Issuu on Google+

Cotidian regional  Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului  Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011  Anul I  Nr. 238

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 24 octombrie 2012

www.cronicavj.ro  E-mail: cronicavj@gmail.com  Telefon: 0374.906.687  12 pagini  1 LEU

Oripilant. Cãpãþâni de berbec împrãºtiate în nordul Petroºaniului

Bolnav psihic, spânzurat la Petroºani i-a pus capãt zilelor ºi a decis, dupã mai multe încercãri, sã-ºi încheie definitiv socotelile cu viaþa. Un bãrbat de 28 de ani, din Petroºani, bolnav psihic, s-a spânzurat în locuinþa din care credea cã va fi evacuat de primãrie.

ª

>>> PAGINA A 3-A

Incendiatorul maºinii primarului din Vulcan vrea sã fie judecat în libertate ºi în altã parte rocesul sãu este prea mediatizat, iar Gheorghe Ile este un nume cu greutate în judeþul Hunedoara.

P

>>> PAGINA A 4-A

Angela Stoica, înlocuitã vineri. Noul viceprimar Meriºanu? osturile rãmase vacante dupã ce Angela Stoica a renunþat la funcþia de viceprimar la municipiului Vulcan vor fi ocupate vineri.

P

>>> PAGINA A 4-A

Adio gropi de gunoi neconforme,

CJH închide depozitele de deºeuri cu aproape 20 de milioane de euro proape 20 de milioane de euro pentru închiderea unor gropi de gunoi din judeþul Hunedoara. Gropile de gunoi din Petrila, Lupeni, Aninoasa ºi alte localitãþi ale judeþului Hunedoara vor fi închise.

A amiliile din zona de nord a municipiului Petroºani au rãmas ºocate dupã ce ieri dimineaþã, când au mers cu copiii la grãdiniþã, au vãzut în zona lor împrãºtiate mai multe capete ale unor berbecuþi. În plus, maidanezii se rãfuiau pe pradã spre teama oamenilor. >>> PAGINA A 3-A

F

>>> PAGINA A 5-A


2 Diverse

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 24 octombrie 2012

La Petroºani, 80 de cereri pentru ajutorul de încãlzire n jur de 80 de cereri de solicitare a ajutorului de încãlzire s-au înregistrat pânã acum, la Petroºani. Dosarele se preiau în fostul sediul al Serviciului de Asistenþã Socialã, acolo unde este o comisie special înfiinþatã, formatã din mai multe persoane.

Î

Luiza ANDRONACHE Din pãcate, însã, mulþi oameni vin cu dosarele incomplete în prima fazã. “Vin oamenii, întreabã, îºi iau actele necesare, dar au fost ºi oameni care nu au avut dosarele incomplete. Au fost înregistrate în jur de 80 de cereri, aproximativ 30 la termoficare, la lemne 23, iar restul la gaz”, a

înregistrate pânã la data de 20 noiembrie, vor intra în platã chiar de luna viitoare. “ Vom înregistra cererile pânã la sfârºitul lunii, dupã care vom emite dispoziþiile începând cu luna noiem-

brie, dar oamenii nu trebuie sã intre în panicã, pentru cã ºi luna aceasta, tot ce se face, toate dispoziþiile ºi cererile primite pânã în data de 20 noiembrie, pentru cã atâta este termenul, se înregistreazã ºi se stabileºte dreptul pe toatã perioada sezonului rece , adicã noiembrie – martie ” , a mai spus Mraz.

declarat Cristina Mraz, director executiv Serviciul Public de Asistenþã Socialã –

Primãria Petroºani. Vestea bunã este cã dosarele

Colectivul Colegiului Tehnic „Dimitrie Leonida” este alături de dr. Octavian Popescu în momentele grele pricinuite de trecerea în nefiinţă a soacrei sale. Dumnezeu să o odihnească! Condoleanţe familiei întristate.

Cronica Vãii Jiului  Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?  Vrei sã te dezvolþi?  Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?  Vrei sã faci bani? Noi suntem partenerii pe

care îi cauþi! Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374.906.687 e-mail: cronicavj@gmail.com

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 Teleshopping 10:20 În gura presei 11:15 FamiliaDA (r) 11:50 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu

16:00 17:00 19:00 20:30

Observator Acces Direct Observator Cu banii jos

National TV 9:00 Destine împlinite (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 Culoarea fericirii

12:00 Vouã (r) 12:15 Împãrãteasa de fier 13:45 Cuceritorul (r) 15:00 Copii contra pãrinþi 16:30 Dragoste dulce-amarã 17:30 Condamnata 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Destine împlinite 20:15 Suflete pereche 21:15 Cuceritorul

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Jurnalul (r) 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Viaþa în Africa 14:45 Viaþa în Africa 16:00 Tânãr ºi neliniºtit 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Serviciul Român de Comedie 21:30 Tanti Florica 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 The Mentalist - În mintea criminalului 0:00 România, te iubesc!

Prima TV 9:30 Mama, antrenoare de fotbal 11:30 Teleshopping 12:00 Nimeni nu-i perfect 13:00 Teleshopping 13:30 Farsele lui Jugaru 13:45 Teleshopping 14:15 Iubiri secrete 15:30 Totul despre mame 16:00 Cireaºa de pe tort (r) 17:00 Trãsniþii (r)

18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Iubiri secrete 20:30 Cronica Cârcotaºilor 22:15 Trãsniþii 23:15 Focus Monden

TVR 1 9:45 Legendele palatului: concubina regelui 10:30 Ora de business (r) 11:15 Rezumatele zilei UEFA Champions League 12:40 Legendele palatului: Prinþesa Ja Myung (r) 13:20 Legendele palatului: Prinþesa Ja Myung (r) 14:00 Telejurnal 14:45 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 16:00 Convieþuiri 17:00 Cãlãtor pe viaþã 17:30 Avocaþii schimbãrii 17:40 Legendele palatului: Prinþesa Ja Myung 18:20 Legendele palatului: Prinþesa Ja Myung 19:00 Ora de business 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 21:00 Prim plan 22:10 Crima, meseria noastrã

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Gabriela RIZEA,

Fotoreporter: Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE


Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 24 octombrie 2012

Oripilant. Cãpãþâni de berbec împrãºtiate în nor dul Petroºaniului amiliile din zona de nord a municipiului Petroºani au rãmas ºocate dupã ce ieri dimineaþã, când au mers cu copiii la grãdiniþã, au vãzut în zona lor împrãºtiate mai multe capete ale unor berbecuþi. În plus, maidanezii se rãfuiau pe pradã spre teama oamenilor.

F

Scenele s-au petrecut în zona celei mai moderne grãdiniþe din municipiul Petroºani. Copiii au fost înspãimântaþi mai ales cã maidanezii înfometaþi se bãteau pe resturile de animale. „Dimineaþã, când am ieºit din scara blocului cu bãieþelul, în faþã era un cap mare cu coarne ºi pe jos plin de sânge. M-am speriat eu, mai ales cã era ceaþã ºi încã nu puteam sã disting bine ce e acolo. De copil

i-a pus capãt zilelor ºi a decis, dupã mai multe încercãri, sã-ºi încheie definitiv socotelile cu viaþa. Un bãrbat de 28 de ani, din Petroºani, bolnav psihic, s-a spânzurat în locuinþa din care credea cã va fi evacuat de primãrie.

nu mai zic. Apoi erau ºi trei câini de aici din cartier care dupã ce au dat de sânge, se bãteau pe capetele ºi copitele acelea”, a spus Marian, unul dintre locuitorii de pe strada Constructorul. Capetele berbecilor, împrãºtiate prin cartierul unde se aflã ºi instituþia de învãþãmânt, provin de la animalele sacrificate de cãtre unul dintre cei care au proprietãþi în zonã. Acesta nu

orice caz, acele resturi nu pot fi aruncate aºa la întâmplare”, explicã dr. Octavian Popescu, ºeful CSVSA Petroºani. De cealaltã parte, municipalitatea Petroºani spune cã nu are mijloace legale pentru a afla cine este vinovat. Totuºi, imediat de cum au aflat de problemã, edilii au trimis oameni de la salubritate pentru a ridica resturile de animale împrãºtiate de maidanezi în tot nordul localitãþii. Maximilian GÂNJU

avea voie sã le arunce pur ºi simplu în containerul de gunoi, iar medicii veterinari spun cã dacã ar putea fi descoperit, riscã sancþiuni usturãtoare. „Practic, dacã este o sesizare se urmãreºte de unde provin acele capete ºi dupã o identificare se poate trage la rãspundere proprietarul animalelor. Dacã este vorba de o sacrificare pentru uz propriu este destul de greu de descoperit vinovatul. În

Bolnav psihic, spânzurat la Petroºani

ª

Petroºani l-au gãsit mort. Oamenii au sunt la 112, însã, cei care au ajuns la

faþa locului nu au mai putut decât sã constate decesul tânãrului, care era

Tânãrul de 28 de ani s-a sinucis, atârnându-se cu un ºtreang în uºa casei în care locuia, iar marþi vecinii sãi, din Colonia

cunoscut cu probleme psihice. „Noi am fost anunþaþi prin 112 de producerea evenimentului în jurul prânzului. Am venit ºi am constatat cã e mort”, a declarat plutonier adjutant Gheorghe Boha, unul dintre pompierii care au ajuns la faþa locului. Nici echipajul SMURD, care a ajuns la faþa locului nu a putut face nimic ºi chiar au constatat cã omul murise de mai multe ore. „Am intrat în casã, dar omul era mort de 12 ore.

Capacele de canal– preferatele hoþilor din Petroºani ai multe capace de pe strada Constructorului au fost furate de ho’ii de fier vechi, iar gãurile sunt semnalizate „româneºte”. Adicã cu douã rãmurele ºi nu de mãslin.

M

Bugetul Primãriei Petroºani este prejudiciat de zeci de mii de lei de cãtre hoþii de fier vechi care furã de pe domeniul public aproape tot ce este material feros ºi poate fi vândut la centrele de colectare. În principal capacele de canal ºi indicatoarele rutiere sunt preferate, iar pagubele contabilizate se ridicã la valori foarte mari ºi în plus pun în pericol viaþa localnicilor ºi a ºoferilor. În prezent, din totalul de 10 mii de capace de canal existente în „capitala” Vãii Jiului, circa 3000 sunt lipsã, toate fiind furate de cãtre hoþi. „Pot spune câte capace de canal ne lipsesc din

cauza hoþilor ºi pagubele sunt semnificative pentru noi în condiþiile în care preþul unuia se ridicã la circa 400 de lei”, explica, directorul executiv al SPADPP, Lucian Dragomir. Municipalitatea a început sã punã capace de canal dintr-un material compozit neferos care în

mod normal n-ar mai trebui sã-i atragã pe hoþi. Numai cã înlocuirea lor este foarte costisitoare. Pe strada Constructorul, în nordul municipiului Petroºani, mai multe canale au rãmas în ultimele zile fãrã capacele din fontã. De precizat ar fi cã în zonã se aflã ºi sediul poliþiºtilor locali, însã hoþii au fost mai „atenþi” ºi au reuºit sã disparã cu prada. Furturile de fier vechi sau „furturile foamei” cum mai sunt numite în Valea Jiului, au luat amploare dupã 1999, iar fenomenul nu a putut fi stãvilit nici în ziua de azi, deoarece de cele mai multe ori, hoþii se bucurã de complicitatea celor care deþin centre de colectare a metalelor ºi achiziþioneazã inclusiv componente, echipamente ºi piese metalice interzise de lege. Maximilian GÂNJU

S-a spânzurat ºi nu am mai putut decât sã constatãm decesul”, a declarat ºi unul dintre paramedicii SMURD, care a ajuns la locuinþa victimei de pe strada Cârjei, la numãrul 50. Primii care i-au simþit lipsa au fost vecinii, iar cel care locuieºte gard în gard cu Gheorghe Liteanu povesteºte cum l-a descoperit spânzurat în uºa casei ºi cã nu e la prima tentativã de sinucidere. „A mai avut o tentativã sã se sinucidã. Atunci iar am chemat salvarea, iar oamenii au vrut sã-l interneze, dar a refuzat, a semnat cã nu vrea ºi acum, nu mai sunt legile ca înainte. Azi

(marþi), pe la 12 m-am uitat în curte, cã noi avem un gard comun, iar dacã am vãzut cã nu e miºcare l-am strigat. Apoi l-am cãutat ºi l-am gãsit acolo spânzurat. Acu câteva zile a mai vrut o datã sã se sinucidã iar ºi atunci ºi-a bãtut un cui în frunte cã primãria i-a dat somaþie cã îl evacueazã, dupã ce s-a despãrþit de concubina ei cu care are 4 sau 5 copii ºi urma sã îi dea ei casa”, a povestit Ion Ruscu, vecinul victimei Oamenii din cartier spun cã bãrbatul ar fi fost ameninþat sãptãmâna trecutã cu evacuarea din casã de cãtre reprezentanþii Primãriei din localitate ºi cã, cel mai probabil, asta l-a determinat sã se spânzure. Diana MITRACHE


4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 24 octombrie 2012

Incendiatorul maºinii primarului din Vulcan vrea sã fie judecat în libertate ºi în altã parte rocesul sãu este prea mediatizat, iar Gheorghe Ile este un nume cu greutate în judeþul Hunedoara. Acestea ar putea fi motivele care au stat la baza cererii de strãmutare a cauzei depuse de Giany Simulea, cel care a incendiat maºina familiei primarului din Vulcan.

P

Carmen COSMAN Deºi ºi-a recunoscut faptele

ºi chiar a declarat cã regretã cele întâmplate, Giany Simulea nu mai vrea sã fie judecat la Petroºani. Prin apãrãtorii sãi – care nu au vrut sã ofere amãnunte presei – acesta a cerut strãmutarea

Angela Stoica, înlocuitã vineri. Noul viceprimar Meriºanu?

osturile rãmase vacante dupã ce Angela Stoica a renunþat la funcþia de viceprimar la municipiului Vulcan vor fi ocupate vineri. Consilierii locali de la Vulcan au fost convocaþi în 26 octombrie la o ºedinþã de consiliu în care urmeazã sã fie votate douã proiecte de hotãrâre în acest sens.

P

Diana MITRACHE Primul, iniþiat de primarul Gheorghe Ile de la Vulcan, vizeazã vacantarea postului de consilier, dupã demisia Angelei Stoica. Locul sãu în consiliul local de la Vulcan i-a fost propus doamnei Malvina Socaci, cea care este director al Colegiului Tehnic Mihai Viteazul din Vulcan ºi prima pe lista PSD. La punctul 3, consilierii locali sunt invitaþi sã propunã ºi sã voteze un nou viceprimar. Aici numele vehiculat pentru funcþia de viceprimar este Cristi Meriºanu (PSD), dar rãmâne de vãzut dacã acesta va fi validat de Consiliul Local. Pânã vineri se mai pot face nominalizãri ºi situaþia sã se schimbe, cã doar vorbim de Vulcan unde totul e posibil... Angela Stoica a demisionat din PSD ºi din funcþiile publice pe care le deþinea la Vulcan la începutul lunii octombrie, dupã ce a fost implicatã, timp de mai multe luni, într-un scandal legat de copiii sãi.

cauzei la altã instanþã similarã din þarã, solicitare ce va fi judecatã de Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie la data de 6 decembrie. De asemenea, acesta a cerut sã fie judecat în stare de libertate, susþinând cã motivele care au dus la arestarea sa prevenitvã nu mai sunt îndeplinite acum. Apãrãtorul primarului Gheorghe Ile a cerut, însã, respingerea acestei solicitãri ºi a menþionat cã se menþine starea de potenþial pericol. Instanþa a rãmas sã se pronunþe cu privire la cererea de eliberare din arest preventiv ºi

înlocuirea acesteia cu mãsura de a nu pãrãsi localitatea de domiciliu. Totodatã, s-a stabilit un nou termen de judecatã, pentru data de 11 decembrie, asta dacã nu cumva ICCJ va decide strãmutarea cauzei. Niciuna dintre pãrþile implicate în acest dosar nu a dorit sã facã alte comentarii, dincolo de sala de judecatã ºi chiar s-au ferit de presã. Giany Simulea a fost trimis în judecatã de procurori pentru douã infracþiuni de ºantaj ºi pentru distrugere. Potrivit rechizitoriului, la finele lunii mai, Simulea a

încercat sã obþinã de la cei doi, prin ameninþãri, suma de 50.000 de euro, iar ulterior, dupã ce a vãzut cã nu poate lua bani de al ei, a incendiat maºina de lux a lui Alexandru Ile, în valoare de 73. 420 de euro, aflatã în parcare. La termenul trecut, în faþa judecãtorului de caz, Giany Simulea ºi-a recunoscut faptele, dar a precizat cã nu ºtie de ce a fãcut-o. „Nu îmi pot explica. ªi pentru mine este un ºoc”, a declarat incendiatorul, care riscã sã-ºi petreacã urmãtorii 20 de ani dupã gratii. Tocmai din acest motiv a cerut instanþei schimbarea încadrãrii juridice a faptei ºi a menþionat cã suma solicitatã cu titlul de despãgubiri morale este mult prea mare.

Oraºele hunedorene se dezvoltã pe datorie ucrãri de investiþii pe datorie. Primãriile hunedorene au bugetele planificate pe ani de zile, dupã ce edilii au luat credite peste credite pentru a rezolva problemele de interes edilitar. ªi, dacã ar fi nevoie, un împrumut ºi-ar face loc numaidecât în bugetele ºi aºa sãrãcite în ultimii ani.

L

Carmen COSMAN Banii din bugetele locale sunt neîndestulãtori, aºa cã aleºii locali apeleazã la credite. A devenit deja o practicã pentru primãriile hunedorene sã dea fuga la bãnci atunci când vor sã rezolve o problemã stringentã de interes edilitar. Aºa apar trotuare noi, faþade de blocuri, acoperiºuri, ori se achitã cota ce revine primãriilor pentru lucrãrile de investiþii pe bani europeni. Oricum limita legalã de îndatorare este de maximum 30% din buget ºi încã nu a fost atinsã. La Deva, însã, edilii mai au un pas pânã la acest procent. Conform datelor oficiale, gradul de îndatorare calculat pentru luna octombrie este de 21,12%. Veniturile proprii sunt de aproape 84 de milioane de lei, în timp ce datoria publicã este de aproape 18 milioane de lei

cu tot cu comisioane ºi dobânzi. La Petroºani, sumele împrumutate sunt mai mici decât în municipiul

reºedinþã de judeþ, dar e drept ºi bugetul propriu este net inferior. Astfel, veniturile proprii au fost calculate la puþin peste 31 de milioane de lei, iar primãria s-a îndatorat deja la bãnci pentru extinderea reþelelor de alimentare cu gaze, reabilitarea termicã a unor clãdiri ori repararea unor strãzi. Acum, gradul de

îndatorare al Primãriei a ajuns la 5,7%, dar edilii se gândesc sã acceseze ºi alte credite. „În principal, creditul a fost luat pentru cofinanþarea proiectelor care sunt finanþate din fonduri structurale europene ºi pentru investiþii în infrastructura de drumuri. (…) În perspectivã ne gândim sã accesãm ºi alte credite pentru lucrãri care eu estimez sã le realizãm în urmãtorii doi – trei

ani”, a declarat Tiberiu Iacob – Ridzi, primar Petroºani. Vulcanul are un bulevard nou – nouþ, mai multe strãzi modernizate ºi ºcoli mult mai aspectuoase. Primãria a beneficiat de fonduri nerambursabile, dar a avut nevoie ºi de credite. Primarul Gheorghe Ile recunoaºte cã s-a împrumu-

tat pentru lucãrile de investiþii, dar cu o dobândã deloc împovãrãtoare, de numai 7% ºi nu se grãbeºte sã returneze banii. Nici edilii din Lupeni nu îºi fac probleme din cauza acestor împrumuturi care greveazã bugetele locale ºi, pentru implementarea proiectelor europene, ar mai accesa o linie de credit. „Primãria Lupeni are un credit luat acum câþiva ani, de 8,6 milioane de lei, pentru infrastructura oraºului. Termenul de rambursare este de 20 de ani. Dacã vom mai lua credite, vom lua doar pentru proiectele europene, întrucât avem un proiect european de 340 de miliarde de lei vechi ºi un alt proiect de 100 de miliarde de lei vechi”, a spus Gabriel Lungu, city manager Lupeni:. Creditele pot acþiona, însã, ºi ca un bumerang. Aninoasa, de exemplu, unul dintre cele mai sãrace oraºe hunedorene, nu mai poate face faþã datoriilor care depãºesc 7 milioane de lei noi. Suma este imensã, în condiþiile în care acest lucru înseamnã bugetul total al Primãriei Aninoasa pe doi ani. Edilii recunosc cã, numai la o bancã datoria este de 3,7 milioane de lei ºi suma trebuie achitatã urgent, altfel s-ar putea trezi cu portãreii la uºã.


Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului |Miercruri, 24 octombrie 2012

Ministerul Sãnãtãþii a gãsit bani pentru finanþarea unitãþilor medicale inisterul Sãnãtãþii ºi Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate vor finanþa unitãþile sanitare în ultimele douã luni ale anului. Proiectul suna frumos, doar ca la sfârºitul declaraþiilor susþinute de reprezentanþii Minsiterului Sãnãtãþii, la finanþare au prioritate unitãþile medicale unde se rezolva cazuri complexe.

M

Raul IRINOVICI “La finanþare vor avea prioritate unitãþile sanitare regionale ºi cele din zonele unde se rezolvã cazurile complexe. Sumele finale pentru fiecare unitate se vor stabili cu exactitate dupã finalizarea procedurilor de rectificare bugetarã”, a declarat RAED ARAFAT, subsecretar de stat în MS.

Serviciile medicale spitaliceºti sunt asigurate pânã la finele anului 2012. La sfârºitul lunii septembrie au fost repartizate Caselor Judeþene de Sãnãtate sumele reþinute conform prevederilor legale în vigoare, asigurându-se prin acte adiþionale efectuarea serviciilor

medicale spitaliceºti, inclusiv luna noiembrie 2012. ”Fondurile pentru luna noiembrie sunt asigurate, urmând a fi plãtite în decembrie”, asigurã preºedintele CNAS, dr. Doru Bãdescu. ”Pentru luna decembrie 2012 serviciile medicale se asigurã conform prevederilor art.6 din Contractul Cadru, plãþile urmând a fi efectuate în ianuarie 2013”, explicã ofi-

cialul CNAS. Ca urmare a demersurilor efectuate de Ministerul Sãnãtãþii ºi Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate, la rectificarea bugetarã din aceastã lunã, bugetul Fondului Naþional Unic de Asigurãri de Sãnãtate (FNUASS) va fi suplimentat în

vederea plãþii arieratelor înregistrate la nivelul spitalelor publice. În prezent, restanþele unitãþilor sanitare din subordinea MS reprezintã aproximativ 170 milioane lei, din care cu termen de platã mai vechi de 90 de zile, considerate arierate, sunt în valoare de 79 milioane de lei.

S

pitalele din Valea Jiului, datornice

Conducerea Spitalului de Urgenþã din Petroºani vorbeºte despre o situaþie „chinuitã”de datorii. Cuantumul acestora, spune doctorul Alin Vasilescu, managerul spitalului de urgenþã din Petroºani, ajunge la 7 milioane de lei ºi abia dacã s-a reuºit aprovizionarea cu medicamente de strictã necesitate, materiale sanitare de absolutã urgentaºi câteva alimente pentru cãmarã. „Situaþia e chinuitã. Avem ºi datorii ºi reuºim sã achiziþionãm doar strictul necesar ºi suntem la limita unei supravieþuiri decente”, spune dr. Alin Vasilescu, managerul Spitalului de Urgenþ ã din Petroºani. Situaþia este similarã ºi la Vulcan, undemedicul Mariana Mateescu, managerulspitalului din localitate a reuºit sã amâne „tãierea” apei potabile în unitatea medicalã, din cauza datoriilor. Facturi neplãtite sunt ºi la curent ºi la furnizorii de oxigen. „Avem datoriila întreþinere. Acum ne pregãtim sã fim acreditaþi CONAª, dar sãptãmâna trecutã am fost somaþi

sã plãtim apa. Am fost pãsuiþi pânã la sfârºitul lunii ºi e greu, pentru cã abia am fãcut aprovizionarea de iarnãºi sunt probleme legate de bani”, a precizat dr. Mariana Mateescu. Aºa se face cã, în Valea Jiului, cel mai bine o duce spitalul din Lupeni unde vor veni ºi medici noi. Gabriel Lungu, administratorul public al oraºului vorbeºte despre un stoc de medicamente de 120.000 de lei ºi doctori spe-

Poliþiºtii au patrulat prin tot Petroºaniul ai multe echipaje ale Poliþiei Petroºani au patrulat în toate zonele localitãþii, ieri dimineaþã, pentru a preîntâmpina eventuale accidente rutiere provocate de ceaþa densã care s-a lãsat pe municipiu.

M

Maximilian GÂNJU În atenþia poliþiºtilor s-au aflat drumurile intens circulate din localitate cât ºi DN 66 , iar girofarurile echipajelor mobile i-au temperat pe ºoferi ºi n-au existat incidente. Pe de altã parte, pentru cã încã se mai anunþã dimineþi cu ceaþã ºi vizibilitate redusã, poliþiºtii Serviciului Rutier Hunedoara le reamintesc conducãtorilor auto câteva reguli, a cãror respectare poate evita implicarea în evenimente rutiere nedorite. Astfel, aceºtia le cer ºoferilor sã utilizeze luminile de întâlnire ºi ceaþã pe toate categoriile de drumuri. „Evitaþi efectuarea depãºirilor, care în asemenea condiþii meteo-

500 de lei – cariera unui medic! entru câteva sute de lei, primite de la pãrinþii unei paciente, un medic chirurg de la Spitalul Alexandru Simionescu din municipiul Hunedoara ºi-a mâncat omenia.

P

Carmen COSMAN Medicul este cercetat de procurorii hunedoreni pentru primire de foloase necuvenite, dupã ce ar fi luat bani de la pãrinþii unei copile pe care a operat-o. Procurorii l-au audiat deja pe bãrbat ºi s-a dispus mãsura interzicerii dreptului de a pãrãsi þara. Flagrantul a fost organizat ca urmare a unui apel primit la linia gratuitã anticorupþie a DGA 0800.806.806. Astfel, la 18 octombrie, tatãl adolescentei a apelat linia TelVerde a D.G.A. ºi a sesizat cã fiica sa a fost internatã la Spitalul Municipal Hunedoara, fiind suspectã de

cialiºti care sunt pe cale sã vinã sã lucreze în unitatea sanitarã. Astfel, la Lupeni au venit deja doi chirurgi, un anestezist, un pediatru, un ginecolog ºi un medic la urgentaºi se pregãtesc, conform administratorului, mai mulþi doctori de urgenþã, un farmacist, un anatomo-patolog, un neurolog, aceºtia depunând deja cereri pentru obþinerea unei locuinþe ANL.

rutiere se dovedesc extrem de periculoase. Mãriþi distanþa de siguranþã dintre vehicule ºi rulaþi cu vitezã redusã. De asemenea, pietonilor le recomandãm sã evite pe cât posibil folosirea pãrþii carosabile mai ales dupã lãsarea întunericului ºi în condiþii de vizibilitate redusã. Totodatã, pietonii vor trebui sã se asigure temeinic înaintea traversãrii drumurilor publice”, sunt doar câteva din recomandãrile poliþiºtilor.

apendicitã. Dupã internare, medicul chirurg C.V. i-a spus strãbunicului fete sã se prezinte a doua zi la spital ºi sã aibã asupra sa 400-500 lei, necesari în caz cã fetiþa va fi supusã unei operaþii. Suma de bani a fost ridicatã în vederea continuãrii cercetãrilor.


Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 24 octombrie 2012

6 Actualitate

Actualitate 7

Copii lãsaþi în grija unui fost profesor ºi a unui fost primar n film artistic, cu o temã de actualitate – copiii pãrãsiþi de pãrinþii plecaþi în strãinãtate -, în care joacã ºi ”copilul minune” al Petroºaniului, Andrei Popa. ”Cãtun fericit” va fi lansat oficial în data de 9 noiembrie, la Cinema Union Constanþa.

U

Ileana FIRÞULESCU 17 copii de diferite vârste au fost lãsaþi de pãrinþii plecaþi la muncã, în strãinãtate, în grija a doi oameni respectaþi, respectiv a unei foste profesoare ºi a unui fost primar, care se confruntã cu problemele specifice vârstelor copiilor, de la elevi de ºcoalã primarã pânã la ado-

lescenþi. Este vorba de un film de mare actualitate – Cãtun fericit - în care joacã ºi un fiu al Petroºaniului, Andrei Popa, film care va fi lansat în data de 9 noiembrie la

Cinematograful Union din Constanþa, în regia lui Dumitru Cucu, scenariul ºi muzica – Dumitru Lupu. ”S-a muncit mult la filmãri, copiii luând foarte în serios rolurile. Îmi amintesc cã vremea a fost capricioasã. Aveam haine groase ºi subþiri în tabãra noastrã, a copiilor ºi pãrinþilor. ªi a fost o situaþie

ªASE! Costel Avram - 48 km/zi pe bicicletã pentru inspecþie ºi sãnãtate a, aºa este. Duminicã am parcurs pe bicicletã 48 de km, dupã afiºajul kilometrajului. Am fost pe partea de Est, Petrila, Lonea ºi pe partea de sus a Coloniei, apoi Jieþ, Tirici…” – Costel Avram, director SC Apa Serv Petroºani.

”D

Ileana FIRÞULESCU Este directorul Apa Serv Petroºani, are maºinã personalã, dar ºi de serviciu ºi se teme ca oamenii în care a investit încredere sã nu profite de acestã încredere. Mulþi ºtiu cã actualul director al Apa Serv, Costel Avram, ”a luat-o” în barbã de la unii pe care îi credea prieteni ºi pe care s-a bazat de-a lungul vieþii sale. Cu o constituþie robustã, de fost rugbist, Avram trebuie sã dea câteva kilograme jos având de câþiva ani probleme cu o discopatie. Postul de conducere de la

ape pare sã-l fi ajutat considerabil, pe lângã exerciþiile fizice ºi hrana la timp – 11 kg în minus într-o lunã. Aºa s-a hotãrât sã îmbine utilul cu plãcutul, adicã sã facã inspecþia tuturor zonelor/reþelelor de apã ºi canalizare ºi a lucrãrilor aflate în lucru fãcând ºi miºcarea atât de necesarã sãnãtãþii sale. ”Da, aºa este. Duminicã am parcurs pe bicicletã 48 de km, dupã afiºajul kilometrajului. Am fost pe partea de Est, Petrila, Lonea ºi pe partea de sus a Coloniei, apoi Jieþ, Tirici…” – a declarat Costel Avram. Cum Apa Serv are lucrãri ample în diverse zone ale Vãii Jiui, nu se ºtie când se vor

trezi muncitorii, dupã-amiaza, cu directorul lor venind în inspecþie pe cãrãri neºtiute, cu bicicleta. ªi asta pentru cã vrea, spune Avram, sã schimbe imaginea societãþii atât de criticate ani de zile, în sensul cã orice lucru început sã fie dus pânã la capãt cu responsabilitate ºi profesionalism.

de genul îmbracã-te – dezbracã-te. Cum apãrea soarele regizorul striga: se filemazã scena cutare! Uneori era întreruptã o scenã ºi de cinci ori din cauza ploii. Andrei a devenit subiect de glume pentru scena cu scrisoarea. Una dintre scenele jucate de el era scena scrisorii primite de la mama sa ºi cu scrisoarea a

piept trebuia sã cânte tristeþea copilului pãrãsit, pe marginea unei ape. ªi de câte ori s-a strigat motor, tot de atâtea ori s-a pornit ploaia. Adicã de vreo cinci ori. Regizorul, dl. Lupu, a exclamat: mãi, Andrei, dacã nu ai avea anii ãºtia (12 ani), aº crede cã ai fãcut prostii! Filmul prezintã frãmântãrile ºi suferinþele fiecãrui copil/tânãr din cauza lipsei familiei, dar ºi zbaterile celor în grija cãrora se aflau de a le fi alãturi, de a face faþã fiecãrei rãni sufleteºti, dar filmul reliefeazã ºi calitatea copiilor personaje. Filmul a fost tratat ca o tragi-comedie în care speranþa nu este doar o luminiþã, ci un adevãrat far. A fost o experienþã frumoasã” – poveºteºte mama artistului complet, pentru vârsta lui, Adrian Popa, din Petroºani. Filmul a fost turnat într-un cadru mirific, în Sãticul de Sus, judeþul Argeº.

Tinerii din Petroºani invitaþi sã petreacã occidental mprumutam obiceiuri, sãrbãtori, orice se poate împrumuta din culturile altor þãri. Aºa se face ca la sfârºitul acestei luni americanii sãrbãtoresc Halloweenul. ªi la noi în localitate, în Petroºani, cluburile pregãtesc deja serile tematice.

Î

Raul IRINOVICI

prezennte. Tu ce mai aºtepþi? Gãseºte-þi cel mai “Anul acesta un club din tare costum iar de atmosPetroºani te invitã la un fera ne ocupãm noi. Mega Party de Halloween! Garantãm DISTRACÞIA!”, Te aºteptam într-un decor se aratã în anunþul unui cum nu ai mai vãzut pânã astfel de local. acum Fantome, vrãjitoare, Halloween este o sãrbãspirite... toate vor fi toare de origine celticã, preluatã astãzi de multe popoare din sonalul TESA. între responsabili, lucru lumea occiden”Scopul acestei noi pe care l-am ºi început. talã, ea rãspândindu-se organigrame este De asemenea primele în secolul al reducerea cheltuielilor de merit nu se vor mai XIX-lea prin ºi eficientizarea activacorda în mod egal, ci intermediul imiitãþii. Când spun reduc- diferenþiat, fiecãruia

109 salarii ”atinse” de reorganizare ura târgului spune cã la Apa Serv Petroºani 60 la sutã din personal reprezintã TESA. Documentele aratã cã din 514 salariaþi, 109 sunt TESA. Noua organigramã va atinge salariile mari ale persoanelor din conducerea societãþii.

G

Ileana FIRÞULESCU Noua organigramã, la care lucreazã SC Apa Serv Petroºani, are ca scop reducerea cheltu-

ielilor ºi eficientizarea activitãþii. Sunt destui care spun cã de fapt Apa Serv nu face faþã reþelelor învechite ale

erea cheltuielilor în acest caz, sigur cã vor fi micºorate ºi unele salarii, în special la personalul de conducere, acolo unde salariile sunt mari. Deci, nici vorbã de tãieri de salarii la

dupã muncã, implicare eliminând astfel nemulþumirile celor care trag pentru aceastã societate vãzând cã ºi cel care munceºte dupã vorba ”timpul trece, leafa

granþilor irlandezi din Statel e Unite ale Americii. Ea este sãrbãtoritã în noaptea de 31 octombrie, deºi în unele þãri data sãrbãtorii variazã — de exemplu, în Suedia este sãrbãtoritã în prima sâmbãtã din noiembrie. Numele provine din limba englezã, de la expresia All Hallows’ Even, numele sãrbãtorii creºtine a tuturor sfinþilor, sãrbãtoare cu care Halloweenul a devenit asociat în þãrile unde predominã creºtinismul occidental — catolic ºi protestant, deoarece în aceste culte creºtine, ziua tuturor sfinþilor este sãrbãtoritã pe 1 noiembrie. Specific pentru Halloween este dovleacul sculptat, care reprezintã Lanterna lui Jack. Cu ocazia acestei sãrbãtori, copiii se mascheazã

Momârlanii, pe harta culturalã a þãrii oi pasionaþi de viaþa primilor locuitori ai Vãii Jiului au pus tradiþia localã mai presus de orice ºi au ajuns sã punã momârlanii alãturi de maramureºeni, olteni, sau moldoveni.

D

Diana MITRACHE

Vãii Jiului pentru cã are puþin personal pe segmentul tehnicoperativ, fiind copleºitã de personal de birou – TESA, proporþia fiind e 40 la sutã ingineri ºi muncitori ºi 60 la sutã TESA. Verificând la faþa locului cu documentele pe masã situaþia stã astfel: din cei 514 angajaþi, 109 reprezintã per-

personalul tehnicooperativ. La partea tehnicã, se vor înfiinþa douã secþii mari, Est – Vest, iar cele existente în localitãþile Vãii Jiului se vor transforma în sectoare. Acest lucru se va face pentru a ºti fiecare ce sarcini/obligaþii are ºi în plus, nu mai trebuie sã analizez problemele cu toþi, ci doar cu doi. Trebuie sã mai instituim un fel de competiþie a realizãrilor

merge” este rãsplãtit la fel ca ei. Nu e corect. Motivarea salariaþilor trebuie clar stabilitã ºi sã se vadã cã acela care se implicã profesional, este apreciat. Dacã aceastã eficientizare ºi reducere a cheltuielilor nu se va produce, înseamnã cã nu ne-am atins scopul” – a declarat Costel Avram, director Apa Serv Petroºani.

în vrãjitori, mumii sau alte personaje ºi colindã pe la case întrebând „Trick or Treat?” (Pãcãlealã sau dulciuri?), ca o ameninþare cã dacã nu li se dau dulciuri, persoanei colindate i se va juca o farsã. În alte þãri, Halloween este serbat prin parade ºi carnavaluri. Costumele de Halloween sunt tradiþional modelate dupã figurile supranaturale, monºtri, schelete, fantome, vrãjitoare ºi diavoli. De-a lungul timpului, printre costumele folosite apãreau ºi cele ale unor personaje fictive, celebritãþi la ordinea zilei ºi arhietipuri generice, cum ar fi prinþesele sau luptãtorii ninja. Costumarea ºi colindatul cu ele era de actualitate în Scoþia de Halloween la sfârºitul secolului al XIXlea. Tradiþia a pãtruns ºi în Statele Unite la începutul secolului al XX-lea, atât în rândul adulþilor cât ºi în rândul copiilor. Primele costume de Halloween produse în masã au apãrut în magazinele americane în anii 1930 când obiceiul de trick-or-treating devenea popular acolo. În ziua de 31 octombrie sau în preajma ei, adesea în vinerea ºi sâmbãta dinainte de Halloween, se þin adesea petreceri cu costume.

Totul se datoreazã Lucreþiei Mãlinesc ºi lui Petru Gãlãþan, care au dus pasiunea lor la extrem. Ei sunt colecþionari de obiecte vechi ce leau aparþinut bãºtinaºilor dintre cele douã Jiuri. Au început demult sã strângã obiectele, iar mai apoi le-au expus într-o casã autenticã, pãstratã în timp ºi recondiþionatã, la poalele Parângului. Acum au paginile lor într-un volum de colecþii particulare din România, editat la Muzeul Þãranului Român sub titulatura „Recuperãri, restituiri, restaurãri”. Totul a pornit din pasiune pentru

obiectele vechi, iar cei doi colecþionari au mers sã restaureze o cruce de sute de ani pe care au gãsito într-un cãtun din Parâng. „Au venit ceva muzeografi de la Muzeul Þãranului Român aici la noi în zonã ºi ei ne-au descoperit. Ne-au vãzut colecþiile ºi aºa am luat contact cu ei. Au fãcut un proiect ºi acolo sunt incluºi 24 de colecþionari particulari ºi de la fiecare au luat câte o piesã deterioratã ce a fost recondiþionatã. Eu am avut o cruce foarte veche ºi pictura era întoarsã ºi, tocmai pentru cã e un obiect extrem de vechi, a intrat în acest proiect al lor”, povesteºte Lucreþia Mãlinesc, cea care deþine Muzeul Momârlanului din Petroºani. Cei doi s-au ales cu promovarea zonei de la poalele Parângului, la cel mai înalt nivel în þarã ºi strãinãtate. Cartea, alãturi de alte obiecte de valoare, a fost expusã la Bucureºti, într-o expoziþie ce a fost vernisatã în 14 septembrie, la Muzeul Naþional al Þãranului Român.


Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 24 octombrie 2012

6 Actualitate

Actualitate 7

Copii lãsaþi în grija unui fost profesor ºi a unui fost primar n film artistic, cu o temã de actualitate – copiii pãrãsiþi de pãrinþii plecaþi în strãinãtate -, în care joacã ºi ”copilul minune” al Petroºaniului, Andrei Popa. ”Cãtun fericit” va fi lansat oficial în data de 9 noiembrie, la Cinema Union Constanþa.

U

Ileana FIRÞULESCU 17 copii de diferite vârste au fost lãsaþi de pãrinþii plecaþi la muncã, în strãinãtate, în grija a doi oameni respectaþi, respectiv a unei foste profesoare ºi a unui fost primar, care se confruntã cu problemele specifice vârstelor copiilor, de la elevi de ºcoalã primarã pânã la ado-

lescenþi. Este vorba de un film de mare actualitate – Cãtun fericit - în care joacã ºi un fiu al Petroºaniului, Andrei Popa, film care va fi lansat în data de 9 noiembrie la

Cinematograful Union din Constanþa, în regia lui Dumitru Cucu, scenariul ºi muzica – Dumitru Lupu. ”S-a muncit mult la filmãri, copiii luând foarte în serios rolurile. Îmi amintesc cã vremea a fost capricioasã. Aveam haine groase ºi subþiri în tabãra noastrã, a copiilor ºi pãrinþilor. ªi a fost o situaþie

ªASE! Costel Avram - 48 km/zi pe bicicletã pentru inspecþie ºi sãnãtate a, aºa este. Duminicã am parcurs pe bicicletã 48 de km, dupã afiºajul kilometrajului. Am fost pe partea de Est, Petrila, Lonea ºi pe partea de sus a Coloniei, apoi Jieþ, Tirici…” – Costel Avram, director SC Apa Serv Petroºani.

”D

Ileana FIRÞULESCU Este directorul Apa Serv Petroºani, are maºinã personalã, dar ºi de serviciu ºi se teme ca oamenii în care a investit încredere sã nu profite de acestã încredere. Mulþi ºtiu cã actualul director al Apa Serv, Costel Avram, ”a luat-o” în barbã de la unii pe care îi credea prieteni ºi pe care s-a bazat de-a lungul vieþii sale. Cu o constituþie robustã, de fost rugbist, Avram trebuie sã dea câteva kilograme jos având de câþiva ani probleme cu o discopatie. Postul de conducere de la

ape pare sã-l fi ajutat considerabil, pe lângã exerciþiile fizice ºi hrana la timp – 11 kg în minus într-o lunã. Aºa s-a hotãrât sã îmbine utilul cu plãcutul, adicã sã facã inspecþia tuturor zonelor/reþelelor de apã ºi canalizare ºi a lucrãrilor aflate în lucru fãcând ºi miºcarea atât de necesarã sãnãtãþii sale. ”Da, aºa este. Duminicã am parcurs pe bicicletã 48 de km, dupã afiºajul kilometrajului. Am fost pe partea de Est, Petrila, Lonea ºi pe partea de sus a Coloniei, apoi Jieþ, Tirici…” – a declarat Costel Avram. Cum Apa Serv are lucrãri ample în diverse zone ale Vãii Jiui, nu se ºtie când se vor

trezi muncitorii, dupã-amiaza, cu directorul lor venind în inspecþie pe cãrãri neºtiute, cu bicicleta. ªi asta pentru cã vrea, spune Avram, sã schimbe imaginea societãþii atât de criticate ani de zile, în sensul cã orice lucru început sã fie dus pânã la capãt cu responsabilitate ºi profesionalism.

de genul îmbracã-te – dezbracã-te. Cum apãrea soarele regizorul striga: se filemazã scena cutare! Uneori era întreruptã o scenã ºi de cinci ori din cauza ploii. Andrei a devenit subiect de glume pentru scena cu scrisoarea. Una dintre scenele jucate de el era scena scrisorii primite de la mama sa ºi cu scrisoarea a

piept trebuia sã cânte tristeþea copilului pãrãsit, pe marginea unei ape. ªi de câte ori s-a strigat motor, tot de atâtea ori s-a pornit ploaia. Adicã de vreo cinci ori. Regizorul, dl. Lupu, a exclamat: mãi, Andrei, dacã nu ai avea anii ãºtia (12 ani), aº crede cã ai fãcut prostii! Filmul prezintã frãmântãrile ºi suferinþele fiecãrui copil/tânãr din cauza lipsei familiei, dar ºi zbaterile celor în grija cãrora se aflau de a le fi alãturi, de a face faþã fiecãrei rãni sufleteºti, dar filmul reliefeazã ºi calitatea copiilor personaje. Filmul a fost tratat ca o tragi-comedie în care speranþa nu este doar o luminiþã, ci un adevãrat far. A fost o experienþã frumoasã” – poveºteºte mama artistului complet, pentru vârsta lui, Adrian Popa, din Petroºani. Filmul a fost turnat într-un cadru mirific, în Sãticul de Sus, judeþul Argeº.

Tinerii din Petroºani invitaþi sã petreacã occidental mprumutam obiceiuri, sãrbãtori, orice se poate împrumuta din culturile altor þãri. Aºa se face ca la sfârºitul acestei luni americanii sãrbãtoresc Halloweenul. ªi la noi în localitate, în Petroºani, cluburile pregãtesc deja serile tematice.

Î

Raul IRINOVICI

prezennte. Tu ce mai aºtepþi? Gãseºte-þi cel mai “Anul acesta un club din tare costum iar de atmosPetroºani te invitã la un fera ne ocupãm noi. Mega Party de Halloween! Garantãm DISTRACÞIA!”, Te aºteptam într-un decor se aratã în anunþul unui cum nu ai mai vãzut pânã astfel de local. acum Fantome, vrãjitoare, Halloween este o sãrbãspirite... toate vor fi toare de origine celticã, preluatã astãzi de multe popoare din sonalul TESA. între responsabili, lucru lumea occiden”Scopul acestei noi pe care l-am ºi început. talã, ea rãspândindu-se organigrame este De asemenea primele în secolul al reducerea cheltuielilor de merit nu se vor mai XIX-lea prin ºi eficientizarea activacorda în mod egal, ci intermediul imiitãþii. Când spun reduc- diferenþiat, fiecãruia

109 salarii ”atinse” de reorganizare ura târgului spune cã la Apa Serv Petroºani 60 la sutã din personal reprezintã TESA. Documentele aratã cã din 514 salariaþi, 109 sunt TESA. Noua organigramã va atinge salariile mari ale persoanelor din conducerea societãþii.

G

Ileana FIRÞULESCU Noua organigramã, la care lucreazã SC Apa Serv Petroºani, are ca scop reducerea cheltu-

ielilor ºi eficientizarea activitãþii. Sunt destui care spun cã de fapt Apa Serv nu face faþã reþelelor învechite ale

erea cheltuielilor în acest caz, sigur cã vor fi micºorate ºi unele salarii, în special la personalul de conducere, acolo unde salariile sunt mari. Deci, nici vorbã de tãieri de salarii la

dupã muncã, implicare eliminând astfel nemulþumirile celor care trag pentru aceastã societate vãzând cã ºi cel care munceºte dupã vorba ”timpul trece, leafa

granþilor irlandezi din Statel e Unite ale Americii. Ea este sãrbãtoritã în noaptea de 31 octombrie, deºi în unele þãri data sãrbãtorii variazã — de exemplu, în Suedia este sãrbãtoritã în prima sâmbãtã din noiembrie. Numele provine din limba englezã, de la expresia All Hallows’ Even, numele sãrbãtorii creºtine a tuturor sfinþilor, sãrbãtoare cu care Halloweenul a devenit asociat în þãrile unde predominã creºtinismul occidental — catolic ºi protestant, deoarece în aceste culte creºtine, ziua tuturor sfinþilor este sãrbãtoritã pe 1 noiembrie. Specific pentru Halloween este dovleacul sculptat, care reprezintã Lanterna lui Jack. Cu ocazia acestei sãrbãtori, copiii se mascheazã

Momârlanii, pe harta culturalã a þãrii oi pasionaþi de viaþa primilor locuitori ai Vãii Jiului au pus tradiþia localã mai presus de orice ºi au ajuns sã punã momârlanii alãturi de maramureºeni, olteni, sau moldoveni.

D

Diana MITRACHE

Vãii Jiului pentru cã are puþin personal pe segmentul tehnicoperativ, fiind copleºitã de personal de birou – TESA, proporþia fiind e 40 la sutã ingineri ºi muncitori ºi 60 la sutã TESA. Verificând la faþa locului cu documentele pe masã situaþia stã astfel: din cei 514 angajaþi, 109 reprezintã per-

personalul tehnicooperativ. La partea tehnicã, se vor înfiinþa douã secþii mari, Est – Vest, iar cele existente în localitãþile Vãii Jiului se vor transforma în sectoare. Acest lucru se va face pentru a ºti fiecare ce sarcini/obligaþii are ºi în plus, nu mai trebuie sã analizez problemele cu toþi, ci doar cu doi. Trebuie sã mai instituim un fel de competiþie a realizãrilor

merge” este rãsplãtit la fel ca ei. Nu e corect. Motivarea salariaþilor trebuie clar stabilitã ºi sã se vadã cã acela care se implicã profesional, este apreciat. Dacã aceastã eficientizare ºi reducere a cheltuielilor nu se va produce, înseamnã cã nu ne-am atins scopul” – a declarat Costel Avram, director Apa Serv Petroºani.

în vrãjitori, mumii sau alte personaje ºi colindã pe la case întrebând „Trick or Treat?” (Pãcãlealã sau dulciuri?), ca o ameninþare cã dacã nu li se dau dulciuri, persoanei colindate i se va juca o farsã. În alte þãri, Halloween este serbat prin parade ºi carnavaluri. Costumele de Halloween sunt tradiþional modelate dupã figurile supranaturale, monºtri, schelete, fantome, vrãjitoare ºi diavoli. De-a lungul timpului, printre costumele folosite apãreau ºi cele ale unor personaje fictive, celebritãþi la ordinea zilei ºi arhietipuri generice, cum ar fi prinþesele sau luptãtorii ninja. Costumarea ºi colindatul cu ele era de actualitate în Scoþia de Halloween la sfârºitul secolului al XIXlea. Tradiþia a pãtruns ºi în Statele Unite la începutul secolului al XX-lea, atât în rândul adulþilor cât ºi în rândul copiilor. Primele costume de Halloween produse în masã au apãrut în magazinele americane în anii 1930 când obiceiul de trick-or-treating devenea popular acolo. În ziua de 31 octombrie sau în preajma ei, adesea în vinerea ºi sâmbãta dinainte de Halloween, se þin adesea petreceri cu costume.

Totul se datoreazã Lucreþiei Mãlinesc ºi lui Petru Gãlãþan, care au dus pasiunea lor la extrem. Ei sunt colecþionari de obiecte vechi ce leau aparþinut bãºtinaºilor dintre cele douã Jiuri. Au început demult sã strângã obiectele, iar mai apoi le-au expus într-o casã autenticã, pãstratã în timp ºi recondiþionatã, la poalele Parângului. Acum au paginile lor într-un volum de colecþii particulare din România, editat la Muzeul Þãranului Român sub titulatura „Recuperãri, restituiri, restaurãri”. Totul a pornit din pasiune pentru

obiectele vechi, iar cei doi colecþionari au mers sã restaureze o cruce de sute de ani pe care au gãsito într-un cãtun din Parâng. „Au venit ceva muzeografi de la Muzeul Þãranului Român aici la noi în zonã ºi ei ne-au descoperit. Ne-au vãzut colecþiile ºi aºa am luat contact cu ei. Au fãcut un proiect ºi acolo sunt incluºi 24 de colecþionari particulari ºi de la fiecare au luat câte o piesã deterioratã ce a fost recondiþionatã. Eu am avut o cruce foarte veche ºi pictura era întoarsã ºi, tocmai pentru cã e un obiect extrem de vechi, a intrat în acest proiect al lor”, povesteºte Lucreþia Mãlinesc, cea care deþine Muzeul Momârlanului din Petroºani. Cei doi s-au ales cu promovarea zonei de la poalele Parângului, la cel mai înalt nivel în þarã ºi strãinãtate. Cartea, alãturi de alte obiecte de valoare, a fost expusã la Bucureºti, într-o expoziþie ce a fost vernisatã în 14 septembrie, la Muzeul Naþional al Þãranului Român.


Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 24 octombrie 2012

8 Actualitate proape 20 de milioane de euro pentru închiderea unor gropi de gunoi din judeþul Hunedoara. Gropile de gunoi din Petrila, Lupeni, Aninoasa ºi alte localitãþi ale judeþului Hunedoara vor fi închise. Consiliul Judeþean Hunedoara a demarat un proiect prin care are în vedere închiderea depozitelor urbane neconforme în cadrul Proiectului ”Sistem de management integrat al deºeurilor în judeþul Hunedoara”.

A

Este vorba de depozitele urbane neconforme de la Aninioasa, Petrila, Lupeni, Haþeg, Cãlan, Hunedoara, Uroi-Rapoltu Mare, Orãºtie. Principalele condiþii financiare ºi modalitãþi de platã ºi/sau trimitere la dispoziþiile relevante provin de la Fondul European de Dezvoltare Regionalã (FEDR) buget de stat buget local. Valoarea proiecului pentru inchiderea acestor gropi de gunoi este de 17.520.870,00 EUR.

A menda în 2010

Consiliul Judeþean Hunedoara ºi câteva primãrii mari din judeþ

Adio gropi de gunoi neconforme,

CJH închide depozitele de deºeuri

cu aproape 20 de milioane de euro deºeurilor se ridicã la circa 40 de milioane de euro.

roapa de gunoi de la Petrila încã funcþioneazã

G

aduc sancþiuni grele populaþiei pentru cã nu au construit în timp util deponee ecologice. Unul destul de scump, dat fiind faptul cã pânã acum s-au cheltuit aproape ºase milioane de euro, fonduri PHARE, pentru a moderniza, punctual, soluþiile de colectare ºi depozitare a gunoiului moºtenite de pe vremea lui Ceauºescu. Insuficient însã pentru a onora termenele la care

s-au angajat autoritãþile hunedorene în solidar cu cele naþionale faþã de Comisia Europeanã. Potrivit lui Georgeta Barabaº, director al Agenþiei pentru Protecþia Mediului Hunedoara, implementarea sistemului de management al deºeurilor în judeþul Hunedoara este întârziat cu trei ani. „Comisia Europeanã a deschis procedura de infringement la Tribunalul European împotriva României, iar Hunedoarei îi va reveni plata unei pãrþi din penalitãþi pentru nerespectarea termenelor la închiderea gropilor neecologice, la implementarea sistemului de colectare selectivã a gunoiului ºi construirea deponeurilor. Existã un precedent din acest punct de vedere în Polonia. Pentru cã nu a respectat termenele la care s-a angajat faþã de Comisia Europeanã, polonezii au fost obligaþi sã plãteascã o amendã

de 200.000 de euro pentru fiecare zi de întârziere”, a spus sursa citatã.

U

Groapa de gunoi de la Petrila funcþioneazã deºi a fost închisã. Groapa de gunoi de la Petrila, ce în acte figureazã ca fiind închisã încã din anul 2007, continuã sã ardã, semn cã aici s-a continuat cu depozitarea deºeurilor ºi nu cu acoperirea acestora cu pãmânt. Repezentanþi ai societãþii de salubritate din oraºul Petrila susþin faptul cã la groapa de gunoi se duc doar rabe de pãmânt. Groapa de gunoi nu

groapã. Deºi stãm la o distanþã considerabilã tot mirosul ne intrã în case. Nu putem sã lãsãm geamurile deschise”, spune un petrilean. Reprezentanþii administraþiei locale infirma faptul ca groapa de gunoi este încã funcþionalã. Teoretic aceasta a fost închisã în 2007, dar ºi în present este funcþionalã. Chiar ºi în aceste condiþii, consilierii locali au refuzat construcþia unui deponeu ecologic pe raza localitãþii. Ei prefera sã funcþioneze ilegal, fãrã a-I interesa ca peste câþiva ani vom plãti preþul gunoiului de 27 de ori mai mare.

unedoara, groapa de gunoi pentru regiunea de Vest

H

Hunedoara, “depozit de gunoaie”. Deºeurile din CaraºSeverin sunt transportate în judeþul nostru, adicã în judeþul Hunedoara, la Orãºtie. Motivul,

n proiect cincinal

nvestiþie de 40 de milioane de euro

Noul proiect demarat de Ministerul Mediului având ca beneficiar Consiliul Judeþean Hunedoara va evalua investiþiile în gestionarea deºeurilor. Potrivit lui Alexei Atudorei, deponeul regional care se va construi în judeþul Hunedoara va fi amplasat fie la Cãlan, fie în localitatea Bârcea Mare. Valoarea totalã a implementãrii sistemului de gestionare a

ªedinþã la Petroºani n cursul acestei sãptãmâni, mai exact miercuri, 24 octombrie, la Petroºani, se va derula ºedinþa de consiliu local aferentã lunii în curs.

Î

(ADI) Intercom Deºeuri CaraºSeverin. Peste 2.500 de tone de gunoaie adunate din întreg judeþul inevcinat aºteaptã sã fie transportate, de la Reºiþa la Orãºtie. Acestea ar fi trebuit sã fie prelucrate pe plan local, însã, din cauza deºeurilor neconforme, de tip moloz rezultat din demolãri ºi construcþii, mobilier, cauciucuri sau crengi ºi resturi vegetale, instalaþia nu este funcþionalã. “Acest lucru s-a întâmplat, deoarece, operatorii nu s-au conformat caietului de sarcini ºi au adus deºeuri total neconforme, aºa încât, instalaþia de compactare-balotare s-a defectat. Ca soluþie de rezervã a fost transportul deºeurilor la Centrul de valorificare-reciclare de la Orãºtie, la aceleaºi tarife ºi în aceleaºi condiþii”, a afirmat Tiberiu

La Orãºtie, Deva, Rapolt, Aninoasa ºi Vulcan mai existã încã gropi de gunoi neconforme aflate în exploatare. Judeþul Hunedoara trebuia sã aibã douã deponee ecologice la 1 ianuarie 2007.

I

Actualitate 9

Pe ordinea de zi se vor afla aproape 30 de proiecte, Pãdurean, directorul A.D.I. unele dintre acestea Intercom Deºeuri Caraº-Severin, referindu-se la aloconform Agerpress. carea unor sume de Deocamdatã mai puþin de bani în vederea jumãtate din primãriile din organizãrii câtorva judeþul Caraº-Severin au adus manifestãri. Printre deºeurile la Orãºtie. acestea se numãrã: “Singura soluþie de moment celebrarea celor 75 este aceea de a crea câteva staþii de ani scurºi de la locale, la Moldova Nouã, Bãile realizarea Coloanei Herculane, Moldova Nouã, Infinitului la Anina sau Oraviþa, pentru a Atelierele Centrale scurtã distanþa de transport, Petroºani, respectiv fiindcã, aºa cum se ºtie, primãriile au probleme destule cu banii. Dacã depozitul de la Reºiþa va fi finalizat în doi ani, va fi o mare realizare”, a declarat ºi Marius Cârpean, comisar-ºef al u începere de luni, Gãrzii de Mediu Caraº-Severin, societatea localã de potrivit Agerpress. termoficare a demarat proUltimele douã depozite de bele de verificare ºi reîncãrdeºeuri care mai funcþionau în Caraº-Severin au fost închise în care a sistemului de terluna iulie. moficare din localitate. Prin

Cãldura e pe “þeavã”

C

udeþul Hunedoara, un judeþ al deºeurilor

J mai are autorizaþie din 2007, iar aceasta ar fi trebuit ecologizatã. Nu s-a întâmplat însã nimic, asta pentru cã autoritãþile au invocat lipsa banilor. Mai mult, petrilenii spun cã în continuare gunoiul este incendiat. “Arde zi ºi noapte gunoiul la

Controale la cornurile elevilor hunedoreni

pe plan local, toate depozitele au fost închise iar staþia de compactare ºi balotare, amplasatã la Reºiþa, s-a defectat. Afirmaþia a fost fãcutã, luni, de Tiberiu Pãdurean, directorul Asociaþiei de Dezvoltare Intercomunitarã

de la înfiinþarea ªcolii de zbor fãrã motor aparþinând Aeroclubului Petroºani, sãrbãtorirea a 125 de ani de existenþã a Bisericii Romano – Catolice din Petroºani sau pentru organizarea ediþiei cu numãrul 4 al “Miss UPET” 2012. Pentru respectivele

Dacã în urmã cu ceva timp se vorbea de construirea unui deponeu ecologic pe raza oraºului Petrila, acum acest lucru nu mai este posibil pentru ca aleºii legislativului local au refuzat acest lucru. Din acest motiv, unicul deponeu ecologic din judeþ va fi construit la Bârcea. Raul IRINOVICI

urmare ºi cãldura a revenit în calorifere, deocamdatã doar pe timpul nopþii. “Am încãrcat sistemul ºi am reluat furnizarea agentului termic pentru încãlzirea locuinþelor.

nspectorii pentru siguranþa alimentelor au demarat campania de verificare a cornurilor care ajung la elevii din Valea Jiului. Asta pentru cã de doar o sãptãmânã s-a finalizat licitaþia.

evenimente ar urma sã fie alocate, în total, 11.000 de lei. De asemenea, consilierii locali vor fi invitaþi sã decidã ºi în ceea ce priveºte repartizarea unor locuinþe sociale sau acordarea unui titlu de cetãþean de onoare. Mir cea NISTOR

Deocamdatã, însã, pentru cã afarã încã este cald pe timpul zilei, vom da cãldurã doar noaptea. Prioritarã este încãlzirea unitãþilor ºcolare”, a declarat Ovidiu Munteanu, director SC Termoficare SA Petroºani. În principiu, cãldura ar urma sã revinã în toate punctele termice din Petroºani, unele probleme fiind înregistrate la unul singur dintre acestea. În ceea ce priveºte apa caldã menajerã, în Petroºani, aceasta a revenit, dupã aproape douã luni de pauzã, în cursul sãptãmânii trecute. Mir cea NISTOR

I

Programul laptele ºi cornul a demarat cu mare întârziere în ºcolile hunedorene, din cauza birocraþiei. Acum, inspectorii DSV spun cã vor face ample verificãri care includ ºcolile, firmele producãtoare ºi maºinile ce transportã produsele. „Întrucât acest program a demarat cu mici probleme tehnice, nu am putut desfãºura chiar o activitate tehnicã ºi practicã. În urmãtoarea perioadã, vom începe controalele demarate pe tot fluxul de transport, depozitare ºi pânã la final. Dorim sã vedem în ce condiþii firmele îºi respectã contractul, cum transportã produsele, pentru ca laptele ºi cornul sã ajungã în condiþii optime la ºcoli”, spune dr. Octavian Popescu, medic DSVSA Petroºani. În plus, în câteva zile începe ºi proiectul potrivit cãruia elevilor li se vor distribui merele. ªi aceastã activitate va fi monitorizatã de la 1 noiembrie, datã la care se preconizeazã cã va fi aplicatã în ºcolile hunedorene. Cornurile au lipsit, însã, de pe masa copiilor din acest judeþ mai bine de o lunã, deoarece licitaþia a fost contestatã ºi pânã la finalizarea acesteia copiii au primit doar lapte. (Diana MITRACHE)

O zi “apoasã” iua de luni, 22 octombrie, adicã ziua în care societatea de termoficare din Petroºani a demarat probele în vederea repornirii sistemului de încãlzire centralizatã a fost una “apoasã” pentru mai multe locuinþe sau instituþii din localitate.

Z

Nu de alta, dar mulþi dintre cei care au efectuat lucrãri care au vizat curãþirea sau înlocuirea caloriferelor au uitat sau au neglijat sã verifice etanºeitatea sistemului. În câteva cazuri chiar, oamenii, dupã ce au scos caloriferele, au uitat sã blindeze þevile astfel cã s-au trezit cu lucrurile plutind prin casã. Bineînþeles, aceºtia nu au fost singurii afectaþi de “potop”, de suferit având parte ºi vecinii care locuiesc sub apartamentele inundate. Probleme au fost înregistrate ºi în scara unui bloc din care au fost furate caloriferele, probabil, pentru a fi vândute la fier vechi. Mircea Mircea NISTOR


Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 24 octombrie 2012

8 Actualitate proape 20 de milioane de euro pentru închiderea unor gropi de gunoi din judeþul Hunedoara. Gropile de gunoi din Petrila, Lupeni, Aninoasa ºi alte localitãþi ale judeþului Hunedoara vor fi închise. Consiliul Judeþean Hunedoara a demarat un proiect prin care are în vedere închiderea depozitelor urbane neconforme în cadrul Proiectului ”Sistem de management integrat al deºeurilor în judeþul Hunedoara”.

A

Este vorba de depozitele urbane neconforme de la Aninioasa, Petrila, Lupeni, Haþeg, Cãlan, Hunedoara, Uroi-Rapoltu Mare, Orãºtie. Principalele condiþii financiare ºi modalitãþi de platã ºi/sau trimitere la dispoziþiile relevante provin de la Fondul European de Dezvoltare Regionalã (FEDR) buget de stat buget local. Valoarea proiecului pentru inchiderea acestor gropi de gunoi este de 17.520.870,00 EUR.

A menda în 2010

Consiliul Judeþean Hunedoara ºi câteva primãrii mari din judeþ

Adio gropi de gunoi neconforme,

CJH închide depozitele de deºeuri

cu aproape 20 de milioane de euro deºeurilor se ridicã la circa 40 de milioane de euro.

roapa de gunoi de la Petrila încã funcþioneazã

G

aduc sancþiuni grele populaþiei pentru cã nu au construit în timp util deponee ecologice. Unul destul de scump, dat fiind faptul cã pânã acum s-au cheltuit aproape ºase milioane de euro, fonduri PHARE, pentru a moderniza, punctual, soluþiile de colectare ºi depozitare a gunoiului moºtenite de pe vremea lui Ceauºescu. Insuficient însã pentru a onora termenele la care

s-au angajat autoritãþile hunedorene în solidar cu cele naþionale faþã de Comisia Europeanã. Potrivit lui Georgeta Barabaº, director al Agenþiei pentru Protecþia Mediului Hunedoara, implementarea sistemului de management al deºeurilor în judeþul Hunedoara este întârziat cu trei ani. „Comisia Europeanã a deschis procedura de infringement la Tribunalul European împotriva României, iar Hunedoarei îi va reveni plata unei pãrþi din penalitãþi pentru nerespectarea termenelor la închiderea gropilor neecologice, la implementarea sistemului de colectare selectivã a gunoiului ºi construirea deponeurilor. Existã un precedent din acest punct de vedere în Polonia. Pentru cã nu a respectat termenele la care s-a angajat faþã de Comisia Europeanã, polonezii au fost obligaþi sã plãteascã o amendã

de 200.000 de euro pentru fiecare zi de întârziere”, a spus sursa citatã.

U

Groapa de gunoi de la Petrila funcþioneazã deºi a fost închisã. Groapa de gunoi de la Petrila, ce în acte figureazã ca fiind închisã încã din anul 2007, continuã sã ardã, semn cã aici s-a continuat cu depozitarea deºeurilor ºi nu cu acoperirea acestora cu pãmânt. Repezentanþi ai societãþii de salubritate din oraºul Petrila susþin faptul cã la groapa de gunoi se duc doar rabe de pãmânt. Groapa de gunoi nu

groapã. Deºi stãm la o distanþã considerabilã tot mirosul ne intrã în case. Nu putem sã lãsãm geamurile deschise”, spune un petrilean. Reprezentanþii administraþiei locale infirma faptul ca groapa de gunoi este încã funcþionalã. Teoretic aceasta a fost închisã în 2007, dar ºi în present este funcþionalã. Chiar ºi în aceste condiþii, consilierii locali au refuzat construcþia unui deponeu ecologic pe raza localitãþii. Ei prefera sã funcþioneze ilegal, fãrã a-I interesa ca peste câþiva ani vom plãti preþul gunoiului de 27 de ori mai mare.

unedoara, groapa de gunoi pentru regiunea de Vest

H

Hunedoara, “depozit de gunoaie”. Deºeurile din CaraºSeverin sunt transportate în judeþul nostru, adicã în judeþul Hunedoara, la Orãºtie. Motivul,

n proiect cincinal

nvestiþie de 40 de milioane de euro

Noul proiect demarat de Ministerul Mediului având ca beneficiar Consiliul Judeþean Hunedoara va evalua investiþiile în gestionarea deºeurilor. Potrivit lui Alexei Atudorei, deponeul regional care se va construi în judeþul Hunedoara va fi amplasat fie la Cãlan, fie în localitatea Bârcea Mare. Valoarea totalã a implementãrii sistemului de gestionare a

ªedinþã la Petroºani n cursul acestei sãptãmâni, mai exact miercuri, 24 octombrie, la Petroºani, se va derula ºedinþa de consiliu local aferentã lunii în curs.

Î

(ADI) Intercom Deºeuri CaraºSeverin. Peste 2.500 de tone de gunoaie adunate din întreg judeþul inevcinat aºteaptã sã fie transportate, de la Reºiþa la Orãºtie. Acestea ar fi trebuit sã fie prelucrate pe plan local, însã, din cauza deºeurilor neconforme, de tip moloz rezultat din demolãri ºi construcþii, mobilier, cauciucuri sau crengi ºi resturi vegetale, instalaþia nu este funcþionalã. “Acest lucru s-a întâmplat, deoarece, operatorii nu s-au conformat caietului de sarcini ºi au adus deºeuri total neconforme, aºa încât, instalaþia de compactare-balotare s-a defectat. Ca soluþie de rezervã a fost transportul deºeurilor la Centrul de valorificare-reciclare de la Orãºtie, la aceleaºi tarife ºi în aceleaºi condiþii”, a afirmat Tiberiu

La Orãºtie, Deva, Rapolt, Aninoasa ºi Vulcan mai existã încã gropi de gunoi neconforme aflate în exploatare. Judeþul Hunedoara trebuia sã aibã douã deponee ecologice la 1 ianuarie 2007.

I

Actualitate 9

Pe ordinea de zi se vor afla aproape 30 de proiecte, Pãdurean, directorul A.D.I. unele dintre acestea Intercom Deºeuri Caraº-Severin, referindu-se la aloconform Agerpress. carea unor sume de Deocamdatã mai puþin de bani în vederea jumãtate din primãriile din organizãrii câtorva judeþul Caraº-Severin au adus manifestãri. Printre deºeurile la Orãºtie. acestea se numãrã: “Singura soluþie de moment celebrarea celor 75 este aceea de a crea câteva staþii de ani scurºi de la locale, la Moldova Nouã, Bãile realizarea Coloanei Herculane, Moldova Nouã, Infinitului la Anina sau Oraviþa, pentru a Atelierele Centrale scurtã distanþa de transport, Petroºani, respectiv fiindcã, aºa cum se ºtie, primãriile au probleme destule cu banii. Dacã depozitul de la Reºiþa va fi finalizat în doi ani, va fi o mare realizare”, a declarat ºi Marius Cârpean, comisar-ºef al u începere de luni, Gãrzii de Mediu Caraº-Severin, societatea localã de potrivit Agerpress. termoficare a demarat proUltimele douã depozite de bele de verificare ºi reîncãrdeºeuri care mai funcþionau în Caraº-Severin au fost închise în care a sistemului de terluna iulie. moficare din localitate. Prin

Cãldura e pe “þeavã”

C

udeþul Hunedoara, un judeþ al deºeurilor

J mai are autorizaþie din 2007, iar aceasta ar fi trebuit ecologizatã. Nu s-a întâmplat însã nimic, asta pentru cã autoritãþile au invocat lipsa banilor. Mai mult, petrilenii spun cã în continuare gunoiul este incendiat. “Arde zi ºi noapte gunoiul la

Controale la cornurile elevilor hunedoreni

pe plan local, toate depozitele au fost închise iar staþia de compactare ºi balotare, amplasatã la Reºiþa, s-a defectat. Afirmaþia a fost fãcutã, luni, de Tiberiu Pãdurean, directorul Asociaþiei de Dezvoltare Intercomunitarã

de la înfiinþarea ªcolii de zbor fãrã motor aparþinând Aeroclubului Petroºani, sãrbãtorirea a 125 de ani de existenþã a Bisericii Romano – Catolice din Petroºani sau pentru organizarea ediþiei cu numãrul 4 al “Miss UPET” 2012. Pentru respectivele

Dacã în urmã cu ceva timp se vorbea de construirea unui deponeu ecologic pe raza oraºului Petrila, acum acest lucru nu mai este posibil pentru ca aleºii legislativului local au refuzat acest lucru. Din acest motiv, unicul deponeu ecologic din judeþ va fi construit la Bârcea. Raul IRINOVICI

urmare ºi cãldura a revenit în calorifere, deocamdatã doar pe timpul nopþii. “Am încãrcat sistemul ºi am reluat furnizarea agentului termic pentru încãlzirea locuinþelor.

nspectorii pentru siguranþa alimentelor au demarat campania de verificare a cornurilor care ajung la elevii din Valea Jiului. Asta pentru cã de doar o sãptãmânã s-a finalizat licitaþia.

evenimente ar urma sã fie alocate, în total, 11.000 de lei. De asemenea, consilierii locali vor fi invitaþi sã decidã ºi în ceea ce priveºte repartizarea unor locuinþe sociale sau acordarea unui titlu de cetãþean de onoare. Mir cea NISTOR

Deocamdatã, însã, pentru cã afarã încã este cald pe timpul zilei, vom da cãldurã doar noaptea. Prioritarã este încãlzirea unitãþilor ºcolare”, a declarat Ovidiu Munteanu, director SC Termoficare SA Petroºani. În principiu, cãldura ar urma sã revinã în toate punctele termice din Petroºani, unele probleme fiind înregistrate la unul singur dintre acestea. În ceea ce priveºte apa caldã menajerã, în Petroºani, aceasta a revenit, dupã aproape douã luni de pauzã, în cursul sãptãmânii trecute. Mir cea NISTOR

I

Programul laptele ºi cornul a demarat cu mare întârziere în ºcolile hunedorene, din cauza birocraþiei. Acum, inspectorii DSV spun cã vor face ample verificãri care includ ºcolile, firmele producãtoare ºi maºinile ce transportã produsele. „Întrucât acest program a demarat cu mici probleme tehnice, nu am putut desfãºura chiar o activitate tehnicã ºi practicã. În urmãtoarea perioadã, vom începe controalele demarate pe tot fluxul de transport, depozitare ºi pânã la final. Dorim sã vedem în ce condiþii firmele îºi respectã contractul, cum transportã produsele, pentru ca laptele ºi cornul sã ajungã în condiþii optime la ºcoli”, spune dr. Octavian Popescu, medic DSVSA Petroºani. În plus, în câteva zile începe ºi proiectul potrivit cãruia elevilor li se vor distribui merele. ªi aceastã activitate va fi monitorizatã de la 1 noiembrie, datã la care se preconizeazã cã va fi aplicatã în ºcolile hunedorene. Cornurile au lipsit, însã, de pe masa copiilor din acest judeþ mai bine de o lunã, deoarece licitaþia a fost contestatã ºi pânã la finalizarea acesteia copiii au primit doar lapte. (Diana MITRACHE)

O zi “apoasã” iua de luni, 22 octombrie, adicã ziua în care societatea de termoficare din Petroºani a demarat probele în vederea repornirii sistemului de încãlzire centralizatã a fost una “apoasã” pentru mai multe locuinþe sau instituþii din localitate.

Z

Nu de alta, dar mulþi dintre cei care au efectuat lucrãri care au vizat curãþirea sau înlocuirea caloriferelor au uitat sau au neglijat sã verifice etanºeitatea sistemului. În câteva cazuri chiar, oamenii, dupã ce au scos caloriferele, au uitat sã blindeze þevile astfel cã s-au trezit cu lucrurile plutind prin casã. Bineînþeles, aceºtia nu au fost singurii afectaþi de “potop”, de suferit având parte ºi vecinii care locuiesc sub apartamentele inundate. Probleme au fost înregistrate ºi în scara unui bloc din care au fost furate caloriferele, probabil, pentru a fi vândute la fier vechi. Mircea Mircea NISTOR


10 Diverse

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 24 octombrie 2012 Mici crime conjugale

Tr e n d u l . . . i u b i r i i e multã vreme observ cã specia din care facem parte mimeazã orice. Fericirea, îndrãgosteala, bunãtatea, pioºenia, smerenia, ura ºi orice altceva le vine la mânã ºi îi ajutã la îndeplinirea scopurilor pe care le urmãresc la momentul respectiv.

D

Oana TUÞU N-a scãpat nici... iubirea. E strigatã peste tot, e scrisã pe toþi „pereþii” (chiar ºi ãia de pe Facebook...), e invocatã în orice situaþie (iubire faþã de oameni, de þarã, de parteneri, de bãtrâni, sãraci etc.), în orice loc sau circumstanþã, fie cã e cazul sau nu e. Bineînþeles cã dacã nu te aliniezi trendului sau îþi permiþi sã nu fii cel puþin ipocrit în unul (sau mai multe) dintre cazuri, obiectezi sau îndrãzneºti sã argumentezi, eºti exclus din „elita îngâmfaþilor ipocriþi”. Se cheamã cã eºti arogant, înfumurat, obraznic, lipsit de scrupule. Cu toate astea... nu vreþi voi sã vã iubiþi ºi sã iubiþi mai discret... ?

este exact despre problemele care pândesc fiecare cuplu simulant de fericire. Pierderea identitãþii ºi a celuilalt, oameni incapabili sã audã o voce interioarã, neºtiind ce sã rãspundã. “Totul e permis în lupta asta: ticurile, bolile, surzenia, indiferenþa, rãzgâierea. Câºtigãtorul e cel care îl va face pe celãlalt sã plângã.” Doi actori frumoºi ºi talentaþi ai Teatrului Dramatic „Ion D. Sîrbu” Petroºani, Ioana Florescu (în rolul Lisei) ºi Dorin

devãrul din spatele mãºtii

A

Spectacolul „Mici crime conjugale”

Zachei (în rolul lui Gilles), vã aºteaptã sã vedeþi, sã realizaþi ºi sã înþelegeþi, adevãrul din spatele mãºtii numitã „fericire”. Duminicã, 28 octombrie, ora 18, la premiera spectacolului „Mici crime conjugale”.

C

oncurs! Invitaþii la „Titanic Vals”

Premiera spectacolului „Titanic Vals” (14 octombrie a.c.) a fost un real succes. Partea mai puþin seninã a poveºtii este faptul cã biletele se terminaserã cu trei zile înaintea premierei, în condiþiile în care conducerea teatrului a suplimentat locurile. Astfel, mulþi dintre doritori n-au mai putut urmãri celebra comedie a lui Tudor Muºatescu. Drept urmare, fiecare spectator careºi va procura bilet pentru premiera „Mici crime conjugale”, va putea câºtiga una dintre cele zece invitaþii pentru douã persoane, la urmãtoarea reprezentaþie a spectacolului „Titanic Vals”, din data de 3 noiembrie. Mult succes!

HOROSCOP

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro

24 octombrie 2012

Vei avea de semnat contracte, acte financiar-contabile, de obþinut aprobãri. Toate se vor poticni la un moment dat, dar eforturile pe care le vei face vor da pânã la urmã rezultate. De bani nu vei duce lipsã deºi vei avea destule cheltuieli de fãcut.

Energia fizicã este peste nivelul cu care ne-ai obiºnuit ºi dacã vei reuºi sã o foloseºti în mod constructiv este posibil sã ai rezultate mai deosebite. La slujbã vei avea de depãºit câteva obstacole ºi pentru orice nimic va trebui sã te zbaþi.

Reuºeºti sã comunici ceva mai bine cu partenerul de suflet. Pentru a nu strica acest echilibru, fragil totuºi; ar fi de dorit sã eviþi sã-i adresezi critici. Zona coloanei vertebrale va fi ceva mai sensibilã în aceastã perioadã.

Este posibil ca unele neplãceri legate de sãnãtate sã te impiedice sã te achiþi cu succes de sarcinile de la serviciu. Dacã þi se va cere sã rãmâi peste program nu este cazul sã eziþi. Oricum, ºefii îþi vor aprecia întro mai mare mãsurã eforturile.

Nu eºti nici pe departe în forma ta cea mai bunã, aºa cã fã-þi un program cât mai lejer. La serviciu vei avea parte de tot felul de evenimente care te vor scoate din ritm ºi nu vei reuºi sã realizezi mare lucru. Ai tendinþa de a aºtepta prea mult.

În aceastã perioadã va trebui sã te ocupi de problemele rãmase nerezolvate de mai mult timp. Existã oportunitatea de a suferi un mic accident, aºa cã, pe cât posibil, nu te implica în activitãþi cu grad mare de risc.

Nu te implica în activitãþi fizice prea mari ºi, mai ales, nu face miºcãri bruºte. Starea psihicã nu va fi dintre cele mai bune la începutul zilei. La serviciu este o perioadã foarte agitatã pentru tine ºi trebuie sã fii în formã. Ai parte de tot felul de schimbãri.

Eºti cam nemulþumit, dar, de fapt, exagerezi. Dacã ai fi mai conciliant, mai înþelegãtor ai putea rezolva chiar mai multe decât þi-ai propus. O surprizã plãcutã ar putea veni de la prietenii aflaþi pe alte meleaguri.

Initiaþivele tale vor putea fi duse la bun sfârºit graþie ºi bunei capacitãþi de concentrare de care dai dovadã în aceastã perioadã. Aparatul urogenital va fi mai sensibil. Relaþia cu superiorii ierarhici va fi destul de tensionatã.

Este posibil sã ai dureri de oase sau poate vezica biliarã va avea o funcþionare mai greoaie. Încercã sã pãstrezi un regim de viaþã cât mai echilibrat. La serviciu reuºeºti sã îþi pui în valoare calitãþile, aºa cã vei reuºi sã te faci apreciat de ºefi.

Activitãþile sociale în care eºti implicat îþi vor permite sã cunoºti persoane care îþi vor stârni interesul. Vei face o bunã impresie ºi vei putea miza pe sprijinul unei persoane din anturajul apropiat. Eºti optimist ºi plin de energie.

Evitã sã te încãpãþânezi ºi sã îþi susþii cu prea multã înverºunare punctele de vedere. Încearcã sa fi ceva mai cooperant ºi, mai ales, mare atenþie sã nu stârneºti gelozia partenerului. Situaþia profesionalã este în ansamblu bunã.


Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 24 octombrie 2012 fost coadã ieri la împãrþirea alimente rãmase în depozitul Serviciului de Asistenþã Socialã de la Petroºani. Cum a fost ºi ultima zi de distribuire, rezervatã pensionarilor, oamenii s-au pus la coadã încã de noaptea, doar, doar vor fi sigur cã prind un bon de ordine.

A

Altfel, bãtrânii, în mare parte cu pensii mizere, s-au bucurat nespus de alimentele primite. “Sunt foarte bune aceste alimente, cã avem pensia micã ºi ne prind tare bine”, ne-a declarat un pensionar. “O venit bãiatul meu de la 3 jumate azi noapte ºi o stat la rând. Eu am venit la 5 ºi l-am schimbat. Dacã eu sunt micã, nu am apucat sã mã bag în faþã ºi sã iau ºi eu bon. Bãiatul meu a prins numãrul 81 ”, a

S-au terminat alimentele „europene”

afirmat o bãtrânicã. Repartizarea alimentelor europene, în Petroºani, a fost sistatã dupã ce prima tranºã a fost epuizatã. Pânã în prezent, dintre cei 3.543 de beneficiari, doar 495 au reuºit sã intre în posesia fãinei, orezului, zahãrului, mãzãrei, roºiilor în bulion ºi pastelor fãi-

noase. „Din pãcate, am primit prea puþine alimente astfel cã am încercat sã asigurãm la fiecare categorie, din cele 4, de beneficiari, în mod echilibrat, cantitãþile de alimente din prima tranºã. Pânã în prezent, au intrat în posesia acestora 495 de persoane din rândul ºomerilor, persoanelor cu

handicap grav sau accentuat, pensionarilor cu venituri mici ºi beneficiarilor de venit minim garantat. Aceºtia au primit câte 14 kilograme de fãinã, 7 kilograme de orez, 3 kilograme de

zahãr, 2 cutii de mazãre, 2 pungi de paste fãinoase ºi 2 cutii de roºii în bulion. Din pãcate, nu ºtim când va sosi ºi urmãtorul transport cu alimente de acest fel, pentru a le acorda ºi celorlalþi aproape 3.000 de beneficiari”, a declarat Cristina Mraz, ºef Serviciul Public Local de Asistenþã Socialã din cadrul Primãriei municipiului Petroºani. Dupã ce au stat la coadã însã nu au reuºit sã-ºi ridice alimentele oamenii ºi-au exprimat nemulþumirea dar au fost nevoiþi sã plece acasã cu sacoºele goale. „Îmi pare rãu cã s-a întâmplat astfel

dar nu suntem noi vinovaþi de acest lucru. De vinã este cantitatea prea micã de alimente ce ne-a fost repartizatã”, a mai spus Cristina Mraz. Dacã data la care va fi reluatã repartizarea primei tranºe de alimente încã nu este cunoscutã, nici când va veni cea de-a doua tranºã nu se ºtie. Cert este cã în cea de-a doua etapã ar urma sã fie împãrþite beneficiarilor câte 4 kilograme de mãlai, 7 litri de ulei, 1 kilogram de fasole boabe, o cutie de bulion de tomate ºi 5 pachete de biscuiþi. Luiza ANDRONACHE Mir cea NISTOR

Colectarea banilor în ºcoli, limitatã de nevoi ecretarul de stat pentru învãþãmântul preuniversitar, Stelian Fedorca, a declarat vineri cã în ºcoli ºi grãdiniþe nu ar trebui sã mai existe concursuri organizate pe banii elevilor ºi preºcolarilor.

S

De asemenea, reprezentantul MECTS a afirmat, cu prilejul prezentãrii raportului privind starea învãþãmântului în Capitalã, cã nici fondul ºcolii instituit de profesori, educatori, învãþãtori nu ar trebui sã mai existe. “Singura modalitate legalã este cã pãrinþii sã decidã sã strângã o anumitã sumã de bani pe care s-o acorde voluntar asociaþiei de pãrinþi a unitãþii de învãþãmânt”, a spus Fedorca. Potrivit secretarului de stat, la solicitarea directorului ºi Consiliului de Administraþie al ºcolii, asociaþia de pãrinþi poate da aceºti bani pentru un eveniment, o acþiune sau pentru cumpãrarea unor bunuri necesare. “Banii vor rãmâne mereu la pãrinþi, ºi nu la profesori sau directori. Dacã banii rãmân la profesori sau directori este o problemã”, a sus þinut

Fedorca. Toate aceste declaraþii se fac în timp ce în ºcolile hunedorene se colecteazã bani mulþi fie pentru fondul clasei, fondul ºcolii, excursii sau concursuri. Aproximativ de o lunã de zile de când a început noul an ºcolar au început ºi solicitãrile învãþãtorilor sau a diriginþilor. Mai mulþi pãrinþi ai cãror copii sunt elevi la unitãþile ºcolare din Petroºani se plâng de faptul cã li se percep sume de bani care reprezintã “fondul clasei”. Prin fondul clasei, spun pãrinþii se înþelege achiziþionarea de cretã sau chiar zugrãvirea clasei, asta în condiþiile sãlile de clasa ar fi trebuit sã fie zugrãvite pentru prima zi de ºcoalã. “Ni s-a cerut un milion (100 de lei-n.r.) pentru zugrãvit, creta ºi alte celea. Ni s-a spus cã putem da banii ºi în rate”, declara pãrintele unui elev din

municipiul Petroºani. Teoretic, conform spuselor ministrului Educaþiei, Ecaterina Andronescu, este interzisã colectarea unor sume de bani. “Nu trebuie sã se dea bani pentru fondul clasei sau fondul ºcolii. Cred cã aceastã acþiune se plaseazã clar în afara legii”, a spus ministrul Educaþiei. “Pãrinþii nu trebuie sã dea bani nici pentru fondul clasei, nici pentru fondul ºcolii”, a continuat Andronescu. Realitatea din ºcolile hunedorene contrazice declaraþiile ministrului Educaþiei, Ecaterina Andronescu. Raul IRINOVICI

O nouã bursã a locurilor de muncã ineri, în judeþul Hunedoara, va fi organizatã o mini-bursã a locurilor de muncã. În Valea Jiului, aceasta se va derula la sediile agenþiilor locale pentru ocuparea forþei de muncã din Lupeni, Vulcan ºi Petroºani.

V

„Am contactat deja 20 de agenþi economici dar, pânã în prezent, doar 2 au confirmat participarea la bursã”, a declarat Judith Babþan, ºef ALOFM Petroºani. Cele mai multe dintre „joburile” ce vor fi scoase la concurs vineri sunt în domeniile comerþ ºi confecþii. „Ne-am fi dorit sã avem o ofertã de locuri de muncã mult mai bogatã dar aceasta este

situaþia. Este sfârºit de an ºi în construcþii, de exemplu, acolo unde s-ar fi putut angaja mai mulþi oameni nu se mai fac angajãri”, a mai precizat Judith Babþan. În prezent, numãrul ºomerilor din Valea Jiului aflaþi în platã este de aproape 3.000. Pe localitãþi, aceºtia sunt repartizaþi astfel: Petrila – 561, Petroºani – 1.098, Vulcan – 635 ºi Lupeni – 670. Mir cea NISTOR

Reverii fotografice alele studenþeºti, ediþia 2012, a avut programatã în ziua de marþi, 23 octombrie, o nouã manifestare.

G

Este vorba despre vernisajul unei expoziþii de artã fotograficã intitulatã „Reverii”, lucrãrile fiind semnate de cãtre Andreea Burciu, absolventa unei facultãþi de artã din Timiºoara. „Am selectat câteva zeci dintre lucrãrile trimise de cãtre Andreea ºi pot sã spun cã sunt unele deosebite. Se vede cã tânãra are talent ºi cã a urmat o pregãtire de specialitate”, a precizat Robert Hummel, organizatorul expoziþiei. Manifestarea a fost organizatã de cãtre Ministerul Educaþiei, Tineretului ºi Sportului, Autoritatea Naþionalã pentru Sport ºi Tineret ºi Casa de Culturã a Studenþilor din Petroºani. Mir cea NISTOR


12 Turism

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 24 octombrie 2012

Sãtenii veneau pe malul lacului ºi îºi plângeau morþii îngropaþi în cimitirele acoperite de ape. Au urmat apoi alte întâmplãri care au generat legende. Aproape în fiecare an cineva se îneca, iar cadavrul nu mai

ajuns în zona unde se aflau cimitirele, a ieºit la suprafaþã ºi nu a mai scos un cuvânt. Pe lângã toate aceste lucruri pe care ni le-au povestit oamenii locului cãrora le este foarte fricã ºi doar sã aminteascã de acest lac pe care toatã lumea îl considera blestemat, mai sunt ºi declaraþi-

ieºea niciodatã la suprafaþã. κi amintesc cã prin anii 70 s-a înecat un fotbalist, iar autoritãþile de atunci au fãcut eforturi disperate sã-i recupereze cadavrul. Scafandrii care coborau pe fundul lacului ieºeau la suprafaþã îngroziþi. Povesteau despre ºerpi ºi despre faptul cã era întuneric beznã. Unul dintre ei, care a

ile anumitor turiºti care au fost în acea zonã ºi care unii dintre ei fãrã sã ºtie ce s-a întâmplat cu adevãrat acolo, au vãzut ºi au trãit pe pielea lor acele fenomene stranii de care povestesc bãtrânii din zonã. Ei fiind martori ºi la unele evenimente mai puþin fericite cum ar fi înecul unui prieten sãu persoana draga cu care au plecat

Lacul Cincis, un lac învãluit în mister nouã atracþie în lumea vânãtorilor de mituri ºi de povestiri fantastice, atât de la noi din þarã cât ºi din strãinãtate, a rãsãrit din Lacul Cincis de la Hunedoara. Astfel cã de la pescarii care merg acolo, la localnici sau turiºtii care anual umplu marginile lacului ºi pensiunile din apropiere am aflat tot felul de lucruri de care unii dintre ei chiar ne-au vorbit cu teama.

O

Raul IRINOVICI Curioºi sã aflãm mai multe lucruri despre acele lucruri pe care bãtrânii din aceste zone ni le-au povestit, am hotãrât sã vedem din ce cauzã au apãrut aceste legende. Astfel am aflat cã în urmã cu aproximativ 50 de ani, autoritãþile hunedorene strãmutau întreg satul Cinciº, de lângã municipiul Hunedoara, pentru a amenaja un lac de acumulare. Peste 150 de familii au fost obligate sã-ºi pãrãseascã casele ºi sã-ºi construiascã altele. Iar atunci când apele au început sã acopere satul, douã biserici au cãzut „pradã” noului lac. Ce îi întristeazã mai tare pe localnici este faptul cã pe lângã casele ºi toatã munca lor de o viaþã pe care au pierdut-o odatã cu inundarea satului, ei ºi-au pierdut ºi morþii pe care îi aveau

îngropaþi în cimitirul satului. Ne mai spun cã dupã ce s-a terminat procedura de inundare a satului iar ei au fost obligaþi sãºi refacã toate lucrurile pe care le-au avut au observat cã la foarte scurt timp, au început fenomene ciudate oile nu se apropiau de lac, iar în miez de noapte se vedeau, uneori, spiritele celor morþi care bântuiau pe suprafaþa lacului ºi furtuni iscate din senin în mijlocul lacului. Era clar pentru toatã lumea cã lacul Cinciº era blestemat. Ne mai relateazã cã în perioade de secetã, nivelul apei începea sã scadã, iar turla uneia dintre bisericile aflate la 25 de metri sub apã ieºea majestuasã la suprafaþã. Oricine trecea atunci prin zonã îºi fãcea cruce ºi se îndepãrta grãbit. Nu puteau sã veda aºa ceva fãrã sã se cutremure.

Oferte „revelionistice” cuprinse între 350 ºi 8.300 de lei n acest an, oferta agenþiilor turistice din Valea Jiului dedicatã celor care vor sã-ºi petreacã noaptea dintre anii 2012 - 2013 în alt loc decât în sânul familiei, este extrem de variatã. Ofertele curg “gârlã” ºi sunt cuprinse (pentru o singurã persoanã) între minim 350 de lei ºi maxim 8.370 de lei.

Î

Mircea NISTOR Varianta minimã este

localizatã în þarã, în timp ce varianta cea mai atrac-

tivã, interesantã, decontractantã, º.a.m.d., este bineînþeles, de peste hotare. În þarã, ofertele turistice de Revelion, sunt cuprinse între 350 de lei ºi 2.700 de lei. Cu numai 350 de lei de cãciulã, noaptea dintre ani poate fi petrecutã (timp de 4 zile ºi 4 nopþi) la o pensiune de mai multe stele din staþiunea Bãile Olãneºti, în acest caz fiind oferitã cazare ºi cam atât. Tot din aceeaºi staþiune vine ºi cea mai “scumpã” variantã, aceasta având valoarea de 2.700 de lei ºi provenind de la un hotel de patru stele, care oferã cazare, serviciu allinclusive, cinã de Revelion ºi carnaval, cu aceeaºi ocazie. În privinþa ofertelor locale “montane” din Valea Jiului, acestea sunt cuprinse între minim 770 de lei (în Parâng) ºi 1.815 lei (tot în Masivul Parâng).

Ofertele “revelionistice” cu adevãrat serioase, oferite “minerilor” din Valea Jiului, sunt localizate în strãinãtate ºi au preþuri cuprinse între 525 de lei ºi 8.370 de lei, de “cãciulã”. Revelionul cel mai ieftin, cu doar 525 de lei, poate fi petrecut la o aruncãturã de bãþ, în Halkidiki - Grecia, la un hotel de 4 stele, unde este oferitã o cazare pe timp de trei nopþi, precum ºi o cinã festivã de Revelion. În acelaºi timp, dar de pe un alt meridian, vine ºi cea mai consistentã ofertã, respectiv una în valoare de nu mai puþin decât 8.370 de lei, de la un hotel tot de 4 stele, din Hong Kong. În preþul biletului intrã cazarea pe timp de patru nopþi, transportul cu avionul ºi serviciu allinclusive. Alte oferte exotice, dar ºi consistente, provin din Maroc (3.570 de lei), Brazilia (5.010 lei), Thailanda (5.040 de lei), Cuba (6.340 de lei ), Egipt (3.445 de lei), Dubai (3.560 de lei) sau SUA - Florida (7.575 de lei ).

sã se distreze sau sã-ºi petreacã timpul liber. Unele din lucrurile relatate de toatã lumea ne sunt confirmate ºi de cãtre pescarii amatori care merg în fiecare an pe acest lac. Ei ne-au spus cã frecvent sunt scoºi din acel lac pe lângã aceai somni imenºi de care vorveste toatã lumea ºi care poate nu ar fi aºa niºte lucruri ciudatã ci doar un trofeu în plus în palmaresul lor, cât ºi mai mulþi ºerpi giganþi,un lucru de care nimeni nu poate sã-ºi cum au ajuns acolo sau cum au putut sã ia asemenea proporþii. Pescarii au gãsit o explicaþie pentru mãrimea acestor creaturi care trãiesc pe fundul lacului. Ne spun cã ei se hrãnesc cu tot ce gãsesc acolo ºi chiar nu s-ar mira sã se hrãneascã ºi cu cadavrele celor care s-au înecat în acel lac ºi care cu toate eforturile depuse de cãtre autoritãþi nu au mai putut fi gãsite niciodatã. Cu toate cã aproape în fiecare an se întâmplã câte o tragedie acolo iar oamenii locului în continuare cred cã acel lac este blestemat, turiºtii în continuare merg sã se relaxeze acolo iar pescarii sunt tot mai înverºunaþi în a prinde unul dintre monstii de care au auzit ºi doar poate pentru a avea o fotografie ca amintire din acel loc cu adevãrat mitic.


CVJ, NR. 238, MIERCURI 24 OCTOMBRIE 2012