Page 1

Cotidian regional  Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului  Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011  Anul I  Nr. 228

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 10 octombrie 2012

www.cronicavj.ro  E-mail: cronicavj@gmail.com  Telefon: 0374.906.687  12 pagini  1 LEU

Mormintele “în alb” din cimitirul Petroºani, la mare cãutare!

Dosarul Sucilã la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie

Site-ul instituþiei, marcat ca „suspect” ite-ul oficial al Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie a fost ieri impracticabil, din cauza unui puternic atac cu viruºi.

S

>>> PAGINA A 3-A

ªapte colegii pentru Camera Deputaþilor ºi trei la Senat în judeþul Hunedoara entru alegerile din data de 9 decembrie privind alegerea parlamentarilor, în judeþul Hunedoara vor fi delimitate, ca ºi în 2008, 10 colegii, 3 – pentru Senat ºi 7 – pentru Camera Deputaþilor.

P

>>> PAGINA A 3-A

Aninoasa, un oraº sufocat de datorii upã ce ºi-a pierdut principalul contribuitor la bugetul local, respectiv exploatarea minierã care a fost închisã, Aninoasa a intrat în colaps financiar.

D

>>> PAGINILE 6-7

Controale în pãduri

Direcþia Silvicã Hunedoara, „þinteºte” printre crengi u început controalele în A pãduri. Reprezentanþii Direcþiei Silvice Hunedoara au

a Petroºani, existã cetãþeni care exercitã presiuni asupra administratorului Cimitirului L Central pentru a vinde mormintele ”pãrãsite” timp de 2-3 ani. Din situaþia administraþiei Cimitirului Central Petroºani reiese cã sunt 2703 morminte, dintre care circa 1500 sunt ”fiºe albe”, cu taxa neachitatã. >>> PAGINA A 5-A

demarat deja controalele în pãdurile judeþului pentru e preveni furturile de masã lemnoasã. În plus, aceºtia au în vedere ºi depistarea persoanelor care vor sã “achiziþioneze” brazii.

>>> PAGINA 11


2 Diverse

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 10 octombrie 2012

700 de prepeliþe, „zburate” din cuib earta între asociaþii unei societãþi comerciale hunedorene a avut urmãri neaºteptate. Nu mai puþin de 700 de prepeliþe au devenit „þinta” rãzbunãrii.

C

Administratorul unei societãþi comerciale din Sântuhalm a reclamat la poliþie cã i-au dispãrut 700 de prepeliþe ºi un incubator. Vinovat de acest furt este nimeni altul decât asociatul sãu, care a pãtruns în incinta unitãþii, profitând de lipsa acestuia. Poliþiºtii îl cerceteazã acum pe hoþul de prepeliþe pentru furt. Carmen COSMAN

Amplasarea Radarelor în judeþul Hunedoara

Miercuri 10.10.2012

 DN 7 Deva - Sântuhalm  DN 7 Mintia - Sãcãmaº  DN 7 Ilia Gurasada - Zam  DN 68 A Sãcãmaº Dobra  DN7 Mintia - Veþel  DN7 Veþel - Leºnic  DN7 Leºnic - Sãcãmaº  DN7 Ilia - Gurasada  DN7 Gurasada - Burjuc  DN7 Burjuc-Zam  Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 Cãinelul de Jos - Bejan  Vulcan pe DN 66A ºi B-dul Mihai Viteazu

Cronica Vãii Jiului  Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?  Vrei sã te dezvolþi?  Vrei sã- þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?  Vrei sã faci bani?

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! ADRESA NOASTRÃ Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com

VÂNZÃRI  Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25mp. Relaþii la telefon 0722 448 428  Vând casã + teren, 5000 mp, în Vulcan (Valea Ungurului). Relaþii la telefon 0722 448 428

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Vânãtoarea de comori 13:00 Observator 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator

20:30 Cu banii jos 22:30 Un Show Pãcãtos 0:30 Observator

National TV 9:00 Destine împlinite (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 Culoarea fericirii

12:00 Vouã (r) 12:15 Împãrãteasa de fier 13:45 Grupul Vouã (r) 14:00 Cuceritorul (r) 15:15 Vouã (r) 15:45 Copii contra pãrinþi 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Destine împlinite 20:15 Suflete pereche 21:15 Cuceritorul 22:30 Iubire interzisã (r) 0:15 Împãrãteasa de fier (r) 1:45 Culoarea fericirii (r)

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Îndoiala (r) 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Viaþa în Africa 14:45 Viaþa în Africa 16:00 Tânãr ºi neliniºtit 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Serviciul Român de Comedie 21:30 Tanti Florica 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 The Mentalist - În mintea criminalului 0:00 România, te iubesc!

Prima TV 9:30 Jesica 11:30 Teleshopping 12:00 Nimeni nu-i perfect 13:00 Teleshopping 13:30 Focus Monden (r) 13:45 Teleshopping 14:15 Iubiri secrete (r) 15:30 Totul despre mame 16:00 Cireaºa de pe tort (r) 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18

19:00 19:30 20:30 22:15 23:15

Focus Sport Iubiri secrete Cronica Cârcotaºilor Trãsniþii Focus Monden

TVR 1 9:45 Legendele palatului: concubina regelui 10:30 Dãnutz S.R.L. Prima parte 11:30 Dãnutz S.R.L. Partea a doua 12:30 Campania Biblionet: Cluj - Biblioteca Judeþeanã Cluj 12:40 Legendele palatului: Prinþesa Ja Myung (r) 13:20 Legendele palatului: Prinþesa Ja Myung (r) 14:00 Jurnalul TVR 14:45 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 16:00 Convieþuiri 17:00 Cãlãtor pe viaþã 17:35 Legendele palatului: Prinþesa Ja Myung 18:15 Legendele palatului: Prinþesa Ja Myung 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Jurnal plus 21:10 Ultimele zile

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Gabriela RIZEA,

Fotoreporter: Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE


Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 10 octombrie 2012 ite-ul oficial al Dosarul Sucilã la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie a fost ieri anturaj al discuþiilor impracticabil, din politice locale. Aºa se cauza unui puternic face cã, din presã atac cu viruºi. rezultã, dar mai cu

S

Site-ul, extrem de des accesat, a fost blocat ºi marcat ca suspect de reprezentanþii Google, dupã ce o parte a acestui site a fost marcatã pentru activitate suspectã de 6 ori în ultimele 90 de zile. Potrivit informaþiilor afiºate, dintre cele 927 de pagini testate pe site în ultimele 90 de zile, s-a constatat cã 28 de pagini au dus la descãrcarea ºi instalarea de software dãunãtor fãrã consimþãmântul utilizatorului. Ultima accesare a acestui site de cãtre Google a avut loc în data de 201210-09 ºi ultima identificare de conþinut suspect pe acest site a avut loc în data de 2012-10-08. Printre programele software dãunãtoare se numãrã 22 scripting exploit(s). De asemenea, sunt gãzduite programe dãunãtoare pe 4 domenii, inclusiv andsto57cksstar.rr.nu/,

Site-ul instituþiei, marcat ca „suspect”

xinthesidersdown.com/, lasimp04risoned.rr.nu/ . Pe de altã parte, acest site nu a funcþionat ºi ca intermediar, fapt de naturã sã ducã la distribuirea suplimentarã de programe malware. Conform explicaþiilor tehnice, în unele cazuri, anumite terþe pãrþi pot adãuga cod dãunãtor pe site-uri legitime, motiv pentru care vom afiºa mesajul de avertisment. Marþi, la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie s-a judecat cererea de strãmutare a dosarului „Amantul familiei”, în care este judecat poliþistul Adrian Sucilã pentru corupere sexualã ºi act sexual cu un minor – fiul fostului viceprimar din

Vulcan, Angela Stoica – precum ºi fiica politicianului, Mihaela Stoica, pentru complicitate. Cererea de strãmutare a fost formulatã de apãrãtorii lui Sucilã.„Existã toate motivele ca local sã nu se pronunþe o soluþie aºa cum cere legea”, a declarat Paula Iacob, avocatul poliþistului. De asemenea, un alt apãrãtor al lui, Daniel Ionaºcu, a declarat cã: „Strãmutarea, în primul rând, se face pentru calitatea persoanelor implicate în dosar. Acestea pot conduce la o eroare judiciarã, fie pozitiv, fie negativ. E o eroare, deoarece sunt influenþe locale, cu atât mai mult cu cât, în perimetrul unor discuþii

politice naþionale, dar ºi locale, pãrþi implicate, sau membrii familiilor pãrþilor implicate, au fost în acest

ªapte colegii pentru Camera Deputaþilor ºi trei la Senat în judeþul Hunedoara entru alegerile din data de 9 decembrie privind alegerea parlamentarilor, în judeþul Hunedoara vor fi delimitate, ca ºi în 2008, 10 colegii, 3 – pentru Senat ºi 7 – pentru Camera Deputaþilor.

P

Împãrþirea s-a fãcut în baza recensãmântului din anul 2002, iar norma de reprezentare este de 70.000 de locuitori pentru un deputat ºi 160.000 pentru un senator. Colegiul nr. 1 pentru Camera Deputaþilor cuprinde localitãþile: Brad, Blãjeni, Bãiþa, Luncoiu de Jos, Tomeºti, Bucuresci, Lãpugiu de Jos, Gurasada, ªoimuº, Bãtrâna, Zam, Vorþa, Brãniºca, Baia de Criº, Buceº, Bulzeºtii de Sus, Criºcior, Vaþa de Jos, Vãliºoara, Veþel, Ilia, Burjuc, Dobra. Colegiul nr. 2 este format din municipiul Orãºtie, Oraºele Geoagiu ºi Simeria ºi comunele Balºa, Bãcia, Beriu,Certeju de Sus, Hãrãu, Orãºtioara de Sus, Rapoltu Mare, Romis, Turdaº ºi Mãrtineºti. Colegiul nr. 3 cuprinde oraºele Haþeg ºi Cãlan,

Actualitate 3

respectiv comunele Baru, Bãniþa, Boºorod, Bretea Românã, Bunila Cerbãl, Densuº, General Bhertelot, Ghelari, Lelese,, Lunca Cernii de Jos, Pestiºu Mic, Pui, Rãchitova, Râu de Mori, sarmizegetusa, Sãlaºu de Sus, Sântãmãrie Orlea, teliucu Inferior, Topliþa ºi Toteºti. Colegiul patru este trasat în Valea Jiului ºi are în componenþã municipiile Lupeni ºi Vulcan, respectiv oraºul Uricani. Municipiul Petroºani, împreunã cu oraºele Aninoasa ºi Petrila formeazã Colegiul nr. 5, în timp ce Deva ºi comuna Cârjiþi compun Colegiul 6. Colegiul 7 este alcãtuit doar din municipiul Hunedoara. Pentru Senat sunt 3 colegii uninominale, dupã cum urmeazã: colegiul 1 constituit din Colegiul nr. 4 pentru Camera Deputaþilor ºi Colegiul nr. 5 pentru camera Deputaþilor; Colegiul nr. 2 alcãtuit din Colegiile 1 ºi 2 de la Camera Deputaþilor, respectiv Colegiul 3 pentru senat alcãtuit din Colegiile 3 ºi 6 pentru Camera Deputaþilor. La urne sunt aºteptaþi sã ajungã, în total, 404.672 de alegãtori, înscriºi pe listele permanente.

În urmã cu patru ani, la alegerile parlamentare din 2008, rezultatele au fost urmãtoarele. Camera Deputaþilor: colegiul 1 Laurenþiu Nistor PSD+PC, colegiul 2 Iosif Veniamin Blaga - PD-L, colegiul 3 Ioan Timiº – PNL, înlocuit ulterior cu Mariana Câmpeanu, dupã ce Timiº a decedat; colegiul 4 Cristian Resmeriþã - PSD+PC, colegiul 5 Monica IacobRidzi - PD-L, iar colegiul 6 Bogdan Þîmpãu – PNL. La Senat în colegiul 1 a câºtigat Cosmin Nicula PSD+PC, Colegiul 2 a fost adjudecat ed Dorin Pãran de la PD-L, în timp ce în colegiul 3 a câºtigat dan Radu Ruºanu de la PNL: Car men COSMAN

onstructorul angajat de municipalitatea Petroºani pentru a face reþeaua de canalizare într-un cartier al localitãþii, a descoperit cã materialele necesare i-au fost furate peste noapte.

C

Nu mai puþin de 40 de tone de nisip necesare pentru a face un pat pe care sã fie aºezate conductele de canalizare au fost furate, deºi în apropiere de locul unde a fost depozitat de aflã ºi sediul jandarmilor din Petroºani. Totul s-a întâmplat în week-end, iar firma trebuie sã-ºi achiziþioneze din nou materialul necesar. ªansele ca hoþii sã fie descoperiþi ºi paguba

seamã din ambiþiile dosarului, faptul cã o instanþa egalã în grad dintr-o altã parte a þãrii, ar fi echitabilã ºi ar proceda la judecarea echitabilã”, a adãugat ºi celãlalt avocat al lui Sucilã, Daniel Ionaºcu. Car men COSMAN

Au furat tone de nisip fãrã sã bage cineva de seamã

recuperatã sunt mici mai ales cã nisipiul a fost depozitat într-un cartier unde furturile sunt la ordinea zilei. „Firma care face lucrarea de canalizare în Colonie a lãsat materialul vineri. Nisipul era necesar pentru a aºeza conductele de canalizare ºi luni când au venit sã se apuce de lucru, au constatat cã s-a furat totul. M-a sunat directorul ºi mi-a spus cã au fãcut curãþenie, era lunã ºi nici mãcar un gram de nisip din cele 40 de tone. Dacã furau ºi ei o roabã sau douã, nimeni nu zicea nimic dar 40 de tone e prea

de tot”, a declarat directorul executiv al SPADPP-Primãria Petroºani, Lucian Dragomir. Materialul a fost furat din apropierea blocurile sociale din cartierul Colonie unde materiale de construcþii au mare cãutare printre hoþi. Aceºtia au devastat practic un imobil din apropierea lor pe care municipalitatea vroia sã-l reabiliteze ºi apoi sã-l transforme în locuinþe sociale. Au furat în general materialele de construcþii care puteau fi valorificate foarte uºor. Maximilian GÂNJU


4 Actualitate u cred cã nu doreºte sã facã parte din ADI Termoficare, pentru cã singur, Petroºaniul moare, nu poate supravieþui chiar dacã sistemul este mai bun ca în celelalte localitãþi. Au totuºi datorii foarte mari, dovadã cã are deja administrator special fiind în insolvenþã” – prefect de Hunedoara, Sorin Vasilescu.

”N

Trei primãrii din cele patru, care vor face parte din Asociaþia de Dezvoltare Intercomunitarã pe Termoficare, au apropus ºi consiliile locale au votat aderarea la aceastã Asociaþie, aderare care presupune acordul pentru înfiinþarea unui operator unic pe Valea Jiului care sã distribuie agent termic dupã înfiinþarea/funcþionarea Complexului Energetic Hunedoara. Ideea s-a nãscut din cãutãrile autoritãþilor ºi instituþiilor pentru a înlocui fostele societãþi locale de termoficare,

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 10 octombrie 2012

Singur pe ter moficare, Petroºaniul moare ”Nu, Petroºaniul nu a avut pe ordinea de zi acest proiect. Primarul Tiberiu Iacob Ridzi a motivat întârzierea prin faptul cã a

care sunt falimentare, în insolvenþã, ºi pentru o scãdere a preþului de distribuþie. ”Înfiinþarea unui operator care sã furnizeze locuitorilor Vãii Jiului agent termic în sistem centralizat este o consecinþã a discuþiilor purtate în ultima perioadã de cãtre toate autoritãþile ºi instituþiile implicate în gestionarea aspectelor care þin de problematica socialã. Ne aºteptãm ca în timp în urma apariþiei acestui operator sã scadã costurile de încãlzie a locuinþelor din Valea Jiului ºi ne dorim, în acelaºi timp, ca acesta sã fie o alternativã viabilã ºi corectã la sistemele individuale de încãlzire. Mai mult, dacã luãm în calcul crearea de locuri de muncã ºi impactul economic al acestora putem sã discutãm

chiar despre o soluþie localã a unei problematici socio-economice”, a declarat prefectul de Hunedoara, Sorin Vasilescu. Trei dintre cele patru localitãþi au acþionat, consiliile locale dându-ºi acordul printr-o hotãrâre de consiliu local, respectiv Vulcan, Lupeni Aninoasa. Doar Petroºaniul invocã motive de consultare de specialitate, deºi societatea localã de termoficare înregistreazã datorii îngrijorãtoare. A apãrut în presã faptul cã unii consilieri nu au vrut aºa ceva ºi au cerut amânarea, alþii cã nici nu ºtiu despre o nouã ADI, în afarã de cea referitore la operatorul de apã al Vãii Jiului, Apa Serv, deci care amânare? Alþii susþin cã este un fel de protest faþã de locaþia acestui operator – Vulcanul, când de fapt se dorea Petroºaniul.

pentru cã singur, Petroºaniul moare, nu poate supravieþui chiar dacã sistemul este mai bun ca în celelalte localitãþi. Au totuºi datorii foarte mari, dovadã cã are deja administrator special fiind în insolvenþã. Aceastã soluþie a unui operator unic de termoficare la nivelul Vãii Jiului are avantajul cã poate atrage ºi fonduri de modernizare ºi eficientizare a reþelelor de termoficare ºi implicit scãderea costurilor ºi preþului la cãldurã ºi apã caldã” – a declarat prefectul.

înaintat Ileana FIRÞULESCU o adresã judecãtorului administrativ prin care cerea amãnunte despre cum vor fi trecute contractele de pe societatea de teronsilierii locali din Vulcan au moficare localã aprobat, marþi, în ºedinþã pe Complexul extraordianã asocierea cu Consiliul Energetic. Încã Judeþean Hunedoara, ºi Consiliile nu am stat de Locale ale localitãþilor Petroºani, vorbã faþã în faþã Aninoasa, Lupeni, Uricani, pentru cu dumnealui realizarea proiectului de dezpentru cã a fost voltare zonalã ºi de interes public mai mereu pleLinie Verde Troleibuz. cat, dar ne vom întâlni pe aceastã temã. Nu cred cã “La ºedinþa extraordinarã a Consiliului Local de astãzi 09.10.2012. a fost aprobat proiecnu doreºte sã tul de hotãrâre privind : ACORDUL DE facã parte din ADI termoficare, ASOCIERE cu Consiliul Judeþean Hunedoara, ºi Consiliile Locale ale localitãþilor Petroºani, Aninoasa, Lupeni, Uricani , pentru realizarea proiectului de dezvoltare zonalã ºi de interes public Linie Verde municipiului Petroºani la festiTroleibuz între localitãþile Petroºani, valul la care vor mai participa Aninoasa, Vulcan, Lupeni, Uricani, proiect ºi italienii din Grottazzolina, o denumit Green Line Valea Jiului Vest”, a localitate înfrãþitã cu oraºul declarat Gheorghe Ile, primarul municipiului Varpalota. La aceastã ediþie a Vulcan. manifestãrilor nu vom fi Urmeazã ca în baza acordului de asociere sã reprezentaþi la semi-maraton se stabileascã modalitatea de atragere de fondar, anul viitor, se pare cã vom duri pentru aceastã investiþie. avea, ºi noi, un participant”, a Diana MITRACHE declarat Eduard Werºanschi, consilier Cabinetul primarului din Petroºani.

Greenline Valea Jiului Vest

C

Penultima întâlnire din acest an a cea de-a 8–a ediþie a a festivalului cultural – sportiv organizat în localitatea Varpalota, municipiul Petroºani va avea ºi el doi reprezentanþi.

L

Astfel, în perioada 13 – 15 octombrie, în localitatea maghiarã înfrãþitã cu

Întâi canalizare, apoi asfaltare

n cel mai mic oraº din Valea Jiului se lucreazã în prezent la realizarea instalaþiei de canalizare. Deoarece aceasta lipsea edilii locali au decis ca înainte de începerea lucrãrilor de asfaltare a strãzilor ºi trotuarelor sã termine, mai întâi, canalizarea.

Î

Petroºaniul vor fi prezenþi Tiberiu Emeric Pop (consilier local) ºi Eduard Werºanschi (consilier Cabinetul primarului). Cei doi vor asista atât la semimaratonul care se va derula în Varpalota cât ºi la concertele de muzicã simfonicã ºi coralã. „Noi vom fi reprezentanþii

Ultima întâlnire din acest an dintre reprezentanþii celor douã localitãþi înfrãþite se va derula luna viitoare, în Petroºani, atunci când va fi analizat ºi stabilit programul acþiunilor comune pe anul 2013. Mircea NISTOR

„Nu puteam sã efectuãm întâi lucrãrile de asfaltare ºi apoi sã distrugem ce am fãcut pentru a realiza ºi canalizarea. De aceea întâi terminãm lucrãrile de canalizare ºi abia apoi vom face ºi asfaltarea strãzii. Oricum, o reþea de canalizare era mai mult decât necesarã, pentru cã aceasta lipsea”, a spus Adrian Albescu, viceprimarul din Aninoasa. În ceea ce priveºte lucrãrile de modernizare a ºoselei care strãbate localitatea, acestea sunt preconizate a demara în vara anului viitor. Mircea NISTOR


Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 10 octombrie 2012

Mormintele “în alb” din cimitirul Petroºani, la mare cãutare! a Petroºani, existã cetãþeni care exercitã presiuni asupra administratorului Cimitirului Central pentru a vinde mormintele ”pãrãsite” timp de 2-3 ani.

L

Din situaþia administraþiei Cimitirului Central Petroºani reiese cã sunt 2703 morminte, dintre care circa 1500 sunt ”fiºe

albe”, cu taxa neachitatã. ”Fiºã albã” înseamnã cã se ºtie cine este mortul, exitã crucea, mormântul este amenajat, chiar cu capac, dar nu se ºtie cui aparþine ºi nici nu viziteazã nimeni mormântul. Au existat presiuni asupra administraþiei cimitirului pentru a fi date acele morminte, dar refuzul a fost categoric. ”Regulamentul este clar. Taxa se plãteºte pe 7 ani,

Încã douã strãzi vor avea canalizare onsilierii locali de la Petroºani au aprobat o rectificare bugetarã prin care au alocat o sumã de bani pentru introducerea canalizãrii pe anumite strãzi din cartierul Colonie din municipiul Petroºani.

C

Este vorba de 7000 de lei, bani care vor fi folosiþi pentru realizarea studiului. “E vorba de o rectificare legatã de un proiect pentru

dar îi mai pãsuim încã 23 ani dacã ºtim exact cui aparþine ºi asta pentru cã oamenii mai pleacã în alte locuri, în strãinãtate. Este adevãrat cã avem circa 1500 de morminte care au fiºa albã. Adicã ºtim cine este mortul, dar nu ºtim cui aparþine. Dar nu pot da locul acela cu cruce de marmurã, cu capac din beton... De exemplu, o doamnã îmi tot cerea locul de alãturi

canalizarea din Colonie care nu a fost bugetat ºi trebuie sã-l prindem în buget. Canalizarea se face pe fondurile de la Agenþia pentru Dezvoltarea Durabilã a Zonelor Miniere ºi o parte din cheltuieli le suportam ºi noi (administraþia localã-n.r.)”, a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. Este vorba de strãzile Radu ªapcã ºi Micu Klein din Colonia municipiului Petroºani. În municipiul Petroºani, aproape opt kilometri de reþele de distribuþie a apei potabile ºi 24 de kilometri de reþele de canalizare vor fi reabilitate cu fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeanã. Raul IRINOVICI

spunând cã de trei ani nu a vãzut pe nimeni la mormântul acela. ªi acum a venit un domn de la Timiºoara, fusese bolnav timp îndelungat. Mormântul era al soþiei sale. Deci, clar, noi nu dãm locurile de veci din motiv cã ani de zile nu vine nimeni la acel mormânt. Nu existã aºa ceva! Noi nu dãm morminte. De exemplu în vara asta au venit foarte mulþi de

prin afara þãrii, din alte localitãþi din þarã. Oamenii sunt plecaþi la muncã în strãinãtate sau au gospodãrii în alte colþuri ale þãrii. Vom face din nou apel prin afiºaj pentru plata taxelor pentru cã de Ziua Morþilor vin foarte mulþi la morminte” – a declarat ªtefan Hodoº, administratorul Cimitirului Central Petroºani. Este adevãrat cã

mormintele sunt înghesuite, iar loc prea mult nu exitã. Mai sunt circa 100 de locuri pentru morminte, dar se încearcã extinderea Cimitirului Central cu vreo 500 metri pãtraþi. Dar sã ceri imperativ un mormânt, în care decedatul nici nu a avut timpul necesar sã devinã þãrânã, este o pretenþie golitã de orice urmã de omenie. Ileana FIRÞULESCU

În câteva zile, pasajul de cale feratã din Bãrbãteni va fi reabilitat upã ani întregi în care primãria Lupeni a fãcut zeci de solicitãri la Regionala CFR Timiºoara în legãturã cu pasajul de cale feratã din Bãrbãteni, responsabilii s-au apucat de treabã.

D

Administraþia de la Lupeni a atras atenþia asupra degradãrii ºi implicit a riscurilor pe care ºi le asumau ºoferii trecând peste pasajul de cale feratã în fiecare zi. Acum, deºi pare greu de crezut, responsabilii s-au trezit ºi nu oricum, ci

zdruncinaþi chiar ei de dalele inegale ºi gropile din zonã dupã ce au trecut pe aici. La campania electoralã de la locale, în Valea Jiului a venit secretarul de stat din Ministerul Transporturilor, Septimiu Buziaº, care dupã ce a vãzut ºi el cât de greu se circulã din aceastã cauzã, a dat undã verde la reabilitare, dupã ce ºi deputatul Cristian Resmeriþã i-a solicitat asta în prealabil. În vara acestui an, muncitorii s-au apucat de reparat calea feratã, iar mai apoi

lucrarea a fost în stand by câteva sãptãmâni. De douã zile, însã, ei s-au reapucat de treabã, iar ieri au terminat de reabilitat complet un sens de mers. “ Ieri ºi astãzi s-a decapat pe sensul de mers Uricani – Lupeni, s-a asfaltat ºi se lucreazã pânã când se terminã. Se va trece la celãlalt sens, iar în douã, trei zile vrem sã finalizãm totul. CFR-ul face lucrarea la solicitarea primãriei Lupeni ”, a declarat Gabriel Lungu, city manager Municipiul Lupeni. Acest pasaj de cale feratã de la Bãrbãteni este reabilitat pentru prima datã în ultimi 20 de ani, iar pânã acum, administraþia localã nu a putut interveni, pentru existã niºte reglementãri speciale pentru pasajele ce aparþin Cãilor Ferate. De menþionat este faptul cã ºi cel de la Petrila, din zona tunelului a fost reabilitat anul acesta, însã în prezent, aici nu funcþioneazã semnalizarea. Luiza ANDRONACHE


Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 10 octombrie 2012

6 Actualitate etãþile dacice din Munþii Orãºtiei, alãturi de bucãþi din localitãþile încãrcate de istorie, vor fi incluse într-o rezervaþie arheologicã. Un prim pas spre normalitate, cum a catalogat senatorul hunedorean Cosmin Nicula decizia adoptatã de Senat.

C

Rezervaþie arheologicã în zona cetãþilor dacice din Munþii Orãºtiei Înaltã; Ciocuþa; Costeºti-Blidaru; Faieragu; Vârful lui Hulpe; Feþele Alba; Grãdiºtea Muncelului; Piatra Roºie - judeþul Hunedoara. Un proiect despre care se discutã, în diverse forme, din 1995 ºi care a tot fost trântit la vot în repetate rân-

Senatul a aprobat, marþi, propunerea legislativã pentru declararea de rezervaþie arhe-

duri. De aceastã datã, lucrurile s-au schimbat ºi s-a fãcut „un pas înainte spre normalitate”, dupã cum a precizat senatorul hunedorean Cosmin Nicula. „Este un pas înainte spre normalitate, un pas necesar pentru a putea dezvolta zona din punct de

upã ce ºi-a pierdut D principalul contribuitor la bugetul

G

“Am discutat cu cei de la Timiºoara care se ocupã de garã ºi ne-au dat asigurãri cã aceasta va fi reabilitatã. Abia anul viitor se va întâmpla acest lucru pentru cã trebuie prinsã în bugetul de cheltuieli. Este vorba de aproape 2 milioane de lei”, a declarat Ioan Aonofriesei, ºeful gãrii Petroºani.

cetãþilor aflate în patrimoniul UNESCO: „Tot timpul, când s-a pus problema unor investiþii în zonã, nimeni nu era proprietarul. Cetãþile sunt pe teritoriul nostru, dar nu se pot accesa fonduri europene, pentru cã nimeni nu

este proprietar”. Nicula este de pãrere cã în acest fel va fi degrevat ºi bugetul de stat, în cazul în care ar fi avut în intenþie sã aloce fonduri pentru cetãþile dacice. Carmen COSMAN

L a p l i m b a r e c u TA F - u l neînmatriculat ºi fãrã permis ã te plimbi cu autoturismul neînmatriculat, parcã nu mai este o ºtire, la cât de des se întâmplã acest lucru, dar poliþiºtii hunedoreni au reuºit sã dea în trafic de un bãrbat cu un TAF neînmatriculat.

S

local, respectiv exploatarea minierã care a fost închisã, Aninoasa a intrat în colaps financiar.

ara din Petroºani nu se mai dãrâma. Aceasta va fi reabilitatã. Dupã îndelungi discuþii poarta de intrare în municipiul Petroºani, respectiv garã, va intra în reparaþii capitale începând de anul viitor.

eprezentanþii primãriei din Petroºani susþin cã anul 2013 nu va aduce ºi o majorare a impozitelor ºi taxelor locale. Aceasta, în ciuda faptului cã actualii guvernanþi doresc sã mãreascã, din luna ianuarie a anului viitor, dãrile locale.

R

trarea CJ Hunedoara. Transferul va fi realizat imediat dupã ce Guvernul va adopta o hotãrâre prin care sã aprobe preluarea. Senatorul Cosmin Nicula a precizat cã acest lucru este absolut necesar pentru punerea în valoare a

Aninoasa, un oraº sufocat de datorii

COLÞUL LUI DENIS

Impozitele nu cresc. Deocamdatã...

vedere al investiþiilor care urmeazã a fi luate în calcul pe partea culturalã”, a declarat Nicula. Iar acest proiect se aflã în strânsã legãturã cu intenþia Consiliului Judeþean Hunedoara de a prelua în administrare inegalabilele situri arheologice. Consilieri judeþeni au decis recent, cu unanimitate de voturi, ca Sarmizegetusa Regia sã treacã adminis-

ologicã ºi bun de utilitatea publicã de interes naþional a unor zone din teritoriul localitãþilor Sarmisegetusa, Mintia-Veþel ºi a Complexului cetãþilor dacice din Munþii Orãºtiei - Costeºti Cetãþuie; Cetãþuia

Pentru a debloca situaþia financiarã precarã, Nicolae Dunca, primarul localitãþii s-a deplasat ieri în Capitalã, obiectivul principal fiind obþinerea unui (nou) împrumut bancar. În parantezã fie spus, tot din lipsa fondurilor necesare, ºi continuarea lucrãrilor la Mina Muzeu este pusã sub semnul întrebãrii. „Deocamdatã lucrãrile la Mina Muzeu sunt suspendate. Nu ºtiu

Actualitate 7

în ce stadiu se aflã ºi nici când ºi nici dacã vor mai fi reluate”, a declarat Adrian Albescu, viceprimar Aninoasa. În prezent, datoria totalã a primãriei din Aninoasa cãtre bãnci sau cãtre unele firme se

ridicã la valoarea de circa 72 de miliarde de lei vechi. „Dacã nu vom putea obþine noi fonduri nu ºtiu cum, ºi dacã, vom mai putea funcþiona”, a mai spus Adrian Albescu. Mircea NISTOR

Un bãrbat de 37 de ani, din comuna Bucureºci, judeþul Hunedoara, a fost depistat în trafic pe DC 18A, pe direcþia de mers Bucureºci – ªesuri, un TAF neînmatriculat . În urma verificãrilor efec-

Astfel, potrivit edililor locali, taxele ºi impozitele locale, în conformitate cu prevederile Legii nr. 571 din anul 2003, se indexeazã o datã la trei ani, cu rata inflaþiei. În mod normal, Guvernul ar fi trebuit sã emitã o hotãrâre în acest sens pânã în data de 30 aprilie anul curent, lucru care, însã, nu sa întâmplat. Deci, din punct de vedere legal ºi respectând Codul Fiscal, în acest moment dãrile locale nu ar mai putea fi majorate. Pe de altã parte, Consiliul Local al municipiului Petroºani va analiza abia în ultima ºedinþã din acest an, respectiv cea din luna decembrie, problema referitoare la majorarea (sau nu) a impozitelor locale. Totul depinde, însã, de deciziile pe care le va lua Guvernul

tuate în bazele de date ale poliþiei sa stabilit faptul cã bãrbatul nu poseda nici permis de conducere. Acum el este cercetat penal de poliþiºtii hunedoreni. Carmen COSMAN

Gara din Petroºani nu se mai dãrâma

Poarta de intrare în Petroºani va fi reabilitatã...în viitor

Dacã în urmã cu ceva timp se spune cã imobilul în care se afla gara va fi demolat, iar una nouã va fi

construitã în cealaltã parte, acum s-a renunþat la idée pentru cã acest lucru ar consta foarte mult, iar în

plus, existã anumite probleme în cealaltã parte. “Nu se demoleazã pentru cã o nouã garã ar costa

foarte mult, iar pe partea opusã existã numite probleme la sol”, a mai precizat sursa citatã. Gara din Petroºani a fost datã în folosinþã la data de 18 august 1870, adicã în urmã cu 142 de ani. De-a lungul timpului, aici s-au fãcut foarte puþine lucrãri de întreþinere, fãrã sã mai vorbim de reabilitare. Au fost perioade întregi în care cãlãtorii îºi rupeau picioarele din cauza beznei din garã, mai ales atunci când coborau din tren. Peroanele nu au mai fost reparate de mult timp, asta pânã anul trecut, când primãria a asfaltat o porþiune de la linia trei. De alt-

fel, de câþiva ani, nici Serviciul de Mesagerie nu mai existã. “Serviciul de Mesagerie din Staþia Petroºani a fost desfiinþat de aproximativ 7 ani, din 2005-2006”, a declarat Ioan Aonofriesei , ºef Staþie CFR Cãlãtori Petroºani. Dar, acesta nu este singurul care nu mai existã. Serviciul de Informaþii din Staþia Petroºani a fost desfiinþat începând cu 1.04 2010, iar atribuþiile au fost preluate de casierii de bilete. În prezent, cãlãtorii care solicita informaþii, pot face asta la un numãr de telefon special înfiinþat. Raul IRINOVICI

României în urmãtoarea perioadã de timp... Mircea NISTOR


Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 10 octombrie 2012

6 Actualitate etãþile dacice din Munþii Orãºtiei, alãturi de bucãþi din localitãþile încãrcate de istorie, vor fi incluse într-o rezervaþie arheologicã. Un prim pas spre normalitate, cum a catalogat senatorul hunedorean Cosmin Nicula decizia adoptatã de Senat.

C

Rezervaþie arheologicã în zona cetãþilor dacice din Munþii Orãºtiei Înaltã; Ciocuþa; Costeºti-Blidaru; Faieragu; Vârful lui Hulpe; Feþele Alba; Grãdiºtea Muncelului; Piatra Roºie - judeþul Hunedoara. Un proiect despre care se discutã, în diverse forme, din 1995 ºi care a tot fost trântit la vot în repetate rân-

Senatul a aprobat, marþi, propunerea legislativã pentru declararea de rezervaþie arhe-

duri. De aceastã datã, lucrurile s-au schimbat ºi s-a fãcut „un pas înainte spre normalitate”, dupã cum a precizat senatorul hunedorean Cosmin Nicula. „Este un pas înainte spre normalitate, un pas necesar pentru a putea dezvolta zona din punct de

upã ce ºi-a pierdut D principalul contribuitor la bugetul

G

“Am discutat cu cei de la Timiºoara care se ocupã de garã ºi ne-au dat asigurãri cã aceasta va fi reabilitatã. Abia anul viitor se va întâmpla acest lucru pentru cã trebuie prinsã în bugetul de cheltuieli. Este vorba de aproape 2 milioane de lei”, a declarat Ioan Aonofriesei, ºeful gãrii Petroºani.

cetãþilor aflate în patrimoniul UNESCO: „Tot timpul, când s-a pus problema unor investiþii în zonã, nimeni nu era proprietarul. Cetãþile sunt pe teritoriul nostru, dar nu se pot accesa fonduri europene, pentru cã nimeni nu

este proprietar”. Nicula este de pãrere cã în acest fel va fi degrevat ºi bugetul de stat, în cazul în care ar fi avut în intenþie sã aloce fonduri pentru cetãþile dacice. Carmen COSMAN

L a p l i m b a r e c u TA F - u l neînmatriculat ºi fãrã permis ã te plimbi cu autoturismul neînmatriculat, parcã nu mai este o ºtire, la cât de des se întâmplã acest lucru, dar poliþiºtii hunedoreni au reuºit sã dea în trafic de un bãrbat cu un TAF neînmatriculat.

S

local, respectiv exploatarea minierã care a fost închisã, Aninoasa a intrat în colaps financiar.

ara din Petroºani nu se mai dãrâma. Aceasta va fi reabilitatã. Dupã îndelungi discuþii poarta de intrare în municipiul Petroºani, respectiv garã, va intra în reparaþii capitale începând de anul viitor.

eprezentanþii primãriei din Petroºani susþin cã anul 2013 nu va aduce ºi o majorare a impozitelor ºi taxelor locale. Aceasta, în ciuda faptului cã actualii guvernanþi doresc sã mãreascã, din luna ianuarie a anului viitor, dãrile locale.

R

trarea CJ Hunedoara. Transferul va fi realizat imediat dupã ce Guvernul va adopta o hotãrâre prin care sã aprobe preluarea. Senatorul Cosmin Nicula a precizat cã acest lucru este absolut necesar pentru punerea în valoare a

Aninoasa, un oraº sufocat de datorii

COLÞUL LUI DENIS

Impozitele nu cresc. Deocamdatã...

vedere al investiþiilor care urmeazã a fi luate în calcul pe partea culturalã”, a declarat Nicula. Iar acest proiect se aflã în strânsã legãturã cu intenþia Consiliului Judeþean Hunedoara de a prelua în administrare inegalabilele situri arheologice. Consilieri judeþeni au decis recent, cu unanimitate de voturi, ca Sarmizegetusa Regia sã treacã adminis-

ologicã ºi bun de utilitatea publicã de interes naþional a unor zone din teritoriul localitãþilor Sarmisegetusa, Mintia-Veþel ºi a Complexului cetãþilor dacice din Munþii Orãºtiei - Costeºti Cetãþuie; Cetãþuia

Pentru a debloca situaþia financiarã precarã, Nicolae Dunca, primarul localitãþii s-a deplasat ieri în Capitalã, obiectivul principal fiind obþinerea unui (nou) împrumut bancar. În parantezã fie spus, tot din lipsa fondurilor necesare, ºi continuarea lucrãrilor la Mina Muzeu este pusã sub semnul întrebãrii. „Deocamdatã lucrãrile la Mina Muzeu sunt suspendate. Nu ºtiu

Actualitate 7

în ce stadiu se aflã ºi nici când ºi nici dacã vor mai fi reluate”, a declarat Adrian Albescu, viceprimar Aninoasa. În prezent, datoria totalã a primãriei din Aninoasa cãtre bãnci sau cãtre unele firme se

ridicã la valoarea de circa 72 de miliarde de lei vechi. „Dacã nu vom putea obþine noi fonduri nu ºtiu cum, ºi dacã, vom mai putea funcþiona”, a mai spus Adrian Albescu. Mircea NISTOR

Un bãrbat de 37 de ani, din comuna Bucureºci, judeþul Hunedoara, a fost depistat în trafic pe DC 18A, pe direcþia de mers Bucureºci – ªesuri, un TAF neînmatriculat . În urma verificãrilor efec-

Astfel, potrivit edililor locali, taxele ºi impozitele locale, în conformitate cu prevederile Legii nr. 571 din anul 2003, se indexeazã o datã la trei ani, cu rata inflaþiei. În mod normal, Guvernul ar fi trebuit sã emitã o hotãrâre în acest sens pânã în data de 30 aprilie anul curent, lucru care, însã, nu sa întâmplat. Deci, din punct de vedere legal ºi respectând Codul Fiscal, în acest moment dãrile locale nu ar mai putea fi majorate. Pe de altã parte, Consiliul Local al municipiului Petroºani va analiza abia în ultima ºedinþã din acest an, respectiv cea din luna decembrie, problema referitoare la majorarea (sau nu) a impozitelor locale. Totul depinde, însã, de deciziile pe care le va lua Guvernul

tuate în bazele de date ale poliþiei sa stabilit faptul cã bãrbatul nu poseda nici permis de conducere. Acum el este cercetat penal de poliþiºtii hunedoreni. Carmen COSMAN

Gara din Petroºani nu se mai dãrâma

Poarta de intrare în Petroºani va fi reabilitatã...în viitor

Dacã în urmã cu ceva timp se spune cã imobilul în care se afla gara va fi demolat, iar una nouã va fi

construitã în cealaltã parte, acum s-a renunþat la idée pentru cã acest lucru ar consta foarte mult, iar în

plus, existã anumite probleme în cealaltã parte. “Nu se demoleazã pentru cã o nouã garã ar costa

foarte mult, iar pe partea opusã existã numite probleme la sol”, a mai precizat sursa citatã. Gara din Petroºani a fost datã în folosinþã la data de 18 august 1870, adicã în urmã cu 142 de ani. De-a lungul timpului, aici s-au fãcut foarte puþine lucrãri de întreþinere, fãrã sã mai vorbim de reabilitare. Au fost perioade întregi în care cãlãtorii îºi rupeau picioarele din cauza beznei din garã, mai ales atunci când coborau din tren. Peroanele nu au mai fost reparate de mult timp, asta pânã anul trecut, când primãria a asfaltat o porþiune de la linia trei. De alt-

fel, de câþiva ani, nici Serviciul de Mesagerie nu mai existã. “Serviciul de Mesagerie din Staþia Petroºani a fost desfiinþat de aproximativ 7 ani, din 2005-2006”, a declarat Ioan Aonofriesei , ºef Staþie CFR Cãlãtori Petroºani. Dar, acesta nu este singurul care nu mai existã. Serviciul de Informaþii din Staþia Petroºani a fost desfiinþat începând cu 1.04 2010, iar atribuþiile au fost preluate de casierii de bilete. În prezent, cãlãtorii care solicita informaþii, pot face asta la un numãr de telefon special înfiinþat. Raul IRINOVICI

României în urmãtoarea perioadã de timp... Mircea NISTOR


Cronica Vãii Jiului | Miercruri, 10 octombrie 2012

8 Actualitate robleme cu încãlzirea la iarnã. Ministerul Administraþiei ºi Finanþelor a solicitat prefecþilor sã întocmeascã o listã cu localitãþile unde vor exista probleme în aceastã iarnã. La nivelul judeþului Hunedoara douã unitãþi administrativ teritoriale au probleme.

P

Este vorba de Brad ºi de Lupeni. Dacã la Brad problemele sunt majore, la Lupeni situaþia poate fi remediata dacã se achita anumite restante ºi se efectueazã anumite lucrãri la sistemul de termoficare. În tot acest timp, Guvernul a aprobat alocarea unor sume pentru cofinanþarea lucrãrilor de investiþii în vederea reabilitãrii sistemelor centralizate de alimentare cu energie termicã a localitãþilor, conform programului “Termoficare 2006-2015 cãldurã ºi confort”. Cuantumul sumelor alocate de la bugetul de stat este stabilit în baza solicitãrilor de finanþare, a

u ºi copilul meu. Centrul de Prevenire Evaluare ºi Consiliere Antidrog Hunedoara – structura teritorialã a Agenþiei Naþioanale Antidrog a implementat în perioada septembrie 2012 – iunie 2013 proiectul naþional „Eu ºi copilul meu”, în parteneriat cu Inspectoratul ªcolar al judeþului Hunedoara ºi Centrul Judeþean de Resurse ºi Asistenta Educaþionala.

E

Astfel în perioada septembrie – octombrie 2011 au fost desfãºurate douã sesiuni de formare, la care au participat 14 psihologi ºcolari. Dupã desfãºurarea formãrii a început implementarea proiectului în unitãþile de învãþãmânt din judeþul Hunedoara. Proiectul s-a implementat în 8 unitãþi de învãþãmânt din judeþ (Deva, Orãºtie, Hunedoara, Geoagiu, Cãlan) ºi au fost desfãºurate 62 de activitãþi la care au participat aproximativ 60 de pãrinþi participanþi. Obiectivul proiectului a fost creºterea factorilor de protecþie ºi reducerea factorilor familiali de risc faþã

Iarna la rece

Guvernul aloca bani pentru încãlzire, administraþiile cu probleme nu cer

proiectelor depuse, precum ºi a valorii contribuþiei proprii a autoritãþilor administraþiei publice locale beneficiare. 1Utilizarea sumelor se va face cu respectarea prevederilor Hotãrârii Guvernului nr. 462/2006 pentru aprobarea programului “Termoficare 2006-2015 cãldurã ºi confort” ºi înfiinþarea Unitãþii de management al proiectului, republicatã, cu modificãrile ulterioare, ºi ale

Ordinului ministrului administraþiei ºi internelor nr. 124/2012 pentru aprobarea Regulamentului privind implementarea programului “Termoficare 2006-2015 cãldurã ºi confort”, componentã de reabilitare a sistemului centralizat de alimentare cu energie termicã. Din anexa Guvernului însã nu face parte niciuna dintre cele douã localitãþi cu probleme din

judeþul Hunedoara. Mai mult, niciuna nu solicitã finanþare pentru a remedia problema. Societatea de furnizarea agentului termic din Brad, respectiv Acvacalor, va primi din rezerva de stat 2.500,000 de pãcurã. Condiþia aprobãrii combustibilului este ca societatea sã a restituie cantitãþile aprobate la împrumut prin OUG nr. 122/2011 privind aprobarea scoaterii din rezerva de stat, sub formã de împrumut, a unor cantitãþi de combustibili pentru unii operatori economici, aprobatã prin Legea nr. 137/18.07.2012, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare. Programul de iarnã în domeniul energetic pentru perioada octombrie 2012 ÷ martie 2013 prevede atât estimarea cantitãþilor de energie electricã ºi termicã necesare a fi produse, cât ºi livrãrile, consumurile ºi stocurile de combustibili, eºalonate lunar pentru perioada

precizatã, în scopul asigurãrii funcþionãrii centralelor termoelectrice ºi electrice de termoficare. Capacitatea utilã realã de stocare a combustibililor din centrale este ocupatã de stocurile rezervã de stat în proporþie de 70% la cãrbune, respectiv 50% la pãcurã, iar, în cazul unor operatori economici, capacitatea de stocare este ocupatã în proporþie de cca. 90%. Pentru îndeplinirea prevederilor din program referitoare la livrãrile de combustibili, este necesar ca spaþiile de depozitare sã fie disponibile într-un procent cât mai mare pentru stocurile utile ale centralelor. De asemenea, achiziþionarea de combustibili în aceastã perioadã conduce la blocarea unor sume de bani, la degradarea cãrbunelui stocat ºi la blocarea spaþiului de depozitare al centralelor. Pornirea instalaþiilor de termoficare pentru asigurarea cu agent termic a populaþiei, cât ºi creºterea consumului de energie electricã pe perioada de iarnã determinã creºterea consumurilor medii zilnice de combustibili. Raul IRINOVICI

Eu ºi copilul meu

Conºtientizarea copiilor ºi a pãrinþilor cu privire la consumul de droguri învãþat cum sã îmbunãtãþeascã comportamentul copilului, iar 7 au fost de acord; majoritatea participanþilor (40 pãrinþi) au rãspuns total de acord privind satisfacþia participãrii la acest program, iar 5 au fost de acord. Este de remarcat faptul cã 41 din participanþi au rãspuns total de acord la

de consumul de tutun, alcool ºi droguri la preadolescenþi. Evaluarea chestionarelor aplicate pãrinþilor a scos în evidenþã urmãtoarele aspecte. Înþelegerea eficienþei comunicãrii, dorinþa de a socializa, de a gãsi soluþii, dezvoltarea unor comportamente pozitive, sensibilizarea la nevoile copiilor, calitatea ºi actualitatea informaþiilor, abordarea problematicilor în cadrul unor discuþii libere, motivaþie ºi dorinþã de formare, entuziasm, deschidere, implicare din partea pãrinþilor, comunicare eficientã, feed-back permanent, exemplificãri, experienþã acumulatã, îmbunãtãþirea/optimizarea

relaþiei pãrinte/copil , informaþii noi, utile ºi interesante pentru pãrinþi, modul interactiv de participare la discuþii, posibilitatea identificãrii unor noi modalitãþi de motivare a copiilor, aplicaþiile practice care implicã activ toþi participanþii (jocurile de energizare), alegerea subiectelor prezentate în cadrul activitãþilor, pãrinþii au aflat într-un timp scurt multe informaþii noi, caracterul plãcut, relaxant al activitãþilor, posibilitatea dezvoltãrii abilitãþilor de comunicare, participarea activã în crearea de oportunitãþi pentru valorificarea experienþelor pozitive în educarea copilului Chestionarul de satisfacþie privind participarea

la programul ”Eu ºi copilul meu” a fost completat de 45 participanþi. Majoritatea participanþilor (40 participanþi) au fost total de acord cu faptul cã în urma participãrii la program îºi dau mai bine seama de responsabilitatea pe care o au ca pãrinte în educaþia copiilor, iar 5 au fost de acord; Cea mai mare parte din pãrinþi (33 respondenþi) au fost total de acord cu faptul cã, în urma participãrii la program se simt mai capabili decât erau înainte sã reacþioneze la conflictele cu copiii lor, iar 12 au fost de acord; o mare parte din participanþi (38 participanþi) au fost total de acord cu faptul cã în cadrul acestui program au

întrebarea referitoare la recomandarea programului ºi altor pãrinþi, iar 4 au fost de acord. Astfel implementarea proiectului la nivelul judeþului a avut un impact pozitiv, majoritatea psihologilor care au desfãºurat cursul în anul ºcolar 2011 – 2012 doresc sã desfãºoare acest curs ºi în acest an ºcolar, existând solicitãri din partea pãrinþilor. Raul IRINOVICI

e spune cã vinul e mult mai bun în timp. La fel ºi cãrþile. Chiar ºi filmele, oamenii sau piesele de teatru. Nu ºtiu dacã ceea ce stã scris astãzi în cãrþi va mai avea vreo valoare peste 80 de ani. Sau dacã filmele contemporane vor ocupa vreun loc în filmoteca cinefililor. Dar ºtiu sigur cã multe din scrierile anilor `30 au o mare valoare astãzi.

S

Tudor Muºatescu a fost cuprins de „virusul” scrisului încã din anii de ºcoalã. A scris epigrame, romane, schiþe, chiar ºi o revistã („Ghiocelul”), pe care a gândut-o ºi a scris-o singur. Cu toate acestea, succesul la cunoscut cu piesele de teatru. Debutul scenic l-a avut în anul 1923, la Paris, cu piesa „Focurile de pe comori”. În perioada interbelicã era consid-

rei autospeciale, achiziþionate printrun proiect european, vor fi expuse sâmbãtã la Deva, în cadrul Zilei Internaþionale a Reducerii Riscului Dezastrelor Naturale. Tehnica este de ultimã generaþie ºi ea va fi prezentatã în premierã la finele sãptãmânii.

T

Sâmbãtã, ora 11, pe centrul pietonal din Deva, are loc o expoziþie cu tehnica de intervenþie de ultimã generaþie, achiziþionatã prin Programul Operaþional Regional, cu cofinanþarea din partea Consiliului Judeþean Hunedoara, care va intra în dotarea Inspectoratului pentru Situaþii de Urgenþã Iancu

rimãria Petrila se P aflã în situaþia de a nu putea plãti ajutoarele sociale pentru ultimele douã luni din an, pentru cã nu mai existã bani la buget în acest capitol. Cum s-a ajuns în aceastã situaþie ºi mai ales cum s-a fãcut împãrþirea bugetului la începutul anului, doar primarul Ilie Pãducel ºtie. De altfel, nici banii de concedii pentru asistenþii maternali nu au fost încã achitaþi. “Am plãtit o parte din bani, însã nu pe toþi. Însã, pentru noiembrie ºi decembrie, este posibil sã nu pot plãti ajutoarele ”, a spus Ilie Pãducel, primarul

Actualitate 9 „ T i t a n i c Va l s ” o c t o g e n a r

Un (Titanic)... Va l s d e l e g e n d ã

erat continuatorul comediei caragialene. Piesa de teatru „Titanic Vals” a fost scrisã în anul 1932. Dupã 80 de ani are acelaºi parfum al anilor `30, aceeaºi notorietate ºi... mai mult succes. Sute de reprezentaþii, zeci de regizori. Sa realizat chiar ºi un film artistic cu acelaºi nume, în regia lui

Paul Cãlinescu, premiera având loc în anul 1964. Mai târziu, în anul 1994, s-a fãcut o adaptare ecranizatã a celebrei piese de teatru, în regia lui Dinu Cernescu. Distribuþia acesteia e istorie: Dem Rãdulescu, Mihai Constantin, Tamara Buciuceanu, Dinu Manolache etc.

Revenind la teatrul de la poalele Parângului, legenda vie „Titanic Vals” va fi montatã, la Teatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu” din Petroºani, de regizorul Andrei Mihalache. „Titanic Vals, un spectacol care aduce dincolo de umorul de situaþii create de Tudor Muºatescu ºi un umor de limbaj. Andrei Mihalache a vrut, prin inserarea unor expresii, dincolo de text, sã scoatã în evidenþã „parvenirea” femeii moderne ºi totodatã frustrãrile acesteia visa-vis de ceea ce înseamnã prezenþa pe o scarã socialã adecvatã nevoilor dar mai ales aspiraþiilor sale. Ne învârtim într-o societate în care kitschul este prezent în toate formele lui ºi totodatã în toate mediile. Acest rol a fost o bucurie pentru mine, în primul rând pentru cã regizorul a reuºit sã mã scoatã dintr-un anumit tipar ºi sã mã facã sã înþeleg cã artistul devine valoros doar atunci când depãºeºte bariera dintre el ºi actul artistic. Vreau sã îi mulþumesc pe aceastã cale atât

ISU Hunedoara, cu aparaturã nouã de Hunedoara al judeþului Hunedoara. „Cu aceastã ocazie va fi marcatã ºi aniversarea Zilei Internaþionale pentru Reducerea Riscului Dezastrelor Naturale. Cele trei autospeciale de stins incendii, care vor fi prezentate publicului sâmbãtã, sunt complexe fiind capabile sã susþinã, datoritã echipamentelor de ultimã generaþie cu care sunt dotate, intervenþii pentru stingerea incendiilor, descarcerare, acordarea prim ajutorului, deblocãri ºi iluminat la locul intervenþiei. Ansamblul de stingere a incendiilor este dotat cu un rezervor de apã cu o capacitate de 2.000 de litri, furtunuri de diferite tipuri, precum ºi un grup performant de pompare de joasã ºi înaltã presiune”, a pre-

cizat, într-un comunicat de presã, Anemona Doda, purtãtor de cuvânt al ISU Hunedoara. Kit-ul de descarcerare ce va fi prezentat sâmbãtã la Deva are în compunere unelte combinate electrice, mai exact accesorii

Primãria Petrila nu mai are bani pentru ajutoarele sociale

Petrilei. Blocaje financiare se mai întâmplã ºi la alte primãrii, însã aici nu ne putem da seama care este situaþia realã, mai ales cã numãrul asistaþilor social nu a crescut considerabil în acest an. Modul cum s-au calculat sumele care au fost alocate acestui capi-

care funcþioneazã atât cu aer comprimat cât ºi autonom pe baza unei baterii. În compunerea segmentului de descarcerare mai intrã diverse unelte extrem de utile, în cazul intervenþiilor la accidentele rutiere. Setul de prim ajutor este dotat cu defibrilator, targã de extracþie a victimelor, gulere cervicale ºi atele vacuum. În plus, autospeciala are în dotare un sistem de iluminat, de ultimã generaþie, care poate asigura o intervenþie eficientã ºi rapidã pe timp de noapte.

tol este încã de neînþeles. Însã, bine mãcar cã petrilenii s-au distrat la Zilele Oraºului, eveniment care a avut loc acum câteva sãptãmâni, catalogat de edilul ºef ca fiind “cel mai reuºit de pânã acum”. Luiza ANDRONACHE

domniei sale, cât ºi colegilor mei care fac parte din aceastã distribuþie, ce au contribuit în egalã mãsurã ajutându-mã sã depãºesc emoþiile absolut inerente, într-un spectacol care, cu siguranþã va stârni hohote de râs. Sã te reîntorci pe scenã dupã luni de zile a fost pentru mine cel mai mare cadou pe care l-am primit de la cei pentru care teatrul este ridicat la nivel de artã. În seara premierei, singurii care pot sã-mi spunã dacã atât rolul creat de mine cât ºi spectacolul în ansamblu a fost o reuºitã, sunt spectatorii. Doar în faþa lor, noi artiºtii facem reverenþã, mulþumindu-le pentru sprijinul necondiþionat, acesta reflectându-se prin aplauzele de final”, au fost cuvintele Nicoletei Bolcã, legate de premiera spectacolului „Titanic Vals” din 14 octombrie, ora 18. Oana TUÞU, secretar literar la Teatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu” Petroºani

În premierã, sâmbãtã, va fi prezentatã ºi autospecialã CBRN, achiziþionatã tot prin Programul Operaþional Regional. Autospeciala este dotatã cu echipament specific de protecþie, detecþie ºi intervenþie în cazul producerii unor accidente chimice, bacteriologice, radiologice sau nucleare. Mai mult, hunedorenii vor putea vedea ºi celelalte achiziþii realizate pânã în prezent prin P.O.R., care sunt deja operaþionalizate în cadrul I.S.U. Hunedoara. Expoziþia este deschisã publicului întreaga zi, vizitatorii fiind aºteptaþi ºi cu un stand de prezentare a materialelor promoþionale ºi informative cu privire la reducerea riscurilor existente în judeþul Hunedoara. În plus, în acest an, Ziua Internaþionalã pentru Reducerea Riscului Dezastrelor Naturale, stã sub semnul egalitãþii de ºanse, prin care se intenþioneazã evidenþierea rolului femeilor ºi tinerelor în cadrul procesului de gestionare a climatului de siguranþã înainte, în timpul ºi dupã producerea dezastrelor. Diana MITRACHE


Cronica Vãii Jiului | Miercruri, 10 octombrie 2012

8 Actualitate robleme cu încãlzirea la iarnã. Ministerul Administraþiei ºi Finanþelor a solicitat prefecþilor sã întocmeascã o listã cu localitãþile unde vor exista probleme în aceastã iarnã. La nivelul judeþului Hunedoara douã unitãþi administrativ teritoriale au probleme.

P

Este vorba de Brad ºi de Lupeni. Dacã la Brad problemele sunt majore, la Lupeni situaþia poate fi remediata dacã se achita anumite restante ºi se efectueazã anumite lucrãri la sistemul de termoficare. În tot acest timp, Guvernul a aprobat alocarea unor sume pentru cofinanþarea lucrãrilor de investiþii în vederea reabilitãrii sistemelor centralizate de alimentare cu energie termicã a localitãþilor, conform programului “Termoficare 2006-2015 cãldurã ºi confort”. Cuantumul sumelor alocate de la bugetul de stat este stabilit în baza solicitãrilor de finanþare, a

u ºi copilul meu. Centrul de Prevenire Evaluare ºi Consiliere Antidrog Hunedoara – structura teritorialã a Agenþiei Naþioanale Antidrog a implementat în perioada septembrie 2012 – iunie 2013 proiectul naþional „Eu ºi copilul meu”, în parteneriat cu Inspectoratul ªcolar al judeþului Hunedoara ºi Centrul Judeþean de Resurse ºi Asistenta Educaþionala.

E

Astfel în perioada septembrie – octombrie 2011 au fost desfãºurate douã sesiuni de formare, la care au participat 14 psihologi ºcolari. Dupã desfãºurarea formãrii a început implementarea proiectului în unitãþile de învãþãmânt din judeþul Hunedoara. Proiectul s-a implementat în 8 unitãþi de învãþãmânt din judeþ (Deva, Orãºtie, Hunedoara, Geoagiu, Cãlan) ºi au fost desfãºurate 62 de activitãþi la care au participat aproximativ 60 de pãrinþi participanþi. Obiectivul proiectului a fost creºterea factorilor de protecþie ºi reducerea factorilor familiali de risc faþã

Iarna la rece

Guvernul aloca bani pentru încãlzire, administraþiile cu probleme nu cer

proiectelor depuse, precum ºi a valorii contribuþiei proprii a autoritãþilor administraþiei publice locale beneficiare. 1Utilizarea sumelor se va face cu respectarea prevederilor Hotãrârii Guvernului nr. 462/2006 pentru aprobarea programului “Termoficare 2006-2015 cãldurã ºi confort” ºi înfiinþarea Unitãþii de management al proiectului, republicatã, cu modificãrile ulterioare, ºi ale

Ordinului ministrului administraþiei ºi internelor nr. 124/2012 pentru aprobarea Regulamentului privind implementarea programului “Termoficare 2006-2015 cãldurã ºi confort”, componentã de reabilitare a sistemului centralizat de alimentare cu energie termicã. Din anexa Guvernului însã nu face parte niciuna dintre cele douã localitãþi cu probleme din

judeþul Hunedoara. Mai mult, niciuna nu solicitã finanþare pentru a remedia problema. Societatea de furnizarea agentului termic din Brad, respectiv Acvacalor, va primi din rezerva de stat 2.500,000 de pãcurã. Condiþia aprobãrii combustibilului este ca societatea sã a restituie cantitãþile aprobate la împrumut prin OUG nr. 122/2011 privind aprobarea scoaterii din rezerva de stat, sub formã de împrumut, a unor cantitãþi de combustibili pentru unii operatori economici, aprobatã prin Legea nr. 137/18.07.2012, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare. Programul de iarnã în domeniul energetic pentru perioada octombrie 2012 ÷ martie 2013 prevede atât estimarea cantitãþilor de energie electricã ºi termicã necesare a fi produse, cât ºi livrãrile, consumurile ºi stocurile de combustibili, eºalonate lunar pentru perioada

precizatã, în scopul asigurãrii funcþionãrii centralelor termoelectrice ºi electrice de termoficare. Capacitatea utilã realã de stocare a combustibililor din centrale este ocupatã de stocurile rezervã de stat în proporþie de 70% la cãrbune, respectiv 50% la pãcurã, iar, în cazul unor operatori economici, capacitatea de stocare este ocupatã în proporþie de cca. 90%. Pentru îndeplinirea prevederilor din program referitoare la livrãrile de combustibili, este necesar ca spaþiile de depozitare sã fie disponibile într-un procent cât mai mare pentru stocurile utile ale centralelor. De asemenea, achiziþionarea de combustibili în aceastã perioadã conduce la blocarea unor sume de bani, la degradarea cãrbunelui stocat ºi la blocarea spaþiului de depozitare al centralelor. Pornirea instalaþiilor de termoficare pentru asigurarea cu agent termic a populaþiei, cât ºi creºterea consumului de energie electricã pe perioada de iarnã determinã creºterea consumurilor medii zilnice de combustibili. Raul IRINOVICI

Eu ºi copilul meu

Conºtientizarea copiilor ºi a pãrinþilor cu privire la consumul de droguri învãþat cum sã îmbunãtãþeascã comportamentul copilului, iar 7 au fost de acord; majoritatea participanþilor (40 pãrinþi) au rãspuns total de acord privind satisfacþia participãrii la acest program, iar 5 au fost de acord. Este de remarcat faptul cã 41 din participanþi au rãspuns total de acord la

de consumul de tutun, alcool ºi droguri la preadolescenþi. Evaluarea chestionarelor aplicate pãrinþilor a scos în evidenþã urmãtoarele aspecte. Înþelegerea eficienþei comunicãrii, dorinþa de a socializa, de a gãsi soluþii, dezvoltarea unor comportamente pozitive, sensibilizarea la nevoile copiilor, calitatea ºi actualitatea informaþiilor, abordarea problematicilor în cadrul unor discuþii libere, motivaþie ºi dorinþã de formare, entuziasm, deschidere, implicare din partea pãrinþilor, comunicare eficientã, feed-back permanent, exemplificãri, experienþã acumulatã, îmbunãtãþirea/optimizarea

relaþiei pãrinte/copil , informaþii noi, utile ºi interesante pentru pãrinþi, modul interactiv de participare la discuþii, posibilitatea identificãrii unor noi modalitãþi de motivare a copiilor, aplicaþiile practice care implicã activ toþi participanþii (jocurile de energizare), alegerea subiectelor prezentate în cadrul activitãþilor, pãrinþii au aflat într-un timp scurt multe informaþii noi, caracterul plãcut, relaxant al activitãþilor, posibilitatea dezvoltãrii abilitãþilor de comunicare, participarea activã în crearea de oportunitãþi pentru valorificarea experienþelor pozitive în educarea copilului Chestionarul de satisfacþie privind participarea

la programul ”Eu ºi copilul meu” a fost completat de 45 participanþi. Majoritatea participanþilor (40 participanþi) au fost total de acord cu faptul cã în urma participãrii la program îºi dau mai bine seama de responsabilitatea pe care o au ca pãrinte în educaþia copiilor, iar 5 au fost de acord; Cea mai mare parte din pãrinþi (33 respondenþi) au fost total de acord cu faptul cã, în urma participãrii la program se simt mai capabili decât erau înainte sã reacþioneze la conflictele cu copiii lor, iar 12 au fost de acord; o mare parte din participanþi (38 participanþi) au fost total de acord cu faptul cã în cadrul acestui program au

întrebarea referitoare la recomandarea programului ºi altor pãrinþi, iar 4 au fost de acord. Astfel implementarea proiectului la nivelul judeþului a avut un impact pozitiv, majoritatea psihologilor care au desfãºurat cursul în anul ºcolar 2011 – 2012 doresc sã desfãºoare acest curs ºi în acest an ºcolar, existând solicitãri din partea pãrinþilor. Raul IRINOVICI

e spune cã vinul e mult mai bun în timp. La fel ºi cãrþile. Chiar ºi filmele, oamenii sau piesele de teatru. Nu ºtiu dacã ceea ce stã scris astãzi în cãrþi va mai avea vreo valoare peste 80 de ani. Sau dacã filmele contemporane vor ocupa vreun loc în filmoteca cinefililor. Dar ºtiu sigur cã multe din scrierile anilor `30 au o mare valoare astãzi.

S

Tudor Muºatescu a fost cuprins de „virusul” scrisului încã din anii de ºcoalã. A scris epigrame, romane, schiþe, chiar ºi o revistã („Ghiocelul”), pe care a gândut-o ºi a scris-o singur. Cu toate acestea, succesul la cunoscut cu piesele de teatru. Debutul scenic l-a avut în anul 1923, la Paris, cu piesa „Focurile de pe comori”. În perioada interbelicã era consid-

rei autospeciale, achiziþionate printrun proiect european, vor fi expuse sâmbãtã la Deva, în cadrul Zilei Internaþionale a Reducerii Riscului Dezastrelor Naturale. Tehnica este de ultimã generaþie ºi ea va fi prezentatã în premierã la finele sãptãmânii.

T

Sâmbãtã, ora 11, pe centrul pietonal din Deva, are loc o expoziþie cu tehnica de intervenþie de ultimã generaþie, achiziþionatã prin Programul Operaþional Regional, cu cofinanþarea din partea Consiliului Judeþean Hunedoara, care va intra în dotarea Inspectoratului pentru Situaþii de Urgenþã Iancu

rimãria Petrila se P aflã în situaþia de a nu putea plãti ajutoarele sociale pentru ultimele douã luni din an, pentru cã nu mai existã bani la buget în acest capitol. Cum s-a ajuns în aceastã situaþie ºi mai ales cum s-a fãcut împãrþirea bugetului la începutul anului, doar primarul Ilie Pãducel ºtie. De altfel, nici banii de concedii pentru asistenþii maternali nu au fost încã achitaþi. “Am plãtit o parte din bani, însã nu pe toþi. Însã, pentru noiembrie ºi decembrie, este posibil sã nu pot plãti ajutoarele ”, a spus Ilie Pãducel, primarul

Actualitate 9 „ T i t a n i c Va l s ” o c t o g e n a r

Un (Titanic)... Va l s d e l e g e n d ã

erat continuatorul comediei caragialene. Piesa de teatru „Titanic Vals” a fost scrisã în anul 1932. Dupã 80 de ani are acelaºi parfum al anilor `30, aceeaºi notorietate ºi... mai mult succes. Sute de reprezentaþii, zeci de regizori. Sa realizat chiar ºi un film artistic cu acelaºi nume, în regia lui

Paul Cãlinescu, premiera având loc în anul 1964. Mai târziu, în anul 1994, s-a fãcut o adaptare ecranizatã a celebrei piese de teatru, în regia lui Dinu Cernescu. Distribuþia acesteia e istorie: Dem Rãdulescu, Mihai Constantin, Tamara Buciuceanu, Dinu Manolache etc.

Revenind la teatrul de la poalele Parângului, legenda vie „Titanic Vals” va fi montatã, la Teatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu” din Petroºani, de regizorul Andrei Mihalache. „Titanic Vals, un spectacol care aduce dincolo de umorul de situaþii create de Tudor Muºatescu ºi un umor de limbaj. Andrei Mihalache a vrut, prin inserarea unor expresii, dincolo de text, sã scoatã în evidenþã „parvenirea” femeii moderne ºi totodatã frustrãrile acesteia visa-vis de ceea ce înseamnã prezenþa pe o scarã socialã adecvatã nevoilor dar mai ales aspiraþiilor sale. Ne învârtim într-o societate în care kitschul este prezent în toate formele lui ºi totodatã în toate mediile. Acest rol a fost o bucurie pentru mine, în primul rând pentru cã regizorul a reuºit sã mã scoatã dintr-un anumit tipar ºi sã mã facã sã înþeleg cã artistul devine valoros doar atunci când depãºeºte bariera dintre el ºi actul artistic. Vreau sã îi mulþumesc pe aceastã cale atât

ISU Hunedoara, cu aparaturã nouã de Hunedoara al judeþului Hunedoara. „Cu aceastã ocazie va fi marcatã ºi aniversarea Zilei Internaþionale pentru Reducerea Riscului Dezastrelor Naturale. Cele trei autospeciale de stins incendii, care vor fi prezentate publicului sâmbãtã, sunt complexe fiind capabile sã susþinã, datoritã echipamentelor de ultimã generaþie cu care sunt dotate, intervenþii pentru stingerea incendiilor, descarcerare, acordarea prim ajutorului, deblocãri ºi iluminat la locul intervenþiei. Ansamblul de stingere a incendiilor este dotat cu un rezervor de apã cu o capacitate de 2.000 de litri, furtunuri de diferite tipuri, precum ºi un grup performant de pompare de joasã ºi înaltã presiune”, a pre-

cizat, într-un comunicat de presã, Anemona Doda, purtãtor de cuvânt al ISU Hunedoara. Kit-ul de descarcerare ce va fi prezentat sâmbãtã la Deva are în compunere unelte combinate electrice, mai exact accesorii

Primãria Petrila nu mai are bani pentru ajutoarele sociale

Petrilei. Blocaje financiare se mai întâmplã ºi la alte primãrii, însã aici nu ne putem da seama care este situaþia realã, mai ales cã numãrul asistaþilor social nu a crescut considerabil în acest an. Modul cum s-au calculat sumele care au fost alocate acestui capi-

care funcþioneazã atât cu aer comprimat cât ºi autonom pe baza unei baterii. În compunerea segmentului de descarcerare mai intrã diverse unelte extrem de utile, în cazul intervenþiilor la accidentele rutiere. Setul de prim ajutor este dotat cu defibrilator, targã de extracþie a victimelor, gulere cervicale ºi atele vacuum. În plus, autospeciala are în dotare un sistem de iluminat, de ultimã generaþie, care poate asigura o intervenþie eficientã ºi rapidã pe timp de noapte.

tol este încã de neînþeles. Însã, bine mãcar cã petrilenii s-au distrat la Zilele Oraºului, eveniment care a avut loc acum câteva sãptãmâni, catalogat de edilul ºef ca fiind “cel mai reuºit de pânã acum”. Luiza ANDRONACHE

domniei sale, cât ºi colegilor mei care fac parte din aceastã distribuþie, ce au contribuit în egalã mãsurã ajutându-mã sã depãºesc emoþiile absolut inerente, într-un spectacol care, cu siguranþã va stârni hohote de râs. Sã te reîntorci pe scenã dupã luni de zile a fost pentru mine cel mai mare cadou pe care l-am primit de la cei pentru care teatrul este ridicat la nivel de artã. În seara premierei, singurii care pot sã-mi spunã dacã atât rolul creat de mine cât ºi spectacolul în ansamblu a fost o reuºitã, sunt spectatorii. Doar în faþa lor, noi artiºtii facem reverenþã, mulþumindu-le pentru sprijinul necondiþionat, acesta reflectându-se prin aplauzele de final”, au fost cuvintele Nicoletei Bolcã, legate de premiera spectacolului „Titanic Vals” din 14 octombrie, ora 18. Oana TUÞU, secretar literar la Teatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu” Petroºani

În premierã, sâmbãtã, va fi prezentatã ºi autospecialã CBRN, achiziþionatã tot prin Programul Operaþional Regional. Autospeciala este dotatã cu echipament specific de protecþie, detecþie ºi intervenþie în cazul producerii unor accidente chimice, bacteriologice, radiologice sau nucleare. Mai mult, hunedorenii vor putea vedea ºi celelalte achiziþii realizate pânã în prezent prin P.O.R., care sunt deja operaþionalizate în cadrul I.S.U. Hunedoara. Expoziþia este deschisã publicului întreaga zi, vizitatorii fiind aºteptaþi ºi cu un stand de prezentare a materialelor promoþionale ºi informative cu privire la reducerea riscurilor existente în judeþul Hunedoara. În plus, în acest an, Ziua Internaþionalã pentru Reducerea Riscului Dezastrelor Naturale, stã sub semnul egalitãþii de ºanse, prin care se intenþioneazã evidenþierea rolului femeilor ºi tinerelor în cadrul procesului de gestionare a climatului de siguranþã înainte, în timpul ºi dupã producerea dezastrelor. Diana MITRACHE


10 Diverse ineri seara, locuitorii din Valea Jiului sunt invitaþi sã ia parte la ceremonia de aprindere a «un milion de steluþe».

V

În acest an este ediþia cu numãrul 3 ºi, cei care vor dori sã sprijine acþiunea caritabilã a celor de la Caritas sunt invitaþi în noul parc de pe centrul civic. Acolo, fiecare va putea sã dea o mânã de ajutor celor nevoiaºi, doar aprinzând o lumânare. „Organizaþia Cratitas, de 3 ani încoace face op astfel de acþiune cu un milion de steluþe în mai multe oraºe ale þãrii, printre care ºi Petroºani.

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 10 octombrie 2012

Un milion de steluþe, ediþia a III-a Vineri, 12 octombrie, acþiunea are loc în parcul nou-amenajat de lângã Teatrul Dramatic I.D Sîrbu. Fiecare om e invitat sã cumpere o lumânare, sã doneze practic, o sumã de bani pentru organizaþia noastrã,iar noi vom cumpãra câte ceva pentru familiile sãrace din Petroºani”, a spus Alexandru Kelemen, coordonator Caritas Petroºani. Anul trecut,în cadrul aceleiaºi acþiuni s-au vân-

dut 320 de lumânãri ºi oamenii au donat aproape 1.800 de lei, bani cu care au fost fãcute pachete pentru Crãciun. Totul s-a desfãºurat sub forma unui spectacol la care voluntarii de la Caritas, dar ºi alþi tineri talentaþi din Petroºani, au luat parte, iar acþiunea se repetã la acest sfârºit de sãptãmânã în mai multe locaþii din Transilvania. Diana MITRACHE

SC Elcompet SRL Petroºani angajeazã electricieni Interviul va avea loc joi 11 octombrie 2012 la sediul firmei, str. Avram Iancu nr. 1 Petroºani, în spatele poliþiei, la ora 12:00

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro

HOROSCOP

10 octombrie 2012

În plan profesional existã unele nemulþumiri, dar ele se vor rezolva mai bine dacã vei lãsa lucrurile sã-ºi urmeze cursul firesc. Energia ta fizicã ºi mentalã atinge cote maxime, de aceea te-ai putea ocupa de orice îþi face plãcere.

Eºti în vervã ºi hotãrât sã rezolvi tot ce îþi iese în cale. Mai ales la serviciu vei avea un randament deosebit, spre bucuria colegilor, care vor beneficia ºi ei de ajutorul tãu. Ai putea lua acum o decizie pentru viitor, dar este bine sã analizezi situaþia.

La serviciu te vei bucura de aprecierea superiorilor ierarhici. N-ar fi exclus sã þi se dea noi sarcini, semn cã se mizeazã mult pe calitãþile tale. Dacã vei da dovadã de superficialitate, nu vei avea nici un avantaj, iar popularitatea ta se va deprecia.

Corectitudinea ºi seriozitatea de care dai dovadã te fac foarte apreciat de cei din jur. Vei avea astãzi ocazia sã îþi lãrgeºti cercul de prieteni, ceea ce este în conformitate cu dorinþele tale. O persoanã cu funcþie îþi promite un ajutor substanþial.

La serviciu vei avea parte de o zi obiºnuitã, chiar dacã îþi va fi destul de greu sã te adaptezi la activitãþile pe care le ai trecute pe ordinea de zi. În ceea ce priveºte timpul liber, nu este momentul sã te ocupi de lucruri prea serioase.

Dorinþa ta de o mai mare independenþã îi ia pe nepregãtite pe cei din jur ºi poate provoca discuþii obositoare. Dacã doreºti sã îþi impui punctul de vedere, încearcã sã fii mai diplomat ºi sã o iei mai pe ocolite. Eventual, lasã loc pentru a continua.

Problemele de cuplu sau neînþelegerile cu partenerii de afaceri pot fi cu uºurinþã rezolvate. Soluþiile pe care le gãseºti acum dau satisfacþii multiple tuturor celor implicaþi. Energia fizicã te susþine în tot ce vei întreprinde.

Relaþiile tale cu ºefii ar putea fi mai tensionate dacã vei încerca un dialog pe teme financiare. În cazul în care doreºti sã pleci întro cãlãtorie, vei primi o aprobare sau actele de cãlãtorie. Totuºi, chiar dacã pleci, chiar dacã nu, fii atent la ce faci cu banii.

Þi se propune sã te implici în activitãþi la limita legalitãþii, pentru a-þi putea realiza planurile. Ar fi bine sã nu dai curs acestui sfat, care þi-ar putea aduce multe neplãceri într-un viitor nu foarte îndepãrtat. Oricum, în curând finalizãrile se vor concretiza.

Ai de fãcut o mulþime de drumuri, care par a nu se mai termina. Dacã îþi rãmâne timp, ai putea încerca sã îþi rezolvi corespondenþa. Înþelegerile scrise sau verbale au toate ºansele sã se realizeze în cel mai scurt timp.

Este momentul sã faci schimbãrile pe care le doreºti în apartament, cãci cei din familie te vor susþine în aceasta direcþie. Unul dintre pãrinþi va avea o realizare, ceea ce te va bucura nespus. Nivelul cheltuielilor va creºte simþitor.

Rãbdarea ºi perseverenþa se cer a fi puse pe primul plan, cãci proiectele pe care þi le-ai fãcut nu prea au sorþi de izbândã. Nu ai însã nici un motiv sã te impacientezi, cãci ai timp suficient la dispoziþie. Energia fizicã nu este la nivelul obiºnuit.


Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 10 octombrie 2012 u început controalele în pãduri. Reprezentanþii Direcþiei Silvice Hunedoara au demarat deja controalele în pãdurile judeþului pentru e preveni furturile de masã lemnoasa. În plus, aceºtia au în vedere ºi depistarea persoanelor care vor sã “achiziþioneze” brazii.

A

“Este o perioadã în care pãdurea este mai expusã tentaþiei celor care vor sã facã rãu pãdurii. Noi am stabilit ºi avem grafice precise de patrulare în zonele expuse. Deja ne pregãtim ºi pentru paza zonelor unde avem pomi de iarna pentru cã ºi acestea sunt foarte expuse. Împreunã cu colegii de la jandarmeria montanã ºi cu ceilalþi factori implicate. Avem grafice de patrulare permanente”, a declarat Radu Criºan, directorul Direcþiei Silvice Hunedoara. În ultimii trei ani autoritãþile cu atribuþii în domeniu au înregistrat 230 de tãieri ilegale de arbori. Cele mai multe dintre acestea nu sunt taieri masive, ci unele din pãduri proprietate privatã, fãcute de persoane care au nevoie de lemne pentru foc. Autoritãþile spun cã, în asemenea situaþii, legea silvicã este mult prea restrictivã ºi ar fi necesarã o revizuire a acesteia. Cele mai multe tãieri ilegale de masa lemnoasa sunt fãcute chiar de proprietarii nevoiþi sã încalce legea, dar cele mai grave sunt fãcute de firme din domeniu Potrivit statisticilor oficiale, în judeþul Hunedoara situaþia nu este la fel de îngrijorãtoare

nii au, alþii nu au de unde lua. Vorbim de medici ºi medicamente, datorii ºi utilitãþi neplãtite, dar ºi spitale care se descurcã. Toate din Valea Jiului.

U

Controale în pãduri

Direcþia Silvicã Hunedoara, „þinteºte” printre crengi

precum în alte judeþe, unde numãrul tãierilor ilegale depãºeºte chiar ºi 6.000, în ultimii trei ani. În zona de Vest, cel mai prost la capitolul “tãieri ilegale” sta Aradul, cu 560 de cazuri în ultimii trei ani, urmat de judeþul Caraº-Severin – cu 540 ºi apoi de Timiº, cu peste 500 de tãieri ilegale. Cel puþin sãptãmânal, poliþiºtii sau angajaþii Inspectoratului Silvic ºi de Vânãtoare Hunedoara constata ºi ei noi nereguli. Inspectorul sef-adjunct al Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic ºi de Vânãtoare Timiºoara, Ioan Faur, spune cã au fost ºi cazuri de defriºãri, termen care presupune “raderea” completã a arborilor de pe o anumitã suprafaþã, însã de cele mai multe ori acestea se fac tocmai pentru regenerarea suprafeþelor îmbãtrânite. “Rãºinoasele nu se regenereazã artificial ºi atunci trebuie înlocuite prin plantaþii. De aceea se fac ºi tãieri din acestea, râse. Dar, în general, nu se taie mai mult de 3 hectare la râs, iar peste doi ani

se împãdureºte. Perioada de pauzã este necesarã pentru a preveni atacurile de insecte, de boli ºi de dãunãtori”, susþine ºeful ITRSV Timiºoara. Faur adãugã cã, în afara unor excepþii, generate de atacuri ale insectelor sau bolilor pe suprafeþe mari de pãdure, în judeþ nu s-au înregistrat cazuri de pãdure “rasã”. El precizeazã cã fotogramele prezintã, într-adevãr, zone defriºate, vizibile de deasupra nivelului solului, însã “raderile” sunt fãcute intenþionat, pentru a facilita creºterea unei noi generaþii de rãºinoase.

A

ºteaptã zeci de ani pentru lemn de foc

Autoritãþile silvice spun cã în judeþul Hunedoara sunt peste 23.000 de proprietari de suprafeþe mici de pãdure, cuprinse între o jumãtate de hectar ºi câteva hectare. Conform legii, toþi aceºti proprietari de pãdure trebuie sã aºtepte, pentru a putea exploata lemn de pe propriile

suprafeþe, pânã când arborii ating vârsta de 100-110 ani, acesta fiind ciclul de producþie al unei pãduri. Inspectorii silvici preciceaza cã sunt multe cazuri în care hunedorenii se afla în proprietatea unei pãduri cu o vârstã de 50-60 de ani, aºa cã mai au de aºteptat încã 40-50 de ani, pentru a putea tãia fie ºi doar câþiva arbori pentru lemn de foc. Seful-adjunct al ITRSV Timiºoara afirma cã marii proprietari de pãdure au amenajamente (planuri pentru suprafaþa de pãdure pentru urmãtorii 10 ani, care includ intervenþiile care se pot face – rãrituri, defriºãri, degajãri, curãþiri – ºi care sunt întocmite de specialiºti plãtiþi) ºi aproape întotdeauna respecta contractele ºi legea. Micii proprietari, pe de altã parte, nu au întotdeauna amenajamente, pentru cã aces-

Sãnãtate pentru cine are bani

Sãnãtate cu cârpeli, sau cum se descurcã unii manageri, în timp ce alþii abia supravieþuiesc. Aºa stau lucrurile în Valea Jiului, unde la Lupeni, situaþia e sub control,în timp ce la Petroºani ºi la Vulcan, medicii abia se descurcã. Cei din Lupeni susþin cã totul e sub control, nu au datorii ºi chiar vorbesc despre bani în cont. 650 .000 de lei

spune Administratorul Gabriel Lungu cã sunt în conturile spitalului de la Lupeni ºi, mai mult datoriile sunt zero. „Spitalul din Lupeni nu are nicio datorie, iar în conturi avem acum 6,5 miliarde de lei vechi. Avem ºi stoc de medicamente ºi alimente pentru iarnã”, spune Gabriel Lungu, administrator al oraºului. Asta în timp ce administraþia de la Spitalul de Urgenþã din Petroºani vorbeºte despre o situaþie „chinuitã” de datorii. Cuantumul acestora, spune doctorul Alin Vasilescu, managerul spitalului de urgenþã din Petroºani, ajunge la 7 milioane de lei ºi abia dacã s-a reuºit aprovizionarea cu medicamente de strictã

tea nu se realizeazã decât în cazul în care mai mulþi proprietari se unesc, ajungând sã deþinã, în comun, o suprafaþã de peste 100 de hectare. “Tocmai de aceea, cele mai frecvente cazuri de tãieri ilegale vin tocmai din partea proprietarilor de pãdure. Iar aici este, fãrã îndoialã, o vinã a legislaþiei. Pur ºi simplu, oamenii au pãdure, dar nu pot sã facã nimic în ea. Iar atunci bieþii oameni se apucã sã taie, pentru a lua lemn de foc. Statul a luat mãsura asta pentru protecþie, pentru cã proprietarul sã nu se apuce ºi sã râdã tot, însã pentru suprafeþele mici ºi foarte mici, de un hectar sau chiar o jumãtate de hectar, legea ar fi trebuit regândita, astfel încât anual oamenii sã-ºi poatã recolta o anumitã cantitate de lemn de foc”, adãugã Faur. Silvicultorii spun cã de pe un hectar de pãdure ajunsã la vârsta exploatabilitãþii se pot extrage 250-300 de metri cubi de lemn.

necesitate, ,materiale absolut de urgenþã ºi câteva alimente pentru cãmarã. „Situaþia e chinuitã. Avem ºi datorii ºi reuºim sã achiziþionãm doar strictul necesar ºi suntem la limita unei supravieþuiri decente”, spune dr. Alin Vasilescu, managerul Spitalului de Urgenþã din Petroºani. La fel e ºi la Vulcan, unde medicul Mariana Mateescu a fost la un pas de a rãmâne fãrã apã în unitatea medicalã, din cauza datoriilor. Datorii sunt ºi la curent ºi la furnizorii de oxigen. „Avem datorii la întreþinere. Acum ne pregãtim sã fim acreditaþi CONAS, dar sãptãmâna trecutã am fost somaþi sã plãtim apa. Am fost pãsuiþi pânã la sfârºitul lunii ºi e greu, pentru cã abia am fãcut aprovizionarea de iarnã

Raul IRINOVICI

ºi sunt probleme legate de bani”, a precizat ºi dr. Mariana Mateescu, manager la Spitalul din Vulcan. Aºa se face cã, în Valea Jiului cel mai bine o duc cei de la Lupeni ºi asta pentru cã acolo le vor veni ºi medici. Gabriel Lungu vorbeºte despre un stoc de medicamente de 120 de mii de lei ºi medici specialiºti care le-au venit sau care le vor veni. Astfel, la Lupeni au venit doi chirurgi, un anestezist, un pediatru, un ginecolog ºi un medic la urgenþã ºi se pregãtesc, conform administratorului, mai mulþi medici de urgenþã, un farmacist, un anatomo-patolog, un neurolog ºi aceºtia chiar au depus cereri pentru locuinþe ANL. Diana MITRACHE


12 Turism

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 10 octombrie 2012

nspectorii ISCIR sunt aºteptaþi în Staþiunea Parâng pentru a verifica instalaþia de transport pe cablu a turiºtilor.

I

Primãria Petroºani a cerut autorizarea Telescaunului Parâng , iar în aceste zile sunt aºteptaþi în staþiune ºi specialiºtii ISCIR, autoritatea care dã avizul de funcþionare a instalaþiei. Aceºtia vor decide dacã singurul mijloc de a ajunge în staþiune poate funcþiona în condiþii de siguranþã. Procesul de autorizare a

opacul cu lalele, unic în România ºi care se aflã pe teritoriul oraºului Aninoasa din Valea Jiului, a fost ani la rând uitat de autoritãþi.

C

Telescaunul din Parâng - supus autorizãrii pe ultima sutã de metri fost demarat pe ultima sutã de metri dupã ce municipalitatea n-a reuºit sã-i convingã pe consilierii locali sã dea în administrare atât telescaunul cât ºi restul investiþiilor din masiv unui investitor. Firma CL Petroºani care administreazã instalaþia în prezent, SC Gospodãrie Prest Com, se aflã în faliment, însã edilii au decis cã pânã la concesionarea domeniului schiabil unui investitor, societatea trebuie sã porneascã instalaþia. „Sãptãmâna acesta vine reprezentantul ISCIR ºi va face autorizarea.

Teoretic nu existã nici un impediment pentru a fi autorizat ºi va

C

onsilierii au fost informaþi

Greul însã n-a trecut ºi Parângul riscã sã fie ocolit de turiºti în acest sezon chiar

funcþiona în acest sezon”, declarã, Nicolae Taºcã, purtãtor de cuvânt Primãria Petroºani. Altfel, în acest sezon exista riscul ca toatã staþiunea sã fie închisã dat fiind faptul cã este singurul mijloc de transport pânã în Parâng. Asta pentru cã instalaþia nouã nu a fost finalizatã ºi nici nu sunt ºanse ca în acest an sã mai poatã fi pusã în funcþiune. De vinã e lipsa banilor, dupã ce Guvernul Ponta

dacã va fi unul bun pentru sporturile albe. Primãria nu poate administra din lipsã de finanþare ºi personal toate investiþiile deja fãcute în masiv.

Maximilian GÂNJU

Monument al naturii, fãrã scãpare la Iscroni

Monumentul natural zace înconjurat de un gard rupt pe alocuri ºi priponit în niºte chingi de fier, iar banca ºi coºurile de gunoi stau ºi ele mãrturie a felului în care

administraþiile ce s-au perindat pe la Aninoasa

a decis sã reducã la maxim alocarea fondurilor pentru lucrãrile de acest gen.

Spre exemplu, utilajul de amenajat pârtii ºi care a costat circa 350 de mii de euro se aflã într-un hangar din Petroºani. Tunurile de zãpadã ºi alte instalaþii sunt în aceeaºi situaþie. Municipalitatea a încercat în mai multe rânduri sã dea în administrare lucrãrile fãcute ºi sã perceapã o taxã celui care le va primi însã aleºii locali n-au fost de acord. Aceºtia au cerut sã fie lãmuriþi cu tot ce existã în Parâng, lucru care s-a fãcut iar la finele acestei luni ar trebui sã decidã ce fac pe mai departe. Marian Popescuadministratorul public al municipiului Petroºani spune cã încã nu s-a materializat o hotãrâre privind concesionarea domeniului schiabil. „Totul a fost pânã acum la nivel de discuþie. În plus, încã nici un investitor nu ºi-a exprimat dorinþa de a concesiona domeniul schiabil din Parâng”, a mai precizat Popescu.

au vãzut acest lucru. Nu au fost niciodatã bani ºi

acum, cu atât mai puþin se vorbeºte despre reabilitarea sa, deºi anii au trecut ºi copãcelul chiar s-a ambiþionat sã înfloreascã o datã la 4 ani, chiar dacã de el nu s-a mai îngrijit nimeni de vreun deceniu. „Acum eu ºtiu cã ultima renovare, toaletare, s-a fãcut pe vremea când încã exista mina Aninoasa. Acum noi suntem aici de 3 luni ºi nu ºtiu dacã dupã, sau

între timp s-a mai fãcut ceva la el. O sã încercãm sã-l pãstrãm, pentru cã este un monument al naturii, din câte ºtiu eu, unul protejat. Ceva concret nu vã pot spune, pentru cã trebuie sã luãm legãtura cu un specialist. Eu am fost acolo ºi am vãzut cã sunt probleme la copac în sine, adicã, este deteriorat ºi bãtrân ºi avem nevoie de pãrerea unui specialist ca sã nu facem prostii”, a declarat Adrian Albescu, viceprimar al oraºului Aninoasa. Cândva, Tulipanul, sau copacul a cãrui flori sunt lalele, avea dedicatã ºi o nedeie, mai ales în anii în care înflorea. Se spune cã povestea tulipanului din Aninoasa începe în anul 1880. Declarat monument al naturii ºi considerat un adevãrat simbol al oraºului Aninoasa, din Valea

Jiului, tulipanul de pe marginea Drumului Naþional 66A sau „copacul lui Jules Verne”, cum îi mai spun

localnicii, se aflã printre monumentele uitate de timp ºi lãsate în voia sorþii, din lipsa fondurilor. Diana MITRACHE

CVJ, Nr. 228, Miercuri 10 octombrie  

CVJ, Nr. 228, Miercuri 10 octombrie

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you