Medical Market - Medicină fizică și Reabilitare 2025

Prof. Univ. Dr. Mihai Berteanu

Președinte al SRRM

Prof. Univ. Dr. Mădălina Gabriela Iliescu Citește revista integral

Universitatea „Ovidius” din Constanța

Prof. Univ. Dr. Florina-Ligia Popa

Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu

Șef de lucrări Dr. Georgiana-Ozana Tache

UMF „Carol Davila” din București

Conf. Univ. Dr. Anca-Raluca Dinu

UMF „Victor Babeș” din Timișoara

As. Univ. Dr. Andreea-Bianca Uzun

Facultatea de Medicină, Universitatea „Ovidius” din Constanța, Disciplina de Medicină Fizică și de Reabilitare

Dr. Daiana Popa

Medic primar, Spitalul Clinic de Recuperare Medicală Băile-Felix Dr. Cristina Ionela Păuna

Medic rezident Medicină fizică și de Reabilitare, Spitalul Județean de Urgență Craiova

Medicină fizică și de Reabilitare

Revista profesioniștilor din Sănătate • 2025 - 2026 • Publicație creditată B+ conform

Sumar

„În evaluarea dizabilității persoanelor este foarte important ca alături de parametrii medicali să se ia în calcul și factorii psiho-sociali și de mediu” Interviu cu Prof. Univ. Dr. Mihai Berteanu

6

Reabilitarea oncologică, o provocare pentru clinician Prof. Univ. Dr. Mădălina-Gabriela Iliescu, As. Univ. Dr. Andreea-Bianca Uzun

8

Cum ne ajută ecografia musculo-scheletală la evaluarea leziunilor de tendon și la aprecierea evoluției efectelor terapiei injectabile (monitorizare ecografică) Șef de lucrări Dr. Georgiana Tache

12

Rolul intervențiilor de reabilitare în promovarea neuroplasticității Prof. Univ. Dr. Florina Ligia Popa

18

Recuperarea medicală în era roboticii: tehnologia care redă mișcarea Conf. Univ. Dr. Anca Raluca Dinu

20

Antrenamentul mersului asistat robotic la pacienții cu leziuni medulare Dr. Daiana Popa

24

Deficitul de seleniu este frecvent în bolile neurologice

27

Tratamente moderne în recuperarea medicală pentru vindecarea pacienților Dr. Cristina Ionela Păuna

28

Dieta - o problemă veche. NutriVi - o soluție nouă Dr. Maria Stratan, Dr. Radu Truică, Dr. Biol. Andreea Țuțulan-Cuniță, Dr. Biol. Danae Stambouli

30

Copierea fără acordul scris al editurii a oricăror elemente de grafică sau conținut editorial apărute în revistele editurii sunt considerate furt de proprietate intelectuală și intră sub incidența legii.

Trimite email pe adresa redactie@finwatch.ro, solicită un abonament la revista Medical Market și primești 10 puncte EMC. Consultant medical: Dr. Aurora Bulbuc, medic primar Medicină de familie

Editor Calea Rahovei, nr. 266-268, Sector 5, Bucureşti, Electromagnetica Business Park, Corp 01, et. 1, cam. 4 Tel: 021.321.61.23 e-mail: redactie@finwatch.ro ISSN 2286 - 3443

4

Medicină fizică și de Reabilitare

www.revistamedicalmarket.ro

şi reducere rapidă a durerii acute1-4 Analgezic opioid/AINS 5, 6 5, 6

Pentru tratamentul durerii acute moderate până la severe 5, 6, * * tratamentul simptomatic, pe termen scurt, până la 5 zile

Doza recomandată este de 1 comprimat (echivalent la clorhidrat de tramadol 75 mg şi dexketoprofen 25 mg)

până la maxim 3 comprimate / 3 plicuri pe zi

(echivalent la clorhidrat de tramadol 225 mg şi dexketoprofen 75 mg).

Intervalul minim între doze: 8 ore. Skudexa este destinat numai administrării pe termen scurt, nu mai mult de 5 zile.

Moore RA, McQuay HJ, Tomaszewski J, Raba G, Tutunaru D, Lietuviete N, et al. BMC Anesthesiol. 2016 ian 22; 16:9.

Studiu multicentric, randomizat, dublu-orb, cu grupuri paralele, controlat placebo si activ, cu doză unică şi doze multiple, de faza III, pe un număr de 606 paciente cu histerectomie totală sau partiala pentru afecţiuni benigne, prezentând dureri de intensitate moderată şi severă (VAS ≥ 40). Pacientele urmau să primească

1

a durerii la 8 h).

2 McQuay HJ, Moore RA, Berta A, Gainutdinovs O, Fülesdi B, Porvaneckas N, et al. Br J Anaesth. 2016 feb;116(2):269-76.

Studiu multicentric, randomizat, dublu-orb, cu grupuri paralele, controlat placebo şi activ, de faza III, cuprinzând o fază cu doză unică şi o fază cu doze multiple.

Au fost cuprinşi 641 de pacienţi supuşi unor intervenţii standard de artroplastie totală de şold primară unilaterală pentru osteoartrită şi care acuzau în repaus dureri de intensitate cel puţin moderată (VAS ≥ 40) în ziua de după intervenţie. Medicamentul de studiu a fost administrat pe cale orală, o dată la 8h pe o perioadă de (suma diferenţelor de intensitate a durerii la 8 h).

3 Moore RA, Gay-Escoda C, Figueiredo R, Tóth-Bagi Z, Dietrich T, Milleri S, et al. J Headache Pain. 2015;16:60.

Studiu multi-centric, randomizat, dublu-orb, cu grupuri paralele, controlat placebo si activ, de faza II, cu un total de 10 grupe de tratament, cu dexketoprofen diferite, un grup martor activ (ibuprofen 400 mg), pe 606 pacienţi cu durere moderată şi severă (scala analog vizuală [VAS] ≥ 40 mm şi scala de evaluare verbală

Acest medicament se eliberează pe bază de prescripţie medicală PS. Pentru informaţii suplimentare consultaţi RCP-ul medicamentului.

Acest material este destinat profesioniştilor din domeniul sănătaţii.

Berlin-Chemie A. Menarini Calea Floreasca 169A, Etaj 7, Sector1, Bucureşti Tel/Fax +4021 232 34 32 / 233 08 26 www.berlin-chemie.ro

RO_SKU-07-2023_V1_ Adv Data aprobării materialului: Oct 2023

faţă de placebo.Obiectivul primar a fost reprezentat de proporţia pacienţilor cu cel puţin 50% din reducerea totală maximă a durerii. TOTPAR max. pe un interval de 6 ore după administrarea dozei (≥ 50% TOTPAR max).

4 Gay-Escoda C, Hanna M, Montero A, Dietrich T, Milleri S, Giergiel E, et al. BMJ Open. 2019 Feb 19;9(2):e023715. doi: 10.1136/bmjopen-2018-023715. Studiu de fază IIIb multicentric, randomizat, dublu-orb, controlat placebo şi activ, pe 653 de pacienţi sănătoşi cu vârsta de minimum 18 ani programaţi pentru extracţia pe cale chirurgicală a cel puţin unui molar 3 inferior complet sau parţial impactat. Participanţilor cu durere moderată şi severă [≥4 pe o scară de evaluare numerică (NRS) cu 11 puncte] la patru ore de la intervenţie, li s-a administrat oral o doză unică de tramadol/dexketoprofen 75 mg/25 mg (n = 260), tramadol/ paracetamol 75 mg/650 mg (n = 262) sau placebo (n = 131). Obiectivul primar l-a constituit TOTPAR6 (reducerea totală a durerii la şase ore de la administrarea dozei).

5 Skudexa® 6 Skudexa®, granule pentru soluţie orală, RCP, Octombrie 2022

Interviu

„În evaluarea dizabilității persoanelor este foarte important ca alături de parametrii medicali să se ia în calcul și factorii psiho-sociali și de mediu” „Reabilitarea strategie de sănătate“ „Funcționarea indicator de sănătate“ Interviu realizat cu Domnul Prof. Univ. Dr. Mihai Berteanu - Șef secție Medicină Fizică și de Reabilitare la Spitalul Universitar de Urgență Elias, București, Profesor la UMF „Carol Davila” din București, Președinte al Societății Române de Reabilitare Medicală (SRRM) acest lucru. De asemenea, vor fi sesiuni și dezbateri despre telemedicină, telereabilitare care deja încep să fie un domeniu important al reabilitării medicale și care necesită desigur abordări diferite în ambulator față de spital. Acest domeniu cu siguranță se va dezvolta aducând beneficii semnificative pacienților, fără a crește costurile serviciilor de reabilitare.

Ce tematici noi sau inovatoare sunt abordate în ediția celui de-al 48-lea Congres Național Anual de Medicină Fizică și de Reabilitare ce va avea loc la Poiana Brașov în perioada 15-18 Octombrie 2025?

Având în vedere situația actuală la nivel mondial, ca noutăți absolute avem o sesiune de medicină de urgentă, medicină de dezastre, reabilitare în situații de război. Vor fi 2 invitați străini, Prof.

Gabriel Zeilig din Israel și Dr. Volodymyr Golyk din Ucraina care vor prezenta situația reabilitării din țările lor, necesarul de reabilitare datorită situației respective.

De asemenea, în continuare va fi abordată inteligența artificială în reabilitarea medicală pentru care îl avem invitat, alături de lectori români, pe Prof. Mauro Zampolini din Italia care este o figură marcantă în acest domeniu, fost Președinte la Uniunea Europeană a medicilor specialiști, secțiunea de Medicină Fizică și de Reabilitare și care va participa într-o sesiune axată pe inteligența artificială combinată cu telemedicina și cu telereabilitarea. Urmează o sesiune referitoare la noile dezvoltări în domeniul educației în specialitatea de Medicină Fizică și de Reabilitare, cu scopul de a uniformiza educația din specialitatea noastră.

Nelipsite vor fi și sesiuni deja cu tradiție, de reabilitare în ortopedie-traumatologie, reabilitare neurologică, reabilitare pediatrică, afecțiuni musculo-scheletale și de medicină sportivă.

Sesiunile dedicate prezentării de proiecte naționale și europene, și noi direcții de cercetare științifică în Reabilitarea

6

Cum poate contribui Medicina Fizică și de Reabilitare la prevenirea recăderilor sau complicațiilor în bolile cronice?

medicală, vor constitui un domeniu de mare interes.

Având în vedere că Medicina Fizică și de Reabilitare este o specialitate transversală și integrativă, contribuind la reducerea gradului de dizabilitate a unei persoane cu afecțiuni din diverse specialități medicale, caracterul multidisciplinar al tematicilor congresului este de la sine înțeles.

Ce progrese observați în ceea ce privește integrarea tehnologiei în reabilitare, spre exemplu robotică, exoschelete sau telemedicină?

Unele dizabilități care nu pot fi corectate integral, pot fi compensate cu diferite dispozitive de asistare. Progresele sunt foarte importante în domeniul roboticii și al tehnologiei de asistare iar prin expoziția din cadrul congresului de robotică, de aparatură medicală se evidențiază

Medicină fizică și de Reabilitare

Medicina Fizică și de Reabilitare poate contribui în mod major la prevenirea recăderilor sau complicațiilor în bolile cronice. Sunt nenumărate studii care arată că intrarea într-un proces de reabilitare reduce complicațiile și acutizările bolilor cronice. În domeniul prevenției primare, secundare și terțiare, reabilitarea are un rol extrem de important însă, aș sublinia aici rolul reabilitării în stațiunile balneare unde factorul natural terapeutic care face parte din medicina fizică, este esențial pentru a crea programe de reabilitare specifice ce pot ajuta la ameliorarea afecțiunilor pacienților.

În cazul pacienților cu dizabilități permanente, ce înseamnă, de fapt, „reabilitare funcțională”? În cazul unor dizabilități permanente se folosesc mijloace asistive care devin din ce în ce mai sofisticate. Sunt senzori purtabili care pot contribui, sunt aplicații pe dispozitive smart care pot ajuta și substitui anumite funcții pierdute de pacienții cu dizabilități permanente. Fiind vorba de dizabilități permanente, o colaborare

www.revistamedicalmarket.ro

Interviu

cu Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, cu Autoritatea Națională pentru Protecţia Drepturilor Persoanelor cu Dizabilităţi (ANPDPD) ar trebui să fie mult mai strânsă. Am avut o întâlnire foarte promițătoare cu Doamna Alexandra-Ana-Maria Zară, Președinte al ANPDPD, motiv pentru care speră într-o colaborare constructivă de lungă durată.

Care sunt metodele de evaluare a mobilității articulare?

Examenul fizic se efectuează de către medicul specialist de Medicină Fizică și de Reabilitare care este completat și de examenul fizic efectuat de fizioterapeut. Dispozitivele moderne robotice de reabilitare au incluși senzori care pot genera informații precise și obiective asupra parametrilor de mișcare în diferite articulații.

Reabilitarea se ocupă în mod integrat de performanța și capacitatea persoanei iar rolul medicului de Medicină Fizică și de Reabilitare în coordonarea echipei multidisciplinare este esențial.

Cum se monitorizează progresul unui pacient în programul de reabilitare?

Progresul unui pacient în programul de reabilitare se realizează în 2 moduri: fie prin prezența fizică cu evaluare și reevaluare fie prin telereabilitare, telemedicină care au un rol foarte important pentru monitorizare dar numai după o evaluare inițială într-o unitate medicală, evaluare care trebuie să fie complexă.

Cum descrieți importanța reabilitării în medicina modernă?

Medicina Fizică și de Reabilitare este o specialitate strategică.

La nivel de OMS, reabilitarea a devenit o strategie de sănătate publică iar funcționarea este al treilea indicator de sănătate pe lângă mortalitate și morbiditate. În evaluarea dizabilității persoanelor este foarte important ca alături de parametrii medicali să se ia în calcul și factorii psiho-sociali și de mediu.

Funcționarea este un indicator global al sănătății iar reabilitarea este o strategie de sănătate.

Reabilitarea folosește abordarea transversală și integrativă, incluzând și alte specialități medicale și conexe actului medical, în evaluarea completă și complexă pentru a contura o imagine reală a funcționării persoanelor.

Medicină fizică și de Reabilitare

7

Articole de specialitate

Reabilitarea oncologică, o provocare pentru clinician O preocupare frecventă a medicului de medicină fizică și de reabilitare o reprezintă managementul pacientului cu afecțiune oncologică cu recomandare de terapie de recuperare funcțională. Explozia acestui tip de diagnostic în rândul pacienților tineri, activi profesional, impune adaptarea conduitei terapeutice cu scop de creștere a calității vieții și de reintegrare activă socio-profesională.

Prof. Univ. Dr. Mădălina-Gabriela Iliescu Facultatea de Medicină, Universitatea „Ovidius” din Constanța, Disciplina de Medicină Fizică și de Reabilitare

As. Univ. Dr. Andreea-Bianca Uzun Facultatea de Medicină, Universitatea „Ovidius” din Constanța, Disciplina de Medicină Fizică și de Reabilitare

R

eabilitarea pacienților cu cancer nu se limitează la combaterea tumorilor, ci își propune și să restabilească echilibrul general al organismului, inclusiv aspectele fizice, emoționale și sociale. Terapiile de recuperare completează această abordare integrativă, ajutând la gestionarea simptomelor adverse ale tratamentelor convenționale și promovând un stil de viață sănătos. Este important de subliniat faptul că, metodele terapeutice ar trebui integrate într-un plan de îngrijire personalizat și administrate sub supravegherea și coordonarea unei echipe medicale.

Comunicarea deschisă între pacient și echipa sa medicală este esențială pentru a adapta aceste terapii la nevoile și starea de sănătate a fiecărui individ.

Reabilitarea medicală se bazează pe o evaluare detaliată a nevoilor și stării de sănătate a pacientului oncologic. Programul de reabilitare este personalizat și stabilit în funcție de tipul de cancer, stadiul bolii, toleranța pacientului și patologiile asociate. Există două aspecte diferite din punctul de vedere al aplicării tratamentelor la pacienții oncologici; primul se referă la aplicarea unor metode de tratament în cazul pacienților diagnosticați cu diverse

8

tipuri de cancer care prezintă durere sau o limitare funcțională, iar al doilea aspect se referă la tratamentul unei afecțiuni musculo-scheletice apărute ca o complicație a bolii sau a tratamentelor oncologice (limfedem, neuropatii, aderențe, etc.).

Reabilitarea în cancer își propune astfel să îmbunătățească starea funcțională a pacienților prin participarea la activități sociale și îmbunătățirea calității vieții acestora și include aplicarea unor modalități fizice precum electroterapia și terapiile derivate (mecanoterapie, fototerapie), balneoterapia și terapia balneară, kinetoterapia, terapia ocupațională și terapia acvatică. În plus, alături de terapia convențională de reabilitare, telereabilitarea, utilizată mai mult în cazul pacienților neurologici și în perioadele de pandemie, și-a dovedit aplicabilitatea și eficacitatea în cazul pacienților cu cancer, reprezentând o metodă terapeutică ușor de utilizat pentru îmbunătățirea stării funcționale a pacienților.

Balneoterapia și hidroterapia reprezintă metode de tratament în cazul pacienților oncologici, în ceea ce privește ameliorarea unor simptome și efecte adverse ale terapiilor împotriva cancerului, cum ar fi ameliorarea durerii, oboselii, limfedemului și limitării funcției fizice.

Formele active de fizioterapie acvatică sunt indicate în aceste cazuri, iar înainte de începerea terapiei, se recomandă ca medicul de medicină fizică și de reabilitare să evalueze pacientul și să aprecieze riscurile și contraindicațiile.

Oboseala legată de cancer este un simptom important, prevalent și debilitant resimțit de supraviețuitorii cancerului, care poate fi atribuit diverselor cauze, cum ar fi cancerul în sine, chimioterapia, comorbiditățile, starea nutrițională și starea funcțională. Acest tip de oboseală nu poate fi ameliorat prin odihnă, deoarece

Medicină fizică și de Reabilitare

se agravează odată cu scăderea activității fizice, creând un cerc vicios.

Este important de subliniat faptul că, terapiile alternative nu ar trebui să înlocuiască tratamentele medicale convenționale, ci mai degrabă ar trebui să le completeze. O abordare integrativă care combină beneficiile tratamentelor tradiționale cu cele ale terapiilor alternative poate aduce cele mai bune rezultate pentru pacienți. De asemenea, este esențial ca pacienții să discute întotdeauna cu echipa lor medicală înainte de a începe orice formă de terapie alternativă pentru a asigura o coordonare adecvată a tratamentului.

Exercițiile fizice regulate sunt esențiale pentru reabilitarea pacienților cu cancer, iar ca intervenție benefică sunt demonstrate clar în literatură. Mai multe studii evidențiază impactul pozitiv al intervențiilor prin exerciții fizice asupra bunăstării pacienților cu cancer. Acestea pot ajuta la îmbunătățirea stării generale de sănătate, a forței fizice, a funcției cardiace, a funcției respiratorii și a mobilității. De exemplu, după mastectomie, reabilitarea poate include exerciții pentru restabilirea mobilității brațului și a umărului. Reabilitarea după prostatectomie poate include exerciții pentru îmbunătățirea funcției erectile și a controlului vezicii urinare. După intervenția chirurgicală colorectală, reabilitarea poate include exerciții pentru restabilirea funcției intestinale și a continenței anale. Reabilitarea respiratorie este esențială pentru pacienții cu cancer pulmonar, inclusiv exerciții de respirație și îmbunătățirea capacității pulmonare. Pentru cei care sunt supuși unei intervenții chirurgicale pentru cancer pulmonar, reabilitarea poate include, de asemenea, exerciții pentru a reduce riscul de complicații pulmonare postoperatorii. Reabilitarea pentru cancerul pancreatic poate implica gestiona-

www.revistamedicalmarket.ro

PI

RE

D B Y NA

T

UR

I

E

HA

ED

RM ®

®

· CREAT

· NS

Suplimente alimentare destinat doar adulților.

Sănătate

din natură

BY C

O SMO

P

Articole de specialitate

rea durerii și a disconfortului abdominal asociate cu boala și tratamentul acesteia, iar pentru pacienții care au suferit radioterapie sau chimioterapie, reabilitarea poate implica gestionarea oboselii și a altor efecte secundare legate de tratament.

Mulți autori au demonstrat că, exercițiile aerobice și de rezistență moderate până la viguroase au îmbunătățit semnificativ calitatea vieții, au redus depresia, au diminuat oboseala și au sporit condiția fizică la supraviețuitoarele cancerului de sân și la pacienții care urmează chimio-radioterapie. De asemenea, s-a demonstrat că, exercițiile de anduranță și echilibru pot reduce simptomele senzoriale și pot îmbunătăți starea funcțională la pacienții cu neuropatie periferică indusă de chimioterapie. Aceste descoperiri subliniază împreună rolul exercițiilor fizice în atenuarea simptomelor legate de cancer și îmbunătățirea calității generale a vieții. Antrenamentul de rezistență pare a fi o abordare promițătoare pentru pacienții cu cancer, așa cum au subliniat unele studii, de exemplu, antrenamentul de rezistență a dus la reduceri semnificative ale oboselii și la îmbunătățiri ale calității vieții pentru pacienții cu cancer de sân care primesc radioterapie adjuvantă și pentru persoanele care se confruntă cu cancer pancreatic. Antrenamentul de rezistență oferă o modalitate alternativă de exerciții care poate avea un impact pozitiv asupra simptomelor legate de cancer.

Educația pacientului cu privire la boala sa, tratament și importanța reabilitării poate îmbunătăți înțelegerea și acceptarea acestui aspect al îngrijirii sale. Pacienții informați sunt mai predispuși să respecte tratamentul de reabilitare. Tehnicile de reabilitare medicală sunt neinvazive și acceptate de pacienți, cu un nivel ridicat de complianță, deoarece nu sunt dureroase și nu provoacă disconfort. Conformarea pacienților oncologici cu reabilitarea medicală poate fi influențată de o varietate de factori specifici acestei populații și experienței lor cu boala și tratamentul. Informarea pacienților cu privire la beneficiile reabilitării medicale în ceea ce privește îmbunătățirea calității vieții, reducerea simptomelor și creșterea funcționalității poate crește probabilitatea de a rezona cu programul de reabilitare. Comunicarea deschisă și empatică între pacient și echipa medicală poate contribui la înțelegerea și acceptarea procesului de reabilitare.

10

Gestionarea eficientă a efectelor secundare ale tratamentului de fond poate îmbunătăți adaptarea pacientului la un program de oncoreabilitare. Gestionarea durerii, oboselii sau a altor simptome poate face procesul de reabilitare mai accesibil și tolerabil pentru pacient. Abordarea nevoilor emoționale ale pacientului, cum ar fi anxietatea, depresia sau frica, poate contribui la o creștere a aderenței la tratament. Consilierea și sprijinul emoțional pot ajuta pacientul să facă față mai bine provocărilor și să rămână motivat pe parcursul procesului de reabilitare.

Implementarea specifică a metodelor de reabilitare trebuie adaptată fiecărei etape a tratamentului și nevoilor specifice ale pacienților din fiecare fază. Studiile clinice și cercetarea calitativă pot oferi informații valoroase cu privire la aplicabilitatea metodelor de reabilitare la anumite grupuri de pacienți oncologici.

Aceste idei subliniază importanța unei explorări detaliate a implementării specifice a metodelor de reabilitare medicală și a aplicabilității acestora la diferite grupuri de pacienți oncologici pentru a asigura o îngrijire optimă și a îmbunătăți rezultatele pacienților. Credem că sunt necesare studii suplimentare pentru a explora, mai detaliat, implementarea și aplicarea metodelor de reabilitare la anumite grupuri de pacienți. Este necesară formarea unei echipe multidisciplinare între medicul de medicină fizică și de reabilitare, oncolog și fizioterapeut în contextul pacienților oncologici care necesită reabilitare medicală.

Medicina fizică și de reabilitare are încă multe incertitudini legate de metodologia de aplicare a curenților electrici, privind indicațiile, contraindicațiile și precauțiile specifice în cazul pacienților oncologici, iar mulți autori atrag atenția asupra siguranței și precauțiilor tratamentelor de recuperare în aceste cazuri, subliniind posibilitatea compromiterii multiorganice și efectele secundare ale radioterapiei, de aceea pacientul trebuie abordat personalizat, cu program individual de reabilitare.

Bibliografie: 1. Greenlee, H.; Balneaves, L.G.; Carlson, L.E.; Cohen, M.; Deng, G.; Hershman, D.; Mumber, M.; Perlmutter, J.; Seely, D.; Sen, A.; et al. Clinical practice guidelines on the use of integrative therapies

Medicină fizică și de Reabilitare

as supportive care in patients treated for breast cancer. J. Natl. Cancer Inst. Monogr. 2014, 2014, 346–358. [CrossRef] 2. Hemmati, M.; Rojhani-Shirazi, Z.; Zakeri, Z.S.; Akrami, M.; Salehi Dehno, N. The effect of the combined use of complex decongestive therapy with electrotherapy modalities for the treatment of breast cancer-related lymphedema: A randomized clinical trial. BMC Musculoskelet.

Disord. 2022, 23, 837. [CrossRef] 3. Wang, L.F.; Eaglehouse, Y.L.; Poppenberg, J.T.; Brufsky, J.W.; Geramita, E.M.; Zhai, S.; Davis, K.K.; Gibbs, B.B.; Metz, J.; van Londen, G.J. Effects of a personal trainer-led exercise intervention on physical activity, physical function, and quality of life of breast cancer survivors. Breast Cancer 2021, 28, 737–745.

[CrossRef] [PubMed] 4. Steindorf, K.; Schmidt, M.E.; Klassen, O.; Ulrich, C.M.; Oelmann, J.; Habermann, N.; Beckhove, P.; Owen, R.; Debus, J.; Wiskemann, J.; et al. Randomized, controlled trial of resistance training in breast cancer patients receiving adjuvant radiotherapy: Results on cancer-related fatigue and quality of life. Ann. Oncol.

2014, 25, 2237–2243. [CrossRef] 5. Uzun, A.B.; Iliescu, M.G.; Stanciu, L.E.; Ionescu, E.V.; Ungur, R.A.; Ciortea, V.M.; Irsay, L.; Motoas , că, I.; Popescu, M.N.; Popa, F.L.; et al. Effectiveness of Intermittent Hypoxia-Hyperoxia Therapy in Different Pathologies with Possible Metabolic Implications. Metabolites 2023, 13, 181. [CrossRef] [PubMed] 6. Gomez, I.; Szekanecz, E.; Szekanecz, Z.; Bender, T. Physiotherapy of cancer patients. Orv. Hetil. 2016, 157, 1224–1231.

[CrossRef] [PubMed] 7. Crevenna, R.; Kainberger, F.; Wiltschke, C.; Marosi, C.; Wolzt, M.; Cenik, F.; Keilani, M. Cancer rehabilitation: Current trends and practices within an Austrian University Hospital Center. Disabil.

Rehabil. 2020, 42, 2–7. [CrossRef] 8.

Zheng, J.Y.; Mixon, A.C.; McLarney, M.D. Safety, Precautions, and Modalities in Cancer Rehabilitation: An Updated Review. Curr. Phys. Med. Rehabil. Rep. 2021, 9, 142–153. [CrossRef] 9. Silver, J.K.; Raj, V.S.; Fu, J.B.; Wisotzky, E.M.; Smith, S.R.; Kirch, R.A. Cancer rehabilitation and palliative care: Critical components in the delivery of high-quality oncology services. Support. Care Cancer 2015, 23, 3633–3643. [CrossRef]

www.revistamedicalmarket.ro

Articole de specialitate

Cum ne ajută ecografia musculo-scheletală la evaluarea leziunilor de tendon și la aprecierea evoluției efectelor terapiei injectabile (monitorizare ecografică) Șef de lucrări Dr. Georgiana Tache Medic primar MFRM, Doctor în Științe medicale, UMF „Carol Davila” din București

1. Ecografia musculoscheletală este un instrument rapid și neinvaziv, util pentru identificarea leziunilor de tendon.

Examinarea prin ecografia musculo-scheletală (Eco MSK) este preferată de majoritatea medicilor specialiști care posedă această competență. Este utilizată pe scară largă în medicina fizică și de reabilitare, ortopedie, medicina sportivă și reumatologie.

Deși dependentă de experiența și cunoștințele examinatorului, precizia sa este cel puțin la fel de acurată precum cea a examinării RMN, cu privire la evaluarea tendoanelor, identificarea și gestionarea afecțiunilor acestora.

Este metoda imagistică dinamică (permite evaluare bazată pe mișcare în timp real), ceea ce examenul RMN nu o poate face. Oferă evaluare funcțională asupra ruperii sau a subluxării tendoanelor. Detectează modificări structurale fine, exprimate prin hipoecogenitate (pierderea luminozității normale a tendoanelor), identifică neovascularizație și îngroșarea tendoanelor.

Este o metodă mai eficientă financiar față de RMN, nu necesită substanță de contrast, fiind accesibilă și disponibilă, sigură și noninvazivă față de CT și examenul radiologic, asigură monitorizarea tratamentului și follow-up al modificărilor structurale post-terapie, permite ghidaj terapeutic (infiltrații PRP, corticosteroizi în sau peritendon), asigură evaluarea vas-

12

cularizației (examinarea Doppler poate detecta creșterea fluxului sanguin, adesea asociată cu tendinopatia cronică și neovascularizație), permite diferențierea dintre procese inflamatorii și degenerative.

Deși calitatea imaginii și acuratețea diagnosticului se bazează pe abilitățile ecografistului, nefiind întotdeauna de preferat pentru structuri mai profunde la pacienții obezi, fiind mai puțin sensibilă pentru modificările osoase incipiente sau a țesuturilor moi extinse față de RMN; este însă ideală în situația în care celelalte metode imagistice sunt inaccesibile sau contraindicate, în situații de urgență și pentru evaluare dinamică. Avantajele sunt descrise în cele ce urmează. a. Ecografia poate identifica clar tipurile de leziuni ale tendoanelor. Tendinopatie (tendinită sau tendinoză; ce se caracterizează prin apariția de modificări ale grosimii tendonului, ecogenității (aspectului) și ale structurii sale interne. Ruptură parțială de tendon; care apare ca o zonă hipoecogenă (mai închisă la culoare) într-un tendon îngroșat sau neregulat. Ruptură completă de tendon; în care se vede o discontinuitate clară a fibrelor tendonului, adesea cu retracție și colecție lichidiană (hematom). Calcificări în tendon; acestea fiind vizibile ca formațiuni hiperecogene (foarte albe), uneori cu umbră acustică.

Tenosinovită (inflamația tecii sinoviale); evidențiată prin lichid în teacă și îngroșarea peretelui sinovial. b. Este o evaluare dinamică, deoarece permite observarea tendonului în mișcare (în timpul contracției musculare sau al testelor funcționale). Astfel, se pot identifica blocaje mecanice, subluxații sau luxații de tendon (ex. tendonul bicepsului brahial), mișcarea de fricțiune/frecare anormală a tendonului pe structuri/ tuneluri fibro-osoase (impingement). c. Eco MSK oferă ghidaj pentru infiltrații. Ajută la ghidarea precisă a acului pentru infiltrații injectabile (corticoste-

Medicină fizică și de Reabilitare

roizi, PRP, ser autolog, acid hialuronic) direct în sau în jurul tendonului afectat. d. Asigură monitorizarea tratamentului.

Prin evaluări repetate, ecografia poate urmări evoluția procesului de vindecare.

Se pot urmări: eficiența terapiei și modificările structurale ale tendonului după terapie fizică, infiltrații sau imobilizare/ repaus. Permite comparația între tendonul afectat și cel sănătos contralateral. În concluzie, Eco MSK este un instrument valoros în diagnosticul și managementul leziunilor de tendon, oferind diagnostic rapid, accesibil și repetabil, obiectivând eficiența terapiei aplicate, jucând astfel un rol esențial în recuperare medicală, medicina sportivă, reumatologie, ortopedie.

2. Eco MSK este un instrument rapid și neinvaziv, util pentru efectuarea infiltrației ecoghidate și pentru evaluarea evoluției post terapie injectabilă.

Terapiile injectabile sunt utile în leziunile de tendon (tratament conservator).

Obiectivele urmărite sunt: reducerea inflamației, ameliorarea durerii și stimularea regenerării, mai ales în situația în care tratamentele conservatoare (proceduri fizical-kinetice, administrarea de medicație orală sau sub formă de topic local) nu sunt suficiente/eficiente ori sunt contraindicate. În cele ce urmează, sunt prezentate principalele tipuri de injecții utilizate în tratamentul leziunilor tendinoase, împreună cu indicațiile lor. a. Corticosteroizi. Indicați în tendinopatii inflamatorii sau cu sinovită asociată (precum tenosinovită, entezită, bursite adiacente). Efectul obținut este cel antiinflamator și analgezic puternic,

www.revistamedicalmarket.ro

În strânsă colaborare cu medici specialişti în reabilitare medicală, pediatrie, ortopedie, medicină sportivă, geriatrie din România, ne diferenţiem pe piaţă nu doar prin complexitatea şi precizia sistemului de analiză posturală, ci şi prin soluţiile ortopedice unicat oferite: Talonetele individualizate „Ermis Kinetic Solutions” sunt executate de către o echipă specializată în sport de performanţă, ortopedie, neurologie şi biomecanica corpului, şi sunt construite de la zero, integral pe nevoia unică a fiecărui client în parte.

Avantajul de a beneficia de un dispozitiv medical inovativ şi modernizat, sprijină compania în misiunea sa de a acorda acces la evaluare şi tratament ortotic corespunzător fiecărei persoane cu nevoia sa posturală specifică.

Avem un sistem de distribuţie disponibil în toată ţara, în clinicile partenere, astfel pacienţii se pot imediat programa la cel mai apropiat centru medical specializat.

+40 745 85 59 55

Articole de specialitate

având avantajul efectului rapid. Nu se recomandă injectarea directă în tendon (risc de ruptură), ci peri-tendinos.

Utilizarea este limitată ca frecvență (de obicei maxim 3 infiltrații peritendinoase/an, în aceeași zonă). Prezintă dezavantajul că nu favorizează regenerarea. b. Plasma îmbogățită cu trombocite (PRP - Platelet Rich Plasma). Indicațiile PRP sunt reprezentate de tendinopatii degenerative cronice (precum tendinopatia Ahiliană, epicondilită laterală etc.).

Efectul obținut este acela că stimulează regenerarea țesuturilor prin factori de creștere eliberați de trombocite. Avantajul este că reprezintă o terapie autologă (utilizează sângele propriu) și favorizează vindecarea biologică a tendonului.

Printre dezavantaje se regăsește răspunsul variabil la tratament, cost ridicat și efect întârziat (sunt necesare săptămâni). c. Aceleași aspecte pot fi descrise și față de alte produse ce utilizează ser autolog, precum Sanakin. Sanakin®-ACRS (Autologus Cytokine Rich Serum) este mai mult decât un PRP, fiind utilizat în tratamentul afecțiunilor osteo-articulare.

Sanakin® este un ser autolog obținut din sângele periferic, care își maximizează proprietățile prin intermediul unei tehnologii moderne de incubare (bogat în cytokine). Infiltrația Sanakin reprezintă deci, injectarea unui ser autolog, bogat în citokine (ACRS), derivat din sângele propriu al pacientului. Astfel, tehnologia Sanakin evită complet utilizarea oricăror aditivi artificiali, prezentând o siguranță ridicată în ceea ce privește gradul de toleranță a organismului față de tratament. Efectele sunt: antiinflamatoare cât și activarea capacității proprii de regenerare a organismului. d. Acid hialuronic. Indicațiile administrării de acid hialuronic sunt reprezentate de tendinopatii cronice, mai ales la nivelul articulațiilor: umărului, cotului, genunchiului, gleznei (de ex. Tendinita Ahileană, Epicondilita (cotul tenismenului), Tendinita rotuliană (genunchiul săritorului), Tendinita de coafă rotatorie (la nivelul umărului). Efectul este acela de lubrifiere, scăderea fricțiunii/ forței de frecare, efect antiinflamator moderat. Avantajele sunt acelea că, prezintă toleranță bună și risc scăzut de reacții adverse. Acționează prin mecanism de hidratare și protecția structurală a tendonului și tecii sinoviale.

14

e. Colagen injectabil (hidrolizat de colagen sau colagen tip I). Indicațiile acestui tip de terapie injectabilă îl reprezintă tendinopatiile cronice, rupturi parțiale de tendon, aspectul regenerativ. Efectul urmărit este de a susține refacerea colagenului propriu al tendonului afectat.

Avantajele sunt asigurate de faptul că, este o terapie biologică, sigură, ce poate fi combinată cu proceduri fizicale. f. Proloterapia (dextroză hipertonică injectată peri-tendinos) este o procedură medicală minim invazivă, folosită pentru tratarea durerilor cronice MSK, în special a celor provocate de leziuni ale ligamentelor și tendoanelor. Printre indicațiile acestei terapii numărându-se și instabilitate articulară, tendinopatiile cronice (ex. Durerea cronică a spatelui, Dureri articulare cronice, Leziuni ale ligamentelor și tendoanelor, Disfuncții ale articulației temporomandibulare).

Efectul proloterapiei este acela că, stimulează inflamația locală în mod controlat, ceea ce va conduce la inițierea procesului de regenerare tisulară. Este în fapt, o terapie regenerativă cu utilizare limitată în România, dar populară în alte țări, precum SUA. g. Terapie cu celule stem mezenchimale (terapie experimentală, aflată în stadiul de cercetare). Își găsește indicații în leziuni tendinoase severe sau cronice, în contextul eșecului altor terapii. Efectul este de regenerare tisulară avansată. În concluzie: alegerea terapiei injectabile depinde de: tipul leziunii (inflamatorie vs degenerativă), localizarea acesteia (umăr, cot, gleznă etc.), stadiul afecțiunii (acută sau cronică), profilul sau nivelul de activitate fizică al pacientului (sportiv, vârstnic), afecțiuni asociate cunoscute (alergii etc.).

Recomandarea specialiștilor este ca injecțiile să fie efectuate sub ghidaj ecografic, pentru precizie maximă și efecte optime.

3. Monitorizarea ecografică a evoluției leziunilor de tendon.

Ecografia este ideală pentru urmărirea procesului de vindecare a tendoanelor, atât în faza acută cât și în cea cronică.

Se poate repeta la intervale regulate (de ex. la 2-4 săptămâni), în funcție de gravitatea leziunii. Obiectivele urmărite sunt: dimensiune/grosimea tendonului, ce

Medicină fizică și de Reabilitare

scade progresiv pe măsură ce inflamația se reduce; structura ecogenică ce devine mai omogenă, cu structura fibrilară organizată; lichidul peri-tendinos prezent inițial, se reduce sau dispare; în caz de ruptură parțială, tendonul se remodelează prin proces de fibroză organizată; vascularizația Doppler se normalizează odată cu scăderea inflamației (se reduce vascularizația de neoformație). În leziunile cronice, unele modificări pot persista (de ex. fibre dezorganizate), chiar și în absența durerii. Deciziile clinice se iau corelând imaginile ecografice cu simptomele pacientului.

Aplicarea terapiei fizicale trebuie să fie adaptată fazei de evoluție a leziunii, după cum urmează. Faza acută (0-7 zile). Obiectiv: reducerea durerii și inflamației. Se menține repaus relativ și se evită mobilizare intensă sau forțată. Se pot aplica Crioterapie (gheață locală), Laser terapeutic cu efect antiinflamator, Ultrasunete impulsuri. Faza subacută (7-21 zile). Obiectiv: reluarea progresivă a mobilității și stimularea regenerării. Se pot introduce Electroterapie (TENS, curenți diadinamici, interferențiali), Ultrasunete continue, Laser terapie, Kinetoterapie prin mobilizări pasive/ active asistate. Faza de regenerare/cronică (>3 săptămâni post acut sau post-injecție).

Obiectiv: întărirea tendonului, restabilirea funcției, prevenirea recidivei. Se pot folosi: Terapie TECAR (transfer energetic capacitiv și rezistiv), Stretching progresiv, Exerciții de forță excentrică (esențiale în tendinopatii cronice), Masaj transversal profund (cu precauție), Bandajare kinesio-taping, Reeducare proprioceptivă (mai ales pentru glezne și genunchi).

După injecții (PRP, corticosteroid, acid hialuronic). De obicei, pauză de 3-5 zile de la efortul fizic sau proceduri fizicale agresive. Se poate relua progresiv terapia fizicală după 5-7 zile, sub supraveghere medicală. PRP poate avea un efect întârziat, deci terapia se începe ușor, cu evaluări clinice și ecografice periodice. În concluzie, Eco MSK stabilește diagnosticul, asigură acuratețea terapiei injectabile, urmărește efectele terapeutice și susține specialistul în decizia de începere sau ajustare/adaptare a terapiei fizicale. Terapia fizicală se poate începe după reducerea inflamației active și în absența durerii severe. Tratamentul trebuie să fie individualizat, în funcție de tipul, localizarea și stadiul leziunii tendinoase.

www.revistamedicalmarket.ro

R-GAIT

Recuperarea Mersului după AVC R-Gait este un dispozitiv robotic de tip end-effector, conceput pentru a reeduca mersul pacientului în cel mai natural mod posibil. Mecanismul său reproduce principiile mersului fiziologic prin intermediul unor plăci pentru picioare echipate cu senzori.

Acestea asistă pacientul în extensia articulațiilor metatarso-falangiene și stimulează faza de propulsie a piciorului ca în timpul secvenței de mișcare naturală.

R-Gait încurajează o reeducare a mersului dozată cu precizie într-un mediu sigur, ceea ce îl face potrivit chiar și în prima etapă de recuperare. R-Gait este potrivit pentru pacienții adulți și pediatrici de la o înălțime de 80 cm.

Caracteristici cheie:

Până la 1500 pași

30 de minute

Din prima etapă a recuperării

Plăci flexibile pentru picioare cu senzori de presiune și feedback haptic Suport dinamic pentru greutatea corpului și mișcare liberă a pelvisului Modul de jocuri pentru îmbunătățirea rezultatelor terapiei Pentru pacienți adulți și pediatrici Dimensiuni compacte și acces frontal pentru pacient

Scanează pentru mai multe detalii.

BTL EXO

Exoschelet Robotic pentru Reabilitarea Mersului BTL EXO este un dispozitiv medical inovator, de tip exoschelet, care facilitează mersul liber și sprijină în mod dinamic îmbunătățirea funcției motorii a membrelor inferioare. Acest exoschelet robotic de ultimă generație pentru membrele inferioare îi ajută pe pacienții cu afecțiuni neurologice sau dificultăți de mobilitate să își redobândească tiparele corecte de mers, oferind suport activ pentru mișcare.

Primul exoschelet conceput pentru mers natural

Proiectat să funcționeze în orice mediu

Viteză de configurare de neegalat

R-FORCE

Experimentați Gravitația Zero R-Force este singura tehnologie care permite antrenamentul mersului cu suport complet al greutății corporale, reducând impactul asupra sistemului musculoscheletal și oferind posibilitatea de a începe recuperarea încă din prima etapă. Presiunea aerului poate diminua greutatea pacientului cu până la 100%, asigurând un antrenament sigur și precis.

Camera integrată, cu unghi larg, oferă o imagine a mersului în timp real, astfel încât pacienții se pot corecta cu ușurință.

Scanează pentru mai multe detalii.

btl.ro I vanzari@btl.ro

Articole de specialitate

Rolul intervențiilor de reabilitare în promovarea neuroplasticității Neuroplasticitatea stă la baza științifică a reabilitării neurologice și constă în adaptabilitatea sistemului nervos ca răspuns la cerințele de mediu sau ca reacție de adaptare la diverse leziuni, rezultând reorganizarea substanței albe și cenușii. Presupune formarea de noi terminații dendritice, formarea de noi conexiuni și ștergerea celor vechi.

Prof. Univ. Dr. Florina Ligia Popa

V

Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, Facultatea de Medicină, Departamentul Clinic medical; Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu, Clinica Reabilitare medicală I

orbim de o plasticitate funcțională care presupune o remodelare sinaptică. Astfel, la nivel celular apare o depresie și dar și o potențare pe termen lung. La nivel molecular există rețele complexe de semnalizare, ionii de calciu controlând modificările sinaptice, mesagerii secundari și protein kinazele.

Plasticitatea structurală reprezintă abilitatea creierului de a-și modifica fizic structura datorită învățării și experienței (Tabel 1) [1].

Plasticitate funcțională Remodelare sinaptică

Plasticitate structurală

La nivel celular: - depresia pe termen lung: slăbește sinapsele prin scăderea sensibilității receptorilor - potențarea pe termen lung: crește eliberarea de neurotransmițători și puterea sinaptică.

La nivel molecular: - rețele complexe de semnalizare - ionii de calciu controlează modificările sinaptice, mesagerii secundari (cAMP) și protein kinazele.

Abilitatea de modificare fizică a structurii cerebrale: Ramificare dendridică Germinare axonală Neurogeneză Angiogeneză Proliferarea celulelor stem endogene (zona subventriculară a ventriculilor laterali și zona subgranulară a girusului dentat al hipocampului)

Tabel 1 Mecanismele neuroplasticității [1] Modificările neuroplastice pot fi imediate prin mecanisme de adaptare rapidă sau care apar după o leziune cerebrală sau tardive, adaptarea și reorganizarea putând continua pentru o perioadă considerabilă de timp după lezare [2].

Neuroplasticitatea poate fi evaluată prin tehnici ca tomografie cu emisie de pozitroni, rezonanță magnetică funcțio-

18

nală, electroencefalografie care evidențiază activarea și recrutarea regiunilor implicate în diferite funcții.

La nivel celular neuroplasticitatea poate fi evaluată prin determinarea nivelurilor factorului neurotrofic derivat din creier (BDNF central și periferic), la oameni fiind în general detectat nivelul periferic. Această neurotrofină reglează dezvoltarea, întreținerea și funcționarea sistemului nervos, hipocampusul fiind locul principal de acțiune.

Se consideră că plasticitatea neuronală stă atât la baza învățării în creierul intact cât și la baza reînvățării în creierul deteriorat care are loc prin reabilitare fizică. Multe studii au raportat că plasticitatea creierului poate ameliora funcționarea prin antrenament și reabilitare. Astfel, neuroreabilitarea poate fi definită ca „facilitarea învățării adaptive”. Plasticitatea poate fi îmbunătățită, facilitată și/sau consolidată, experiența și învățarea fiind esențiale [3].

Modificările „dependente de utilizare” la nivelul rețelelor neuronale pot fi de tip structural sau funcțional. În cazul modificărilor structurale creierul are abilitatea de a-și modifica fizic structura datorită învățării și experienței. Neuroplasticitatea funcțională constă în remodelare sinaptică în urma unei disfuncții cerebrale sau unei injurii.

Studiile neuroimagistice funcționale au demonstrat că antrenamentul activ îmbunătățește neuroplasticitatea și are ca rezultat reorganizarea hărților corticale în jurul cortexului lezat, fiind evidentă comparativ cu cazurile neantrenate [4].

Intervențiile de reabilitare valorifică mecanismele de neuroplasticitate și susțin formarea comportamentelor adaptative [5].

Reabilitarea eficientă necesită echilibrarea compensării deficitelor și restabilirea conexiunilor sănătoase ale creierului (Tabel 2) [6].

Există o serie de principii ale neuroplasticității dependentă de experiență care au implicații în reabilitarea post leziuni cerebrale. Trebuie știut că, circuitele neurona-

Medicină fizică și de Reabilitare

Reorganizare cerebrală Compensarea funcției pierdute

Inadaptare funcțională

Redirecționarea circuitelor neuronale Stabilirea căilor alternative Recrutarea regiunilor intacte

Apare atunci când procesele compensatorii împiedică neintenționat vindecarea optimă. Încrederea excesivă în alte rute poate împiedica activarea căilor inițiale, rezultând limitarea progresului în general

Tabel 2 Reorganizarea cerebrală în urma leziunilor cerebrale [6] le neutilizate se degradează și că instruirea unei funcții poate duce la îmbunătățirea ei.

Totodată activitatea trebuie să fie specifică, repetată suficient, intensivă, inițiată precoce și de importanță personală pentru pacient. Plasticitatea apare mai ușor la tineri, iar abilitatea antrenată poate fi generalizată sau transferată în activități din viața reală. În plus trebuie avut în vedere că plasticitatea ca răspuns la o experiență de antrenament poate interfera/ împiedica dobândirea unor comportamente similar [7].

Inițierea precoce a reabilitării este importantă deoarece pe lângă reducerea riscurilor imobilizării la pat există un potențial ridicat de activare a neuroplasticității în faza acută/post-acută și previne apariția deprinderilor maladaptative [8].

Dintre strategiile de reabilitare bazate pe neuroplasticitate pot fi amintite tehnicile kinetice specifice (terapia prin mișcare indusă prin constrângere, facilitare neuromusculară proprioceptivă, antrenamentul cu sarcini repetitive), terapia ocupațională, terapia asistată robotic, biofeedback-ul, realitatea virtuală, stimularea electrică funcțională, tehnicile de stimulare cerebrală transcraniană. În plus, combinarea terapiilor are potențialul de a amplifica efectele neuroplastice.

Exercițiile aerobice au efect benefic asupra cortexului prefrontal și hipocampusului, determinând modificări neuro-

www.revistamedicalmarket.ro

Articole de specialitate

plastice adaptative, îmbunătățirea fluxului sanguin cerebral, densitatea hipocampusului, nivelul factorilor de creștere și consistența volumului de substanță albă.

Frecvența, intensitatea, timpul și tipul de activitate fizică au efecte diferite asupra creierului. Astfel, exercițiul aerobic și rezistiv de intensitate moderată determină cele mai profunde îmbunătățiri ale cogniției, memoriei, depresiei și controlului inhibitor în timp. Au efect neuroprotector împotriva declinului mental legat de vârstă, de bolile neurodegenerative (Parkinson, Alzheimer) și leziunile SNC, facilitând refacerea motrică și cognitivă [9].

Studiile au evidențiat creșterea nivelurilor factorului neurotrofic (BDNF) la pacienții neurologici (Parkinson și tulburări cognitive moderate) și scăderea semnificativă a nivelurilor de TNF-α și IL-6 după 6 luni de antrenament la pacienții cu tulburări cognitive moderate [10]. Rezultate mai bune s-au constatat în cazul combinării exercițiilor aerobice cu alte strategii: exerciții generale de mobilitate și terapie ocupațională, tonifiere musculară și coordonare/echilibru de intensitate moderată sau mare [11].

Terapia ocupațională include conceptul de neuroplasticitate ocupațională. Presupune o abordare bazată pe ideea că participarea la activități semnificative care au importanță personală pentru pacient poate stimula schimbări la nivelul creierului, contribuind la promovarea independenței. Cercetările au arătat că încorporarea exercițiilor repetitive cu sarcini specifice în sesiunile de terapie ocupațională poate îmbunătăți foarte mult procesul de reînvățare a abilităților după leziuni cerebrale. În privința tehnicilor robotice, studiile clinice au demonstrat eficacitatea în inducerea neuroplasticității și îmbunătățirea rezultatelor reabilitării [12,13], cum ar fi: • Antrenamentul de mers asistat robotic în cazul AVC; • Antrenamentul timpuriu cu banda de alergare la pacienții cu AVC; • Combinarea reabilitării robotizate cu stimularea neinvazivă a nervului vag pentru refacerea funcției motorii ale membrelor superioare după AVC comparativ doar cu stimularea nervului vag.

Tehnologiile de Realitate Virtuală și Augmentată promovează neuroplasticitatea prin stimulare cerebrală (au fost detectate modificări neuroplastice la nivelul cortexului senzorio-motor) și îmbunătățesc reabilitarea prin:

• simulări interactive: medii simulate unde pacienții pot exersa mișcările și activitățile într-un mod sigur și controlat.

• motivație și implicare - creșterea aderenței la programul de reabilitare [14,15].

Stimulare electrică funcțională este utilă pentru reeducarea funcțională a mâinii și a mersului, un impuls electric stimulând contracția musculară în timpul unei activități funcționale. Stimulează neuroplasticitatea prin generarea repetată a activității sinaptice a neuronilor care ar putea facilita remodelarea sinaptică, ducând la reorganizare neuronală [16].

Tehnicile de stimulare cerebrală induc neuroplasticitate prin diverse mecanisme (Tab. 3) Intervenția Mecanismul de modulare și de reabilitare promovare a neuroplasticității Stimulare magnetică transcraniană

Produce depolarizare neuronală, modularea activității cerebrale

Stimulare profundă a creierului (invazivă)

Prin stimularea rețelei neuronale din regiunea stimulată, rețeaua neuronală patologică se alterează prin modificări ale componentelor neurochimice, inducând astfel modificări morfologice atât în dendrite (arborizare dendritică), cât și în axoni (germinare axonală).

Stimulare electrică transcraniană (noninvazivă)

Modificarea potențialului membranei neuronale și a exitabilității neuronale care stă la baza neuroplasticității

Tabel 3 Tehnici de stimulare cerebrală - mecanisme de inducere a neuroplasticității [16] Terapia prin neurofeedback (biofeedback electroencefalografic) este o procedură non-invazivă care ajută la obținerea de noi deprinderi prin antrenarea neuroplasticității, regiunile sănătoase ale creierului putând învăța funcțiile afectate. Cu ajutorul unui computer performant şi a stimulilor vizuali şi auditivi, frecvenţele undelor cerebrale pot fi modificate, astfel încât activitatea bioelectrică cerebrală să fie readusă în parametrii optimi.

Concluzii: Există o legătură strânsă între neuroplasticitate și intervențiile de reabilitare. Redobândirea abilităților motorii, senzoriale și cognitive depinde de amploarea leziunilor neuronale și de eficacitatea intervențiilor de reabilitare. Stimularea optimă a neuroplasticității presupune un antrenament repetitiv orientat pe sarcini funcționale și o terapie intensi-

vă, activă, provocativă și aplicată precoce.

Rezultatele reabilitării pot fi îmbunătățite prin strategia multimodală care determină efecte neuroplastice sinergice și îmbunătățește rezultatele reabilitării.

Bibliografie:

1. Holtmaat A, Svoboda K. Experience-dependent structural synaptic plasticity in the mammalian brain. Nat Rev Neurosci. 2009;10:647–658.

2. Voss P, Thomas M.E, Cisneros-Franco J.M, de Villers-Sidani É. Dynamic Brains and the Changing Rules of Neuroplasticity: Implications for Learning and Recovery. Front. Psychol. 2017, 8, 1657, doi:10.3389/fpsyg.2017.01657.

3. Zotey V, Andhale A, Shegekar T, Juganavar A. Adaptive Neuroplasticity in Brain Injury Recovery: Strategies and Insights. Cureus 2023 15(9): e45873, doi: 10.7759/cureus.45873.

4. Chen H, Epstein J, Stern E. Neural plasticity after acquired brain injury: evidence from functional neuroimaging. PM R. 2010 Dec;2(12 Suppl 2):S306-12.

5. Keci A, Tani K, Xhema J. Role of Rehabilitation in Neural Plasticity. Open Access Maced J Med Sci. 2019; 7(9): 1540–1547, doi: 10.3889/oamjms.2019.295.

6. Torrealba E, Aguilar-Zerpa N, Garcia-Morales P, Díaz M. Compensatory mechanisms in early Alzheimer’s disease and clinical setting: the need for novel neuropsychological strategies. J Alzheimers Dis Rep. 2023;7:513–525.

7. Kleim JA, Jones TA. Principles of Experience-Dependent Neural Plasticity: Implications for Rehabilitation After Brain Damage. JSLHR 2008; 51(1): S225-S239, https://doi.org/10.1044/1092-4388.

8. AVERT Trial Collaboration Group, Bernhardt J, et al. Eficacy and safety of very early mobilisation within 24 h of stroke onset: a randomised controlled trial. Lancet. 2015;386:46–55.

9. de Sousa Fernandes MS, Ordônio TF, Santos GCJ, Santos LER, Calazans CT, Gomes DA. Effects of physical exercise on neuroplasticity and brain function: A systematic review in human and animal studies. Neural Plast 2020: 1-21.

10. Szuhany KL, Bugatti M, Otto MW. A meta-analytic review of the effects of exercise on brain-derived neurotrophic factor. J Psychiatr Res 2015, 60: 56-64.

11. Zhao JL, Jiang WT, Wang X, Cai ZD, Liu ZH, Liu GR. Exercise, brain plasticity, and depression.

CNS Neuroscience & Therapeutics 2020, 26(9), pp. 885-895.

12. Kim H, Park G, Shin JH, You JH. Neuroplastic effects of end-effector robotic gait training for hemiparetic stroke: a randomised controlled trial.

Scientific Reports, 2020, 10(1), pp. 1-9.

13. Wang Q, Wills M, Han Z, Geng X, Ding Y. Mini review (Part I): An experimental concept on exercise and ischemic conditioning in stroke rehabilitation, Brain Circulation, 2020, 6(4), pp. 242.

14. Laver KE, George S, Thomas S, Deutsch JE, Crotty M. Virtual reality for stroke rehabilitation.

Cochrane Database of Systematic Reviews 2011, Issue 9.

15. Maier M, Rubio Ballester B, Duff A, Duarte Oller E, Verschure PF. Effect of Specific Over Nonspecific VR-Based Rehabilitation on Poststroke Motor Recovery: A Systematic Meta-analysis.

Neurorehabil Neural Repair 2019;33:112–29.

16. S Dey, A Arya, AJ Raut, S Katta, P Sharma. Exploring the Role of Neuroplasticity in Stroke Rehabilitation: Mechanisms, Interventions and Clinical Implications. IJFMR 2024, 6(2):1-19.

Medicină fizică și de Reabilitare

19

Articole de specialitate

Recuperarea medicală în era roboticii: tehnologia care redă mișcarea Recuperarea medicală este o specialitate care a evoluat constant, adaptându-se la nevoile pacienților și la progresul tehnologic. Creșterea speranței de viață, numărul tot mai mare de pacienți cu boli cronice, incidența crescută a afecțiunilor neurologice și ortopedice, precum și traumele generate de accidente rutiere sau sportive, impun dezvoltarea unor metode de reabilitare tot mai eficiente și mai personalizate. În acest context, medicina fizică și de reabilitare a devenit o punte între tradiție și inovație, integrând treptat soluții tehnologice avansate.

Conf. Univ.

Dr. Anca Raluca Dinu Compartimentul Recuperare Medicală I - Ortopedie și Traumatologie I, Spitalul Județean de Urgență „Pius Brînzeu” Timișoara; UMF„Victor Babeș” din Timișoara

Tehnologia robotică în medicina fizică și de reabilitare - un nou standard în recuperare Dacă metodele clasice de recuperare se bazau pe exerciții manuale, tehnici fizioterapice și mobilizare ghidată exclusiv de terapeut, astăzi se conturează o nouă paradigmă: utilizarea roboților în actul recuperator. Această transformare nu înseamnă renunțarea la abordările consacrate, ci completarea lor cu instrumente moderne, capabile să aducă precizie, obiectivitate și o intensitate a antrenamentului greu de egalat prin metode tradiționale.

Robotica medicală oferă posibilitatea de a repeta mișcări de sute sau chiar mii de ori în condiții perfect controlate, de a ajusta gradul de dificultate în funcție de nivelul pacientului și de a urmări parametrii obiectivi pe parcursul întregului program de reabilitare. În plus, prin integrarea feedbackului vizual și auditiv, aceste sisteme cresc gradul de implicare al pacientului, transformând recuperarea într-un proces interactiv, motivant și mai eficient.

Este important de subliniat că roboții nu înlocuiesc rolul terapeutului. Din contră, ei devin aliați valoroși în practica clinică, permițând medicilor și kinetoterapeuților să se concentreze pe individualizarea programului și pe aspectele complexe ale recuperării. Această colaborare între om și tehnologie marchează o etapă nouă - era roboticii în recuperarea medicală - în care scopul final rămâne neschimbat: redobândirea mișcării, a independenței funcționale și a calității vieții pacientului.

Ce aduc roboții în recuperare Integrarea tehnologiei robotice în medicina fizică și de reabilitare a deschis perspective complet noi asupra modului în care se desfășoară procesul de recuperare.

Avantajele utilizării roboților nu se limitează doar la aspectul spectaculos al inovației, ci se traduc în beneficii reale, măsurabile,

20

pentru pacienți și terapeuți deopotrivă.

Un prim aspect esențial este precizia.

Roboții pot executa mișcări fine, controlate, respectând cu acuratețe parametrii programați de medic sau terapeut. Această precizie este vitală în cazurile delicate, cum sunt recuperările după accident vascular cerebral, traumatisme cranio-cerebrale sau intervenții ortopedice complexe. În al doilea rând, robotica aduce repetitivitate și intensitate. Exercițiile pot fi efectuate de sute sau mii de ori, fără riscul de oboseală al terapeutului, menținând aceeași calitate a mișcării pe întreaga durată a ședinței. Această caracteristică are o importanță majoră pentru neuroplasticitate și pentru recâștigarea funcțiilor motorii pierdute.

Un alt avantaj semnificativ este personalizarea terapiei. Majoritatea platformelor robotice moderne permit ajustarea nivelului de dificultate, a rezistenței, a amplitudinii mișcărilor și a tipului de exercițiu în funcție de stadiul de recuperare al pacientului. În plus, parametrii obiectivi pot fi monitorizați și înregistrați, oferind o imagine clară asupra progresului. Aceste date sunt extrem de utile pentru evaluarea eficienței tratamentului și pentru adaptarea planului terapeutic.

Nu în ultimul rând, tehnologia robotică stimulează motivația pacientului. Prin integrarea feedbackului vizual, auditiv sau chiar prin elemente de tip realitate virtuală, pacientul devine mai implicat, percepe recuperarea ca pe o activitate interactivă și are o satisfacție imediată a progreselor realizate. Acest aspect are un impact direct asupra aderenței la tratament și asupra rezultatelor finale.

Astfel, roboții aduc în recuperare un cumul de beneficii - precizie, intensitate, personalizare și motivație - transformând terapia într-un proces mai eficient, mai atractiv și mai bine documentat științific.

Aplicații clinice ale roboților în recuperare Tehnologia robotică și-a găsit locul în practica medicală mai ales prin utilitatea demonstrată în recuperarea neurologică și ortopedică, dar și, selectiv, în pediatrie.

Recuperarea neurologică reprezintă domeniul principal de aplicare. În accidentul vascular cerebral, roboții permit antrenamente intensive și repetate, stimulând

Medicină fizică și de Reabilitare

neuroplasticitatea și accelerând redobândirea funcțiilor motorii. În traumatismele cranio-cerebrale și leziunile medulare, mobilizarea precoce asistată robotic previne complicații precum spasticitatea, contracturile și atrofia musculară. În bolile neurodegenerative - scleroza multiplă sau boala Parkinson - robotica nu vindecă boala, dar ajută la menținerea mobilității și a independenței funcționale pentru mai mult timp.

Recuperarea ortopedică beneficiază la rândul său de aportul roboților. După proteze de șold și genunchi sau după fracturi complexe, aceștia facilitează mobilizarea controlată, sigură și progresivă, reducând riscul de redoare articulară. În traumatologia sportivă - entorse, leziuni ligamentare, rupturi de menisc - exercițiile robotizate sprijină recâștigarea stabilității și a forței musculare. În chirurgia umărului, unde redoarea este frecventă, dispozitive precum Gloreha oferă mobilizări fine și prevenirea blocajului articular. În pediatrie, aplicațiile sunt mai restrânse, dar utile în recuperarea copiilor cu paralizie cerebrală sau alte tulburări motorii. Prin exerciții interactive și ludice, robotica crește implicarea și motivația micilor pacienți. În toate aceste situații, avantajul major îl constituie obiectivizarea progresului: parametrii de mișcare, forță și rezistență pot fi înregistrați și analizați, oferind medicului și pacientului o imagine clară asupra evoluției.

Exemple de roboți utilizați în recuperarea medicală În cadrul Spitalului Județean de Urgență „Pius Brînzeu” Timișoara, pacienții beneficiază de acces la cinci sisteme robotice performante, fiecare cu roluri distincte în reabilitare.

R-Force este un sistem complex pentru analiza și reeducarea mersului și posturii.

El măsoară parametri biomecanici precum simetria, viteza, lungimea pasului sau stabilitatea și permite monitorizarea obiectivă a progresului. Util atât în ortopedie, după proteze și fracturi, cât și în neurologie, la pacienți cu deficite motorii, R-Force transformă evaluarea și antrenamentul mersului într-un proces precis și motivant.

Alex RS este un robot dedicat recuperării neurologice a membrului superior.

Permite mobilizarea umărului, cotului și încheieturii prin exerciții pasive, active

www.revistamedicalmarket.ro

Articole de specialitate

sau asistate, adaptate nevoilor pacientului.

Este recomandat după accident vascular cerebral, traumatisme cranio-cerebrale sau în alte afecțiuni neurologice care limitează mobilitatea brațului. Prin exerciții repetate și interactive, susține neuroplasticitatea și reintegrarea funcțională a membrului superior.

Gloreha este orientat spre recuperarea mâinii și a degetelor. Sistemul facilitează mișcările fine și antrenamentele coordonate, fiind util după fracturi, intervenții chirurgicale, dar și în afecțiuni neurologice.

Prin integrarea de programe interactive cu feedback vizual, terapia devine mai atractivă și mai motivantă pentru pacient.

R-GAIT este un dispozitiv robotic pentru reeducarea mersului. Pacientul este susținut într-un sistem de fixare, iar mișcările sunt asistate pentru a reproduce tipare corecte de mers. Parametrii precum viteza, sprijinul sau rezistența pot fi adaptați, ceea ce îl face valoros în recuperarea după AVC, leziuni medulare sau intervenții ortopedice complexe.

Exoscheletul UAN-GO este o tehnologie purtabilă de ultimă generație, care permite pacienților cu paralizii sau deficite motorii severe să reia mersul. Dincolo de redarea mobilității, exoscheletul contribuie la prevenirea complicațiilor prin verticalizare (osteoporoză, escare, tulburări circulatorii) și are un impact psihologic major, restituind pacientului senzația de autonomie.

Prin aceste cinci sisteme, Spitalul Județean de Urgență Timișoara se situează în avangarda recuperării medicale din România, oferind pacienților posibilitatea de a beneficia de o terapie modernă, personalizată și ancorată în cele mai noi tendințe internaționale.

Rolul echipei multidisciplinare Integrarea roboților în recuperarea medicală nu diminuează rolul terapeutului, ci îl completează. Tehnologia asigură precizie, repetitivitate și date obiective, dar adaptarea programului la pacient și integrarea lui într-un plan complex rămân în sarcina echipei medicale. În cadrul Spitalului Județean de Urgență „Pius Brînzeu” Timișoara, recuperarea se desfășoară printr-o colaborare strânsă între medicii specialiști în medicină fizică și de reabilitare, kinetoterapeuți și asistenți medicali, care lucrează împreună pentru individualizarea planului terapeutic.

Un aspect esențial îl reprezintă colaborarea cu alte secții clinice - neurochirurgie, neurologie, ortopedie, urologie, chirurgie plastică și compartimentul de politraumă.

Această legătură interdisciplinară permite abordarea integrată a pacientului, de la faza acută a bolii sau traumatismului până la reintegrarea funcțională. Astfel, pacien-

22

Gloreha sistem robotic dedicat recuperării funcției mâinii prin terapie asistată și feedback senzorial

Alex RS: dispozitiv robotizat pentru antrenamentul activ și pasiv al membrului superior, cu feedback în timp real

Tehnologie de ultimă generație dedicată recuperării funcției de mers în afecțiuni neurologice și posttraumatice

Echipa de robotică Cybermoon de la Colegiul Național „C.D. Loga”, Timișoara

ții beneficiază nu doar de tehnologie robotică avansată, ci și de expertiza unei echipe medicale complete, capabile să răspundă nevoilor complexe ale fiecărui caz.

Medicină fizică și de Reabilitare

Limitări și perspective Deși beneficiile utilizării roboților în recuperarea medicală sunt evidente, există și anumite limite care nu pot fi ignorate. Principala barieră este reprezentată de costurile ridicate de achiziție și mentenanță, ceea ce face ca accesul la aceste tehnologii să fie încă limitat la centre mari universitare. De asemenea, este necesară formarea personalului pentru utilizarea corectă a echipamentelor, precum și integrarea lor într-un program terapeutic complex, nu ca soluție izolată. Un alt aspect îl reprezintă selecția pacienților: nu toți pot beneficia de terapia robotică, fiind nevoie de criterii clare legate de stadiul afecțiunii, toleranța la efort și obiectivele funcționale. În plus, durata ședințelor și curba de adaptare a pacientului la aceste tehnologii pot varia, necesitând supraveghere atentă. În perspectivă, viitorul recuperării medicale va fi marcat de integrarea inteligenței artificiale, a realității virtuale și a realității augmentate în sistemele robotice, ceea ce va permite personalizarea tot mai precisă a programelor terapeutice. De asemenea, se conturează posibilitatea utilizării telemedicinei și a dispozitivelor portabile care să faciliteze continuarea exercițiilor și monitorizarea pacienților la domiciliu.

Astfel, robotica medicală este abia la începutul unei etape de dezvoltare accelerată, iar potențialul său de a transforma recuperarea este enorm.

Concluzii Robotica medicală marchează o etapă nouă în recuperarea medicală, aducând împreună precizia tehnologică și expertiza clinică. Prin avantajele sale - intensitate, repetitivitate, personalizare și obiectivizare - terapia robotică oferă pacienților șanse reale de a-și recăpăta funcțiile motorii și independența. În cadrul Spitalului Județean de Urgență „Pius Brînzeu” Timișoara, utilizarea sistemelor robotice moderne (R-Force, Alex RS, Gloreha, R-GAIT și exoscheletul UAN-GO) plasează instituția în avangarda recuperării medicale din România. Îmbinarea acestor tehnologii cu munca unei echipe multidisciplinare și colaborarea cu alte specialități clinice oferă pacienților un traseu terapeutic complet și modern. În continuarea acestui demers inovator, parteneriatul dintre Spitalul Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu” Timișoara și Colegiul Național „C.D. Loga”, Timișoara și echipa de robotică Cybermoon sprijină formarea tinerilor pasionați de știință, familiarizându-i cu noțiunile de robotică medicală și cu modul în care tehnologia poate transforma actul medical.

Obiectivul final rămâne neschimbat: redobândirea mișcării, a independenței funcționale și a calității vieții.

www.revistamedicalmarket.ro

www.visa-med.ro

Dotări: - Aparatură HUR (Finlanda) - Care Therapy - Piezo Wave - Masă elongații - Capsula VACUMED - Evaluare Posturală Computerizată Cu o experiență de 20 de ani, Clinicile Visa Med sunt unul dintre liderii de piaţă în recuperare medicală din Dobrogea.

Pacienți de toate vârstele vin la noi cu încredere. Echipe de profesioniști conlucrează în clinica noastră pentru un plan de tratament personalizat și bine-gândit. Evoluția pacientului este monitorizată permanent de medici și de terapeuți, printr-o comunicare directă, în clinică.

Specialități: Medicina fizică si reabilitare Medici primari ortopedie – traumatologie Medic specialist ortopedie pediatrică Medici specialiști diabet zaharat, nutritie si boli metabolice Medic primar chirurgie vasculară Medic specialist neurologie Medic medicina generală. competență în ecografie și ultrasonografie generală Fizioterapeți Kinetoterapeuți (acreditați terapia Schroth, Iastm, pediatrie) Hidro-kinetoterapeuți certificați metoda BAD RAGAZ RING, EAA

Organizează cursuri cu credite EMC și recunoaștere internațională pentru fizioterapeuți.

Articole de specialitate

Antrenamentul mersului asistat robotic la pacienții cu leziuni medulare Capacitatea de mers după o leziune a măduvei spinării (LM) este foarte variabilă și depinde în primul rând de severitatea și nivelul leziunii, precum și de gradul de prezervare motorie și senzorială de sub nivelul lezional.

Dacă cei cu leziuni motorii complete (AIS A și B) își recapătă rareori o capacitate de mers semnificativă, persoanele cu leziuni motorii incomplete ([AIS] C și D) au o probabilitate mai mare de a-și recăpăta funcția de mers, până la 69% pentru pacienții cu AIS C și 87% pentru pacienții cu AIS D, desigur și în funcție de nivelul lezional.

Dr. Daiana Popa

P

Medic primar, Spitalul Clinic de Recuperare Medicală Băile-Felix

e baza datelor statistice existente la nivel global, Consortium for Spinal Cord Medicine, menționează că refacerea neurologică se produce în proporție de peste 50% în primele două luni după leziune, după care procesul continuă cu o rată mai redusă după 3-6 luni. Procesul de refacere este în parte spontan, în cadrul istoriei naturale a bolii, dar poate fi augmentat datorită intervenției specifice în cadrul serviciilor de reabilitare medicală, fără a exista până la ora actuală date concludente cu privire la raportul dintre cele două procese. Refacerea funcțiilor motorii și senzitive depinde de localizarea și extinderea injuriei inițiale, constatându-se că leziunile incomplete beneficiază de o refacere mai rapidă și mai extinsă decât leziunile complete, la baza acestor transformări stând fenomene complexe de neuroplasticitate.

O serie de alți factori, precum vârsta sau condițiile patologice asociate influențează major recuperarea capacității ambulatorii. Modificările neuroplastice care stau la baza refacerii neurologice pot fi stimulate de intervenții terapeutice avansate (antrenamentul intensiv cu dispozitive robotice, stimulare electrică funcțională, stimularea epidurală), precum și de agenți farmacologici.

Capacitatea funcțională de mers este evaluată în mod obișnuit folosind măsurători standardizate, cum ar fi testul de mers pe 10 metri (10MWT), testul de

24

mers pe 6 minute (6MWT) și indicele de mers pentru leziuni ale măduvei spinării (WISCI II). O viteză de mers de 0,5-0.6 m/s la testul 10MWT este un prag relevant clinic, deoarece pacienții care ating această viteză au șansa să se deplaseze independent în comunitate, în loc să folosească scaunul rulant. Forța musculară a extremităților inferioare, vârsta și controlul echilibrului sunt, de asemenea, predictori semnificativi ai capacității de mers și ai deplasării în comunitate. Pacienții care prezintă inițial o forță ≥ 2 la nivelul flexorului șoldului și a extensorului genunchiului au un prognostic favorabil privind recuperarea ambulației comunitare. Persoanele cu leziuni medulare cuprinse între T2 și T9, prezintă un grad suficient de control la nivelul trunchiului, sunt capabili să mențină poziția ortostatică folosind orteze și să se deplaseze cu ajutorul unui cadru rolator. Leziunile situate sub nivelul T11 au un potențial de ambulație avansat, dacă utilizează orteze, iar cei cu leziuni sub nivel L3 sunt de cele mai multe ori capabili să se deplaseze independent în comunitate. Măsurătorile standardizate ale rezultatelor și reabilitarea timpurie și intensivă sunt esențiale pentru optimizarea recuperării mersului.

Reabilitarea mersului la pacienții cu leziuni medulare se bazează pe antrenament locomotor intensiv, asistat manual sau robotic, stimulare electrică funcțională, neuromodulație și integrarea acestor metode în programe personalizate, adaptate severității și vechimii leziunii.

Antrenamentul mersului asistat robotic (RAGT- robotic assisted gait trainning) reprezintă o modalitate terapeutică susținută de dovezi științifice, asociată reabilitării convenționale pentru pacienții cu leziuni ale măduvei spinării (LM),

Medicină fizică și de Reabilitare

în special pentru cei cu leziuni incomplete. Mai multe recenzii sistematice și meta-analize demonstrează că RAGT poate îmbunătăți funcția de mers, rezistența și independența funcțională, în special în fazele subacute și acute ale LM. De exemplu, s-a demonstrat că după antrenamentul RAGT se constată îmbunătățirea distanței de mers, forței membrelor inferioare și mobilității funcționale comparativ cu antrenamentul mersului pe sol, cele mai mari beneficii observându-se la pacienții cu LM incomplete în stadiul acut.

RAGT este livrat, în general, utilizând fie exoschelete, fie dispozitive de tip end-effector, cel mai adesea cu susținerea greutății corporale. Protocoalele implică de obicei sesiuni frecvente (de exemplu, 5–6 ori pe săptămână) pe parcursul mai multor săptămâni, dar doza și momentul optim de inițiere a tratamentului rămân încă în studiu. Profilul de siguranță al acestor dispozitive este, în general, favorabil, cu puține evenimente adverse raportate. Deși RAGT îmbunătățește parametri precum viteza de mers, lungimea pasului și rezistența, amploarea beneficiului poate varia în funcție de restantul motor funcțional.

Studii clinice recente indică faptul că antrenamentul mersului asistat robotic (RAGT) nu este superior antrenamentului convențional al mersului în ameliorarea vitezei sau distanței de mers pe termen lung, dar poate oferi avantaje în îmbunătățirea echilibrului, a scorurilor funcționale și a forței membrelor inferioare, în special în anumite subgrupuri.

Meta-analizele și studiile randomizate controlate arată că atât RAGT, cât și antrenamentul convențional pe sol duc la îmbunătățiri semnificative ale funcției de

www.revistamedicalmarket.ro

Articole de specialitate

mers, dar comparațiile directe nu evidențiază diferențe semnificative în viteza de mers (10-MWT) sau distanță (6-MWT).

Totuși, RAGT este asociat cu îmbunătățiri mai mari ale stabilității mersului (Timed Up and Go), independenței funcționale (WISCI-II, SCIM) și scorurilor motorii ale membrelor inferioare, mai ales la pacienții cu leziuni mai severe.

Pacienții cu LM acute (<6 luni post-traumă), motor-incomplet (ASIA C/D), în special cei cu scoruri motorii mai mari ale membrelor inferioare, înregistrează, de asemenea, câștiguri funcționale consistente în urma antrenamentului RAGT, inclusiv creșteri mai mari ale distanței de mers, forței membrelor inferioare și mobilității comparativ cu antrenamentul convențional. Aceste beneficii sunt cele mai evidente atunci când RAGT este inițiat devreme în procesul de recuperare și livrat cu intensitate și frecvență mai mari.

Pentru LM cronice incomplete, RAGT oferă îmbunătățiri modeste ale vitezei de mers, echilibrului și fitness-ului cardiorespirator, dar antrenamentul convențional al mersului rămâne mai rentabil în acest subgrup. Vârsta, sexul și nivelul leziunii nu influențează semnificativ răspunsul la RAGT, dar amploarea beneficiului este cea mai mare la pacienții mai tineri și cei cu timp mai scurt de la leziune.

Antrenamentul mersului asistat de robot nu și-a dovedit, până în prezent, eficacitatea în restabilirea mersului independent la pacienții cu leziuni complete ale măduvei spinării. Literatura medicală arată în mod constant că, deși persoanele cu leziuni medulare complete (Scala ASIA A și B) pot experimenta îmbunătățiri ale unor manifestări asociate, cum ar fi spasticitatea, durerea, afectarea cardio-vasculară, cu ajutorul exoscheletului, nu există dovezi că antrenamentul de mers asistat de robot duce la recuperarea ambulației independente la această populație.

Meta-analizele și analizele sistematice indică faptul că achizițiile funcționale în performanța la mers (de exemplu, tes-

26

tul de mers de 10 metri, testul de mers de 6 minute) sunt observate în principal, așa cum am mai precizat, la pacienții cu leziuni medulare incomplete, nu la cei cu leziuni complete. Pentru leziunile medulare complete, principalele beneficii sunt limitate la domenii non-ambulatorii, cum ar fi îmbunătățirea stării de bine, reducerea spasticității și potențialele câștiguri ale calității vieții, dar nu și îmbunătățiri semnificative ale vitezei mersului, distanței sau independenței funcționale.

Analizele cost-eficiență sugerează, de asemenea, că, deși antrenamentul robotic la suprafață poate oferi unele ameliorări al indicatorilor precum anii de viață ajustați în funcție de calitatea vieții (QALY) în leziunile medulare complete, acestea nu sunt legate de restabilirea funcției de mers, iar intervenția este mai costisitoare decât antrenamentul convențional. În concluzie, cu ajutorul antrenamentului locomotor robotic, majoritatea persoanelor cu leziuni motorii incomplete pot recăpăta un anumit grad de capacitate de mers, adesea suficientă pentru deplasarea în gospodărie sau în comunitate, în timp ce cele cu leziuni motorii complete au perspective limitate de mers independent, dar pot obține beneficii secundare, cum ar fi ameliorarea spasticității, diminuarea durerii și creșterea rezistenței cardiovasculare.

Bibliografie: Consortium for Spinal Cord Medicine. Outcomes following traumatic spinal cord injury: clinical practice guidelines for health-care professionals. J Spinal Cord Med 2000;23(4):289-316.

Ramer LM, Ramer MS, Steeves JD. Setting the stage for functional repair of spinal cord injuries: a cast of thousands.

Spinal Cord 2005; 43: 134–61. van Middendorp JJ, Hosman AJ, Donders AR, Pouw MH, Ditunno JF Jr, Curt A, Geurts AC, Van de Meent H; EM-SCI Study Group. A clinical prediction rule for ambulation outcomes after traumatic spinal cord injury: a longitudinal cohort study. Lancet. 2011 Mar 19;377(9770):1004-10.

Mehrholz J, Kugler J, Pohl M. Locomotor training for walking after spinal cord injury. Cochrane Database Syst Rev. 2012 Nov 14;11(11).

Cheung EYY, Ng TKW, Yu KKK, Kwan RLC, Cheing GLY. Robot-Assisted

Medicină fizică și de Reabilitare

Training for People With Spinal Cord Injury: A Meta-Analysis. Arch Phys Med Rehabil. 2017 Nov;98(11):2320-2331.e12.

Holanda LJ, Silva PMM, Amorim TC, Lacerda MO, Simão CR, Morya E. Robotic assisted gait as a tool for rehabilitation of individuals with spinal cord injury: a systematic review. J Neuroeng Rehabil.

2017 Dec 4;14(1):126.

Schwartz I, Meiner Z. Robotic-assisted gait training in neurological patients: who may benefit? Ann Biomed Eng. 2015 May;43(5):1260-9.

Bin L, Wang X, Jiatong H, Donghua F, Qiang W, Yingchao S, Yiming M, Yong M. The effect of robot-assisted gait training for patients with spinal cord injury: a systematic review and meta-analysis.

Front Neurosci. 2023 Aug 22;17:1252651.

Swank C, Gillespie J, Arnold D, Wynne L, Bennett M, Meza F, Ochoa C, Callender L, Sikka S, Driver S. Overground Robotic Exoskeleton Gait Training in People With Incomplete Spinal Cord Injury During Inpatient Rehabilitation: A Randomized Control Trial. Arch Phys Med Rehabil. 2025 Sep;106(9):1320-1330.

Khande CK, Verma V, Regmi A, Ifthekar S, Sudhakar PV, Sethy SS, Kandwal P, Sarkar B. Effect on functional outcome of robotic assisted rehabilitation versus conventional rehabilitation in patients with complete spinal cord injury: a prospective comparative study. Spinal Cord.

2024 May;62(5):228-236.

Liu W, Chen J. The efficacy of exoskeleton robotic training on ambulation recovery in patients with spinal cord injury: A meta-analysis. J Spinal Cord Med. 2024 Nov;47(6):840-849.

Arroyo-Fernández R, Menchero-Sánchez R, Pozuelo-Carrascosa DP, Romay-Barrero H, Fernández-Maestra A, Martínez-Galán I. Effectiveness of Body Weight-Supported Gait Training on Gait and Balance for Motor-Incomplete Spinal Cord Injuries: A Systematic Review with Meta-Analysis. J Clin Med. 2024 Feb 15;13(4):1105.

Pinto D, Heinemann AW, Chang SH, Charlifue S, Field-Fote EC, Furbish CL, Jayaraman A, Tefertiller C, Taylor HB, French DD. Cost-effectiveness analysis of overground robotic training versus conventional locomotor training in people with spinal cord injury. J Neuroeng Rehabil. 2023 Jan 21;20(1):10.

www.revistamedicalmarket.ro

Deficitul de seleniu este frecvent în bolile neurologice Studii recente arată că reducerea semnificativă a Seleniului în sânge sau a selenoproteinelor se regăseşte la pacienții cu boli neurologice, inclusiv: Alzheimer (chiar și cu deficit cognitiv ușor), Parkinson (cu o durată lungă a bolii), migrenă, epilepsie (și crizele de convulsii febrile), scleroză multiplă, scleroză laterală amiotrofică, accident vascular cerebral, trauma măduvei spinării și tumori maligne.

Deficitul de Seleniu se poate asocia cu depresia și alte stări negative cum ar fi anxietatea, confuzia, ostilitatea, probabil datorită unei tulburări în funcția tiroidiană. În plus, Seleniul scăzut se asociază cu tulburările cognitive la adulții sănătoși.

Recomandarea noastră, Cefasel de la Cefak Germania!

Cefasel® 200 nutri Stix este un produs de înaltă calitate pentru aportul zilnic de seleniu. Selen- Stix-ul cu aromă naturală de afine-lavandă conține seleniu sub formă de selenit de sodiu, cel mai ușor utilizabil de organism și caracterizat printr-o absorbţie și metabolizare specifică în sistemele de protecție.

Supliment alimentar cu 200 μg seleniu. Administrare directă orală, fără lichid.

Produsele noastre le găsiţi în farmacii sau pe farmaciile3f.ro

Articole de specialitate

Tratamente moderne în recuperarea medicală pentru vindecarea pacienților Modern treatments in medical rehabilitation for patient recovery Abstract: Modern rehabilitation treatments have significantly advanced, offering innovative solutions for improving health and quality of life. The combination of Tecar therapy and TENS (Transcutaneous Electrical Nerve Stimulation) is highly effective for joint and muscle pain. Tecar stimulates blood circulation, accelerates healing, and reduces inflammation, while TENS helps block pain signals and relax muscles. Together, they promote faster recovery and pain relief.

Physical therapy, including targeted exercises, is essential for joint mobility and pain reduction. Supplements like collagen, hyaluronic acid, and vitamin C support joint health and cellular regeneration. Nutrigenetics plays a role in personalized nutrition, optimizing health based on genetic profiles. Medical rehabilitation also addresses rare diseases like lymphedema, including primary lymphedema and conditions like Fabry disease and Milroy syndrome. Treatment often involves lymphatic drainage, compression therapy, and physical exercises, with surgery considered in severe cases. These modern therapies significantly enhance recovery and manage both common and rare health conditions.

Dr. Cristina Ionela Păuna Medic rezident Medicină fizică și de Reabilitare, Spitalul Județean de Urgență Craiova

Î

ntr-o eră a tehnologiilor avansate și a cercetărilor științifice, medicina și recuperarea au evoluat semnificativ, aducând soluții inovative pentru a sprijini sănătatea și a spori calitatea vieții.

De la terapii moderne pentru articulații, până la suplimente alimentare care contribuie la regenerarea celulară, toate acestea sunt menite să ne ajute să rămânem activi și sănătoși pe termen lung.

Tehnologia Tecar plus TENS este una dintre cele mai eficiente combinații în domeniul recuperării medicale. Acesta combină stimularea electrică cu efectele termoterapiei, oferind un tratament eficient pentru durerile articulare și musculare. Tecar stimulează circulația sanguină locală, accelerând procesul de vindecare și reducând inflamațiile. Această terapie poate fi utilizată pentru diverse afecțiuni articulare, inclusiv artrită, tendinită sau dureri musculare cronice, fiind o soluție eficientă pentru recuperare rapidă și îmbunătățirea mobilității.

Tecar (Transfer Electric Capacitiv și Rezistiv) este o terapie inovativă utilizată în recuperarea medicală pentru tratarea durerilor musculare, articulare și a pro-

28

blemelor de circulație. Folosind un principiu bazat pe transferul de energie electromagnetică, Tecar oferă un tratament non-invaziv, eficient pentru o gamă largă de afecțiuni.

Tecar utilizează un dispozitiv special care generează un câmp electromagnetic de frecvență înaltă. Acest câmp induce un curent electric în țesuturile corpului, provocând o încălzire internă controlată. În funcție de tipul de țesut și de adâncimea zonei tratate, se pot utiliza două moduri de aplicare ale curentului: Modul Capacitiv: Folosit pentru tratamentele de suprafață, în special pentru mușchi și țesuturi mai moi. Acesta ajută la relaxarea mușchilor, reducerea tensiunii și îmbunătățirea circulației.

Modul Rezistiv: Folosit pentru țesuturile mai adânci, cum ar fi articulațiile, ligamentele și oasele. Acest mod ajută la reducerea durerii și inflamației și sprijină regenerarea celulelor, accelerând procesul de vindecare a leziunilor profunde.

TENS (Transcutaneous Electrical Nerve Stimulation) este o terapie non-invazivă utilizată pentru gestionarea durerii acute și cronice, bazată pe aplicarea unor impulsuri electrice ușoare asupra pielii. Aceste impulsuri sunt transmise prin electrozi plasați pe pielea pacientului, stimulând nervii și blocând semnalele dureroase care ajung la creier. TENS este folosită pentru a ameliora diverse tipuri de dureri, inclusiv dureri musculare, articulare, lombare, și chiar dureri asociate

Medicină fizică și de Reabilitare

cu afecțiuni cronice precum artrita sau fibromialgia.

Combinația dintre terapia TENS (Stimulare Electrică Transcutanată a Nervilor) și Tecar (Transfer Electric Capacitiv și Rezistiv) oferă o abordare inovativă și completă în tratamentele de recuperare medicală. Fiecare dintre aceste terapii are mecanisme proprii de acțiune, iar utilizarea lor combinată poate sprijini recuperarea pacientului prin amplificarea beneficiilor fiecărei metode.

Terapia TENS ajută la reducerea durerii imediate prin blocarea semnalelor dureroase și stimularea eliberării de endorfine. Când este combinată cu efectul Tecar, care îmbunătățește circulația și reduce inflamația, pacienții pot experimenta o ameliorare mai rapidă și completă a durerii.

Utilizarea TENS ajută la relaxarea mușchilor și la reducerea tensiunii, în timp ce Tecar stimulează regenerarea celulară și promovează vindecarea țesuturilor profunde. Astfel, combinația celor două terapii poate reduce semnificativ timpul de recuperare în urma accidentelor, intervențiilor chirurgicale sau traumelor. Atât TENS, cât și Tecar, sunt eficiente în gestionarea afecțiunilor cronice, cum ar fi artrita, osteoartrita, sciatica și alte dureri musculoscheletale. În cadrul unei sesiuni de tratament combinat, de obicei, se aplică mai întâi terapia TENS pentru a relaxa mușchii și a reduce durerea imediată. După aceasta,

www.revistamedicalmarket.ro

Articole de specialitate

terapia Tecar este utilizată pentru a stimula circulația și a accelera procesul de vindecare al țesuturilor. De obicei, o sesiune combinată durează între 30 și 60 de minute, iar numărul de ședințe depinde de tipul și severitatea afecțiunii tratate.

Kinetoterapia este esențială pentru tratarea și prevenirea problemelor articulare.

In recuperare se folosesc exerciții terapeutice pentru a îmbunătăți mobilitatea articulațiilor, a reduce durerea și a întări mușchii care susțin articulațiile. De exemplu, exercițiile de întindere și întărire musculară pot contribui la prevenirea leziunilor și pot ajuta persoanele care au suferit accidente sau intervenții chirurgicale să-și recapete mobilitatea. Kinetoterapia este esențială pentru pacienții care se confruntă cu afecțiuni precum osteoartrita, durerile lombare sau problemele de postură. În cadrul unui regim de recuperare sau de prevenire a îmbătrânirii, suplimentele alimentare joacă un rol important. Colagenul, acidul hialuronic și vitamina C sunt ingrediente fundamentale pentru sănătatea pielii și a articulațiilor.

Colagenul este o proteină structurală care joacă un rol esențial în menținerea integrității pielii, oaselor, articulațiilor și țesuturilor conjunctive. Suplimentele cu colagen pot ajuta la regenerarea cartilajelor, reducând durerea și inflamația în articulații. Acidul hialuronic este un alt compus important, care are rolul de a menține hidratarea pielii și a țesuturilor conjunctive. Acesta este frecvent utilizat pentru a sprijini sănătatea articulațiilor, oferind un efect de lubrifiere și reducând frecarea între suprafețele articulare.Vitamina C este esențială pentru sinteza colagenului și pentru protejarea celulelor împotriva stresului oxidativ, contribuind la întărirea sistemului imunitar și la procesul de vindecare a țesuturilor.

De asemenea combinarea unui extract natural din plante care conține Boswellia Serrata, Curcuma Longa, Lalmin Se 2000, Selenometionina, Seleniu au dovedit efecte benefice în reducerea durerii prin măsurararea scorului VAS. Nutrigenetica are un rol esențial în nutriția personalizată și medicina de precizie, contribuind la înțelegerea relației dintre alimentație și profilul genetic individual. Această disciplină permite ajustarea recomandărilor dietetice pentru fie-

care persoană, atât în scop preventiv, cât și pentru gestionarea anumitor afecțiuni.

Prin nutrigenetică se explică de ce reacțiile la aceleași alimente pot varia de la un individ la altul, în funcție de particularitățile ADN-ului fiecăruia.

Testele nutrigenetice ajută la identificarea eventualelor sensibilități sau intoleranțe alimentare și oferă informații valoroase despre intervențiile necesare pentru prevenirea deficiențelor nutriționale.

Bolile rare cauzatoare de limfedem, tratate prin recuperarea medicală Lymphedema primar este o boală rară în care sistemul limfatic nu se dezvoltă corect, ceea ce duce la acumularea de lichid în țesuturi și umflături. Drenajul limfatic este adesea o metodă de tratament, ajutând la reducerea edemelor și la prevenirea complicațiilor.

Tipuri de lymphedema primar: • Lymphedema congenital: Apare de obicei la naștere sau în primii ani de viață, din cauza unui sistem limfatic subdezvoltat.

• Lymphedema praecox: Apare de obicei la pubertate sau în adolescență.

• Lymphedema tardiv: Apare după vârsta de 35 de ani și este mai rar.

Lymphangioleiomyomatoza (LAM).

LAM este o boală rară care afectează plămânii, provocând formarea de tumori care pot afecta sistemul limfatic. Drenajul limfatic poate ajuta la reducerea simptomelor asociate cu stagnarea limfei în organism.

Sindromul Milroy: Acesta este un sindrom genetic rar care afectează dezvoltarea sistemului limfatic. Sindromul Milroy duce la formarea de limfedem în mod congenital, mai ales în zona picioarelor, și poate fi asociat cu alte anomalii genetice.Este un tip rar de limfedem primar și poate fi tratat cu intervenții de drenaj limfatic și măsuri de gestionare a simptomelor.

Sindromul Turner. Aceasta este o afecțiune genetică rară care poate afecta dezvoltarea normală a sistemului limfatic. Drenajul limfatic poate fi util în gestionarea edemelor care pot apărea în aceste cazuri.

Boala Fabry este o afecțiune genetică rară care poate duce la acumularea de substanțe în diferite organe, inclusiv în sistemul limfatic. Drenajul limfatic poate ajuta la îmbunătățirea circulației limfatice și la reducerea simptomelor.

Pe lângă limfedem, pacienții cu boala Fabry pot experimenta dureri severe, oboseală, probleme cardiovasculare și renale. În cazurile rare de hiperhidroză primară (transpirație excesivă), drenajul limfatic poate ajuta prin stimularea echilibrului fluidelor în organism și reducerea stării de inflamație.

Simptomele limfedemului cauzat de boli rare: • Umflături la nivelul membrelor inferioare, superioare sau chiar alte părți ale corpului.

• Durere și disconfort în zonele afectate.

• Senzație de greutate în zonele umflate.

• Piele întinsă sau tensionată pe zonele umflate.

• Infecții recurente (datorită stagnării limfei).

• Limitarea mobilității în zonele afectate, din cauza umflăturii și disconfortului.

Tratament și management în Recuperarea Medicală Tratamentul limfedemului cauzat de boli rare poate include mai multe abordări, în funcție de tipul și severitatea afecțiunii: • Drenaj limfatic: poate ajuta la stimularea circulației limfatice și la reducerea umflăturii.

• Compresia: Folosirea bandajelor de compresie sau a ciorapilor de compresie ajută la prevenirea acumulării de lichid și la reducerea inflamației.

• Kinetoterapia: Exercițiile fizice care stimulează circulația și mișcarea limfei sunt utile.

• Medicație: În unele cazuri, medicația poate fi utilizată pentru a controla inflamația sau pentru a trata infecțiile care pot apărea în urma limfedemului.

• Tratament chirurgical: În cazurile severe, intervențiile chirurgicale pentru a îndepărta țesuturile afectate sau pentru a restabili drenajul limfatic pot fi necesare.

Medicină fizică și de Reabilitare

29

Articole de specialitate

Dieta - o problemă veche. NutriVi - o soluție nouă Evoluţia umană a fost puternic influenţată de schimbările de mediu, inclusiv de cele de dietă, iar înţelegerea patologiilor moderne poate fi ajutată de analiza schimbărilor nutriţionale din perspectivă evoluţionistă. Primele hominide sunt presupuse a fi avut o dietă bazată pe fructe. Cândva, în Miocenul târziu, a apărut o mutaţie în gena pentru uricază, enzimă a cărei funcţie este de a degrada acidul uric; mutaţia a avut drept consecinţă inactivarea uricazei şi creşterea nivelului de acid uric plasmatic, finalmente, creșterea capacității de a stoca grăsimi şi glicogen, în contextul dietei frugivore. Stocurile mai mari de grăsimi și glicogen au reprezentat un avantaj în supravieţuirea în habitatul sezonier, mai rece, din Europa. În zilele noastre, însă, aportul de fructoză nu mai provine exclusiv din fructe, ci a crescut semnificativ prin introducerea zahărului rafinat (sucroza) şi a altor îndulcitori; ca urmare a acestui aport, ca şi a consumului ridicat de carne, nivelul de acid uric plasmatic a crescut de cca. 4 ori comparativ cu perioada dietei frugivore preistorice, ceea ce se reflectă în riscul crescut de afecţiuni precum diabetul de tip 2, obezitatea, ficatul gras şi alte boli hepatice, hipertensiunea, guta.

Dr. Maria Stratan Medic specialist Genetică medicală Dr. Radu Truică Medic rezident Genetică medicală, UMF „Carol Davila“ Andreea Țuțulan-Cuniță Dr. Biol.

A

Danae Stambouli Dr. Biol.

stfel, se reliefează faptul că, răspândirea alimentelor înalt procesate şi modificările substanţiale ale stilului de viaţă, în timp, au contribuit la o dietă nesănătoasă, cu conţinut caloric excesiv, bogată în grăsimi saturate, glucide și sare, respectiv la o creştere rapidă a obezităţii, şi implicit a patologiilor asociate. Pe plan global, conform unui studiu recent publicat de NCD Risk Factor Collaboration (The Lancet, 29.02.2024, DOI: https://doi.org/10.1016/ S0140-6736(23)02750-2), între 1990 și 2022, rata de obezitate la copii și adolescenți a crescut de 4 ori, iar la adulți s-a dublat, urmarea fiind scăderea calităţii vieţii şi creşterea costurilor serviciilor medicale implicite. Astfel, se estimează că, în 2022, erau aproximativ 878 milioane de adulți cu obezitate, respectiv aproximativ 159 milioane de copii și adolescenți, depășind în total un miliard de persoane. Aprecierea OMS că 2030 va fi anul în care vom atinge un miliard de persoane ce suferă de obezitate este deja depășită.

30

Greutatea corporală este influențată de interacţiunea dintre factorii genetici şi de mediu: (in)activitatea fizică, aportul caloric excesiv, micromediul intrauterin, posibil - microbiomul intestinal, calitatea şi durata insuficientă a somnului, medicamentele, compușii chimici care perturbă mecanismele de reglare endocrine.

Proporţia de variaţie atribuită factorilor genetici, altfel spus heritabilitatea indicelui de masă corporală este estimată a fi de 40-70%. Prin urmare, numeroase studii s-au concentrat pe identificarea acelor variante genice care sunt asociate cu răspunsul organismului la dietă şi la anumiți factori de mediu ce pot influența greutatea corporală.

Testul NutriVi este o abordare inovativă, diferită de alte teste nutrigenetice de pe piaţă prin combinaţia de parametri incluşi în analiză: 109 variante de secvență unice (SNP - single nucleotide polymorphism) asociate cu obezitatea, nivelul colesterolului şi al trigliceridelor, diabetul de tip 2, rezistența la insulină, supraalimentarea emoţională, răspunsul la dieta săracă în grăsimi sau bogată în carbohidraţi, nivelurile scăzute de leptină şi grelină, pierderea de ţesut adipos prin exerciţii fizice, riscul de recâştigare a greutăţii pierdute, rata metabolică de repaus scăzută, hemocromatoza, hipertensiunea sensibilă la aportul de sare, nivelurile hormonale, inflamaţia, alergiile şi intoleranțele alimentare, boala celiacă, nivelurile de minerale circulante (calciu, fier, magneziu, seleniu, sodiu), capacitatea de detoxificare, metabolizarea alcoolului şi a cafeinei ș.a. Aceste SNP au fost atent selectate pe baza studiilor de asociere și sunt localizate în gene semnificative pentru influența dietei asupra stării de să-

Medicină fizică și de Reabilitare

nătate. În comparaţie cu alte teste disponibile pe piaţă, NutriVi foloseşte, însă, în algoritmul de analiză nu doar constituţia genetică a pacientului, ci şi date privind starea sa de sănătate.

Recomandările nutriţionale incluse în raportul NutriVi au fost elaborate de o echipă de medici, nutriţionişti şi farmacişti, iar interpretarea lor de către clinician în contextul personalizat al pacientului asigură optimizarea managementului dietei. NutriVi nu este gândit ca un test direcţionat de-a dreptul către consumator, ci ca un instrument pe baza căruia clinicianul sau nutriţionistul să poată lua decizii de îngrijire a sănătăţii şi de nutriţie personalizate pentru fiecare pacient în parte. În acest sens, NutriVi oferă un raport pentru clinician/nutriţionist, creat pentru a-l ajuta în interpretarea rezultatelor pacientului, şi, separat, un raport pentru acesta din urmă.

Dedicat excelenței, Cytogenomic Medical Laboratory oferă o paletă largă de analize genetice şi genomice, de screening şi de diagnostic prenatal şi postnatal (www.cytogenomic.ro).

Calea Floreasca nr. 35, București www.cytogenomic.ro Tel. 021.233.13.54/55/56

www.revistamedicalmarket.ro