Page 1

Cotidian regional  Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului  Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011  Anul I  Nr. 241

Cronica Vãii Jiului Luni, 29 octombrie 2012

www.cronicavj.ro  E-mail: cronicavj@gmail.com  Telefon: 0374.906.687  12 pagini  1 LEU

Eu am anii, tu dai banii...

PP-DD ºi-a prezentat candidaþii din VJ

Studente fierbinþi scãpate de sub aripa pãrinteascã

Haralambie Vochiþoiu ºi Monica Ridzi “vedetele” lui Dan Diaconescu din Valea Jiului artidul Poporului – Dan Diaconescu ºi-a prezentat, în cursul week-end-ului, candidaþii din Valea Jiului la alegerile parlamentare din data de 9 decembrie 2012. >>> PAGINILE 8-9

P

Candidaþii USL, înscriºi oficial la Biroul Electoral Judeþean andidaþii USL din judeþul Hunedoara s-au lansat, oficial, în cursã. Ei ºi-au depus sâmbãtã candidaturile la sediul Biroului Electoral Judeþean din Deva >>> PAGINILE 8-9

C

Viceprimar nou la Vulcan

ostul de viceprimar al P municipiului Vulcan a fost ocupat de un consilier PSD, dupã ce fostul viceprimar a demisionat. Totul în urma unui scandal care a zguduit lumea politicã din oraº. >>> PAGINILE 8-9 Promovarea potenþialului de investiþii din Valea Jiului,

O prioritate pe agenda candidatului de deputat Constantin Brânduºe n mod evident, una din soluþiile care pot Îasigura o dezvoltare

oþi ºtim cã viaþa de student este foarte grea ºi mai tot timpul fãrã bani. Dar acest lucru nu este valabil pentru toatã lumea binenteles. Unii din ei sunt sprijiniþi de pãrinþi care poate cu mari sacrificii îºi þin copii în facultate în centre mari universitare.

T

>>> PAGINA A 5-A

temeinicã, din punct de vedere ec onomic ºi social, localitãþilor din Valea Jiului este reprezentatã de investiþiile care pot fi atrase în regiune prin intermediul mecanismului Investiþiilor Strãine Directe >>> PAGINILE 8-9


2 Diverse

Cronica Vãii Jiului |Vineri, 26 octombrie 2012

Punct final la reabilitarea Petroºaniului eabilitarea centrului civic al municipiului Petroºani a ajuns la final. Autoritãþile din capitala Vãii Jiului vor organiza un seminar în care vor prezenta întreg proiectul. Parcuri moderne, alei pietonale, spaþii de joacã, dar ºi panouri informative pentru turiºti – toate au fost punctate ºi finalizate, iar lucrãrile au ajuns la punctul final.

R

Diana MITRACHE Centrul civic al municipiului Petroºani a fost schimbat în totalitate

graþie proiectului a cãrui implementare tocmai a demarat în urmã cu mai bine de un an de zile. „Primãria municipiului Petroºani

ºi a costat 19,5 milioane de lei. Conform planului detaliat de lucrãri, in cadrul proiectului a fost reabilitatã zona pietonalã cuprinsã intre Piaþa Victoriei ºi Parcul “Comunitatea Europeanã”, de lângã Teatrul de Stat “Ion D. Sîrbu”. Zona pietonalã a fost reabilitatã cu pavaj din piatrã, întrerupte de zone verzi,au fost reabilitate sau construite noi fântâni arteziene ºi spaþii de odihnã,iar alte douã parcuri au fost ºi ele finalizate. În plus, lucrãri de reamenajare s-au desfãºurat ºi în zona de agrement de la Brãdet, unde s-a reconstruit întreg spaþiul destinat turiºtilor.

Stimaþi cetãþeni, Primãria municipiului Petroºani vã invitã marþi, 30 octombrie 2012, ora 12, în Sala de Marmurã a Primãriei, unde va avea loc Seminarul de închidere ºi diseminare a rezultatelor proiectului invitã marþi, 30 octombrie 2012, ora 12, în Sala de Marmurã a Primãriei, toþi oamenii care vor sã vadã cum a fost construit din temelii centrul civic al oraºului. Cu acest prilej va avea loc Seminarul de închidere ºi diseminare a rezultatelor proiectului denumit Reabilitare Zonã Pietonalã ºi Parcuri în Centrul Municipiului Petroºani, proiect finanþat de Uniunea Europeanã, Guvernul României ºi din bugetul local al Municipiului Petroºani”, se aratã într-un comunicat remis presei de administraþia localã din Petroºani. Proiectul pentru reamenajarea centrului civic a fost finanþat din fonduri europene

REABILITARE ZONÃ PIETONALÃ ªI PARCURI ÎN CENTRUL MUNICIPIULUI PETROªANI finanþat de Uniunea Europeanã, Guvernul României ºi din bugetul local al Municipiului Petroºani Vã aºteptãm!

Cronica Vãii Jiului  Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?  Vrei sã te dezvolþi?  Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?  Vrei sã faci bani? Noi suntem partenerii pe

care îi cauþi! Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374.906.687 e-mail: cronicavj@gmail.com

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 Teleshopping 10:20 În gura presei 11:15 Întâmplãri hazlii 13:00 Observator 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator

20:30 X Factor 22:30 Un Show Pãcãtos 1:00 Observator (r)

National TV 9:00 Academia de test drive (r) 10:00 Suflete pereche (r)

11:00 Culoarea fericirii 12:00 Cu foamea în gât (r) 14:00 Din toatã inima! (r) 17:30 Condamnata 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Destine împlinite 20:15 K-19: Submarinul ucigaº 23:00 Anihilare totalã 1:00 K-19: Submarinul ucigaº (r)

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 O prietenie de pominã (r) 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Apropo TV (r) 15:00 Serviciul Român de Comedie (r) 16:00 Tânãr ºi neliniºtit 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Pariu cu viaþa 21:30 Pariu cu viaþa 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 The Mentalist - În mintea criminalului

Prima TV 9:30 Esther Blueburger 11:30 Teleshopping 12:00 Cunoaºte, Viseazã, Iubeºte! (r) 13:00 Teleshopping 13:30 Farsele lui Jugaru 13:45 Teleshopping 14:15 Mondenii (r) 14:55 Mondenii (r) 15:30 Totul despre mame 16:00 Cireaºa de pe tort (r)

17:00 18:00 19:30 20:30 21:45

Trãsniþii (r) Focus 18 Iubiri secrete Naþiune, te cunosc! Mondenii

TVR 1 9:10 Legendele palatului: doctorul Hur Jun 10:20 Lumea modei 10:30 Ora de business (r) 11:30 Garantat 100% 12:30 Avocaþii schimbãrii 12:40 Legendele palatului: Prinþesa Ja Myung (r) 13:20 Legendele palatului: Prinþesa Ja Myung 14:00 Telejurnal 14:45 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 17:00 Cãlãtor pe viaþã 17:30 Avocaþii schimbãrii 17:40 Legendele palatului: Prinþesa Ja Myung 18:20 Legendele palatului: Prinþesa Ja Myung 19:00 Ora de business 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 21:00 Prim plan 22:10 Magazinul visurilor împlinite

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Gabriela RIZEA,

Fotoreporter: Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE


Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului |Luni, 29 octombrie 2012

Registrul Comerþului Petroºani închis pentru… concediu

de funcþionare) oficiu teritorial al Registrului Comerþului, este de la femeie de serviciu pânã la specialist în domeniu ºi mai ºi pleacã în concediu, pentru a

upã închideri de secþii din Spitalul de Urgenþã Petroºani, stau închise pe perioada concediului de odihnã a singurului salariat ºi Registrul Comerþului dar ºi Serviciul Cazier Judiciar din Petroºani.

D

Ileana FIRÞULESCU Restructurãrile, ca urmare a tãierilor masive de cheltuieli cu salariile, din instituþiile statului au creat unele situaþii de ”râsulplânsul”, care pun oamenii pe drumuri ºi uneori mai mor. Dupã ce Spitalul de Urgenþã Petroºani a închis douã secþii – oftalmologie ºi oncologie – pe

perioada concediilor, din lipsa medicilor de specialitate pe perioada concediilor, urmeazã ºi Registrul Comerþului Petroºani, dar ºi Serviciul Cazier Judiciar din cadrul Poliþiei Petroºani. Dupã ce s-au fãcut demersuri peste demersuri pentru deschiderea ºi la Petroºani a acestor servicii, o perioadã

lucrurile au mers relativ bine. Dar când un singur om, cum este Cristian Negru, de la insalubrul ºi inadecvatul (spaþiu

Ne selectãm gunoiul, dar unde-l ducem? a nivelul judeþului Hunedoara ar fi trebuit sã fie finalizate douã deponeuri ecologice, în conformitate cu standardele Uniunii Europene privind depozitarea gunoiului menajer. Pânã în prezent, nu s-au început lucrãrile de construcþie la mãcar un deponeu, însã aproape toate gropile de gunoi din judeþ au fost închise.

L

nu-ºi da viaþa pe câmpul muncii, ºi oficiul se închide, parcã e prea mult. Cei din Valea Jiului, care au

deºeurilor de la cetãþeni, iar cea de a doua - trierea deºeurilor (peturi, hârtie, pungi, sticlã ºi materiale textile) într-staþie de separare. Proiectul a fost finalizat ºi implementat. În ciuda acestor investiþii, edilii îºi vãd realizãrile în pericol din cauzã cã la nivelul judeþului nu a fost construit nici un deponeu ecologic din cele douã care ar fi trebuit finalizate. Astfel, deºeurile biodegradabile care nu pot fi val-

Maximilian GÂNJU Un prim pas în privinþa alinierii la cerinþele Uniunii Europene în privinþa selectãrii ºi depozitãrii deºeurilor menajere a fost fãcut de cãtre autoritãþile locale din Þara Haþegului, care ºi-au finalizat o staþie de sortare a gunoiului la standarde europene, au început educarea populaþiei în privinþa selectãrii ºi depozitãrii deºeurilor ºi chiar scot bani buni din gunoiul reciclabil. La fel s/a întâmplat ºi la Petroºani ori Vulcan unde tot pe fonduri externe s-au remediat problemele în privinþa colectãrii. Ca un exemplu, Administraþia localã din Vulcan a obþinut un credit în valoare de 800.000 de euro pentru amenajarea unei fabrici de reciclare a deºeurilor mena-

jere. Finanþarea a fost asiguratã din fonduri PHARE, iar din aceºti bani au fost derulate mai multe programe în ceea ce priveºte colectarea selectivã ºi reciclarea deºeurilor. Potrivit primarul din Vulcan, Gheorghe Ile, proiectul a fost prevãzut a se desfãºura în douã etape: colectarea selectivã a

parte însemnatã a preoþilor din Valea Jiului recunosc deschis cã niciodatã nu au putut spune cã adunã foarte mulþi bani de la credincioºi, deoarece este o zonã sãracã ºi bãnuþul lãsat în cutia milei poate cântãri mult pentru cel care-l lasã. Maximilian GÂNJU

Sãrãcia se simte în bisericile din Valea Jiului, unde pomana localnicilor, care obiºnuiau sã doneze bani lãcaºurilor de cult, este pe zi ce trece mai rarã. În localitãþile Vãii Jiului este crizã economicã încã de la sfârºitul

Huilã suficientã pentru iarna care se apropie uvernul s-a asigurat cã termocentralele din România au stocurile de lignit ºi de huilã asigurate, aºa încât în aceastã iarnã sã nu se înregistreze sincope în asigurarea energiei termice.

G

Carmen COSMAN Cãrbunele din Valea Jiului devine foarte important în contextul iernii grele prognozate de meteorologi. Iar Executivul s-a asigurat cã existã suficiente rezerve de huilã pentru termocentralele beneficiare, la fel ca ºi lignitul extras din bazinul carbonifer al Olteniei.

orificate, ar trebui sã ajungã la groapa ecologicã care încã se cautã unde sã fie amplasatã. ªeful judeþului, Ioan Mircea Moloþ a încercat diferite locaþii ºi în ciuda faptului cã a explicat pe îndelete avantajele construirii acestor deponeuri, comunitãþile locale s-au opus.

Cutia milei e din ce în ce mai goalã

O

câte un act de depus, sau de actualizat dosare ale societãþilor ºi chiar de înregistrat noi firme o puteau face pânã vineri. Dar tot vineri, Cristian Negru s-a aflat la Deva pentru depunerea documentelor ºi de astãzi-luni, uºa registrului va sta închisã pe perioada concediului inspectorului. Pânã la ultimele tãieri ale cheltuielilor cu personalul de la stat, la Registrul Comerþului de la Petroºani erau angajate douã persoane. La fel s-a întâmplat ºi cu serviciul Cazier Judiciar Petroºani. ªi aici biroul cu pricina este închis pe perioada concediului singurului angajat. Totuºi, în aceastã perioadã cei care au nevoie de acest serviciu pot merge la Vulcan. Sau la Deva dacã tot e sã piardã timp ºi bani.

anilor 90, când au început disponibilizãrile din minerit, iar mii de oameni au rãmas pe drumuri chiar ºi în ziua de astãzi. Bisericile nu s-au bizuit foarte mult pe contribuþia credincioºilor care le trec pragul, ci pe donaþiile oamenilor de afaceri sau pe ajutorul financiar dat de administraþiile locale. „Cei mai mulþi oameni

care vin la bisericã sunt pensionari, sunt sãraci ºi lasã cât pot ºi când pot. Aºa e de mult timp ºi nimeni nu pune bazã pe banii aceia. Ei ajung în diferite locuri, la copii, la bãtrâni, unde face biserica binefaceri. Se strâng mai mulþi la platã ºi avans dar nu ºtiu câþi”, spune, unul dintre unei biserici din Petroºani. O scãdere care ar putea fi pusã pe seama crizei economice cred feþele bisericeºti din Vale, a început sã se vadã la plata contribuþiei anuale a enoriaºilor, dupã ce numãrul celor care s-au achitat de aceastã sarcinã a scãzut an de an.

Potrivit unei informãri oficiale, la ora actualã mai este nevoie de doar 12 procente de huilã ºi lignit pentru a ieºi cu bine de iarna 2012 – 2013. Astfel, stocul prognozat de combustibili solizi, respectiv huilã ºi lignit este de 1.488.678 tone, în timp ce stocul realizat la data de 22.X.2012 este de 1.313.925 tone, reprezentând 88,3%. ªi pãcurã pare sã fie suficientã. Astfel, stocul prognozat la data de 31.X.2012 este de 82.856 tone, în timp ce stocul realizat la data de 22.X.2012 este de 72.537 tone , reprezentând 88%. De precizat cã huila extrasã din valea Jiului este arsã în cuptoarele Termocentralelor Mintia ºi Paroºeni.


4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului |Luni, 29 octombrie 2012

Sinuciderea, strigãt mut dupã ajutor în faþa vidului existenþial inucideri în lanþ în Valea Jiului. În ultima perioadã în Valea Jiului au avut loc mai multe sinucideri. De cele mai multe ori aceste cazuri au fost semnalate în rândul unor bãrbaþi tineri, am putea spune. Psihologii au arãtat cã un motiv pentru a explica numãrul mare de sinucideri, dar ºi de tentative înregistrate în ultima perioadã poate fi ºi cel al mediatizãrii excesive a cazurilor.

S

Raul IRINOVICI Cea mai folositã metodã de sinucidere în rândul romanilor este spânzurarea (79 la sutã din cazuri), urmatã la mare distanþã de intoxicaþia voluntarã (7 la sutã) ºi precipitarea (5 la sutã). Sinuciderea a fost ºi rãmâne un subiect extrem de controversat. Catalogat ca act de curaj, laºitate, slãbiciune, pãcat capital, nebunie, sinuciderea este un fenomen extrem de complex, influenþat de factori psihologici, biologici ºi sociali. De asemenea, depresia necesitã o atenþie deosebitã încã de la primele semne, fiind a treia cauzã de sinucidere în rândul persoanelor de orice vârstã. Studiile aratã cã doar 15% dintre cazurile de suicid sunt provocate de cauze de naturã patologicã. Restul, de depresie, ce îl determinã pe individ sã vadã moartea ca pe ultima soluþie pentru problema cu care se confruntã. Alte studii aratã cã 6% dintre cei care se sinucid urmeazã exemplul pãrinþilor, de unde s-a ºi tras concluzia cã

înclinaþia cãtre sinucidere este moºtenitã. Lipsa unei familii, alt motiv care împinge la sinucidere În cazul femeilor care au o carierã plinã de succes, dar cãrora nu le mai rãmâne timp ºi pentru viaþa personalã, apare la un moment dat întrebarea legatã de adevãrata importanþã a lucrurilor care conteazã. Trãim într-o goanã nebunã dupã mai mult ºi mai bun, însã atunci când facem bilanþul, nu avem cu cine sã ne bucurãm sau sã ne întristãm. Existã familia de origine, existã prieteni, dar nu existã acea jumãtate sau acel suflet mic care sã spunã „mama”. Pe fondul acestor gânduri, se poate instala depresia ºi, în timp, împreunã cu ea, ºi gândurile legate de sinucidere. Depresia se poate instala ºi în viaþa persoanelor realizate. Depresia se instaleazã chiar ºi în viaþa persoanelor ce par extrem de împlinite. Gestul sinuciderii nu poate fi oprit nici de existenþa unui copil Mai mult, în astfel de

Un bãtrân s-a sinucis la Petrila n bãtrân de 76 de ani din Petrila ºi-a pus capãt zilelor la sfârºitul acestei sãptãmâni. Omul locuia singur ºi a fost gãsit de rude mort într-o dependinþã a locuinþei sale.

U

Diana MITRACHE Boda Francisc, un bãrbat care locuia în oraºul Petrila a fost gãsit, sâmbãtã, de rudele sale fãrã suflare într-o anexã a locuinþei sale. Omul trãia singur ºi era bolnav, dupã cum au declarat rudele sale, iar în jurul prânzului, ginerele sãu venise sã îi aducã ceva de mâncare. Atunci a fãcut macabra descoperire. Corpul bãtrânului atârna într-un ºtreang într-o latrinã aflatã în curtea gospodãriei. „În jurul orelor 11,00 am fost sesizaþi de rudele bãrbatului, care locuieºte pe strada Înfrãþirii la nr.2, cã acesta este spânzurat într-o construcþie din curte. Echipa operativã din cadrul oraºului Petrila s-a deplasat imediat la faþa locului. S-au efectuat cercetãri cu privire la împrejurãrile în care s-a produs evenimentul. Nu sunt suspiciuni de comitere a vreunui fapt penal”, a declarat Ionuþ Floari, agent în cadrul Serviciului de Investigaþii Criminale a oraºului Petrila. Corpul neînsufleþit al bãtrânului a fost preluat de un echipaj de la serviciul de medicinã legalã ºi transportat la Spitalul de Urgenþã din Petroºani, unde i se va face autopsia.

momente, existenþa unui copil nu opreºte întotdeauna gestul ireversibil al sinuciderii ci, uneori, poate fi catalizator. Gândurile iraþionale afirma cã o mamã care nu mai are succes în plan profesional nu ar mai fi o mândrie pentru copilul sãu. Atunci, sinuciderea l-ar cruþã ºi pe acesta de eºecul mamei. Între 60 ºi 80% dintre cei care comit suicid îºi comunicã intenþia sub o formã sau alta. Aceastã intenþie este ºi ar trebui privitã ca un semnal de alarmã, ca un strigãt mut dupã ajutor în fata vidului existenþial care subjuga individul. Dupã o tentativã nereuºitã de sinucidere, de cele mai multe ori urmeazã ºi alte încercãri, motiv pentru care o astfel de persoanã necesita ajutorul unui specialist (psiholog, psihiatru).

rice tip de problema trebuie privitã ca o provocare

O

De multe ori, acest gest pare cu atât mai inexplicabil cu cât mãºtile pe care aceste persoane le poartã în public sunt impecabile. Însã, de multe ori, tocmai expunerea fericirii ºi împlinirii absolute aratã cã ceva nu este în regulã. În viaþa fiecãrui om existã ºi momente mai puþin fericite. A afirma contrariul ºi a susþine cã eºti extrem de fericit ºi împlinit nu înseamnã decât dorinþa puternicã de a ascunde adevãrul despre tine ºi viaþa ta. Este adevãrat cã sunt ºi oameni care

primesc greutãþile cu zâmbetul pe buze ºi sunt fericiþi, dar acest lucru nu înseamnã cã nu au probleme, ci cã ºtiu cum sã le perceapã ºi sã le întâmpine cã pe niºte provocãri. Sã ai pentru ce trãi. Concluzia care se impune este cã, în astfel de situaþii ºi nu numai, se instaleazã vidul existenþial. De cele mai multe ori, nu este atât de important dacã ai cu ce sã trãieºti, ci mult mai important este sã ai pentru ce trãi, sã nu pierzi din vedere care este scopul existenþei. În lipsa unui astfel de scop apare vidul existenþial. Aºa cum nicio acþiune nu poate exista în lipsa unui scop, nici viaþa nu poate fi întreþinutã în lipsa unei motivaþii puternice, indiferent care ar fi aceea. Dacã ne concentrãm atenþia pe ceea ce avem, vom realiza cã suntem mult mai bogaþi decât ne imaginãm.

S

inuciderea, un pãcat capital

Sinuciderea este curmarea vieþii proprii. Biserica spune cã nu avem voie sã ne luãm viaþa pe care nu ne-am dat-o noi, sinuciderea fiind un pãcat împotriva Duhului Sfânt ºi fãrã de iertare. Sinucigaºului nu i se mai poate face nici un fel de slujbã ºi nici nu se îngroapã în cimitir cu cei credincioºi. Conform dogmei creºtine, sinucigaºul, prin actul sau nefericit, i se substituie lui Dumnezeu. Cel care îºi curma viaþa se crede el stãpânul vieþii ºi al morþii, delimitându-se total de

condiþia sa în raport cu existenþa. Acesta este un pãcat împotriva Duhului Sfânt, despre care Hristos a spus cã nu se va ierta nici în veacul acesta nici în cel viitor. Biserica susþine cã moartea sinucigaºilor este cea mai tristã dintre toate morþile posibile. Asta pentru cã sinuciderea este o sfidare pe care omul o aduce lui Dumnezeu ºi sensului creator al existenþei. Problema înmormântãrii sinucigaºilor s-a mai luat în discuþie de-a lungul timpului. În aceastã privinþã, Biserica Ortodoxã are un punct de vedere bine precizat. Dacã în privinþa incinerãrii Biserica nu are un canon expres care sã interzicã acest lucru, faptul se datoreazã apariþiei sau, mai bine-zis, introducerii acestei practici în viaþa Bisericii mult mai târziu, adicã dupã încheierea colecþiei oficiale canonice a Bisericii Ortodoxe. Dupã cum se ºtie, incinerarea a început sã pãtrundã în Biserica creºtinã abia din secolul al XVIII-lea, adicã dupã Revoluþia francezã din 1789. În schimb, pentru sinucigaºi existã un canon, din seria celor ale Sfinþilor Pãrinþi, care interzice oficierea slujbei înmormântãrii ºi a oricãrui fel de slujbã de pomenire pentru aceºtia. Este vorba de canonul 14 al Sfântului Timotei al Alexandriei, care opreºte a se aduce jertfã, adicã a face pomenire cu Liturghie, pentru sinucigaºi. Canonul este de altfel un rãspuns la o întrebare care i-a fost adresatã Sfântului Pãrinte. În ceea ce priveºte însã aplicarea practicii de a nu se face slujbã înmormântãrii celor sinucisi, trebuie sã observãm cã sunt douã feluri de situaþii pe care preotul trebuie sã le cunoascã ºi anume: sinuciderea cu bunã ºtiinþã sau cu mintea întreagã ºi sinuciderea alienaþilor mintali, despre care ºi canonul menþionat, 14 al Sfântului Timotei al Alexandriei, face pomenire ºi distincþie. De altfel ºi manualele de Liturgica fac aceastã diferenþiere, pe când Molitfelnicele ºi Agheasmatarele sau Panihida nu amintesc de nici una din ele ºi nici despre vreo interdicþie pentru sãvârºirea înmormântãrii sinucigaºilor.


Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului |Luni, 29 octombrie 2012

Medic ºi asistent rãniþi în urma unui accident n medic ºi o asistentã de pe ambulanta au fost rãniþi în urma unui accident produs sâmbãtã dupã amiaza în Petroºani. Un ºofer bãut a intrat în plin în ambulanþã aflatã în misiune.

U

Diana MITRACHE Accidentul a avut loc pe ºoseaua de centurã a Petrosaniului din vina unui

ºofer neatent care a intrat în plin în ambulanþã. În urma impactului, medicul ºi asistenta care erau în misiune s-au ales cu rãni ºi au avut nevoie de îngrijiri medicale, fiind preluaþi de un alt echipaj de ambulanþã. Poliþiºtii spun cã vina e exclusivã a ºoferului care nu a oprit la stop. „Noi am fost solicitaþi prin 112 ºi ne-am deplasat imediat la faþa locului. Din cercetãrile efectuate a rezultat faptul cã ºoferul, care venea de pe un drum secundar ºi care avea stop, nu a acordat prioritate maºinii salvãrii, care era în misiune cu semnalele luminoase ºi acustice pornite. De pe echipajul de ambulanþã, atât medicul, cât ºi asistenta au fost rãniþi ºi au fost transportaþi la spital. În cauzã se întocmeºte dosar penal conducãtorului auto care nu a acordat prioritate ambulantei ºi vor fi continuate verificãrile de cãtre Poliþia Rutierã”, a

declarat agentul Cristian Radulea, Poliþia Rutierã Petroºani. Bãrbatul care a intrat în plin în salvarea aflatã în misi-

une la Petroºani era bãut. Poliþiºtii au stabilit cã acesta a urcat beat la volan, iar acum îl cerceteazã pentru fapta sa. „Conducãtorii auto au fost testaþi cu aparatul alcooltest, în urma testului constatânduse cã ºoferul care nu a acordat prioritate prezenta o alcoolemie de 0,33 mg/l, vapori de alcool în aerul expirat. În continuare, cercetãrile vor fi efectuate de cãtre poliþiºtii din cadrul Biroului Rutier, în cauzã fiind întocmit dosar penal pentru vãtãmare corporalã”, spune Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara.

Eu am anii, tu dai banii...

Studente fierbinþi scãpate de sub aripa pãrinteascã oþi ºtim cã viaþa de student este foarte grea ºi mai tot timpul fãrã bani. Dar acest lucru nu este valabil pentru toatã lumea binenteles. Unii din ei sunt sprijiniþi de pãrinþi care poate cu mari sacrificii îºi þin copii în facultate în centre mari universitare.

T

Raul IRINOVICI Împlinind vârsta majoratului ºi vãzându-se la facultate întrun oraº mare unde poate nu sunt cunoscute de nimeni, unele reprezentante a sexului frumos se gândesc sã-ºi mai rotunjeascã puþin veniturile întrun mod mai puþin ortodox. Astfel putem vedea din ce în ce mai multe anunþuri în mica publicitate sau pe paginile de internet unde tinerele studente fãrã prejudecãþi ºi inhibiþii posteazã tot felul de astfel de anunþuri care mai de care mai apetisante pentru doritorii de acest gen. Ofertele sunt tot mai variate iar servicile sunt tot mai complexe dupã cum reiese din anunþurile citite sau dupã cum ne spun chiar aceste domniºoare pe care le-am sunat pentru a ne da mai multe detalii picante. Din aceste declaraþii am rãmas surprinºi de uºurinþa cu care vorbesc aceste fete care de abia au 18 ani ºi de lucrurile cu care se lauda ele cã ar putea sã facã.

Astfel unul dintre acele anunþuri sunã cam aºa ’’Studenta sexy, 19 ani, fund bombat ºi sâni drãgãlaºi! Pun pasiune în tot ce fac în special la sexul oral neprotejat cu finalizare!! Nu ezitã sã mã inviþi la tine sau la hotel!! Promit cã nu vei regreta!”. Întrebându-le ºi de tarifele cerute, ele ne-au spus cã acestea diferã de la persoana la persoanã ºi în funcþie de serviciile prestate. Pentru cã am vrut sã vedem cât de departe se poate ajunge am cãutat alt anunþ. Am sunat la numãrul de telefon afiºat ºi spre surprinderea noastrã acum nu mai era vorba de o singurã studentã ci chiar de douã care îºi aºteaptã clienþii generoºi cu braþele ºi nu doar atât, deschise. Acestea promit lucruri senzaþionale dupã cum putem vedea ºi din anunþ „2 bombonici dulci ce abia

aºteaptã sã le guºti te invitã într-un cadru select pentru a te alinta ºi rãsfaþa pe deplin, pentru a-þi împlini toate fanteziile (69, uro, dominare, show-uri) ºi pentru a ne simþi bine!” Pe lângã acestea mai este ºi categoria fetelor care sunt din ce în ce mai atrase de video chat dar acolo servicile prestate de fete sunt puþin mai diferite. Stând ºi analizând toate aceste anunþuri ºi toate lucrurile pe care ni le-au spus aceste tinere, putem trage concluzia cã veniturile lor lunare sunt foarte substanþiale, dar mãcar din bun simþ ar putea sã spunã pãrinþilor care poate le dau ºi ultima bucatã de pâine pe care o au în casã, ca sã le ºtie bine ºi fericite, ar putea sã le zicã sã nu le mai trimitã bani pentru cã s-au angajat ºi au un venit. Viaþa în sine este foarte plinã de greutãþi ºi suntem întro continuã agitaþie, acest lucru datorându-se în primul rând lipsei banilor dar pentru aceste fete foarte darnice nu putem zice decât un mare „ruºine” pentru cã în primul rând îºi bat joc de pãrinþii care muncesc doar ca sã le fie lor bine.

Toate spãlãtoriile auto din Valea Jiului, la control n control riguros este în plinã desfãºurare la toate spãlãtoriile auto din Valea Jiului, ca urmare a faptului cã, s-a constatat, multe dintre acestea au câte douã branºamente la apã.

U

Ileana FIRÞULESCU Costel Avram, directorul Apa Serv Petroºani, spune cã spãlãtoriile auto trebuie sã intre în rândul clienþilor serioºi. ªi dacã pensionarii ”îºi permit” sã fie corecþi, cinstiþi, sigur îºi vor permite ºi firmele. ”Controlul l-am început pe linie de spãlãtorii auto pentru cã majoritatea au câte douã branºamente, ceea ce nu este bine deloc. Vor avea doar unul pentru cã nu este normal ca o spãlãtorie auto sã consume apã cât consumã un

apartament. În plus, la blocurile cu probleme, am fãcut un calcul ºi ieºim mult mai bine dacã vom face pe banii noºtri branºamente sepa-

rate. Aºa avem un control al rãu platnicilor ºi putem oricând sã-i debransãm din afarã, fãrã a mai crea neplãceri celor care îºi plãtesc serviciile de apã ºi canal. Sãptãmânal vin câte

25 de persoane în audienþã, majoritatea pentru a-ºi face angaja-

mente de platã. Sunt greºeli ºi din partea noastrã, dar încet încet vom intra pe un fãgaº normal pentru cã producþia facturatã a crescut”- a declarat directorul Apa Serv.


Cronica Vãii Jiului |Luni, 29 octombrie 2012

6 Actualitate n anii postrevoluþionari, românii s-au obiºnuit sã celebreze tot felul de sãrbãtori care nu au nici în clin, nici în mânecã ºi nici mãcar în tiv cu istoria ºi tradiþia lor popularã.

Î

Adicã marcheazã niºte date ºi agape prea puþin importante ºi, în plus, nãscute târziu de o „tradiþie” care ducea lipsã de zile marcante pentru a se identifica cu un tãrâm proaspãt cucerit sau cu cineva anume. Aici ar fi vorba despre “kitchioasa” Americã, mai exact spus SUA sau USA, pe graiul lor. ªi uite aºa, cei mai vechi europeni au ajuns sã „þinã” ºi sã celebreze niºte „chestii” inventate

Pãzea, vine Halovinul!

în special de cãtre cei mai noi nord-americani. În România de astãzi, Halloween-ul (poate mai exact spus Helloween), despre care nimeni nu ºtie în mod sigur ce a fost ºi cu ce s-a ocupat, este celebrat, probabil din inerþie nord-atlanticã,

adicãtelea NATO, la sfârºit de octombrie, pentru cã aºa este la modã, de „bon-ton” sau „trendy” ºi nu în ultimul rând pentru cã un întreg sistem de fãcut bani este mulþumit de identificarea unui nou prilej de a goli buzunarele ºi aºa goale ale românului de rând. Dacã în urmã cu ceva ani se cumpãrau cadouri doar cu ocazia unor evenimente bine stabilite, gen Paºte, Crãciun, zile onomastice, 1 sau 8 martie, dupã „Momentul Decembrie 1989”,

bugetele familiale sunt subþiate ºi de cãtre importatele ºi puþin importantele (pentru români) sãrbãtori de genul Halloween sau St. Valentine s Day. O fi acum ziua Sfântului Valentin noua sãrbãtoare universalã a dragostei, dar puþini mai ºtiu cã ºi românii, din vremuri imemoriale, îl au pe Dragobetele lor, celebrat de mii de ani pe 24 februarie, cu câteva zile mai târziu decât noul Dragobete - Valentin serbat pe 14 februarie. În ceea ce priveºte

Halovin-ul ãsta, spune-se o celebrare de sorginte celticã, aceasta este ºi ea nou apãrutã pe meleagurile carpatoponto-danubiene ºi reprezintã o bunã ocazie de vânzare a dovleþilor. Adicã un fel de „Dai un ban pe un bostan” ca sã se laude progenitura ta cu creaþia sa pe la ºcoalã sau pe la „party-urile” special organizate în acest scop. Cam atât, cã-n rest, pentru românii adevãraþi, nu reprezintã nimic. Dacã pânã în urmã cu ceva ani, când eram traºi pe stânga, celebram, de exemplu, ziua Tãtucului Stalin, acuma, normal, dupã ce am trecut pe dreapta, mai trebuie sã serbãm ºi serbãrile NATO. Interesant ar fi de aflat ce vom mai celebra atunci când vom ajunge ºi-n centru. Poate Ziua Mondialã a Punctului G... Mir cea NISTOR

Flori ºi lacrimi în aºteptarea Zilei Morþilor n aceste ultime zile din luna septembrie au început pregãtirile pentru Ziua Morþilor. Astfel putem vedea pe strãzi tot mai multã lume care merge în cimitir pentru a face curat la mormintele celor dragi.

Î

Ajunºi aici putem vedea cum lumea se mobilizeazã de la cei mai mici la cei mai în vârstã ºi sapã, curata mormintele, aruncã buruienile crescute de pe acestea. Apropiindu-ne de unii dintre ei putem vedea

pe lângã zelul pe care îl au în a face curãþenie, ºi câte o lacrimã în colþul ochilor din cauza emotilor ºi a dorului pe care îl au faþã de persoanele dragi care nu mai sunt printre noi. Întrebându-i de ce fac toate aceste lucruri ºi ce semnificã aceastã sãrbãtoare pentru ei, toatã lumea ne-a rãspuns cã este ca o obligaþie moralã pe care o au faþã de cei dragi care nu mai sunt printre noi pentru cã sufletele lor sã vadã cã nu sunt uitate ºi sã aibã liniºtea necesarã. Dar pe lângã aceºti oameni pe care i-am putut vedea la muncã cu atâta dãruire, putem vedea ºi foarte multe locuri de veci unde nu

s-a fãcut absolut nimic, poate din cauzã cã nu mai are cine sã facã sau din cauzã cã cei a cãror persoane dragi sunt îngropate acolo, nu se mai afla pe meleagurile noastre pentru a putea veni ºi curata mormintele. Un alt semn cã se apropie ziua de 1 noiembrie îl reprezintã multitudinea de flori care a invadat pieþele din toatã Valea Jiului, acestea formând în pieþe un adevãrat covor multicolor, pregãtit sã fie cumpãrat de toatã lumea ºi pentru a fi duse drept un omagiu celor care nu mai sunt printre noi ºi cãrora le ducem dorul atât de mult. Raul IRINOVICI

Actualitate 7

Vrãjitoare, dinþi de vampir ºi pãianjeni Kitsch-ul, Incinerarea, culinar “adoptat” în supermarket-urile din Valea Jiului o soluþie analizat în Halloween luatã de la strãini, ºi magana dintre cele mai zinele de la noi din þarã s-au neagreatã de Petroºani U populare sãrbãaprovizionat din timp cu

levii de la Clubul Copiilor din Petrila ºi tinerii înscriºi la cercul de arte plastice de la Casa de Culturã a Studenþilor din Petroºani au participat la o dezbatere pe marginea fenomenului reprezentat de arta de prost gust.

E

Manifestarea, intitulatã “Kitsch-ul în habitatul urban”, s-a derulat în Petroºani ºi a fost primitã cu interes de cãtre participanþii la aceasta. “A fost o întâlnire interesantã ºi binevenitã, tinerii fiind foarte deschiþi vis-a-vis de astfel de discuþii. Fenomenul numit kitsch nu este unul naþional ci unul universal. Arta prostului gust a confiscate întreaga lume, iar America, din foarte multe puncte de vedere, este un mare kitsch. În ceea ce priveºte Petroºaniul acesta este un oraþ mai ferit de acest fenomen, spre deosebire de alte localitãþi din Valea Jiului”, a spus Sorin Oprea, unul dintre organizatorii manifestãrii. La finalul acesteia, tinerii prezenþi au fost recompensaþi cu diplome de participare. Mircea Mircea NISTOR

tori pe care þara noastrã a adoptat-o de la strãini este cea de Halloween care este în seara de 31 octombrie.

Pentru aceastã sãrbãtoare deja au început pregãtirile, împãtimiþii ei alegându-ºi þinutele care sunt din cele mai ciudate ºi chiar morbide dacã putem spune. Dacã în trecut un simplu dovleac sculptat era de ajuns, acum lucrurile au luat o cu totul altã conotaþie, totul trebuind sã fie copiat dupã modelul semenilor noºtrii de peste ocean care au o imaginaþie foarte bogatã cu privire la aceastã sãrbãtoare. Dar dacã analizãm puþin datele istorice

vom putea vedea cã aceasta renumitã sãrbãtoare de fapt este o sãrbãtoare care are peste 2000 de ani ºi care a apãrut pentru prima datã la celþi, aceºtia alcãtuind Irlanda, Marea Britanie ºi o

Curãþenie în cimitire entru cã 1 noiembrie are o semnificaþie aparte pentru cei din Valea Jiului, care au adoptat de zeci de ani un obicei catolic, cimitirele sunt acum curãþate de bãlãrii. Administraþiile din zonã depun eforturi considerabile sã cureþe aceste locuri de veci ºi zeci de oameni sunt comasaþi în cimitire.

P

parte din Franþa. Mai putem afla cã aceastã sãrbãtoare a ajuns în America odatã cu extinderea limitelor coloniale ale Marii Britanii. Pentru a þine pasul cu cerinþele acestei sãrbãtori pre-

devine locul cel mai animat din Valea Jiului. Responsabilii din primãrii au avut sarcini precise, iar oamenii au fost trimiºi la lucru zilnic. „Ca în fiecare an, primãria municipiului Petroºani a alocat atât resurse umane, cât ºi materiale ºi utilaje. Asta ca cimitirele sã arate într-un mod exemplar de Ziua Morþilor, supranumitã ºi Ziua Luminaþiei”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtor de cuvânt al

foarte multe lucruri ce þin de sãrbãtoarea de Halloween, astfel cã putem gãsi de la articole ciudate de îmbrãcãminte ºi accesorii, la cãni în formã de dovleac sau chiar bomboane gumate în forma unor dinþi de vampir ºi binenteles nelipsitele pânze de pãianjen fãcute din vatã ºi o gamã foarte mare de pãianjeni de jucãrie. Toate aceste lucruri care vin cu aceastã sãrbãtoare pe care o aºteaptã o planetã întreagã sunt foarte bine gândite ºi puse în practicã din timp de cãtre comercianþii de peste tot care spera sã facã un adevãrat profit de pe urma acestei sãrbãtori. Raul IRINOVICI

Primãriei Petroºani. Cu acest prilej s-au cosmetizat mai mulþi arbori, iar cei a cãror rãdãcini riscau sã afecteze construcþiile de morminte, au fost tãiaþi. Sute De oameni vor lua cu asalt, în urmãtoarele zile, cimitirele pentru a aprinde o lumânare în memoria celor ce au trecut dincolo de Styx. Diana MITRACHE

Lucrãrile au demarat de mai multe sãptãmâni ºi, de la muncitori, la beneficiarii de venit minim garantat, toþi au fost trimiºi de primãrii în cimitire sã facã curãþenie. Tone de deºeuri, iarbã ºi vegetaþie uscatã au fost cosite ºi munþi de gunoaie au fost cãraþi din cimitire în ultimele zile. Totul în aºteptarea zilei în care cimitirul

Concurs special pentru copii speciali eci de copii cu probleme speciale s-au întrecut vineri la Petroºani în mai multe probe. Fie cã vorbim despre cei cu Sindrom Down, ori cu probleme ºi cerinþe speciale, toþi s-au bucurat cã pot participa la un concurs destinat doar lor, graþie celor de la Special Olympics.

Z

Ediþia de la sfârºitul acestei sãptãmâni este cea de a doua ºi totul s-a desfãºurat sub sloganul „Vreau sã câºtig, dar dacã nu pot câºtiga, vreau sã fiu brav în încercarea mea”. Sunt copii cu probleme, dar asta nu îi împiedicã sã creadã cã pot ºi ei sã învingã, iar dascãlii lor tocmai în acest spirit i-au antrenat. „Se simþea nevoia sã organizãm un concurs pentru copiii cu cerinþe educative speciale, având în vedere cã noi avem 97 de copii cu astfel

de probleme în ºcoalã. Vrem sã îi valorizãm într-un fel, sã simtã ºi ei bucuria pe care o simt ceilalþi copii care participã la olimpiade ºcolare ºi concursuri la care ei nu au acces. Atunci ne-am întâlnit la cea de a doua ediþie a concursului la Petroºani, sprijiniþi fiind de cei de la Bucureºti ºi copiii au primit premii care sã îi încurajeze”, a

declarat Ramona Asan, coordonator al proiectului din cadrul ªcolii Generale IG Duca Petroºani. La concurs au participat ºi copii de la Lupeni, Vulcan sau Petrila, toþi fiind din rândul celor cu cerinþe speciale. „Sunt copii cu deficienþe grave ºi severe, o parte fiind de la un

centru din Lupeni, dar ºi din familii. Ei Aºteaptã aceste concursuri ºi sunt nerãbdãtori, pentru cã ºtiu ce bucurii le aduc aceste concursuri în suflet”, a declarat ºi Maria Chiuda, coordonator al grupului de la Lupeni. Oaspeþi au fost la acest concurs cei din Lupeni, care au venit cu gândul de a câºtiga. „Venim sã plecãm cu cât mai multe premii ºi cu amintiri frumoase. Sunt copii cu probleme severe, care vin de la un liceu de pedagogie curativã din Hunedoara”, a spus ºi Alina Hriþcu, coordonatoarea oaspeþilor. Copiii s-au întrecut în probe de atletism, baschet ºi fotbal ºi, aºa cum a putut fiecare, a luptat pentru a câºtiga respectul celor din jur. Un astfel de concurs este de bine vãzut de copiii cu cerinþe speciale, tocmai pentru cã le redã încrederea în forþele lor, ºi, în plus, fiecare a plecat acasã cu medalie ºi cadouri. Diana MITRACHE

Biserica Ortodoxã

tresul, lipsurile ºi guvernanþii îi bagã în mormânt pe tot mai mulþi români.

S

Mãrturie stã ºi faptul cã, în ultimul an, groparii au muncit aproape non-stop. Astfel, nu a fost zi de la Dumnezeu în care în cimitirele din Petroºani sã nu fie cel puþin 2 – 3 înmormântãri. Cimitirele din Valea Jiului, situate pe versanþii dealurilor, sunt, pe zi ce trece, tot mai neîncãpãtoare. Numai în Cimitirul Central din Petroºani sunt îngropaþi, unii peste alþii, claie peste grãmadã, peste 40.000 de oameni, mai mulþi decât cei

35.000 de locuitori câþi mai are în prezent municipiul de la poalele Parângului. Una dintre soluþii ar fi incinerarea cadavrelor, lucru neagreat însã de cãtre Biserica Ortodoxã, de exemplu. Pe de altã parte, mulþi dintre defuncþii îngropaþi în Valea Jiului au drept locuri de veci niºte adevãrate piscine, din cauza numeroaselor izvoare de pe dealuri. Din acest motiv, a apãrut ºi o iniþiativã interesantã, respectiv cea de sãpare a mormintelor în munte, în niºte galerii. Mãcar ar avea unde munci ºi minerii disponibilizaþi de-a lungul anilor... (Mir cea NISTOR NISTOR))


Cronica Vãii Jiului |Luni, 29 octombrie 2012

6 Actualitate n anii postrevoluþionari, românii s-au obiºnuit sã celebreze tot felul de sãrbãtori care nu au nici în clin, nici în mânecã ºi nici mãcar în tiv cu istoria ºi tradiþia lor popularã.

Î

Adicã marcheazã niºte date ºi agape prea puþin importante ºi, în plus, nãscute târziu de o „tradiþie” care ducea lipsã de zile marcante pentru a se identifica cu un tãrâm proaspãt cucerit sau cu cineva anume. Aici ar fi vorba despre “kitchioasa” Americã, mai exact spus SUA sau USA, pe graiul lor. ªi uite aºa, cei mai vechi europeni au ajuns sã „þinã” ºi sã celebreze niºte „chestii” inventate

Pãzea, vine Halovinul!

în special de cãtre cei mai noi nord-americani. În România de astãzi, Halloween-ul (poate mai exact spus Helloween), despre care nimeni nu ºtie în mod sigur ce a fost ºi cu ce s-a ocupat, este celebrat, probabil din inerþie nord-atlanticã,

adicãtelea NATO, la sfârºit de octombrie, pentru cã aºa este la modã, de „bon-ton” sau „trendy” ºi nu în ultimul rând pentru cã un întreg sistem de fãcut bani este mulþumit de identificarea unui nou prilej de a goli buzunarele ºi aºa goale ale românului de rând. Dacã în urmã cu ceva ani se cumpãrau cadouri doar cu ocazia unor evenimente bine stabilite, gen Paºte, Crãciun, zile onomastice, 1 sau 8 martie, dupã „Momentul Decembrie 1989”,

bugetele familiale sunt subþiate ºi de cãtre importatele ºi puþin importantele (pentru români) sãrbãtori de genul Halloween sau St. Valentine s Day. O fi acum ziua Sfântului Valentin noua sãrbãtoare universalã a dragostei, dar puþini mai ºtiu cã ºi românii, din vremuri imemoriale, îl au pe Dragobetele lor, celebrat de mii de ani pe 24 februarie, cu câteva zile mai târziu decât noul Dragobete - Valentin serbat pe 14 februarie. În ceea ce priveºte

Halovin-ul ãsta, spune-se o celebrare de sorginte celticã, aceasta este ºi ea nou apãrutã pe meleagurile carpatoponto-danubiene ºi reprezintã o bunã ocazie de vânzare a dovleþilor. Adicã un fel de „Dai un ban pe un bostan” ca sã se laude progenitura ta cu creaþia sa pe la ºcoalã sau pe la „party-urile” special organizate în acest scop. Cam atât, cã-n rest, pentru românii adevãraþi, nu reprezintã nimic. Dacã pânã în urmã cu ceva ani, când eram traºi pe stânga, celebram, de exemplu, ziua Tãtucului Stalin, acuma, normal, dupã ce am trecut pe dreapta, mai trebuie sã serbãm ºi serbãrile NATO. Interesant ar fi de aflat ce vom mai celebra atunci când vom ajunge ºi-n centru. Poate Ziua Mondialã a Punctului G... Mir cea NISTOR

Flori ºi lacrimi în aºteptarea Zilei Morþilor n aceste ultime zile din luna septembrie au început pregãtirile pentru Ziua Morþilor. Astfel putem vedea pe strãzi tot mai multã lume care merge în cimitir pentru a face curat la mormintele celor dragi.

Î

Ajunºi aici putem vedea cum lumea se mobilizeazã de la cei mai mici la cei mai în vârstã ºi sapã, curata mormintele, aruncã buruienile crescute de pe acestea. Apropiindu-ne de unii dintre ei putem vedea

pe lângã zelul pe care îl au în a face curãþenie, ºi câte o lacrimã în colþul ochilor din cauza emotilor ºi a dorului pe care îl au faþã de persoanele dragi care nu mai sunt printre noi. Întrebându-i de ce fac toate aceste lucruri ºi ce semnificã aceastã sãrbãtoare pentru ei, toatã lumea ne-a rãspuns cã este ca o obligaþie moralã pe care o au faþã de cei dragi care nu mai sunt printre noi pentru cã sufletele lor sã vadã cã nu sunt uitate ºi sã aibã liniºtea necesarã. Dar pe lângã aceºti oameni pe care i-am putut vedea la muncã cu atâta dãruire, putem vedea ºi foarte multe locuri de veci unde nu

s-a fãcut absolut nimic, poate din cauzã cã nu mai are cine sã facã sau din cauzã cã cei a cãror persoane dragi sunt îngropate acolo, nu se mai afla pe meleagurile noastre pentru a putea veni ºi curata mormintele. Un alt semn cã se apropie ziua de 1 noiembrie îl reprezintã multitudinea de flori care a invadat pieþele din toatã Valea Jiului, acestea formând în pieþe un adevãrat covor multicolor, pregãtit sã fie cumpãrat de toatã lumea ºi pentru a fi duse drept un omagiu celor care nu mai sunt printre noi ºi cãrora le ducem dorul atât de mult. Raul IRINOVICI

Actualitate 7

Vrãjitoare, dinþi de vampir ºi pãianjeni Kitsch-ul, Incinerarea, culinar “adoptat” în supermarket-urile din Valea Jiului o soluþie analizat în Halloween luatã de la strãini, ºi magana dintre cele mai zinele de la noi din þarã s-au neagreatã de Petroºani U populare sãrbãaprovizionat din timp cu

levii de la Clubul Copiilor din Petrila ºi tinerii înscriºi la cercul de arte plastice de la Casa de Culturã a Studenþilor din Petroºani au participat la o dezbatere pe marginea fenomenului reprezentat de arta de prost gust.

E

Manifestarea, intitulatã “Kitsch-ul în habitatul urban”, s-a derulat în Petroºani ºi a fost primitã cu interes de cãtre participanþii la aceasta. “A fost o întâlnire interesantã ºi binevenitã, tinerii fiind foarte deschiþi vis-a-vis de astfel de discuþii. Fenomenul numit kitsch nu este unul naþional ci unul universal. Arta prostului gust a confiscate întreaga lume, iar America, din foarte multe puncte de vedere, este un mare kitsch. În ceea ce priveºte Petroºaniul acesta este un oraþ mai ferit de acest fenomen, spre deosebire de alte localitãþi din Valea Jiului”, a spus Sorin Oprea, unul dintre organizatorii manifestãrii. La finalul acesteia, tinerii prezenþi au fost recompensaþi cu diplome de participare. Mircea Mircea NISTOR

tori pe care þara noastrã a adoptat-o de la strãini este cea de Halloween care este în seara de 31 octombrie.

Pentru aceastã sãrbãtoare deja au început pregãtirile, împãtimiþii ei alegându-ºi þinutele care sunt din cele mai ciudate ºi chiar morbide dacã putem spune. Dacã în trecut un simplu dovleac sculptat era de ajuns, acum lucrurile au luat o cu totul altã conotaþie, totul trebuind sã fie copiat dupã modelul semenilor noºtrii de peste ocean care au o imaginaþie foarte bogatã cu privire la aceastã sãrbãtoare. Dar dacã analizãm puþin datele istorice

vom putea vedea cã aceasta renumitã sãrbãtoare de fapt este o sãrbãtoare care are peste 2000 de ani ºi care a apãrut pentru prima datã la celþi, aceºtia alcãtuind Irlanda, Marea Britanie ºi o

Curãþenie în cimitire entru cã 1 noiembrie are o semnificaþie aparte pentru cei din Valea Jiului, care au adoptat de zeci de ani un obicei catolic, cimitirele sunt acum curãþate de bãlãrii. Administraþiile din zonã depun eforturi considerabile sã cureþe aceste locuri de veci ºi zeci de oameni sunt comasaþi în cimitire.

P

parte din Franþa. Mai putem afla cã aceastã sãrbãtoare a ajuns în America odatã cu extinderea limitelor coloniale ale Marii Britanii. Pentru a þine pasul cu cerinþele acestei sãrbãtori pre-

devine locul cel mai animat din Valea Jiului. Responsabilii din primãrii au avut sarcini precise, iar oamenii au fost trimiºi la lucru zilnic. „Ca în fiecare an, primãria municipiului Petroºani a alocat atât resurse umane, cât ºi materiale ºi utilaje. Asta ca cimitirele sã arate într-un mod exemplar de Ziua Morþilor, supranumitã ºi Ziua Luminaþiei”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtor de cuvânt al

foarte multe lucruri ce þin de sãrbãtoarea de Halloween, astfel cã putem gãsi de la articole ciudate de îmbrãcãminte ºi accesorii, la cãni în formã de dovleac sau chiar bomboane gumate în forma unor dinþi de vampir ºi binenteles nelipsitele pânze de pãianjen fãcute din vatã ºi o gamã foarte mare de pãianjeni de jucãrie. Toate aceste lucruri care vin cu aceastã sãrbãtoare pe care o aºteaptã o planetã întreagã sunt foarte bine gândite ºi puse în practicã din timp de cãtre comercianþii de peste tot care spera sã facã un adevãrat profit de pe urma acestei sãrbãtori. Raul IRINOVICI

Primãriei Petroºani. Cu acest prilej s-au cosmetizat mai mulþi arbori, iar cei a cãror rãdãcini riscau sã afecteze construcþiile de morminte, au fost tãiaþi. Sute De oameni vor lua cu asalt, în urmãtoarele zile, cimitirele pentru a aprinde o lumânare în memoria celor ce au trecut dincolo de Styx. Diana MITRACHE

Lucrãrile au demarat de mai multe sãptãmâni ºi, de la muncitori, la beneficiarii de venit minim garantat, toþi au fost trimiºi de primãrii în cimitire sã facã curãþenie. Tone de deºeuri, iarbã ºi vegetaþie uscatã au fost cosite ºi munþi de gunoaie au fost cãraþi din cimitire în ultimele zile. Totul în aºteptarea zilei în care cimitirul

Concurs special pentru copii speciali eci de copii cu probleme speciale s-au întrecut vineri la Petroºani în mai multe probe. Fie cã vorbim despre cei cu Sindrom Down, ori cu probleme ºi cerinþe speciale, toþi s-au bucurat cã pot participa la un concurs destinat doar lor, graþie celor de la Special Olympics.

Z

Ediþia de la sfârºitul acestei sãptãmâni este cea de a doua ºi totul s-a desfãºurat sub sloganul „Vreau sã câºtig, dar dacã nu pot câºtiga, vreau sã fiu brav în încercarea mea”. Sunt copii cu probleme, dar asta nu îi împiedicã sã creadã cã pot ºi ei sã învingã, iar dascãlii lor tocmai în acest spirit i-au antrenat. „Se simþea nevoia sã organizãm un concurs pentru copiii cu cerinþe educative speciale, având în vedere cã noi avem 97 de copii cu astfel

de probleme în ºcoalã. Vrem sã îi valorizãm într-un fel, sã simtã ºi ei bucuria pe care o simt ceilalþi copii care participã la olimpiade ºcolare ºi concursuri la care ei nu au acces. Atunci ne-am întâlnit la cea de a doua ediþie a concursului la Petroºani, sprijiniþi fiind de cei de la Bucureºti ºi copiii au primit premii care sã îi încurajeze”, a

declarat Ramona Asan, coordonator al proiectului din cadrul ªcolii Generale IG Duca Petroºani. La concurs au participat ºi copii de la Lupeni, Vulcan sau Petrila, toþi fiind din rândul celor cu cerinþe speciale. „Sunt copii cu deficienþe grave ºi severe, o parte fiind de la un

centru din Lupeni, dar ºi din familii. Ei Aºteaptã aceste concursuri ºi sunt nerãbdãtori, pentru cã ºtiu ce bucurii le aduc aceste concursuri în suflet”, a declarat ºi Maria Chiuda, coordonator al grupului de la Lupeni. Oaspeþi au fost la acest concurs cei din Lupeni, care au venit cu gândul de a câºtiga. „Venim sã plecãm cu cât mai multe premii ºi cu amintiri frumoase. Sunt copii cu probleme severe, care vin de la un liceu de pedagogie curativã din Hunedoara”, a spus ºi Alina Hriþcu, coordonatoarea oaspeþilor. Copiii s-au întrecut în probe de atletism, baschet ºi fotbal ºi, aºa cum a putut fiecare, a luptat pentru a câºtiga respectul celor din jur. Un astfel de concurs este de bine vãzut de copiii cu cerinþe speciale, tocmai pentru cã le redã încrederea în forþele lor, ºi, în plus, fiecare a plecat acasã cu medalie ºi cadouri. Diana MITRACHE

Biserica Ortodoxã

tresul, lipsurile ºi guvernanþii îi bagã în mormânt pe tot mai mulþi români.

S

Mãrturie stã ºi faptul cã, în ultimul an, groparii au muncit aproape non-stop. Astfel, nu a fost zi de la Dumnezeu în care în cimitirele din Petroºani sã nu fie cel puþin 2 – 3 înmormântãri. Cimitirele din Valea Jiului, situate pe versanþii dealurilor, sunt, pe zi ce trece, tot mai neîncãpãtoare. Numai în Cimitirul Central din Petroºani sunt îngropaþi, unii peste alþii, claie peste grãmadã, peste 40.000 de oameni, mai mulþi decât cei

35.000 de locuitori câþi mai are în prezent municipiul de la poalele Parângului. Una dintre soluþii ar fi incinerarea cadavrelor, lucru neagreat însã de cãtre Biserica Ortodoxã, de exemplu. Pe de altã parte, mulþi dintre defuncþii îngropaþi în Valea Jiului au drept locuri de veci niºte adevãrate piscine, din cauza numeroaselor izvoare de pe dealuri. Din acest motiv, a apãrut ºi o iniþiativã interesantã, respectiv cea de sãpare a mormintelor în munte, în niºte galerii. Mãcar ar avea unde munci ºi minerii disponibilizaþi de-a lungul anilor... (Mir cea NISTOR NISTOR))


Cronica Vãii Jiului |Luni, 29 octombrie 2012

8 Politicã artidul Poporului – Dan Diaconescu ºi-a prezentat, în cursul week-end-ului, candidaþii din Valea Jiului la alegerile parlamentare din data de 9 decembrie 2012. „Troica” este alcãtuitã din Haralambie Vochiþoiu – candidatul la Senat în Colegiul Valea Jiului, Monica Iacob – Ridzi ºi Radu Cãlin Napãu, candidaþii din Colegiile 5 (Petrila – Petroºani – Aninoasa), respectiv 4 (Vulcan – Lupeni – Uricani), la Camera Deputaþilor.

P

Primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob-Ridzi ºi primarul oraºului Petrila, Ilie Pãducel, prezenþi la lansarea candidaþilor PP-DD pentru Valea Jiului ºi-au exprimat explicit sprijinul pentru susþinerea candidaturii lui Haralambie Vochiþoiu pentru Senatul României,

PP-DD ºi-a prezentat candidaþii din VJ

Haralambie Vochiþoiu ºi Monica Ridzi “vedetele” lui Dan Diaconescu din Valea Jiului respectiv al Monicãi Iacob-Ridzi pentru Camera Deputaþilor. Prin gestul celor doi edili, extrem de apreciat în comunitãþile lor, ºansele Monicãi Iacob-Ridzi ºi ale lui Haralambie Vochiþoiu sunt tot mai mari. Motivul pentru care a fost ales oraºul din estul Vãii Jiului se datoreazã faptului cã doi dintre candidaþii partidului lui Dan Diaconescu sunt originari de aici. „Noi nu am adus sã candideze oameni din alte zone ale þãrii, aici, în Valea Jiului. Nimãnui nu-i va pãsa mai mult de viitorul Vãii decât nouã, celor originari din aceastã zonã, de aceea toþi cei trei candidaþi ai PP-DD sunt de aici”, a declarat Haralambie Vochiþoiu. „Petrila este oraºul în care

am copilãrit ºi, pot sã spun cã în ultimii ani am reuºit sã fac multe pentru acesta, de fapt pentru întreaga Vale a Jiului.

De aceea, mi-aº dori sã ajung la guvernare pentru a rezolva toate problemele acestei zone”, a spus ºi Monica Iacob – Ridzi.

Candidaþii USL, înscriºi oficial la Biroul Electoral Judeþean andidaþii USL din judeþul Hunedoara s-au lansat, oficial, în cursã. Ei ºi-au depus sâmbãtã candidaturile la sediul Biroului Electoral Judeþean din Deva

C

O listã generoasã, cu nume cunoscute, care sperã sã se impunã în faþa contracandidaþilor de al alegerile parlamentare din data de 9 decembrie. Aceasta este oferta pe care USL Hunedoara o aduce în faþa alegãtorilor, cei mai mulþi dintre actualii candidaþi fiind parlamentari în exerciþiu. Astfel, la Senat candideazã actualul ministru al Muncii, Mariana Câmpeanu (PNL) - în Colegiul

Deva-Hunedoara-Haþeg, senatorul Cosmin Nicula (PSD) va candida în Colegiul Valea Jiului, iar senatorul Dorin Pãran (PNL) va intra în cursa electoralã în Colegiul Brad-Orãºtie-Valea Mureºului. Pentru Camera Deputaþilor, vor candida actualul deputat Bogdan Þâmpãu (PNL) în Colegiul Deva-Cârjiþi, conferenþiarul universitar Carmen Hãrãu (PNL) în Colegiul Hunedoara, senatorul Dan Radu Ruºanu (PNL), în Colegiul Haþeg-Cãlan-

Þinutul Pãdurenilor, deputatul Laurenþiu Nistor (PSD), în Colegiul BradValea Mureºului, secretarul de stat Natalia Intotero (PSD), în Colegiul Orãºtie-GeoagiuSimeria, deputatul Cristian Resmeriþã (PSD), în Colegiul Lupeni-Vulcan, ºi fostul deputat Ioan Rus – preºedintele PSD Petroºani, în Colegiul Petroºani-Petrila-Aninoasa. ‘’Plec la drum cu sufletul deschis ºi cu o mare încurajare. Am fost astãzi (sâmbãtã, n.r.) la Campionatul Naþional de Gimnasticã pentru Junioare, iar centrul de pregãtire de la Deva a câºtigat aproape tot ceea ce se putea câºtiga. Îmi doresc acelaºi lucru pentru tot judeþul Hunedoara. Cu aceastã încredere plec la drum, datã de aceºti copii minunaþi pe care îi formeazã Deva. Cred în viitorul

judeþului Hunedoara, din toatã inima’’, a spus ministrul Mariana Câmpeanu, care va candida din partea USL pentru un mandat de senator în Colegiul DevaHunedoara-Þara Haþegului. Dan Radu Ruºanu a fãcut rocada cu Mariana Câmpeanu ºi candideazã

La întâlnirea cu memrii ºi simpatizanþii PP-DD din Petrila au fost prezenþi ºi doi dintre primarii localitãþilor din Valea Jiului. Este vorba despre Ilie Pãducel ºi Tiberiu Iacob – Ridzi. „Nimeni nu va reuºi sã reprezinte mai bine interesele Vãii Jiului decât oamenii nãscuþi aici”, au susþinut, la unison, primarii din Petrila ºi Petroºani. Toþi cei prezenþi la întâlnirea de la Petrila au precizat cã formaþiunea politicã pe care o reprezintã va fi una dintre surprizele competiþiei electorale care va avea ca punct final data de 9 decembrie 2012. „PP-DD va fi surpriza plãcutã a alegerilor parlamentare din acest an. Eu, Haralambie Vochiþoiu, împreunã cu echipa pe care o coordonez, avem

la Camera Deputaþilor, de unde sperã sã ajute la dezvoltarea judeþului, dupã cum spune: ‘’În urmãtorii patru ani sperãm sã creãm cât mai multe locuri de muncã în judeþul Hunedoara, unul dintre judeþele vitregite din þarã. Sperãm ca pe salba de hidrocentrale Haþeg-Strei sã continuãm, ºi sã finalizãm, ceea ce s-a început, prima fiind hidrocentrala de la Bretea, în anul 2013, cu o alocaþie de 40 de milioane de euro’’. Pe de altã parte, preºedintele PNL Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ, a afirmat cã USL va aborda campania electoralã “într-un mod constructiv ºi serios”. “Sunt convins cã USL Hunedoara va câºtiga toate locurile de parlamentari: trei de senatori ºi ºapte de deputaþi. Nu numai cã USL este ‘pe val’, dar dacã vã uitaþi la valoarea fiecãrui candidat veþi putea observa, fãrã sã jignesc pe nimeni, o diferenþã colosalã între oamenii propuºi de noi ºi ceilalþi candidaþi ai altor formaþiuni, cel puþin pânã la aceastã orã. Sunt oameni fãrã dosare, cu coloanã vertebralã ºi care s-au þinut de cuvânt. ªi aºa vor face ºi în continuare’’, a declarat Moloþ. Car men COSMAN

n mod evident, una din soluþiile care pot asigura o dezvoltare temeinicã, din punct de vedere ec onomic ºi social, localitãþilor din Valea Jiului este reprezentatã de investiþiile care pot fi atrase în regiune prin intermediul mecanismului Investiþiilor Strãine Directe (ISD).

Î

În acest sens, la nivelul Agenþiilor de Dezvoltare Regionalã funcþioneazã un departament specializat tocmai în atragerea unor potenþiali investitori strategici în zone cu potenþial de dezvoltare, aºa cum este ºi Valea Jiului. Candidatul ARD pentru funcþia de depitat în Colegiul 4 Vest Valea Jiului (VulcanLupeni-Uricani), dl. Constantin Brânduºe, el însurºi un investitor privat interesat de dezvoltarea comunitãþii din care face parte, spune cã acest Departament pentru Investiþii Directe din cadrul Asociaþiei de

promis tot sprijinul, dupã data de 10 decembrie, din partea conducerii partidului nostru, pentru a rezolva problemele Vãii Jiului. Vom câºtiga alegerile dacã, toþi cei care ne-am întâlnit azi aici, vom vorbi cu alþi oameni ºi, în progresie aritmeticã, vor fi tot mai mulþi cei care vor vota cu PP-DD. Numai aºa vom contribui la dispariþia ciocoilor”, a spus Haralambie Vochiþoiu. „Am primit azi carnetul de partid, în oraºul în care am copilãrit, ºi cred, cu tãrie, cã vom fi surpriza alegerilor ºi cel mai puternic partid din România. Spun acest lucru þinând cont de faptul cã USL este alcãtuitã din mai multe formaþiuni politice, la fel ºi ARD, în timp ce Partidul

Politicã 9 Poporului este singur. Cred, totodatã, cã viitoarea campanie electoralã va fi cea mai durã de pânã acum. Susþin acest lucru având în vedere înverºunarea oamenilor politici”, a precizat ºi Monica Iacob – Ridzi. Dacã vor fi aleºi, reprezentanþii PP-DD au precizat cã se vor ocupa de rezolvarea mai multor probleme ale locuitorilor din Valea Jiului.

Printre acestea se numãrã: crearea unor noi locuri de muncã, scãderea preþului apei potabile, redeschiderea spitalului din Petrila sau „resuscitarea” Companiei Naþionale a Huilei, despre care Vochiþoiu a precizat cã, în prezent, reprezintã „bãtaia de joc a bãieþilor deºtepþi care au sugativat-o ºi au muls-o”. Mir cea NISTOR

Promovarea potenþialului de investiþii din Valea Jiului,

O prioritate pe agenda candidatului de deputat Constantin Brânduºe Dezvoltare Regionalã nu a fost suficient utilizat pânã acum de factorii de rãspundere de la nivelul Colegiului pe care-l reprezintã. “Eu cred cã, dacã ar fi vrut cu adevãrat sã ajute Valea Jiului, dl. deputat Cristian Resmeriþã ar fi putut sã aibã habar despre acest mecanism simplu, dar eficient, prin care pot fi atraºi investitorii strãini în localitãþile noastre. S-au pierdut însã 4 ani din cauza ignoranþei celor care, doar o datã la 4 ani, vin ºi ne vorbesc despre locuri de muncã ºi despre proiecte de dezvoltare, fãrã sã mai facã însã nimic dupã ce se vãd în Parlament”, spune Brânduºe. Pentru a repara ºi aceastã greºealã, Brânduºe a preluat iniþiativa de a mãrii reprezentarea în baza de date a Agenþiei de Dezvoltare Regionalã Vest cu oferta Vãii Jiului pentru ISD (Investiþiile Strãine Directe). “În prezent, aceastã bazã de date include, în ceea ce priveºte Colegiul de Vest al Vãii Jiului, doar câteva terenuri agricole sau pãºuni din Vulcan, Uricani sau Lupeni. Dacã avem însã în vedere cã informaþiile din aceastã bazã de date a ARD ajung primele la Centrul Român de Comerþ Exterior, la Camerele de Comerþ bilaterale cu alte state sau la Ambasadele strãine, observãm cã acesta reprezintã poate cel mai eficient canal de informaþii pentru potenþialii investitori”, aratã candidatul ARD pentru camera

Viceprimar nou la Vulcan ostul de viceprimar al municipiului Vulcan a fost ocupat de un consilier PSD, dupã ce fostul viceprimar a demisionat. Totul în urma unui scandal care a zguduit lumea politicã din oraº.

P

Cristian Meriºanu ºi Malvine Socaci au fost în centrul atenþiei în ºedinþa de consiliu de vineri de la Vulcan. Meriºanu a fost ales cu 17 voturi din 18 posibile în funcþia de viceprimar al municipiului Vulcan, el fiind ºi singurul propus pentru aceasta, dupã demisia Angelei Stoica – implicatã în scandalul sexual dintre copiii sãi ºi fostul agent de poliþie Adrian Sucilã. Meriºanu a fost propus de primar ºi nu a avut nici un contracandidat. „Sunt emoþionat, în primul rând, cã e unul dintre cele mai importante momente din viaþa mea, dupã cele legate de familie. Sunt convins cã voi reuºi sã fac faþã ºi o sã încerc sã fiu elementul de legãturã între

Deputaþilor, Constantin Brânduºe. În acest context, Brânduºe spune cã este dispus sã asigure, ca deputat în Parlamentul României, acea interfaþã necesarã a oraºelor Lupeni, Vulcan ºi Uricani cu mediul de afaceri privat, cu investitorii puternici din statele Comunitãþii Europene ºi din întreaga lume, inclusiv prin intermediul bazei de date de la Agenþia de Dezvoltare Regionalã. (T.V.)

Îi ajutã cu pãcurã, dar vrea mai mult de atât

Ponta aºteaptã un proiect pentru schimbarea sistemului de încãlzire de la Brad remierul Victor Ponta i-a cerut prefectului de Hunedoara, Sorin Vasilescu, sã întocmeascã un proiect viabil pentru Brad, acolo unde în fiecare iarnã sunt probleme cu încãlzirea în sistem centralizat.

P

Bradul foloseºte o centralã pe pãcurã, fãrã cogenerare, iar costurile de funcþionare ºi producere a agentului termic sunt extrem de mari. Anul trecut, localitatea hunedoreanã a beneficiat, cu titlu de împrumut de la rezerva de stat, de 2.000 de tone de pãcurã, dar

asta numai dupã ce primarul Florin Cazacu a intrat în greva foamei. Pãcura care i-a ajutat pe brãdeni sã treacã iarna trebuia returnatã pânã la sfârºitul acestei luni, dar edilii din Brad au cerut guvernului o pãsuire pânã la data de 31 mai 2013 ºi un nou împrumut de pãcurã, de 2.500 de tone, pentru furnizarea energiei termice în aceastã iarnã. Premierul Victor Ponta crede, însã, cã la Brad este nevoie de mai mult de atât. La videoconferinþa de vineri, acesta a dat asigurãri cã va gãsi o soluþie. „Eu vreau sã-l ajutãm pe primar, vreau sã-i ajutãm pe oamenii din Brad, îi ajutãm ºi anul ãsta, dar la un moment dat trebuie sã gãsim o soluþie pentru Brad, pentru cã în fiecare an e aceeaºi problemã - nu au cum sã se încãlzeascã, nici nu vor avea vreodatã venituri sã plãteascã sistemul lor atât de scump. Facem ceva, facem o investiþie, gãsim o soluþie pentru viitor, cã încã o sutã de ani dacã mai stãm aici, în fiecare început de an o sã discutãm despre Brad. Anul trecut, primarul a fãcut greva foamei. Ideea nu e sã facã greva foamei, ideea e sã gãsim o soluþie pentru Brad. Anul

Consiliul local ºi primar sau între oamenii din oraº ºi primar. Încã nu ºtiu ce atribuþii voi avea, voi discuta cu primarul despre ce îmi va delega ºi vreau sã acopãr tot ce dânsul nu reuºeºte sau sã îl completez acolo unde e nevoie”, a precizat la investirea în funcþie Cristian Meriºanu, viceprimar Vulcan Primarul din Vulcan Gheorghe Ile spune cã îl va lua peste tot cu el pe noul viceprimar ºi îi va da ºi sarcini. „Cred cã ne vom înþelege foarte bine, pentru cã eu l-am propus. Eu aº dori ca mai mulþi consilieri sã ajungã viceprimari sã vadã ce e aia administraþie. Cã de pe margine toþi comenteazã, dar când îi pui la lucru, toatã lumea gâfâie. Mã va însoþi peste tot unde voi merge, ca sã vadã ce e de fãcut, pentru început”, a declarat Gheorghe Ile, primarul din Vulcan. ªi Malvine Socaci este cea care i-a luat locul în Consiliul Local Angelei Stoica. Propunerea a fost fãcutã de PSD ºi toþi consilierii prezenþi au votat proiectul care viza investirea acesteia. Angela Stoica, fostul viceprimar ºi-a dat demisia pentru a-ºi proteja copiii aflaþi în centrul unui scandal cu conotaþii sexuale. Diana MITRACHE

ãsta, iarãºi, ajutãm, dar nu putem în fiecare an, totuºi, sau nu cred cã e bine”, a precizat Ponta. Acesta i-a cerut prefectului de Hunedoara, Sorin Vasilescu – care a ridicat aceastã problemã în ºedinþa de lucru, sã vinã cu un proiect pentru ac problema încãlzirii sã se rezolve: „Veniþi cu un proiect, cã nu se poate în fiecare an sã avem acelaºi necaz cu Brad. Trebuie sã gãsim o soluþie, cum s-au gãsit la celelalte localitãþi din aceastã þarã, sã investim, sã facem un nou sistem, care sã funcþioneze încã 20-30 de ani. Cã în fiecare an, ce facem? Face primarul greva foamei în fiecare an? Nu e asta soluþia. Noi dãm de la rezervã, iarãºi mai ajutãm. Nu se poate. Sunt convins ºi vã rog, în zilele urmãtoare, împreunã cu primarul, veniþi încã o datã la Ministerul Administraþiei ºi Internelor ºi veniþi cu un proiect pe care sã putem sã-l facem în 2013-2014”. Aºa cã, sãptãmâna aceasta, Sorin Vasilescu ºi primarul Florin Cazacu se vor afla la Bucureºti, la Ministerul Administraþiei ºi Internelor. Car men COSMAN


Cronica Vãii Jiului |Luni, 29 octombrie 2012

8 Politicã artidul Poporului – Dan Diaconescu ºi-a prezentat, în cursul week-end-ului, candidaþii din Valea Jiului la alegerile parlamentare din data de 9 decembrie 2012. „Troica” este alcãtuitã din Haralambie Vochiþoiu – candidatul la Senat în Colegiul Valea Jiului, Monica Iacob – Ridzi ºi Radu Cãlin Napãu, candidaþii din Colegiile 5 (Petrila – Petroºani – Aninoasa), respectiv 4 (Vulcan – Lupeni – Uricani), la Camera Deputaþilor.

P

Primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob-Ridzi ºi primarul oraºului Petrila, Ilie Pãducel, prezenþi la lansarea candidaþilor PP-DD pentru Valea Jiului ºi-au exprimat explicit sprijinul pentru susþinerea candidaturii lui Haralambie Vochiþoiu pentru Senatul României,

PP-DD ºi-a prezentat candidaþii din VJ

Haralambie Vochiþoiu ºi Monica Ridzi “vedetele” lui Dan Diaconescu din Valea Jiului respectiv al Monicãi Iacob-Ridzi pentru Camera Deputaþilor. Prin gestul celor doi edili, extrem de apreciat în comunitãþile lor, ºansele Monicãi Iacob-Ridzi ºi ale lui Haralambie Vochiþoiu sunt tot mai mari. Motivul pentru care a fost ales oraºul din estul Vãii Jiului se datoreazã faptului cã doi dintre candidaþii partidului lui Dan Diaconescu sunt originari de aici. „Noi nu am adus sã candideze oameni din alte zone ale þãrii, aici, în Valea Jiului. Nimãnui nu-i va pãsa mai mult de viitorul Vãii decât nouã, celor originari din aceastã zonã, de aceea toþi cei trei candidaþi ai PP-DD sunt de aici”, a declarat Haralambie Vochiþoiu. „Petrila este oraºul în care

am copilãrit ºi, pot sã spun cã în ultimii ani am reuºit sã fac multe pentru acesta, de fapt pentru întreaga Vale a Jiului.

De aceea, mi-aº dori sã ajung la guvernare pentru a rezolva toate problemele acestei zone”, a spus ºi Monica Iacob – Ridzi.

Candidaþii USL, înscriºi oficial la Biroul Electoral Judeþean andidaþii USL din judeþul Hunedoara s-au lansat, oficial, în cursã. Ei ºi-au depus sâmbãtã candidaturile la sediul Biroului Electoral Judeþean din Deva

C

O listã generoasã, cu nume cunoscute, care sperã sã se impunã în faþa contracandidaþilor de al alegerile parlamentare din data de 9 decembrie. Aceasta este oferta pe care USL Hunedoara o aduce în faþa alegãtorilor, cei mai mulþi dintre actualii candidaþi fiind parlamentari în exerciþiu. Astfel, la Senat candideazã actualul ministru al Muncii, Mariana Câmpeanu (PNL) - în Colegiul

Deva-Hunedoara-Haþeg, senatorul Cosmin Nicula (PSD) va candida în Colegiul Valea Jiului, iar senatorul Dorin Pãran (PNL) va intra în cursa electoralã în Colegiul Brad-Orãºtie-Valea Mureºului. Pentru Camera Deputaþilor, vor candida actualul deputat Bogdan Þâmpãu (PNL) în Colegiul Deva-Cârjiþi, conferenþiarul universitar Carmen Hãrãu (PNL) în Colegiul Hunedoara, senatorul Dan Radu Ruºanu (PNL), în Colegiul Haþeg-Cãlan-

Þinutul Pãdurenilor, deputatul Laurenþiu Nistor (PSD), în Colegiul BradValea Mureºului, secretarul de stat Natalia Intotero (PSD), în Colegiul Orãºtie-GeoagiuSimeria, deputatul Cristian Resmeriþã (PSD), în Colegiul Lupeni-Vulcan, ºi fostul deputat Ioan Rus – preºedintele PSD Petroºani, în Colegiul Petroºani-Petrila-Aninoasa. ‘’Plec la drum cu sufletul deschis ºi cu o mare încurajare. Am fost astãzi (sâmbãtã, n.r.) la Campionatul Naþional de Gimnasticã pentru Junioare, iar centrul de pregãtire de la Deva a câºtigat aproape tot ceea ce se putea câºtiga. Îmi doresc acelaºi lucru pentru tot judeþul Hunedoara. Cu aceastã încredere plec la drum, datã de aceºti copii minunaþi pe care îi formeazã Deva. Cred în viitorul

judeþului Hunedoara, din toatã inima’’, a spus ministrul Mariana Câmpeanu, care va candida din partea USL pentru un mandat de senator în Colegiul DevaHunedoara-Þara Haþegului. Dan Radu Ruºanu a fãcut rocada cu Mariana Câmpeanu ºi candideazã

La întâlnirea cu memrii ºi simpatizanþii PP-DD din Petrila au fost prezenþi ºi doi dintre primarii localitãþilor din Valea Jiului. Este vorba despre Ilie Pãducel ºi Tiberiu Iacob – Ridzi. „Nimeni nu va reuºi sã reprezinte mai bine interesele Vãii Jiului decât oamenii nãscuþi aici”, au susþinut, la unison, primarii din Petrila ºi Petroºani. Toþi cei prezenþi la întâlnirea de la Petrila au precizat cã formaþiunea politicã pe care o reprezintã va fi una dintre surprizele competiþiei electorale care va avea ca punct final data de 9 decembrie 2012. „PP-DD va fi surpriza plãcutã a alegerilor parlamentare din acest an. Eu, Haralambie Vochiþoiu, împreunã cu echipa pe care o coordonez, avem

la Camera Deputaþilor, de unde sperã sã ajute la dezvoltarea judeþului, dupã cum spune: ‘’În urmãtorii patru ani sperãm sã creãm cât mai multe locuri de muncã în judeþul Hunedoara, unul dintre judeþele vitregite din þarã. Sperãm ca pe salba de hidrocentrale Haþeg-Strei sã continuãm, ºi sã finalizãm, ceea ce s-a început, prima fiind hidrocentrala de la Bretea, în anul 2013, cu o alocaþie de 40 de milioane de euro’’. Pe de altã parte, preºedintele PNL Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ, a afirmat cã USL va aborda campania electoralã “într-un mod constructiv ºi serios”. “Sunt convins cã USL Hunedoara va câºtiga toate locurile de parlamentari: trei de senatori ºi ºapte de deputaþi. Nu numai cã USL este ‘pe val’, dar dacã vã uitaþi la valoarea fiecãrui candidat veþi putea observa, fãrã sã jignesc pe nimeni, o diferenþã colosalã între oamenii propuºi de noi ºi ceilalþi candidaþi ai altor formaþiuni, cel puþin pânã la aceastã orã. Sunt oameni fãrã dosare, cu coloanã vertebralã ºi care s-au þinut de cuvânt. ªi aºa vor face ºi în continuare’’, a declarat Moloþ. Car men COSMAN

n mod evident, una din soluþiile care pot asigura o dezvoltare temeinicã, din punct de vedere ec onomic ºi social, localitãþilor din Valea Jiului este reprezentatã de investiþiile care pot fi atrase în regiune prin intermediul mecanismului Investiþiilor Strãine Directe (ISD).

Î

În acest sens, la nivelul Agenþiilor de Dezvoltare Regionalã funcþioneazã un departament specializat tocmai în atragerea unor potenþiali investitori strategici în zone cu potenþial de dezvoltare, aºa cum este ºi Valea Jiului. Candidatul ARD pentru funcþia de depitat în Colegiul 4 Vest Valea Jiului (VulcanLupeni-Uricani), dl. Constantin Brânduºe, el însurºi un investitor privat interesat de dezvoltarea comunitãþii din care face parte, spune cã acest Departament pentru Investiþii Directe din cadrul Asociaþiei de

promis tot sprijinul, dupã data de 10 decembrie, din partea conducerii partidului nostru, pentru a rezolva problemele Vãii Jiului. Vom câºtiga alegerile dacã, toþi cei care ne-am întâlnit azi aici, vom vorbi cu alþi oameni ºi, în progresie aritmeticã, vor fi tot mai mulþi cei care vor vota cu PP-DD. Numai aºa vom contribui la dispariþia ciocoilor”, a spus Haralambie Vochiþoiu. „Am primit azi carnetul de partid, în oraºul în care am copilãrit, ºi cred, cu tãrie, cã vom fi surpriza alegerilor ºi cel mai puternic partid din România. Spun acest lucru þinând cont de faptul cã USL este alcãtuitã din mai multe formaþiuni politice, la fel ºi ARD, în timp ce Partidul

Politicã 9 Poporului este singur. Cred, totodatã, cã viitoarea campanie electoralã va fi cea mai durã de pânã acum. Susþin acest lucru având în vedere înverºunarea oamenilor politici”, a precizat ºi Monica Iacob – Ridzi. Dacã vor fi aleºi, reprezentanþii PP-DD au precizat cã se vor ocupa de rezolvarea mai multor probleme ale locuitorilor din Valea Jiului.

Printre acestea se numãrã: crearea unor noi locuri de muncã, scãderea preþului apei potabile, redeschiderea spitalului din Petrila sau „resuscitarea” Companiei Naþionale a Huilei, despre care Vochiþoiu a precizat cã, în prezent, reprezintã „bãtaia de joc a bãieþilor deºtepþi care au sugativat-o ºi au muls-o”. Mir cea NISTOR

Promovarea potenþialului de investiþii din Valea Jiului,

O prioritate pe agenda candidatului de deputat Constantin Brânduºe Dezvoltare Regionalã nu a fost suficient utilizat pânã acum de factorii de rãspundere de la nivelul Colegiului pe care-l reprezintã. “Eu cred cã, dacã ar fi vrut cu adevãrat sã ajute Valea Jiului, dl. deputat Cristian Resmeriþã ar fi putut sã aibã habar despre acest mecanism simplu, dar eficient, prin care pot fi atraºi investitorii strãini în localitãþile noastre. S-au pierdut însã 4 ani din cauza ignoranþei celor care, doar o datã la 4 ani, vin ºi ne vorbesc despre locuri de muncã ºi despre proiecte de dezvoltare, fãrã sã mai facã însã nimic dupã ce se vãd în Parlament”, spune Brânduºe. Pentru a repara ºi aceastã greºealã, Brânduºe a preluat iniþiativa de a mãrii reprezentarea în baza de date a Agenþiei de Dezvoltare Regionalã Vest cu oferta Vãii Jiului pentru ISD (Investiþiile Strãine Directe). “În prezent, aceastã bazã de date include, în ceea ce priveºte Colegiul de Vest al Vãii Jiului, doar câteva terenuri agricole sau pãºuni din Vulcan, Uricani sau Lupeni. Dacã avem însã în vedere cã informaþiile din aceastã bazã de date a ARD ajung primele la Centrul Român de Comerþ Exterior, la Camerele de Comerþ bilaterale cu alte state sau la Ambasadele strãine, observãm cã acesta reprezintã poate cel mai eficient canal de informaþii pentru potenþialii investitori”, aratã candidatul ARD pentru camera

Viceprimar nou la Vulcan ostul de viceprimar al municipiului Vulcan a fost ocupat de un consilier PSD, dupã ce fostul viceprimar a demisionat. Totul în urma unui scandal care a zguduit lumea politicã din oraº.

P

Cristian Meriºanu ºi Malvine Socaci au fost în centrul atenþiei în ºedinþa de consiliu de vineri de la Vulcan. Meriºanu a fost ales cu 17 voturi din 18 posibile în funcþia de viceprimar al municipiului Vulcan, el fiind ºi singurul propus pentru aceasta, dupã demisia Angelei Stoica – implicatã în scandalul sexual dintre copiii sãi ºi fostul agent de poliþie Adrian Sucilã. Meriºanu a fost propus de primar ºi nu a avut nici un contracandidat. „Sunt emoþionat, în primul rând, cã e unul dintre cele mai importante momente din viaþa mea, dupã cele legate de familie. Sunt convins cã voi reuºi sã fac faþã ºi o sã încerc sã fiu elementul de legãturã între

Deputaþilor, Constantin Brânduºe. În acest context, Brânduºe spune cã este dispus sã asigure, ca deputat în Parlamentul României, acea interfaþã necesarã a oraºelor Lupeni, Vulcan ºi Uricani cu mediul de afaceri privat, cu investitorii puternici din statele Comunitãþii Europene ºi din întreaga lume, inclusiv prin intermediul bazei de date de la Agenþia de Dezvoltare Regionalã. (T.V.)

Îi ajutã cu pãcurã, dar vrea mai mult de atât

Ponta aºteaptã un proiect pentru schimbarea sistemului de încãlzire de la Brad remierul Victor Ponta i-a cerut prefectului de Hunedoara, Sorin Vasilescu, sã întocmeascã un proiect viabil pentru Brad, acolo unde în fiecare iarnã sunt probleme cu încãlzirea în sistem centralizat.

P

Bradul foloseºte o centralã pe pãcurã, fãrã cogenerare, iar costurile de funcþionare ºi producere a agentului termic sunt extrem de mari. Anul trecut, localitatea hunedoreanã a beneficiat, cu titlu de împrumut de la rezerva de stat, de 2.000 de tone de pãcurã, dar

asta numai dupã ce primarul Florin Cazacu a intrat în greva foamei. Pãcura care i-a ajutat pe brãdeni sã treacã iarna trebuia returnatã pânã la sfârºitul acestei luni, dar edilii din Brad au cerut guvernului o pãsuire pânã la data de 31 mai 2013 ºi un nou împrumut de pãcurã, de 2.500 de tone, pentru furnizarea energiei termice în aceastã iarnã. Premierul Victor Ponta crede, însã, cã la Brad este nevoie de mai mult de atât. La videoconferinþa de vineri, acesta a dat asigurãri cã va gãsi o soluþie. „Eu vreau sã-l ajutãm pe primar, vreau sã-i ajutãm pe oamenii din Brad, îi ajutãm ºi anul ãsta, dar la un moment dat trebuie sã gãsim o soluþie pentru Brad, pentru cã în fiecare an e aceeaºi problemã - nu au cum sã se încãlzeascã, nici nu vor avea vreodatã venituri sã plãteascã sistemul lor atât de scump. Facem ceva, facem o investiþie, gãsim o soluþie pentru viitor, cã încã o sutã de ani dacã mai stãm aici, în fiecare început de an o sã discutãm despre Brad. Anul trecut, primarul a fãcut greva foamei. Ideea nu e sã facã greva foamei, ideea e sã gãsim o soluþie pentru Brad. Anul

Consiliul local ºi primar sau între oamenii din oraº ºi primar. Încã nu ºtiu ce atribuþii voi avea, voi discuta cu primarul despre ce îmi va delega ºi vreau sã acopãr tot ce dânsul nu reuºeºte sau sã îl completez acolo unde e nevoie”, a precizat la investirea în funcþie Cristian Meriºanu, viceprimar Vulcan Primarul din Vulcan Gheorghe Ile spune cã îl va lua peste tot cu el pe noul viceprimar ºi îi va da ºi sarcini. „Cred cã ne vom înþelege foarte bine, pentru cã eu l-am propus. Eu aº dori ca mai mulþi consilieri sã ajungã viceprimari sã vadã ce e aia administraþie. Cã de pe margine toþi comenteazã, dar când îi pui la lucru, toatã lumea gâfâie. Mã va însoþi peste tot unde voi merge, ca sã vadã ce e de fãcut, pentru început”, a declarat Gheorghe Ile, primarul din Vulcan. ªi Malvine Socaci este cea care i-a luat locul în Consiliul Local Angelei Stoica. Propunerea a fost fãcutã de PSD ºi toþi consilierii prezenþi au votat proiectul care viza investirea acesteia. Angela Stoica, fostul viceprimar ºi-a dat demisia pentru a-ºi proteja copiii aflaþi în centrul unui scandal cu conotaþii sexuale. Diana MITRACHE

ãsta, iarãºi, ajutãm, dar nu putem în fiecare an, totuºi, sau nu cred cã e bine”, a precizat Ponta. Acesta i-a cerut prefectului de Hunedoara, Sorin Vasilescu – care a ridicat aceastã problemã în ºedinþa de lucru, sã vinã cu un proiect pentru ac problema încãlzirii sã se rezolve: „Veniþi cu un proiect, cã nu se poate în fiecare an sã avem acelaºi necaz cu Brad. Trebuie sã gãsim o soluþie, cum s-au gãsit la celelalte localitãþi din aceastã þarã, sã investim, sã facem un nou sistem, care sã funcþioneze încã 20-30 de ani. Cã în fiecare an, ce facem? Face primarul greva foamei în fiecare an? Nu e asta soluþia. Noi dãm de la rezervã, iarãºi mai ajutãm. Nu se poate. Sunt convins ºi vã rog, în zilele urmãtoare, împreunã cu primarul, veniþi încã o datã la Ministerul Administraþiei ºi Internelor ºi veniþi cu un proiect pe care sã putem sã-l facem în 2013-2014”. Aºa cã, sãptãmâna aceasta, Sorin Vasilescu ºi primarul Florin Cazacu se vor afla la Bucureºti, la Ministerul Administraþiei ºi Internelor. Car men COSMAN


10 Diverse

Cronica Vãii Jiului |Luni, 29 octombrie 2012

Teatrul din Petroºani iese în lume aducem încã o razã de speranþã, o deschidere cãtre comunitatea europeanã ºi, în special, cãtre Scandinavia”, a declarat Zoltan Schapira. Acesta a precizat cã sunt mulþi ani de când se încearcã ridicarea culturii româneºti peste hotare, dincolo de toate „mizeriile” prezentate în exterior ca fiind sinonime cu România. Iar în primãvara anului viitor, Zoltan Schapira anunþã cã va fi montatã o piesã ce va fi jucatã în Scandinavia de actorii din Petroºani. „Aceste spectacole pe care le susþinem în Scandinavia, în primul rând se adreseazã diplomaþilor strãini care sunt în capitalele unde vor juca. Aceºti diplomaþi sunt importanþi pentru cã vin din toate pãrþile lumii, deci renumele acestui teatru, calitatea acestei culturi exportate din Petroºani vor ajunge în toate colþurile lumii”, a subliniat cunoscutul om de teatru. Acesta a precizat cã important este ca actorii teatrului din Petroºani sã fie însoþiþi de o reclamã a judeþului ºi a localitãþii de unde vin, iar cultura este adevãratul ambasador al unei þãri.

ctorii Teatrului de Stat „I.D. Sîrbu” din Petroºani vor putea duce peste hotare, în Suedia, cultura ºi arta dramaticã româneascã. Regizorul Zoltan Schapira, stabilit în Suedia înainte de Revoluþie, mijloceºte acest lucru, alãturi de Consulatul României.

A

Carmen COSMAN Dincolo de copiii fãrã pãrinþi din orfelinate, þigani sau scandaluri politice, România poate însemna ºi culturã de calitate, pe care suntem ajutaþi sã o exportãm. Prezent la Petroºani, regizorul Zoltan Schapira, a anunþat cã actorii Teatrului „I.D. Sârbu” din Petroºani vor putea juca în Scandinavia. „Acum 12 ani am început colaborãrile culturale, în special cu teatrul. Vreau sã vã spun cã nivelul artistic al Teatrului I.D. Sârbu este unul dintre cele mai înalte din România ºi se situeazã pe un loc de onoare chiar ºi în Comunitatea Europeanã. Mã întorc cu drag la Petroºani, la aceºti oameni care au o inimã foarte caldã ºi încercãm sã

R E S T R I C Þ I I A PÃ Luni, 29 octombrie 2012 09:00-13:00 Petroºani Zona afectatã este zona industrialã Livezeni. Motivul restricþiei - remediere pierdere la branºament str. Fabricii, nr. 22. Multumim pentru înþelegere.

HOROSCOP

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro

29 octombrie 2012

Spiritul de iniþiativã vã îndeamnã sã faceþi ceva nou. Dacã nu ºtiþi bine ce vreþi sã faceþi sau dacã sunteþi nesigur, mai bine renuntaþi! S-ar putea sã aveþi probleme minore de sãnãtate. Odihniþi-vã mai mult ºi relaxaþi-vã.

Este posibil sã fiþi irascibil, pentru cã nu reuºiþi sã vã respectaþi programul. Starea de nervozitate ar putea sã vã punã într-o situaþie neplãcutã, atât faþã de colegi, cât ºi faþa de prieteni. Pãstraþi-vã calmul ºi concentraþivã asupra treburilor curente.

În prima parte a zilei, sunteþi nerãbdãtor sã terminaþi o treabã începutã acum câteva zile. Nu vã grãbiþi, pentru cã riscaþi sã stricaþi ceva, pierzând astfel timp ºi bani. Pãstraþi-vã calmul ºi nu începeþi discuþii în contradictoriu cu partenerul de viaþã!

Aveþi o putere de concentrare deosebitã, care vã stimuleazã în activitatea profesionalã. La serviciu, reuºiþi sã aplanaþi un conflict. Ascultaþi pãrerile tuturor colegilor. Dupã-amiazã primiþi o veste bunã de la o rudã din altã localitate.

Vã amelioraþi simþitor situaþia financiarã. Fie încasaþi o primã, fie primiþi o moºtenire. Aveþi posibilitatea sã faceþi o investiþie avantajoasã, dar fiþi atent! Dupãamiazã vã pregãtiþi pentru o cãlãtorie în interes familial. Nu vã grãbiþi ºi evitaþi speculaþiile.

Starea de iritare de dimineaþã ar putea sã aibã efecte negative asupra relaþiilor cu partenerul de viaþã. Jignirile reciproce pot genera discuþii aprinse. Nu este o zi prielnicã întâlnirilor cu prietenii ºi nici cãlãtoriilor. Aveþi ocazia sã luaþi o decizie bunã.

Dacã trebuie sã plecaþi într-o cãlãtorie, ar fi mai bine sã o amânaþi, pentru cã s-ar putea sã aveþi probleme. Bazaþi-vã pe intuiþie. Evitaþi speculaþiile de orice fel! Problemele numeroase de la serviciu vã extenueazã.

Pe plan profesional, aveþi un succes remarcabil, însã va fi nevoie sã rãmâneþi la serviciu peste orele de program. ªefii vã apreciazã spiritul de iniþiativã, dar nu ºi colegii. Nu forþaþi pe nimeni sã facã ceva ce nu aþi accepta nici dumneavoastrã.

Din cauza nerãbdãrii, s-ar putea sã nu reuºiþi sã faceþi schimbãrile pe care vi le doriþi pe plan sentimental. Vã petreceþi dupã-amiaza împreunã cu prietenii ºi vã simþiþi grozav. Lãsaþi-i ºi pe ceilalþi sã vorbeascã. În caz contrar, riscaþi sã ajungeþi la ceartã.

Dimineaþa s-ar putea sã aveþi de fãcut mai multe drumuri scurte, în interes personal. Apelaþi la ajutorul familiei, pentru cã nu vã ajunge timpul. Dacã mergeþi cu maºina, aveþi grijã sã nu depãºiþi viteza legalã, pentru cã riscaþi o amendã!

Deºi aveþi spirit de iniþiativã, astãzi nu prea vã surâde ºansa. Nu vã asumaþi nici un risc. Aveþi rãbdare ºi nu forþaþi lucrurile! Se pare cã relaþiile parteneriale sunt tensionate din cauza neînþelegerilor legate de plecarea într-o cãlãtorie.

Pentru a evita un conflict, fiþi mai obiectiv în privinþa posibilitãþilor financiare! Þineþi cont de intuiþia partenerului de viaþã. Renunþaþi la cãlãtorie, pentru cã nerãbdarea vã poate duce la accidente grave!


Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului |Luni, 29 octombrie 2012

Ruinele mamuþilor industriali încã polueazã

azurile de decantare, haldele de steril, deponeurile de deºeuri sau emisiile nocive contribuie la otrãvirea apelor, solului sau aerului. Punctele roºii de pe harta poluãrii în localitãþile hunedorene sunt concentrate în zona fostelor oraºe monoindustriale. Chiar dacã s-au fãcut paºi mari în privinþa protecþiei mediului, industria minierã din Valea Jiului rãmâne unul dintre poluatori.

I

Maximilian GÂNJU Succesul Companiei Huilei în privinþa protejãrii Jiului este de necontestat, iar la mãsurãtorile inspectorilor s-a arãtat cã râul are ape de cea mai bunã calitate. La izvoare, apa poate fi bãutã fãrã nici un fel de tratament, datoritã puritãþii. În

schimb, încã se poate vorbi despre o hartã a poluãrii, iar fiecare zonã a judeþului are problemele specifice. “Punctele roºii” rãmân unitãþile miniere din Valea Jiului, dar nu prin activitatea extractivã ci prin haldele de steril. Majoritatea mãsurilor din programele de conformare vizeazã amenajarea haldelor ºi pregãtirea lor în vederea închiderii. O altã problemã aparte este întâlnitã la depozitul de cenuºã al Uzinei de Preparare a Cãrbunelui Coroieºti din municipiul Vulcan. Nici restul haldelor deþinute de Compania Huilei Petroºani nu sunt conforme în totalitate cu normele de pro-

S p i t a l u l Vu l c a n a s c ã p a t d e d e b r a n º a r e acienþii ºi personalul medical din Spitalul de la Vulcan a fost la un pas sã rãmânã fãrã apã. Asta din cauza datoriilor neplãtite cãtre furnizorul de apã, iar administraþia localã a reuºit sã achite o parte a datoriilor.

P

Diana MITRACHE Administraþia de la Vulcan a reuºit sã achite jumãtate din suma pe care spitalul o datora la apã. Aºa se face cã unitatea medicalã nu va fi, cel puþin deocamdatã, debranºatã,aºa cum risca în 28 octombrie, când expira termenul impus de responsabilii de la apã. În plus, cei din Vulcan susþin

cã vor achita ºi restul sumei. „S-a achitat jumãtate din sumã, cealaltã, respectiv 500 de milioane de lei vechi, va fi plãtitã ºi ea luna viitoare. Nu vom mai avea apoi probleme cu apa deloc, iar pacienþii pot sã stea liniºtiþi”, a spus primarul Gheorghe Ile de la Vulcan. Unitatea medicalã de la Vulcan a fost la un pas de a

fi debranºatã la începutul lunii octombrie de la reþeaua de alimentare cu apã. Asta

„Oaze de nisip” a lui Valeriu Butulescu, premiatã în Italia a mii de kilometri de casã, în Italia, cunoscutul scriitor Valeriu Butulescu a primit recunoaºterea meritelor sale ºi a volumelor de aforisme care i-au adus celebritatea în întreaga lume. Un premiu extrem de important pentru activitatea sa ºi o diplomã pe care Butulescu a ºi adus-o sã o prezinte colegilor sãi din Consiliul Local Petroºani, unde va fi ºi expusã.

L

Carmen COSMAN Un premiu internaþional pentru aforism, primit pe meleaguri italiene. Este încã o recunoaºtere a valorii operelor apreciatului scriitor Valeriu Butulescu, ale cãrui volume au fost traduse în mai multe limbi. Valeriu Butulescu a fost laureat la secþiunea autori strãini în cadrul unui festival dedicat chiar acestui gen literar, aforismul, ºi, aºa ºa cum titreazã presa de limbã italianã, distincþia acordatã la Torino reprezintã cel mai valoros premiu acordat în Italia pentru aforisme. Dar nu este singura distincþie cu care a

a decis furnizorul acestei utilitãþi, care a cerut managerului sã achite datoriile.

fost onorat scriitorul hunedorean. Asociaþia culturalã „Il Mondo delle Idee” din Torino i-a acordat acestuia un premiu special „pentru complexa sa operã aforisticã reprezentatã în Italia prin cartea „Oasi di sabbia”. Acesta este chiar volumul de debut al lui Butulescu, care a fost tradusã ºi publicatã în Italia în anul 2011 ºi a strâns critici favorabile. Valeriu Butulescu este poet, dramaturg, prozator, traducãtor, autor de aforisme, jurnalist ºi om politic român, fiind membru al Uniunii Scriitorilor din România. Este considerat de criticii literari drept unul dintre scriitorii contemporani de marcã ai României ºi unul dintre cei mai importanþi autori de aforisme din lume.

tecþie a mediului, chiar dacã CNH a fãcut progrese majore la capitolul protecþia mediului. Un alt factor de poluare sunt ºi deponeurile de gunoi care nu respectã legislaþia europeanã. Un alt factor important de poluare în mai multe localitãþi ale judeþului remarcat de cãtre APM îl reprezintã ºi zgomotul produs de zonele industriale. Un lucru bun este cã ariile protejate din localitãþile judeþului nu au avut de suferit de pe urma diferiþilor factori de poluare.


12 Turism

Cronica Vãii Jiului |Luni, 29 octombrie 2012 vreau sã fiu asimilat cu un hoþ, cã vezi Doamne aº lua eu bunul statului. Doamne fereºte! Mie nu-mi trebuie nici un bun de la stat, eu sunt foarte mulþumit de bunurile ce mi le-am realizat eu cu mânuþa mea”, a afirmat Emil Pãrãu. Emil Pãrãu: “Pe Emil Bercea îl cunosc aºa ºi chiar nu am nicio problemã cu el, ne salutãm ºi atâta tot”

Staþiunea Straja, ba e datã, ba e luatã... area în administrare privatã a Staþiunii Straja a devenit subiect de controversã, dupã ce aleºii locali din Lupeni s-au gândit, apoi s-au rãzgândit cu privire la acest lucru. Emil Pãrãu a fost revocat din postura de administrator, chiar înainte de a semna contractul, în timp ce omul de afaceri Emil Bercea a intrat ºi el pe fir cu o altã ofertã.

D

Luiza ANDRONACHE “Este un proiect de hotãrâre de revocare a hotãrârii nr 85/2012 , datã în data de 27 septembrie. Consiliul Local a aprobat atunci o asociere privind administrarea activelor din Straja în ceea ce priveºte domeniul schiabil cu societatea Comexim. Consider cã s-a fãcut o greºealã când s-a aprobat acest proiect, pentru cã nu au fost luate în calcul mai multe elemente, din pãcate. Am vãzut niºte declaraþii ale omului de afaceri Emil Pãrãu, care a fost pus într-o situaþie delicatã ºi fãrã nicio vinã, pentru cã acestui investitor din Straja i se datoreazã multe lucruri, poate mare parte dintre ele ºi astfel este pãcat cã a fost pus intr-o asemenea situaþie delicatã printr-o hotãrâre de consiliul nefundamentatã ºi fãrã toate elementele la bazã ”, a declarat Gabriel Lungu, city manager

Municipiul Lupeni. Emil Pãrãu: Eu nici nu am semnat contractul de asociere În replicã, omul de afaceri Emil Pãrãu spune cã el de fapt nici nu a semnat contractul de asociere ºi cã nu este supãrat. “Primãria nu pierdea niciodatã, pentru cã în lunile când era pe pierdere, atunci tot COMEXIM-ul trebuia sã-i dea o sumã de 1.500 de lei, tot în ideea de a se demonstra cã primãria nu va avea de pierdut în aceastã afacere cu Comexim, ci va avea numai de câºtigat. În primele zile nu am semnat contractul, pentru cã, sã fiu sincer, ºtiu cã aceastã instalaþie, în primii câþiva ani va fi pe pierdere, apoi am auzit cã cineva ar da mai mult. Din momentul acesta eu am zic cã nu mai semneze. Între timp s-a constatat cã de fapt nici nu se poate face aceastã asociere. Eu

nu sunt supãrat din niciun motiv. De ce sã fiu, pe cine, pe primãrie?! Doamne fereºte, în niciun caz. Dacã eram supãrat nu ajutam ºi nu fãceam negocieri cu proprietari de terenuri, pe unde merg pârtiile ”, a declarat Emil Pãrãu, cel mai important investitor în staþiunea Straja.

A

ngajaþii primãriei Lupeni, neinformaþi

Reprezentanþii primãriei Lupeni mai spun cã revocarea hotãrârii care prevedea ca Staþiunea Straja sã fie administratã de Emil Pãrãu, într-o asociere din care primãria avea 50 % profit din veniturile obþinute din administrarea telegondolei, este una de naturã fiscalã, care trebuia fãcutã. “ Revocând o hotãrâre prin care se dãdea în administrare aceste active, este clar de tot cã multe persoane îºi pun întrebarea de ce s-a fãcut asta. S-a discutat despre preþul oferit, dar nu preþul este de vinã. În momentul în care hotãrârea a fost pusã pe tapet , trebuia sã se ºtie clar de tot cã primãria Municipiului Lupeni a încasat TVA de 65 de miliarde lei vechi ºi mai este în posibilitatea de a încasa încã 300 miliarde lei vechi, astfel, în momentul în

Consiliul Judeþean înfiinþeazã parcuri acvatice în Valea Jiului alea Jiului va beneficia de douã parcuri acvatice, unul la Petroºani ºi altul al Lupeni, care sã constituie o alternativã turisticã viabilã pentru sporturile de iarnã sau drumeþiile montane.

V

Carmen COSMAN Consiliul Judeþean Hunedoara a aprobat în cadrul ºedinþei din luna octombrie proiectele de hotãrâre care vizeazã asocierea cu municipiile Petroºani ºi Lupeni în vederea realizãrii unor parcuri acvatice. Valea Jiului este deja recunoscutã pentru staþiunile montane, aflate în plin proces de modernizare, însã preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Moloþ, care a iniþiat aceste proiecte, este de pãrere cã trebuie gânditã ºi o alternativã viabilã ºi pentru cei care nu sunt neapãrat atraºi de munte, în condiþiile în care existã un

imens potenþial încã nevalorificat „O evaluare corectã a componentelor infrastructurii existente în turismul Vãii Jiului ºi o analizã a posibilitãþilor de valorificare eficientã a potenþialului turistic al zonei, a condus la ideea realizãrii unor obiective pentru dezvoltarea turismului în oraºele Vãii Jiului, complementare infrastructurilor de turism din domeniile schiabile. În acest context am propus realizarea unui complex de

care nu exploatezi direct aceste active, trebuie sã dai banii înapoi ”, a mai spus city manager-ul Municipiului Lupeniu. “Mie nu-mi trebuie niciun bun de la stat, eu sunt foarte mulþumit de bunurile ce mi le-am realizat eu cu mânuþa mea” “Atenþie, eu nu am cerut aceastã telegondolã, ci prima mea propunere a fost alta. Sã rãmânã a primãriei, eu sã dau oameni calificaþi pentru întreþinere, iar ei sã plãteascã prestarea. Asta a fost, dar ei au zis cã nu, iar atunci s-a fãcut aceea asociere pe care eu nu am semnat-o. Auzind cã ar fi ºi alþi interesaþi, am zis atunci cã Pãrãu are o imagine, iar eu nu

agrement cu destinaþie de parc acvativ. Acest proiect are ca scop crearea unei infrastructuri moderne de agrement, cu o arhitecturã adecvatã, ºi care sã ducã la creºterea potenþialului ºi atractivitãþii din punct de vedere turistic din zona Vãii Jiului », a precizat preºedintele CJ Hunedoara, Mircea Moloþ. Semnarea acordului de asociere a fost doar primul pas. Ulterior se va trece la etapa de elaborare a studiului de fezabilitate ºi proiectare a acestor obiectiv, ºi apoi la cea de finanþare ºi implementare propriu-zisã.

Omul de afaceri Emil Pãrãu, deºi a afirmat cã nu este supãrat, în ton i se poate ghici o notã de dezamãgirea. Aici, deºi o asociere nu mai este posibilã, pentru cã asta ar însemna ca primãria sã înapoieze banii din returnarea de TVA, de curând, un alt om de afaceri din Valea Jiului, Emil Bercea, a venit cu o contra ofertã pentru administrarea Staþiunii Straja. El a propus ca primãriei sã îi revinã un câºtig de…70 % din veniturile totale. Un lucru de altfel imposibil, la un simplu calcul. “ Pe Emil Bercea îl cunosc aºa ºi chiar nu am nicio problemã cu el, ne salutãm ºi atâta tot. Dar, nu am nicio treabã, pentru cã aºa cum e el, poate erau ºi alþii. Mie, sincer, mi-ar fi convenit ca primãria sã fi spus: da, dom’le, nu mai dãm la Pãrãu, dacã s-ar fi putut face asocierea, ºi o facem cu altul care dã mai mult. Dar, acela sã fi dat ºi sã demonstreze cã aºa poate sã funcþioneze aceste instalaþii, ceea ce, din punctul meu de vedere este imposibil. Fãrã oameni calificaþi nu ai cum. Gândiþi-vã cã telegondola, peste douã, trei sãptãmâni trebuie sã porneascã ”, a mai completat Pãrãu.

CVJ, Nr. 241, Luni 29 octombrie 2012  

CVJ, Nr. 241, Luni 29 octombrie 2012

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you