ÎNŢELEG Ș I E X ERSE COLE C T , I A Nume . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Prenume . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Clasa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Școala . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Daniela Potocean Lectură şi înţelegerea textului Camelia-Leontina Bălănescu
Dragul nostru elev,
Lectura este o călătorie care te poartă cu mintea și cu inima în timp și în spațiu, într o lume magică, fascinantă. Pentru a intra prin poarta fermecată a textelor scrise, nu este de ajuns să citești, trebuie să descifrezi sensurile cuvintelor și să le înțelegi.
Ți am pregătit un material care să te conducă în lumea lecturii și a înțelegerii textelor pe care le citești. Am adunat texte literare în care vei cunoaște personaje, întâmplări, emoții și vei observa asemănări între întâmplările citite și viața ta, între sentimentele trăite de personaje și ceea ce ai simțit tu în anumite momente. Din textele informative vei afla multe lucruri noi, interesante, despre plante, animale, locuri și oameni.
În exercițiile propuse vei formula răspunsuri pe baza informațiilor din texte, vei alege răspunsul corect din mai multe variante, vei pune întrebări despre ceea ce ai citit, îți vei spune părerea asupra anumitor aspecte și vei formula argumente.
Nu uita să te întorci la textul citit ori de câte ori este nevoie, pentru a rezolva corect sarcinile de lucru!
Succes!
Autoarele
Povaţa, concluzie moralizatoare din scrieri şi fapte ...................... 41 l Alice în Țara Minunilor (fragment), după Lewis Carroll ............................ 4 l Despre mirodenii ................................................................. 10 Cinstea, mai presus de orice ................................................ 142 l Prinț și cerșetor (fragment), după Mark Twain .................................... 14 l Sigiliul ........................................................................... 24 Devotamentul, o calitate aleasă ........................................... 283 l Colț Alb (fragment), după Jack London ........................................... 28 l Rase de câini ..................................................................... 36 Înţelepciunea, cea mai aleasă comoară ................................... 424 l Moș Ion Roată și Unirea (fragment), după Ion Creangă ............................ 42 l Moș Ion Roată, simbolul Unirii Principatelor Române ............................... 49 Îngâmfarea, trăsătura omului neînsemnat 545 l Boul și vițelul, de Grigore Alexandrescu ........................................... 54 l Corida ........................................................................... 61 Prietenia, comoară de preţ ................................................. 666 l Cel mai bun prieten, după Mircea Sântimbreanu .................................. 66 l Nucul ............................................................................ 72 Natura, sursă de viaţă şi inspiraţie ........................................ 787 l Cartea junglei, după Rudyard Kipling ............................................. 78 l Jungla ........................................................................... 83 Lauda de sine, falsă mândrie 868 l Țestoasa și cele două rațe, după La Fontaine ..................................... 86 l Broasca țestoasă de uscat ........................................................ 92 Cuprins
Vei cerceta îndemnuri de ordin moral ce conţin învăţături din viaţa de zi cu zi.
—
Citeşte cu atenţie!
Alice în Ţara Minunilor (fragment)
după Lewis Carroll
Nici nu ți închipui cât mă bucur să te revăd, micuța mea dragă! spuse Ducesa, luând o drăgăstos de braț pe Alice și pornind cu ea la plimbare.
Alice era tare bucuroasă că o vede într o dispoziție atât de plăcută; gândi în sinea ei că poate numai din pricina piperului fusese atât de sălbatică la prima lor întâlnire, în bucătărie.
„Când voi fi eu Ducesă”, își spuse (fără prea multă convingere), „în bucătăria mea nici n o să existe piper. Supa e foarte gustoasă și fără. Poate că piperul îi face pe oameni atât de iuți la mânie”, gândi mai departe, încântată că descoperise o regulă nouă, „iar oțetul îi face acri, mușețelul, amari și… bomboanele, dulciurile de tot felul îi fac pe copii să fie blânzi și buni. Ce bine ar fi să știe asta toată lumea; desigur că atunci n ar mai fi cei mari așa de zgârciți cu dulciurile”. Între timp, uitase de Ducesă și tresări foarte speriată când îi auzi glasul foarte aproape de urechea ei.
Te gândești la ceva, draga mea, și din cauza asta ai uitat să mai vorbești. Nu pot să ți spun imediat care i morala acestui lucru, dar o să-mi aduc aminte numaidecât.
4 1 Povaţa, concluzie moralizatoare din scrieri și fapte
Poate n are nicio morală, îndrăzni Alice să își dea cu părerea.
Da’ de unde, da’ de unde, fetițo! zise Ducesa. Orice pe lume are o morală, însă tre buie să știi s o găsești.
Vorbind astfel, se vârî și mai aproape de Alice.
Fetei nu-i plăcea deloc să o simtă atât de aproape; mai întâi, fiindcă Ducesa era o poci tanie, și apoi fiindcă era exact atât de înaltă, încât să și proptească bărbia de umărul ei; și Alice găsea că e o bărbie foarte ascuțită și incomodă. Totuși, cum nu i plăcea să fie ne politicoasă, răbda cât putea.
Jocul merge ceva mai bine acuma, spuse, ca să întrețină nițel conversația.
Așa e, zise Ducesa, și morala acestui lucru este: „O, doar dragostea, doar dragostea pune-n mișcare lumea!”
Cineva a spus, șușoti Alice, că lumea se mișcă mai bine când își vede fiecare de treaba lui.
— A, firește! E cam același lucru, zise Ducesa, lovind cu bărbia i micuță și ascuțită umărul lui Alice, pe când adăuga: Și morala acestui lucru este: „Ai grijă de înțeles și atunci cuvintele vor avea grijă de ele însele.”
„Ce i mai place să găsească câte o morală la toate!” își zise Alice în gândul ei.
Pun prinsoare că te întrebi de ce nu te iau de mijloc, spuse Ducesa, după o scurtă tăcere. Răspunsul e: pentru că nu cunosc prea bine caracterul flamingoului tău. Să fac o încercare?
Te-ar putea pișca, răspunse, cu prudență, Alice, puțin dornică să vadă încercarea.
E adevărat, spuse Ducesa, păsările flamingo pișcă precum muștarul. Iar morala e bine cunoscută: „Cine se aseamănă, se adună.”
Dar muștarul nu i pasăre, remarcă Alice.
Ca de obicei, ai dreptate! exclamă Ducesa, ce bine spui tu lucrurilor pe nume!
E un mineral, cred, zise Alice.
Bineînțeles că e, răspunse Ducesa, care părea gata să i dea dreptate întotdeauna; există niște mine de muștar pe aici, pe aproape. Iar morala e: „Cu cât e mai mult la mine, cu atât e mai puțin la tine.”
Ah, știu! exclamă Alice, fără să dea importanță vorbelor Ducesei. E o legumă. Nu prea aduce a legumă, dar asta e.
5
Povaţa, concluzie moralizatoare din scrieri și fapte
Sunt cu totul și cu totul de aceeași părere, zise Ducesa, iar morala e asta: „Fii ceea ce ai părea să fii.” Pot să ți o spun și mai simplu de atât: „Să nu ți închipui niciodată că nu ești altfel decât ceea ce le ar putea părea celorlalți că ceea ce erai sau ai fi putut să fii n a fost altfel decât ceea ce fuseseși și lor li s a părut că ești altfel.”
Cred că, dac aș vedea o scrisă, aș pricepe o mai lesne, mărturisi Alice, foarte politicos; dar așa, cum o spui dumneata, nu înțeleg mare lucru.
Asta nu i nimic pe lângă ce aș putea să spun, dacă aș vrea, făcu Ducesa, măgulită.
Vă rog, nu vă osteniți să spuneți și mai mult! exclamă Alice.
A, nici să nu vorbești de osteneală! protestă Ducesa. Îți fac cadou tot ce am spus până acum.
„Ieftin cadou!” gândi Alice. „Noroc că nu ni se fac și de ziua noastră asemenea cadouri!” Firește că nu cuteză să spună asta cu glas tare.
Iar te gândești? întrebă Ducesa, lovindu i nițel umărul cu bărbia i mică și ascuțită.
Am dreptul să gândesc, zise Alice răspicat, căci situația începea să o supere.
Tot atâta drept, răspunse Ducesa, cât au purceii să zboare; și mo…
Dar în clipa aceea, spre uimirea lui Alice, glasul Ducesei se stinse, chiar în mijlocul cuvântului ei preferat, morala, iar brațul petrecut printr al fetiței începu să tremure.
Exersează!
1. Recitește textul, apoi răspunde la următoarele întrebări.
l Cine sunt personajele povestirii?
l De ce era Alice bucuroasă de reîntâlnirea cu Ducesa?
l Care sunt însușirile Ducesei, așa cum reies din text?
6 1
l Ce ingrediente nu dorea Alice să folosească niciodată în bucătărie?
l Ce primește în dar Alice de la Ducesă?
l Care este cuvântul preferat al Ducesei?
2. Scrie replicile Ducesei care redau ironia.
3. Explică semnificația enunțurilor moralizatoare de mai jos.
l Ai grijă de înțeles și atunci cuvintele vor avea grijă de ele însele.
7
Povaţa, concluzie moralizatoare din scrieri și fapte
l Cine se aseamănă, se adună.
l Să nu-ți închipui niciodată că nu ești altfel decât ceea ce le-ar putea părea celorlalți că ceea ce erai sau ai fi putut să fii n-a fost altfel decât ceea ce fuseseși și lor li s-a părut că ești altfel.
4. Găsește intrusul. Taie-l cu o linie.
6. Completează întrebările pentru a putea lua câte un interviu lui Alice și Ducesei. Alice, De ce păpădie mușețel ardeimentă tei dovlecel castravete morcovceapă floareasoarelui ciocolată muștar sareboia piper
5. Alcătuiește enunțuri în care să folosești cuvintele: morală, moral.
8 1
— Explică-mi, te rog De unde Aș vrea să aflu Ce-ai fi făcut dacă
9 În 1862, tânărul matematician Charles Dogson, cunoscut sub numele de Lewis Carroll, a pornit într-o călătorie cu vaporul împreună cu prietenul lui, Reverend Robinson Duckworth, și cele trei fete ale lui, Edith (8 ani), Alice (10 ani) și Lorina (13 ani). Dorința lui Carroll de a le distra pe cele trei fetițe a dus la crearea unei povești despre o lume de basm, plină de personaje fantastice. Alice Liddell a fost atât de captivată de poveste, încât i-a cerut lui Carroll să o scrie pentru ea. Află mai multe! Recitește ultimul alineat al fragmentului, apoi continuă povestea așa cum ți-o imaginezi tu. Trăistuţa cu idei Ducesă, De ce Explică-mi, te rog De unde Aș vrea să aflu Ce-ai fi făcut dacă
Citeşte cu atenţie!
Vei învăţa faptul că e important să respectăm şi celelalte vietăţi care ne înconjoară, fie ele animale sălbatice sau domestice.
Colţ Alb (fragment)
după Jack London
Î
n legătură cu călăritul, Colț Alb învăță încă un grai – și acesta cu atât mai remar cabil cu cât nu-l folosi în viață decât de două ori. Prima oară se întâmplă într-una din zile, când stăpânul încercă să învețe un pursânge, plin de foc, cum să deschidă și să închidă poarta fără ca stăpânul, care era călare, să coboare. O dată și încă o dată, acesta mână calul în dreptul porții, încercând să-l facă s-o deschidă, dar de fiecare dată calul se speria și sărea înapoi. Cu fiecare clipă devenea tot mai nervos și mai iritat. Când se cabra, stăpânul îl împungea cu pintenii, făcându-l să se lase pe picioarele de dinainte, după care calul începea să azvârle cu picioarele de dinapoi. Colț Alb urmărea ceea ce se întâmpla cu o nerăbdare crescândă, până ce nu se mai putu stăpâni și, sărind înaintea calului, începu să latre sălbatic și amenințător.
După aceea, deși mai încercă adesea să latre, și chiar dacă stăpânul îl îndemna, nu mai izbuti decât o singură dată, și atunci în lipsa stăpânului. O goană peste pășune, un iepure care țâșnise printre picioarele calului, o cotitură
28 1 Povaţa, concluzie moralizatoare din scrieri și fapteDevotamentul, o calitate aleasă3
Acasă! Du-te acasă! îi porunci stăpânul când își dădu seama că e rănit.
Lui Colț Alb nici prin cap nu-i trecea să-l părăsească. Stăpânul ar fi vrut să scrie un bilet, dar căută zadarnic prin buzunare creion și hârtie. Așa că-i porunci din nou lui Colț Alb să meargă acasă.
Acesta îl privi cu părere de rău, o porni din loc, apoi se întoarse și gemu înfundat. Stăpânul îi vorbi blând, dar serios, iar Colț Alb își ciuli urechile, ascultând cu o încordare dureroasă.
Așa, bătrâne, du-te acasă – continuă el – du-te acasă și spune-le ce mi s-a întâmplat. Du-te acasă, lupule. Acasă!
Colț Alb știa ce înseamnă „acasă” și, deși nu pricepea celelalte cuvinte ale stăpânului, înțelese că voia să se ducă acasă. Se întoarse și plecă fără tragere de inimă. Apoi se opri nehotărât și privi în urmă, peste umăr.
Acasă! se auzi porunca tăioasă, și de astă dată Colț Alb ascultă.
Când sosi Colț Alb, familia stătea pe terasă, bucurându-se de răcoarea după-amiezii. Se vârî printre ei, răsuflând din greu, plin de praf.
S-a întors Weedon, exclamă bătrâna doamnă Scott.
Copiii îl primiră pe Colț Alb cu strigăte de bucurie și alergară în întâmpinarea lui. Colț Alb se feri însă și se îndreptă spre terasă, dar ei îl înghesuiră între scaunul-leagăn și balustradă. Mârâi și începu să fugă dintre ei. Mama copiilor îi privea cu îngrijorare.
Mărturisesc că sunt neliniștită ori de câte ori îl văd printre copii, spuse ea. Mi-e teamă că într-o zi o să se repeadă la ei pe neașteptate. Mârâind sălbatic, Colț Alb sări din locul în care fusese înghesuit, răsturnându-i pe băiat și pe fată. Mama îi chemă la ea, liniștindu-i și povățuindu-i să nu-l sâcâie pe Colț Alb.
Lupul rămâne lup – observă judecătorul Scott. Nu poți avea încredere în el.
Dar el nu e lup – interveni Beth care îi ținea parte fratelui ei, în lipsa acestuia.
Numai Weedon e de părerea asta – continuă judecătorul. El presupune doar că există vreo urmă de câine în Colț Alb, dar, așa cum mărturisește el însuși, nu știe nimic precis despre asta. Cât despre înfățișarea lui…
29 bruscă, un pas greșit, o cădere la pământ și un picior rupt al stăpânului – acestea fuseseră cauza. Colț Alb se năpusti furios la gâtul calului vinovat, dar glasul stăpânului îl opri.
Povaţa, concluzie moralizatoare din scrieri și fapteo calitate aleasă
Nu-și termină fraza. Colț Alb stătea dinaintea lui, mârâind fioros.
Cară-te de aici! Culcat! Porunci judecătorul Scott.
Colț Alb se întoarse către soția stăpânului său, Scott Weedon. Aceasta scoase un strigăt de spaimă când văzu că o apucă cu dinții de rochie, trăgând de ea până ce sfâșie țesătura fragilă. Colț Alb deveni centrul atenției tuturor celor din jur. Nu mai mârâia, ci privea în față, cu capul ridicat. Gâtul i se încordă, dar nu putu scoate niciun sunet și făcea eforturi din tot trupul, cuprins de convulsii din pricina încercărilor de a se elibera de acel lucru pe care nu-l putea grăi și care se zbătea să iasă la lumină.
Sper că nu turbează, zise bătrâna doamnă Scott. I-am spus eu lui Weedon că această climă caldă nu se potrivește unui animal din Nord.
Parcă ar vrea să vorbească, observă Beth.
În aceeași clipă, Colț Alb căpătă glas izbucnind într-un lătrat puternic.
Să știi că i s-a întâmplat ceva lui Weedon, conchise soția acestuia.
Săriră cu toții în picioare, iar Colț Alb o luă la goană pe scări, privind înapoi să vadă dacă-l urmează cineva. Lătrase pentru a doua și ultima oară în viața lui și se făcuse înțeles.
Vocabular
a cabra – a se ridica pe picioarele dinapoi (despre unele patru pede, mai ales despre cai); a conchide – a trage o concluzie.
30 1
Devotamentul,
3
Exersează!
1. Recitește textul, apoi răspunde la următoarele întrebări.
l În ce împrejurare a lătrat prima oară Colț Alb?
l Cum a reușit stăpânul să-și rupă piciorul?
l Ce l-a îndemnat stăpânul pe Colț Alb să facă după accident?
l Ce semnifica un zeu pentru Colț Alb?
l Cum a fost întâmpinat Colț Alb de către copii?
l Cum i-a anunțat câinele de cele întâmplate pe stăpâni?
2. Completează enunțuriile cu expresii și cuvinte din text.
Colț Alb învăță încă un și acesta cu atât mai remarcabil cu cât nu-l folosi în viață decât de .
31
După aceea, deși mai încercă să și chiar dacă stăpânul îl îndemna, nu mai izbuti decât o singură dată, și atunci în lipsa .
Colț Alb o luă la goană pe scări, privind înapoi să vadă dacă . Lătrase pentru a doua oară și și se făcuse înțeles. 3. Găsește sinonime pentru fiecare din expresiile de mai jos. grai –iritat luă la goană –fioros
4. Cauză – efect
Descoperă în text și completează în tabel cauza sau efectul faptelor.
Cauză Efect
O goană peste pășune, un iepure care țâșnise printre picioarele calului, un pas greșit!
Colț Alb a plecat să ceară ajutor familiei.
Copiii l-au primit pe Colț Alb cu strigăte de bucurie.
Doamna Scoot spera să nu turbeze câinele.
Colț Alb căpătă glas izbucnind într-un lătrat puternic.
32 1 Povaţa, concluzie moralizatoare din scrieri și fapteDevotamentul, o calitate aleasă3
– zadarnic – o
–
5. Completează cele patru cadrane.
Cine este?
COLŢ ALB
Cum crezi că arată?
Cum se comportă?
Adresează-i o întrebare!
6. Ai aflat din povestire despre felul în care Colț Alb a reușit să-și salveze stăpânul. Povestește colegilor tăi despre un moment în care și tu ai dovedit devotament față de o ființă dragă ție.
7. Lucru în perechi
Discută cu colegul tău și răspunde. Ești de acord cu strategia folosită de Colț Alb pentru a atrage atenția celor de acasă cu privire la accidentul stăpânului său?
33
Nucul
Nucul, Juglans regia L., este un arbore din familia Juglandaceae, răspândit în zona temperată și mediteraneană, atât ca floră spontană, cât și în culturi. Își are originea în zona geografică întinsă din Balcani spre est, până în Himalaya și sud vestul Chinei. Cele mai mari păduri se află în Kârgâzstan, unde copacii se dezvoltă extensiv, în păduri aproape exclusiv de nuc, la altitudini de 1000–2000 m.
Nucul a fost introdus în vestul și în nordul Europei încă din vremea romanilor, iar în cele două Americi, în secolul al XVII lea. Zonele importante ale culturii nucului cuprind Franța, Serbia, Grecia, Bulgaria și România (în Europa), China (în Asia), California (în America de Nord) și Chile (în America de Sud). Recent, cultura nucului s a răspândit pe scară largă și în alte regiuni: Noua Zeelandă și sud estul Australiei.
Nucul este un arbore viguros, care poate ajunge la 30 de metri înălțime. Are trun chiul gros și scoarța netedă, argintiu-cenușie. Are crengi puternice, coroana foarte largă și bogată.
Fructul are formă sferică, având o singură sămânță, zbârcită, bogată în untdelemn și numită nucă.
Se înmulțește prin sămânță. În România, spontan, crește sporadic în păduri de amestec, mai ales la deal, în Banat și Oltenia. Cultivat, crește în toate regiunile țării.
Nuca, fructul nucului, este unul dintre fructele mult utilizate de români. Ea se folosește în alimentație, în nenumărate forme ale produselor românești: cozonaci, colaci, plăcinte și alte produse de patiserie, colivă, în anumite ali mente de post, de exemplu sarmale. De asemenea, miezul de nucă e folosit în unele tratamente populare, mai ales pentru untdelemnul pe care îl conține. Acest ulei era folosit în vechime de romani, alături de uleiul de fag sau de jir, atunci când nu se putea folosi uleiul de măsline. Uleiul de nucă este indicat în alimentația dietetică pentru preve nirea aterosclerozei și creșterea părului. Adăugat în salate, combate tenia.
Citeşte cu atenţie!
72 1 Povaţa, concluzie moralizatoare din scrieri și faptePrietenia, comoară de preț6
Pe lângă faptul că miezul de nucă este un aliment delicios și folositor în bucătă rie la prepararea deserturilor, are și calități terapeutice. Consumate zilnic, nucile aduc beneficii greu de egalat, motiv pentru care, dacă aveți ocazia să mergeți la bătut de nuci, nu refuzați. Mâncați nuci verzi și o sumedenie de boli nu se vor atinge de voi.
Antioxidanții conținuți în miezul fructului reglează pe cale naturală nivelul coles terolului în sânge și, implicit, tensiunea arterială. Consumul periodic de nuci proaspete întărește vasele de sânge și previne deteriorarea acestora, mai ales la vârstnici. Datorită bogăției în vitamina E, consumatorii de nuci prezintă un risc minim de a face atac de cord. Opt nuci pe zi țin arterele flexibile, inima sănătoasă și previn apariția atacului vas‑ cular cerebral, arată un studiu american recent. Specialiștii ne sfătuiesc să consumăm nuci mai ales după o masă bogată în grăsimi pentru a atenua efectele lor negative asu pra organismului. Se spune că dacă mănânci cinci porții de nuci verzi pe săptămână, vei avea o inimă de atlet.
În Evul Mediu, nuca era recunoscută pentru rolul tămăduitor în cazul bolilor mintale. Se credea că forma fructului semăna cu forma creierului, de aceea are efect în tratarea minții. Astăzi, cercetările moderne au arătat că nuca este stimulent al memoriei și e reco mandată celor ce depun un efort intelectual sporit. Pasta obținută din miezul a opt nuci verzi măcinate și o lingură de miere polifloră este un preparat energizant cu efecte bene fice în combaterea aterosclerozei, colesterolului și stresului. Tratamentul trebuie urmat trei‑patru săptămâni și contribuie și la înlăturarea durerilor de cap și a migrenelor.
Cojile de nucă, lemnoase, tari, sunt folosite pentru confecționarea de mici jucării pentru copii – în special bărcuțe, dar nu numai – pentru realizarea unor piese de mobi lier și ornamente rustice. În trecut, erau folosite și pentru anumite pedepse ( statul pe coji de nucă ). Învelișul gros, verde, se folosește atât pen tru unele tratamente, cât și pentru obținerea de pigment negru (colorant negru), foarte rezistent, folosit pentru păr sau textile naturale. Din acesta se mai poate obține dulceață.
De obicei, aruncăm coaja de la nuci, neștiind ce rol important are aceasta în menținerea sănătă‑ ții stomacului. Coaja verde a nucilor conține foarte multă vitamina C. Are efecte asemănătoare cu ale frunzelor, tratând infecțiile intestinale acute. Mai poate fi folosită și pentru a îndepărta negii. Timp de o săptămână, negii se freacă de trei ori pe zi cu coaja verde. Extern, fiertura cu coajă de nuc ajută la tra tarea afecțiunilor pielii sau pentru colorarea părului. În cazul mătreții, se va folosi cu puțin suc de lămâie.
73
Prietenia, comoară de preț
Povaţa, concluzie moralizatoare din scrieri și fapte
Coaja de nucă verde pusă la macerat poate fi un bun remediu pentru varice.
Frunzele sunt extrem de utile sub formă de infuzie. Utilizată intern, infuzia ajut ă la combaterea diareei, hipertensiunii, hiper glicemiei, alergiilor, durerilor de umeri și inflamațiilor. Este un bun dezinfectant urinar și antiseptic gastrointestinal, are acțiune împo triva transpirației. Frunzele verzi, puse prin casă, alungă muștele.
Florile sunt folosite sub formă de infuzie, ca tratament pentru întărirea și însănătoșirea părului și a pielii capului.
Lemnul de nuc este greu, fin, închis la culoare, foarte rezistent, prețios. Se folosește pentru mobilă de lux, pentru piese de lux în ornamentații și decorări, pentru elemente speciale sau ornamente în realizarea iahturilor de lux, în confecționarea de casete scumpe pentru bijuterii etc.
Nucile se păstrează într o cameră aerisită, la întuneric, în strat gros de 15 20 cm (în pri mele două săptămâni după recoltare se răscolesc zilnic, pentru a preveni mucegăirea) sau în saci de pânză de circa 20 kg, feriți de rozătoare. Durata păstrării, în condiții bune, este de 1–1,5 ani, după care miezul începe să rân cezească. Pentru a le reda savoarea, iarna, se poate pune miezul de nucă la înmuiat, 5–6 ore, în lapte călduț sau în apă rece. (adaptare după https://viataverdeviu.ro/nuca-medicamentul-toamnei https://ro.wikipedia.org/wiki/Nuc)
Vocabular
untdelemn – orice ulei vegetal comestibil; sporadic – care apare ici și colo, din când în când; răzleț, izolat; dietetic – referitor la un regim alimentar; ateroscleroză – boală cronică produsă prin depunere de grăsimi pe peretele intern al arterelor; tenie – vierme parazit care trăiește mai ales în intestinul subțire al omului și al animalelor carnivore; antioxidant – care împiedică acțiunea de oxidare; colesterol – substanță organică, care se găsește în structura celulelor, mai ales în sânge, și care, la dereglarea metabolis mului, se depune pe pereții vaselor sangvine; infuzie – soluție apoasă, obținută dintr-o plantă, prin opărirea ei cu apă clocotită.
74 1
6
Exersează!
1. Completează enunțurile cu expresii și cuvinte din text.
Nucul este un arbore din familia , răspândit în zona și . Își are originea în zona geografică întinsă din
. A fost introdus în vestul și în nordul Europei încă din vremea . În România, spontan, crește sporadic în păduri de amestec, mai ales în . Mâncați nuci verzi și ! Se spune că dacă mănânci cinci porții de nuci verzi pe săptămână, .
Frunzele verzi de nuc, puse prin casă, .
2. Recitește textul, apoi răspunde la următoarele întrebări.
l Unde se află cele mai mari păduri de nuc din lume?
l Când a fost introdus nucul în America? l În ce țări europene se află cele mai importante culturi de nuc?
l Cum se înmulțește nucul?
l De ce se credea în Evul Mediu că nuca are efect în tratarea minții?
75
