiului | Marti, 9 octombrie 2012

8 Politic n proporþie de peste 90 la sutã, Monica Iacob – Ridzi va fi candidatul PP- DD Hunedoara la alegerile parlamentare pe Colegiul Petroºani – Petrila – Aninoasa. Exministrul democrat – liberal a fost duminicã la sediul firmei patronate de Haralambie Vochiþoiu, preºedintele PP-DD Hunedoara ºi unde, potrivit surselor noastre, s-a discutat în cadru lãrgit, atât despre primirea ei în partid, cât ºi despre candidatura acesteia.

Î

Deºi anunþul oficial întârzie sã aparã, pânã când Dan Diaconescu nu se va pronunþa în acest sens, Monica Ioacob – Ridzi, proaspãt demisionarã din PDL, are cele mai mari ºanse sã

Transferul anului în politicã

Monica Iacob – Ridzi la un pas de a semna cu Dan Diaconescu

fie candidatul PP-DD Hunedoara la alegerile parlamentare pe Colegiul Petroºani – Petrila – Aninoasa.

Discuþiile sunt avansate ºi se vorbeºte chiar ºi despre adezi-

ra dezamãgit ºi chiar supãrat, din câte am constatat, pentru cã din discuþiile ºi consultãrile cu privire la desemnarea candidaþilor pentru alegerile parlamentare nu a ieºit cea mai fericitã formulã pentru Valea Jiului ºi judeþ” – jr.

Remus Matei Mateevicz, Petroºani.

”E

Sorin Silaghi, din Petroºani, este un politician cu vechi state în PD ºi apoi PDL. Fost director de investiþii ºi dezvoltare la fost RAAVJ, când Regia apei era pe val, iar judeþul îl avea ca preºedinte pe Gheorghe Barbu, Sorin Silaghi a evoluat dezvoltându-ºi propria afacere. A ajutat partidul din care face parte, partid care se spune cã i-a întors serviciile.

Presa, localã din diverse judeþe ºi cea centralã, susþine cã ”pedelistul Radu Chiurtu, directorul Departamentului Resurse Umane din Ministerul Economiei, este prieten ºi partener de afaceri cu afaceristul Sorin Silaghi, din Petroºani.

Silaghi, membru PDL de mai bine de cinci ani, este unul din prietenii apropiaþi ai familiei Ridzi, iar firma sa ºi a lui Chiurtu primeºte aproape toate contractele importante de întreþinere a reþelei de ape din þarã”.

Sorin Silaghi ºi-a fãcut datoria ºi în campaniile electorale, sprijinind cu bani partidul, contribuþii absolut necesare în cursa pentru câºtigarea alegerilor. Spre exemplu pentru campania din anul 2008, Silaghi a dat 12.500 lei, conform listei care justifica o parte din cheltuielile partidului.

Aflat zilele trecute în Petroºani, Sorin Silaghi, pãrea dezamãgit încercând, zadarnic, sã-ºi mascheze supãrarea cu privire la propunerile candidaþilor PDL pentru alegerile parlamentare din decembrie, fãrã a fi luat ºi el în calcul, mãcar de formã. ”Era dezamãgit ºi chiar

unea acesteia la partidul lui Dan Diaconescu, dar Haralambie Vochiþoiu a negat aceastã informaþie. Nu a negat, însã, discuþiile purtate duminicã cu Monica Ridzi. „Da, au fost discuþii, dar

asta decide Bucureºtiul. Eu, personal, cred cã Monica Iacob – Ridzi este un politician care mai are ceva de spus în politica localã ºi naþionalã, dar este o chestiune de decizie colectivã.

Dacã se considerã venirea ei aduce un plus partidului, pot sã trec peste toate celelalte”, a declarat Haralambie Vochiþiu. Între Haralamboe Vochiþoiu ºi Monica Iacob – Ridzi relaþiile, de-a lungul timpului, nu au fost tocmai prietenoase, dar în ultimul timp se constatã reconsiderarea discursului din partea lui Vochiþoiu. Înmuierea tonului din partea lui Vochiþoiu, dar ºi nuanþarea unor aspecte, vorbeºte aproape de la sine de faptul cã Monica Iacob – Ridzi îºi pregãteºte transferul politic al anului, cel puþin la nivelul judeþului Huendoara. Oricum

Vechi PDL-ist ºi fost director investiþii la Apa Serv, Sorin Silaghi, este dezamãgit de candidaþi

supãrat, din câte am constatat, pentru cã din discuþiile ºi consultãrile cu privire la desemnarea candidaþilor pentru alegerile parlamentare nu a ieºit cea mai fericitã formulã pentru Valea Jiului ºi judeþ.

Oamenii nu par a fi de forþã în faþa electoratului, chiar dacã sunt profesioniºti pe segmentul lor de activitate. Pãrea tare dezamãgit ºi nu credea cã se mai schimbã prea multe pe ultima sutã de metri ºi a precizat cã trebuiau promovaþi ºi alþi oameni din PDL, pentru cã nu ºtii ce ce poate întâmpla cu cei cunoscuþi ºi linia a doua, rezervele trebuiau pregãtite din timp.

Da, ºi la el se referea ºi e normal, cã e vechi în partid ºi a confirmat cã ºtie ºi se pricepe. Ar fi avut ºanse, mai ales cã ºi candidaþii celorlalte partide sunt lipsiþi de forþã, unii chiar slabi” – a declat un autodeclarat apropiat al lui Sorin Silaghi, Remus Matei Mateevicz.

Alþi cunoscuþi ai PDL-istului Silaghi susþin cã acesta ar fi fost vulnerabil atacurilor, ºi de aceea nu a fost bãgat ”în cãrþi”, având în vedere amplele dezvãluiri privind Raportul anual al Curþii de Conturi care a scos la ivealã nereguli grave în cheltuirea banilor publici la mai multe societãþi aflate în adminis-

trarea Ministerului Economiei.

Una dintre cele mai scandaloase situaþii a fost constatatã la Conversmin SA, societate comercialã responsabilã cu închiderea, conservarea ºi ecologizarea minelor, scandal care nu i-a fost benefic lui Sorin Silaghi, pentru cã a fost amintit de mai multe ori ca apropiat al unor persoane din Minister, care lar fi favorizat. ªi uite aºa, la fiecare patru ani, mai ies la luminã frãmântãrile din interiorul partidelor ºi mai auzim de oameni care ani de zile au dispãrut din atenþia publicã.

Ileana FIRÞULESCU

PP-DD Hunedoara se pregãtea sã meargã cu un candidat „de împrumut” pentru Colegiul petroºani – Petrila – Aninoasa. Înainte de intrarea în forþã a Monicãi Ridzi, candidatul propus de PP-DD pentru Camera Deputaþilor era Gabriel Lungu, city manager al municipiului Lupeni ºi reprezentat de vazã al PSD. La jumãtatea lunii septembrie, deputatul Monica Iacob – Ridzi ºi-a înaintat demisia din PDL ºi din grupul parlamentar democrat-liberal, urmând sã activeze ca parlamentar independent pânã la finalul mandatului. Demisia i-a fost înaintatã lui Vasile Blaga, iar deputatul hunedorean a declarat cã gestul sãu are la bazã faptul cã PDL a devenit „un partid al dublei mãsuri”. Practic, aceasta a lãsat sã se înþeleagã cã în cazul sãu atitudinea partidului a fost durã, în timp ce în situaþii mai grave a dovedit toleranþã.

Carmen COSMAN

tiþi ce a fãcut primarul ãsta cu apucãturi comuniste? Pe lângã cã sa suit pe scenã ºi a vorbit de parcã el ar fi fãcut tot, s-a dus în cabinã la preotul Pomohaci ºi i-a zis cã vrea sã iese cu el pe scenã. Mai vroia o datã. Pãrintele, jenat, a refuzat ºi a spus cã o sã-l cheme, sigur, între cântece dar sã prindã momentul prielnic, aºa ca sã fie bine” - Octavian Tavi Iancu, Petrila.

ӻ

Culisele unor evenimente ce au loc în localitãþile Vãii Jiului, scot la luminã, când nici nu te aºtepþi, atutudinea neortodoxã a unor edili însetaþi de imaginea de binefãcãtori, care se sacrificã pentru binele cetãþenilor.

Doar cã de multe ori aceºtia aplicã metoda Elenei Ceauºescu: îºi

ânã acum am pãstrat tãcearea pentru cã aºa mi s-a spus din interiorul partidului”. Asta a afirmat Monica Iacob Ridzi, care a prezentat câteva documente despre care spune cã au rolul de a-i demonstra nevinovãþia.

“P

Deyvãluiri 9

Monica Iacob Ridzi a rupt tãcerea dupã trei ani

mult despre dovezile nevinovãþiei mele”, a declarat Monica Iacob Ridzi în cadrul emisiunii Punctul pe I. Tot acum, dupã trei ani, ea a arãtat ºi niºte documente importante, care vor balansa greu în instanþã. De altfel, ea a venit ºi însoþitã de unul dintre avocaþii ei. “Este pentru prima datã când Deputatul din Colegiul de Est întradevãr arãtãm dovada cã Valea Jiului, Monica Iacob Ridzi, doamna Ridzi nu a fãcut aceste prezentã sâmbãtã în studiourile plãþi. Pe fondul cauzei este un Mondo Tv Petroºani, a rupt început de a clarifica, nu numai tãcerea dupã trei ani de la data verbal, ci ºi prin documente când a fost pusã sub urmãrire clare, oficiale ºi în original, penalã pentru plata unor sume nicidecum copii, aceastã împrelucrurile se vor liniºti. Am conºi nu am gãsit înþelegere sã fiu importante de bani din perioada jurare care de trei ani atârnã pe stat cã am greºit cã am mers pe ascultatã, pentru cã asta este când a fost Ministrul Tineretului spinarea acestui caz . Doamna aceastã linie a partidului. A fost ceea ce mi-am dorit. Au fost ºi Sportului. Ea spune cã a ales Ridzi nu a fãcut nicio platã în o rugãminte sã vorbesc mai mult colegi de partid care au vorbit sã facã asta atât de târziu, penlegãturã cu evenimentele din 2 despre mine ºi despre dosarul în interior ºi mai puþin în exteritru cã pânã acum a fost rugatã Mai, iar aceste documente au meu în spaþiul public, fãrã sã or, dar am constatat cã nu am de foºti colegi de partid sã tacã. fost depuse la instanþa de judefost ascultatã în interiorul parvorbeascã ºi cu mine, ceea ce “A fost o rugãminte la început catã. Am fãcut trimitere la ele ºi tidului. Din pãcate, timp de trei mi se pare profund incorect. sã nu mai vorbesc deloc pe marcred cã închide un capitol care Tocmai de aceea, am ales ca de ani de zile am vorbit mai mult ginea dosarului, pentru cã de trei ani este deschis”, a singurã sau doar eu cu avocaþii acum încolo sã vorbesc mai declarat Alexandru Chiciu, avocatul Monicãi Iacob Ridzi.

De altfel, aceste documente despre care se vorbeºte, un spectacol reuºit, au ºi fost depuse ca spunem noi, având în probe în instanþã. vedere cã la precesnia “Am fost audiatã în cântatã de pãrintele Pomohaci, la sfârºit, toatã instanþã vreme de aproape 10 ore, am sala era în picioare de explicat completului parcã era o rugãciune de judecatã, am venit generalã. Ne-au ajutat multe persoane dintre cele cu dovezile nevinovãþiei mele ºi la care am apelat pentru recunosc cã nu au sponsorizãri. Chiar Monica Iacob Ridzi a con- mai avut nicio întretribuit cu 10 milioane lei, bare, nici procurorul apoi Primãria ºi Consiliul de la DNA, absolut Local cu 15 milioane ºi ne-au permis sã facem spectacolul la Casa de Culturã. De la federaþia Naþionalã a Caselor de Ajutor Reciproc Pomohaci, ºi când omul mi-or zâs cã sã viu la ”Omenia” am primit ãla, pus în situaþie de spectacolul fãcut de niºte sume de bani penrahat, l-a chemat pe scenã Casã, cã o sã cânte tru ajutorarea perîntre cântece, Pãducel a popa Pomohaci. ªi soanelor aflate în dificulam fost. Dar nu-i fruminþit cu neruºinare ºi a tate, bani ce au ajuns la mos ce a fãcut prizis cã el ºi framilia lui îl 24 de vãduve ale minerapreciazã, cã îl ascultã bla, maru nost. S-o suit pã ilor singure ºi cu venit de bla. Sunt martori care vã scenã de mai multe pânã în 600 lei, la care pot spune cã habar nu ori ºi o zâs aºe de am adãugat ºi noi pentru avea. Vi-i zic eu de faþã cu parcã el o l-o plãtit. încã 77 de persoane, cine a întrebat. ªi a vorbit Doamnã, da acesta-i majoritatea tot vãduve, de parcã el a fãcut specta- neruºinat? Pãi sã fi care se descurcã greu. În colul” – a declarat zâs c-o dat ºi Primãria rest, nu comentez ce zic Octavian Tavi Iancu, penbani, c-am auzât c-or nu au comentat pãrerile oamenii despre primar. Eu sionar de la mina Petrila. dat, da, 15 milioane, da membrilor sãi, încercând îi mulþumesc cã ne-a ajutat Spusele au fost confirmate alþii or dat mai mult, ceia sã împace ºi capra ºi ºi cu sala ºi am putut face care au afaceri, c-o cerut ºi de Nicolae Bãlteanu, varza, precizând cã ceva pentru aceºti pensionar de la Preparaþia domnu Borºa ºi l-or servit Primãria ºi Consiliul Local oameni”- a declarat oamenii buni, dar ãia nu Petrila. au contribuit cu 15 milMartin Borºa, preºedinte ”Eu mãrg mai mereu la s-or suit pã scenã sã zâcã ioane ºi i-au ajutat pentru Casa pensionarilor CAR ºi sã se laude de atâtea Casa Pensionarilor ºi am cã nu le-au cerut bani pe Petrila. ori. Ne-or dat doamnã ºi fost în excursii cu ei ºi sala de spectacol.

Existã ºi foºti consilieri acum de Ziua pensionarpachete, eu cred c-am fost ”Noi am organizat, ca care susþin cã primarul Ile ilor ne-or dat câte 300 de pãstã o sutã” – povesteºte Pãducel este de multã de fiecare datã, pentru lei, adica 3 milioane Ana Muntean. vreme ”hoþ de imagine”. membrii noºtri de la Casa vechi, cã-s vãduvã, bãrbatCei de la Casa Pensionarilor o maniul mi-o murit în minã ºi Pensionarilor CAR Petrila Ileana FIRÞULESCU festare de ziua lor ºi a ieºit

Primarul Pãducel – ”hoþul de imagine” - l-a pus într-o situaþie jenantã pe preotul Pomohaci însuºesc prin tertipuri nebãnuite munca altora.

Trei familii de pensionari din zona de jos a Petrilei, respectiv strada Minei ºi Prundului, ne-au povestit ce spectacol minunat au vãzut de Ziua Vârstnicilor, dar cã primarul Petrilei, Ilie Pãducel, a dat cu bâta în baltã ºi l-a pus într-o situaþie jenantã chiar pe preotul Cristian Pomohaci, angajat de alþii pentru a susþine un spectacol de muzicã ardeleneascã ºi pricesne, la Casa de Culturã ”Ladislau Schmidt” Petrila, care sã încãlzeascã sufletele spectatorilor, dar ºi sã nu uite în ceasuri de bucurie de Dumnezeu ºi frumuseþea credinþei. ”Eu sunt tânãr pensionar, am 49 de ani, cã aºa-s ãºtia de la minã, dar sigur nu m-am prostit ºi nu mã prosteºte nimeni. ªtiþi ce a fãcut primarul ãsta cu apucãturi comuniste? Pe lângã cã s-a suit pe scenã ºi a vorbit de parcã el ar fi fãcut tot, s-a dus în cabinã la preotul Pomohaci ºi i-a zis cã vrea sã iese cu el pe scenã. Mai vroia o datã. Pãrintele, jenat, a refuzat ºi a spus cã o sã-l cheme, sigur, între cântece dar sã prindã momentul prielnic, aºa ca sã fie bine. Doamnã, vreau sã vã zic cã el habar nu avea cine e

nimeni, pentru cã nu le venea sã creadã cã am astfel de dovezi, cã adevãrul este altul ºi nu acela care a fost prezentat în mod nereal. Tocmai de aceea mi-a fost foarte greu sã tac timp de trei ani de zile, dar începând de astãzi voi vorbi mai mult ºi voi aduce toate dovezile nevinovãþiei mele, pentru cã mi se pare corect sã le prezint în primul rând aici, în Valea Jiului, pentru cã eu aici am fost aleasã.

Nu m-am dus la Bucureºti, iar la momentul demisie mele din PDL am spus cã voi vorbi în Valea Jiului ºi aici voi încerca sã le arãt oamenilor cã nu am absolut nicio implicare în acest dosar”, a precizat Monica Iacob Ridzi.

De asemenea, deputatul a fãcut ºi câteva referiri la partidul din care pânã de curând a fãcut parte ºi a subliniat faptul cã în prezent are mai multe propuneri, însã nu s-a decis asupra niciuneia. “Nu am negat discuþiile pe care le-am avut cu reprezentanþii tuturor partidelor.

Vreau sã vãd în primul rând ceºi doresc oamenii. Au fost foarte mulþi care mi-au spus cã mã vor susþine doar dacã voi candida independent, pentru cã nu agreeazã anumite partide politice, dar sunt ºi persoane care îmi spun cã mai bine mã duc la o formaþiune politicã sau alta. Sunt într-o perioadã de analizã. Analizez toate variantele ºi voi lua, sper eu, decizia care va întruni majoritatea opþiunilor din colegiul care îl reprezint”, a mai afirmat Monica Iacob Ridzi, deputat în Colegiul de Est Valea Jiului.

Luiza ANDRONACHE

Cronica Vãii Jiului | Marti, 9 octombrie 2012

8 Politic n proporþie de peste 90 la sutã, Monica Iacob – Ridzi va fi candidatul PP- DD Hunedoara la alegerile parlamentare pe Colegiul Petroºani – Petrila – Aninoasa. Exministrul democrat – liberal a fost duminicã la sediul firmei patronate de Haralambie Vochiþoiu, preºedintele PP-DD Hunedoara ºi unde, potrivit surselor noastre, s-a discutat în cadru lãrgit, atât despre primirea ei în partid, cât ºi despre candidatura acesteia.

Î

Deºi anunþul oficial întârzie sã aparã, pânã când Dan Diaconescu nu se va pronunþa în acest sens, Monica Ioacob – Ridzi, proaspãt demisionarã din PDL, are cele mai mari ºanse sã

Transferul anului în politicã

Monica Iacob – Ridzi la un pas de a semna cu Dan Diaconescu

fie candidatul PP-DD Hunedoara la alegerile parlamentare pe Colegiul Petroºani – Petrila – Aninoasa.

Discuþiile sunt avansate ºi se vorbeºte chiar ºi despre adezi-

ra dezamãgit ºi chiar supãrat, din câte am constatat, pentru cã din discuþiile ºi consultãrile cu privire la desemnarea candidaþilor pentru alegerile parlamentare nu a ieºit cea mai fericitã formulã pentru Valea Jiului ºi judeþ” – jr.

Remus Matei Mateevicz, Petroºani.

”E

Sorin Silaghi, din Petroºani, este un politician cu vechi state în PD ºi apoi PDL. Fost director de investiþii ºi dezvoltare la fost RAAVJ, când Regia apei era pe val, iar judeþul îl avea ca preºedinte pe Gheorghe Barbu, Sorin Silaghi a evoluat dezvoltându-ºi propria afacere. A ajutat partidul din care face parte, partid care se spune cã i-a întors serviciile.

Presa, localã din diverse judeþe ºi cea centralã, susþine cã ”pedelistul Radu Chiurtu, directorul Departamentului Resurse Umane din Ministerul Economiei, este prieten ºi partener de afaceri cu afaceristul Sorin Silaghi, din Petroºani.

Silaghi, membru PDL de mai bine de cinci ani, este unul din prietenii apropiaþi ai familiei Ridzi, iar firma sa ºi a lui Chiurtu primeºte aproape toate contractele importante de întreþinere a reþelei de ape din þarã”.

Sorin Silaghi ºi-a fãcut datoria ºi în campaniile electorale, sprijinind cu bani partidul, contribuþii absolut necesare în cursa pentru câºtigarea alegerilor. Spre exemplu pentru campania din anul 2008, Silaghi a dat 12.500 lei, conform listei care justifica o parte din cheltuielile partidului.

Aflat zilele trecute în Petroºani, Sorin Silaghi, pãrea dezamãgit încercând, zadarnic, sã-ºi mascheze supãrarea cu privire la propunerile candidaþilor PDL pentru alegerile parlamentare din decembrie, fãrã a fi luat ºi el în calcul, mãcar de formã. ”Era dezamãgit ºi chiar

unea acesteia la partidul lui Dan Diaconescu, dar Haralambie Vochiþoiu a negat aceastã informaþie. Nu a negat, însã, discuþiile purtate duminicã cu Monica Ridzi. „Da, au fost discuþii, dar

asta decide Bucureºtiul. Eu, personal, cred cã Monica Iacob – Ridzi este un politician care mai are ceva de spus în politica localã ºi naþionalã, dar este o chestiune de decizie colectivã.

Dacã se considerã venirea ei aduce un plus partidului, pot sã trec peste toate celelalte”, a declarat Haralambie Vochiþiu. Între Haralamboe Vochiþoiu ºi Monica Iacob – Ridzi relaþiile, de-a lungul timpului, nu au fost tocmai prietenoase, dar în ultimul timp se constatã reconsiderarea discursului din partea lui Vochiþoiu. Înmuierea tonului din partea lui Vochiþoiu, dar ºi nuanþarea unor aspecte, vorbeºte aproape de la sine de faptul cã Monica Iacob – Ridzi îºi pregãteºte transferul politic al anului, cel puþin la nivelul judeþului Huendoara. Oricum

Vechi PDL-ist ºi fost director investiþii la Apa Serv, Sorin Silaghi, este dezamãgit de candidaþi

supãrat, din câte am constatat, pentru cã din discuþiile ºi consultãrile cu privire la desemnarea candidaþilor pentru alegerile parlamentare nu a ieºit cea mai fericitã formulã pentru Valea Jiului ºi judeþ.

Oamenii nu par a fi de forþã în faþa electoratului, chiar dacã sunt profesioniºti pe segmentul lor de activitate. Pãrea tare dezamãgit ºi nu credea cã se mai schimbã prea multe pe ultima sutã de metri ºi a precizat cã trebuiau promovaþi ºi alþi oameni din PDL, pentru cã nu ºtii ce ce poate întâmpla cu cei cunoscuþi ºi linia a doua, rezervele trebuiau pregãtite din timp.

Da, ºi la el se referea ºi e normal, cã e vechi în partid ºi a confirmat cã ºtie ºi se pricepe. Ar fi avut ºanse, mai ales cã ºi candidaþii celorlalte partide sunt lipsiþi de forþã, unii chiar slabi” – a declat un autodeclarat apropiat al lui Sorin Silaghi, Remus Matei Mateevicz.

Alþi cunoscuþi ai PDL-istului Silaghi susþin cã acesta ar fi fost vulnerabil atacurilor, ºi de aceea nu a fost bãgat ”în cãrþi”, având în vedere amplele dezvãluiri privind Raportul anual al Curþii de Conturi care a scos la ivealã nereguli grave în cheltuirea banilor publici la mai multe societãþi aflate în adminis-

trarea Ministerului Economiei.

Una dintre cele mai scandaloase situaþii a fost constatatã la Conversmin SA, societate comercialã responsabilã cu închiderea, conservarea ºi ecologizarea minelor, scandal care nu i-a fost benefic lui Sorin Silaghi, pentru cã a fost amintit de mai multe ori ca apropiat al unor persoane din Minister, care lar fi favorizat. ªi uite aºa, la fiecare patru ani, mai ies la luminã frãmântãrile din interiorul partidelor ºi mai auzim de oameni care ani de zile au dispãrut din atenþia publicã.

Ileana FIRÞULESCU

PP-DD Hunedoara se pregãtea sã meargã cu un candidat „de împrumut” pentru Colegiul petroºani – Petrila – Aninoasa. Înainte de intrarea în forþã a Monicãi Ridzi, candidatul propus de PP-DD pentru Camera Deputaþilor era Gabriel Lungu, city manager al municipiului Lupeni ºi reprezentat de vazã al PSD. La jumãtatea lunii septembrie, deputatul Monica Iacob – Ridzi ºi-a înaintat demisia din PDL ºi din grupul parlamentar democrat-liberal, urmând sã activeze ca parlamentar independent pânã la finalul mandatului. Demisia i-a fost înaintatã lui Vasile Blaga, iar deputatul hunedorean a declarat cã gestul sãu are la bazã faptul cã PDL a devenit „un partid al dublei mãsuri”. Practic, aceasta a lãsat sã se înþeleagã cã în cazul sãu atitudinea partidului a fost durã, în timp ce în situaþii mai grave a dovedit toleranþã.

Carmen COSMAN

tiþi ce a fãcut primarul ãsta cu apucãturi comuniste? Pe lângã cã sa suit pe scenã ºi a vorbit de parcã el ar fi fãcut tot, s-a dus în cabinã la preotul Pomohaci ºi i-a zis cã vrea sã iese cu el pe scenã. Mai vroia o datã. Pãrintele, jenat, a refuzat ºi a spus cã o sã-l cheme, sigur, între cântece dar sã prindã momentul prielnic, aºa ca sã fie bine” - Octavian Tavi Iancu, Petrila.

ӻ

Culisele unor evenimente ce au loc în localitãþile Vãii Jiului, scot la luminã, când nici nu te aºtepþi, atutudinea neortodoxã a unor edili însetaþi de imaginea de binefãcãtori, care se sacrificã pentru binele cetãþenilor.

Doar cã de multe ori aceºtia aplicã metoda Elenei Ceauºescu: îºi

ânã acum am pãstrat tãcearea pentru cã aºa mi s-a spus din interiorul partidului”. Asta a afirmat Monica Iacob Ridzi, care a prezentat câteva documente despre care spune cã au rolul de a-i demonstra nevinovãþia.

“P

Deyvãluiri 9

Monica Iacob Ridzi a rupt tãcerea dupã trei ani

mult despre dovezile nevinovãþiei mele”, a declarat Monica Iacob Ridzi în cadrul emisiunii Punctul pe I. Tot acum, dupã trei ani, ea a arãtat ºi niºte documente importante, care vor balansa greu în instanþã. De altfel, ea a venit ºi însoþitã de unul dintre avocaþii ei. “Este pentru prima datã când Deputatul din Colegiul de Est întradevãr arãtãm dovada cã Valea Jiului, Monica Iacob Ridzi, doamna Ridzi nu a fãcut aceste prezentã sâmbãtã în studiourile plãþi. Pe fondul cauzei este un Mondo Tv Petroºani, a rupt început de a clarifica, nu numai tãcerea dupã trei ani de la data verbal, ci ºi prin documente când a fost pusã sub urmãrire clare, oficiale ºi în original, penalã pentru plata unor sume nicidecum copii, aceastã împrelucrurile se vor liniºti. Am conºi nu am gãsit înþelegere sã fiu importante de bani din perioada jurare care de trei ani atârnã pe stat cã am greºit cã am mers pe ascultatã, pentru cã asta este când a fost Ministrul Tineretului spinarea acestui caz . Doamna aceastã linie a partidului. A fost ceea ce mi-am dorit. Au fost ºi Sportului. Ea spune cã a ales Ridzi nu a fãcut nicio platã în o rugãminte sã vorbesc mai mult colegi de partid care au vorbit sã facã asta atât de târziu, penlegãturã cu evenimentele din 2 despre mine ºi despre dosarul în interior ºi mai puþin în exteritru cã pânã acum a fost rugatã Mai, iar aceste documente au meu în spaþiul public, fãrã sã or, dar am constatat cã nu am de foºti colegi de partid sã tacã. fost depuse la instanþa de judefost ascultatã în interiorul parvorbeascã ºi cu mine, ceea ce “A fost o rugãminte la început catã. Am fãcut trimitere la ele ºi tidului. Din pãcate, timp de trei mi se pare profund incorect. sã nu mai vorbesc deloc pe marcred cã închide un capitol care Tocmai de aceea, am ales ca de ani de zile am vorbit mai mult ginea dosarului, pentru cã de trei ani este deschis”, a singurã sau doar eu cu avocaþii acum încolo sã vorbesc mai declarat Alexandru Chiciu, avocatul Monicãi Iacob Ridzi.

De altfel, aceste documente despre care se vorbeºte, un spectacol reuºit, au ºi fost depuse ca spunem noi, având în probe în instanþã. vedere cã la precesnia “Am fost audiatã în cântatã de pãrintele Pomohaci, la sfârºit, toatã instanþã vreme de aproape 10 ore, am sala era în picioare de explicat completului parcã era o rugãciune de judecatã, am venit generalã. Ne-au ajutat multe persoane dintre cele cu dovezile nevinovãþiei mele ºi la care am apelat pentru recunosc cã nu au sponsorizãri. Chiar Monica Iacob Ridzi a con- mai avut nicio întretribuit cu 10 milioane lei, bare, nici procurorul apoi Primãria ºi Consiliul de la DNA, absolut Local cu 15 milioane ºi ne-au permis sã facem spectacolul la Casa de Culturã. De la federaþia Naþionalã a Caselor de Ajutor Reciproc Pomohaci, ºi când omul mi-or zâs cã sã viu la ”Omenia” am primit ãla, pus în situaþie de spectacolul fãcut de niºte sume de bani penrahat, l-a chemat pe scenã Casã, cã o sã cânte tru ajutorarea perîntre cântece, Pãducel a popa Pomohaci. ªi soanelor aflate în dificulam fost. Dar nu-i fruminþit cu neruºinare ºi a tate, bani ce au ajuns la mos ce a fãcut prizis cã el ºi framilia lui îl 24 de vãduve ale minerapreciazã, cã îl ascultã bla, maru nost. S-o suit pã ilor singure ºi cu venit de bla. Sunt martori care vã scenã de mai multe pânã în 600 lei, la care pot spune cã habar nu ori ºi o zâs aºe de am adãugat ºi noi pentru avea. Vi-i zic eu de faþã cu parcã el o l-o plãtit. încã 77 de persoane, cine a întrebat. ªi a vorbit Doamnã, da acesta-i majoritatea tot vãduve, de parcã el a fãcut specta- neruºinat? Pãi sã fi care se descurcã greu. În colul” – a declarat zâs c-o dat ºi Primãria rest, nu comentez ce zic Octavian Tavi Iancu, penbani, c-am auzât c-or nu au comentat pãrerile oamenii despre primar. Eu sionar de la mina Petrila. dat, da, 15 milioane, da membrilor sãi, încercând îi mulþumesc cã ne-a ajutat Spusele au fost confirmate alþii or dat mai mult, ceia sã împace ºi capra ºi ºi cu sala ºi am putut face care au afaceri, c-o cerut ºi de Nicolae Bãlteanu, varza, precizând cã ceva pentru aceºti pensionar de la Preparaþia domnu Borºa ºi l-or servit Primãria ºi Consiliul Local oameni”- a declarat oamenii buni, dar ãia nu Petrila. au contribuit cu 15 milMartin Borºa, preºedinte ”Eu mãrg mai mereu la s-or suit pã scenã sã zâcã ioane ºi i-au ajutat pentru Casa pensionarilor CAR ºi sã se laude de atâtea Casa Pensionarilor ºi am cã nu le-au cerut bani pe Petrila. ori. Ne-or dat doamnã ºi fost în excursii cu ei ºi sala de spectacol.

Existã ºi foºti consilieri acum de Ziua pensionarpachete, eu cred c-am fost ”Noi am organizat, ca care susþin cã primarul Ile ilor ne-or dat câte 300 de pãstã o sutã” – povesteºte Pãducel este de multã de fiecare datã, pentru lei, adica 3 milioane Ana Muntean. vreme ”hoþ de imagine”. membrii noºtri de la Casa vechi, cã-s vãduvã, bãrbatCei de la Casa Pensionarilor o maniul mi-o murit în minã ºi Pensionarilor CAR Petrila Ileana FIRÞULESCU festare de ziua lor ºi a ieºit

Primarul Pãducel – ”hoþul de imagine” - l-a pus într-o situaþie jenantã pe preotul Pomohaci însuºesc prin tertipuri nebãnuite munca altora.

Trei familii de pensionari din zona de jos a Petrilei, respectiv strada Minei ºi Prundului, ne-au povestit ce spectacol minunat au vãzut de Ziua Vârstnicilor, dar cã primarul Petrilei, Ilie Pãducel, a dat cu bâta în baltã ºi l-a pus într-o situaþie jenantã chiar pe preotul Cristian Pomohaci, angajat de alþii pentru a susþine un spectacol de muzicã ardeleneascã ºi pricesne, la Casa de Culturã ”Ladislau Schmidt” Petrila, care sã încãlzeascã sufletele spectatorilor, dar ºi sã nu uite în ceasuri de bucurie de Dumnezeu ºi frumuseþea credinþei. ”Eu sunt tânãr pensionar, am 49 de ani, cã aºa-s ãºtia de la minã, dar sigur nu m-am prostit ºi nu mã prosteºte nimeni. ªtiþi ce a fãcut primarul ãsta cu apucãturi comuniste? Pe lângã cã s-a suit pe scenã ºi a vorbit de parcã el ar fi fãcut tot, s-a dus în cabinã la preotul Pomohaci ºi i-a zis cã vrea sã iese cu el pe scenã. Mai vroia o datã. Pãrintele, jenat, a refuzat ºi a spus cã o sã-l cheme, sigur, între cântece dar sã prindã momentul prielnic, aºa ca sã fie bine. Doamnã, vreau sã vã zic cã el habar nu avea cine e

nimeni, pentru cã nu le venea sã creadã cã am astfel de dovezi, cã adevãrul este altul ºi nu acela care a fost prezentat în mod nereal. Tocmai de aceea mi-a fost foarte greu sã tac timp de trei ani de zile, dar începând de astãzi voi vorbi mai mult ºi voi aduce toate dovezile nevinovãþiei mele, pentru cã mi se pare corect sã le prezint în primul rând aici, în Valea Jiului, pentru cã eu aici am fost aleasã.

Nu m-am dus la Bucureºti, iar la momentul demisie mele din PDL am spus cã voi vorbi în Valea Jiului ºi aici voi încerca sã le arãt oamenilor cã nu am absolut nicio implicare în acest dosar”, a precizat Monica Iacob Ridzi.

De asemenea, deputatul a fãcut ºi câteva referiri la partidul din care pânã de curând a fãcut parte ºi a subliniat faptul cã în prezent are mai multe propuneri, însã nu s-a decis asupra niciuneia. “Nu am negat discuþiile pe care le-am avut cu reprezentanþii tuturor partidelor.

Vreau sã vãd în primul rând ceºi doresc oamenii. Au fost foarte mulþi care mi-au spus cã mã vor susþine doar dacã voi candida independent, pentru cã nu agreeazã anumite partide politice, dar sunt ºi persoane care îmi spun cã mai bine mã duc la o formaþiune politicã sau alta. Sunt într-o perioadã de analizã. Analizez toate variantele ºi voi lua, sper eu, decizia care va întruni majoritatea opþiunilor din colegiul care îl reprezint”, a mai afirmat Monica Iacob Ridzi, deputat în Colegiul de Est Valea Jiului.

Luiza ANDRONACHE

10 Diverse ectare întregi de pãºune au ars în acest week-end în zona alpinã numitã Oboroca, la Lupeni.

H

Cronica Vãii Jiului |Marti, 9 octombrie 2012

Oboroca în flãcãri duminicã în timpul zilei, iar pompierii s-au luptat cu flãcãrile pânã târziu în noapte.

“Este vorba de o suprafaþã foarte mare în golul alpin între localitãþile Vulcan ºi Uricani.

Am participat la acþiunea de stingere cu 16 subofiþeri, un ofiþer ºi

un camion de teren. Aºteptãm sã vedem dupã ploaia din timpul nopþii în ce stadiu se mai aflã incendiul”, a declarat mr.

Adrian Avram, comandantul Detaºamentului de Incendiul, cel Pompieri mai probabil Petroºani. cauzat de cei care Intervenþia penîncã îºi mai curãþã tru stingerea pãºunile, a izbucnit incendiului a fost extrem SC Elcompet SRL Petroºani de dificilã din angajeazã electricieni cauza accesuInterviul va avea loc joi 11 octombrie lui greu din 2012 la sediul firmei, str. Avram Iancu zonã. “A fost nr. 1 Petroºani, în spatele poliþiei, foarte la ora 12:00 greu.Am par-

curs mai multe ore pe jos deoarece accesul auto a fost posibil pânã la un moment dat, iar de acolo a trebuit sã mergem pe jos pe coama muntelui pentru a putea lichida focarele”, a mai spus Avram.

Ploaia care a cãzut în ultimele ore ar putea fi salvatoare, însã pericolul nu este încã eliminat 100%, pentru cã focul sar putea reaprinde oricând.

Luiza ANDRONACHE

Tânãrã din Deva, dispãrutã dupã ce a plecat la ºcoalã tânãrã de 16 ani din Deva este cãutatã de poliþie, dupã ce familia sa a dat-o dispãrutã. Fata a plecat la ºcoalã, sãptãmâna trecutã, iar de atunci nimeni nu a mai vãzut-o.

O

Familia sa a vãzut-o ultima datã miercuri, când a plecat la ºcoalã, iar când pãrinþii au constatat cã nu mai vine, au alertat poliþia. „În data de 04.10.2012, în jurul orei 10:00, Poli??ia Municipiului Deva a fost sesizatã de cãtre o femeie din Deva, cu privire la faptul cã, în data de 03.10.2012, în jurul orei 07:30, fiica sa, Rad Mihaela, de 16 ani, a plecat de la domiciliu, însã nu a mai revenit. Din verificãrile efectuate a rezultat faptul cã, în data de 03.10.2012, minora a

participat la cursurile unitãþii de învãþãmânt la care este elevã, de unde a plecat singurã în jurul orei 13:00”, a precizat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara.

Semnalmente :înãlþime 1,58 m, greutate 66 kg, faþa ovalã, ochi cãprui (strabism la ochiul stâng), pãr ºaten, lung. La data dispariþiei minora purta: pantaloni sport de culoare albastru deschis, geacã albã, pantofi tip sport de culoare albã, geantã cu imprimeu tip leopard.

Poliþiºtii continuã cercetãrile în vederea depistãrii minorei, care urmeazã a fi datã în urmãrire naþionalã.

Persoanele care pot furniza informaþii care sã conducã la depistarea acesteia, sunt rugate sã apeleze numãrul unic de urgenþã 112 sau sã sesizeze cea mai apropiatã unitate de poliþie.

Diana MITRACHE

HOROSCOP

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro

9 octombrie 2012

Eºti destul de obosit, aºa cã nu te implica în activitãti ce te-ar putea suprasolicita. Cel mai bine ar fi sã fii alãturi de partenerul de viaþã, care are niºte realizãri ºi doreºte sã se bucure de ele, împreunã cu tine. N-ar fi exclus sã ai parte de musafiri.

În familia ta ar putea sã aparã unele discuþii, care îþi vor crea o stare de tensiune. Încearcã, pe cât posibil, sã mediezi conflictul, altfel nu vei avea parte de o zi liniºtitã. Nu uita sã îþi treci în program activitãþile gospodãreºti, care au devenit urgente.

Ai putea avea o surprizã plãcutã din partea persoanei iubite. Ai putea încerca o micã schimbare în casã - aceasta þi-ar satisface dorinþa de nou. Nu intra în discuþii contradictoriu cu cei din anturajul apropiat, cãci nu vei reuºi decât sã te iriþi degeaba.

Prudenþa de care dai dovadã, nuºi are rostul; în schimb, sfatul unui prieten s-ar putea dovedi cât se poate de inspirat. Poþi face speculaþiile la care te-ai gândit, deoarece vei avea destule avantaje de pe urma acestora.

Te preocupã relaþia ta sentimentalã parcã mai mult decât în mod obiºnuit. Ai putea aranja sã îþi petreci ziua numai în compania persoanei iubite ºi vei petrece caâeva ore de neuitat. Orice altã problemã o vei da uitãrii. Profitã de ceea ce þi se oferã.

Eºti mai sensibil decât de obicei, aºa încât ai putea sã îþi petreceti timpul liber în compania persoanei iubite. Cineva din familie are nevoie de sprijinul tãu pentru a-ºi pune în aplicare planurile de vacanþã. Gãseºte mãcar un sfat si pentru el.

Ai putea avea o realizare mai deosebitã în plan sentimental; fii atent cãci beneficiezi de o ºansã care nu se ºtie când va mai apãrea. De la o rudã vei primi niºte bani cãrora le vei gãsi repede o utilizare. În sfârºit, îþi vei face ºi tu o plãcere.

O surprizã deosebitã în viaþa ta afectivã te va face sã fii deosebit de entuziast. Dacã ai în plan o cãlãtorie, acum ai putea încerca sã o pui în practicã. Cineva îþi dã niºte informaþii deosebit de utile, dar þi se pare cã vin din altã lume.

Nu eºti în forma ta cea mai bunã, dar nici nu ai probleme deosebite. Eºti nemulþumit de încetineala cu care îþi ies lucrurile ºi ai impresia cã nimeni nu este de partea ta. Niºte musafiri sosiþi pe neaºteptate te vor înveseli cu buna lor dispoziþie.

Nu reuºeºti sã îþi pui gândurile în ordine ºi asta te împiedicã sã îþi susþi punctul de vedere. Nu insista, cãci nu vei reuºi decât sã þi-i pui în cap pe toþi cei din jur.

O activitate relaxantã, un sport sau o plimbare în aer liber, þi s-ar potrivi mai bine în aceastã zi.

Vei avea de luat o decizie, care te va þine cu sufletul la gurã o bunã bucatã de vreme. Totul este sã nu te laºi condus de primul impuls. Chiar ºi aparatele electrocasnice þi-ar putea face o surprizã mai puþin plãcutã.

Agenda de lucru îþi este încãrcatã cu o mulþime de activitãþi. Încearcã sã o iei mai uºor dacã doreºti sã ai succes. Te afli într-o perioadã în care lucrurile îþi ies cât se poate de greu, aºa cã perseverenþa ar trebui pusã pe primul plan.

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului |Marti, 9 octombrie 2012 irca 300 de angajaþi ai municipalitãþii vor fi nevoiþi sã se descurce cu o micºorare cu 25 la sutã din salariu, dacã nu vor câºtiga procesul cu Curtea de Conturi care a declarat ilegal un spor. Prima decizie este nefavorabilã angajaþilor ºi urmeazã sã fie atacatã.

C

Curtea de Conturi Hunedoara, în urma unui control a stabilit cã toþi angajaþii Primãriei Petroºani care primeau sporul de dispozitiv ce reprezintã 25 de procente din salariul lunar, este acordat ilegal. Reprezentanþii angajaþilor municipalitãþii au atacat decizia la Tribunalul Hunedoara care dupã ce a judecat cauza a dat câºtig Curþii de Conturi. Astfel,

stradã din O Vulcan, deºi este una centralã ºi

Panicã în rândul angajaþilor Primãriei Petroºani

circa 300 de funcþionari ºi muncitori, dacã decizia va deveni una definitivã ºi irevocabilã, vor primi bani mai puþini.

Culmea este cã aceeaºi instanþã a stabilit printr-o decizie irevocabilã cã sporul trebuie acor-

dat. „ Acest spor se acorda tuturor angajaþilor ºi a fost dat în baza unei decizii judecãtoreºti emisã de Tribunalul Hunedoara. A venit Curtea de Conturi ºi a spus cã este ilegal ºi cã nu mai trebuia

acordat de la 1 ianuarie 2011.

Noi am atacat raportul la Tribunalul Hunedoara care nu ne-a dat câºtig de cauzã. Acum aºteptãm motivarea pentru a putea acþiona mai departe la Curtea de Apel Alba. Acum eu îmi pun întrebarea, când au judecat corect? Atunci când au spus cã trebuie acordate aceste sporuri sau acum când spun cã nu mai trebuie. Acelaºi tribunal a judecat cauzele”, spun reprezentanþii angajaþilor municipalitãþii. Cei mai mulþi angajaþi au salarii cuprinse între 700 ºi 1000 de lei lunar, iar dacã se va interzice sporul de dispozitiv, mulþi oameni vor ajunge sã primeascã o leafã mai micã decât cea sub economie. „Cine

Stradã ca în secolul trecut

într-o zonã bunã a localitãþii, aratã ca în secolul XIX. Chiar ºi dupã ce primãria s-a apucat de reparaþii, lucrãrile s-au sistat în scurt timp, iar muncitorii nu se vor întoarce decât cel mai probabil peste o lunã.

Acum mai bine de o lunã ºi jumãtate, dupã nenumãrate sesizãri ºi rugãminþi din partea oamenilor, conducerea primãriei Vulcan a început sã decoperteze Strada Aleea Muncii, o zonã centralã a municipiului, de altfel, pentru cã pur ºi simplu nu se mai putea circula în zonã din cauza degradãrii betonului.

Responsabilii din administraþie spuneau atunci cã lucrãrile vor fi gata într-un timp relativ scurt ºi cã nu este atât de complicat de realizat. Acum, însã, strada aratã ca în secolul trecut, iar muncitorii sunt de nevãzut. Ne întrebãm ºi noi atunci cât poate fi de greu sã refaci o stradã, care nu are nevoie decât de câþiva zeci de metri de beton.“Greu nu este, dar

va mai rãmâne sã lucreze opt ore sau zece pe un salariu de mizerie, adicã de 500 de lei? ªi aºa nu avem suficienþi angajaþi ºi nici voie sã ocupãm posturile libere. Este absurd sã se judece cu jumãtãþi de mãsurã, când e un govern se decide într-un fel, când vine altul în alt fel”, a spus unul dintre funcþionari.

Veºtile rele nu se opresc aici, iar angajaþii ar putea fi obligaþi chiar sã returneze o sumã de bani reprezentatã de sporul încasat din ianuarie 2011.

Maximilian GÂNJU

Lupeniul are acum drum de centurã având în vedere cã sunt foarte multe lucrãri care trebuie fãcute cu oameni foarte puþini, pentru cã angajãrile sunt blocate, lucrãrile de genul celor de pe Aleea Muncii le facem cu oameni de la ajutorul social. Aceºti oameni au câteva zile pe lunã de lucru, iar când au terminat, îi mai vedem peste o lunã. În atare condiþii, având în vedere cã au venit ºi ploile ºi ne-au distrus mare parte din drumurile din zona Paroºeni, am intervenit acolo, iar acum se lucreazã. În ceea ce priveºte Aleea Muncii, ce sã zic, probabil la începutul luni viitoare, dacã vom avea mai mulþi

oameni la ajutorul social, vom intra ºi acolo la turnarea betonului, ca sã terminã ceea ce am început”, a declarat Alin Fara, director tehnic la Primãria Municipiului Vulcan.

Dupã ce o parte din piatra cubicã a fost îndepãrtatã ºi la fel ºi betonul care se crãpase de-a lungul anilor din cauza apei menajere care provine de la

canalele din zonã, ºi care mereu dau pe dinafarã, acum, Aleea Muncii este o stradã de pãmânt, pur ºi simplu. Imaginea asupra strãzii, care este de altfel inclusã în zona de clasificarea A a municipiului, adicã de cel mai înalt rang, este una de necrezut, mai ales pentru vremurile în care ne aflãm.

Luiza ANDRONACHE

eºti bune pentru ºoferii din Lupeni ºi nu numai.

Dupã ani întregi de aºteptare, de puþin timp, drumul de centurã de aici a fost finalizat în proporþie de circa 90%, iar acum este perfect funcþional.

V

“Din acest moment putem sã spunem cã centura este aproape reabilitatã. În primãvara anului viitor se va turna a treilea strat de asfalt, pentru cã în acest moment sunt douã straturi, un strat de vreo 15 – 20 de cm pentru egalizare ºi încã unul.

Vom lãsa în aceastã stare centura pânã la anul, sã vedem cum se prezintã, urmând ca ultimul strat de asfalt, care conþine o mixturã foarte foarte micã prin care nu trece apa, sã fie turnat în primãvarã, iar atunci sã terminãm lucrarea”, a declarat Cristian Resmeriþã, deputat PSD Colegiul deVest Valea Jiului.

Reabilitarea centurii din Lupeni face parte dintr-un proiect cu finanþare europeanã, accesat de primãria din localitate.

Administraþia localã de aici are în plan ºi modernizarea altor strãzi din zonele periferice, dar ºi a bulevardului principal, o lucrare extrem de costisitoare ºi de duratã, care va demara în primãvara anului viitor.

Luiza ANDRONACHE

12 Turism

taþiunea Straja este cuprinsã într-un amplu program de dezvoltare, iar aici deja a fost finalizatã telegondola care va duce, în doar 8 minute turiºtii de la poalele masivului direct în staþiune. Un complex program, de aproape 50 de milioane de euro.

S

Cronica Vãii Jiului |Marti, 9 octombrie 2012

Straja modernizatã cu aproape 50 de milioane de euro Telegondola este doar unul dintre aspectele proiectului generos finanþat din fonduri guvernamentale. „Avem finalizate lucrãrile la lacul de acumulare de 75.000 mc. Este în acest moment în desfãºurare acþiunea de umplere cu

Ciudãþenia de la Poalele Retezatului acã sãtenii din satul Vadu de lângã Orlea au în mijlocul drumului un ditamai stâlpul de iluminat ºi cei din Paroºi se pot amuza de „înþelepciunea” edililor lor.

Au un drum forestier care urcã într-o zonã sãlbaticã a Retezatului, semnalizat ca la carte.

D

apã a acestuia. De asemenea, avem telegondola care este amplasatã pe traseul vechiului telescaun. Are o lungime de 2,5 kilometri, are 46 de cabine a 8 locuri, iar timpul de mers este de 8 minute ºi este deja funcþionalã ºi aºteptãm sã îi facã ultimele probe”, a declarat Gabriel Lungu, city – managerul municipiului Lupeni.

Odatã ajunºi în munte, pentru turiºti se pregãteºte o pasarelã de 60 de metri, care sã facã trecerea dintr-o parte în alta, în zona staþiei de întoarcere a telegondolei,

Ciudãþenie la poalele Retezatului. Un drum forestier care duce cãtre Groapele, este semnalizat mai ceva decât o intersecþie dintr-un municipiu. Culmea este cã în satul din apropiere, unde indicatoarele ar fi trebuincioase, ca lipsesc în multe locuri. „ªoseaua” care duce cãtre Cabana Iancului este folosit de lemnari iar pe ea circulã în mare parte doar tractoarele ºi TAF-urile. Încã de la ieºirea din satul Paroºi, drumul, chiar dacã este neasfaltat, e ca în palmã. Are câteva ieºiri cãtre dealurile unde

iar în acest fel pârtia va putea trece pe sub acea pasarelã. Proiectul prevede ºi construcþia unui telescaun de 4 locuri, aflat în fazã de execuþie, care merge din ªaua Mutu pânã în Vf. Straja. Anul viitor vor fi executate ºi celelalte trei telescaune prevãzute în proiectul a cãrui valoare totalã este în valoare de 45 de milioane de euro. „Eu zic cã, prin ceea ce se încearcã, respectiv unirea cu zona pasul Vâlcan, în mod sigur vom avea o zonã turisticã atractivã ºi unul dintre cele mai mari domenii

localnicii au fânaþ ºi unde se face accesul doar cu carul ºi

schiabile din Europa.

Problema este sã rezolvãm ºi cu anumite servicii ºi ceea ce înseamnã alimentarea cu apã ºi canalizarea în staþiunea

tractorul. Culmea este cã fiecare ieºire este semnalizatã cu indicatorul cedeazã trecerea deºi existã ºi vizibilitate foarte bunã ºi nici nu se poate circula cu vitezã. Pe unii sãteni îi amuzã situaþia. „Dacã aici au crezut ei cã trebuie indicatoare, atunci

Straja. Avem un proiect de aproximativ 160 de miliarde de lei în acest sens. Dacã ºi acesta va fi finanþat, în acel moment vom putea sã spunem cã este o staþiune modernã”, a mai spus Lungu.

Car men COSMAN

înseamnã cã aºa este. Cred cã au pus „cedeazã trecerea” pentru urºii care coboarã din munte. Erau mai bune în sat deºi nici acolo, la o adicã, nu se impuneau. Cu banii cheltuiþi fãceau altceva, poate drumul din sat care e mai rãu decât unul desfundat pe care circulã TAF-urile”, spune un localnic.

Tot în zona Þãrii Haþegului, în satul Vadu, un drum sãtesc are în mijlocul lui un stâlp de electricitate.

Situaþia este surprinzãtoare pentru cei care trec pentru prima datã prin cãtunul din Þara Haþegului. Localnicii s-au obiºnuit însã de multã vreme cu stâlpul din mijlocul drumului astfel cã nimeni nu s-a proptit în el cu maºina.

Maximilian GÂNJU