Issuu on Google+

Cotidian regional  Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului  Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011  Anul I  Nr. 222

Cronica Vãii Jiului Marti, 2 octombrie 2012

www.cronicavj.ro  E-mail: cronicavj@gmail.com  Telefon: 0374.906.687  12 pagini  1 LEU

Româncele din Italia,

întotdeauna

amante, niciodatã

soþii

Petre Drãgoescu este directorul general al Societãþii Naþionale Închideri de Mine Valea Jiului ineri, la CNH, a sosit decizia cu numirile conducerii noii Societãþi Naþionale Închideri de Mine Valea Jiului – director general ºi consiliul de administraþie. Aceºtia au ca primã ºi majorã atribuþie înfiinþarea ºi activarea noii entitãþi economice, o premierã în România.

V

>>> PAGINA A 3-A

Sute de elevi hunedoreni au început ºcoala, plini de pãduchi ºi râie proape 500 de elevi au fost depistaþi cu diferite afecþiuni în urma controlului epidemiologic efectuat la începutul anului ºcolar de medicii ºcolari.

A

>>> PAGINA A 4-A

Ecograf 4D la ambulatoriul din Lupeni

roiect de aproape 7 milioane de lei la Lupeni. Administraþia localã din Lupeni a demarat procedurile pentru achiziþionarea aparturii de specialitate pentru ambulatoriul din localitate.

P

nual vedem, auzim ºi chiar ne întâlnim cu zeci, sute de femei, care pleacã la muncã în strãinãtate pentru o viaþã mai bunã. Cu unele vorbim personal, iar despre altele ºtim din auzite despre cât de bine le merge în Italia, Spania, Portugalia sau Anglia. Când vin acasã îºi etaleazã toaletele, occidentale, genþile de mare fiþã, bijuteriile ºi chiar maºinile. >>> PAGINILE 6-7

A

>>> PAGINILE 6-7


2 Diverse

Cronica Vãii Jiului |Marti, 2 octombrie 2012

CASA JUDEÞEANÃ DE PENSII HUNEDOARA

CASA LOCALÃ DE PENSII PETROªANI

ANUNÞ IMPORTANT Copiii care beneficiazã de pensie de urmaº, cu vârste cuprinse între 16-19 ani ºi care studiazã într-o formã de învãþãmânt organizatã potrivit legii, sunt rugaþi sã prezinte la sediul Casei Locale de Pensii Petroºani, adeverinþa ºcolarã pentru anul 2012-2013, împreunã cu un cupon de pensie, pânã la data de 02.10.2012. Studenþii care beneficiazã de pensie de urmaº având vârsta cuprinsã între 19 - 26 ani ºi studiazã într-o formã de învãþãmânt organizatã potrivit legii trebuie sã prezinte adeverinþa ºcolarã împreunã cu un cupon de pensie dupã începerea anului universitar 2012-2013 pânã la data de 31.10.2012

Zeci de medalii pentru karatiºtii din Lupeni ele 24 de medalii C câºtigate prin multã muncã de sportivii din Lupeni, au clasat Clubul Copiilor ºi Elevilor Petrila filialã Lupeni pe locul al IIIlea la campionatul internaþional ºcolar “Open-ul Bihorului Ziua Campionilor”, ce s-a desfãºurat în datã de 29.09.2012 la Centrul Comercial “Oradea shopping City” din Oradea. Concursul a ajuns la cea de-a 11-a ediþie ºi a strâns la start 584 de concurenþi de la 51 de cluburi din 5 þãri: Ungaria, Slovacia, Serbia, Croaþia ºi România ºi s-a desfãºurat pe 6 suprafeþe de luptã (tatami). Organizatori au fost Ministerul Educaþiei, Cercetãrii Tineretului ºi Sportului prin Palatul Copiilor Oradea, concurs aflat în calendarul activitãþilor naþionale extraºcolare al MECTS. A fost ultimul test înaintea

Amplasarea Radarelor în judeþul Hunedoara

Marþi 2.10.2012

Campionatului Mondial de Karate din 1014.10.2012 din Serbia, unde vor fi prezenþi 7 sportivi din municipiul Lupeni: Udrea Rãzvan, Nan Laura, Ilie Adriana, Preotu Alexandra, Toader Ioana, Borc Andreea ºi Grigoriu Deniºa. Sportivii, pãrinþii acestora ºi antrenorul, mulþumesc Inspectoratului ªcolar Judeþean Hunedoara ºi conducerii clubului D-lui director Barbu Constantin pentru sprijinul acordat în efectuarea deplasãrii la Oradea. Totodatã multe mulþumiri trebuie îndreptate cãtre Primarul municipiului Lupeni dl. Cornel Rãsmeriþã ºi tuturor persoanelor care s-au implicat în renovarea dojo-ului (sala de antrenament), de la Clubul Copiilor Lupeni. Antrenor, Marius Florin Sigmirean  DN 7 Deva - Sântuhalm Simeria  DJ 687 Cristur Hunedoara  DJ 687 Hunedoara Hãºdat  DN 66 Cãlan - Bãcia  DN7 Mintia - Veþel  DN7 Veþel Leºnic  DN7 Leºnic - Sãcãmaº  DN7 Ilia - Gurasada  DN7 Gurasada - Burjuc  DN7 BurjucZam  Deva, Calea Zarand

Cronica Vãii Jiului  Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?  Vrei sã te dezvolþi?  Vrei sã- þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?  Vrei sã faci bani?

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! ADRESA NOASTRÃ Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com

VÂNZÃRI  Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25mp. Relaþii la telefon 0722 448 428  Vând casã + teren, 5000 mp, în Vulcan (Valea Ungurului). Relaþii la telefon 0722 448 428

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Vânãtoarea de comori 11:50 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu

16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:30 Intangibilul 22:30 Un Show Pãcãtos 0:30 Observator

National TV 9:00 Destine împlinite (r) 10:00 Taxi Driver (r)

11:00 Culoarea fericirii 12:00 Grupul Vouã (r) 12:15 Împãratul mãrii 13:45 Grupul Vouã (r) 14:15 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 17:30 Dragoste dulceamarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Destine împlinite 20:15 Suflete pereche 21:15 Cuceritorul 22:30 Fosta mea iubire (r) 0:15 Împãratul mãrii (r)

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Pariu cu viaþa (r) 12:00 Pariu cu viaþa (r) 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Îngerul pãzitor 16:00 Tânãr ºi neliniºtit 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:15 Vocea României 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 The Mentalist - În mintea criminalului 0:00 Apropo TV (r) 1:00 ªtirile Pro TV (r)

Prima TV 9:30 Nimic de declarat 11:30 Teleshopping 12:00 Nimeni nu-i perfect 13:00 Teleshopping 13:30 Focus Monden (r) 13:45 Teleshopping 14:15 Naþiune, te cunosc! 15:30 Totul despre mame 16:00 Cireaºa de pe tort (r) 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Iubiri secrete 20:30 Copiii spun lucruri trãsnite

21:30 Bãtrâni ºi neliniºtiþi 22:00 Mondenii 22:30 Trãsniþii

TVR 1 9:45 Legendele palatului: concubina regelui 10:30 Dãnutz S.R.L. Prima parte 11:30 Dãnutz S.R.L. Partea a doua 12:30 Avocaþii schimbãrii 12:40 Legendele palatului: Prinþesa Ja Myung (r) 13:20 Legendele palatului: Prinþesa Ja Myung (r) 14:00 Jurnalul TVR 14:45 Teleshopping 15:30 Rom european 16:00 Maghiara de pe unu 17:00 Cãlãtor pe viaþã 17:35 Legendele palatului: Prinþesa Ja Myung 18:15 Legendele palatului: Prinþesa Ja Myung 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Jurnal plus 21:00 Studio UEFA Champions League 21:40 Fotbal

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Gabriela RIZEA,

Fotoreporter: Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE


Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului |Marti, 2 octombrie 2012 ineri, la CNH, a sosit decizia cu numirile conducerii noii Societãþi Naþionale Închideri de Mine Valea Jiului – director general ºi consiliul de administraþie. Aceºtia au ca primã ºi majorã atribuþie înfiinþarea ºi activarea noii entitãþi economice, o premierã în România.

V

Vineri, 28 septembrie, la Compania Naþionalã a Huilei Petroºani a sosit decizia prin care directorul cu Securitatea ºi Sãnãtatea în Muncã din cadrul Companiei, Petre Drãgoescu, a fost desemnat pentru înfiinþarea Societãþii Naþionale Închideri de Mine Valea Jiului ºi numirea sa ca director general al acesteia. Consiliul de administraþie este format din Dumitru Bãrãscu, director în cadrul Ministerului Economiei, Comerþului ºi Mediului de Afaceri, Petre Drãgoescu, Radu Sorin, Alina Cârstoiu ºi Gheorghe Bobar.

u ºtiu 100 la sutã dacã existã incompatibilitate între noua funcþie de director general a lui Petre Drãgoescu ºi funcþia de consilier local pentru cã mai existã un caz în Consiliul Local Petroºani, cel al directorului INSEMEX ºi la el nu este vorba de aºa ceva” – Alin Simota, preºedinte PNL Petroºani.

”N

O datã cu numirea în fruntea noii Societãþi Naþionale Închideri de Mine Valea Jiului, ca director general, a directorului Securitate în Muncã la CNH, Petre Drãgoescu, s-a iscat discuþia între a fi sau a nu fi

Petre Drãgoescu este directorul general al Societãþii Naþionale Închideri de Mine Valea Jiului

Petre Drãgoescu are o misiune grea, respectiv trebuie sã înfiinþeze noua societate, iar consiliul de administraþie va trebui sã-l susþinã ºi sã decidã, devenind astfel un consiliu fondator. De ce misiune grea? Pentru cã preluarea exploatãrilor miniere neviabile ºi formarea altei entitãþi economice este o premierã în România ºi ca urmare, nu

exisatã un model ºi se cautã metologii de lucru ºi de armonizare a legislaþiei. Directorul general al CNH, Nicolae Drãgoi, a precizat cã nu se aplicã aceleaºi legi ca în cazul divizãrii unei societãþi, drept pentru care ministerul ºi noul director general conlucreazã pentru a gãsi ºi stabili în amãnunt cum se va proceda. Este vorba de cei circa 2450

salariaþi care trebuie trecuþi la noua companie. Acestora, trebuie sã li se facã lichidarea, sã fie angajaþi în societatea respectivã, sã li se facã instructajul ºi sã fie repartizaþi la noile locuri de muncã cu atribuþiile aferente. Timp de circa trei luni, salariaþii astfel preluaþi vor beneficia de prevederile Contractul Colectiv de Muncã al CNH, dupã care se va negocia alt contract specific activitãþii. Petre Drãgoescu a precizat la rândul sãu cã este pentru prima datã când se înfiinþeazã o societate prin preluarea activelor neviabile dintr-o companie, iar pentru aceasta trebuie sã existe legislaþie. Ca urmare, spune noul director general al viitoarei Societãþi Naþionale, vor trebui amendate câteva legi, Codul Muncii – pentru cã situaþia transferãrii salariaþilor în acest caz este ineditã, OUG 54- privind contractele de concesiune etc. ”Cel mai probabil se va

emite un act normativ, o Ordonanþã de Urgenþã, care sã permitã preluarea ºi demararea din mers a activitãþii. De exemplu nu se poate face într-o singurã zi angajarea salariaþilor, dosarul medical, instructajul ºi tot ce implicã preluarea resursei umane, plus celelalte drepturi” – a precizat Petre Drãgoescu. De precizat cã pregãtirea acestei pleuãri a fost încheiatã de CNH la data de 1 august 2012. Societatea Naþionalã Închideri de Mine Valea Jiului se va naºte ca urmare a deciziei, din 2010, a Uniunii Europene privind ajutorul de stat pentru facilitarea închiderii minelor de cãrbune pânã în 2018. Astfel, s-a stabilit ca mina Petrila sã fie închisã pânã la sfârºitul anului 2015, iar celelalte douã, Uricani ºi Paroºeni, pânã la sfârºitul anului 2017.

Nou director general, între a fi sau a nu fi compatibil

este compatibil cu statutul de consilier local. ”Nu ºtiu 100 la sutã dacã existã incompatibilitate între noua funcþie de director general a lui Petre Drãgoescu ºi funcþia de consilier local compatibil cu statul sãu de ales în Consiliul Local al municipiului Petroºani. Legea nr.161 din 19 aprilie 2003 privind unele mãsuri pentru asigurarea transparenþei în exercitarea demnitãþilor

publice, a funcþiilor publice ºi în mediul de afaceri, prevenirea ºi sancþionarea corupþiei, spune la SECÞIUNEA a 4-a, Incompatibilitãþi privind aleºii locali, Art. 88, litera d): ” funcþia de preºedinte, vicepreºedinte, director general, director, manager, asociat, administrator, membru al consiliului de administraþie sau cenzor la regiile autonome ºi societãþile comerciale de interes local

înfiinþate sau aflate sub autoritatea consiliului local ori a consiliului judeþean respectiv sau la regiile autonome ºi societãþile comerciale de interes naþional care îºi au sediul sau care deþin filiale în unitatea administrativ-teritorialã respectivã”. Preºedintele PNL Petroºani, Alin Simota, încã nu ºtie dacã Petre Drãgoescu este cu adevãrat incompatibil în acest caz. Simota a invocat o altã situaþie asemãnãtoare, respectiv cea a directorului INSEMEX Petroºani, Constantin Lupu, care

pentru cã mai existã un caz în Consiliul Local Petroºani, cel al directorului INSEMEX ºi la el nu este vorba de aºa ceva. Dar vom sta de vorbã cu persoanele în mãsurã sã ne spunã clar cum este corect, legal” – a precizat preºedintele

Ileana FIRÞULESCU liberalilor de la Petroºani. L-am întrebat pe secretarul Primãriei Petroºani, Adrian Negoe, cum este cu INSEMEX-ul ºi cu noua Societate Naþionalã Închideri de Mine… Acesta a precizat cã a stuadiat problema, atunci când directorul INSEMEX urma sã ocupe fotoliul de consilier local. ”INSEMEX are alt statut. Nu este nici companie, nici societate naþionalã, ci institut de cercetare-dezvoltare. Dacã noua societate care se va înfiinþa va fi comercialã de interes naþional, atunci probabil cã nu va exista compatibilitate, dar trebuie studiatã situaþia” – a declarat secretarul Primãriei Petroºani. Dacã Petre Drãgoescu va pãrãsi Consiliul local, urmãtorii de pe listã sunt doi PSD-iºti, conform listei comune a celor douã partide. ”Dacã se elibereazã vreun loc, urmãtorul de pe listã este Pascu Viorel de la noi. ªi urmãtorul este tot al nostru, Iulian Codreanu. Asta pentru cã am stabilit cu colegii de la PNL ca lista sã cuprindã doi de la noi ºi unul de la ei, raportul fiind de doi la unu” – a declarat Ioan Rus, preºedinte PSD Petroºani. Ileana FIRÞULESCU


4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului |Marti, 2 octombrie 2012

65 de ani la Universitatea din Petroºani Universitatea din Petroºani a început luni, 1 octombrie, anul cu numãrul 65. La festivitãþile din Aula Univeristãþii au venit personalitãþi din întreg judeþul, oameni politici ºi studenþi. Deschiderea i-a aparþinut rectorului Aron Poantã, care le-a urat studenþilor ºi profesorilor un an bun. „Am deosebita plãcere sã vã adresez, în numele Universitãþii din Petroºani, un cãlduros bun venit cu ocazia deschiderii anului universitar 2012 – 2013. Deschiderea, ca orice început, e un moment de bilanþ, dar ºi de stabilire a unor noi direcþii de acþiune, din perspectiva managementului universitar. Universitatea noastrã împlineºte 65 de ani ºi a parcurs, în ultimii ani, o perioadã de profunde transformãri în ceea ce priveºte programele de studiu”, a spus rectorul prof. dr. Aron Poantã, care le-a urat tuturor un an bun ºi cu multe realizãri. „Ne aflãm azi în Aula Universitãþii din Petroºani, pentru a deschide noul an universitar, la capãtul cãruia aceastã universitate va împlini 65 de ani de existenþã. Universitatea noastrã ºi-a creat în aceºti ani un prestigiu, dat de generaþiile de absolvenþi, care ne-au fãcut cinste în lume. Sunt motive de bucurie ºi de bilanþ, în care ne gândim ce trebuie fãcut în viitor”, a spus în deschiderea anului universitar conf. Univ. dr. economist Ilie Rãscolean, preºedintele Senatului de la Universitatea din Petroºani. ªi prefectul judeþului Hunedoara a ajuns la festivitãþi ºi a vorbit în deschiderea evenimentului. „Este ºi pentru mine o emoþie sã particip la acest eveniment. Începutul de an

universitar este un motiv de reflecþie pentru ceea ce înseamnã ºcoala. Ea este principala sursã pentru viitor. Am rãspuns cu plãcere invitaþiei de a participa la deschiderea anului academic 2012- 2013. Avem datoria sã fim cu gândul spre viitor”, a declarat Sorin Vasilescu, prefectul judeþului Hunedoara. Primarii din Petroºani ºi Vulcan au þinut ºi ei sã le ureze bun venit studenþilor ºi sã le mulþumeascã profesorilor de la aceastã instituþie de învãþãmânt superior. „Pentru mine e o onoare ºi o mare bucurie sã vin din nou aici. E un moment important pentru studenþi, dar ºi pentru comunitatea localã. Cei de aici sunt cei care duc mai departe prestigiul zonei noastre. Vin cu mare bucurie la Universitatea de aici, unde ºi eu mi-am petrecut 7 ani din viaþã. Nu pentru cã am fost repetent, ci pentru cã am urmat cursurile la seral, însã, acea perioadã pentru mine a fost una foarte importantã. Am acumulat cunoºtinþe tehnice, dar am luat ºi multe lecþii de viaþã de la profesorii mei”, a povestit Tiberiu Iacob Ridzi, primarul din Petroºani, în timp ce primarul de la Vulcan i-a îndemnat pe studenþi sã munceascã mai mult ºi le-a spus cã greul abia dupã

admiterea la facultate începe. „Acum 35 de ani pãºeam ºi eu aici. M-am bucurat foarte mult cã am întâlnit oameni care miau creionat viaþa de atunci încoace. A fost o perioadã de 5 ani de zile extraordinarã pentru mine. Aveam profesori care m-au învãþat tot ce ºtiu acum ºi mereu m-am gândit la ei, atunci când am preluat anumite funcþii”, a povestit ºi Gheorghe Ile, primarul din Vulcan. Pentru cã la aceastã instituþie de învãþãmânt superior se calificã cei care ajung sã conducã destinele mineritului, de la deschiderea anului universitar nu putea sã lipseascã directorul general al Companiei Huilei, Nicolae Drãgoi. Domnia sa a vorbit despre bursele ce le sunt acordate studenþilor de la facultatea de mine ºi cât de important a devenit acest domeniu. „Din 2004, Compania Huilei a încheiat contracte cu Universitatea din Petroºani, pentru burse în minerit, pentru 75 de studenþi. Asta în ideea de a încuraja mineritul. Valoarea contractelor atribuite a fost de 380.000 de lei, 57 dintre beneficiarii burselor fiind acum angajaþii noºtri ºi ne reprezintã cu succes”, a spus Nicolae Drãgoi, director general CNH Petroºani. Nici parlamentarii din Hunedoara nu au lipsit, iar la

deschiderea anului universitar au ajuns Cosmin Nicula ºi Monica Iacob Ridzi. „Sunt pentru a doua oarã invitat la Universitatea din Petroºani. Vreau sã le transmit gânduri de bune studenþilor de aici: învãþaþi, învãþaþi ºi iar învãþaþi, pentru cã mineritul va continua ºi are nevoie de specialiºti. Fiþi voi specialiºtii de mâine! Aici sunt profesori care ºi-au câºtigat respectul la nivel naþional. Mineritul va continua, iar Complexul energetic aluat fiinþã,aºa încât minerit ºi electricitate va exista. Depinde de voi ce veþi face din acest colos de aici de la noi”, le-a spus Cosmin Nicula, senator PSD, studenþilor care vin la Petroºani. „De câte ori ajung aici, simt emoþie, pentru cã îmi amintesc de anii studenþiei mele. M-am mândrit întotdeauna cã sunt absolventã a facultãþii din Petroºani. Indiferent cã am fost la Bucureºti sau la Bruxelles, ori în orice alt loc din lume. Sunt recunoscãtoare celor care m-au educat aici la Petroºani ºi le urez sã aibã mereu studenþi. ªi acum sunt peste 4.000 ºi asta nu poate decât sã ne bucure”, a adãugat în deschiderea anului universitar Monica Iacob Ridzi, deputat independent din Valea Jiului. Diana MITRACHE

Sute de elevi hunedoreni au început ºcoala, plini de pãduchi ºi râie proape 500 de elevi au fost depistaþi cu diferite afecþiuni în urma controlului epidemiologic efectuat la începutul anului ºcolar de medicii ºcolari.

A

Potrivit reprezentanþilor DSP Hunedoara, rezultatul triajului epidemiologic efectuat în luna septembrie 2012 a fost urmãtorul: 158 angine (faringoamigdalite acute); 10 boli diareice acute; 32 alte boli infecþioase; 268 cazuri de pediculozã (136 în zona Vãii Jiului; 68 în zona Deva; 36 în zona Hunedoara ; 28 zona Orãºtie); 15 cazuri de scabie în Valea Jiului. „Dupã recontrol nu au mai fost depistate boli infecþioase ºi parazitare. Deci la aceastã orã în judeþul Hunedoara, medicii

ºcolari nu au mai semnalat cazuri de pediculozã ºi de scabie”, declarã Dumitra ªtefan, director executiv DSP Hunedoara. La controlul epidemiologic au luat parte 17 medici ºcolari, cât ºi de medicii de familie care în

zonele în care nu existã medici ºcolari, care asigurã supravegherea stãrii de sãnãtate a copiilor ºi a adolescenþilor din colectivitãþile ºcolare. Au fost examinaþi un numãr de 41. 475 elevi. Pentru a menþine o stare de sãnãtate corespunzãtoare în colectivitãþile de copii ºi tineri, medicii îi sfãtuiesc pe pãrinþi ca la începutul anului ºcolar, cât ºi pe parcursul acestuia, dacã copilul prezintã semne ºi simptome de boalã acutã infecþioasã ºi/sau parazitarã (febrã, dureri abdominale, dureri musculare, cefalee, roºeaþã la nivelul tegumentelor, semne de grataj, agitaþie) sã se prezinte la medicul de familie pentru stabilirea unui diagnostic ºi efectuarea unui tratament adecvat. Marius MITRACHE

Rechizite dupã începutul anului ºcolar

echiztite dupã începerea ºcolii. Administraþia localã de la Uricani achiziþioneazã rechizite pentru elevii de la ºcolile din localitate dupã ce s-a dat startul noului an ºcolar.

R

Astfel, primarul Danut Buhãescu, a supus spre aprobarea de cãtre consilierii locali un poriect de hotãrâre prin care sã se aloce suma de 26 de mii de lei pentru achitionarea unor rechizite. “Primarul oraºului Uricani va consulta conducerea ºcolilor din Uricani ºi împreunã cu corpul profesoral va stabili necesarul de rechizitepentru fiecare nivel de clasa astfel încât achiziþia de rechizite sã se încadreze în suma maximã de 26.000 de lei alocatã în acest sens cu respectarea legislaþiei în vigoare privind achiziþiile publice”, se aratã în documentele supuse spre aprobare. Aproape toate primãriile din Valea Jiului au acordat rechizite elevilor care învaþã pe raza localitãþii. Doar cã diferenþa între celelalte localitãþi ºi Uricani este cã în rest rechizitele au fost oferite elevilor în prima zi de ºcoalã. Chiar ºi aºa e mai bine mai târziu decât niciodatã. Raul IRINOVICI


Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului |Marti, 2 octombrie 2012 ute de vârstnici au venit la Petroºani sã-l asculte pe Fuego. A fost un spectacol dedicat de administraþia localã celor vârstnici.

S

Cu o salã arhiplinã ºi un spectacol gratuit, Ziua Internaþionalã a vârstnicilor a fost la Petroºani una reuºitã. Pensionarii au luat parte la spectacol, au aplaudat ºi au cerut repetarea melodiilor cântate de Fuego. Acesta a urcat pe scenã ºi le-a recitat celor prezenþi poezii dedicate pãrinþilor. Spectacolul a fost unul gratuit ºi la el a participat generaþia a III-a a municipiului Petroºani.

Fuego a ridicat sala în picioare la Petroºani

„Este o acþiune emoþionantã. Am ºi eu emoþii, alãturi de cei prezenþi în salã,pentru cã ºtiu cã Fuego este iubit de toatã lumea. Mã bucur cã pot fi alãturi de cei pe care îi

edimente din banii primiþi cadou. 80 de pensionari din Valea Jiului care au pensii sub 700 de lei au primit în dar câte 50 de lei de la ceilalþi semeni ai lor care au venituri mai mari.

M

Darurile au avut un rol umanitar, însã pe lângã bruma de bucurie pe care au simþit-o cei care au primit banii în ochii ºi în glasul lor s-a putut citi ºi tristeþea. Oamenii nu mai au bani nici de medicamente. Astfel, un vârstnic, cu ochii înlãcrimaþi ne-a spus cã cei 50 de lei îi va aloca pentru a-ºi procura medicamentele care îl ajutã sã îºi mai trãiascã timpul rãmas. “Sunt buni bãnuþii ãºtia. Orice e bun pentru noi. Eu o sã îmi cumpãr medicamente de ei pentru cã pensiuta mea nu îmi ajunge sã le cumpãr pe toate. Am mare nevoie de medicamente pentru cã eu am cu inima ºi îmi trebuie neapãrat pastille. Sunt luni când rãmân fãrã ºi atunci mi se face rãu ºi ajung la spital ºi îmi dau de acolo. Mi ruºine sã apelez la domnii ºi doamnele doctor pentru aºa ceva. Am lucrat o viaþã întreagã în fundul minei ºi nu îmi permit aproape nimic din pensie”, ne-a declarat un bãtrân înlãcrimat. În schimb, alþii ºi-au realiuzat déjà bugetul. În timp ce unii îºi vor cumpãra de-ale gurii, alþii s-au gândit la nepoþi.

ani pentru bobocii din Lupeni. Consilierii locali din municipiul Lupeni au alocat suma de 10 mii de lei pentru liceenii de la cele douã unitãþi de învãþãmânt de pe raza localitãþii. Banii vor fi folosiþi de elevi pentru organizarea Balului Bobocilor.

B

consider pãrinþii, bunicii noºtri ºi mama mea e în salã, ca ºi alte mame ºi bunici. Þin foarte mult la sfaturile celor mai în vârstã, experienþa lor fiind cea care ne ajutã ºi

noi, cei tineri, nu putem sã nu þinem cont cã vom îmbãtrâni ºi vom fi ca ei ºi trebuie sã le purtãm un respect deosebit”, a spus Monica Iacob Ridzi, deputat de Valea Jiului, care ºi-a salutat mama, de pe scenã. Pentru ca spectacolul sã fie complet, 20 de cupluri de petroºeneni au fost sãrbãtorite public ºi asta pentru cã au împlinit o jumãtate de secol împreunã. „În fiecare an premiem cuplurile care împlinesc 50 de ani de cãsãtorie. E eveniment foarte impor-

Medicamente din banii primiþi

tant în viaþa oricãrei familii, cu atât mai mult cu cât la Petroºani, de douã ori pe an reuºim sã organizãm o astfel de sãrbãtoare. Fiecare a primit premii în bani,o diplomã, o ºampanie ºi un buchet de flori, dar cel mai important, cred cã este faptul cã le arãtãm

Chiriile din Petroºani, la fel ca în alte centrele universitare

e cauta chiriaºi. Nici nu a început bine anul universitar cã pereþii instituþiei de învãþãmânt superior au devenit locuri unde cei care închiriazã apartamente ºi-au lipit anunþurile.

Pensionarii au donat bani S pentru semenii lor “Eu am doi nepoþi. Pensia mea e de 500 de lei, dar banii ãºtia, cei 50 de lei o sã le-o dau celor doi nepoþei ai mei. Sã se bucure ºi ei ºi sã îºi cumpere niºte dulciuri”, ne-a spus o vârstnicã. Pensionarii minieri care au pensii mai mari de 700 de lei s-au gândit ºi la semenii lor din cadrul Ligii Sindicatelor Pensionarilor Minieri Valea Jiului mai puþin înstãriþi. Cei de la LSPMVJ vor sã le aducã o razã de speranþa celor vârstnici cu ocazia Zilei Vârstnicilor, zi care este sãrbãtoritã în fiecare an în datã de 1 octombrie. “Aºa cum se ºtie în fiecare an, ziua de 1 Octombrie este Ziua Internaþionalã a Persoanelor Vârstnice ºi cu aceastã ocazie ºi Primãria ºi Uniunea Social Liberalã organizeazã spectacole ºi concursuri de ºah, table ºi rummy, cu premierea celor care câºtigã concursurile respective. Domnul primar a spus cã în jurul datei de 29 va veni ºi Fuego,cu câte un saleu, o prãjiturã pentru pensionari la Casa de Culturã”, a declarat Ioan Hortopan, preºedinte LSPMVJ. Tot pensionarii vor sã ofere puþin din ajutoarele primite de la Guvern pentru cei care au pro-

bleme financiare. „Liga noastrã a pensionarilor care suntem afiliaþi Federaþiei Naþionale a Pensionarilor din România, afiliata la fel la Federaþia Internaþionalã a Persoanelor Vârstnice, primim de la guvern niºte ajutoare sociale pe care le dãm la persoanele care au pensie de sub 700 lei, ajutorul va fi de 60 lei pentru fiecare persoanã. Sigur nu e mult, dar sã vadã oamenii cã primesc un ajutor simbolic, dar necesar pentru persoanele respective pentru cã statistica spune cã în Valea Jiului 60-70% din cetãþeni ºi mai ales pensionarii, trãiesc sub limita decentei, la sãrãcie medie ºi extrema chiar. Noi primim în jur de 4000 lei, ºi vã daþi seama, câte 10-11 persoane de la fiecare filialã. Vom da aceste ajutoare începând cu Petrila, Petroºaniul, Aninoasa, Vulcanul, Lupeniul ºi Uricaniul. Toate filialele vor primi o sumã, chiar dacã simbolicã, dar atenþia conteazã”, a mai precizat Hortopan. Aºa cum ne-am obiºnuit, în fiecare an, pensionarii au parte de un spectacol organizat special pentru ei, o datã cu ocazia aniversãrii Zilei Internaþionale a Persoanelor Vârstnice. Raul IRINOVICI

respectul nostru”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Timp de douã ore,pensionarii au cântat ºi au aplaudat spectacolul oferit lor de Fuego, cel care a recunoscut cã, deºi nu a mai fost la Petroºani de 7 ani, a gãsit aici un public minunat. Diana MITRACHE

Aceste persoane le oferã cazare studenþilor care nu au prins un loc la cãmin sau nu sunt din zonã. “Oferim spre închiriere camerã la o casã cu toate utilitãþile la fete sau unui cuplu”, aºa sunã un anunþ lipit pe unul dintre pereþii Universitãþii din Petroºani. Mergem mai departe, iar anunþul este postat strategic. Imediat lângã listele cu studenþii care au

fost admiºi la facultãþile din cadrul Universitãþii din Petroºani. “Inchirier apartament situate în apropiere (apropierea Universitatiin.r.)”, este un alt anunþ. ªi ziarele de micã publicitate sunt pline de anunþuri de asemenea fel. Astfel, toþi cei care au apartamente cauta student cãrora sã le închirieze imobilele. Preþurile variazã în funcþie de zona ºi de condiþii. Astfel, chiriile variazã între 100 ºi 200 de euro. Totul depinde de condiþii ºi de locaþie. Mai mult, am putea spune cã preþurile din Petroºani concureazã cu cele din centrele univeristare mari. Raul IRINOVICI

Cazare în regim de cãmin: 50 de lei camera

Tinerii liceeni susþinuþi financiar la Lupeni “Cã în fiecare an, consilierii locali din Lupeni îi sutin pe elevi. Astfel s-a alocat suma de 5000 de lei pentru fiecare liceu cã cei de aici sã organizeze balul bobocilor. Noi i-am susþinut mereu. Le-am pus la dispoziþie locaþia, le-am adus formaþii”, a declarat Gabriel Lungu city-managerul municipiului Lupeni.

Mai mult, liceenii de la Liceul Mircea Eliade din Lupeni (fostul liceu teoretic) îºi fac ºi campanie pentru evenimentul ce urmeazã. Perechile au fost déjà stabilite, iar fiecare îºi face reclamã pe site-urile de socializare. Astfel, prezentãrile se fac pe pagina de socializare pentru cã juraþii sã cunoascã din timp perechile. Raul IRINOVICI


Cronica Vãii Jiului |Marti, 2 octombrie 2012

6 Actualitate

Cel mai bãtrân student e proaspãt pensionar el mai bãtrân student de la Petroºani e un pensionar care a plecat de la minã, unde a lucrat în subteran, dar a ales sã facã ºi altceva. Cristian Kuszai are 58 de ani ºi concureazã la titlul de pensionarul student.

C

El spune cã decizia este una luatã cu mintea de apoi ºi nu regretã nimic din ce a fãcut pânã acum, decât poate cã nu l-au vãzut pãrinþii student. „S-ar putea sã fiu cel mai bãtrân, dar asta o va stabili statistica. În ceea ce priveºte faptul cã m-am hotãrât, am fãcut-o din douã motive: este o vorbã româneascã ce spune cã românul trebuie sã se trezeascã mãcar în ceasul al XII-lea. Acum pentru mine e mai mult decât valabil. Al doilea motiv ar fi cã ai mei

nual vedem, auzim ºi chiar ne întâlnim cu zeci, sute de femei, care pleacã la muncã în strãinãtate pentru o viaþã mai bunã. Cu unele vorbim personal, iar despre altele ºtim din auzite despre cât de bine le merge în Italia, Spania, Portugalia sau Anglia. Când vin acasã îºi etaleazã toaletele, occidentale, genþile de mare fiþã, bijuteriile ºi chiar maºinile.

A

pãrinþi au murit neîmpãcaþi cu gândul cã eu nu am fãcut o facultate”, a declarat proaspãtul student Cristian Kuszai. Domnul Kuszai are doi copii, o fatã în Bucureºti ºi un bãiat care, spune el, a tot început cursuri la Petroºani, dar nu le mai ºi terminã,iar el vrea sã îi dea clasã. „Al meu bãiat a început 4 facultãþi aici ºi nu a terminat nici una. Astea sunt niºte picanterii ºi eu vreau sã îi dau exemplu, cã l-am tot bãtut la cap sã facã asta ºi nu a crezut, aºa cã eu îi voi demonstra cum, cu voinþã, se poate”, a mai spus fostul miner. Familia ºi prietenii i s-au împãrþit în douã tabere: pro ºi contra, dar omul e decis sã nu dezamãgeascã. „M-am înscris la

sociologie, sperând cã voi studia societatea ºi o fac pentru mine, în primul rând, iar în timp cred cã voi putea sã culeg roadele acestei alegeri. Poate intrând în politicã, deºi, mulþi spun cã dupã 50, 60 de ani te duci altundeva… dar acolo ne ducem când ne vine rândul. Eu vreau, însã, sã fac ºcoala asta cu gândul cã mã va ajuta în viaþã, chiar ºi sã le dau sfa-

turi la unul sau altul”, povesteºte studentul din anul I de la sociologie.. A lucrat în minã, douã decenii ºi a plecat la pensie, fãrã ca mãcar o datã sã fi vrut sã fie ºef, acolo sub

pãmânt. „Am fost ºi personal TESA ºi auxiliar la mina Livezeni. Am fost frânar la trenul ce duce minerii subteran, am fost ºi lãcãtuº ºi am încheiat activitatea în 2010. Nici nu am vrut cât am stat în minã sã fiu ºef. Eu terminasem un liceu uman ºi am fost corigent la matematicã ºi la fizicã în anul I de liceu ºi cu ºtiinþele exacte nu m-am împãcat”, a conchis Cristian Kuszai. Proaspãtul student a venit luni la Universitate, îmbrãcat decent, a urmãrit toate discursurile oficialitãþilor ºi e decis sã nu rateze nici un curs, pentru cã are timp berechet. Diana MITRACHE

Româncele din Italia, întotdeauna amante, niciodatã soþii Însã, cele mai multe nu spun cât de greu muncesc sau ce trebuie sã facã pentru a fi, în aparenþã, fericite ºi fãrã gândul la ziua de mâine. În acest numãr, cotidianul nostru vã prezintã povestea unor femei care muncesc în Italia de ani buni ºi care pe lângã faptul cã au un loc de muncã, uneori ºi acela instabil, mai sunt, aproape obligatoriu, ºi amantele unor italieni, nu neapãrat bogaþi. Cel mai probabil, rândurile care urmeazã vor stârni pasiuni printre unii, însã, realitatea de care ne-am convins ºi noi, vorbind cu mai multe femei, ne-a determinat sã vã etalãm ºi o altfel de poveste despre Occident. Din dorinþa de a proteja identitatea acestor doamne, vom folosi nume fictive, cu menþiunea cã toate cele declarate ºi observate de corespondenþii cotidianului nostru sunt 100% reale. Începem cu Georgiana, o femeie de 38 de ani, care

locuieºte de 8 ani în Italia, în regiunea Calabria. A venit aici cu gândul cã va avea o viaþã mai bunã decât cea din România ºi fãrã atâtea lipsuri. Alãturi de un soþ care o maltrata, cu doi copii care trebuiau crescuþi, a decis sã facã mare pas. La început a avut grijã de un bãtrân bolnav vreme de câþiva ani, timp în care a început o

relaþie cu fiul acestuia, un italian pe nume Pino, cãsãtorit ºi cu trei copii. La început i-a fost greu sã-ºi accepte statutul de amantã, dar acum, dupã atâþia ani, chiar s-a obiºnuit, spune ea. “La început a fost doar aºa, o aventurã, dar mai apoi am început sã-l iubesc. Nu am crezut sã voi sta atâþia ani cu

el, dar m-am ataºat. În mai multe rânduri am tot spus “ Gata, nu mai pot, vreau mai mult!”, dar nu m-a lãsat inima sã merg mai departe. Ne-am certat, ne-am împãcat, iar acum tot împreunã suntem. Sunt conºtientã cã niciodatã nu îºi va lãsa soþia ºi copiii pentru mine, dar ce sã fac, m-am obiºnuit aºa. Nu am cine ºtie de avantaje financiare alãturi de el, dar, asta e, sunt amantã !” , spune femeia cu glasul aproape stins, resemnat. Acum, dincolo de faptul cã îºi cunoaºte statutul pe care nu se mai chinuie sã ºi-l ascundã, ºtie ºi cã amantul ei italian, mai are pe lângã ea ºi alte… consoarte. “Aici, pentru italieni esti bunã la început, te iubesc, te apreciazã, dar mai apoi, indiferent cât de tânãr, bãtrân, bogat

Actualitate 7

Hunedorean în conducerea Federaþiei Internaþionale a Rangerilor lorin Hãlãstãuan reprezintã Europa în conducerea FIR. El susþine interesele a circa 6000 de rangeri europeni încã din 2009, iar în luna noiembrie va candida pentru un nou mandat.

F

Hunedoreanul Florin Hãlãstãuan a primit de la Federaþia Internaþionalã a Rangerilor (FIR), vestea cã a fost nominalizat sã reprezinte Europa în conducerea instituþiei internaþionale, iar luna viitoare va trebui sã-ºi convingã colegii europeni pentru a fi reales la Congresul care va avea loc în Tanzania. Mai multe asociaþii ale rangerilor din Europa doresc ca, în continuare, sã fie reprezentate de un ranger român, spun colegii acestuia din Asociaþia Rangerilor din România (ARR). Aceasta, datoritã calitãþilor personale ale rangerilor din þara noastraã ºi în ciuda faptului cã sunt departe de a avea mijloacele logistice necesare ca sã-ºi facã meseria. “Este extrem de greu sã faci faþã unor grupuri de braconieri înarmaþi cu arme scumpe cu lunetã, circulând cu maºini de teren la care noi doar putem visa, braconieri care ºtiu cã pot scãpa basma curatã

sau sãrac ar fi, la prima femeie pe care o vãd, nu ezitã. Sunt unii care pe lângã nevastã au ºi câteva douã, trei amante”, mai spune Georgiana. Povestea merge mai departe ºi gãsim o altã femeie pe nume Mariana. Lucreazã la un restaurant, iar în viaþa personalã este amanta unui alt italian. Nu este fericitã de acest statut, dar spune cã dacã ar putea da timpul înapoi, nu s-ar mai implica în relaþia cu el. Acum ar vea sã îºi vadã de viaþa ei, sã se implice într-o altã relaþie, de perspectivã, dar amantul gelos nu-i dã pace. “ Nici nu l-am plãcut la început, pentru cã nu este o mare frumuseþe,însã m-a urmãrit zilnic ºi a fost foarte insistent. Dupã un timp m-a luat valul, pentru cã eram mai tânãrã ºi poate flatatã de atenþia care mi-o

doar cu un simplu telefon dat prietenilor sus-puºi. Rangerul îºi pierde serviciul, iar braconierii îºi vãd în continuare de fãrãdelegi, la adãpostul unui sistem corupt” spune Florina Criºan, membru ARR. Florin Hãlãstãuan este din anul 2009 în conducerea FIR la Congresul Internaþional al Rangerilor din Bolivia, fiind ales sã reprezinte interesele a circa 6000 de colegi din toatã Europa. Federaþia are în conducere ºase persoane cu drept de vot, câte una pentru fiecare continent, iar în total sunt nouã componenþi ai FIR. Hãlãstãuan este ranger ºi salvamontist la Serviciul Public Salvamont Judeþean Hunedoara – ºi alãturi de un coleg, a dat sens meseriei de ranger la noi în þarã, cei doi fiind primii rangeri cu acte în regulã din România, dupã un concurs organizat în anul 2000 de cãtre Administraþia Parcului Naþional Retezat. Maximilian GÂNJU

acorda. La început mi-a promis totul, marea cu sarea, dar mai apoi mi-am dat seama cã niciodatã nu voi avea alt statut decât cel de amantã. Niciodatã nu voi putea merge pe stradã alãturi de el, ziua în amiaza mare, deºi acum cunoscuþii ne ºtiu împreunã. Vreau sã plec, sã scap de el, sã mã lase în pace. Nu pot ! Se þine scai de mine, îi ameninþã pe toþi bãrbaþii care vorbesc. Este cumplit! ”, ne-a spus ºi Mariana. Din pãcate, femei precum acestea douã sunt cu sutele în Italia, cel puþin, ºi chiar dacã le place sau nu, chiar dacã vor sau nu, s-au obiºnuit cu gândul cã sunt întotdeauna amante ºi niciodatã soþii. Luiza ANDRONACHE


Cronica Vãii Jiului |Marti, 2 octombrie 2012

6 Actualitate

Cel mai bãtrân student e proaspãt pensionar el mai bãtrân student de la Petroºani e un pensionar care a plecat de la minã, unde a lucrat în subteran, dar a ales sã facã ºi altceva. Cristian Kuszai are 58 de ani ºi concureazã la titlul de pensionarul student.

C

El spune cã decizia este una luatã cu mintea de apoi ºi nu regretã nimic din ce a fãcut pânã acum, decât poate cã nu l-au vãzut pãrinþii student. „S-ar putea sã fiu cel mai bãtrân, dar asta o va stabili statistica. În ceea ce priveºte faptul cã m-am hotãrât, am fãcut-o din douã motive: este o vorbã româneascã ce spune cã românul trebuie sã se trezeascã mãcar în ceasul al XII-lea. Acum pentru mine e mai mult decât valabil. Al doilea motiv ar fi cã ai mei

nual vedem, auzim ºi chiar ne întâlnim cu zeci, sute de femei, care pleacã la muncã în strãinãtate pentru o viaþã mai bunã. Cu unele vorbim personal, iar despre altele ºtim din auzite despre cât de bine le merge în Italia, Spania, Portugalia sau Anglia. Când vin acasã îºi etaleazã toaletele, occidentale, genþile de mare fiþã, bijuteriile ºi chiar maºinile.

A

pãrinþi au murit neîmpãcaþi cu gândul cã eu nu am fãcut o facultate”, a declarat proaspãtul student Cristian Kuszai. Domnul Kuszai are doi copii, o fatã în Bucureºti ºi un bãiat care, spune el, a tot început cursuri la Petroºani, dar nu le mai ºi terminã,iar el vrea sã îi dea clasã. „Al meu bãiat a început 4 facultãþi aici ºi nu a terminat nici una. Astea sunt niºte picanterii ºi eu vreau sã îi dau exemplu, cã l-am tot bãtut la cap sã facã asta ºi nu a crezut, aºa cã eu îi voi demonstra cum, cu voinþã, se poate”, a mai spus fostul miner. Familia ºi prietenii i s-au împãrþit în douã tabere: pro ºi contra, dar omul e decis sã nu dezamãgeascã. „M-am înscris la

sociologie, sperând cã voi studia societatea ºi o fac pentru mine, în primul rând, iar în timp cred cã voi putea sã culeg roadele acestei alegeri. Poate intrând în politicã, deºi, mulþi spun cã dupã 50, 60 de ani te duci altundeva… dar acolo ne ducem când ne vine rândul. Eu vreau, însã, sã fac ºcoala asta cu gândul cã mã va ajuta în viaþã, chiar ºi sã le dau sfa-

turi la unul sau altul”, povesteºte studentul din anul I de la sociologie.. A lucrat în minã, douã decenii ºi a plecat la pensie, fãrã ca mãcar o datã sã fi vrut sã fie ºef, acolo sub

pãmânt. „Am fost ºi personal TESA ºi auxiliar la mina Livezeni. Am fost frânar la trenul ce duce minerii subteran, am fost ºi lãcãtuº ºi am încheiat activitatea în 2010. Nici nu am vrut cât am stat în minã sã fiu ºef. Eu terminasem un liceu uman ºi am fost corigent la matematicã ºi la fizicã în anul I de liceu ºi cu ºtiinþele exacte nu m-am împãcat”, a conchis Cristian Kuszai. Proaspãtul student a venit luni la Universitate, îmbrãcat decent, a urmãrit toate discursurile oficialitãþilor ºi e decis sã nu rateze nici un curs, pentru cã are timp berechet. Diana MITRACHE

Româncele din Italia, întotdeauna amante, niciodatã soþii Însã, cele mai multe nu spun cât de greu muncesc sau ce trebuie sã facã pentru a fi, în aparenþã, fericite ºi fãrã gândul la ziua de mâine. În acest numãr, cotidianul nostru vã prezintã povestea unor femei care muncesc în Italia de ani buni ºi care pe lângã faptul cã au un loc de muncã, uneori ºi acela instabil, mai sunt, aproape obligatoriu, ºi amantele unor italieni, nu neapãrat bogaþi. Cel mai probabil, rândurile care urmeazã vor stârni pasiuni printre unii, însã, realitatea de care ne-am convins ºi noi, vorbind cu mai multe femei, ne-a determinat sã vã etalãm ºi o altfel de poveste despre Occident. Din dorinþa de a proteja identitatea acestor doamne, vom folosi nume fictive, cu menþiunea cã toate cele declarate ºi observate de corespondenþii cotidianului nostru sunt 100% reale. Începem cu Georgiana, o femeie de 38 de ani, care

locuieºte de 8 ani în Italia, în regiunea Calabria. A venit aici cu gândul cã va avea o viaþã mai bunã decât cea din România ºi fãrã atâtea lipsuri. Alãturi de un soþ care o maltrata, cu doi copii care trebuiau crescuþi, a decis sã facã mare pas. La început a avut grijã de un bãtrân bolnav vreme de câþiva ani, timp în care a început o

relaþie cu fiul acestuia, un italian pe nume Pino, cãsãtorit ºi cu trei copii. La început i-a fost greu sã-ºi accepte statutul de amantã, dar acum, dupã atâþia ani, chiar s-a obiºnuit, spune ea. “La început a fost doar aºa, o aventurã, dar mai apoi am început sã-l iubesc. Nu am crezut sã voi sta atâþia ani cu

el, dar m-am ataºat. În mai multe rânduri am tot spus “ Gata, nu mai pot, vreau mai mult!”, dar nu m-a lãsat inima sã merg mai departe. Ne-am certat, ne-am împãcat, iar acum tot împreunã suntem. Sunt conºtientã cã niciodatã nu îºi va lãsa soþia ºi copiii pentru mine, dar ce sã fac, m-am obiºnuit aºa. Nu am cine ºtie de avantaje financiare alãturi de el, dar, asta e, sunt amantã !” , spune femeia cu glasul aproape stins, resemnat. Acum, dincolo de faptul cã îºi cunoaºte statutul pe care nu se mai chinuie sã ºi-l ascundã, ºtie ºi cã amantul ei italian, mai are pe lângã ea ºi alte… consoarte. “Aici, pentru italieni esti bunã la început, te iubesc, te apreciazã, dar mai apoi, indiferent cât de tânãr, bãtrân, bogat

Actualitate 7

Hunedorean în conducerea Federaþiei Internaþionale a Rangerilor lorin Hãlãstãuan reprezintã Europa în conducerea FIR. El susþine interesele a circa 6000 de rangeri europeni încã din 2009, iar în luna noiembrie va candida pentru un nou mandat.

F

Hunedoreanul Florin Hãlãstãuan a primit de la Federaþia Internaþionalã a Rangerilor (FIR), vestea cã a fost nominalizat sã reprezinte Europa în conducerea instituþiei internaþionale, iar luna viitoare va trebui sã-ºi convingã colegii europeni pentru a fi reales la Congresul care va avea loc în Tanzania. Mai multe asociaþii ale rangerilor din Europa doresc ca, în continuare, sã fie reprezentate de un ranger român, spun colegii acestuia din Asociaþia Rangerilor din România (ARR). Aceasta, datoritã calitãþilor personale ale rangerilor din þara noastraã ºi în ciuda faptului cã sunt departe de a avea mijloacele logistice necesare ca sã-ºi facã meseria. “Este extrem de greu sã faci faþã unor grupuri de braconieri înarmaþi cu arme scumpe cu lunetã, circulând cu maºini de teren la care noi doar putem visa, braconieri care ºtiu cã pot scãpa basma curatã

sau sãrac ar fi, la prima femeie pe care o vãd, nu ezitã. Sunt unii care pe lângã nevastã au ºi câteva douã, trei amante”, mai spune Georgiana. Povestea merge mai departe ºi gãsim o altã femeie pe nume Mariana. Lucreazã la un restaurant, iar în viaþa personalã este amanta unui alt italian. Nu este fericitã de acest statut, dar spune cã dacã ar putea da timpul înapoi, nu s-ar mai implica în relaþia cu el. Acum ar vea sã îºi vadã de viaþa ei, sã se implice într-o altã relaþie, de perspectivã, dar amantul gelos nu-i dã pace. “ Nici nu l-am plãcut la început, pentru cã nu este o mare frumuseþe,însã m-a urmãrit zilnic ºi a fost foarte insistent. Dupã un timp m-a luat valul, pentru cã eram mai tânãrã ºi poate flatatã de atenþia care mi-o

doar cu un simplu telefon dat prietenilor sus-puºi. Rangerul îºi pierde serviciul, iar braconierii îºi vãd în continuare de fãrãdelegi, la adãpostul unui sistem corupt” spune Florina Criºan, membru ARR. Florin Hãlãstãuan este din anul 2009 în conducerea FIR la Congresul Internaþional al Rangerilor din Bolivia, fiind ales sã reprezinte interesele a circa 6000 de colegi din toatã Europa. Federaþia are în conducere ºase persoane cu drept de vot, câte una pentru fiecare continent, iar în total sunt nouã componenþi ai FIR. Hãlãstãuan este ranger ºi salvamontist la Serviciul Public Salvamont Judeþean Hunedoara – ºi alãturi de un coleg, a dat sens meseriei de ranger la noi în þarã, cei doi fiind primii rangeri cu acte în regulã din România, dupã un concurs organizat în anul 2000 de cãtre Administraþia Parcului Naþional Retezat. Maximilian GÂNJU

acorda. La început mi-a promis totul, marea cu sarea, dar mai apoi mi-am dat seama cã niciodatã nu voi avea alt statut decât cel de amantã. Niciodatã nu voi putea merge pe stradã alãturi de el, ziua în amiaza mare, deºi acum cunoscuþii ne ºtiu împreunã. Vreau sã plec, sã scap de el, sã mã lase în pace. Nu pot ! Se þine scai de mine, îi ameninþã pe toþi bãrbaþii care vorbesc. Este cumplit! ”, ne-a spus ºi Mariana. Din pãcate, femei precum acestea douã sunt cu sutele în Italia, cel puþin, ºi chiar dacã le place sau nu, chiar dacã vor sau nu, s-au obiºnuit cu gândul cã sunt întotdeauna amante ºi niciodatã soþii. Luiza ANDRONACHE


Cronica Vãii Jiului | Marti, 2 octombrie 2012

8 Cultura -Lasã-i viaþa, omule ! Strigãtul Tãianului trecu peste tãietura Cheilor cãtre Piatra Leºiei, ecoul bubui în fiecare scobiturã ºi mai multe pãsãri se ridicarã cercetând, zburând nervoase. Dimineaþa, seninã ºi uscatã, pregãtea rãsãrit mov ºi toamna îºi vedea de lucru colorând rogvaiv, filtrând prin rãcoare plãcutã strigãt ºi ecou. Natura, stãpânã pe tipare care de care mai apropiate de arta picturii, se juca în pastel apãsat... Dar celui de dincolo, celui cu dotãri de alpinist ca echipament, cele aºezate de Cel de Sus pe viziera Frumosului îl interesau mai puþin, avea de fãcut ceva anume. -Nu te bãga, domnule, vezi-þi de-ale dumitale, lasã-mã în pace! Se auzeau clar unul pe celãlalt, distanþa dintre ei era micã în linie dreaptã. Dacã ar fi încercat sã ajungã peste Chei, la braconier, Tãianului iar fi trebuit vreo douã ore. Se auzeau, însã, prin aerul curat, gemetele de durere cruntã ale animalului, sunete care parcã îl atrãgeau puternic pe cel care cobora pe coardã. -Lasã-l sã se descurce, altfel îl

Braconaj! aºteaptã moartea, nu se vede? Îi pãrea rãu cã nu-ºi luase binoclul, ieºise doar sã-ºi arunce toxinele adunate în timpul nopþii agitate, sã mai cearnã din visele în care strãmoºii... Nici ochelarii nu îl ajutau, deci nu vedea chipul celui de dincolo, nu-l putea identifica, oare cine sã fi fost, dupã vorbã era de-al locului, sã fi fost vrun vânãtor? -S-o fi descurcând el, dom’le, da’ mã îndoiesc. Aflã doar cã eu nu mã descurc, e orânduire nouã, crizã nouã, tune dracu’n toate noutãþile astea, lasã-mã dom’le în pace ca sã nu înnebunesc!... Spui cã-l aºteaptã, cumva, moartea? Foarte bine, profesore, eu i-o voi aduce mai repede ºi gratis, se aude, gratis! Ajuns deasupra þepilor de piatrã viºinie, cel de pe coardã scoase de la brâu un topor zdravãn,pendulã atârnat într-o singurã mânã de câteva ori, ochind, apoi se lãsã brusc în jos unul-doi metri ºi lovi puternic cu ascuþiºul în capul ursului care urla înspãimântând, presimþind... Animalul, dupã câte îºi

închipuia profesorul, avea ºira spinãrii ruptã, o labã din faþã atârna inutilã, iar cealaltã ajunsese în ascuþiºul crevasei îngustate de un izvor. „Oare cum de-a ajuns ditamai ursul sã atârne în crãpãtura aia, cine sau ce sã-l fi silit la un asemenea salt criminal , o fi bolnav?!” Cu singurul braþ valid, prins ca în menghinã, ursul încerca sã se ridice, doar-doar, sorþii de izbândã erau zero; totul se petrecea la vreo cincizeci, ºaizeci de metri înãlþime faþã de pânza sclipitoare a râului ºi faþã de panglica drumului forestier, ce strãbãteau dintotdeauna Cheile. Urletele de moarte fãceau sã vibreze arbori ºi grohotiºuri, ridicau în aer ºoimi, corbi ºi puzderii de pãsãri mici, de stâncã sau de aiurea, pãsãri care þipau la rându-le, vacarmul era... Cu a doua loviturã cel de pe coardã fãcu liniºte, ursul tãcu pentru vecie ºi pãsãrile,dupã câteva rotiri curioase, îºi vãzurã de ale lor, adicã se intra în rutina unei zile care care încerca sã

Odatã, cîndva, pe aici trecea o apã volburoasã

oamna asta, la fel ca vara. Fenomenele meteo au devenit extreme, cel puþin comparativ cu anii copilariei noastre atunci când cele patru anotimpuri erau bine conturate.

T

Nu la fel arata si acum, în 2012, un an în care am avut de luptat cu inundaþii, arºiþã sãptãmâni întregi, ba chiar luni întregi de caniculã. Chiar dacã ºtim cã a venit deja toamna calendaristicã, suntem totuºi într-o lungã varã fierbinte, vorba filmului american. Fenomenul de secetã persistã ºi se simte

acut în sol. În zona esticã a Vãii Jiului multe izvoare ºi-au micºorat debitul dar, ce este mai grav, chiar au dispãrut total. Pe Valea Jieþului cu spectaculoasele sale chei, Valea Þiganului ºi de aici, pe drumul Jieþ amonte, pe potecã spre marea Cãldare Cârja – Roºiile (izvoarele Jieþului) veþi vedea cã debitul de apã este foarte scãzut. Cândva, odatã, prin Cheile Jieþului trecea o apã volburoasã, spre desfãtarea pãstrãvului, oferind cu dãrnicie harul lor de apã ºi de stâncã, prezente în sute de ipostaze pentru miile de vizitatori. Astãzi râul Jieþ a rãmas un mic pârâiaº, ici colo câteva bãl-

toace produse de excavaþiile din zonã care exploateazã albia lui scoþând piatrã ºi pietriº. Se poate spune cã anul 2012 ne-a adus trei tipuri de secetã: cea meteorologicã, cea hidrologicã ºi, poate cea mai gravã dintre ele, cea pedologicã. Nici mãcar omãtul din iarna trecutã sau ploile din luna iunie nu au putut salva pãmântul ºi albia râului Jieþ de la seceta deja instalatã ca o molie. Iar prognoza ne spune cu amar cã doar undeva în noiembrie vor cãderi abundente de ploaie. Petru BOLOG CIMPA

ajungã din urmã privirea obositã a Tãianului. Totuºi, vãzu pânã la capãt. Dupã ce se asigurã cã animalul nu mai miºcã, cel de dincolo secþionã rapid braþul prins în crãpãtura stâncii ºi leºul ursului se prãbuºi în albia majorã a Tãii, uscatã, împrãºtiind sânge. Fãrã sã-i pese câtuºi de puþin, cam aºa se vedea, cel cu apucãturi de alpinist ºi braconier legã zdravãn pe coarda de rezervã braþul decupat ºi apoi, în cãþãrare meticuloasã, ca un profesionist, omul ajunse la locul de asigurare, pe platoul de lângã Piscul Crucii. Dupã ce se descãtãrãmã, zmuci într-un fel anume pânã scoase bucata de carne la scutealã, o împachetã iute întrun sac impermeabil, fluierã de câteva ori a semnal cãtre cine mai ºtie cine, fluturã mâinile scurt, ºi: -N-ai vãzut nimic, profesore, sã fii sãnãtos ºi la pungã gros, sã nu ajungi la sãrãcia în care ne împinge acum democraþia, hai, pa! Trase rapid pe el haina de camuflaj verde-maro ºi dispãru pe cãrãrile ascunse ale muntelui, oricum, Tãianul îl pierdu complet din vedere.

Rãmase numai cu un gust searbãd în gurã, cu tristeþe în suflet ºi cu gândul cã, dacã lucrurile nu se vor îndrepta în þarã, viitorul se întrezãrea în culoarea vântului turbat. Deocamdatã pe el îl încerca neplãcut transpiraþia rece, prin urmare fãcu scurt stânga-mprejur militãreºte ºi coborî grãbit spre casã, sã se schimbe. XXX Gãlãgia din Chei a adus la faþa locului „organe” de tot felul; concluzia a fost cã animalul cãzut se descurcase, adicã ºi-a revenit din cãzãturã ºi s-a dus sã-ºi lingã rãnile prin desiºurile pãdurii. Nimeni nu vãzuse cãruþa care dusese leºul cald la o colibã momârlãneascã de pe Muncelul Corbului, nici pe cei trei „curãþitori” care l-au îngropat în fânul din coºie, sã nu se vadã... (fragment din vol. IV, SEMNELE PREZENTULUI, al romanului CONSTELAÞIA KOGAYON, în pregãtire) Ioan Dan BÃLAN

Bãtrânii, sãrbãtoriþi în centrele de ocrotire ãtrânii din centrele de îngrijire aflate în subordinea Direcþiei Generale de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Hunedoara au fost sãrbãtoriþi în data de 1 Octombrie, desemnatã de Organizaþia Naþiunilor Unite ca fiind Ziua Internaþionalã a Persoanelor Vârstnice.

B

În centrele rezidenþiale pentru persoanele adulte cu dizabilitãþi din subordinea Direcþiei Generale de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Hunedoara s-au organizat o serie de activitãþi, respectiv excursii, primiri de invitaþi, mese festive, programe artistice, audiþii muzicale, care au avut ca scop omagierea celor 490 de beneficiari. Potrivit datelor statistice, 177 sunt persoane vârstnice se aflã în Centrele de Îngrijire ºi Asistenþã de la Brad, Brãniºca, Bretea, Geoagiu, Pãcliºa ºi Petrila, în Locuinþele Protejate Orãºtie precum ºi în Cãminul pentru Persoane Vârstnice Pui, centru rezidenþial care funcþioneazã în baza unei convenþii de colaborare încheiatã cu Consiliul Local din localitatea Pui ºi Locuinþa Protejatã Lupeni, un centru de tip rezidenþial pentru persoane adulte aflate în dificultate a cãrui activitate se

desfãºoarã în baza unei convenþii de colaborare cu Asociaþia Misionarã Umanitarã „Glasul Penticostalilor” Lupeni. „În funcþie de tradiþii, obiceiuri ºi dorinþele beneficiarilor, fiecare centru organizeazã în mod diferit aceastã zi. Centrele de Îngrijire ºi Asistenþã din Brad ºi Brãniºca organizeazã pentru o parte din beneficiarii lor excursii la Mãnãstirea Criºan, respectiv la Biserica Baptistã din Deva. „Bunicii” Centrului de Îngrijire ºi Asistenþã din Petrila vor avea invitaþi copii ºi educatori din cadrul Centrului de Orientare, Supraveghere ºi Sprijinire a Reintegrãrii Sociale a Copilului „Cuore” Petroºani ºi Apartamentelor Familiale Petrila ºi elevi din partea Asociaþiei „Tineri pentru Viitor” alãturi de care vor petrece o searã deosebitã prin cântec, dans ºi voie bunã ce se va încheia cu o masã festivã”, a declarat Viorica Popescu, director general al DGASPC Hunedoara. Aceasta mai spune cã ziua de 1 octombire „trebuie sã fie o zi specialã pentru toþi hunedorenii. Devenitã deja o frumoasã tradiþie, sãrbãtorirea acestei zile în centrele noastre rezidenþiale se aflã sub semnul cinstei ºi respectului pe care îl datorãm persoanelor vârstnice pentru tot ce au însemnat ei pentru comunitatea din care provin”. Carmen COSMAN

Actualitate 9

roiect de aproape 7 P milioane de lei la Lupeni. Administraþia

Ecograf 4D la ambulatoriul din Lupeni temului de sãnãtate, ºi anume adoptarea principiilor ºi politicilor existente în domeniul sãnãtãþii publice la nivelul Uniunii Europene – prin adoptarea noilor norme naþionale ºi comunitare privind principiile existente în domeniul

localã din Lupeni a demarat procedurile pentru achiziþionarea aparturii de specialitate pentru ambulatoriul din localitate. Obiectivul general al proiectului este în concordanþã cu Obiectivul specific al acestui domeniu de intervenþie, ºi anume îmbunatãþirea calitãþii infrastructurii serviciilor de asistenþã medicalã în judeþul Hunedoara ºi în special în localitatea Lupeni pentru asigurarea unui acces egal al cetãþenilor la serviciile de sãnãtate. Prin realizare lucrãrilor de modernizare propuse prin proiect dar ºi prin completarea dotãrii cu echipamente ºi aparaturã medicalã performantã,

n tânãr de 24 de ani a murit la Petrila, dupã ce a fost acroºat de o maºinã pe o stradã din localitate. Poliþiºtii au demarat o anchetã, acesta fiind cel de al doilea accident în care un biciclist e ucis pe strãzile din Hunedoara în acest week-end.

U

Accidentul cumplit s-a petrecut duminicã seara, pe strada Minei din Petrila. Poliþiºtii spun cã un ºofer de 22 de ani, bãut ºi fãrã permis de conducere, a pierdut controlul volanului ºi l-a luat în plin pe biciclist, dupã care s-a oprit într-o þeavã de gaz. ªoferul era bãut ºi, din pãcate, pentru victima sa

de specialitate, se contribuie la îmbunãtãþirea calitãþii infrastructurii serviciilor de asistenþã medicalã din zona de acþiune a proiectului precum ºi în judeþul

Hunedoara ºi Regiunea Vest. Proiectul propus contribuie ºi la atingerea Obiectivelor strategice ale sis-

Biciclist ucis la Petrila

medicii nu au mai putut face nimic. „În jurul orei 22:36, un tânãr de 22 de ani, din Petroºani, în timp ce conducea un autoturism pe strada Minei din Petrila, a pierdut controlul volanului ºi a

n municipiul Petroºani, ÎJiului, dar ºi în întreaga Vale a orice construcþie sau clãdire rãmasã fãrã pazã dispare aproape peste noapte. Pentru un simplu cablu sau o sârmã de metal, imobilele sunt culcate la pãmânt, fiind dezmembrate cu barosul. Metalul astfel recuperat, fie cã este vorba despre fier, aluminiu sau cupru ajunge la centrele de recoltare ale fierului vechi. Partea proastã este cã aºa numiþii “magneþi” atenteazã ºi la viaþa lor dar, în special, a concetãþenilor lor nevinovaþi. Mãrturie stau ruinele clãdirilor din cartierul Colonie care, încetîncet, dupã doar câþiva ani de dezmembrãri se apropie de nivelul zero. Aici ar fi vorba despre clãdirile

acroºat un biciclist care se afla în faþa unui magazin, dupã care s-a oprit într-o þeavã de gaz, pe care a avariat-o. Conducãtorul autoturismului a fost testat cu aparatul alcool-test, rezul-

tatul fiind 0,43 mg/l, alcool pur în aerul expirat. Tânãrul a fost condus la Spitalul de Urgenþã din Petroºani pentru recoltarea de probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei, iar în urma verificãrilor efectuate în bazele de date ale Poliþiei s-a stabilit cã nu este posesor de permis de conducere”, spune Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Biciclistul, în vârstã de 24 de ani, din municipiul Vulcan, a decedat la Spitalul de Urgenþã din Petroºani, în urma leziunilor suferite. Acesta este cel de al doilea accident de acest fel din week-end-ul care a trecut. Vineri,un alt biciclist de 6 de ani ºi-a pierdut viaþa pe DN 66 în dreptul localitãþii Bãieºti. Diana MITRACHE

Chiar ºi un fir de liþã trezeºte interesul “magneþilor”

fostei unitãþi militare, despre alte imobile care nu au reuºit sã fie terminate de cãtre fostul regim comunist sau de cele care au fost pãrþi componente ale fostei mine Dâlja. În ultimele luni chiar ºi balustradele podului de peste râul Jiul de Est,

care fãcea legãtura dintre oraº ºi fosta minã, au început sã disparã. Pentru o amãrâtã de “sârmã” pe care o scot cu greu din ambalajul de ciment, hoþii îi pun în pericol pe toþi cei care traverseazã respectivul pod. Mircea NISTOR

sãnãtãþii referitoare la calitatea infrastructurii ºi a dotãrilor necesare asigurãrii unui act medical eficient ºi continuarea procesului de reformã a sistemului de sãnãtate în vederea ameliorãrii performanþelor acestuia, ca premisã esenþialã pentru îmbunãtãþirea stãrii de sãnãtate – prin crearea premizelor din punctul de vedere al calitãþii infrastructurii ºi a dotãrilor cu echipamente performante necesare asigurãrii de servicii de sãnãtate de calitate Proiectul va contribui creºterea asistenþei medicale de prevenþie ºi la îmbunãtãþirea stãrii de sãnãtate a populaþiei deservite. În cadrul contractului vor fi achiziþionate mai multe aparaturi medicale. Printre acestea se numãra un ecograf 3D/4D fix ºi portabil. Valoarea contractului este de 6.498.725 de lei. Raul IRINOVICI

Dezinteresaþi de oferta UE e la începutul anului ºi pânã în D prezent, nici mãcar o singurã persoanã din Petroºani nu a plecat la muncã în strãinãtate prin Agenþia Localã de Ocupare a Forþei de Muncã. Mai exact, nimeni nu s-a arãtat interesat de oferta de „joburi” venitã din þãrile membre ale Uniunii Europene. „Noi doar afiºãm oferta de locuri de

muncã din þãrile componente ale Uniunii Europene. Pânã acum, însã, nu am avut nicio persoanã care sã fi depus un CV pentru accesarea unuia dintre aceste locuri de muncã ºi nici care sã fi plecat, afarã, la muncã”, a precizat Judith Babþan, ºef ALOFM Petroºani. De 9 luni de zile oferta de locuri de muncã în statele componente ale UE a rãmas aceeaºi. Þãrile care doresc sã angajeze români sunt Germania, Suedia, Spania, Slovenia ºi Norvegia, unde sunt doriþi ingineri electricieni, instalatori, strungari, proiectanþi, lucrãtori în fermele de creºtere ale animalelor, grãdinari sau ingineri mecanici. Mircea NISTOR


Cronica Vãii Jiului | Marti, 2 octombrie 2012

8 Cultura -Lasã-i viaþa, omule ! Strigãtul Tãianului trecu peste tãietura Cheilor cãtre Piatra Leºiei, ecoul bubui în fiecare scobiturã ºi mai multe pãsãri se ridicarã cercetând, zburând nervoase. Dimineaþa, seninã ºi uscatã, pregãtea rãsãrit mov ºi toamna îºi vedea de lucru colorând rogvaiv, filtrând prin rãcoare plãcutã strigãt ºi ecou. Natura, stãpânã pe tipare care de care mai apropiate de arta picturii, se juca în pastel apãsat... Dar celui de dincolo, celui cu dotãri de alpinist ca echipament, cele aºezate de Cel de Sus pe viziera Frumosului îl interesau mai puþin, avea de fãcut ceva anume. -Nu te bãga, domnule, vezi-þi de-ale dumitale, lasã-mã în pace! Se auzeau clar unul pe celãlalt, distanþa dintre ei era micã în linie dreaptã. Dacã ar fi încercat sã ajungã peste Chei, la braconier, Tãianului iar fi trebuit vreo douã ore. Se auzeau, însã, prin aerul curat, gemetele de durere cruntã ale animalului, sunete care parcã îl atrãgeau puternic pe cel care cobora pe coardã. -Lasã-l sã se descurce, altfel îl

Braconaj! aºteaptã moartea, nu se vede? Îi pãrea rãu cã nu-ºi luase binoclul, ieºise doar sã-ºi arunce toxinele adunate în timpul nopþii agitate, sã mai cearnã din visele în care strãmoºii... Nici ochelarii nu îl ajutau, deci nu vedea chipul celui de dincolo, nu-l putea identifica, oare cine sã fi fost, dupã vorbã era de-al locului, sã fi fost vrun vânãtor? -S-o fi descurcând el, dom’le, da’ mã îndoiesc. Aflã doar cã eu nu mã descurc, e orânduire nouã, crizã nouã, tune dracu’n toate noutãþile astea, lasã-mã dom’le în pace ca sã nu înnebunesc!... Spui cã-l aºteaptã, cumva, moartea? Foarte bine, profesore, eu i-o voi aduce mai repede ºi gratis, se aude, gratis! Ajuns deasupra þepilor de piatrã viºinie, cel de pe coardã scoase de la brâu un topor zdravãn,pendulã atârnat într-o singurã mânã de câteva ori, ochind, apoi se lãsã brusc în jos unul-doi metri ºi lovi puternic cu ascuþiºul în capul ursului care urla înspãimântând, presimþind... Animalul, dupã câte îºi

închipuia profesorul, avea ºira spinãrii ruptã, o labã din faþã atârna inutilã, iar cealaltã ajunsese în ascuþiºul crevasei îngustate de un izvor. „Oare cum de-a ajuns ditamai ursul sã atârne în crãpãtura aia, cine sau ce sã-l fi silit la un asemenea salt criminal , o fi bolnav?!” Cu singurul braþ valid, prins ca în menghinã, ursul încerca sã se ridice, doar-doar, sorþii de izbândã erau zero; totul se petrecea la vreo cincizeci, ºaizeci de metri înãlþime faþã de pânza sclipitoare a râului ºi faþã de panglica drumului forestier, ce strãbãteau dintotdeauna Cheile. Urletele de moarte fãceau sã vibreze arbori ºi grohotiºuri, ridicau în aer ºoimi, corbi ºi puzderii de pãsãri mici, de stâncã sau de aiurea, pãsãri care þipau la rându-le, vacarmul era... Cu a doua loviturã cel de pe coardã fãcu liniºte, ursul tãcu pentru vecie ºi pãsãrile,dupã câteva rotiri curioase, îºi vãzurã de ale lor, adicã se intra în rutina unei zile care care încerca sã

Odatã, cîndva, pe aici trecea o apã volburoasã

oamna asta, la fel ca vara. Fenomenele meteo au devenit extreme, cel puþin comparativ cu anii copilariei noastre atunci când cele patru anotimpuri erau bine conturate.

T

Nu la fel arata si acum, în 2012, un an în care am avut de luptat cu inundaþii, arºiþã sãptãmâni întregi, ba chiar luni întregi de caniculã. Chiar dacã ºtim cã a venit deja toamna calendaristicã, suntem totuºi într-o lungã varã fierbinte, vorba filmului american. Fenomenul de secetã persistã ºi se simte

acut în sol. În zona esticã a Vãii Jiului multe izvoare ºi-au micºorat debitul dar, ce este mai grav, chiar au dispãrut total. Pe Valea Jieþului cu spectaculoasele sale chei, Valea Þiganului ºi de aici, pe drumul Jieþ amonte, pe potecã spre marea Cãldare Cârja – Roºiile (izvoarele Jieþului) veþi vedea cã debitul de apã este foarte scãzut. Cândva, odatã, prin Cheile Jieþului trecea o apã volburoasã, spre desfãtarea pãstrãvului, oferind cu dãrnicie harul lor de apã ºi de stâncã, prezente în sute de ipostaze pentru miile de vizitatori. Astãzi râul Jieþ a rãmas un mic pârâiaº, ici colo câteva bãl-

toace produse de excavaþiile din zonã care exploateazã albia lui scoþând piatrã ºi pietriº. Se poate spune cã anul 2012 ne-a adus trei tipuri de secetã: cea meteorologicã, cea hidrologicã ºi, poate cea mai gravã dintre ele, cea pedologicã. Nici mãcar omãtul din iarna trecutã sau ploile din luna iunie nu au putut salva pãmântul ºi albia râului Jieþ de la seceta deja instalatã ca o molie. Iar prognoza ne spune cu amar cã doar undeva în noiembrie vor cãderi abundente de ploaie. Petru BOLOG CIMPA

ajungã din urmã privirea obositã a Tãianului. Totuºi, vãzu pânã la capãt. Dupã ce se asigurã cã animalul nu mai miºcã, cel de dincolo secþionã rapid braþul prins în crãpãtura stâncii ºi leºul ursului se prãbuºi în albia majorã a Tãii, uscatã, împrãºtiind sânge. Fãrã sã-i pese câtuºi de puþin, cam aºa se vedea, cel cu apucãturi de alpinist ºi braconier legã zdravãn pe coarda de rezervã braþul decupat ºi apoi, în cãþãrare meticuloasã, ca un profesionist, omul ajunse la locul de asigurare, pe platoul de lângã Piscul Crucii. Dupã ce se descãtãrãmã, zmuci într-un fel anume pânã scoase bucata de carne la scutealã, o împachetã iute întrun sac impermeabil, fluierã de câteva ori a semnal cãtre cine mai ºtie cine, fluturã mâinile scurt, ºi: -N-ai vãzut nimic, profesore, sã fii sãnãtos ºi la pungã gros, sã nu ajungi la sãrãcia în care ne împinge acum democraþia, hai, pa! Trase rapid pe el haina de camuflaj verde-maro ºi dispãru pe cãrãrile ascunse ale muntelui, oricum, Tãianul îl pierdu complet din vedere.

Rãmase numai cu un gust searbãd în gurã, cu tristeþe în suflet ºi cu gândul cã, dacã lucrurile nu se vor îndrepta în þarã, viitorul se întrezãrea în culoarea vântului turbat. Deocamdatã pe el îl încerca neplãcut transpiraþia rece, prin urmare fãcu scurt stânga-mprejur militãreºte ºi coborî grãbit spre casã, sã se schimbe. XXX Gãlãgia din Chei a adus la faþa locului „organe” de tot felul; concluzia a fost cã animalul cãzut se descurcase, adicã ºi-a revenit din cãzãturã ºi s-a dus sã-ºi lingã rãnile prin desiºurile pãdurii. Nimeni nu vãzuse cãruþa care dusese leºul cald la o colibã momârlãneascã de pe Muncelul Corbului, nici pe cei trei „curãþitori” care l-au îngropat în fânul din coºie, sã nu se vadã... (fragment din vol. IV, SEMNELE PREZENTULUI, al romanului CONSTELAÞIA KOGAYON, în pregãtire) Ioan Dan BÃLAN

Bãtrânii, sãrbãtoriþi în centrele de ocrotire ãtrânii din centrele de îngrijire aflate în subordinea Direcþiei Generale de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Hunedoara au fost sãrbãtoriþi în data de 1 Octombrie, desemnatã de Organizaþia Naþiunilor Unite ca fiind Ziua Internaþionalã a Persoanelor Vârstnice.

B

În centrele rezidenþiale pentru persoanele adulte cu dizabilitãþi din subordinea Direcþiei Generale de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Hunedoara s-au organizat o serie de activitãþi, respectiv excursii, primiri de invitaþi, mese festive, programe artistice, audiþii muzicale, care au avut ca scop omagierea celor 490 de beneficiari. Potrivit datelor statistice, 177 sunt persoane vârstnice se aflã în Centrele de Îngrijire ºi Asistenþã de la Brad, Brãniºca, Bretea, Geoagiu, Pãcliºa ºi Petrila, în Locuinþele Protejate Orãºtie precum ºi în Cãminul pentru Persoane Vârstnice Pui, centru rezidenþial care funcþioneazã în baza unei convenþii de colaborare încheiatã cu Consiliul Local din localitatea Pui ºi Locuinþa Protejatã Lupeni, un centru de tip rezidenþial pentru persoane adulte aflate în dificultate a cãrui activitate se

desfãºoarã în baza unei convenþii de colaborare cu Asociaþia Misionarã Umanitarã „Glasul Penticostalilor” Lupeni. „În funcþie de tradiþii, obiceiuri ºi dorinþele beneficiarilor, fiecare centru organizeazã în mod diferit aceastã zi. Centrele de Îngrijire ºi Asistenþã din Brad ºi Brãniºca organizeazã pentru o parte din beneficiarii lor excursii la Mãnãstirea Criºan, respectiv la Biserica Baptistã din Deva. „Bunicii” Centrului de Îngrijire ºi Asistenþã din Petrila vor avea invitaþi copii ºi educatori din cadrul Centrului de Orientare, Supraveghere ºi Sprijinire a Reintegrãrii Sociale a Copilului „Cuore” Petroºani ºi Apartamentelor Familiale Petrila ºi elevi din partea Asociaþiei „Tineri pentru Viitor” alãturi de care vor petrece o searã deosebitã prin cântec, dans ºi voie bunã ce se va încheia cu o masã festivã”, a declarat Viorica Popescu, director general al DGASPC Hunedoara. Aceasta mai spune cã ziua de 1 octombire „trebuie sã fie o zi specialã pentru toþi hunedorenii. Devenitã deja o frumoasã tradiþie, sãrbãtorirea acestei zile în centrele noastre rezidenþiale se aflã sub semnul cinstei ºi respectului pe care îl datorãm persoanelor vârstnice pentru tot ce au însemnat ei pentru comunitatea din care provin”. Carmen COSMAN

Actualitate 9

roiect de aproape 7 P milioane de lei la Lupeni. Administraþia

Ecograf 4D la ambulatoriul din Lupeni temului de sãnãtate, ºi anume adoptarea principiilor ºi politicilor existente în domeniul sãnãtãþii publice la nivelul Uniunii Europene – prin adoptarea noilor norme naþionale ºi comunitare privind principiile existente în domeniul

localã din Lupeni a demarat procedurile pentru achiziþionarea aparturii de specialitate pentru ambulatoriul din localitate. Obiectivul general al proiectului este în concordanþã cu Obiectivul specific al acestui domeniu de intervenþie, ºi anume îmbunatãþirea calitãþii infrastructurii serviciilor de asistenþã medicalã în judeþul Hunedoara ºi în special în localitatea Lupeni pentru asigurarea unui acces egal al cetãþenilor la serviciile de sãnãtate. Prin realizare lucrãrilor de modernizare propuse prin proiect dar ºi prin completarea dotãrii cu echipamente ºi aparaturã medicalã performantã,

n tânãr de 24 de ani a murit la Petrila, dupã ce a fost acroºat de o maºinã pe o stradã din localitate. Poliþiºtii au demarat o anchetã, acesta fiind cel de al doilea accident în care un biciclist e ucis pe strãzile din Hunedoara în acest week-end.

U

Accidentul cumplit s-a petrecut duminicã seara, pe strada Minei din Petrila. Poliþiºtii spun cã un ºofer de 22 de ani, bãut ºi fãrã permis de conducere, a pierdut controlul volanului ºi l-a luat în plin pe biciclist, dupã care s-a oprit într-o þeavã de gaz. ªoferul era bãut ºi, din pãcate, pentru victima sa

de specialitate, se contribuie la îmbunãtãþirea calitãþii infrastructurii serviciilor de asistenþã medicalã din zona de acþiune a proiectului precum ºi în judeþul

Hunedoara ºi Regiunea Vest. Proiectul propus contribuie ºi la atingerea Obiectivelor strategice ale sis-

Biciclist ucis la Petrila

medicii nu au mai putut face nimic. „În jurul orei 22:36, un tânãr de 22 de ani, din Petroºani, în timp ce conducea un autoturism pe strada Minei din Petrila, a pierdut controlul volanului ºi a

n municipiul Petroºani, ÎJiului, dar ºi în întreaga Vale a orice construcþie sau clãdire rãmasã fãrã pazã dispare aproape peste noapte. Pentru un simplu cablu sau o sârmã de metal, imobilele sunt culcate la pãmânt, fiind dezmembrate cu barosul. Metalul astfel recuperat, fie cã este vorba despre fier, aluminiu sau cupru ajunge la centrele de recoltare ale fierului vechi. Partea proastã este cã aºa numiþii “magneþi” atenteazã ºi la viaþa lor dar, în special, a concetãþenilor lor nevinovaþi. Mãrturie stau ruinele clãdirilor din cartierul Colonie care, încetîncet, dupã doar câþiva ani de dezmembrãri se apropie de nivelul zero. Aici ar fi vorba despre clãdirile

acroºat un biciclist care se afla în faþa unui magazin, dupã care s-a oprit într-o þeavã de gaz, pe care a avariat-o. Conducãtorul autoturismului a fost testat cu aparatul alcool-test, rezul-

tatul fiind 0,43 mg/l, alcool pur în aerul expirat. Tânãrul a fost condus la Spitalul de Urgenþã din Petroºani pentru recoltarea de probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei, iar în urma verificãrilor efectuate în bazele de date ale Poliþiei s-a stabilit cã nu este posesor de permis de conducere”, spune Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Biciclistul, în vârstã de 24 de ani, din municipiul Vulcan, a decedat la Spitalul de Urgenþã din Petroºani, în urma leziunilor suferite. Acesta este cel de al doilea accident de acest fel din week-end-ul care a trecut. Vineri,un alt biciclist de 6 de ani ºi-a pierdut viaþa pe DN 66 în dreptul localitãþii Bãieºti. Diana MITRACHE

Chiar ºi un fir de liþã trezeºte interesul “magneþilor”

fostei unitãþi militare, despre alte imobile care nu au reuºit sã fie terminate de cãtre fostul regim comunist sau de cele care au fost pãrþi componente ale fostei mine Dâlja. În ultimele luni chiar ºi balustradele podului de peste râul Jiul de Est,

care fãcea legãtura dintre oraº ºi fosta minã, au început sã disparã. Pentru o amãrâtã de “sârmã” pe care o scot cu greu din ambalajul de ciment, hoþii îi pun în pericol pe toþi cei care traverseazã respectivul pod. Mircea NISTOR

sãnãtãþii referitoare la calitatea infrastructurii ºi a dotãrilor necesare asigurãrii unui act medical eficient ºi continuarea procesului de reformã a sistemului de sãnãtate în vederea ameliorãrii performanþelor acestuia, ca premisã esenþialã pentru îmbunãtãþirea stãrii de sãnãtate – prin crearea premizelor din punctul de vedere al calitãþii infrastructurii ºi a dotãrilor cu echipamente performante necesare asigurãrii de servicii de sãnãtate de calitate Proiectul va contribui creºterea asistenþei medicale de prevenþie ºi la îmbunãtãþirea stãrii de sãnãtate a populaþiei deservite. În cadrul contractului vor fi achiziþionate mai multe aparaturi medicale. Printre acestea se numãra un ecograf 3D/4D fix ºi portabil. Valoarea contractului este de 6.498.725 de lei. Raul IRINOVICI

Dezinteresaþi de oferta UE e la începutul anului ºi pânã în D prezent, nici mãcar o singurã persoanã din Petroºani nu a plecat la muncã în strãinãtate prin Agenþia Localã de Ocupare a Forþei de Muncã. Mai exact, nimeni nu s-a arãtat interesat de oferta de „joburi” venitã din þãrile membre ale Uniunii Europene. „Noi doar afiºãm oferta de locuri de

muncã din þãrile componente ale Uniunii Europene. Pânã acum, însã, nu am avut nicio persoanã care sã fi depus un CV pentru accesarea unuia dintre aceste locuri de muncã ºi nici care sã fi plecat, afarã, la muncã”, a precizat Judith Babþan, ºef ALOFM Petroºani. De 9 luni de zile oferta de locuri de muncã în statele componente ale UE a rãmas aceeaºi. Þãrile care doresc sã angajeze români sunt Germania, Suedia, Spania, Slovenia ºi Norvegia, unde sunt doriþi ingineri electricieni, instalatori, strungari, proiectanþi, lucrãtori în fermele de creºtere ale animalelor, grãdinari sau ingineri mecanici. Mircea NISTOR


10 Diverse n hunedorean a fost prins la volanul unui autoturism furat. Bãrbatul este suspect acum de tãinuire, iar poliþiºtii vor stabili dacã este sau nu cumpãrãtor de bunã credinþã.

U

Cronica Vãii Jiului |Marti, 2 octombrie 2012

Se plimba cu un bolid furat Hunedoreanul a fost depistat în urma unei acþiuni desfãºurate, timp de douã zile, de poliþiºti în judeþul Timiº pentru combaterea furturilor ºi a traficului internaþional cu autovehicule reclamate ca fiind furate. Printre cei descoperiþi se gãseºte ºi Marienl H., de 48 de ani, din Haþeg, oprit în trafic de DN 6 de

in oraºul Petroºani între orele 9,00 15,00. Zona afectatã este str. Viitorului ºi str. 1 Iunie. Motivul restricþiei - înlocuire reþea de alimentare cu apã potabilã pe str. Viitorului, bl. 1, sc. I si II. Multumim pentru intelegere, Conducerea S.C. ApaServ Valea Jiului S.A.

poliþiºtii din cadrul Secþiei 5 Ruralã Belinþ. Iar în urma verificãrilor efectuate în baza de date s-a stabilit cã autoturismul condus de cãtre hunedorean figura furat din Italia, în anul 2011. Poliþiºtii continuã cercetãrile în acest caz sub aspectul sãvârºirii infracþiunii de tãinuire. Carmen COSMAN

S . C . A PA S E R V VA L E A J I U L U I S A anunþã restricþii

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro

HOROSCOP

2 octombrie 2012

Este posibil sã ai unele neînþelegeri cu partenerul de viaþã sau cu cel de afaceri pe teme financiare. Te bate gândul sã mai schimbi câte ceva în viaþa ta. Pe de altã parte, orice reacþie impulsivã te poate determina sã faci greºeli grave.

Vei primi multe oferte pe care ai face bine sã le studiezi cât se poate de atent. La serviciu þi se vor face complimente pe care nu este cazul sã le crezi în totalitate. O persoanã plinã de farmec este impresionatã de personalitatea ta.

Eºti cu gândurile foarte împrãºtiate, aºa încât nu este o zi favorabilã pentru a lua decizii sau pentru a rezolva problemele delicate. Pe cât posibil, evitã sã pleci în vreo cãlãtorie, cãci ai putea avea o surprizã, nu legatã de actele de cãlãtorie.

Situaþia bugetului tãu este suficient de bunã încât sã îþi permiþi sã ieºi la cumpãrãturi. N-ar fi exclus ca, datoritã sprijinului unui prieten sã câºtigi o sumã de bani. Vei afla o veste care îþi va produce o emoþie puternicã.

Þi s-au pregãtit niºte bani sau poate un cadou. Relaþia cu persoana iubitã are ºanse de a se îmbunãtãþi cu condiþia sã nu dai curs impulsivitãþii verbale. La serviciu vei avea parte de o lucrare mai dificilã pe care ai putea sã o finalizezi cu bine.

Dãri de seamã, decizii ºi nu în ultimul rând cãlãtoriile de studii, toate vã vor da de furcã. Mintea dvs este plinã de idei, dar, contrar obiceiului, este cam împrãºtiatã, aºa cã este cazul sã fiþi prudent în luarea deciziilor.

Este foarte posibil sã cunoºti pe cineva, care îþi va fi de un real folos, în viitorul apropiat. În discuþiile pe care le vei avea, fii atent la tot ce spui, cãci existã riscul de a face o gafã. Hãrnicia de care dai dovadã, nu va trece neobservatã.

Ai de purtat unele discuþii cu rudele, iar ºansa îþi va surâde. Din punct de vedere sentimental, ai putea avea o surprizã cãreia te vei adapta chiar mai repede decât þi-ai putea inchipui. La serviciu vei avea un dialog cu colaboratorii care se va încheia într-un mod care te avantajeazã.

Ziua de astãzi nu va fi nemaipomenitã. Nu prea eºti în apele tale ºi asta te împiedicã sã rezolvi ceea ce þi-ai propus. Activitãþile gospodãreºti par a nu se mai termina ºi asta îþi accentueazã starea de iritare.

Vei afla tot felul de noutãþi, iar hotãrârile pe care le vei lua vor fi cu totul neaºteptate pentru cei din jur. Dorinþa ta de schimbare se va concretiza într-o oarecare mãsurã, ceea ce te va entuziasma în mod deosebit.

Deºi te concentrezi puþin mai greu, ideile nu îþi lipsesc. Intenþionezi sã îþi îmbunãtãþeºti imaginea publicã ºi bine faci, cãci evenimentele te vor aduce în centru atenþiei grupului, în care îþi petreci timpul liber.

Totul este sã nu vã grãbiþi. În cazul în care doreºti de mai mult timp sã faci o schimbare în plan profesional, oportunitãþile nu se vor lãsa prea mult aºteptate. Cineva mai puþin cunoscut încearcã sã îþi obstrucþioneze iniþiativele.


Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului |Marti, 2 octombrie 2012 u mai sunt bani. Asta susþin cei de la Bucureºti, iar proiecte importante ce þin de infrastructura localã a Vãii Jiului nu vor mai fi finanþat. Primarul din Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi spune cã lucrurile sunt grave ºi cã administraþia este acum în impas.

N

Proiecte suspendate în Valea Jiului

„Chiar duminicã am vãzut hârtia care a ajuns la primãrie. O sã am o discuþie cu cei de la minister, pentru cã aici e o problemã. Noi avem deja semnate contractele de finanþare ºi suntem în faza de final cu procedura de licitaþie ºi trebuie sã vedem ce soluþie gãsim. Nu ni s-a dat nicio explicaþie. Iniþial, noi am avut alocaþi, pentru

istemul unic care ar urma sã se ocupe de distribuþia agentului termic în Valea Jiului naºte divergenþe între factorii de decizie care au convenit la înfiinþarea societãþii. Petroºaniul, cel mai mare consumator ºi cu cea mai bunã reþea, are mai mult de pierdut decât de câºtigat considerã edilii.

S

Prefectul judeþului, Sorin Vasilescu, a încercat sã medieze la ultima întâlnire dintre cei care vor face parte din asociaþia ce va furniza serviciile de încãlzire în Valea

onsiliul Reprezentanþilor Judeþeni (CRJ) ai UDMR Hunedoara, ºi-au desemnat candidaþii care vor intra în cursa pentru Camera Deputaþilor ºi Senat în cele 10 colegii din judeþ.

C

În colegiile cu cele mai mari comunitãþi maghiare, UDMR

ºi Parâng nu au fost sistate, ci existã posibilitatea ca banii sã fie alocaþi mai lent, decât cel normal. Ele sunt prioritare ºi vor continua. Toate continuã, dar sumele care s-au preconizat a fi alocate în acest an, sunt mai mici, pentru cã Guvernul Ponta a avut nevoie de bani sã poatã acorda contribuþia la asigurãrile de

Parâng, 7 milioane de lei, dar ultimii bani au venit în martie, când am primit 5 milioane de lei, urma sã mai primim încã 2 milioane de lei, dar ne-au fost tãiate fondurile”, spune Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Declaraþiile primarului,

sunt,însã, contrazise de prefectul Sorin Vasilescu, care spune cã fondurile nu au fost tãiate, ci doar diminuate deocamdatã pentru cã e nevoie de bani pentru pensii ºi salarii. „Cele douã proiecte din Straja

sãnãtate ale pensionarilor pe cele 18 luni, a trebuit sã mãreascã salariile bugetarilor ºi sã gãseascã sursele necesare pentru plata ajutoarelor pentru însoþitorii persoanelor cu handicap. A trebuit, apoi, sã acopere gaura de la Hidroelectricã ºi acolo a fost vorba despre sume mari. Toate acestea au fãcut ca resursele anumitor ministere au fost diminuate”, a adãugat Sorin Vasilescu, prefectul judeþului Hunedoara. Guvernul Ponta a sistat furnizarea fondurilor cãtre Valea Jiului, iar în acest moment sunt puse sub semnul întrebãrii mai multe lucrãri care vor genera ºomeri. Este vorba de proiecte de anvelopare a blocurilor, sau de cele ce vizeazã domeniile de schi din Valea Jiului. Diana MITRACHE

Scandal pe termoficarea Vãii Jiului Jiului. Administraþia publicã localã de la Petroºani încã nu a parafat printr-un act local, cum au fãcut alte administraþii din Valea Jiului, integrarea în noua regie care va funcþiona pe lângã Complexul Energetic Hunedoara. Sistemul unic pentru termoficarea Vãii Jiului a fost vãzut de toþi primarii celor ºase localitãþi ale zonei ca soluþia idealã pentru facturi mai mici la încãlzire, însã lucrurile s-au împotmolit când s-a ajuns la partea tehnicã. Mai precis, societatea ar avea sediul în municipiul Vulcan, iar toate impozitele ºi taxele vor intra în bugetul local din municipiul amintit. Apoi sumele alocate

pentru investiþii de cãtre municipalitatea Petroºani ar putea ajunge la reabilitarea reþelei dintr-o altã localitatea. Aceste aspecte îi nemulþumesc pe aleºii locali de la Petroºani. „Petroºaniul are circa 1000 de abonaþi, aici vorbim doar de agenþi economici, adicã cei mai mulþi dintre toate societãþile. Investiþiile fãcute în reabilitarea sistemului de termoficare al localitãþii sunt foarte mari. Apoi ar fi ºi faptul cã toate contribuþiile pentru angajaþi vor intra în bugetul Vulcanului unde se vrea sã fie sediul societãþii. Noi nu vrem sã plãtim pentru reabilitarea reþelelor din alte localitãþi

unde vor trebui sume imense. Sunt mai multe aspecte cu care nu suntem de acord ºi în aceste condiþii noi nu vom intra în noua societate. Consilierii au ºi amânat luarea în discuþie a hotãrârii privind integrarea în sistemul unic”, spune un consilier local din Petroºani. Pentru ca noul operator sã devinã funcþional, primarii celor ºase localitãþi ale Vãii Jiului trebuie sã se constituie într-o Asociaþie de Dezvoltare Intracomunitara ºi, în maximum 3 luni, pot fi accesate fonduri pentru reabilitarea blocurilor ºi a sistemului de alimentare cu agent termic. Maximilian GÂNJU

UDMR Hunedoara ºi-a desemnat candidaþii pentru alegerile parlamentare Hunedoara va lansa în campania electoralã liderii organizaþiilor locale, astfel profesorul Takács Aranka, preºedintele UDMR Municipiul Hunedoara, profesorul universitar András József, preºedintele UDMR Petroºani ºi consilier local, va candida pentru un mandat la Camera Deputaþilor, inginerul Pogocsán Ferdinánd, preºedintele UDMR Deva, consilier local, la Senat, geologul Benedekfi Dávid, preºedintele UDMR Lupeni, consilier local, la Camera Deputaþilor. Dézsi Attila, fost seceretar general al Guvernului, va candida pentru un mandat în Camera Deputaþilor în

colegiul din Deva. Preºedintele UDMR Hunedoara, deputatul european Iuliu Winkler, sa declarat optimist în ceea ce priveºte ºansa organizaþiei judeþene de a câºtiga un mandat în Parlament. El considerã cã, în alegerile din 9 decembrie, UDMR Hunedoara poate obþine un numãr mai mare de voturi decât cel din 2008. “Cu ocazia alegerilor

locale din iunie, candidaþii UDMR au obþinut în judeþul Hunedoara un numãr de voturi cu 10% mai mare decât la alegerile locale din 2008. Mobilizarea ºi coeziunea la nivelul organizaþiilor locale mã fac sã fiu optimist cu privire la ºansele noastre de a recâºtiga din judeþul Hunedoara un mandat în Parlament. Legea electoralã a pãstrat principiul reprezentativitãþii proporþionale, ceea ce înseamnã cã nici un vot acordat candidaþilor UDMR nu va fi risipit. Toate aceste voturi vor aduce mandate pentru reprezentanþii Uniunii. Dorim ca unul dintre mandate sã fie câºtigat în judeþul Hunedoara. De aceea, de mâine ne considerãm în campanie electoralã. Programul UDMR se va construi pe

principiile planului de dezvoltare Transilvania 2020 ºi se va adresa în egalã mãsurã comunitãþii maghiare din judeþul Hunedoara, precum ºi tuturor membrilor comunitãþilor locale. Conform deciziei CRJ ºeful campaniei electorale în judeþ va fi fostul prefect Dezméri ªtefan, preºedintele executiv al UDMR Hunedoara”, a afirmat Iuliu Winkler. Ceilalþi candidaþi ai UDMR Hunedoara sunt: inginerul Ferenczi István, vicepreºedintele UDMR Hunedoara; inginerul Kofity Zoltán, preºedintele executiv al Organizaþiei Municipale Hunedoara a UDMR; inginerul Széll Lõrinc, preºedintele CRJ al UDMR Hunedoara; economistul Kacso Roland pentru Camera Deputaþilor; profesorul Kocsis Attila-Levente, pentru un mandat de senator.


12 Actualitate rumurile judeþene, finalizate în urmãtorii patru ani. De reabilitarea drumurilor judeþene se vorbeºte de foarte mult timp ºi încã se va vorbi.

D

Este vorba de reabilitarea drumurilor spre Parâng, Straja, Pasul Vâlcan ºi Dealu Babii. Preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Molot ne asigurã cã, în acest mandat, pe aceste drumuri se va putea circula în condiþii optime. “Am promis în campania electoralã cã în acest mandat, dacã voi fi reales preºedinte voi finaliza toate lucrãrile de investiþii pe drumuri judeþene. Am patru drumuri, e vorba de Pasul Vulcan, Straja, Parâng ºi de Dealul Babii. Dacã în Pasul

Cronica Vãii Jiului |Marti, 2 octombrie 2012

Cu gândul la turism,

Consiliul Judeþean Hunedoara finalizeazã infrastructura rutierã în doi ani Vulcan cei 3.7 km vor fi din fonduri europene, am dat drumul la licitaþie, ea se afla pe SEAP, la mijlocul lunii noimbrie vom deschide plicurile, celelalte trei sunt din fondurile Consiliului

Judeþean, am fãcut un împrumut ºi din primãvara ne vom apuca de ele. Nu mai e nevoie de licitaþii, Straja este în întreþinere, iar Dealul

Babii este un contract multianual pe care în acest an l-am oprit din lipsã de fonduri, dar din primãvara viitoare îl vom face. Acelaºi lucru se întâmplã ºi cu drumul din Parâng”, a declarat Mircea Ioan Molot, preºedintele CJ Hunedoara. În plus, Moloþ sperã ca

lucrãrile de reabilitare ºi modernizare a drumurilor judeþene sã fie finalizate mult mai repede. Totodatã el dã asigurãri cã proiectul pentru dezvoltarea domeniilor schiabile din Valea Jiului nu va fi stopat, asta în condiþiile în care cei din administraþia publicã de la

Petroºani spun cã toate fondurile pentru Parâng au fost oprite. „Dacã ne bazãm sã terminãm aceste drumuri, nu în patru ani atât cât este mandatul, ci în primii doi ani vom finaliza lucrãrile, tocmai pentru cã în continuare am discutat cu Ministrul Dezvoltãrii ºi fondurile

pentru proiectul schi nu se opreºte, el continuã ºi atunci trebuie sã existe ºi infrastructura pentru a avea cât mai mulþi turiºti în aceastã zonã. Este o variantã, pe care am spus-o de când sunt preºedinte, cã pe lângã minerit este o alternativã cã Valea jiului sã o ducã cât de cât bine”, a mai precizat Molot. Din momentul în care au fost demarate lucrãrile pentru dezvoltarea domeniilor schiabile toate persoanele cu putere decizionalã din judeþ au precizat cã turismul va deveni o alternativã la mineritul din Valea Jiului. Cert este cã faptic mai este mult pânã când acest lucru se va întâmpla. Pe lângã staþiuni montane la standarde înalte este nevoie ºi de personal calificat ºi disciplina turisticã. Raul IRINOVICI

Intersecþia lui Guþã jr- va fi semnalizatã unicipalitatea Petroºani a Dupã asfaltarea drumurilor în toate strãzile asfaltate ºi nimeni nu M anunþat cã are în vedere cartierul Colonie se va trece la mai þine cont de prioritate dacã nu semnalizarea cu indicatoare rutiere a intersecþiilor din cartierul Colonie, inclusiv cea în care, recent, fiul manelistului Nicolae Guþã a fost implicat într-un accident rutier.

amenajarea intersecþiilor cu indicatoare rutiere care sã reglementeze circulaþia ºi astfel sã se evite accidentele rutiere. „Vom semnaliza corespunzãtor intersecþiile pentru cã pânã acum, fiind doar un drum asfaltat, era considerat ca drum cu prioritate. În prezent sunt

existã un indicator care sã-i oblige”, spun reprezentanþii municipalitãþii. Inclusiv drumul unde Guþã junior a fost implicat într-un accident rutier ºi în urma cãruia un ºofer a fost rãnit uºor, va fi semnalizat corespunzãtor. Accidentul s-a produs din cauza neacordãrii de prioritate au stabilit poliþiºtii în urma cercetãrii efectuate la faþa locului. Maximilian GÂNJU

Credite peste credite pentru proiecte europene e cauta creditor. Administraþia localã de la Uricani cauta o unitate bancarã care sã le acorde un credit în valoare de 3 milioane de lei. Lucrãrile la ambulatoriu au demarat, însã trebuie ca administraþia sã suporte cofinanþarea proiectului. Astfel, consilierii de la Uricani au aprobat accesarea unui credit în valoare de 3 milioane de lei.

S

“Se aprobã contractarea unui împrumut intern, în valoare de maxim 3.000.000 de lei, cu o maturitate de maxim 14 luni ºi garantarea împrumutului cu venituri proprii de la bugetul local. Pentru garantarea suplimentarã a împrumutului, Oraºul Uricani va solicita avizul Ministerului Finanþelor Publice în vederea deschiderii unui cont escrow, în conformitate cu

prevederile Ordonanþei de Urgenþã nr. 146/2002, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, reprezentând valoarea dobânzilor pe 2 luni”, se aratã în aprobarea Consiliului Local Uricani. Creditul bancar va putea fi rambursat anticipat din surse proprii, bugetul de stat (rambursãri cheltuieli eligibile ºi TVA prevãzute în proiecte) ºi/sau fonduri europene. Contractarea finanþãrii rambursabile prevãzute la art. 1 se face pentru finanþarea integralã sau parþialã, pre-finanþarea ºi/sau co-finanþarea obiectivului de investiþii publice de interes local „Modernizarea, reabilitarea ºi dotarea cu echipamente de specialitate a cabinetelor ce funcþioneazã în localitatea Uricani, aferente Ambulatoriului Integrat al Spitalului Municipal Lupeni”. În contextul participãrii la programele Uniunii Europene pentru realizarea obiectivului de investiþii

specificat la art. 2 din prezenþa hotãrâre, sumele care se restituie prin cererile de rambursare, care provin din fonduri ale Uniunii Europene ºi se constituie astfel venituri la bugetul local vor fi alocate, pentru refinanþarea ºi/sau rambursarea împrumutului.

B

ani împrumutaþi ºi acum o lunã

Administraþia localã de la Uricani mai contracteazã credit. Reprezentanþii administraþiei publice de la Uricani au demarat procedurile în vederea contractãrii unei linii de credit. Este vorba de o finanþare de tip revolving în valoare de 6.100.000 de lei. Potrivit datelor din documentele de procedura, creditul este necesar în vederea finanþãrii unor investiþii de interes local. Durata contractului este de 180 de luni de la data atribuirii contractului. Banii sunt necesari pentru cofinanþarea unor lucrãri care se executã pe

raza oraºului Uricani.

A

mbulatoriul din Lupeni-Uricani

Conform documentelor, mai precis proiectului de hotãrâre prin care se acceseazã un credit, o parte din bani vor fi utilizaþi pentru proiectul care prevede “Modernizarea, reabilitarea ºi dotarea cu echipamente de specilitate a cabinetelor ce funcþioneazã în localitatea Uricani , aferente Ambulatoriului Integrat al Spitalului Municipal Lupeni”. În cursul anului trecut, fostul minisrtu al Turismului, Elena Udrea, a semnat doua contracte de finanþare pentru modernizarea ambulatoriilor din Valea Jiului. Este vorba de reabilitarea policlinicilor din Petroºani ºi Uricani. Valoarea fondurilor alocate prin Programul Operaþional Regional totalizeazã 5,4 milioane de euro. Proiectul de la Uricani care are o valoare de aproximativ 1,1 milioane euro. Raul IRINOVICI


CVJ, Nr. 222, Marti 2 octombrie 2012